Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia… [626372]

Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Departamentul de Psihologie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coodonator :
Lect. Dr. Vlad Burt ăverde

Absolvent: [anonimizat],
2019

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 1

Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Departamentul de Psihologie

FACTORII DE PERSONALITATE ȘI STRATEGILE DE
PREZENTARE A S INELUI CA PREDICTOR I PENTRU
UTILIZAREA REȚELELOR SOCIALE. ROL MEDIATOR AL
ANXIETĂȚII SOCIALE

Coodonator :
Lect. Dr. Vlad Bu rtăverd e

Absolvent: [anonimizat],
2019

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 2

Cuprins
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3
Abstract ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 22
Discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 48
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 53

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 3

Rezumat
În zilele noastre, din ce în ce mai multă lume are acces la rețelele sociale, ele fiind parte
din viața noastră, internetul schimbând profund existența umană. Studiile anterioare au arătat că
factori i de personalitate, cum ar fi extraversia, deschiderea, agre abilitatea, machiavelismul și
naricisimul prezic utilizarea rețelelor sociale, în același timp și strategiile de prezentare a sinelui
sunt predictori semnificativi. Scopul acestui studiu a fost de a explora modul în care factorii de
personalitate și strategiile de prezentare a sinelui sunt predictori pentru utilizarea rețelelor
sociale, cu rolul mediator al anxietății sociale. La acest studiu au participat 396 de persoane (171
minori și 225 majori, respectiv 316 persoane de sex feminin și 80 de persoane de sex masculin).
Rezultatele au arătat că după o analiză de regresie simplă agreabilitate, machiavelismul și
narcisismul prezic utilizarea rețelelor sociale. În urma aplicării testului t pentru eșan tioane
independente, s -a observat faptul că minorii au scoruri mai crescute decât majorii, în ceea ce
privesc strategiile de prezentare, iar în urma aplicării analizei de mediere rezultatele au arătat
faptul că anxietatea socială mediază relația dintre nar cisism și utilizarea rețelelor sociale. În
concluzie, studiul de față reprezintă o noutate pentru populația României , deaoarece toate aceste
variabile nu au mai fost studiate împreună.
Cuvinte cheie: rețele sociale, personalitate, strategii de prezentare, anxietate socială

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 4

Abstract
Nowadays, more and more people have access to social networks, in the context of social
networks being part of our lives and the Internet profoundly changing the human existence.
Previous studies have shown that the personal ity factors like extraversion, openness, agreeability,
machiavellianism and narcissism predict the use of social networks. At the same time, the self –
presentation strategies are also significant predictors. The purpose of this study is to explore the
way i n which the personality factors and self -presentation strategies are predictors for the use of
social networks mediated by social anxiety. A total number of 396 persons took part in this study
(171 below and 225 above the age of majority, out of which 316 were female and 80 male).
Results have shown that, after a regression analysis, the agreeability, machiavelianism and
narcissism predict the use of social networks. Following the application of the t test for
independent samples, it has been observed the f act that minors have higher scores than the adults
as far as the self -presentation strategies are concerned and, and following the application of the
mediation analysis, results have shown the fact that social anxiety mediates the relation between
narcissi sm and the use of social networks. In conclusion, the present study represents a novelty
in relation to the population of Romania because all of these variables had not been studied
together before.
Key words : social media, personality, self-presentation s trategies , social anxiety

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 5

În ziua de astăzi rețelele sociale au devenit din ce în ce mai populare . Internetul a început
să schimbe profund existența umană; îl folosim pentru a găsi informații a cumpăra și a vinde
produse, a viziona filme, seriale, dar și pentru a comunica (Gil de Zúñiga, Puig , & Rojas, 2009;
Gil de Zúñiga, V eenstra, Vraga, & Shah, in press; Park, Kee, & Valenzuela, 2009 ).
În luna octombrie a anului 2018 s -a înregistrat un număr total de 9,9 milioane de
utilizatori de Facebook și aproximativ 1,2 milioane de utiliz atori de Instagram (Zelist, 2018). Zi
de zi, milioane de oameni își exprimă trăirile, gândurile și emoțiile p rin postarea și distribuirea
conținutului lor pe rețelele sociale (Back et al., 2010; Seidman, 2013). Acestea permit
utilizatorilor să dezvolte și să distribuie conținuturi care țin de o varietate largă de subiecte, cum
ar fi frumusețea, tehnologia, moda, sănătatea, politica (Niederhoffer, Mooth, Wiesenfeld, &
Gordon, 2007). Verificarea profilelor și actualizarea postărilor pe site -urile de socializa re a
devenit parte din viața oamenilor de zi cu zi.
Personalitatea este cunoscută drept una dintre cele mai importante sub iecte în cercetarea
psihologică (Li, Li, Hao, G uan, & Zhu, 2014; Ozer & Benet -Martinez, 2006) . Potrivit lui
Hamburger și Ben -Artzi (2000) utilizarea internetului este legată de personalitate. Cei doi au
demonstrat faptul că pe rețelele sociale “ cei săraci pot deveni mai bogați “ și că cei introverți
compensează acțiunile sociale din viața reală ( Amichai -Hamburger et al., 2002 ). Conform lui
Amichai -Hamburger (2002) , personalitatea reprezintă un factor important în întelegerea
motivului pentru care oamenii se comportă într -un anumit fel pe internet.
Internetul prin natura sa, este alimentat de interacțiunea umană, ceea ce rezultă că nu
putem întelege funcționarea internetului fără a întelege personalitătile celor care îl utilizează
(Amichai -Hamburger, 2005).

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 6

Cu toate că există un număr mare de articole în literatură cu privire la relația dintre
personalitate și problema utilizării rețel elor sociale, rolul trăsăturilor întunecate de personalitate
(exceptând narcisismul) a fost neglijat, deși într -un studiu anterior se sugerează că acestea ar
trebui urmărite (Kircaburun, Demetrovics, & Tosuntaș, 2018).
Auto -prezentarea reprezintă o trăsătu ră specifică de personalitate ce influențează
comportamentul unui individ. ( Hausenblas, Brewer, Van Raalte, 2004; Ginis , Lindwall ,
Prapavessis , 2003). Ea poate fi percepută ca fiind pozitivă de către ceilalți, prezentând o impresie
favorabilă care poate fi deosebit de importantă pentru anumiți indivizi și care ar pu tea afecta
comportamentele lor ( Seefeldt, Malina, Clark , 2002).
Un studiu de acum 7 ani a arătat că aproape toți adolescenții din SUA (95%) cu vârste
cuprinse între 12 și 17 ani sunt în mediul on line, comparativ cu adulții care reprezintă un procent
de 78%. Dintre aceștia, 80% din adolescenți au conturi pe site -urile de social media, în timp ce
adulții cu vârsta de peste 30 de ani reprezintă doar 64% (Lenhart et al., 2011) .
În România, potrivit BRA T (Biroul Român de Audit Transmedia ), un studiu realizat în
2015 a arătat că 95% din populația celor cu vârste cuprinse intre 14 – 24 de ani din mediul urban
utlizează internetul, iar 82% dintre tinerii din mediul rural cu vârste cuprinse intre 14 -24 de an i
utilizează internetul (Zf, 2015).
Conform Statista, în perioada 2012 -2017, numărul orelor pe social media a crescut
considerabil de la o utilizare de 90 de minute pe zi în 2012 la o utilizare de 135 de minute pe zi
în 2017, iar timpul petrecut pe social media este în continuă creștere.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 7

Studiul de față încearcă să extindă literatura de specialitate prin investigarea relației
dintre factorii de personalitate și strategiile de prezentare a sinelui ca predictor pentru utilizarea
rețelelor sociale cu rol medi ator al anxietății sociale. Există foarte puține studii care vizeză aceste
relații împreună, iar pe populația României nu a fost realizat niciun studiu care să urmărească
impactul social media asupra personalității pe grupuri de minori și majori.
Rețelele sociale
Instagram -ul este o rețea socială de photo și video sharing, ce oferă populației
posibilitatea de a încărca poze si video -uri, să aplice filtre și să le distribuie (Wikipedia, 2018). În
acest moment, Instagram -ul reprezintă cel mai popular site de social media pentru adolescenți
din lume, ajungând să învingă Facebook -ul și Twitter -ul (Statista, 2018). În luna ianuarie a
anului 2013 se constata o prezență de 90,000 de conturi active pe Instagram, în prezent
ajungându -se la 1 miliard de utilizatori a ctivi in luna iunie a anului 2018 (Statista, 2018). În luna
octombrie a acestui an, în urma statisticilor realizate de Statista s -a constatat că la nivel global
personalele cu vâr sta cuprinsă între 18 -24 de ani se află la cel mai înalt nivel de utilizare a acestei
rețele sociale (Statista, 2018).
Facebook reprezintă cea mai mare rețea socială din întreaga lume, ințial a fost conceput
în 2004 ca o rețea de networking pentru studenți, apoi s -a răspândit și prin școli, iar în cele din
urmă a fost deschis publi cului larg in anul 2006 (Statista). Conform statisticilor realizate de
Statista, utilizatorii activi globali de pe Facebook erau femei cu vârste cuprinse între 18 -24 de ani
și bărbați cu vârsta cuprinsă între 25 -34 de ani.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 8

Modelul Big Five al personalităț ii
Cercetările privind utilizarea internetului au crescut în ultimul timp, iar mai mulți
cercetători au urmărit influența trăsăturilor de personalitate asupra utilizării internetului prin
modelul Five -Factor (McCrae & Costa, 1997). Modelul Big -Five este un model de personalitate
ce conține cinci factori care reprezintă trăsăturile de personalitate: extraversie, nevrotism,
deschiderea către experiențe, agreabilitatea și conștiinciozitatea (Ehrenberg et al., 2008; John &
Srivastava, 1999).
Nevrotismul este a sociat cu anxietatea, depresia și instabilitatea emotională (Costa &
McCrae, 1992 ), iar cercetările au arătat că indivizii nevrotici sunt mai susceptibili să faca blog –
uri (Guadagno, Okdie, & Eno, 2008 ) și să posteze pe wall -ul lor (Ross et al., 2009; Moor e &
McElroy, 2012).
Extraversia este asociată cu activitatea, cu grupurile sociale, optimismul, vorbitul (Costa
& McCrae, 1992) , dar este și stâns legată de căutarea entuziasmului (Eysenck & Eysenck, 1975) .
Studiile anterioare au arătat că extroverții petre c mai mult timp pe rețelele sociale (Wilson,
Fornasier, & White, 2010) , au mai mulți prieteni pe Facebook (Ong et al., 2010; Ross et al.,
2009) și sunt centrați pe mai multe rețele sociale (Feiler & Kleinbaum, 2015).
Deschiderea către experiențe include tendința de a căuta, de a detecta, a înțelege și a
utiliza modele abstracte și senzoriale ale informațiilor; ea se reflectă în căutarea și curiozitatea
noutăților ( Liu&Campbell , 2017). În cercetările anterioare, s -a demonstrat că deschiderea este un
predicto r pentru utilizarea rețelelor sociale (Moore & McElroy, 2012).

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 9

Agreabilitatea se referă la simpatie, curtoazie, orientare interspersonală, flexibilitate
interpersonală, bunătate, încredere și iertare (Costa & McCrae, 1992) . Persoanele cu un nivel
scăzut de agreabilitate pot avea dificultăți semnificative în formarea de prieteni offline și în
cererea ajutorului. ( Ross, Orr, Sisic, Arseneault, Simmering, & Orr, 2009).
Conștiinciozitatea include tendința de a respecta regulile și de a fi muncitor (Liu &
Campbel l, 2017) . Moore and McElroy (2012) au constatat că indivizii conștiinciosi se prezintă
cu mare atenție în mediul online și că în general conștiinciozitatea este asociată negativ cu
utilizarea rețelelor sociale.
Dark Triad
Triada întunecată a personalități i include 3 scale subclinice: narcisism, machiavelism si
psihopatie (Paulhus & Williams, 2002) .
Narcisiștii sunt personalele egocentric e, cu un sentiment de grandiozitate, dominanță și se
percep ca fiind mai inteligenți, mai atrăgători și mai buni decât a lții, dar având un sentiment de
insecuritate (Gabriel, Critelli, & Ee, 1994; Raskin & Terry, 1988). Ei folosesc rețelele sociale
pentru auto -promovare, proiectarea imagi nii pozitive a propr iei perso ane, dar și dobândirea
multor prieteni (Bergman, Fearringt on, Davenport, & Bergman, 2011; Buffardi & Campbell,
2008; Carpenter, 2012).
Machiavelicii sunt strategici și cinici , ei caută să își satisfacă propriile nevoi, adesea prin
manipularea altora (Christie & Geis, 1970) . Și aceștia caută auto -monitorizare și a uto-promovare
pe Facebook (Abell & Brew er, 2014) manipulând partenerii lor romantici (Fox, Peterson, &
Warber, 2013).

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 10

Psihopații nu au empatie și adesea au comportamente impulsive (Jonason & Krause,
2013).
Anxietatea socială
Anxietatea socială reprezintă o problemă majoră pentru copii și adolescenții din ziua de
astăzi, deoarece poate fi dificil pentru un tânăr anxios din punct de vedere social să aibă
interacțiuni sociale, să devină acceptat în grupul său de vârstă sau să dezvolte prietenii (Bowles,
2016) . Anxietatea socială este caracterizată de o teamă persistentă într -una sau mai multe situații
sociale sau de performanță în care persoana este expusă unor persoane necunoscute sau unei
posibile examinări de către alții (APA, 2013) . Evenimentele sociale pot fi interpretate ca fiind
amenințătoare și pot provoca anxietate socială, dar în același timp pot provoca și strategii de
auto-protecție cum ar fi evitarea sau retragerea socială ( Erath, Flanagan, & Bierman, 2007).
Într-un studiu realizat de Ranta și colab oratorii săi în 2009, s -a demonstrat că elevii cu
anxietate socială ridicată au avut o lipsă mai mare de adaptare la școală, manifestând
comportamente de evitare.
Strategiile de prezentare
Pentru strategiile de prezentare a sinelui am luat în calcul teori a lui Tedeschi et al.
(Tedeschi and Lindskold, 1976; Tedeschi, 1981; Tedeschi and Melburg, 1984) , care împarte
strategiile în două categorii distincte: strategii defensive și strategii asertive. Strategiile asertive
se folosesc pentru a dezvolta identități , iar cele defensive pentru a apăra sau a restabili o
identitate.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 11

Strategiile de auto -prezentare sunt puternic asociate cu imaginea online a unei imagini de
sine persuasive (Bareket -Bojmel et al., 2016) . Utilizatorii dezvăluie doar selectiv sau evidențiază
anumite aspecte pozitive ale lor pentru a părea mai atrăgători din punct de vedere social și pentru
a crea o impresie favorabilă și celorlalți utilizatori de Facebook (Kim & Lee, 2011) .
Într-un studiu, fetele din SUA si Suedia sunt mai interesate de legăt urile de prietenie pe
rețelele sociale, de exemplu prin postarea fotografiilor cu prietenii lor (Lenhart and Madden,
2007b; Sveningsson Elm, 2007) , în timp ce băieții sunt mai orientați către postările ce țin de
tehnologie, sport, umor (Sveningsson Elm, 2007) , dar și în a -și distribui locația sau numărul de
telefon (Lenhart and Madden, 2007b; Pujazon -Zazik et al., 2012).
Conform unui studiu realizat de Alan și Kabaday ı (2016), ce se concentrează pe
identificarea trăsăturilor de personalitate ale Genenra ției Y în utilizarea rețelelor sociale,
persoanele cu un nivel ridicat de extraversie și cu un nivel ridicat de deschidere sunt mai
predispuse să folosească platformele de rețele sociale. Această concluzie este susținută de bine –
cunoscutul fapt că Generați a Y folosește rețelele sociale pentru a experimenta un sentiment al
socializării și al comunității (Bolton et al.,2013; Valkenburg et al., 2006) .
Din alt punct de vedere, tot Alan și Kabaday ı (2016) în același studiu, au demonstrat că
persoanele cu un niv el ridicat de nevrotism, agreabilitate și conștiinciozitate sunt mai predispuse
să respingă toate tipurile de rețele sociale. Aceste constatări sunt susținute de Immordino -Yang,
Christodoulou, and Singh (2012) care menționeză că rețelele sociale au un efec t important in
dezvoltarea Generației Y din punct de vedere psihologic, emoțional, dar și social. Însă utilizarea
tehnologiei în exces ar avea un efect asupra sănătății mintale pe termen lung, de aceea

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 12

personalele cu un nivel crescut de nevrotism, agreabil itate și conștiinciozitate nu doresc să
petreacă foarte mult timp pe rețelele sociale.
Într-un alt studiu realizat de Whaite, Shensa, Sidani, Colditz, Primack (2018) utilizarea
rețelelor sociale și izolarea socială sunt puternic asociate. Prin urmare, ex traversia și
agreabilitatea sunt asociate cu scăderea izolării sociale, în timp ce nevrotismul este asociat cu
creșterea izolării sociale, dar și persoanele mai puțin conștiincioase prezintă un risc mai mare de
izolare socială. Personalele extraverte și ag reabile tind să se concentreze asupra interațiunilor
pozitive din mediul online, ceea ce îi face să se simtă mai puțin izolați.
Rezultatelele unui studiu care s -au axat pe relația dintre Big Five și utilizarea Facebook –
ului pentru îndeplinirea nevoilor d e apartenență și auto -prezentarea online, au arătat că
agreabilitatea crescută și nevrotismul sunt cei mai buni predictori ai apartenenței ( Seidman ,
2013 ). Persoanele nevrotice au adesea dificultăți sociale, iar Facebook -ul poate fi o modalitate
prin care să își sat isfacă nevoile de apartenență. Conștiinciozitatea crescută și nevrotismul
crescut sunt cei mai buni predictori pentru auto -prezentare. Indivizii conștiincioși sunt prudenți
în prezentarea lor online, iar indivizii nevrotici folosesc Facebook -ul ca un loc sigur unde se
prezintă pe sine, dar un prezintă și aspectele asunse și cele ideale.
Într-o cercetare care a exporat dinamina narcisismului la adolescenți pe rețelele sociale,
realizată de Hawk, van den Eijnden, van Lissa, Bogt (2019), rezultatele sugerează că legăturile
dintre narcisism, căutarea atenției utilizarea rețelelor sociale sunt mai puternice atunci când
tinerii sunt amenințați cu respingere socială. Tendințele narsiste ale tinerilor prezic folosirea
ulterioară a rețelelor sociale ca meto dă de a obține atenție și validare.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 13

Un alt studiu, a constatat că trăsăturile de personalitate au un rol important în utilizarea
rețelelor sociale (Correa, Willard Hinsley, Gil de Zúñiga, 2010) . Relația dintre extraversie și
utilizarea rețelelor sociale es te foarte importantă în rândul tinerilor adulți, deoarece extraversia
reprezintă un predictor al rețelelor sociale. O altă relație pozitivă s -a descoperit și între
deschiderea către experiențe și utilizarea rețelelor sociale.
Studiul realizat de Ong, Ang, Ho, Lim, DionGoh, Lee, Chua (2011) a urm ărit
manifestarea extraversiei și a narcisismului pe profilurile de Facebook ale adolescenților.
Adolescenții narcisiști își actualizează statusul pe Facebook mai frecvent decât cei care nu sunt
narcisiști, ei prezen tând mai mult “Ce este în mintea lor ” publicului lor online. Tot adolescenții
narcisiști și -au apreciat fotografia de profil de pe Facebook ca fiind mai atractivă din punct de
vedere fizic, mai la modă, mai cool, mai plină de farmec decât a celorlalți.
Conform lui Moore și McElroy (2012) într-un studiu ce a investigat rolul personalității
asupra utilizării și conținutului Facebook -ului, s -a constatat că persoanele mai puțin stabile din
punct de vedere emoțional (nevroticii) petrec mai mult timp de Faceb ook, în timp ce persoanele
mai stabile din punct de vedere emoțional spun că folosesc Facebook -ul pentru a ține legătura cu
prietenii.
Într-un alt studiu realizat de Herring și Kapidzic (2015), rezultatele cercetărilor au indicat
faptul că fetele aleg să -și limiteze vizibilitatea profilurilor prin restricționarea accesului
persoanelor necunoscute, în timp ce băieții au profilurile publice. În plus, s -a analizat faptul că
băieții postează mai des informații false despre ei decât fetele. Adolescenții diferă de asemenea și
din punct de vedere textual, băieții reflectând asertivitatea. În ceea ce privesc postările cu
fotografii, fetele aleg cel mai adesea imagini care indică o dorință de atractivitate, în timp ce
băieții au alt conținut.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 14

În cercetarea realiz ată de Fox și Rooney (2015) s-au examinat predictorii utilizării
rețelelor sociale, postării selfie -urilor și editarea fotografiilor pe un eșantion reprezentativ de
bărbați din SUA. Persoanele cu un nivel înalt de narcisism și psihopatie au raportat că pos tează
mai des selfie -uri. Narcisiștii și personalele cu înaltă auto -obiectivizare editează mai des
fotografiile cu ei înșiși pe care le postează pe rețelele de socializare.
Contrar previziunilor din studiul realizat de Craker și March (2016), narcisismul nu
prezice comportamentul de trolling pe Facebook, dar motivația persoanei de a se angaja în acest
comportament poate prezice rezultatul. Perso anele cu nivele ridicate de narcisism au
comportamentele caracterizate prin “self -absorption” (Ackerman et al., 2011, p. 6), ca atare,
narcisiștii pot fi interesați să se preocupe de distrugerea intenționată a altor utilizatori de
Facebook prin trolling.
Djafarova și Trofi menko (2017) într -un studiu care examinează relația dintre auto –
prezentarea și stima de sine p e rețelele sociale pe un eșantion de mame din SUA, au demonstrate
că mamele ale căror profiluri online au un număr mare de urmăritori tind să prezinte imaginea
nerealistă și uneori idealistă a familiei și a mamei. Fotografiile cu cele mai multe like -uri pe
rețelele sociale sunt cele cu familia, copii, dar și cele cu mame atractive din punct de vedere
fizic. Textul ce înoțește imaginea are o importanță la fel de mare ca și fotografia în numărul de
like-uri și de comentarii. Majoritatea mamelor care au un num ăr mare de urmăritori se angajează
în activități promoționale online. S -a demonstrat și faptul că fiecare rețea de socializare are o altă
importanță. De exemplu, mamele văd Facebook -ul ca un tip de rețea constructiv și informativ,
unde ele își împărtășesc preocupările cu alte persoane care au aceleași interese. În schimb,
Instagram -ul joacă un rol important în a capta atenția asupra profilului.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 15

Scopul principal al următorului studiu a fost de a oferi o înțelegere mai bună a
comportamentelor strategice de a uto-prezentare a turiștilor de sex feminin care se caracterizează
prin manipulare intenționată a selfie -urilor de călătorie pe rețelele de socializare. Rezultatele au
arătat că femeile sunt dispuse să -și editeze fotografiile de călătorile pentru a lăsă anu mite
impresii care se datoreaza internalizării idealurilor socio -culturale de frumusețe ( Lyu, 2016).
Rezulta tele următorului studiu au arătat că selecția postărilor pe rețelele de socializare
este legată de exprimarea viitorului. O exprimare mai mare cătr e sinele ideal este asociată cu
utilizarea Instagramului. Sfera online poate contribui la satisfacerea nevoilor sinelui prin
divulgarea anumitor detalii pe rețelele sociale ( Choi, Sung , 2018).
Există numeroase strategii de auto -prezentare pe rețelele de s ocializare. Johnson și
Ranzini (2018) au constatat că fiecare individ are o strategie de a se prezenta în mediul online ce
îi ajută să își prezinte identitățile dorite pe rețelele de socializare. Prezentarea idealului se găsește
în special la persoanele cu o nevoie redusă de unicitate.
Pentru că cea mai mare platformă din lume nu vine cu o carte de reguli, scopul principal
al Facebook -ului este menținerea relațiilor cu prietenii prin interacțiunea online (Valenzuela et
al., 2009; Wilson et al., 2012) . Oam enii de știință au devenit din ce în ce mai interesați de
strategiile pe care le adoptă utilizatorii în auto -prezentarea lor pe Facebook (Bareket -Bojmel et
al., 2016; Seidman, 2014) . Conform studiului realizat de Jang, Bucy, Cho (2018) există diferențe
între strategiile de auto -prezentare asupra bunăstării subiective a ut ilizatorilor de Facebook și au
constatat că stima de sine moderează influența stilului de prezentare a utilizatorilor. O metodă de
auto-prezentare ar fi prin evidențierea caracteristicilo r pozitive și de dorit pentru utilizatorii cu

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 16

respect de sine scăzut, această strategie îi ajută să creadă că devin mai atrăgăt ori din punct de
vedere social, constatându -se o creștere a fericirii pentru cei cu stima de sine scăzută.
Conform Vannucci, Fl annery și Ohannessian (2017) într-o cercetare ce a examinat
asocierea dintre rețelele sociale și anxietatea, s -a constatat că folosirea îndelungată a rețelelor
sociale a fost asociată cu simptome mai mari de anxietate.
Un alt studiu a urmărit să adauge cu noștințelor actuale rolul pe care îl joacă anxietatea
socială în hărțuirea tradițională și în hărțuirea cibernetică ( Coelho, Romao , 2018). După cum a
sugerat si Bowles (2016), pentru a face față atât agresiunii cibernetice cât și celei tradiționale este
important să fie aplicate intervenții care reduc anxietatea socială, cum ar fi programe de învățare
emoțională și socială.
În cadrul studiului realizat de Whaite, Shensa , Sidani , Colditz și Primack (2018) o limită
ar fi reprezentată de corelația scăzută cu deschiderea ca și trăsătură de personalitate; utilizarea
scalei Likert de 10 puncte poate să fi contribuit la aceste rezultate. O altă limită în cadrul acestui
studiu este reprezentată de faptul că este un studiu transversal, iar eșantionul cercetării a co nstat
în tinerii adulți, deci nu poate fi generalizat pentru întreaga populație din SUA.
De asemenea, în cercetarea realizată de As, Lindwall , Altıntas, Gü rsel (2015), o primă
limită ar fi reprezentată de faptul că are o structura transversală așa cum s -a întâmplat și în
studiul anterior. Autorii susțin că este important de reținut ordinea administrării scalelor ce pot
influența răspunsurile participanților. Desigur, și în acest studiu este vorba despre populația
eșantionului ce ar trebui extinsă.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 17

Studi ul care s -a centrat doar pe Generația Y ( Alan, Kabaday ı, 2016) are ca limită
principală populația eșantionului, nu a urmărit și Generația X sau Generația Z, deci nu se pot
generaliza rezultatele pe care le -au obținut. O altă limită ar fi reprezentată și de faptul că studiul a
cercetat rețelele sociale la general și nu s -a axat pe o platformă anume, de exemplu: Facebook,
Instagram Twitter, Snapchat.
Într-un studiu realizat de Amichai -Hamburger și Vinitzky (2010) nu toate rezultatele au
fost în concordanță c u previziunile. O limită ar fi că participanții acestui studiu au fost dintr -o
singură universitate, deci normele sociale au jucat un rol semnificativ. Autorii nu au urmărit
impactul acestor norme sociale asupra utilizării Facebook -ului și cum se comportă studenții pe
Facebook.
Conform unei cercetări (Back, Stopfer, Vazire, Gaddis, Schmukle, Egloff,. Gosling,
2010) extraversia și deschiderea au avut o corelație puternică cu auto -potretele oamenilor pe
rețelele de socializare. Limita acestui studiu este rep rezentată de faptul că nu s -au axat pe toate
trăsăturile de personalitate.
De asemenea, Craker și March (2016), consideră că o limită pentru studiul lor ar fi
reprezentată de participarea voluntară și anonimă ce poate influența rezultatele studiului. Pent ru
autori, o limită importantă este și aceea că studiul lor este primul care a urmărit trolling -ul pe
Facebook, deci nu există informații anterioare pe ca care se pot baza.
Un alt studiu ce a vizat doar bărbații ( Fox, Rooney , 2015) din cauza constrângeri i
organizației, o limită o reprezintă eșantionul. Femeile tind să petreacă mai mult timp pe rețelele
de socializare cum ar fi pe Facebook sau pe Instagram (McAndrew & Jeong, 2012) . Autorii nu s –
au axat însă nici pe strategiile de înșelăciune pe care indivi zii cu scoruri ridicate pe scala Triadei

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 18

le pot avea. De exemplu, machiaveleștii ar putea fi strategici în a -și alege prietenii pe rețelele de
socializare, în timp de psihopații pot avea mai multe șanse să fie impulsivi sau să dea ei cereri de
prietenie.
Un alt studiu care a întâmpinat problema structurii transversale a fost cel realizat de
Kircaburu n, Jonason, Griffiths (2018). Ceea ce prea a fost explorat, ar fi studiile longitudinale
care pot examina direcțiile relațiilor. A doua limită ar fi că majorit atea participanților au fost
femei, ceea ce a dus la restricționarea generalizării rezultatelor.
De asemenea, în studiul realizat de Lyu (2016) a fost întâlnită aceeași problemă a
eșantionului, aici fiind vorba de un eșantion de femei coreene cu vârste c uprinse între 20 și 30 de
ani și problema că a fost un studiu transversal. Un studiu longitudinal ar explima mai bine
strategiile de auto -prezentare și s -ar putea utiliza o schemă mai directă de a analiza strategiile de
prezentare pe rețelele sociale decât un chestionar administrat de sine.
În studiul realizat de Choi și Sung (2018) apare o nouă limită aceea fiind că principalele
rețele sociale pe care s -a bazat acest studiu au fost Instagram si Snapchat deoarce aceste
platforme se bazează pe fotografii. N u au luat în considerare și Facebook -ul care este cea mai
mare platformă de social media.
Limitele următorului studiu sunt reprezentate de dependența de raportul de sine, deși
multe variabile au fost evaluate ca fiind subiective. O limită majoră fiind cre area măsurilor
dependente, prin urmare, fiabilitatea și validitatea nu sunt bine stabilite ( Seidman ,2013).

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 19

Următorul studiu care a fost realizat pe mamele din Rusia care utilizează rețelele sociale,
are o limită majoră reprezentată de eșantion. Însă studi ile inter -culturale pot genera descoperiri
interesante în legătură cu platformele online (Djafarova, Trofi menko, 2017).
Conform studiului realizat de Coelho și Romao (2018), o limită principală ar fi că studiul
se bazează exclusiv pe rapoartele de auto -prezentare ale elevilor. O altă limită este că studiul a
inclus numai elevi din școlile publice ceea ce limitează generalizarea rezultatelor. Relația dintre
anxietatea socială, retragerea socială și agresiunea poate varia în funcție de țară.
Lucrarea de față are 3 obiective principale . În primul rând, dorește să analizeze modul în
care dominanța trăsăturilor de p ersonalitate influențează utilizarea rețelelor sociale. Acest
obiectiv este suținut de Alan și Kabaday ı (2016), care au demonstrat că persoanele c u un nivel
crescut de extraversie și deschidere sunt mai predispuse să folosească rețelele sociale.
În al doilea rând, a cest studiu urmărește compararea strategiilor de prezentare a sinelui
pe rețelele sociale din ambele categorii de vârsta (minori și ma jori). Djafarova și Trofimenko
(2017) susțin că persoanele care au un număr mare de urmăritori tind să își prezinte o imagine
nerealistă pe rețelele de socializare. De asemenea, s -a constatat că fiecare om are o strategie de
auto-prezentare în mediul onlin e (Johnson , Ranzini , 2018) .
În ultimul rând, vizează modul în care anxietatea soc ială mediază relația dintre trăsăturile
de personalitate și strategiile de prezentare a sinelui pe rețelele sociale .Vannucci, Flannery și
Ohannessian (2017) suțin că folosire a îndelungată a platformelor online duc la creșterea
anxietății. S-a demonstrat faptul că tendințele narcisice ale adolescenților prezic utilizarea
rețelelor sociale ca metodă de a obține atenție și validare din partea celorlalți ( Hawk, Regina van
den Eij nden, Ca spar van Lissa, ter Bogt , 2018). Mackinnon, Battista, S Sherry și Stewart (2013)

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 20

au studiat faptul că auto -prezentarea pe rețelele de socializare prezice anxietatea s ocială de zi cu
zi și chiar dac ă oamenii depun un efort de a scăpa de evaluarea negativă a celorlalți, această
strategie duce adesea la anxitate socială. Anxietatea socială este întâlnită în general la trei tipuri
de persoane, și anume: persoanele care sunt motivate s ă ofere o impresie perfectă în fața
celorlalți , persoanele care se î ndoiesc de faptul că nu pot să facă o impresie perfectă și acele
persoane care consideră că dacă nu fac o impresie bună/perfectă vor avea consecințe negative
(Schlenker & Leary, 1982). Un alt studiu susține faptul că anxietatea socială este asociată cu
auto-prezentarea, iar copii cu niveluri ridicate de anxietate socială au raportat tehnici de auto –
prezentare mai frecvent decât copiii fără anxietate socială ( Banerjee, Watling, 2010).
Ipotezele cercetării
H1. Se presupune că dominanța unei trăsături de perso nalitate prezic e utilizarea
rețelelor de socializare.
H1.1. Se presupune că Extraversia prezice pozitiv utilizarea rețelelor sociale.
H1.2. Se presupune că Deschiderea către experiențe prezice pozitiv utilizarea
rețelelor sociale.
H1.3. Se presupune că Agreabilitatea prezice pozitiv utilizarea rețelelor sociale.
H1.4 . Se presupune că Nevrotismul prezice pozitiv utilizarea rețelelor sociale.
H1.5 . Se presupune că Conștiinciozitatea prezice pozitiv utilizarea rețelelor sociale.
H1.6 . Se presupune că Machia velismul prezice pozitiv utilizarea rețelelor sociale.
H1.7 . Se presupune că Narcisismuul prezice pozitiv utilizarea rețelelor sociale.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 21

H1.8 . Se presupune că Psihopatia prezice pozitiv utilizarea rețelelor sociale.
H2. Se presupune că strategiile de preze ntare a sinelui prezic utilizarea rețelelor
sociale.
H2.1 Strategiile de prezentare a sinelui de tip defensiv prezic negativ utilizarea
rețelelor sociale.
H2.2 Strategiile de prezentare a sinelui de tip asertiv prezic pozitiv utilizarea
rețelelor sociale.
H3. Se presupune că stragiile de prezentare a sinelui pe rețelele sociale diferă în
funcție de vârsta (minori și majori).
H4. Anxietatea socială mediază relația dintre factorii de personalitate și utilizarea
rețelelor sociale.
H4.1. Anxietatea socială m ediază relația dintre extraversie și utiliza rea rețelelor
sociale.
H4.2. Anxietatea socială mediază relația dintre nevrotism și utiliz area rețelelor
sociale .
H4.3. Anxietatea socială mediază relația dintre machiavelism și utilizarea rețelelor
sociale.
H4.4. Anxietatea socială mediază relația dintre narcisism și utilizarea rețelelor
sociale.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 22

H5. Evitarea socială mediază relația dintre factorii de personalitate și utilizarea
rețelelor sociale.
H5.1. Evitarea socială mediază relația dintre extraversie și uti lizarea rețelelor
sociale.
H5.2. Evitarea socială mediază relația dintre nevrotism și utilizarea rețelelor
sociale.
H5.3. Evitarea socială mediază relația dintre narcisism ș i utilizarea rețelelor
sociale.
H5.4. Anxietatea socială mediază relația dintre p sihopatie și utilizarea rețelelor
sociale.
H6. Anxietatea socială mediază relația dintre strategiile de prezentare a sinelui ș i
utilizarea rețelelor sociale.
H6.1. Anxietatea socială mediază relația dintre Strategiile defensive și utiliarea
rețelelor socia le.
H6.2. Anxietatea socială mediază relația dintre Strategiile asertive și utiliarea
rețelelor sociale .
Metodologie
Participanți
Populația țintă a acestui studiu este reprezentată de pers oane c u vârste cuprinse între 15 și
65 de ani , atât din București, c ât și din Turnu Măgurele, dar și din alte orașe ale României . Ca și

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 23

tehnică de eșantionare, participanții au fost aleși random . Chestionarele au fost completat e de
453 de persoane, dintre a ceștia 171 minori și 282 majori. Ulterior cei care nu au respectat
criteriul de a utiliza rețelele sociale (Instagram și Facebook în prezent) au fost eliminați ; astf el au
rămas 396 de parti cipanți (17 1 minor i și 22 5 majori), 316 persoane de sex feminin și 80 persoane
de sex masculin.
Înainte de completarea propriu -zisă, participanții și -au dat acordul de a participa la
această cercetare, iar în cazul minorilor, părinții acestora au s emnat un consimțământ informat.
Procedura
Pentru administrarea chestionarelor, am folosit metoda online ; astfel, persoanele majore
au comple tat chestionarul aflat pe diferite grupuri de specialitate de pe Facebook din toat ă țara.
Aceștia au fost informați că datele pe care le oferă în cadrul acestei cercetări sunt confidențiale și
vor fi utilizate doar în scop academic, r ăspunsurile oferite nu vor fi judecate ca fiind corecte sau
greșite. Prin urmare, participanții au fost rugați să se raporteze în mod sincer la întrebările din
cadrul chestionarului, alegând răspunsurile care îi caracterizează cel mai bine.
În ceea ce privește completarea ches tionarelor în cadrul persoanelor minore, s -a folosit
tot mediul online, dar am ales să merg personal la Colegiul Național Unirea din Turnu Măgurele
pentru a asista la completarea acestora. Înainte de a merge la aplicarea chestionarelor, părinții
elevilor d e clasele a X – a și a XI – a au completat consimțământul informat în care își dau
acordul cu privire la completarea chestionarului. Elevii au fost informați în legătură cu
instructajul, iar în cazul în care au fost nelămuriri, am fost acolo pentr u a-i ajuta.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 24

Instrumente
Factorii de personalitate au fost măsurați cu ajutorul chestionarului BFI ( John, O. P.,
Donahue, E. M., & Kentle, R. L., 1991). BFI conține 44 de itemi ce vizează cei 5 factori ai
personalității și anume : extraversia (“Sunt o persoan ă vorb ăreață ”), agreabilitatea ( “Sunt o
persoan ă care iartă ușor ”), co nștiinciozitatea (“Sunt o persoan ă implicată în muncă”),
nevrotismul ( “Sunt o persoan ă deprimată, tristă) ” și deschiderea către exepriențe ( “Sunt o
persoan ă curioasă cu privire la multe aspect e”). Itemii au fost scora ți pe o scală Likert cu 5
puncte ( 1 = dezacor d puternic, 5 = acord puternic), iar numărul de itemi scorați negativ este de
16 (3 itemi la extraversie, 4 itemi la agreabilitate, 4 itemi la conștiinciozitate, 3 itemi la
nevrotism și 2 itemi la deschiderea către experiențe). Scorurile pe scale se calculeaza adunând
itemii de la fiecare scală în parte . Coe ficientul de consistență internă este de 0,78.
Trăsăturile întunecate de personalitate au fost măsurate cu ajutorul chestionarului D ark
Triad (Jones & Paulhus ,2014). Chestionarul a fost tradus în limba română de Dragoș Iliescu și
conține 28 de itemi. Acești itemi vizează cele trei dimensiuni : machiavelism (“ Nu este înțe lept
să îți dezvălui secretele.”), narcisism ( “ Oamenii mă văd ca pe un lider natural.”) și psihopatie
(“Oamenii care îmi cauzează probleme, întotdeauna ajung să regrete. ”). Itemii au fost scorați pe
o scală Likert de la 1 (dezacord puternic) la 5 (acord puternic), iar numărul celor scorați negativ
este de 5 (3 itemi la narcisism și 2 itemi la psihopatie). Scorurile se calculeaza însu mând itemii
de la fiecare dimensiune în parte. Coeficientul de c onsistență internă este de 0,81 .
Strategiile de prezentare ale sinelui au fost măsurate cu ajutorul scalei The self –
presenta tion tactic scale (Lee, Quigley, Nesler, Corbett & Tedeschi, 1999). Chestionarul conține
64 de itemi ce vizează 12 dimensiuni : excuse (“Îmi cer scuze pentru performanțele slabe. ”),

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 25

justification (“Îmi justific comportamentul pentru a reduce reacțiile negati ve de la ceilalți. ”),
disclaimer ( “Îinainte de un test foarte complicat imi cer scuze pentru posibilele rezultate slabe. ”),
self-handicapping (“Îmi pun obstacole în calea propriului meu succes .”), apology ( “Dacă rănesc
pe cineva, îmi cer scuze și promit că nu o voi face din nou. ”), ingratiation (“Folosesc lingușirea
pentru a obține favoruri de la ceilalți .”), intimidation (“Folosesc statura și puterea mea pentru a -i
influența pe oameni atunci când am nevoie. ”), supplication (“Îi determin pe alții să creadă că nu
pot face ceva pentru a obține ajutor .”), entitlement (“Când lucrez la un proiect cu un grup, fac
contribuția mea să pară mai mare decât este. ”), enhancement (“Când reușesc să fac un task, țin să
subliniez celorlalți cât de important era task -ul.”), blasting ( “Spun lucruri negative despre
grupurile nepopulare. ”) și exemplifi cation (“Încerc să dau un exemplu pentru alții pe care să -l
urmeze. ”). Itemii au fost scorați pe o scală Likert cu nouă puncte (de la 1 = foarte rar la 9 =
foarte frecvent). Scoruri le pe scale se calculeaza însumând itemii de la fiecare scală în parte.
Indicele de consistență internă este de 0,94 .
Social media a fost verificat utilizând o scală dezvoltată de David John Hughes, Moss
Rowe, Mark Batey și Andrew Lee în 2012. Scala are 1 2 itemi și vizează sc opul folosirii
Facebook -ului și Twitter -ului, însă eu am schimbat Twitter cu Instagram (“Folosesc Facebook
pentru a păstra legătura cu prietenii .”, “Folosesc Instagram pentru că așa fac și prietenii mei .”,
“Scopul Facebook -ului este î n primul rând informarea .”). Itemii au fost scorați pe o scală Likert
cu 7 puncte (1 = dezacord total, 7 = acord total). Scorurile se calculeaza adunând toți itemii.
Coeficientul de c onsistență internă este de 0,79 .
Anxietatea socială a fost măsurată cu ajutorul scalei Liebowitz Social Anxiety Scale
(Heimberg , Horner, Juster, Safren, Brown, Schneier & Liebowitz 1999). Scala are 24 de itemi,
iar fiecare item vizează două dimensiuni : frica/anxietatea și evitarea ( “Mănânc în locuri

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 26

publice.”, “Intru într -o camera când alții s -au așezat deja .”, “Vorbesc cu oameni in poziții de
autoritate .”). Itemii au fost scorați pe o scală Likert (frica/anxietatea – de la 0 = deloc la 3 =
severă și evitarea de la 0 = Niciodată (0%) la 3 = De obicei, în mod obișnuit (67 -100%) ).
Scorurile se calculeaza adunând itemii de la fiecare dimensiune. Coeficientul de c onsistență
internă este în ceea ce privește anxietatea este de 0,93, iar coeficientul de consistență internă în
ceea ce privește evitarea este de 0,92 .
Design experimen tal
Tipul acestei cercetări este design non -experimental de tip -transversal.
Variabilele cercetării sunt :
Variabilele independent e sunt reprezentate de factorii de personalitate și strategiile de
prezentare ale sinelui.
Variabila dependent ă este reprezenta tă de rețelele sociale.
Variabila mediatorare este reprezentată de anxietatea social ă.
Analiza datelor
Indicii descriptivi au fost pr ezentați în tabelul de mai jos folosind SPSS PASW Statis tics
18.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 27

Tabelul 1. Media, abaterea standard, Skewness și Kurt osis
Variabila M SD Skewness Kurtosis
Extraversie 23.89 3.67 -.45 1.17
Agreabilitate 30.11 4.07 -.21 1.77
Conștiinciozitate 30.26 4.19 -.33 2.49
Nevrotism 24.18 3.67 .21 .70
Deschiderea către
experiențe 34.45 5.60 -.46 .41
Machiavelism 27.77 6.83 .26 -.56
Narcisism 25.96 5.64 .07 .02
Psihopatie 19.21 6.41 .70 .31
Social Media 49.52 13.47 -.28 -.06
Strategii defensive 151.23 40.27 .10 -.15
Strategii asertive 102.99 36.20 .80 -.74
Anxietate 2.44 1.24 .23 -.34
Evitare 2.35 1.24 .20 -.44
Notă :
Extraversie = Ex traversie Total BFI; Agreabilitate = Agreabil itate Total BFI; Conștiinciozitate = Conștiinciozitate
Total BFI; Nevrotism = Nevrotism Total BFI; Deschiderea către experiențe = Deschider ea către experiențe Total
BFI; Machiavelism = Machiavelism Total Tri ada Întunecată a Personalității; Narcisism = Narcisism Total Triada
Întunecată a Personalității ; Psihopatie = Psihopatie Total Triada Întunecată a Personalității ; Instagram = Instag ram
Total Social Media; Facebook = Facebook Total Social Media; Social Media = Total Instagram și Facebook Social
Media ; Strategii defensive = Total Excuse, Justification , Self -handicapping, Ingratiation Strategii de prezentare ale
sinelui; Strategii asertive = Total Intimidation , Supplication , Entitlement , Enhancement, Blasting, Exemplification
Strategii de prezentare ale sinelui ; Axietate = Anx iety – Social Interaction Total, Anxiety Performance Total Social
Anxiety, Evitare = Avoid – Social Interaction Total, Avoid – Performance Total Social Anxiety.
Se observă că sc orul mediu cel mai ridicat la chestionarul care vizează Trăsăturile de
personalitate s -a obținut la Conștiinciozitate ( M = 30.26, SD = 4.19). În ceea ce privesc

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 28

Trăsăturile Întunecate de Personalitate, scorul cel mai ridicat este la Machiavelism ( M = 27.77 ,
SD = 6.83), iar la strategiile de prezentare ale sinelui, s -a obținut un scor de M = 151.23, SD =
40.27 la Strategiile Defensive.
În tabelul următor sunt prezentate corelațiile bivariate Pearson între toate variabilele cercetării.
Tabelul 2 . Analiza de corelație Pearson pentru toate variabilele cercetării
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 Extraversie –

2 Agreabilitate .43
** –

3 Conștiinciozitate .42
** .44
** –

4 Nevrotism .19
** .37
** .45
** –

5 Deschidere căt re
experiențe .47
** .33
** .47
** .32
** –

6 Machiavelism 0.0
3 .25
** .17
** .34
** .12
* –

7 Narcisism .26
** .20
** .13
** 0.0
5 .35
** .19
** –

8 Psihopatie 0.0
4 .23
** .13
** .29
** 0.0
4 .54
** .28
** –

9 Social Media .20 .19 .11 0.0 .18 .16 .17 0.0 –

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 29

** ** * 2 ** ** ** 5
10 Strategii
Defensive .21
** .33
** .26
** .36
** .23
** .32
** .18
** .29
** .36
** –

11 Strategii
Asertive .13
** .27
** .21
** .27
** .19
** .43
** .41
** .53
** .23
** .66
** –

12 Anxietate –
.14
** –
0.0
7 –
0.0
1 .22
** –
.14
** .12
* –
.30
** 0.0
4 .12
* .30
** .14
** –

13 Evitare –
0.0
9 –
0.0
4 –
0.0
3 .21
** –
.14
** .16
** –
.22
** 0.0
7 .12
* .27
** .15
** .79
** –
Notă :
** corelația este semnificativă pentru sig 0.01.
* corelația este semnificativă pentru sig 0.05.

În urma aplicării Corelației Pearson, se poate observa că a existat o corelație pozitivă
semnificativ statistică între Strategiile Defensive și Agrea bilitate ( r =.33, p <.01), între Strategiile
Defensi ve și Nevrotism ( r = .36, p <.01), între Strategiile Defensive și Machiavelism ( r = .32, p
<.01), între Strategiile Defensive și Social Media ( r =.36, p <.01). De asemenea, alte corela ții
pozitive semnificative statistic se mai găsesc și între Strategiile Asertive și Machiavelism ( r =
.43, p <.01), între Strategiile Asertive și Narsisism (r = .41, p <.01), între Strategiile Asertive și
Psihopatie ( r = .53, p <.01). Exist ă și o corelație negativă semnificativă statistic între Anxietate și
Narcisism (r = -.30, p <.01), dar și o corelație pozitivă semnificativă statistic între Anxietate și
Strategiile Defensive ( r =.30, p <.01).

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 30

Pentru a verifica Ipoteza 1 și Ipoteza 2 , a fost efectuată o serie de analize statistice
utilizând analiza de regresie simpl ă privind fațetele personalității și trăsăturile întunecate de
personalitate pentru a prezi ce utilizarea rețelelor sociale, dar utilizând și strategiile de prezentare
a sinelui pentru a prezice utilizarea rețelelor sociale.
Tabel ul 3. Analiza de regresie simplă pentru trăsăturile de personalitate
Variabilele
independente b t LLCI ULCI β p F R  R2
Extraversie .40 1.84 -.03 .83 .11 .067 5.65 .26 .068
Deschidere .27 1.91 .06 -.01 .11 .056
Agreabilitate .47 2.45 .09 .86 .14 .015
Conștiinciozitate -.03 -.17 -.43 .36 -.01 .866
Nevrotism -.31 -1.51 -.72 .10 -.09 .133
Machiavelism .35 3.00 .12 .58 .18 .003 7.09 .28 .051
Narcisism .40 3.22 .15 .64 .17 .001
Psihopatie -.20 -1.60 -.45 .05 -.10 .109

Se observă faptul că în ceea ce privesc trăsăturile de personalitate, Extraversia,
Deschiderea către experiențe, Conștiinciozitatea și Nevrotismul nu prezic utilizarea rețelelor
sociale, deocarece p (.06, .05, .86, .13) > .05, deci putem spune că ipotezele H1.1., H1.2., H1.4.
și H1.5. nu au fost susținute de datele analizate.
În ceea ce privește Agreabilitatea, putem spune că aceasta reprezintă un predictor
semnificativ pentru utilizarea rețelelor sociale, β = .14, p <.05, deci putem spune că ipoteza H1.3.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 31

a fost susținută de datele analizate și că trăsăturile de personalitate reprezintă 6,8% din utilizarea
rețelelor sociale.
Se observă faptul că în ceea ce privesc trăsăturile întunecate de personalitate,
Machiavelismul și Narcisismu l prezic utilizarea rețelelor sociale, deoarece β = .18, p <.05,
respectiv β = .17, p <.05, astfel putem spune că ipotezele H1.6. și H1.7. au fost susținute de
datele analizate și că trăsăturile întunecate de personalitate reprezintă 5,1% din utilizare rețel elor
sociale.
În ceea ce privește Psihopatia, putem spune că aceasta nu reprezintă un predictor
semnificativ pentru utilizare rețelelor sociale deoarece p (.10) > .05, deci ipoteza H1.8. nu a fost
susținută de datele cercetării.
Tabelul 4. Analiza de reg resie simplă pentru strategiile de prezentare
Variabilele
independente b t LLCI ULCI β p F R ΔR2
Strategii
defensive .12 5.94 .08 .17 .37 .00 20.09 .36 .129
Strategii
asertive -.01 -.30 -.05 .04 -.02 .76

Se observă faptul că în ceea ce privesc st rategiile de prezentare a sinelui, Strategiile
defensive prezic utilizarea rețelelor sociale , β = .37, p <.05, în timp ce Strategiile asertive nu

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 32

prezic utilizare rețelelor sociale, deocare p (.76) > .05; astfel putem spune că ipoteza H2.1. a fost
susținută de datele analizate, în timp ce ipoteza H2.2. nu a fost susținută și de asemenea, putem
spune că strategiile de prezentare a sinelui reprezintă 12% din utilizare rețelelor sociale.
Ipoteza 3. Se presupune că stragiile de prezentare a sinelui pe rețelele sociale diferă în
funcți e de vârsta (minori și majori). Pentru testarea acestei ipoteze s -a efectuat o analiză a
testului t pentru eșantioane independente pentru a verifica diferențele dintre minori și majori în
ceea ce privesc strategiile de prezentare a sinelui pe rețelele de socializare.
Tabelul 5 . Testul t pentru eșantionane independente, strategiile de prezentare în funcție de vârstă

Varsta N M AS SD
Strategii
Defensive minori 171 156.46 36.49 2.79
majori 225 147.25 42.58 2.84
Strategii Asert ive
minori 171 108.26 36.40 2.78
majori 225 98.99 35.61 2.37

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 33

F Sig. t df Sig.
(2-
tailed) DM ESD 95% Interval
de Încredere
Min. Max.
Strategii
Defensive Equal
variances
assumed 3.082 .080 2.267 394 .024 9.213 4.065 1.222 17.205
Strategii
Asertive Equal
variances
assumed .982 .322 2.543 394 .011 9.276 3.648 2.104 16.448

Se observă că există diferențe statistic s emnificative în ceea ce privesc Strategiile
defensive în funcție de vârsta, minorii obținând scoruri mai mari decat majorii , M = 156.46, AS
=36.49, spre deosebire de M = 147.25, AS = 42.58, t(394) = 2.267, p <.05.
De asemenea, se observă că există diferențe statistic s emnificative în ceea ce privesc
Strategiile asertive în funcție de vârsta, minorii obtinând scoruri mai mari d ecât majorii, M =
108.26, AS = 36.40, spre deosebire de M = 98.99, AS = 35.61, t(394) = 2.543, p <.05.
Cu alte cuvinte, putem spune că există diferențe semnificative statistic între minori și
majori în ceea ce privesc strategiile de prezentare pe rețelele sociale, deci ipoteza s -a confirmat.
S-a folosit Jamovi 0.9.6.1 1 pentr u a analiza ipotezele H4, H5 și H6 astfel a fost realizat ă
analiza de mediere dintre anxietatea socială și trăsăturile de personalitate , dar și dintre anxietatea
socială și strategiile de prezentare pe rețelele sociale.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 34

Ipoteza 4 .1. Anxietatea socială mediază relația dintre extraversie și utilizarea rețelelor
sociale . Pentru testarea acestei ipoteze s -a efectuat analiza de mediere pentru a vedea dacă
anxietatea mediază relația dintre extraversie ș i utilizarea rețelelor sociale.
Tabelul 5 .1. Analiza de mediere pentru extraversie
95% Interval de
Încredere
Efect Label Estimare SE Min. Max. Z p % Mediere
Indirect
a × b
-0.0628
0.0337
-0.129
0.00334
–
1.86 0.063
7.19

Direct
c
0.8099
0.1807
0.456
1.16415
4.48
< .001
92.81

Total
c + a
× b 0.7471
0.1803
0.394
1.10059
4.14
< .001
100.00

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 35

95% Interval de
Încredere
Label Estimar e SE Min. Max Z p
Extraversie
→
Anxietate
a
-0.0485
0.0172
–
0.0823 –
0.0147 –
2.82 0.005

Anxietate
→
SocialMedia
b
1.2938
0.5217
0.2712
2.3163
2.48
0.013

Extraversie
→
SocialMedia
c
0.8099
0.1807
0.4557
1.1642
4.48
< .001

Se observă faptul că p (.06) > .05, astfel putem spune c ă anxietatea social ă nu mediază
relația dintre extraversie și utilizarea rețelelor sociale, deci ipoteza nu este confirmată.
Ipoteza 4 .2. Anxietatea socială mediază relația dintre nevrotism și utilizarea rețelelor
sociale. Pentru testarea acestei ipoteze s -a efectuat analiza de mediere pentru a vedea dacă
anxietatea socială mediază relația dintre nevrotism și utilizarea rețelelor sociale.
Tabelul 5 .2. Analiza de mediere pentru nevrotism
95% Interval de Încredere

Efect Label Estimare SE Min. Max. Z p
Indirect
a × b
0.07135
0.0433
-0.0136
0.156
1.6464
0.100

Direct
c
0.00369
0.1877
-0.3641
0.372
0.0196
0.984

Total
c + a × b
0.07503
0.1841
-0.2857
0.436
0.4076
0.684

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 36

95% Interval
de Încredere
Label Estimar e SE Min. Max. Z p
Nevrotism
→
Anxietate
a
0.07401
0.0170
0.0407
0.107
4.3544
< .001

Anxietate
→
SocialMedia
b
0.96400
0.5420
–
0.0984 2.026
1.7785
0.075

Nevrotism
→
SocialMedia
c
0.00369
0.1877
–
0.3641 0.372
0.0196
0.984

Se observă faptul că p (.10) > .05, astfel putem spune c ă anxietatea socială nu mediază
relația dintre nevrotism și utilizarea rețelelor sociale, deci ipoteza nu este confirmată.
Ipoteza 4 .3. Anxietatea socială mediază relația dintre machiavelism și utilizarea
rețelelor sociale. Pentru testarea acestei ipoteze s -a efectuat analiza de mediere pentru a vedea
dacă anxietatea socială mediază relația dintre machiavelism și utilizarea rețelelor sociale.
Tabelul 5 .3. Analiza de mediere pentru machiavelism

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 37

95% Interval de
Încredere
Efect Label Estimare SE Min. Max. Z p % Mediere
Indirect
a × b
0.0150
0.0123
-0.00916
0.0392
1.22
0.223
4.89

Direct
c
0.2923
0.0980
0.10012
0.4844
2.98
0.003
95.11

Total
c + a
× b 0.3073
0.0978
0.11552
0.4991
3.14
0.002
100.00

95% Interval de
Încredere
Labe
l Estimar
e SE Min. Max. Z p
Machiavelis
m →
Anxietate
a
0.0185
0.0093
2 2.84e
-4 0.036
8 1.9
9 0.04
7
Anxietate
→
SocialMedi
a b
0.8101
0.5262
8 –
0.221 1.841
6 1.5
4 0.12
4
Machiavelis
m →
SocialMedi
a c
0.2923
0.0980
4 0.100
0.484
4 2.9
8 0.00
3
Se observă faptul că p (.22) > .05, astfel putem spune c ă anxietatea socială nu mediază
relația dintre machiavelism și utilizarea rețelelor sociale, deci ipoteza nu poate fi confirmată.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 38

Ipoteza 4 .4. Anxietat ea socială mediază relația dintre narcisism și utilizarea rețelelor
sociale. Pentru testarea acestei ipoteze s -a efectuat analiza de mediere pentru a vedea dacă
anxietatea socială mediază relația dintre narcisism și utilizarea rețelelor sociale.
Tabelul 5 .4. Analiza de mediere pentru narcisism
95% Interval de
Încredere
Efect Label Estimare SE Min. Max. Z p % Mediere
Indirect
a × b
-0.119
0.0423
-0.201
-0.0358
–
2.81 0.005
18.3

Direct
c
0.530
0.1228
0.289
0.7704
4.31
< .001
81.7

Total
c + a ×
b 0.411
0.1182
0.179
0.6427
3.48
< .001
100.0

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 39

95% Interval de
Încredere
Label Estimare SE Min. Max. Z p
Narcisism
→
Anxietate
a
-0.0700
0.0108
–
0.0911 –
0.0489 –
6.49 < .001

Anxietate
→
SocialMedia
b
1.6943
0.5444
0.6274
2.7612
3.11
0.002

Narcisism
→
SocialMedia
c
0.5296
0.1228
0.2889
0.7704
4.31
< .001

Se observă că anxietatea socială mediează relația dintre narcisism și rețelele sociale,
procentul de mediere fiind de 18,3%. Narcisismul i nfluențează negativ anxietatea socială ( -.07, p
<.01), iar anxietatea influen țează pozitiv timpul petrecut pe rețelele sociale (1.69, p <.01).
Efectul total fiind unul ce cre ștere a utilizării rețelelor sociale, astfel putem spune că ipoteza este
confirmată și că anxietatea socială mediază relația dintre narcisism și utilizarea rețelelor sociale.
Ipoteza 5 .1. Evitarea socială mediază relația dintre extraversie și utilizarea rețelelor
sociale. Pentru testarea acestei ipoteze s -a efectuat analiza de medier e pen tru a vedea dacă
evitarea socială mediază relația dintre extraversie și utilizarea rețelelor sociale.
Tabelul 6 .1. Analiza de mediere pentru extraversie

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 40

95% Intervalul de
Încredere
Efect Label Estimare SE Min. Max. Z p % Mediere
Indirect
a × b
-0.0411
0.0276
-0.0951
0.0130
–
1.49 0.136
4.95

Direct
c
0.7882
0.1798
0.4358
1.1407
4.38
< .001
95.05

Total
c + a ×
b 0.7471
0.1803
0.3937
1.1006
4.14
< .001
100.00

95% Intervalul de
Încredere
Labe
l Estimar
e SE Min. Max . Z p
Extraversi
e →
Evitare
a
-0.0328
0.017
3 –
0.066
7 0.0011
7 –
1.8
9 0.058

Evitare
→
SocialMedi
a b
1.2530
0.519
3 0.235
1 2.2709
3 2.4
1 0.016

Extraversi
e →
SocialMedi
a c
0.7882
0.179
8 0.435
8 1.1406
9 4.3
8 < .00
1

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 41

Se observă fap tul că p (.13) > .05, astfel putem spune c ă evitarea socială nu med iază
relația dintre extraversie și utilizarea rețelelor sociale, deci ipoteza nu poate fi confirmată.
Ipoteza 5 .2. Evitarea socială mediază relația dintre nevrotism și utilizarea rețelelor
sociale. Pentru testarea acestei ipoteze s -a efectuat analiza de mediere pentru a vedea dacă
evitarea socială mediază relația dintre nevrotism și utilizarea rețelelor sociale.
Tabelul 6 .2. Analiza de mediere pentru nevrotism
95% Interval de
Încredere
Efect Label Estimar
e SE Min. Max. Z p % Mediere
Indirect
a × b
0.07650
0.0436
-0.00904
0.162
1.75287
0.080
98.12

Direct
C
–
0.00147 0.1875
-0.36899
0.366
–
0.00783 0.994
1.88

Total
c + a ×
b 0.07503
0.1841
-0.28573
0.436
0.40764
0.684
100.00

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 42

95% Interval
de Încredere
Labe
l Estimar
e SE Min. Max. Z p
Nevrotis
m →
Evitare
a
0.0736
7 0.017
0 0.040
4 0.10
7 4.3354
9 < .00
1
Evitare
→
SocialMedi
a b
1.0384
0 0.541
8 –
0.023
6 2.10
0 1.9164
9 0.055

Nevrotis
m →
SocialMedi
a c
–
0.0014
7 0.187
5 –
0.369
0 0.36
6 –
0.0078
3 0.994

Se observă faptul că p (.08) > .05, astfel putem spune c ă evitarea socială nu mediază
relația dintre nevrotism și utilizarea rețelelor sociale, deci ipoteza nu poate fi confirmată.
Ipote za 5.3. Evitarea socială mediază relația dintre narcisism și utilizarea rețelelor
sociale. Pentru testarea acestei ipoteze s -a efectuat analiza de mediere pentru a vedea dacă
evitarea socială mediază relația dintre narcisism și utilizarea rețelelor sociale .
Tabelul 6 .3. Analiza de mediere pentru narcisism

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 43

95% Interval de
Încredere
Efect Label Estimare SE Min. Max. Z p % Mediere
Indirect
a × b
-0.0779
0.0320
-0.141
-0.0153
–
2.44 0.015
13.7

Direct
C
0.4890
0.1201
0.254
0.7244
4.07
< .001
86.3

Total
c + a ×
b 0.4110
0.1182
0.179
0.6427
3.48
< .001
100.0

Se observă că evitarea privind anxietatea socială mediează relația dintre narcisism și
rețelele sociale, procentul de mediere fiin d de 13,7%. Narcisismul influențează negativ evitarea
privind anxietatea socială ( -.05, p <.01), iar evitarea influen țează pozitiv utilizarea rețelelor
sociale (1.52, p <.01). Efectul total fiind unul ce cre ștere a utilizării rețelelor sociale , astfel putem 95% Interval de
Incredere
Label Estimare SE Min. Max. Z p
Narcisism
→
Evitare
a
–
0.0510 0.0110
–
0.0727 –
0.0294 –
4.62 < .001

Evitare
→
SocialMedia
b
1.5278
0.5325
0.4842
2.5714
2.87
0.004

Narcisism
→
SocialMedia
c
0.4890
0.1201
0.2536
0.7244
4.07
< .001

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 44

spune că ipoteza este confirmată și că evitarea socială mediază relația dintre narcisism și
utilizarea rețelelor sociale.
Ipoteza 5 .4. Evitarea socială mediază relația dintre psihopatie și utilizarea rețelelor
sociale. Pentru testarea acestei ipoteze s -a efectuat analiza de mediere pentru a vedea dacă
evitarea socială mediază relația dintre psihopatie și utilizarea rețelelor sociale.
Tabelul 6 .4. Analiza de mediere pentru psihopatie
95% Interval de
Încredere
Efect Label Estimare SE Min. Max. Z p % Medi ere
Indirect
a × b
0.0131
0.0122
-0.0108
0.0369
1.074
0.283
13.4

Direct
C
0.0847
0.1052
-0.1214
0.2908
0.806
0.420
86.6

Total
c + a ×
b 0.0978
0.1054
-0.1088
0.3044
0.928
0.354
100.0

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 45

95% Confidence
Interval
Labe
l Estimat
e SE Lower Upper Z p
Psihopati
e →
Evitare
a
0.0129
0.0099
5 –
0.0065
6 0.032
4 1.30
0 0.19
4
Evitare
→
SocialMedi
a b
1.0097
0.5301
0 –
0.0293
2 2.048
6 1.90
5 0.05
7
Psihopati
e →
SocialMedi
a c
0.0847
0.1051
6 –
0.1213
8 0.290
8 0.80
6 0.42
0
Se observă faptul că p (.28) > .05, astfel putem spune c ă evitarea socială nu mediază
relația dintre psihopatie și utilizarea rețelelor sociale, deci ipoteza nu poate fi confirmată.
Ipoteza 6 .1. Anxietatea socială mediază relația dintre Stra tegiile defensive și utiliarea
rețelelor sociale. Pentru testarea acestei ipoteze s -a efectuat analiza de medier e pentru a vedea
dacă anxietatea socială mediază relația dintre Strategiile defensive și utilizarea rețelelor sociale .
Tabelul 7 .1. Analiza de m ediere pentru Strategiile Defensive

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 46

95% Interval de
Încredere
Efect Label Estimare SE Min. Max. Z p % Mediere
Indirect
a × b
0.00111
0.00382
-0.00639
0.00860
0.289
0.772
0.921

Direct
C
0.11894
0.01615
0.08729
0.15059
7.365
< .001
99.079

Total
c + a ×
b 0.12005
0.01569
0.08929
0.15081
7.650
< .001
100.000

95% Interval de
Încredere
Labe
l Estimar
e SE Min. Max. Z p
StrategiiDefens
ive →
Evitare
a
0.0074
7 0.0015
4 0.0044
4 0.010
5 4.84
0 < .00
1
Evitare
→
SocialMed
ia b
0.1480
3 0.5109
6 –
0.8534
4 1.149
5 0.29
0 0.77
2
StrategiiDefens
ive →
SocialMed
ia c
0.1189
4 0.0161
5 0.0872
9 0.150
6 7.36
5 < .00
1

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 47

Se observă faptul că p (.77) > .05, astfel putem spune c ă anxietatea socială nu mediază
relația din tre Strategiile Defensive și utilizarea rețelelor sociale, deci ipoteza nu poate fi
confirmată.
Ipoteza 6 .2. Anxietatea socială mediază relaț ia dintre Strategiile asertive și utiliarea
rețelelor sociale. Pentru testarea acestei ipoteze s -a efectuat analiza de medier e pentru a vedea
dacă anxietatea socială mediază relația dintre Strategiile asertive și utilizarea rețelelor sociale .
Tabelul 7 .2. Analiza de mediere pentru Strategiile Asertive
95% Interval de
Încredere
Efect Label Estimare SE Min. Max. Z p % Mediere
Indirect
a × b
0.00341
0.00274
-0.00196
0.00877
1.24
0.213
4.06

Direct
C
0.08051
0.01833
0.04457
0.11644
4.39
< .001
95.94

Total
c + a ×
b 0.08392
0.01822
0.04820
0.11963
4.61
< .001
100.00

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 48

95% Interval de
Încredere
Labe
l Estimar
e SE Min. Max. Z p
StrategiiAserti
ve →
Evitare
a
0.0046
3 0.0017
5 0.0012
0 0.0080
6 2.6
4 0.008

Evitare
→
SocialMed
ia b
0.7359
7 0.5215
1 –
0.2861
7 1.7581
1 1.4
1 0.158

StrategiiAserti
ve →
SocialMed
ia c
0.0805
1 0.0183
3 0.0445
7 0.1164
4 4.3
9 < .00
1
Se observă faptul că p (.21) > .05, astfel putem spune c ă anxietatea socială nu mediază
relația dintre Strategiile Asertive și utilizarea rețelelor sociale, deci ipoteza nu poate fi
confirmată.
Discuții
Obiect ivul major al acestui studiu a fost de a analiza modul în care dominanța trăsăturilor
de personalitate prezic e utilizarea rețelelor sociale. Acest obiectiv a fost a fost demonstrat prin
ipoteza H1 și s -a ajuns la concluzia că dintre trăsăturile de person alitate (Extraversia,
Deschiderea, Agreabilitatea, Nevrotism, Conștiinciozitatea) și trăsăturile întunecate de
personalitate (Machiavelismu l, Narcisismul , Psihopatia ) doar Agreabilitatea, Machiavelismul și
Narcisismul prezic utilizarea rețelelor sociale .

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 49

Cel de -al doilea obiectiv al studiului care a vizat compararea strategiilor de prezentare a
sinelui pe rețelele sociale, atât din perspectiva minorilor, cât și din perspectiva majorilor, a fost
analizat cu ajutorul ipotezei H2 și s -a ajuns la concluzia ca e xistă diferențe semnificative între
minori și majori în ceea ce privesc strategiile de prezentare pe rețelele sociale, minorii obținând
scoruri mai mari decât majorii.
Cel de -al treilea obiectiv a analizat modul în care anxietatea socială mediază relația dintre
trăsăturile de personalitate și strategiile de prezentare pe rețelele sociale cu ajutorul ipotezelor
H3, H4 și H5, ajungând la concluzia că anxietatea socială mediază relația dintre narcisism și
utilizarea rețelelor sociale, dar și evitarea socială mediază relația dintre narcisism și utilizare
rețelelor sociale.
Rezultatele privind primul obiectiv sunt susținute și în literatura de specialitate, într -un
studiu realizat anterior de Hawk, van den Eijnden, van Lissa, Bogt (2019), narcisismul prezice
utilizarea rețelelor sociale ca metodă de a obține atenție, dar și validare, adolescenții narcisici
considerându -se mai atractivi decât ceilalți, ceea ce susține studiul de față. Un alt studiu care
susține rezultatele de față, a demonstrat faptul că adoles cenții narcisici tind să își aprecieze mai
mult fotografiile postatate pe rețelele de socializare ducând la o utilizare mai frecventă a rețelelor
(Ong, Ang, Ho, Lim, DionGoh, Lee, Chua, 2011). De asemenea, Fox și Rooney (2015) au
descoperit faptul că perso anele cu un nivel înalt de narcisism își editează mai mult pozele atunci
când le postează pe rețelele sociale, ele ținând foarte mult la imaginea pe care o crează în online.
De asemenea, într -un alt studiu realizat de Whaite, Shensa, Sidani, Colditz, Prima ck (2018)
persoanelele cu o agreabilitate crescută tind să se concentreze asupra interațiunilor pozitive din
mediul online. O concluzie divergentă față de rezultatele acestui studiu ar fi faptul că s -a
demonstrat că persoanele cu o extraversie crescută pet rec mai mult timp de rețelele sociale

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 50

(Wilson, Fornasier, & White, 2010), deschiderea către experiențe a reprezentat un predictor în
utilizarea acestora, însă conștiinciozitatea a fost asociată negativ cu utilizarea rețelelor sociale
(Moore & McElroy, 2012 ) ceea ce se poate observa și din studiul de față.
Cel de -al doilea obiectiv este și el susținut în literatura de specialitate, un studiu a arătat
că femeile își editează fotografiile pentru a lăsa anumite impresii pe rețelele de socializare ( Lyu,
2016), un alt studiu a demonstrat faptul că există numeroase strategii de auto-prezentare pe
rețelele sociale și că fiecare individ se prezintă diferit în mediul online ( Johnson, Ranzini, 2018).
S-a mai demonstrat și faptul că există diferențe între strategiile de auto -prezentare asupra stării
de bine a persoanelor care utilizează rețelele sociale ( Jang, Bucy, Cho, 2018).
Cel de -al treilea obiectiv este susținut în literatura de specialitate prin studiul realizat de
Vannucci, Flannery și Ohannessian (2017) care au constat că folosirea îndelungată a rețelelor
sociale este asociată cu o anxietate crescută, ceea ce diferă de studiul de față în care s -a
demonstrat că anxietatea socială mediază doar relația dintre narcissism și utilizarea rețelelor
sociale.
Pe baza discuțiilor de mai sus putem spune că studiul de față reprezintă o noutate pentru
domeniul rețelelor sociale, deoarece din primul obiectiv am ajuns la concluzia că agreabilitate a,
machiavelism ul și narcisism ul prezic utilizarea rețelelor sociale, ceea ce d iferă de studiile
anterioare care au avut rezultate divergente în ceea ce privesc trăsăturile de personalitate,
obiectivul al doilea reprezintă o noutate deoarece până acum studiile anterioare nu s -au axat pe
diferențe între persoanele minore și persoanel e majore privind strategiile de prezentare a sinelui
pe rețelele sociale, iar faptul că s -a demonstrat că persoanele minore au obținut scoruri mai
ridicate decât persoanele majore reprezintă un punct forte al acestui studiu. Un alt punct forte îl

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 51

reprezint ă și obiectivul al treilea care deși nu a confirmat că anxiteatea socială mediază relația
dintre strategiile de prezentare a sinelui pe rețelele sociale, a confirmat ipoteza conform căreia
anxietatea socială este un mediator al narcisismului pe rețelele so ciale, ceea ce nu a mai fost
demonstrat anterior. Un alt factor care reprezintă noutatea acestui studiu este faptul că studiile
anterioare nu vizează aceste relații împreună, iar pe populația României nu a fost realizat nici un
studiu privind diferențele î ntre minori și majori în utilizarea rețelelor sociale.
Limite
O primă limită a acestui studiu o reprezintă participanții și anume faptul că există o
diferență între aceștia, minorii fiind în număr de 171, iar majorii în număr de 225, o diferență
major ă fiind și în funcție de sex, 316 persoane de sex feminin și 80 persoane de sex masculin,
ceea ce poate avea o influență destul de mare în rezultatele studiului. O altă limită ce ține de
participanți este aceea că persoanele minore sunt reprezentate de un grup de elevi de clasele a X
– a și a XI – a dintr -un singur liceu, de asemenea acest lucru putând influența generalizarea
rezultatelor. O altă problemă întâmpinată a fost că au existat părinți care nu și -au dat acordul în
a completa copii lor chestionar ul pentru această cercetare, de aceea și numărul mai mic de minori
decât cel de majori.
Din punct de vedere al validității statistice și anume la gradul în care rezultatele susțin
predicțiile , putem spune că Ipotezele H1, H2 și H3 au un nivel destul de crescut de validitate
statistică, deoarece cateva dintre ipoteze s-au confirmat și au avut loc predicțiile pe care le -am
propus, însă în ceea ce privesc Ipotezele H4, H5 și H6 putem spune că au un nivel destul de
redus de validitate statistică pentru că doa r un factor a prezis ceea ce am propus.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 52

Din punct de vedere al validității interne, trebuie să luam în calcul faptul că nu știm cum
se simțeau persoanele majore în timpul completării chestionarului, deoarece nu am interacționat
cu aceștia, nu știm istoric ul lor, însă în ceea ce privesc persoanele minore, aceștia erau la școală,
în timpul orelor de studiu și toți au avut o dispoziție bună în timpul completării chestionarelor.
Din punct de vedere al validității externe, limita ar fi faptul că minorii repre zintă un grup
destul de restrâns, dar în ceea ce privește grupul persoanelor majore, acesta este răspândit în
toată țara, însă rezultatele pot fi generalizabile.
Studii viitoare
Pornind de la limitele acestui studiu și având în vedere obiectivele, cerc etările viitoare s –
ar putea axa pe o egalitate între grupuri, minorii să fie și din alte zone ale țării, dar și între grupul
de persoane de sex feminin și masculin să nu mai fie o discrepanță atât de mare. Un alt obiectiv
care ar putea fi urmărit în cerce tările viitoare ar putea fi introducerea unor variabile care să
vizeze stima de sine, wellbeing -ul și poate și satisfacția pe care o au aceste persoane când publică
pe rețelele de socializare.
Concluzie
În concluzie, studiul de față a arătat faptul că agreabiliatea, machiavelismul și narcisismul
prezic utilizarea rețelelor sociale, în același timp și strategiile defensive prezic utilizarea rețelelor
sociale, s -a demonstrat și faptul că persoanele minore folosesc mai mult strategii de auto –
prezentare pe re țelele sociale decât persoanele majore, dar a cercetat și faptul că anxietatea
socială mediază relația dintre narcisism și utilizarea rețelelor sociale.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 53

Bibliografie
Abell, L., & Brewer, G. (2014). Machiavellianism, self -monitoring, self -promotion and re lational
aggression on Facebook. Computers in Human Behavior, 36, 258 -262. doi:
10.1016/j.chb.2014.03.076
Ackerman, R. A., Witt, E. A., Donnellan, M. B., Trzesniewski, K. H., Robins, R. W., & Kashy,
D. A. (2011). What does the narcissistic personality inv entory really measure?.
Assessment, 18(1), 67 -87. doi: 10.1177/1073191110382845
Alan, A. K., & Kabadayı, E. T. (2016). The effect of personal factors on social media usage of
young consumers. Procedia -Social and Behavioral Sciences, 235, 595 -602. doi:
10.1016/j.sbspro.2016.11.086
American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders
(DSM -5®). American Psychiatric Pub.
Amichai -Hamburger, Y. (2002). Internet and personality. Computers in Human Behavior, 18(1),
1-10. doi: 10.1016/s0747 -5632(01)00034 -6
Amichai –Hamburger, Y. (2005). Understanding Human Behavior in Cyberspace. New York:
Oxford University Press.
Amichai -Hamburger, Y., & Vinitzky, G. (2010). Social network use and personality. Computers
in human behavior, 26(6), 1289 -1295. doi:10.1016/j.chb.2010.03.018

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 54

Așçı, F. H., Lindwall, M., Altıntaș, A., & Gürsel, N. E. (2015). Gender differences in the relation
of personality traits and self -presentation with physical activity. Science & Sports, 30(1),
e23-e30. doi:10 .1016/j.scispo.2014.07.016
Back, M. D., Stopfer, J. M., Vazire, S., Gaddis, S., Schmukle, S. C., Egloff, B., & Gosling, S. D.
(2010). Facebook profiles reflect actual personality, not self -idealization. Psychological
science, 21(3), 372 -374. doi:10.1177/0 956797609360756
Badri, M., Al Nuaimi, A., Guang, Y., & Al Rashedi, A. (2017). School performance, social
networking effects, and learning of school children: Evidence of reciprocal relationships
in Abu Dhabi. Telematics and Informatics, 34(8),1433 -1444.
doi:10.1016/j.tele.2017.06.006
Banerjee, R., & Watling, D. (2010). Self -presentational features in childhood social
anxiety. Journal of anxiety disorders, 24(1), 34 -41. doi:10.1016/j.janxdis.2009.08.004
Bareket -Bojmel, L., Moran, S., & Shahar, G. (2016). Str ategic self -presentation on Facebook:
Personal motives and audience response to online behavior. Computers in Human
Behavior, 55, 788 -795. doi:10.1016/j.chb.2015.10.033
Bergman, S. M., Fearrington, M. E., Davenport, S. W., & Bergman, J. Z. (2011). Millenni als,
narcissism, and social networking: What narcissists do on social networking sites and
why. Personality and Individual Differences, 50(5), 706 -711.
doi:10.1016/j.paid.2010.12.022
Bolton, R. N., Parasuraman, A., Hoefnagels, A., Migchels, N., Kabadayi, S ., Gruber, T., … &
Solnet, D. (2013). Understanding Generation Y and their use of social media: a review

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 55

and research agenda. Journal of service management, 24(3), 245 -267.
doi:10.1108/09564231311326987
Bowles, T. V. (2017). The focus of intervention for adolescent social anxiety: Communication
skills or self -esteem. International Journal of School & Educational Psychology, 5(1),
14-25. doi:10.1080/21683603.2016.1157051
Buffardi, L. E., & Campbell, W. K. (2008). Narcissism and social networking web sites.
Personality and social psychology bulletin, 34(10), 1303 -1314.
doi:10.1177/0146167208320061
Carpenter, C. J. (2012). Narcissism on Facebook: Self -promotional and anti -social behavior.
Personality and individual differences, 52(4), 482 -486. doi:10.1016/j.p aid.2011.11.011
Choi, T. R., & Sung, Y. (2018). Instagram versus Snapchat: Self -expression and privacy concern
on social media. Telematics and Informatics, 35(8), 2289 -2298.
doi:10.1016/j.tele.2018.09.009
Christie, R., & Geis, F. L. (2013). Studies in mach iavellianism. Academic Press.
Coelho, V. A., & Romao, A. M. (2018). The relation between social anxiety, social withdrawal
and (cyber) bullying roles: A multilevel analysis. Computers in Human Behavior, 86,
218-226. doi:10.1016/j.chb.2018.04.048
Correa, T. , Hinsley, A. W., & De Zuniga, H. G. (2010). Who interacts on the Web?: The
intersection of users’ personality and social media use. Computers in Human
Behavior , 26(2), 247 -253. doi:10.1016/j.chb.2009.09.003

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 56

Costa Jr, P. T., & McCrae, R. R. (1992). The fiv e-factor model of personality and its relevance to
personality disorders. Journal of personality disorders , 6(4), 343 -359.
doi:10.1521/pedi.1992.6.4.343
Craker, N., & March, E. (2016). The dark side of Facebook®: The Dark Tetrad, negative social
potency, a nd trolling behaviours. Personality and Individual Differences , 102, 79-84.
doi:10.1016/j.paid.2016.06.043
Djafarova, E., & Trofimenko, O. (2017). Exploring the relationships between self -presentation
and self -esteem of mothers in social media in Russia. Computers in Human Behavior , 73,
20-27. doi:10.1016/j.chb.2017.03.021
Ehrenberg, A., Juckes, S., White, K. M., & Walsh, S. P. (2008). Personality and self -esteem as
predictors of young people's technology use. Cyberpsychology & behavior , 11(6), 739 –
741. doi: 10.1089/cpb.2008.0030
Erath, S. A., Flanagan, K. S., & Bierman, K. L. (2007). Social anxiety and peer relations in early
adolescence: Behavioral and cognitive factors. Journal of abnormal child
psychology , 35(3), 405 -416. doi:10.1007/s10802 -007-9099 -2
Eysenck, H. J., & Eysenck, S. B. G. (1975). Manual of the Eysenck Personality Questionnaire
(junior and adult) . Hodder and Stoughton.
Feiler, D. C., & Kleinbaum, A. M. (2015). Popularity, similarity, and the network extraversion
bias. Psychological science , 26(5), 593 -603. doi:10.1177/0956797615569580

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 57

Fox, J., & Rooney, M. C. (2015). The Dark Triad and trait self -objectification as predictors of
men’s use and self -presentation behaviors on social networking sites. Personality and
Individual Differences , 76, 161-165. doi:10.1016/j.paid.2014.12.017
Fox, J., Peterson, A., & Warber, K. M. (2013). Attachment style, sex, and the use of secret tests
via social networking sites in romantic relationships. In Multi -Level Motivations in Close
Relationship Dynamics Confe rence of the International Association for Relationship
Research, Louisville, KY .
Gabriel, M. T., Critelli, J. W., & Ee, J. S. (1994). Narcissistic illusions in self‐evaluations of
intelligence and attractiveness. Journal of Personality , 62(1), 143 -155.
doi:10.1111/j.1467 -6494.1994.tb00798.x
Gil de Zúñiga, H., Puig -I-Abril, E., & Rojas, H. (2009). Weblogs, traditional sources online and
political participation: An assessment of how the Internet is changing the political
environment. New media & society , 11(4), 553 -574. doi:10.1177/1461444809102960
Gil de Zúñiga, H., Veenstra, A., Vraga, E., & Shah, D. (2010). Digital democracy: Reimagining
pathways to political participation. Journal of Information Technology & Politics , 7(1),
36-51. doi:10.1080/193316809033 16742
Ginis, K. A. M., Lindwall, M., & Prapavessis, H. (2007). Who Cares What Other People Think?
Self‐Presentation in Exercise and Sport. Handbook of sport psychology , 136 -157.
doi:10.1002/9781118270011.ch6

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 58

Guadagno, R. E., Okdie, B. M., & Eno, C. A. (200 8). Who blogs? Personality predictors of
blogging. Computers in Human Behavior , 24(5), 1993 -2004.
doi:10.1016/j.chb.2007.09.001
Hausenblas, H. A., BREWER, B. W., & Van Raalte, J. L. (2004). Self -presentation and
exercise. Journal of Applied Sport Psycholog y, 16(1), 3 -18.
doi:10.1080/10413200490260026
Hawk, S. T., van den Eijnden, R. J., van Lissa, C. J., & ter Bogt, T. F. (2019). Narcissistic
adolescents' attention -seeking following social rejection: Links with social media
disclosure, problematic social me dia use, and smartphone stress. Computers in Human
Behavior , 92, 65-75. doi: 10.1016/j.chb.2018.10.032
Heimberg, R. G., Horner, K. J., Juster, H. R., Safren, S. A., Brown, E. J., Schneier, F. R., &
Liebowitz, M. R. (1999). Psychometric properties of the Li ebowitz social anxiety
scale. Psychological medicine , 29(1), 199 -212. doi:10.1017/s0033291798007879
Herring, S. C., & Kapidzic, S. (2015). Teens, gender, and self -presentation in social
media. International encyclopedia of social and behavioral sciences , 2, 1-16.
doi:10.1016/b978 -0-08-097086 -8.64108 -9
Hughes, D. J., Rowe, M., Batey, M., & Lee, A. (2012). A tale of two sites: Twitter vs. Facebook
and the personality predictors of social media usage. Computers in Human
Behavior , 28(2), 561 -569. doi:10.1016/j. chb.2011.11.001
Immordino -Yang, M. H., Christodoulou, J. A., & Singh, V. (2012). Rest is not idleness:
Implications of the brain’s default mode for human development and

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 59

education. Perspectives on Psychological Science , 7(4), 352 -364. doi:
10.1177/17456916 12447308
Jang, W. E., Bucy, E. P., & Cho, J. (2018). Self -esteem moderates the influence of self –
presentation style on Facebook users’ sense of subjective well -being. Computers in
Human Behavior , 85, 190 -199. doi:10.1016/j.chb.2018.03.044
John, O. P., & Sr ivastava, S. (1999). The Big Five trait taxonomy: History, measurement, and
theoretical perspectives. Handbook of personality: Theory and research , 2(1999), 102 –
138.
John, O. P., Donahue, E. M., & Kentle, R. L. (1991). The Big Five Inventory –Versions 4a a nd
54. Berkeley, CA: University of California, Berkeley, Institute of Personality and Social
Research.
Johnson, B. K., & Ranzini, G. (2018). Click here to look clever: Self -presentation via selective
sharing of music and film on social media. Computers in Human Behavior , 82, 148 -158.
doi:10.1016/j.chb.2018.01.008
Jonason, P. K., & Krause, L. (2013). The emotional deficits associated with the Dark Triad traits:
Cognitive empathy, affective empathy, and alexithymia. Personality and Individual
Differences , 55(5), 532 -537. doi:10.1016/j.paid.2013.04.027
Jones, D. N., & Paulhus, D. L. (2014). Introducing the short dark triad (SD3) a brief measure of
dark personality traits. Assessment , 21(1), 28 -41.

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 60

Kim, J., & Lee, J. E. R. (2011). The Facebook paths to happiness : Effects of the number of
Facebook friends and self -presentation on subjective well -being. CyberPsychology,
behavior, and social networking , 14(6), 359 -364. doi:10.1089/cyber.2010.0374
Kircaburun, K., Demetrovics, Z., & Tosuntaș, Ș. B. (2018). Analyzing t he links between
problematic social media use, Dark Triad traits, and self -esteem. International Journal of
Mental Health and Addiction , 1-12. doi:10.1007/s11469 -018-9900 -1
Kircaburun, K., Jonason, P. K., & Griffiths, M. D. (2018). The Dark Tetrad traits a nd
problematic social media use: The mediating role of cyberbullying and
cyberstalking. Personality and Individual Differences , 135, 264 -269.
doi:10.1016/j.paid.2018.07.034
Lee, S. J., Quigley, B. M., Nesler, M. S., Corbett, A. B., & Tedeschi, J. T. (1999) . Development
of a self -presentation tactics scale. Personality and Individual Differences , 26(4), 701 –
722. doi:10.1016/s0191 -8869(98)00178 -0
Lenhart, A., Madden, M., Smith, A., Purcell, K., Zickuhr, K., & Rainie, L. (2011). Teens,
Kindness and Cruelty on Social Network Sites: How American Teens Navigate the New
World of" Digital Citizenship". Pew Internet & American Life Project .
Li, L., Li, A., Hao, B., Guan, Z., & Zhu, T. (2014). Predicting active users' personality based on
micro -blogging behaviors. PloS one , 9(1), e84997. doi: 10.1371/journal.pone.0084997
Liu, D., & Campbell, W. K. (2017). The Big Five personality traits, Big Two metatraits and
social media: A meta -analysis. Journal of Research in Personality , 70, 229 -240.
doi:10.1016/j.jrp.2017.08.004

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 61

Lyu, S. O. (2016). Travel selfies on social media as objectified self -presentation. Tourism
Management , 54, 185 -195. doi:10.1016/j.tourman.2015.11.001
Mackinnon, S. P., Battista, S. R., Sherry, S. B., & Stewart, S. H. (2014). Perfectionistic self –
presentat ion predicts social anxiety using daily diary methods. Personality and Individual
Differences , 56, 143 -148. doi:10.1016/j.paid.2013.08.038
McCrae, R. R., & Costa Jr, P. T. (1997). Personality trait structure as a human
universal. American psychologist , 52(5), 509. doi:10.1037/0003 -066x.52.5.509
Moore, K., & McElroy, J. C. (2012). The influence of personality on Facebook usage, wall
postings, and regret. Computers in Human Behavior , 28(1), 267 -274.
doi:10.1016/j.chb.2011.09.009
Niederhoffer, K., Mooth, R., W iesenfeld, D., & Gordon, J. (2007). The origin and impact of
CPG new -product buzz: Emerging trends and implications. Journal of Advertising
Research , 47(4), 420 -426. doi:10.2501/s0021849907070432
Ong, E. Y., Ang, R. P., Ho, J. C., Lim, J. C., Goh, D. H., L ee, C. S., & Chua, A. Y. (2011).
Narcissism, extraversion and adolescents’ self -presentation on Facebook. Personality and
individual differences , 50(2), 180 -185. doi:10.1016/j.paid.2010.09.022
Ozer, D. J., & Benet -Martinez, V. (2006). Personality and the p rediction of consequential
outcomes. Annu. Rev. Psychol. , 57, 401 -421.
doi:10.1146/annurev.psych.57.102904.190127

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 62

Park, N., Kee, K. F., & Valenzuela, S. (2009). Being immersed in social networking
environment: Facebook groups, uses and gratifications, and social
outcomes. CyberPsychology & Behavior , 12(6), 729 -733. doi:10.1089/cpb.2009.0003
Paulhus, D. L., & Williams, K. M. (2002). The dark triad of personality: Narcissism,
Machiavellianism, and psychopathy. Journal of research in personality , 36(6), 556 -563.
doi:10.1016/s0092 -6566(02)00505 -6
Pujazon -Zazik, M. A., Manasse, S. M., & Orrell -Valente, J. K. (2012). Adolescents' self –
presentation on a teen dating web site: a risk -content analysis. Journal of Adolescent
Health , 50(5), 517 -520. doi: 10.1016/j.jado health.2011.11.015
Ranta, K., Kaltiala -Heino, R., Pelkonen, M., & Marttunen, M. (2009). Associations between peer
victimization, self -reported depression and social phobia among adolescents: the role of
comorbidity. Journal of Adolescence , 32(1), 77 -93.
doi:10.1016/j.adolescence.2007.11.005
Raskin, R., & Terry, H. (1988). A principal -components analysis of the Narcissistic Personality
Inventory and further evidence of its construct validity. Journal of personality and social
psychology , 54(5), 890. doi:10.1 037/0022 -3514.54.5.890
Ross, C., Orr, E. S., Sisic, M., Arseneault, J. M., Simmering, M. G., & Orr, R. R. (2009).
Personality and motivations associated with Facebook use. Computers in human
behavior , 25(2), 578 -586. doi:10.1016/j.chb.2008.12.024

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 63

Schlenker , B. R., & Leary, M. R. (1982). Social anxiety and self -presentation: A
conceptualization model. Psychological bulletin , 92(3), 641. doi:10.1037/0033 –
2909.92.3.641
Seidman, G. (2013). Self -presentation and belonging on Facebook: How personality influences
social media use and motivations. Personality and Individual Differences , 54(3), 402 –
407. doi:10.1016/j.paid.2012.10.009
Seidman, G. (2014). Expressing the “true self” on Facebook. Computers in Human Behavior , 31,
367-372. doi:10.1016/j.chb.2013.10.052
Statista (2018). Daily time spent on social networking by intern et users worldwide from 2012 to
2018 (in minutes) . Retrieved https://www.statista.com /statistics/433871/daily -social
media -usage -worldwide/
Statista (2018). Distribution of Facebook users worldwi de as of April 2019, by age and gender .
Retrieved https://www.statista.com/statistics/ 376128/facebook -global -user-age
distribution/
Statista (2018). Distribution of Instagram users worldwide as of April 2019, by age and gender .
Retrieved https://www.stat ista.com/statistics/248769/age -distribution -of-worldwide –
instagram -users/
Statista (2018). Facebook – Statistics & Facts . Retrieved
https://www.statista.com/topics/751/facebook/

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 64

Statista (2018). Number of monthly active Instagram users fro m January 2013 t o June 2018 (in
millions) . Retrieved https://www.statista.com/stat istics/253577/number -of-monthly
active -instagram -users/
Sveningsson Elm, M. (2007). Doing and undoing gender in a Swedish Internet community.
Tedeschi, J. T. (Ed.). (2013). Impression manage ment theory and social psychological research .
Academic Press.
Tedeschi, J. T., & Lindskold, S. (1976). Social psychology: Interdependence, interaction, and
influence.
Tedeschi, J. T., & Melburg, V. (1984). Impression management and influence in the
organi zation. Research in the sociology of organizations , 3(31-58). doi:10.2307/2068842
Valenzuela, S., Park, N., & Kee, K. F. (2009). Is there social capital in a social network site?:
Facebook use and college students' life satisfaction, trust, and participati on. Journal of
computer -mediated communication , 14(4), 875 -901. doi: 10.1111/j.1083 –
6101.2009.01474.x
Valkenburg, P. M., Peter, J., & Schouten, A. P. (2006). Friend networking sites and their
relationship to adolescents' well -being and social self -esteem. CyberPsychology &
Behavior , 9(5), 584 -590. doi: 10.1089/cpb.2006.9.584
Vannucci, A., Flannery, K. M., & Ohannessian, C. M. (2017). Social media use and anxiety in
emerging adults. Journal of Affective Disorders , 207, 163 -166.
doi:10.1016/j.jad.2016.08.040

Factorii de personalitate și strategiile de pr ezentare a sinelui ca predictori pentru
utilizarea rețelelor sociale. Rol mediator al anxietății socia le 65

Whaite, E. O., Shensa, A., Sidani, J. E., Colditz, J. B., & Primack, B. A. (2018). Social media
use, personality characteristics, and social isolation among young adults in the United
States. Personality and Individual Differences , 124, 45 -50.
doi:10.1016/ j.paid.2017.10.030
Wikipedia (2019). Instagram. Retrieved https://ro.wikipedia.org/wiki/Instagram
Wilson, K., Fornasier, S., & White, K. M. (2010). Psychological predictors of young adults' use
of social networking sites. Cyberpsychology, behavior, and soc ial networking , 13(2),
173-177. doi: 10.1089/cyber.2009.0094
Wilson, R. E., Gosling, S. D., & Graham, L. T. (2012). A review of Facebook research in the
social sciences. Perspectives on psychological science , 7(3), 203 -220.
doi:10.1177/1745691612442904
Zelist (2018). Social media. Retrieved https://www.zelist.ro/blog/category/social -media/
Zf (2015). Studiu: Românii petrec aproape cinci ore zilnic pe i nternet. 95% dintre tinerii din
mediul urban utilizează internetul . Retrieved https://www.zf.ro/business
international/studiu -romanii -petrec -aproape -cinci -ore-zilnic-pe-internet -95-dintre -tinerii
din-mediul -urban -utilizeaza -internetul -14923543