Factorii Care Au Influentat Procesul de Accesare Si Implementare a Fondurilor Structurale In Perioada 2007 2013. Cazul Romaniei

CAPITOLUL 3 FACTORII CARE AU INFLUENȚAT PROCESUL DE ACCESARE ȘI IMPLEMENTARE A FONDURILOR STRUCTURALE ÎN PERIOADA 2007-2013. CAZUL ROMÂNIEI

3.1. Definirea problemei de cercetare

După aderarea la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, România a putut beneficia de finanțările nerambursabile incluse în exercițiul bugetar 2007-2013 în valoare de 19,2 miliarde euro din care a reușit să absoarbă la finalul anului 2013 un procent de 37%. Scopul cercetării este de a se identifica beneficiile și dificultățile cu care se confruntă în prezent organizațiile în accesarea și implementarea fondurilor structurale și realizarea unor propuneri de îmbunătățire a activităților viitoare privind finanțările nerambursabile.

În vederea identificării avantajelor și dificultăților cu care se confruntă entitățile/instituțiile publice din România am luat în considerare trei direcții de cercetare:

1. Identificarea dificultăților cu care se confruntă beneficiarii fondurilor structurale în procesul de accesare.

2. Identificarea dificultăților cu care se confruntă beneficiarii fondurilor structurale în procesul de implementare.

3. Avantajele obținute de beneficiarii fondurilor structurale în urma implementării proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile.

3.2. Stabilirea metodologiei de cercetare și construirea instrumentului de colectare a datelor

Holme și Solvang (2011) afirmă că există două abordări diferite privind colectarea datelor. Aceste două tipuri de abordări sunt: abordarea calitativă (care are un caracter subiectiv și implică o abordare interpretativă) și abordarea cantitativă (concentrate pe variabile, cu un caracter obiectiv și independent de context).

Metodele de cercetare calitative sunt inductive și includ: interviul, observația, analiza răspunsurilor la întrebările deschise dintr-un chestionar, studiul de caz (Hanson și Grimmer, 2007). Metodele cantitative includ: interviu standardizat, anchetă pe baza de chestionar și experimentul (Bryman 1997).

Alegerea metodelor de cercetare depinde în primul rând de natura fenomenelor studiate, dar și de alți factori, precum accesibilitatea metodelor și tehnicilor, intervalul de timp avut la dispoziție, resursele financiare, existența instrumentelor adecvate etc, însă indiferent de metoda aleasă în orice cercetare există limite care pot fi depășite prin îmbinarea mai multor metode(S. Chelcea 2001). În vederea identificării beneficiilor și dificultăților cu care se confruntă beneficiarii finanțărilor nerambursabile am considerat oportună utilizarea unei cercetări cantitative pe bază de chestionar ca fiind cel mai potrivit instrument de culegere a datelor. Chestionarul ca și metodă de colectare a datelor prezintă o serie de avantaje, potrivit lui Burns și Bush (1999): standardizarea, ușurință în administrare, sensibilitatea în ceea ce privește diferențele dintre subgrupuri, nivel ridicat de adecvare în ceea ce privește tabularea și analiză statistică, respectiv capacitatea de a capta.

În cadul prezenței cercetări, procesul de elaborare a chestionarului a urmărit structurare acestui în 7 părți, astfel:

1. Itemi privind datele de identificarea a beneficiarilor fondurilor structurale;

2. Itemi ce vizează informații cu privire la managementului entităților economice/instituțiilor publice;

3. Itemi despre sursele de informare privind accesarea fondurilor europene; 4. Itemi ce evidențiază informații despre proiectele aflate în implementare, rolul respondetului și al companiei în cadrul acestora;

5. Itemi privind percepția respondentului despre dificultăților legate de accesarea proiectelor europene;

6. Itemi privind percepția respondentului despre dificultățile întâmpinate în implementarea proiectelor;

7. Itemi privind percepția respondentului despre avantajele proiectelor și perspectivele viitoare de accesare, în perioada 2014-2020.

Itemii stabiliți în cadrul acestui construct au drept scop oferirea de informații importante legate de beneficiarii fondurilor nerambursabile fie ei instituții publice sau entități economice. Astfel informații privind numărul de angajați sau cifra de afaceri oferă o imagine de ansamblu legată de dimensiunea organizației respondente. De asemenea apar elemente concludente legate de localizarea beneficiarilor în funcție de regiunile de dezvoltare sau de mediul unde își desfășoară activitatea. Vechimea organizației ocupă un loc important în acest construct deoarece se urmărește testarea unei ipoteze existente în conștiința colectivă și anume că organizațiile cu vechime beneficiază într-o proporție mai mare de fondurile nerambursabile. Un alt aspect urmărit de cercetarea cantitativă este reprezentat de ponderea capitalului străin/românesc din organizațiile respondente.

Tabelul nr. 13 “Date de identificare a beneficiarilor fondurilor structurale”

Sursa: Prelucrare proprie

Itemii stabiliți în cadrul acestui construct urmăresc explicarea existenței unei legături între accesarea și implementarea proiectelor și experiența profesională a managementului organizație. De asemenea se urmărește evidențierea experienței dobândite în cadrul altor proiecte și pentru personalul organizației. Corelarea informațiilor legate de profesia și studiile persoanelor implicate în management contribuie la confirmarea sau la infirmarea legăturii existente între diverse profesii și managementul proiectelor europene. Specializarea prin cursuri în domeniul accesării fondurilor europene evidențiază preocuparea spre formarea unei noi categorii de resursă umană implicate în absorbția fondurilor nerambursabile.

Tabelul nr. 14 “Informații cu privire la managementului entităților economice/instituțiilor publice”.

Sursa: Prelucrare proprie

Itemii stabiliți în cadrul acestui construct ocupă un loc central în construcția chestionarului ca metodă de cercetare pentru că oferă informații privind diversele surse prin care beneficiarii au aflat de existența finanțărilor europene. Informația distribuită de autorități privind existența fondurilor structurale către potențialii beneficiari este legată de coeficientul ratei de absorbție. În condițiile eforturilor depuse de instituțiile statului și organismele implicate în gestionarea fondurilor structurale penrtru informarea transparență, acești itemi pot oferi elemente care să explice care sunt canalele de informare folosite de respondenți.

Tabelul nr.15 “Surse de informare privind accesarea fondurilor europene”

Sursa: Prelucrare proprie

Itemii stabiliți în cadrul acestui construct urmăresc să ofere informații privind rolul respondentului în cadrul proiectelor implementate prin existența unui personal aflat în echipa de implementare sau în managementul proiectului. De asemnea se urmărește evidențierea existenței unor proiecte aflate în implementare prin stabilirea tipului de program operațional, data accesării sau perioada. Un aspect important urmărit este stabilirea existenței în cadrul organizației a unui personal pregătit în vederea elaborării cererilor de finanțare sau apelarea la firmele de consultanță. Din punct de vedere al implementării proiectelor se urmărește procentul în care firmele au aplelat la creditele bancare pentru derularea activităților proiectelor în condițiile lipsei prefinanțării, întârzierii cererilor de rambursare sau lipsa cofinanțării.

Tabelul nr.16 “Informatii despre proiectele aflate în implementare, rolul respondetului și al companiei in cadrul acestora”

Sursa: Prelucrare proprie

Itemii stabiliți în cadrul acestui construct oferă informații privind explicarea uneia dintre ipotezele de cercetare. Dificultățile din procesul de accesare a fondurilor nerambursabile sunt resimțite diferit de beneficiari. Astfel se urmărește stabilirea gradului în care aspecte de ordin informațional, birocratic, legislativ, bancar sau instituțional contribuie la problemele cu care se confruntă organizațiile beneficiare a fondurilor structurale. Insuficiența resurselor proprii ca și lipsa instituțiior care să faciliteze procesul de accesare a fondurilor nerambursabile sunt alte elemente urmărite în construirea acestei metode de cercetare.

Tabelul nr. 17 “Identificarea dificultatilor legate de accesarea proiectelor europene”

Sursa: Prelucrare proprie

Itemii stabiliți în cadrul acestui construct oferă informații privind existența unor probleme majore resimțite de beneficiari în procesul de implementare. Existența contradicțiilor între ghidul solicitantului și legislația în vigoare, lacunele, cat și instabiliatea cadrului legislativ sunt elemente care reunite vor ajută la înțelegerea necesității armonizării legislație naționale cu cea europeană. Instabilitățile de natură financiară, creșterile succesive de prețuri ca și modificările politicii fiscale reprezintă factori urmăriți prin cercetarea de față care să explice rezilierea unor contracte de finanțare. Un alt aspect urmărit de acest construct este modul în care infrastructură poate contribui la o implementare mai bună a proiectelor contractate. Existența unei întrebări deschise oferă posibilitatea beneficiarilor să puncteze și la alte dificultăți întâlnite în acest proces complex al implementării.

Tabelul nr.18 “Dificultățile întâmpinate în implementarea proiectelor”

Sursa: Prelucrare proprie

Acest construct prin intermediul itemilor are drept scop evidențierea intențiilor organizațiilor de a accesa în viitor finanțări nerambursabile pe baza experiențelor trecute, a accesului la informații despre viitorul finanțărilor nerambursabile, pe baza propriei strategii orgnizationale și a faptului că există personal deja calificat în cadrul organizației care să implementeze astfel de proiecte. Prezentul construct poate fi corelat cu celelalte constructe, determinându-se astfel implicațiile experiențelor trecutului și ale prezentului finanțărilor nerambursabile din cadrul organizației asupra vitorului acestora, cât și asupra creșterii ratei de absorbție la nivelul celorlalte țări beneficiare a fondurilor structurale.

Tabelul nr.19 “Avantajele proiectelor și perspectivele viitoare de accesare, în perioada 2014-2020”

Sursa: Prelucrare proprie

Pretestarea chestionarului a fost realizată înaintea diseminării lui către respondenții finali cu scopul de a identifica dacă variabilele și itemii folosiți pentru operationlizarea constructelor sunt bine aleși. Eșantionul pentru pretestare a fost format din: conducătorul științific de doctorat, un cadru didactic specialist în domeniul finanțe și trei reprezentanți din cadrul organizațiilor beneficiare. Ca urmare a finalizării procesul de pretestare s-au obținut următoarele modificări: au fost restructurați itemii și au fost introduși alții noi.

3.2.1 Modalități de colectare a datelor

În cazul prezentei cercetări s-a folosit ca metodă de colectare a datelor chestionarul online, iar că și suport pentru diseminarea acestuia, internetul. Am utilizat în scopul colectării datelor aplicația gratuită google docs, aceasta generând un link ce îl conduce pe respondent direct la chestionar. Administrarea chestionarului prin intremediul email-ului are următoarele avantaje (Wright, 2005): acoperirea unei arii geografice mari, costuri reduse privind colectarea datelor, posibilitatea respondentului de a lucra în ritmul propriu, lispa influenței operatorului asupra răspunsurilor, asigurarea anonimatului și a confidențialității. Cu toate acestea, metoda prezintă și unele dezavantaje (Wright, 2005): rata de răspuns relativ redusă, existența percepției sondajului ca fiind agresiv și posibilitatea ca o mare parte a adreselor de email să nu mai fie valide.

În momentul transmiterii spre completare online a chestionarului în textul email-ului posibilii respondenți au fost asigurați de confidențialitatea răspunsurilor la chestionar, prezentându-se în mod direct scopul acestuia.

Administrarea chestionarului a avut loc în perioada iunie-iulie 2015, exclusiv în format electronic, obținându-se la finalul perioadei 120 de răspunsuri valide dintr-un total de 150 de chestionare completate.

3.2.2. Stabilirea eșantionului

Eșantionarea este “tehnica statistico-metodologică aplicabilă în cercetarea socială în vederea selectării dintr-o populație de entități a unei părți (eșantion) ce va fi analizată pentru a facilita elaborarea de inferențe despre întreagă populație. Presupoziția fundamentală pe care se bazează esantionarea este că analiza unei părți ( eșantion) din populația de referință conduce la rezultate similare cu acelea obținute prin investigarea întregii populații, dacă sunt respectate anumite condiții statistice și teoretice”. (C. Zamfir, L. Vlăsceanu, 2012).

În cadrul metodei cantitative, anchetă pe bază de chestionar, planul de eșantionare a fost construit astfel:

1. Definirea populație statistice ce urmează a fi investigată – organizațiile din România, beneficiare ale proiectelor cu finanțare nerambursabilă în perioada 2007-2013;

2. Cadrul de eșantionare – a fost stabilit pe baza listei cu beneficiarii de fonduri nerambursabile pe baza contactelor personale sau utilizând site-ul Ministerului Fondurilor Europene;

3. Unitatea de măsură declarantă- este formată din personalul instituțiilor publice sau entităților economice cu roluri deținute în cadrul proiectelor: manager de proiect, asistent proiect, responsabil financiar, expert în echipa de implementare și personal de monitorizare/gestionare a proiectelor.

4. Tehnica de eșantionare utilizată- este tehnica de eșantionare de conveniență și cea a bulgărelui de zăpadă.

3.2.3 Planul de analiză a datelor

În vedere validării ipotezelor de cercetare am analizat din punct de vedere statistic datele colectate ca urmare a administrării chestionarului. Analiza datelor pentru acesta s-a realizat în 2 etape:

a) Verificarea răspunsurilor din chestionare în vederea eliminării unor date care puteau denatura rezultatele ulterioare;

b) Prelucrarea statistică a datelor folosind programul STATA 14.

3.3. Analiza rezultatelor obtinute prin aplicarea chestionarului

3.3.1 Criteriul cifrei se afaceri

Cercetarea realizată a avut la bază un esantion format din 120 de organizații din România care au accesat fonduri nerambursabile în perioada 2009 – 2015. Informațiile au fost colectate prin chestionar administrat online. Din totalul întreprinderilor participante la studiu, 46% au raportat în ultimele situații financiare anuale depuse la autoritățile fiscale (2014) cifre de afaceri inferioare pragului de 500.000 lei.

Grafic nr. 1

Sursa: Prelucrare proprie

Conform graficului nr. 1, structura eșantionului este semnificativ diferită în comparație cu structura celor aprox. 1.000.000 de întreprinderi existente la nivel național. Astfel, doar 46% dintre întreprinderile cuprinse în eșantion prezintă valori ale cifrei de afaceri (2014) inferioare pragului de 500.000 lei, în timp ce, la nivel național, 84% dintre întreprinderi raportează cifre de afaceri anuale inferioare acestui prag.

Se precizează că eșantionul a fost selectat aleator, însă în cadrul acestuia au fost eligibile numai întreprinderile care au obținut fonduri nerambursabile. În aceste condiții, se presupune că structura după cifra de afaceri a întreprinderilor care au beneficiat de fonduri nerambursabile este semnificativ diferită de structura întreprinderilor existente la nivel național. Accesarea de fonduri nerambursabile are în general printre obiective sporirea cifrei de afaceri, ceea ce susține ipoteza conform căreia întreprinderile care accesează fonduri nerambursabile înregistrează după operaționalizarea investițiilor cifre de afaceri semnificativ superioare comparativ cu întreprinderile non-beneficiare.

Grafic nr. 2

Sursa: Prelucrare proprie

În același timp, pentru a accesa fonduri nerambursabile, aplicanții trebuie să prezinte potențial de dezvoltare, dar și să beneficieze de suficiente fonduri proprii pentru a asigura cofinanțarea proiectelor. Din această perspectivă, este posibil ca criteriile de selecție la acordarea finanțării nerambursabile să inducă modificarea de structură observată în comparația dintre graficele 1 și 2.

3.3.2 Criteriul numar de angajati

Grafic nr. 3

Sursa: Prelucrare proprie

Conform datelor reflectate în graficul nr. 3, din totalul întreprinderilor respondente, 61% aveau la data realizării studiului maxim 9 angajați. Și din acest punct de vedere, structura eșantionului este semnificativ diferită față de structura întreprinderilor din România, reflectată în graficul nr. 4.

Grafic nr. 4

Sursa: Prelucrare proprie

La nivel național, 91,5% dintre întreprinderi dispun de maxim 9 angajați. Programele accesate de către întreprinderile respondente asigură în marea lor majoritate eligibilitatea micro-întreprinderilor. Măsura 4.3 din cadrul Programului Operațional Regional, accesată de aprox. 82% dintre întreprinderile respondente (grafic nr. 6), a fost focalizată exclusiv asupra micro-întreprinderilor. În aceste condiții, cel puțin 82% dintre întreprinderile respondente au avut mai puțin de 9 angajați la data aplicării.

3.3.3 Criteriul vechimea organizatiei

Grafic nr. 5

Sursa: Prelucrare proprie

Măsurile accesate de întreprinderile din eșantion (grafic nr. 5) nu au acordat acces la finanțare întreprinderilor nou înființate, cu excepția măsurii 3.1.3 din cadrul POS CCE. Majoritatea întreprinderilor respondente prezintă experiență consistentă în afaceri, doar 25% activând de mai puțin de 10 ani la data studiului. În cazul majorității proiectelor, raportarea unui rezultat din exploatare pozitiv în ultimele situații financiare depuse la autoritățile fiscale anterior depunerii cererii de finanțare a reprezentat o condiție obligatorie. În condițiile în care peste 50% dintre întreprinderile din țară raportează în fiecare an rezultate negative, întreprinderile cu rezultate din exploatare pozitive fac parte dintr-o categorie minoritară, cu performanțe financiare superioare mediei.

3.3.4 Criteriul programele operationale accesate

Grafic nr. 6

Sursa: Prelucrare proprie

Programul Operațional Regional (măsura 4.3) a fost accesat de 99 întreprinderi din eșantion (82%). În cadrul măsurii 4.3 din Programul Operațional Regional au fost eligibile numai microîntreprinderile. Nu au fost eligibile întreprinderile nou-înființate, întreprinderea aplicantă fiind obligată să dispună de un istoric de cel puțin un exercițiu financiar, cu rezultat din exploatare pozitiv pentru anul anterior depunerii cererii de finanțare. Valoarea subvenției nerambursabile acordate a fost de maxim 200.000 euro (în regim de minimis), cu o rată a finanțării de 70% din cheltuielile eligibile (sporită ulterior la 100%), fiind vizate doar investițiile realizate în mediul urban. Investițiile eligibile au inclus construcțiile (construcții noi sau modernizări), utilajele și echipamentele, echipamente IT și aplicații informatice, servicii de consultanță. A fost prevăzută posibilitatea acordării de prefinanțări de până la 35% din valoarea totală a subvenției nerambursabile. Beneficiarii și-au asumat obligația acoperirii contribuției la cheltuielile eligibile, a cheltuielilor neeligibile, dar și acoperirea temporară a contribuției nerambursabile neîncasate în avans. În acest sens, la contractare, beneficiarii au prezentat în mod obligatoriu dovada capacității de plată. Prin sistemul de punctare au fost favorizate proiectele cu performanțe financiare mediocre (fiind acordat punctajul maxim proiectelor cu rată internă de rentabilitate inferioară ratei de actualizare impuse de 9%, implicit cu valoare actualizată netă negativă).

Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (măsurile 1.3.2., 3.3.1.) a fost accesat de 9 întreprinderi din eșantion (8%).

Măsura 1.3.2. POS CCE a permis finanțarea achiziției de servicii de consultanță (pentru elaborarea de strategii, planuri de management, planuri de afaceri, studii de fezabilitate, etc), fiind accesibilă IMM-urilor (inclusiv microîntreprinderilor, inclusiv întreprinderilor nou-înființate). Rata finanțării nerambursabile pentru IMM-uri a fost de 70%, valoarea maximă a subvenției acordate fiind de 170.000 lei (în regim de minimis). A fost prevăzută posibilitatea acordării de prefinanțări de până la 35% din valoarea totală a subvenției nerambursabile. Beneficiarii și-au asumat obligația acoperirii contribuției la cheltuielile eligibile, a cheltuielilor neeligibile, dar și acoperirea temporară a contribuției nerambursabile neîncasate în avans. În acest sens, la contractare, beneficiarii au prezentat în mod obligatoriu dovada capacității de plată: scrisoare de confort angajantă, extras de cont bancar de depozit, dovada unei linii/contract de credit emisă de o bancă/instituție financiar bancară. În cadrul măsurii 3.3.1. POS CCE, întreprinderile mici și mijlocii au fost eligibile, inclusiv micro-întreprinderile. Nu au fost eligibile întreprinderile nou-înființate, întreprinderea aplicantă fiind obligată să dispună de un istoric de cel puțin un exercițiu financiar, cu rezultat din exploatare pozitiv pentru anul anterior depunerii cererii de finanțare. Investițiile eligibile au inclus echipamente TIC, aplicații informatice, conexiuni la internet. Rata finanțării nerambursabile pentru IMM-uri a fost de 80%, valoarea maximă a subvenției acordate fiind de 82.000 lei (în regim de minimis). Nu a fost prevăzută acordarea de avansuri din subvenție, existând posibilitatea depunerii unei singure cereri de rambursare, în maxim 6 luni de la data semnării contractului de finanțare. În aceste condiții, beneficiarii au fost obligați la mobilizarea din surse proprii sau credite bancare a întregii sume necesare acoperirii bugetului proiectului.

Perioada de monitorizare a întreprinderilor a fost de 36 de luni de la finalizarea implementării.

Graficul nr. 7 reflectă frecvența apelării la credite bancare în vederea asigurării surselor de finanțare necesare implementării proiectelor. Din totalul celor 120 de întreprinderi respondente, 82 au utilizat diferite forme de credite bancare pentru implementarea proiectelor.

3.3.5 Criteriul creditelor bancare pentru implementarea proiectelor

Grafic nr. 7

Sursa: Prelucrare proprie

Programele accesate de întreprinderile respondente au funcționat după principiul rambursării plăților efectuate de beneficiari. În cursul anului 2013, pentru ultimele proiecte din sesiunea 2010 finanțate prin măsura 4.3 din POR rămase încă în implementare, a fost introdusă posibilitatea depunerii de dosare de plată. În aceste condiții, implementarea majorității proiectelor a început prin solicitarea unei prefinanțări. Valoarea maximă a prefinanțării a fost de 35% din valoarea subvenției aprobate pentru proiectele finanțate prin POR sau POS CCE (108 proiecte). În vederea obținerii prefinanțării, întreprinderile au depus o cerere de prefinanțare însoțită de o scrisoare de garanție bancară care a acoperit valoarea prefinanțării în proporție de 110%. Rolul scrisorii de garanție bancară a fost acela de a garanta posibilitatea recuperării prefinanțării de către autoritatea de management a programului, în cazul utilizării necorespunzătoare a prefinanțării de către beneficiar. În termeni de costuri pentru întreprindere, scrisoarea de garanție bancară a implicat în general un comision de acordare (aprox. 0,5% din valoarea expunerii) și un comision de gestiune (aprox. 0,75% / trimestru). Utilizarea necorespunzătoare a prefinanțării a însemnat achiziționarea unor bunuri cu caracteristici diferite față de cele aprobate prin contractul de finanțare sau nerespectarea regulilor impuse pentru procedurile de achiziții. În astfel de situații, autoritatea de management s-a îndreptat împotriva băncii emitente a scrisorii, solicitând plata contravalorii prefinanțării. După efectuarea plății către autoritatea de managemet, banca s-a întors împotriva beneficiarului în vederea recuperării sumelor plătite. Pentru a se asigura împotriva riscurilor de incapacitate de plată a beneficiarului, banca a impus garantarea scrisorii de garanție bancară de către întreprindere din momentul acordării scrisorii. Majoritatea întreprinderilor respondente s-au încadrat în categoria microîntreprinderilor la data depunerii proiectelor (cel puțin 82%), dispunând de capitaluri proprii reduse și implicit de active de valori mici. În aceste condiții, garantarea scrisorilor de garanție bancară în proporție de 110% – 120% (nivele de garantare impuse de bănci) a fost extrem de problematică. În general, întreprinderile au apelat în acest scop la fondurile de garantare. În România, în perioada supusă analizei au funcționat două astfel de instituții: Fondul de Garantare a Creditului Rural și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. Investițiile realizate de către marea majoritatea întreprinderilor din eșantion au fost localizate în mediul urban, condiții în care a fost implicat Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FGCR a acoperit exclusiv mediul rural). Fondurile de garantare au preluat sarcina garantării datoriilor față de bănci în limita a 80% din valoarea expunerii. Serviciul de garantare a implicat costuri pentru întreprinderi sub forma unor comisioane anuale de 2,6% – 3,6% (în funcție de tipul expunerii și profilul de risc al întreprinderii). Diferența de 30%-40% din valoarea garanțiilor a fost necesara fi asigurată de întreprinderi cu active proprii sau active ale acționarilor / asociaților. Cu toate că, teoretic, unele bănci au prezentat disponibilitatea de a pune ipotecă pe bunuri viitoare (componentele investiționale), ipotecarea echipamentelor sau construcțiilor nu a fost permise de autoritățile contractante.

3.3.6 Criteriul anul de accesare a fondurilor

Grafic nr. 8

Sursa: Prelucrare proprie

Conform datelor din graficul nr. 8, majoritatea întreprinderilor din eșantion au obținut finanțarea nerambursabilă în perioada 2009 – 2012, implementarea fiind realizată în general în 1 – 2 ani de la semnarea contractului de finanțare. În această perioadă, accesibilitatea produselor bancare necesare implementării s-a redus drastic.

Cauza principală a înăspririi accesibilității produselor de creditare a fost reprezentată de creșterea accentuată a ratei creditelor neperformante, România ajungând la finalul anului 2012 din acest punct de vedere pe locul 4 la nivelul Uniunii Europene și pe locul 6 la nivel mondial, într-un clasament care a inclus 131 de state pentru care datele au fost disponibile.

Grafic nr. 9

Sursa: Prelucrare proprie

Conform graficului nr. 9, România a urcat în clasamentul statelor cu cele mai ridicate rate ale creditelor neperformante începând din anul 2008. Aparent, creșterea ratei creditelor neperformante în România pe segmentul întreprinderilor de la aprox. 5% în 2008 la 20,4% la finalul anului 2012 a avut drept cauză principală manifestarea crizei economice. Totuși, creșterea a fost mai accentuată comparativ cu marea majoritate a statelor lumii, cu toate că și acestea au fost afectate de criză. O posibilă explicație a ritmului accelerat de creștere a ratei creditelor neperformante în România este reprezentată de dificultățile întâmpinate de companiile românești odată cu aderarea României la Uniunea Europeană . În paralel cu sporirea ratei creditelor neperformante s-a manifestat un fenomen de creștere a numărului cazurilor de insolvență.

Graficul nr. 10 reflectă dinamica numărului de cazuri de insolvență la nivel național în perioada 2008 – 2013. Frecvența cazurilor de insolvență a sporit monoton la nivelul întregii perioade, ajungând la aprox. 3% în 2013.

Grafic nr. 10

Sursa: Prelucrare proprie

Creșterea ratei creditelor neperformante și a frecvenței cazurilor de insolvență s-a transpus într-o creștere a riscurilor asumate de către instituțiile bancare în creditarea întreprinderilor. Microîntreprinderile relativ nou-înființate au prezentat întotdeauna cele mai ridicate riscuri de blocaj financiar, raportându-se rate de sistare a activității de până la 50% într-un orizont de 3 ani de la înființare chiar înainte de manifestarea crizei economice.

În acest context, condițiile impuse de instituțiile financiar-bancare la creditare s-au înăsprit gradual, în încercarea de a opri trendul ascendent al ratei creditelor neperformante. Reacția băncilor din România a fost însă una relativ întârziată, fiind percepută semnificativ de către companiile beneficiare de fonduri nerambursabile doar începând cu anul 2012. Graficul nr. 11 confirmă acest aspect la nivelul eșantionului.

3.3.7 Criteriul dificultatile intampinate de accesul la creditele bancare

Grafic nr. 11

Sursa: Prelucrare proprie

Managerii au fost rugați să noteze de la 1 la 5 dificultățile întâmpinate în accesarea fondurilor nerambursabile determinate de imposibilitatea obținerii de credite bancare pentru cofinanțare. Întreprinderile care au depus cereri de finanțare înainte de anul 2012 nu au întâmpinat dificultăți majore în obținerea de scrisori de confort din partea instituțiilor bancare.

În primii ani de gestionare a programelor de pre-aderare în România, disponibilitatea cofinanțării nu se impunea a fi dovedită în momentul depunerii cererilor de finanțare sau în momentul semnării contractului de finanțare. Acest fapt a dus la aprobarea multor proiecte care au suferit blocaje în etapa de implementare, datorită incpacității întreprinderilor de a mobiliza fondurile necesare. Blocajele proiectelor au indus efecte negative atât pentru beneficiari (consum ineficient de timp și resurse), cât și pentru comunitate (costurile de oportunitate înregistrate în contextul în care fondurile alocate unei întreprinderi incapabile de a realiza implementarea ar putea fi acordate unor întreprinderi cu resurse corespunzătoare). Înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, dovedirea capacității de asigura cofinanțarea proiectului a devenit obligatorie pentru întreprinderile aplicante în cadrul programului Sapard din faza de aplicare. Dovada putea fi reprezentată de un extras de cont

(în cazul în care firma deținea suficiente disponibilități bănești în contul bancar în momentul aplicării) sau de o scrisoare de confort din partea unei instituții bancare. Scrisoarea de confort nu prezenta un caracter angajant. Astfel, banca își manifesta de principiu disponibilitatea acordării unui credit de investiții pentru acoperirea contribuției proprii a întreprinderii în cazul în care autoritatea de management urma să accepte cererea de finanțare depusă, fără însă a-și asuma obligativitatea. În timp ce autoritățile publice au considerat scrisoarea de confort drept o confirmare a viabilității proiectului din partea băncii (care dispunea de multă experiență practică în evaluarea de proiecte de investiții), băncile acordau scrisorile de confort în urma unor analize minime, refuzurile fiind privite ca lipsite de logică din punct de vedere comercial. După aprobarea cererilor de finanțare de către autoritatea de management, întreprinderile se prezentau la instituțiile bancare pentru contractarea creditelor. Băncile realizau analiza, refuzând însă rareori solicitările, sub impulsul următorilor factori:

Presiunea comercială, pe o piață bancară cu creștere accentuată și cu competiție puternică;

Perspectivele de creștere econnomică consistentă și ratele reduse ale creditelor neperformante înregistrate în acea perioadă;

Existența contractului de finanțare al întreprinderii cu autoritatea de management, care oferea băncilor o confirmare a viabilității proiectului.

În acest context, băncile au realizat derogări de la cele mai importante condiții din normele proprii de creditare, acceptând depășirea gradului maxim de îndatorare, lipsa totală a fondurilor proprii, eligibilitatea pentru creditare a întreprinderilor fără istoric, cu rezultate ale exercițiului negative și chiar cu capitaluri proprii negative sau cu istoric marcat de incidente de plată.

După aderarea la Uniunea Europeană, dovedirea disponibilității cofinanțării la semnarea contractului de finanțare a devenit gradual obligatorie pentru toate programele, fiind impusă tot mai mult chiar în faza de depunere a cererilor de finanțare.

Pentru valori relativ reduse ale cofinanțării private, beneficiarii reușeau să depună în cont numerar împrumutat de la prieteni sau familie, solicitau băncii extrasul de cont pentru a-l anexa dosarului cererii de finanțare, retrăgând ulterior numerarul din cont pentru a-l rambursa creditorilor. În timp ce această strategie a fost utilă în vederea aprobării proiectelor și obținerii finanțării nerambursabile, beneficiarii rămâneau obligați la utilizarea de credite bancare în etapa de implementare. În condițiile în care procesul de evaluare a proiectelor a necesitat frecvent până la 1 an, blocarea de disponibilități pentru o astfel de perioadă ar fi fost dificil de justificat din punct de vedere economic (chiar dacă disponibilitățile ar fi existat la momentul depunerii în patrimoniul firmei). În prezent, pentru sporirea certitudinii menținerii în cont a disponibilităților, aplicanții în cadrul Planului Național de Dezvoltare Rurală (cel mai mare program cu finanțare nerambursabilă din România) sunt obligați să prezinte la depunerea cererii de finanțare un extras de cont însoțit de un document din partea băncii privind blocarea sumelor respective.

3.3.8 Criteriul dificultati intampinate de insuficienta cofinantarii

Grafic nr. 12

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 12 reflectă dificultățile în accesarea fondurilor nerambursabile induse de insuficiența cofinanțării, conform percepției managerilor. La depunerea cererii de finanțare, întreprinderile au fost obligate să anexeze dovada disponibilității cofinanțării prin extras de cont sau scrisoare de confort. Lipsa fondurilor proprii în formă lichidă și imposibilitatea obținerii unei scrisori de confort din partea unei bănci ar fi restricționat accesul unor întreprinderi la fondurile nerambursabile. Pentru 30 de întreprinderi, gradul de dificultate în accesarea fondurilor indus de necesitatea dispunerii de o contribuție proprie a fost sub medie. În același timp, 39 de manageri au apreciat dificultatea drept medie, iar 51 drept ridicată (grafic nr. 13).

Grafic nr. 13

Sursa: Prelucrare proprie

Grafic nr. 14

Sursa: Prelucrare proprie

O posibilă explicație a faptului că majoritatea întreprinderilor a întâmpinat dificultăți reduse sau cel mult medii în accesarea fondurilor din perspectiva disponibilității cofinanțării este aceea că majoritatea proiectelor au fost depuse și aprobate înainte de anul 2012 (moment din care condițiile bancare s-au înăsprit considerabil), iar creditele au funcționat ca un posibil substitut pentru fondurile proprii.

Grafic nr. 15

Sursa: Prelucrare proprie

Datele din graficul nr. 15 nu susțin ipoteza enunțată anterior. Valorile reflectate în grafic reprezintă media anuală a gradului de dificultate perceput de întreprinderi, în funcție de anul semnării contractului de finanțare. Gradul de dificultate se menține relativ constant, cu o ușoară creștere pentru firmele care au depus cererile de finanțare și semnat contractele de finanțare în ultima parte a perioadei de analiză. Un alt factor care ar putea induce influență asupra dificultăților de mobilizare a cofinanțării este reprezentat de mărimea întreprinderii. Nu a fost cunoscută valoarea cifrei de afaceri la data aplicării sau la data semnării contractului de finanțare, ci doar cea aferentă anului 2014 (ultimul exercițiu financiar încheiat la data studiului)

Grafic nr. 16

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 16 reflectă gradele medii de dificultate pe intervale ale cifrei de afaceri. A fost avută în vedere cifra de afaceri aferentă anului 2014. Se precizează că gradul mediu de dificultate la nivelul întregului eșantion a fost de 3,29. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri inferioare pragului de 500.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate apropiat de media specifică întregului eșantion. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri cuprinse în intervalul [500.000;5.000.000) prezintă un grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri superioare pragului de 5.000.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate inferior mediei specifice întregului eșantion.

Grafic nr. 17

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 17 reflectă media gradului de dificultate în accesarea fondurilor nerambursabile datorită insuficienței cofinanțării pe grupe de vechime. Vechimea utilizată drept referință a fost cea calculată la data realizării studiului (2015). Ipoteza avută în vedere a fost aceea că întreprinderile cu vechimea superioară dispun de acces mai facil la surse de finanțare. Informațiile din graficul nr. 17 nu confirmă această ipoteză, dificultățile medii raportate sporind odată cu vechimea. Domeniul de activitate a avut deasemenea impact asupra dificultăților de asigurare a cofinanțării, în particular în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor neeligibile. Pentru majoritatea beneficiarilor măsurii 4.3 din cadrul POR, principala cheltuielă neeligibilă a fost reprezentată de taxa pe valoarea adăugată. În perioada de depunere a cererilor de finanțare, taxa pe valoarea adăugată a fost tratată drept neeligibilă, chiar și pentru organizațiile pentru care nu era recuperabilă (ulterior, legislația națională a permis acoperirea TVA din fonduri publice pentru organizațiile suportatoare).

În aceste condiții, întreprinderile plătitoare de TVA au preferat achiziționarea echipamentelor bugetate în proiecte din alte state ale Uniunii Europene pentru a aplica taxarea inversă și a putea astfel evita avansarea de fonduri pentru TVA. Întreprinderile neplătitoare de TVA s-au înregistrat în scopuri de TVA pe aceste considerente. Întreprinderile cu domenii de activitate scutite de TVA conform codului fiscal (în particular cele activând în domeniul medical) nu au avut această oportunitate. O altă ipoteză luată în calcul a fost aceea că proiectele cu valori mari au pus dificultăți superioare în materie de cofinanțare chiar în faza de depunere a cererilor de finanțare, comparativ cu proiectele de valori mici. Datele reflectate în graficul nr. 18 nu se află în concordanță cu această ipoteză.

Grafic nr. 18

Sursa: Prelucrare proprie

Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor inferioare pragului de 900.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion. Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor cuprinse în intervalul [900.000;4.500.000) prezintă deasemeneaun grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion. Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor superioare pragului de 4.500.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate inferior mediei specifice întregului eșantion.

O altă ipoteză luată în calcul a fost aceea că întreprinderile care au beneficiat de servicii de consultanță au întâmpinat mai puține dificultăți în mobilizarea cofinanțării private. Ipoteza a fost considerată plauzibilă atât datorită planificării realizate cu ajutorul firmelor de consultanță, cât și bazat pe presupunerea că întreprinderile care au apelat la servicii de consultanță au dispus implicit de fonduri proprii superioare (cheltuielile cu serviciile de consultanță fiind singurele cheltuieli bugetate care pot fi realizate anterior semnării contractului de finanțare).

Grafic nr. 19

Sursa: Prelucrare proprie

Datele reflectate în graficul nr. 19 nu susțin ipoteza enunțată anterior. Firmele care au apelat la servicii de consultanță au întâmpinat dificultăți superioare în mobilizarea surselor de finanțare proprii necesare asigurării cofinanțării private.

Grafic nr. 20

Sursa: Prelucrare proprie

Proiectele finanțate prin Programul Operațional Regional, măsura 4.3 au fost majoritare în cadrul eșantionului (82%). Întreprinderile care au semnat contractele de finanțare în cadrul acestei măsuri până în anul 2010 au beneficiat de o rată a finanțării publice de 70%, fiind necesară o contribuție privată la cheltuielile eligibile de 30%. Întreprinderile care au semnat contractele de finanțare ulterior, au beneficiat de rate ale finanțării publice de 100% (nefiind necesară contribuție privată la cheltuielile eligibile). Începând cu anul 2012, beneficiarii au avut posibilitatea depunerii de dosare de plată, fiind efectuate plăți de către autoritatea de management a POR direct către furnizori. În aceste condiții, avansarea de fonduri proprii pentru cheltuielile eligibile nu a mai fost necesară. Pe aceste considerente, a fost presupusă o reducere în timp a gradului de dificultate indusă de indisponibilitatea cofinanțării.

Grafic nr. 21

Sursa: Prelucrare proprie

Datele din graficul nr. 21 nu susțin ipoteza enunțată anterior. Valorile reflectate în grafic reprezintă media anuală a gradului de dificultate perceput de întreprinderi, în funcție de anul semnării contractului de finanțare. Gradul de dificultate sporește aproape monoton, pe măsura avansării crizei economice și a înăspririi condițiilor bancare, cu toate că rata cofinanțării private scade, iar condițiile de plată impuse de autoritatea de management se simplifică.

Un alt factor care ar putea induce influență asupra dificultăților de mobilizare a cofinanțării este reprezentat de mărimea întreprinderii.

Grafic nr. 22

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 22 reflectă gradele medii de dificultate pe intervale ale cifrei de afaceri. A fost avută în vedere cifra de afaceri aferentă anului 2014. Se precizează că gradul mediu de dificultate la nivelul întregului eșantion a fost de 2,83. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri inferioare pragului de 500.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate apropiat de media specifică întregului eșantion.

Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri cuprinse în intervalul [500.000;5.000.000) prezintă un grad mediu de dificultate inferior mediei specifice întregului eșantion.

Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri superioare pragului de 5.000.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion.

Grafic nr. 23

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 23 reflectă media gradului de dificultate în accesarea fondurilor nerambursabile datorită insuficienței cofinanțării pe grupe de vechime. Vechimea utilizată drept referință a fost cea calculată la data realizării studiului (2015). Ipoteza avută în vedere a fost aceea că întreprinderile cu vechimea superioară dispun de acces mai facil la surse de finanțare. Informațiile din graficul nr. 23 nu confirmă această ipoteză, mediile aferente celor 3 grupuri fiind aprox. egale.

O altă ipoteză luată în calcul a fost aceea că proiectele cu valori mari au pus dificultăți superioare în materie de cofinanțare în faza de implementare, comparativ cu proiectele de valori mici. Datele reflectate în graficul nr. 24 se află în concordanță cu această ipoteză.

Grafic nr. 24

Sursa: Prelucrare proprie

Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor inferioare pragului de 900.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate inferior mediei specifice întregului eșantion.

Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor cuprinse în intervalul [900.000;4.500.000) prezintă un grad mediu de dificultate apropiat de media specifică întregului eșantion.Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor superioare pragului de 4.500.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion.

O altă ipoteză luată în calcul a fost aceea că întreprinderile care au beneficiat de servicii de consultanță au întâmpinat mai puține dificultăți în mobilizarea cofinanțării private. Ipoteza a fost considerată plauzibilă atât datorită planificării realizate cu ajutorul firmelor de consultanță, cât și bazat pe presupunerea că întreprinderile care au apelat la servicii de consultanță au dispus implicit de fonduri proprii superioare.

Grafic nr. 25

Sursa: Prelucrare proprie

Datele reflectate în graficul nr. 25 nu susțin ipoteza enunțată anterior. Firmele care au apelat la servicii de consultanță au întâmpinat dificultăți superioare în mobilizarea surselor de finanțare proprii necesare asigurării cofinanțării private, fără ca diferența între cele 2 grupuri să fie una semnificativă.

3.3.9 Criteriul dificultati intampinate de informarea insuficienta

Sursa: Prelucrare proprie

Întreprinderile participante la studiu au notat de la 1 la 5 nivelul de dificultate în accesarea fondurilor generat de informarea insuficientă. Gradul mediu de dificultate la nivel de eșantion a fost de 3,17. Din totalul respondenților, 40% (48 de întreprinderi) au întâmpinat dificultăți majore în accesarea fondurilor nerambursabile datorită lipsei de informații. O ipoteză avută în vedere a fost aceea că lipsa de informații a reprezentat un factor mai important în prima etapă a perioadei de programare 2007 – 2013, accesul la informații sporind ulterior pe măsură ce programele disponibile au fost popularizate de autoritățile de management, de firmele de consultanță, dar și prin exemplul beneficiarilor.

Grafic nr. 26

Sursa: Prelucrare proprie

Valorile reflectate în graficul nr. 26 reprezintă media anuală a gradului de dificultate perceput de întreprinderi, în funcție de anul semnării contractului de finanțare. Conform graficului nr. 26, dificultățile generate de lipsa de informații au înregistrat o tendință descendentă în perioada 2009 – 2012, în concordanță cu ipoteza enunțată.

Grafic nr. 27

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 27 reflectă gradele medii de dificultate pe intervale ale cifrei de afaceri. Se precizează că gradul mediu de dificultate la nivelul întregului eșantion a fost de 3,17. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri inferioare pragului de 500.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate inferior mediei specifice întregului eșantion. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri cuprinse în intervalul [500.000;5.000.000) prezintă un grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri superioare pragului de 5.000.000 lei prezintă deasemenea un grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion.

Grafic nr. 28

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 28 reflectă media gradului de dificultate în accesarea fondurilor nerambursabile datorită insuficienței informațiilor pe grupe de vechime. Vechimea utilizată drept referință a fost cea calculată la data realizării studiului (2015). Ipoteza avută în vedere a fost aceea că întreprinderile cu vechimea superioară dispun de mai multe informații. Datele din graficul nr. 28 nu confirmă această ipoteză, dificultățile medii raportate sporind odată cu vechimea.

Grafic nr. 29

Sursa: Prelucrare proprie

Conform răspunsurilor întreprinderilor din eșantion (grafic nr. 29), beneficiarii din cadrul Programului Operațional Regional au fost afectați mai puternic în faza de aplicare de lipsa de informații.

Sursa: Prelucrare proprie

Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor inferioare pragului de 900.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion.

Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor cuprinse în intervalul [900.000;4.500.000) prezintă un grad mediu de dificultate apropiat de media specifică întregului eșantion.

Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor superioare pragului de 4.500.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate inferior mediei specifice întregului eșantion.

Grafic nr. 30

Sursa: Prelucrare proprie

Conform graficului nr. 30, întreprinderile care au apelat la serviciile unor firme de consultanță în faza de accesare raportează dificultăți mai importante generate de lipsa de informații, în comparație cu grupul întreprinderilor care și-au întocmit în nume propriu dosarele cererilor de finanțare. O posibilă explicație este aceea că întreprinderile care nu au deținut informațiile necesare și personalul cu competențe specifice au fost cele care au externalizat activitatea de planificare a investițiilor. În contrast, întreprinderile care au dispus de personalu calificat și informat au realizat planificarea în regie proprie.

Un alt aspect investigat a fost reprezentat de dificultățile întâmpinate în faza de accesare a fondurilor datorită costurile ridicate ale serviciilor de consultanță.

3.3.10 Criteriul dificultati intampinate de costurile servicilor de consultanta

Grafic nr. 31

Sursa: Prelucrare proprie

În general, firmele de consultanță solicită plata unei părți a tarifului pentru elaborarea documentației de aplicare la semnarea contractului de consultanță, plata unei a doua tranșe la depunerea documentației, respectiv plata diferenței la semnarea contractului de finanțare.

Valoarea medie a gradului de dificultate raportat de respondenți a fost de 2,54, reflectând un nivel relativ redus. Conform graficului nr. 31, doar 35 de întreprinderi au întâmpinat dificultăți ridicate în accesarea fondurilor datorită costurilor ridicate ale serviciilor de consultanță. Răspunsul ar putea fi afectat de faptul că toți respondenții au obținut până la data studiului finanțarea nerambursabilă, fiindu-le astfel decontate din subvenție cheltuielile cu serviciile de consultanță. Este de așteptat ca atitudinea întreprinderilor care au plătit din surse proprii serviciile de consultanță fără a obține în final finanțarea nerambursabilă să fie diferită.

Grafic nr. 32

Sursa: Prelucrare proprie

O ipoteză avută în vedere a fost aceea a corelației inverse între mărimea întreprinderii și dificultățile întâmpinate datorită costurilor ridicate ale serviciilro de consultanță. Informațiile reflectate în graficul nr. 32 nu susțin aecastă ipoteză, în condițiile în care gradul de dificultate raportat sporește la grupurile cu valori superioare ale cifrei de afaceri.

Grafic nr. 32

Sursa: Prelucrare proprie

Conform graficului nr. 33, întreprinderile cu vechime mai mare au întâmpinat în general difiultăți superioare în accesare datorită costurilor ridicate ale serviciilor de consultanță. Acest rezultat este contract așteptărilor, în condițiile în care întreprinderile cu vechime redusă sunt mai puțin capitalizate. În contextul în care măsura 4.3 din cadrul Programului Operațional Regional a fost disponibilă numai pentru microîntreprinderi, este de așteptat ca o parte dintre întreprinderile aplicante să fie create de acționari în întreprinderi mai mari special pentru a dobândi eligibilitatea. În aceste condiții, capitalul a fost transferat de către acționari din alte întreprinderi.

Grafic nr. 33

Sursa: Prelucrare proprie

Rezultatele anterioare sunt afectate de faptul că o parte importantă din cadrul eșantionului a decis neapelarea la serviciile unei firme de cosnultanță în faza de accesare a fondurilor. Conform graficului nr. 34, la nivelul grupului celor 72 de întreprinderi care au apelat la serviciile unei firme de consultanță, gradul de dificultate raportat este unul mediu. În paralel, 48 de întreprinderi care nu au apelat la servicii ale firmelor de consultanță raportează în general dificultăți reduse generate de costurile serviciilor de consultanță.

Grafic nr. 34

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 35 reflectă o statistică privind dificultățile generate de costurile ridicate ale serviciilor de consultanță în care au fost cuprinse numai întreprinderile care au apelat la servicii de consultanță. Creșterea gradului de dificultate la grupurile de întreprinderi cu nivele superioare ale cifrei de afaceri este accentuată cumparativ cu creșterea remarcată la nivelul întregului eșantion.

Grafic nr. 35

Sursa: Prelucrare proprie

Dimpotrivă, conform graficului nr. 36, întreprinderile mici care nu au apelat la serviciile firmelor de consultanță au fost afectate mai mult de costurile ridicate ale acestor servicii, ceea ce sugerează că aceste întreprinderi au resimțit nevoie sprijinului din partea firmelor de consultanță, dar nu au avut resursele financiare necesare pentru a le contracta.

Grafic nr. 36

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 37 reflectă nivelul mediu de dificultate raportat pe intervale ale valorii proiectelor aferent ntregului eșantion (120 de întreprinderi). Grupul întreprinderilor cu proiecte de valori mici raportează dificultăți medii inferioare. Acest aspect este explicabil prin faptul că firmele de consultanță își fixează frecvent tarifele proporțional cu valoarea proiectelor.

3.3.11 Criteriul dificultati intampinate de birocratia excesiva

Grafic nr. 37

Sursa: Prelucrare proprie

Reprezentanții mediului de afaceri au acuzat întotdeauna birocrația excesivă în domeniul acordării fondurilor nerambursabile. Efectele existenței unei birocrații ridicate se manifestă la nivelul companiilor sub forma unui consum ridicat de timp, necesitatea obținerii unui număr mare de avize, a derulării procedurilor de achiziții după reglementări complexe, necesitatea alocării de personal suplimentar, blocaje de resurse financiare, costuri de oportunitate datorate întârzierii punerii în exploatare a investițiilor, etc. Complexitatea dosarelor cererilor de finanțare și minuțiozitatea evaluării au făcut ca procesul de evaluare să depășească frecvent 12 luni. Cu perioade de planificare de aprox. 3 luni, perioade de evaluare de 12 luni, urmate de perioade de implementare de 24 – 36 de luni, multe dintre investiții își pierd din actualitate. În baza unor astfel de experiențe, multe dintre organizațiile beneficiare evită o a doua aplicare, chiar dacă dispun de oportunitate, iar nevoie de investiții suplimentare este reală.

Cu o medie de 3,38 la nivel de eșantion, birocrația a ridicat cele mai importante dificultăți întreprinderilor beneficiare de finanțări nerambursabile. Din totalul întreprinderilor din eșantion, 68,3% au raportat dificultăți medii sau ridicate generate de birocrația excesivă.

Sub presiunea publicului, autoritățile de management și-au promovat continuu eforturile de reducere a birocrației. Măsurile de această natură au făcut în permanență obiectul campaniilor politice. În aceste condiții este de așteptat o reducere în timp a nivelului mediu de dificultate în accesare indus de birocrație.

Graficul nr. 39 reflectă evoluția nivelului mediu de dificultate în accesare indus de birocrație în perioada 2009 – 2015.

Grafic nr. 38

Sursa: Prelucrare proprie

Nivelul mediu de dificultate în accesare indus de birocrație a fost înregistrat conform răspunsurilor întreprinderilor din eșantion în anul 2009. Pentru proiectele contractate în perioada 2010 – 2012, impactul negativ al birocrației s-a diluat, fiind raportată o nouă creștere ulterior anului 2012.

Grafic nr. 39

Sursa: Prelucrare proprie

Efectele negative ale birocrației nu au fost resimțite semnificativ în funcție de mărimea cifrei de afaceri a întreprinderilor. Graficul nr. 4 reflectă o percepție medie a gradului de dificultate în accesare indus de birocrație sensibil superioară a grupului întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri superioare pragului de 5.000.000 lei. Analiza în funcție de numărul de angajați reflectă o situație asemănătoare: o percepție medie a gradului de dificultate în accesare indus de birocrație sensibil superioară a grupului întreprinderilor cu peste 49 de angajați. S-a considerat că întreprinderile mari dispun de resurse umane și financiare superioare, ceea ce le-ar putea permite depășirea mai facilă a problemelor generate de birocrația din sistemul public. Rezultatele studiului infirmă însă această ipoteză.

Explicația acestei discordanțe ar putea fi reprezentată de lipsa de flexibilitate a întreprinderilor mari compartiv cu cele mici, care face dificilă realocarea resurselor umane. O cază a rigidității întreprinderilor mari este reprezentată de nevoia standardizării activităților în vederea creșterii productivității și obținerii de economii de scară. În acest proces de standardizare, întreprinderile își dezvoltă însă și propria birocrație internă. Lipsa de interes a personalului întreprinderilor mari în implicarea în activității non-standard poate reprezenta un alt motiv al raportării unor dificultăți superioare generate de birocrația din instituțiile publice.

Grafic nr. 40

Sursa: Prelucrare proprie

Datele din graficul nr. sugerează că birocrația a afectat într-o măsură superioară întrepridnerile cu vechime. O posibilă explicație este reprezentată de flexibilitatea mai ridicată a întreprinderilor noi, care le face să accepte mai ușor condițiile impuse de instituțiile publice și să se adapteze mai ușor la acestea. Întreprinderile cu vechime superioară au în general o vârstă medie superioară a personalului de conducere, existând posibilitatea ca personalul cu vârste mai ridicate să fie mai reticent în raport cu eficiența instituțiilor publice.

Grafic nr. 41

Sursa: Prelucrare proprie

Conform graficului nr. 42, grupul întreprinderilor titulare ale unor proiecte de valori mici (sub aprox. 200.000 euro) raportează cel mai ridicat nivel de dificultate întâmpinat pe seama birocrației din instituțiile publice în accesarea fondurilor nerambursabile. Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor cuprinse în intervalul [900.000;4.500.000) prezintă un grad mediu de dificultate inferior mediei specifice întregului eșantion. Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor superioare pragului de 4.500.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion. În contextul în care birocrația sporește în general odată cu complexitatea proiectelor, ar fi de așteptat că dificultatea indusă de birocrație să sporească odată cu sporirea valorii proiectelor. Nivelul ridicat de dificultate raportat pentru proiectele de valori mici ar putea fi explicat de o evaluare a acestuia relativ la efectele pozitive obținute (valoarea subvenției nerambursabile). O ipoteză avută în vedere a fost aceea că întreprinderile care au beneficiat de serviciile unei firme de consultanță au fost afectate într-o măsură mai mică de efectele birocrației din cadrul instituțiilor publice.

Grafic nr. 42

Sursa: Prelucrare proprie

Datele din graficul nr. 43 nu confirmă o diferență substanțială între impactul birocrației perceput de cele două grupuri. Tendința firmelor de consultanță de a acuza birocrația din cadrul autorităților de management pentru a-și explica propriile întârzieri poate fi o explicație parțială a acestui fapt.

Într-o ultimă etapă a fost evaluat gradul de dificultate mediu perceput pe programe (grafic nr. 44). Beneficiarii POS DRU au raportat cele mai ridicate dificultăți suportate pe seama birocrației excesive din instituțiile publice. O posibilă explicație este reprezentată de destinația diferită a subvențiilor obținute prin POS DRU. Astfel, în general, partea majoritară a bugetului unui proiect finanțat prin POS DRUa fost alocată cheltuielilor curente, al căror grad de urgență a fost superior. În contrapartidă, POR și POS CCE au finanțat aproape exclusiv investiții în imobilizări corporale și necorporale. Cu toate că întrebarea a vizat birocrația întâlnită în faza de accesare, percepția beneficiarilor ar putea fi afectată de întârzierile la rambursare în cadrul POS DRU în etapa de implementare. Din punct de vedere tehnic, documentația solicitată la aplicare în cadrul POS DRU a fost semnificativ mai simplă comparativ cu documentația solicitată în cadrul celorlalte programe.

Grafic nr. 43

Sursa: Prelucrare proprie

3.3.12 Criteriul dificultati intampinate de legislatie

În continuare a fost urmărită evaluarea dificultății accesării fondurilor induse de legislație.

Grafic nr. 44

Sursa: Prelucrare proprie

Conform graficului nr. 45, aprox. 65% dintre întreprinderile din eșantion au perceput nivelul de dificultate indus de legislație ca fiind mediu sau ridicat. Gradul mediu de dificultate indus de legislație în accesarea fondurilor a fost evaluat la nivelul întregului eșantion la 3,12 pe o scară de la 1 la 5.

Grafic nr. 45

Sursa: Prelucrare proprie

Datele din graficul nr. 46 reflectă o tendință relativ asemănătoare cu cea aferentă dificultăților induse de birocrație. Astfel, nivelul mediu de dificultate indus în accesare de legislația în vigoare s-a diminuat în perioada 2010 – 2012, sporind însă considerabil după 2012.

Grafic nr. 46

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 47 reflectă gradele medii de dificultate indusă în accesare de legislația în vigoare pe intervale ale cifrei de afaceri. Se precizează că gradul mediu de dificultate la nivelul întregului eșantion a fost de 3,12. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri inferioare pragului de 500.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion.Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri cuprinse în intervalul [500.000;5.000.000) prezintă un grad mediu de dificultate inferior mediei specifice întregului eșantion. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri superioare pragului de 5.000.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate apropiat de media eșantionului.

Grafic nr. 47

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 48 reflectă gradele medii de dificultate indusă în accesare de legislația în vigoare pe grupe de vechime. Datele arată că legislația a afectat negativ într-o măsură mai mare întreprinderile cu vechime superioară. Deși este de așteptat ca acestea să dispună de experiență și resurse superioare, sunt probabil afectate de o mai mare rigiditate a structurilor proprii.

Grafic nr. 48

Sursa: Prelucrare proprie

O ipoteză avută în vedere a fost aceea conform căreia beneficiarii unor proiecte de dimensiuni mari sunt limitați într-o măsură mai mare de legislația în vigoare și sunt afectați negativ mai puternic de schimbările de legislație. Datele din graficul nr. 49 sunt în concordanță cu această ipoteză. Conform graficului nr. 49, grupul întreprinderilor titulare ale unor proiecte de valori mici (sub aprox. 200.000 euro) raportează cel mai scăzut nivel de dificultate întâmpinat pe seama legislației. Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor cuprinse în intervalul [900.000;4.500.000) prezintă un grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion. Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor superioare pragului de 4.500.000 lei prezintă cel mai ridicat grad mediu de dificultate.

Grafic nr. 49

Sursa: Prelucrare proprie

Conform graficului nr. 50, apelarea la serviciile firmelor de consultanță nu a atenuat dificultățile în accesare întâmpinate pe seama legislației. Dimpotrivă, întreprinderile care au apelat la serviciile unei firme de consultanță raportează în medie dificultăți semnificativ superioare din această perspectivă.

Grafic nr. 50

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 51 prezintă o evaluare a gradului mediu de dificultate indus de legislație pe programe de finanțare. Dintre cele trei programe accesate de respondenți, POS DRU a pus cele mai importante dificultăți din perspectiva legislației specifice. Nivelul relativ redus de dificultate raportat pentru Programul Operațional Regional ar putea fi explicat prin decizia luată în anul 2010 de sporire a contribuției publice la 100%, respectiv acordarea în 2012 a posibilității de depunere de dosare de plată (viramentele fiind realizate direct către furnizorii de echipamente). Evoluția în timp a gradului mediu de dificultate raportat de beneficiarii POR nu este una monoton descendentă, ceea ce pune la îndoială ipoteza anterioară.

Grafic nr. 51

Sursa: Prelucrare proprie

3.3.12 Criteriul dificultati intampinate de acesul dificil la creditele bancare

În continuare a fost evaluat nivelul de dificultate întâmpinat în accesarea fondurilor nerambursabile datorită accesului dificil la credite bancare. Cu toate că în faza de aplicare a fost necesară cel mult o scrisoare de confort din partea unei bănci care să confirme disponibilitatea acordării unui credit de investiții pentru acoperirea contribuției private la cheltuielile eligibile, pe măsura avansării crizei economice băncile au realizat din ce în ce mai mult analize complete încă de la început. Mai exact, progresiv, băncile au devenit interesate de capacitatea beneficiarului de a asigura finanțarea cheltuielilor neeligibile sau a necesarului de fond de rulment, dar și posibilitățile de a avansa fonduri pentru acoperirea temporară a contribuției publice.

Grafic nr. 52

Sursa: Prelucrare proprie

Din totalul întreprinderilor din eșantion, 68% au apelat la credite bancare pe parcursul implementării proiectelor. Necesitatea dovedirii capacității de a acoperi contribuția privată la cheltuielile eligibile a pus majoritatea întreprinderilor în poziția de a solicita unei instituții bancare din etapa de aplicare o scrisoare de confort. Orintarea puternică spre menținerea sau ameliorarea poziției pe piață a determinat inițial băncile să efectueze analiza solicitărilor întreprinderilor de scrisori de confort relativ superficial. În etapa de implementare, creditele de investiții au fost acordate inițial cu relativă lejeritate, pe principii similare. Manifestarea crizei economice a supus întreprinderile unor teste puternice. Studii recente efectuate asupra întreprinderilor din România au demonstrat corelația negativă dintre fondul de rulment propriu și riscul de incapacitate de plată (Brîndescu-Olariu, 2014g), respectiv corelația pozitivă a incapacității de plată cu gradul de îndatorare (Brîndescu-Olariu, 2014 h, Brîndescu-Olariu, 2015 b). În aceste condiții, criza a afectat negativ mult mai puternic întreprinderile îndatorate, ceea ce a dus la spoirirea considerabilă a ratei creditelor neperformante. În consecință, băncile au fost obligate la o defavorizare a politici comerciale în favoarea politicilor de reducere a riscului de credit. Condițiile de accesare a creditelor s-au înăsprit astfel progresiv, băncile solicitând contribuții superioare din partea întreprinderilor la finanțarea cheltuielilor eligibile, finanțarea într-o proporție superioară a cheltuielilor neeligibile, dispunerea de fond de rulment pentru acoperirea necesarului de fond de rulment. Criza economică a afectat în mod direct încasările firmelor. În condițiile în variația încasărilor reprezintă un factor determinant al capacității de plată, băncile au solicitat din ce în ce mai mult dispunerea de contribuții proprii în numerar din faza de analiză, dar și garantarea produselor de creditare prin cash colateral. Conform notelor acordate de întreprinderi (grafic nr. 53), dificultățile în accesare generate de condițiile de obținere a creditelor bancare au prezentat un nivel relativ redus (media notelor a fost de 2,74). Graficul nr. 54 confirmă înăsprirea în timp a condițiilor de accesare a creditelor bancare. Media anuală a notelor acordate de întreprinderile respondente sporește de la 2,29 în anul 2009 la 2,94 în perioada ulterioară anului 2012. Condițiile mai restrictive impuse de către bănci au selectat astfel mai atent aplicanții în funcția de capacitatea de plată a acestora. În aceste condiții, fondurile nerambursabile au devenit în timp mai accesibile întreprinderilor cu surse de finanțare proprii consistente și, implicit, mai puțin accesibile firmelor slab capitalizate.

Grafic nr. 53

Sursa: Prelucrare proprie

Înăsprirea condițiilor bancare a vizat în particular mărimea capitalurilor proprii, a profitului, a ratei autonomiei financiare globale, a garanțiilor, rata disponibilităților bănești. Pe aceste considerente, este avută în vedere ipoteza conform căreia întreprinderile cu valori reduse ale cifrei de afaceri au întâmpita dificultăți superioare în obținerea colaborării băncilor.

Grafic nr. 54

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 55 reflectă gradele medii de dificultate pe intervale ale cifrei de afaceri. Se precizează că gradul mediu de dificultate la nivelul întregului eșantion a fost de 2,74. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri inferioare pragului de 500.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate apropiat de media specifică întregului eșantion. Se apreciază că acest grup a întâmpinat dificultăți în obținerea creditelor bancare necesare datorită capacității de plată reduse implicate de un voum redus de activitate. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri cuprinse în intervalul [500.000;5.000.000) prezintă un grad mediu de dificultate inferior mediei specifice întregului eșantion. Acest grup a inclus întreprinderi cu valori ale vânzărilor consistente și stabile, beneficiind de nivele corespunzătoare de bonitate. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri superioare pragului de 5.000.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion. Se speculează că aceste întreprinderi au propus cu precădere proiecte mari, aceasta fiind în realitate cauza dificultății obținerii colaborării băncilor.

Grafic nr. 55

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 56 reflectă notele medii pe intervale ale valorii proiectelor exclusiv pentru cele 21 de întreprinderi cu valori ale cifrei de afaceri de peste 5.000.000 lei. Dificultățile ridicate în cadrul acestui grup în obținerea creditelor bancare au afectat întreprinderile care au propus proiecte de valori mari.

Grafic nr. 56

Sursa: Prelucrare proprie

Conform practicilor bancare, întreprinderile cu un istoric lung prezintă în general siguranță suplimentară, atât pentru că au fost suficient de performante pentru a se menține pe piață, cât și pentru că au acumulat experiență. Suplimentar, pentru aceste întreprinderi poate fi realizată o analiză financiară mai complexă, iar istoricul incidentelor de plată este mai relevant. Nu în ultimul rând, întreprinderile cu vechime prezintă relații de lungă durată cu instituțiile bancare, care contribuie la obținerea unor punctaje superioare în analiza calitativă. Conform datelor reflectate în graficul nr. 57, grupul întreprinderilor cu vechime mai mică de 10 ani a raportat cel mai redus nivel mediu de dificultate în obținerea de credite bancare. Acest rezultat contrazice ipotezele avute în vedere, fiind inițial așteptată o reducere a dificultăților de obținere a creditelor odată cu sporirea vechimii.

Grafic nr. 57

Sursa: Prelucrare proprie

Conform datelor reflectate în graficul nr. 58, beneficiarii din cadrul Programului Operațional Regional măsura 4.3 au întâmpinat cele mai importante dificultăți în aplicare datorită greutății obținerii colaborării băncilor. Acest rezultat are la bază faptul că toți aplicanții în cadrul POR au avut calitatea de microîntreprinderi, acestea prezentând în perspectiva băncii un nivel de risc superior.

Grafic nr. 58

Sursa: Prelucrare proprie

Conform graficului nr. 59, grupul întreprinderilor titulare ale unor proiecte de valori mici (sub aprox. 200.000 euro) raportează cel mai scăzut nivel de dificultate întâmpinat în procesul de aplicare pe seama accesului la credite bancare. Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor cuprinse în intervalul [900.000;4.500.000) prezintă un grad mediu de dificultate superior mediei specifice întregului eșantion. Grupul întreprinderilor cu valori ale proiectelor superioare pragului de 4.500.000 lei prezintă un grad mediu de dificultate inferior mediei specifice întregului eșantion.

Grafic nr. 59

Sursa: Prelucrare proprie

În condițiile în care firmele de consultanță acordă întreprinderilor sprijin în etapa de planificare a investițiilor inclusiv în negocierile cu băncile (prin pregătirea de proiecții financiare, efectuarea de analize, participarea la dezbateri, etc.), ipoteza avută inițial în vedere a fost aceea că accesul la credite bancare al întreprinderilor care apelează la servicii de consultanță este mai facil. Datele din graficul nr. 60 nu susțin această ipoteză. O posibilă explicație este aceea că întreprinderile care nu apelează la serviciile unor firme de consultanță dispun de personal propriu cu experiență în elaborarea de proiecte.

Grafic nr. 60

Sursa: Prelucrare proprie

Din totalul întreprinderilor respondente, doar 68,3% au accesat în final credite bancare în implementarea proiectelor. Firmele care au accesat credite bancare au întâmpinat în faza de aplicare dificultăți superioare sub presiunea condițiilor impuse de bănci. Se presupune că cea mai mare parte dintre întreprinderile care nu au utilizat în final în implementare credite bancare au folosit în faza de aplicare scrisori de confort din partea băncilor. Deasemenea, se presupune că cel puțin o parte dintre firmele care nu au utilizat credite bancare în implementare nu au reușit să obțină implicarea băncilor.

Grafic nr. 61

Sursa: Prelucrare proprie

Graficul nr. 61 reflectă gradele medii de dificultate pe intervale ale cifrei de afaceri exclusiv pentru întreprinderile care au utilizat credite bancare în implementare. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri inferioare pragului de 500.000 lei prezintă cel mai ridicat grad mediu de dificultate. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri cuprinse în intervalul [500.000;5.000.000) prezintă un grad mediu de dificultate inferior mediei specifice întregului grup de întreprinderi care au apelat la servicii de creditare. Grupul întreprinderilor cu valori ale cifrei de afaceri superioare pragului de 5.000.000 lei prezintă cel mai redus grad mediu de dificultate. Tendința de reducere a dificultăților de obținere a creditelor odată cu sporirea cifrei de afaceri se află în corespondență cu politica băncilor de reducere a riscurilor de creditare.

3.4. Analiza statistica a datelor

Obiectivul acestei sectiuni este acela de a modela efectele stimulatoate/inhibitoare pe care diversi factori specifici entitatilor respondente le pot induce asupra auto-evaluarii facute de catre acestea in materie de dificultati de accesare respectiv avantaje generate.

Cadrul analitic adoptat consta in separarea efectelor pe care recursul la diversele tipuri de programe operationale il exercita asupra companiilor respondente/institutiilor publice incluse in setul de date. Mai precis se prezuma ca aceste programe induc in ansamblu efecte benefice dar in acelasi timp pot genera o serie de dificultati asociate accesarii si implementarii lor. Formal acest cadru este sintetizat de urmatoarele modele de regresie transversale(cross-section):

y i+=α0 +βiXi+ +Σi+ (1)

Yi-= α0’ +βi’ X-i +Σi- (2)

Unde:

Y+, Y- reprezinta variabile care sintetizeaza efectele „pozitive” respectiv „negative” exercitate de catre recursul la fondurile structurale asupra companiei i>X+X- sunt matrici ale variabilelor explicative care potenteaza aceste efecte iarΣ+si Σ- sunt socuri aleatoare.

3.4.1 Metodologie

Pentru operationalizarea acestor modele este necesara constructia unor variabile sintetice care sa grupeze diversele tipuri de efecte individuale identificate in cadrul chestionarului in dimensiuni globale. Pentru constructia acestor „dimensiuni”, o metoda care ofera un set multiplu de avantaje este reprezentata de asa-numita Principal Component Analysis(PCA)

Metodologia utilizată în estimarea rezultatelor a fost Principal component analysis, cu ajutorul careia au fost create doua dimensiuni in cadrul variabilelor care definesc dificultatile in accesarea fondurilor structurale, dificultati in implementarea fondurilor structurale si avantajele implementarii fondurilor structurale.

Analiza componentelor principale (PCA) este o tehnica utilizata pentru reducerea mai multor variabile la o singura demensiune de sinteza. Componentele principale provenite din descompunere matricelor de corelație sau covarianța reprezinta o serie de combinații liniare ale variabilelor, combinatii care conțin cea mai mare parte a varianței. În plus față de reducerea variabilelor, componentele principale reflecta aspecte structurale identificabile la nivelul setului de date.

PCA isi are originea în activitatea lui Pearson (1901) și Hotelling (1933). Pentru mai multe detalii a se vedea Rabe-Hesketh și Everitt (2007, cap. 14), van Belle, Fisher, Heagerty, și Lumley (2004), sau Afifi, mai, și Clark (2012). Mai multe scheme avansate sunt date de Mardia, Kent, și Bibby (1979, cap. 8), și Rencher și Christensen (2012, cap. 12). Pentru aplicatii standard-dimensionale, inclusiv discuții ample privind relația dintre PCA și alte abordari similare, a se vedea Jackson (2003) și Jolliffe (2002).

Obiectivul PCA este acela de a identifica combinatii liniare ale variabilelor care sunt capabile sa explice cea mai mare parte din varianta totala observata a grupului format de aceste variabile. Prima componentă principală este un descriptor care incorporeaza un nivel maximal al variantei observate. A doua componentă principală reflecta la randul sau un maxim al variantei comparativ cu toate celelalte combinatii liniare care nu sunt corelate cu prima componenta principala s.a.md. Ultima componentă principală reflecta cea mai mica fractiune din varianta totala. Informatia totala continuta de ansamblul variabilelor luate in considerare este împărțita intre componente într-un mod special: componentele sunt ortogonale și primele componentele conțin mai multa informație decât componentele ulterioare. PCA astfel concepută reprezinta doar o transformare liniară a datelor. Aceasta nu presupune că datele sunt generate de un proces particular. Singura conditie este aceea ca aceste date sa fie de natura cantitativa si sa reflecte marimi finite – în caz contrar combinațiile liniare sunt lipsite de sens. PCA este dependenta de o anumita scara. De remarcat faptul ca se obtin componente principale distincte daca aplicarea metodei se bazeaza pe descompunerea matricei de corelatiei a variabilelor respecticv pe descompunerea matricei de covarianta a acestora. În cadrul acestui studiu se utileaza descompunerea bazata pe matricea de covarianta. Suplimentar in vederea asigurarii comparabilitatii datelor se aplica o transformare a–dimensionala a acestora conform:

Xtransformat=

Unde:

X=variabila initiala

Xtransformat=variabila transformata

este nivelul mediu al variabilei pentru cele N companii incluse in baza de date

Σ(x) reprezinta deviatia standard

In implementarea acestui cadru analitic o prima sarcina este reprezentata de definirea dimensiunilor sintetice atat pentru efectele pozitive cat si pentru dificultatile de accesare si implementare. In acest sens distingem urmatoarele dimensiuni:

„Dificulati accesare-grupa 1” care includ variabilele componente: informare insuficienta, costurile unor servicii de consultanta, birocratie excesiva, insuficienta resurselor proprii, dificultati in accesarea si costurile imprumuturilor banca, experienta anterioara a personalului implicat in implementarea proiectelor.

„Dificultati accesare grupa 2” care vizeaza componentele: legislatia nationala in vigoare, evolutia mediului de afaceri, relatiile institutionale cu autoritatea de implementare locala, dificultati la nivelul parteneriatelor.

„Dificultati implementare-grupa 1” care se refera la componentele: capacitatea limitata a beneficiarilor ca pe parcursul implementarii proiectului sa asigure cofinatarea, majorarea costurilor imprumuturilor bancare, modificarea politicii fiscale, a nivelului si conditiilor de aplicare a impozitelor si taxelor, modificarea prevederilor legale in domeniul achizitiilor publice, incapacitatea partenerilor de a continua proiectului, cresterea pretului la material, cresterea pretului la echipamente, c resterea cursului de schimb, limitarea posibilitatii beneficiarului de realocare a resurselor financiare intre capitolele bugetare ale proiectului.

Dificultati implementare- grupa 2 care reuneste componentele: intarzieri in procesarea cererilor de rambursare, limitarea posibilitatii beneficiarului de realocare a resurselor financiare intre capitolele bugetare ale proiectului, lacune/neclaritati in ghidul solicitantului, instabilitatea cadrului legislative, modificarea legislatiei contabile, dificultati asociate activitatilor externalizate din cadrul proiectului, dificultati financiare si organizatorice la nivelul partenerului, intarzieri cauzate de sistemul de plati bancare, cresterea pretului la utilitati, aspecte contradictorii intre ghidul solicitantului si legislatia in vigoare, lipsa infrastructurii.

„Avantaje-grupa 1” care reuneste componentele: derularea unor programe investitionale de amploare, formarea si pregatirea profesionala a personalului angajat, realizarea unor activitati suport, dezvoltarea relatiilor cu partenerii privati, dezvoltarea infrastructurii, potentiale imbunatatiri in domeniul legislatiei pe baza propunerilor beneficiarilor.

„Avantaje-grupa 2” care reuneste componentele: cresterea cifrei de afaceri, derularea unor activitati de cercetare dezvoltare, dezvoltarea unor parteneriate cu autoritatile publice centrale sau locale, extinderea activitatii pe noi piete si diversificarea geografica a acesteia, transferul de tehnologie si expertiza.

Mai multe argumente au fost luate in considerare in definirea acestor dimensiuni. In primul rand au fost distinse doua tipuri diferite de dificultati intampinate in accesarea programelor operationale si anume: o grupa care tine in principal de aspecte de natura informationala subsumate cunoasterii in baza unor experiente precedente respectiv accesului curent la informatie de catre entitatile implicate a principalelor caracteristici si cerinte a acestor programe si respectiv o a doua grupa asociata unor factori exogeni in principal de natura institutionala.

In al doilea rand au fost distinse deasemenea doua grupe de dificultati asociate procesului de implementare: o prima grupa care, in principal, include aspecte subsumate resurselor financiare solicitate si restrictilor specifice alocarii resurselor finaciare disponibile si o a doua grupa care include un complex de factori de natura operationala.

In alt treilea rand intr-o maniera similara s-a procedat la separara avantajelor generate de implemntarea cu succes a programelor operatioanle intr-o grupa care cuprinde variabile endogene specifice dezvoltarii sustenabile a entitatilor beneficiare si , respectiv, o a doua grupa care reflecta un set de externalitati pozitive.

Meta argumentul valabil atat pt dificultatile de accesare si implementare cat si pentru avantajele degajate este acela ca ele au o natura nonuniforma si deci sunt potentate de actiunea unor factori stimulatori/inhibitori diferiti. Prin urmare o tratare globala a acestora ar masca diversele canale de transmisie a efector programelor operationale si ar reduce capacitatea explicatica a modelului considerat. In acelasi timp dimensiunile astfel construite sunt suficient de sintetice pentru ca acestea sa incorporeze diversele efecte de sinergie ce se pot manifesta intre efecte pozitive respectiv cele negative.

Pt a testa robustetea rezultatelor obtinute in raport de metoda de estimare utilizata, modelele de regresie aplicate sunt atat modele de tipul OLS estimates cat si Multilevel mixed-effects linear regression.

Modelele liniare mixte sunt modele care conțin atât efecte predeterminate, cat si efecte aleatorii. Ele sunt o generalizare a regresiei liniare permitand includerea de efecte aleatoare, altele decât cele asociate cu termenul general de eroare. O clasa larga de modele liniare pot fi estimate in acest cadru general: blocked designs, split-plot designs, growth curves, multilevel or hierarchical designs, etc. Acestea permit deasemenea aplicarea unei metode flexibile de modelare a corelatiilor intra-clustere. Subiectii din cadrul aceluiasi cluster pot fi corelati ca rezultat al actiunii unei variabile globale aleatoare comune sau prin intermediul unei corelatii comune in raport de o variabila particulara sau sub actiunea ambelor. In acelasi timp constanta aleatoare si trendul aleatoriu incluse in model pot fi ele insele descrise ca fiind independente sau corelate non independente dar cu variante identice s a.m.d. Suplimentar variabilele reziduale pot fi heteroscedastice si corelate, existand un grad ridicat de flexibilitate in descrierea caracteristicilor interactiunilor implicate.Tratamente cuprinzătoare de modele mixte sunt furnizate de, printre altele, Searle, Casella, și McCulloch (1992); McCulloch, Searle, și Neuhaus (2008); Verbeke și Molenberghs (2,000); Raudenbush și Bryk (2002); Demidenko (2004); și Pinheiro și Bates (2000). În special, capitolul 2 din Searle, Casella, și McCulloch (1992) oferă o lectura excelenta. Cheia pentru utilizarea modelelor mixte se află în estimarea componentelor varianței, și pentru aceasta există mai multe metode.

Cele mai populare metode de estimare sunt Maximum likelihood(ML) si Restricted Maimum likelihood(RELM). Estimatorii obtinuti prin aplicarea Maximum likelihood(ML) sunt bazati pe aplicarea teoriei standard a functiilor de verosimilitate si tin cont de ipoteze privind distributia variabilelor implicate de modelul adoptat. Ideea de baza specifica pentru RELM (Thompson 1962) este aceea a posibilitatilor de formare a unui set linear de combinatii in cadrul functiilor care nu depind de efectele fixe ci doar de varianta componentelor care trebuie estimate. Dupa obtinerea acestora, este posibila aplicarea metodelor specifice pentru Maximum likelihood(ML) prin utilizarea distributiei combinatiilor liniare pentru estimarea verosimilitatii. Distributia generala a erorilor in cadrul modelelor linare mixte este prezumata a fi una de tip Gaussian. In acelasi timp heteroscedasticitatea si corelatiile care survin in cadrul „nivelului de baza” pot fi deasemenea explicit modelate.

3.4.2 Rezultate prin modelarea de tip OLS estimates cat si Multilevel mixed-effects linear regression

Dimensiunile create in cadrul componentelor de ansamblu reprezentate de dificultatile in accesarea fondurilor structurale, dificultati in implementarea fondurilor structurale si avantajele implementarii fondurilor structural vor fi explicate prin aceleasi variabile independente cu ajutorul celor doua modele OLS si Multilevel mixed-effects linear regression.

Tabelul nr.20

In cadrul tabelului 20 sunt raportate efectele exercitate de catre variabilele explicative considerate pentru “dificultati de accesare-grupa 1”. Pentru regresia de tip OLS se remarca faptul ca aproape toate variabilele explicative considerate exercita un impact semnificativ statistic pentru un prag de semnificatie de 1%.(cu exceptia formei juridice care este semnificativa la 5%). Se remarca de asemenea faptul ca cea mai mare amplitudine a efectelor induse apartine variabilelor care iau in considerare vechimea entitatii, respectiv existenta unei firme de consultanta. Este interesant de remarcat faptul ca ambele variabile actioneaza in sensul existentei unor dificultati sporite de natura informationala in accesarea programelor operationale. Mai precis se poate argumenta ca entitatile care au o vechime mai mare dar eventual, nu au avut experiente anterioare in accesarea unor astfel de programe similar, respective entitattile care nu dispun de suficienta informatie si expertiza proprie fiind constranse sa apeleze la serviciile de consultanta, resimt mai pregnant astfel de dificultati de accesare. Acest rezultat trebuie combinat cu influenta benefica exercitata de experienta profesionala in reducerea dificultatilor informationale precum si cu faptul ca entitatile care trebuie sa obtina o informare mai detaliata privind conditiile de accesare dintr-un numar mai ridicat de surse(suportand astfel “costuri de informare” de natura materiala si non materiala) percep mai acut dificultatile de accesare. In rezumat, aceste rezultate sugereaza ca exista o corelatie semnificativa si pozitiva intre existenta unei informatii prealabile accesari in cadrul entitatii si estimarea unor dificultati de accesare mai reduse. Aceeasi concluzie se poate desprinde si pentru existenta unei expertize proprie entitatii in managementul acestor proiecte; entitatile care nu dispun de suficienta expertiza proprie si sunt constranse sa apeleze la externalizarea managementului proiectului resimt in acelasi timp dificultati sporite in accesare. Rezumand informatia preconizata si expertiza proprie se releva a fi factori de reducere a acestui tip de dificultati intampinate in accesare. Aceeasi concluzie se degaja si prin aplicarea unui model linear mixt multilevel cu diferenta unor modificari in sensul reducerii semnificatiei statistice a formei juridice a entiatii de la 5% la 10%, respective a unei scaderi a acestei semnificatii pentru sursele de informare de la 1% la 5%. Testele de calitate aplicate pentru rezultatele obtinute in baza celor doua metode de estimare indica faptul ca nivelul de ansamblu a calitatii acestora poate fi considerat drept unul bun.

Tabelul nr.21

In cadrul tabelului 21 sunt raportate efectele exercitate de catre variabilele explicative considerate pentru “dificultati de accesare-grupa 2”. Pentru regresia de tip OLS se remarca faptul ca doar o variabila explicativa considerata exercita un impact semnificativ statistic pentru un prag de semnificatie de 1% si anume “existenta unei firme de consultanta”. Se observa deasemenea ca doua variabile exercita un impact semnificativ de 5%(experienta profesionala si anul infiintarii).Cea mai mare amplitudine a efectelor induse apartine variabilelor care iau in considerare vechimea entitatii, respectiv existenta unei firme consultanta. Variabila independenta „anul infiintarii” manifesta un impact semnificativ statistic de 5% in modelul OLS. Se poate observa ca dificultatile manifestate in accesarea fondurilor structurale sunt influentate de vechimea entitatilor fie ele institutii publice sau agenti economici.. Variabila independenta „forma juridica” manifesta un impact nesemnificativ asupra variabilei dependente ceea ce insemna faptul ca forma de organizare juridica fie ea societate pe actiuni, socitate cu raspundere limitata sau institutie publica nu reprezinta in viziunea respondentilor un element semnificativ care sa influenteze problemele manifestate de accesarea fondurilor structurale.Variabila independenta “experienta profesionala” manifesta un impact semnificativ statistic de 5% in model OLS. Aceasta variabila influenteaza dificultatile resimtite de beneficiari in accesarea fondurior structurale. Impactul semnificativ statistic de 5% se mentine si in modelul multilevel mixed-effects linear.Variabila independenta “Surse de informare privind accesarea fondurilor europene” manifesta un impact nesemnificativ asupra variabilei dependente, aspect ce demonstreaza faptul ca sursele de informare: mass-media, site-uri oficiale, structuri locale, parteneri, diverse prezentari privind modul de accesare a fondurilor europene nu influenteaza semnificativ problemele semnalate de beneficiarii fondurilor structurale. Variabila independenta “Existenta unei firme de consultanta” manifesta in modelul OLS un impact semnificativ statistic de 1%. Astfel unele dificultati in accesarea fondurilor structurale sunt influentate semnificativ de aceasta variabila. Variabila independenta” Externalizarea managementului proiectului” nu manifesta un impact semnificativ asupra variabilei dependente “dificultati de accesare-grupa 2” ceea ce subliniza faptul ca beneficiarii chiar daca au apelat la externalizare sau au managerizat singuri proiectele implementate, acest aspect nu a influentat semnificativ dificultatile intampinate in procesul de accesare a fondurilor structurale. Aceeasi concluzie se degaja si prin aplicarea unui model linear mixt multilevel fara nicio diferenta.

Tabelul nr.22

In cadrul tabelului 22 sunt raportate efectele exercitate de catre variabilele explicative considerate pentru “dificultati de implementare -grupa 1”. Pentru regresia de tip OLS se remarca faptul ca variabilele expicative considerate “mediul”, “studii”, “data accesarii” si “existenta unei firme de consultanta” exercita un impact semnificativ statistic pentru un prag de semnificatie de 1%. Variabilele explicative “surse de informare privind accesarea fondurior strcturale” si “rolul dumneavoastra in cadrul proiectelor” exercita un impact semnificativ statistic de 10%., in timp de variabila explicativa “numar de actionari majoritari “ manifesta un impact senificativ de 5%. Se remarca de asemenea faptul ca cea mai mare amplitudine a efectelor induse apartine variabilei care ia in considerare existenta unei firme consultanta. Variabila independenta “mediul” are un impact semnificativ statistic de 1% ceea ce inseamna ca beneficiarii fondurilor structurale din baza de date indiferent de mediul in care isi desfasoara activitatea intampina diverse dificultati in implementarea proiectelor. Astfel un beneficiar din mediul urban sau rural resimte diversele modificari de natura fiscala, cresterea unor impozite sau modificarile in domeniul achizitiiilor publice. De asemenea mediul in care isi desfasoara activitatea este un factor important in procesul de acordare a creditelor bancare deoarece creditorul poate majora costurile in functie de zona de risc. O variabila independenta importanta in determinarea “dificultati de implementare -grupa 1” o constituie numarul de actionari majoritari care manifesta un impact semnificativ statistic de 5%. Solvabilitate actionarilor majoritari reprezinta un criteriul important in acordarea creditelor bancare cat si in asigurarea cofinantarii proiectului. Tinand cont de faptul ca plata cererile de rambursare poate prezenta intarzieri majore, sustenabilitatea implementarii activitatilor proiectului a fost asigurata de actionarii entitatilor economice. Impactul variabilei „studii” semnificativ statistic de 1% denota faptul ca pregatirea personalului care implementeaza proiectele reprezinta un argument in explicarea acestor probleme semnalate. Aceasta variabila este semnificativa in determinarea problemelor cu care se confrunta beneficiarii de fonduri europene tinand cont de faptul ca diversele modificari intre liniile bugetare ale proiectului, cat si cunoasterea legislatie fiscale sau contabile implica un nivel de pregatire ridicat. Variabila independenta ”Surse de infomare privind accesarea fondurilor europene” un impact semnificativ statistic de 10%. Astfel beneficiarii fondurilor structurale din baza de date au manifestat dificultati in informare privind modificarile de natura contabila, fiscala sau in domeniul achizitiilor publice. In conditiile in care un procent de 68% dintre respondenti au accesat credite bancare pentru sustinerea implementarii proiectelor castigate o problema reala a reprezentat-o lipsa informarii privind majorarea costurilor pentru creditele contractate. Rolul respondentului in cadrul proiectului, membru in echipa de implemntare sau in echipa de management explica diferit dificultatile resimtite pe parcursul implementarii. Astfel un respondent-manager de proiect subliniaza probleme legate de coordonarea implementarii proiectului pe cand un respondent implicat in activitatile administrative evidentiaza dificultati legate de diverse cresteri de preturi, modificari legislative. Variabila independenta “data accesarii” reprezinta determinantul major in explicarea problemelor cu care se confrunta beneficiarii. Acest rezultat trebuie corelat cu faptul ca respondentii care au accesat proiecte in anii 2009 si 2010(24 respectiv 23 de respondenti) sunt beneficiarii care au resimtit puternic mecanismul de transformare administrativa, legislativa si organizationala a implementarii proiectelor accesate din fonduri structurale: procesarea cu intarziere a cererilor de rambursare, modificarile succesive ale cursului de schimb, creditarea greoaie, modificarile legislative, lipsa autoritatilor intermediare. Totusi beneficiarii proiectelor accesate in 2010-2013 reprezinta si ei un element explicativ al dificultatilor generate de implementare: informarea insuficienta, lipsa cofinantarii sau diversele cresteri de preturi. Dificultatile resimtite in implemntare sunt explicate prin faptul ca agentii economici sau instututiile publice trebuie sa evalueze corect daca contractarea unei firme de consultanta pentru realizarea cererii de finantare este mai eficient decat specializarea personalului propriu, in functie de dimensiunea lor si de numarul de proiecte care se doreste a fi realizate.Faptul ca variabila “existenta unei firme de consultanta este statistic semnificativa poate fi explicata in baza argumentului ca o firma de consultanta poate realiza o cerere de finantare mai buna cu sanse mai mari de selectare decat o persoana care realizeaza cereri de finantare doar ocazional.

Analizand rezultatele din aplicarea modelului linear mixt multilevel se poate observa ca variabilele independente manifesta acelasi impact semnificativ asupra variabilei dependente cu exceptia variabilelor “mediul” care isi modifica impactul de la 1% la un impact nesemnificativ din punct de vedere statistic, “Surse de informare privind accesarea fondurilor europene” care isi modifica impactul de la 10% la 5%. Rezumand rezultatele putem afirma ca dificultatile intalnite in practica de agentii economici si institutiile publice sunt determinate de mediul unde isi desfasoara activitatea, de ponderea actionariatului, de pregatirea profesionala a personalului implicat in implementarea si in managementul proiectului, de posibilitatile de informare privind accesarea de fondurilor nerambursabile, de modificarile de natura legislative dar si de perioada accesarii acestor proiecte.

Tabelul nr.23

In cadrul tabelului 23 sunt raportate efectele exercitate de catre variabilele explicative considerate pentru “dificultati de implementare -grupa 2” Variabila explicativa „Mediul” manifesta un impact semnificativ statistic de 5% in modelul OLS explicand problemele beneficiarilor de fonduri nerambursabile care isi au sediul in mediul urban sau rural. Problemele de natura legislativa, infrastructura precara sau disfunctionalitati ale sistemului bancar sunt cauze ale implementarii precare a proiectelor. Impactul semnificativ de 5% a variabilei independente „mediul” nu se mentine si in modelului linear mixt multilevel, aceasta poate fi explicat prin faptul ca beneficiarii in functie de mediul in care isi desfasoara activitatea primesc punctaje suplimentare in evaluarea cererilor de finantare. Variabila explicativa „numar de actionari majoritari” prezinta un impact semnificativ statistic de 10% asupra variabilei dependente in modelul OLS. In cazul modelului Multilevel acest impact semnificativ statistic creste la 5%. Se observa ca numarul actionarilor majoritari din cadrul entitatilor economice beneficiare a fondurilor nerambursabile reprezinta un determinant important pentru explicarea dificultatilor financiare si organizatorice.Variabila explicativa „studii” manifesta un impact semnificativ statistic de 10% asupra variabilei dependente „dificultati de implementare -grupa 2” atat in modelul ols cat si in modelul linear mixt multilevel. Aceasta variabila explica dificultatile beneficiarilor legate de componentele variabilei dependente si anume neclaritatile din ghidul solicitantului cat si aspectele contradictorii intre ghid si legislatia in vigoare. Pregatirea personalului din entitatile economice cat si din institutile publice implicat in implementarea fondurilor structurale reprezinta un factor explicativ al variabilei dependente. Variabila „surse de informare privind accesarea fondurilor structurale” nu manifesta un impact semnificativ asupra variabilei dependente nici in modelul ols si nici in modelul linear mixt multilevel. Aceasta variabila independenta nu explica dificultatile beneficiarilor din implementarea proiectelor. Variabila „rolul dumneavoastra in cadrul proiectelor” nu manifesta un impact semnificativ asupra variabilei dependente” dificultati de implementare -grupa 2” nici in modelul ols si nici in modelul multilevel. Aceasta variabila independenta reprezentata de diversele functii ocupate de respondent in cadrul echipelor de implementare si de management al proiectelor nu explica dificultatile beneficiarilor. Variabila explicativa “data accesarii” manifesta un impact semnificativ statistic de 1% asupra variabilei dependente “dificultati in implementare 2” atat in modelul ols cat si in multilevel. Aceasta variabila explica cronologic dificultatile intampinate de beneficiarii fondurilor structurale astfel cei care au accesat proiecte in prima perioada a exercitiului finaciar 2007-20013 au resimtit probleme determinate de intarzierile majore ale validarii cererilor de rambursare de catre organismele intermediare, probleme determinate de modificarile de natura legislative cat si anumite lacune din ghidul solicitantului care au ingreunat depunerile cererilor de finantare. In ceea ce priveste problemele benefeciarilor care au acesat proiecte in partea a doua a exercitiului financiar 2007-20013, aceasta variabila explica diversele disfunctionalitati ale sistemului de plati bancare cat si diversele probleme organizatorice la nivelul parteneriatelor. O problema majora explicata de aceasta variabila este reprezentata de contradictiile dintre legislatia in vigoare si ghidul solicitantului deoarece un procent semnificativ al beneficiarilor a inregistrat sume declarate neeligibile din cauza necorelarilor existente. Ceea ce este important de subliniat este faptul ca impactul semnificativ statistic al variabilei independente “data accesarii” se mentine la 1% asupra variabilei dependente “dificultati de implementare -grupa 2” in ambele modele(ols si multilevel) analizate. Variabila explicativa “Existenta unei firme de consultanta” manifesta un impact semnificativ statistic de 5% asupra variabilei dependente “dificultati de implementare -grupa 2” atat in modelul ols cat si in modelul multilevel. Aceasta variabila corelata cu nivelul de pregatire explica o problema intampinata de beneficiari in procesul de implementare a fondurilor nerambursabile prin intermediul unei firme de consultanta sau apeland la resursele umane proprii in redactarea cererilor de finantare. Analizand rezultatele din aplicarea modelului linear mixt multilevel se poate observa ca variabilele independente manifesta acelasi impact semnificativ asupra variabilei dependente „dificultati de implementare -grupa 2” cu exceptia variabilei „mediul” care in modelul ols manifesta un impact semnificativ statistic de 5% iar in modelul multivel nu este semnificativa statistic. Deasemnnea variabila independenta ”numar de actionari majoritari” isi modifica impactul semnificativ de la 10% in modelul ols la 5% in modelul multilevel. Testele de calitate aplicate pentru rezultatele obtinute in baza celor doua metode de estimare indica faptul ca nivelul de ansamblu a calitatii acestora poate fi considerat drept unul bun.

Tabelul nr.24

In cadrul tabelului 24 sunt raportate efectele exercitate de catre variabilele explicative considerate pentru “avantaje-grupa 1”. Pentru regresia de tip OLS se remarca faptul ca doar o variabila explicativa considerata exercita un impact semnificativ statistic pentru un prag de semnificatie de 1% si anume “mediul”. Se observa deasemenea ca trei variabile exercita un impact semnificativ de 10%( numar de actionari majoritari, studii, externalizarea managementului proiectului). Cea mai mare amplitudine a efectelor induse apartine variabilei care ia in considerare ”sursele de informare privind accesarea fondurilor structurale” care manifesta si un impact semnificativ statistic pentru un prag de 5%.

Avantajele implementarii proiectelor din fonduri nerambursabile reprezinta chiar din motivatia existentei acestor fonduri structurale parghia prin care Uniunea Europeana incearca sa reduca decalajele dintre statele membre. Cu toate dificultatile si problemele semnalate de respondentii din baza de date avantajele proiectelor din fonduri structurale sunt multiple, plecand de la dezvoltarea unor zone defavorizate, crearea de noi locuri de munca. pana la dezvoltarea resurselor, toate acestea explica avantajele pe care le confera beneficiarilor implementarea unui proiect cu ajutorului unui managemnet profesionist, cu experienta necesara rezolvarii dificultatilor existente. Un alt avantaj explicat de aceasta variabila este reprezentat de perfectionarea personalului implicat in implementare. Beneficiarii fondurilor structurale din baza de date au apelat in proportie de 5% la externalizarea managementului de proiect, un proccent care coroborat cu valoarea de 88% a participarii managerului de organizatie la cursuri de formare in domeniul fondurilor europene, rezulta tendinta pozitiva pentru formare si specializare in domeniul managementului de proiecte. Variabila „surse de informare privind accesarea fondurilor structurale” reprezinta un factor foarte important in procesul de accesare a fondurilor nerambursabile prin transmiterea posibilitatilor de finantare existente catre posibilii beneficiari. Avantajele explicate de aceasta variabila sunt multiple: cunoasterea posibilitatilor de finantare a programelor investitionale, accesul facil al beneficiarilor la ghidurile solicitantului, comunicarea beneficiarilor a modificarilor efectuate privind modul de transmitere a cererilor de rambursare. Variabila independenta “studii” explica avantajele existentei unui personal cu o pregatire ridicata, pentru ca accesarea si implementarea proiectelor necesita cunostinte juridice, financiare si contabile dobandite in urma sudiilor universitare si post universitare. Variabila independent ”studii” explica si modificarile propuse de beneficiari pentru imbunatatirea legislatie in domeniul accesarii cat si eliminarea neconcordantelor existente in ghidul solicitantului. Explicarea unei componente a variabilei dependente (formarea si pregatirea profesionala a personalului angajat) presupune crearea unei categorii de resursa umana specializata in domeniul accesarii si implementarii fondurilor nerambursabile. Variabila independenta „numar de actionari majoritari” explica avantajul existentei unui numar de actionari mai mare din necesitatea asigurarii cofinantarii obligatorii din bugetele proiectelor derulate. Un alt beneficiu a fost reprezentat de posibilitatea demararii activitatilor proiectelor si a programelor investitionale din resursele proprii ale actionarilor majoritari in conditile intarzierilor prefinanatrii sau validarii cu intarziere a cererilor de rambursare. Astfel explicarea unor componente ale variabilei dependente „avantaje-grupa 1” (derularea unor programe investitionale de amploare, dezvoltarea infrastructurii) este legata de existenta actionariatului majoritar dispus sa suplineasca demarajele din functionarea procesului de implementare a proiectelor. Variabila independenta ”mediul” explica avantajele implementarii proiectelor si anume posibilitatea beneficiarilor din zonele rurale defavorizate de a accesa diverse programe operationale in scopul dezvoltarii zonei respective, dezvoltarea IMM-urilor din mediul urban, dezvoltarea infrastructurii tereste si rutiere atat din zonele rurale si urbane sunt tot elemente ale avantajelor explicate de variabila ”mediu”. Componenta variabilei dependente „avantaje-grupa 1”, dezvoltarea unor programe investitionale de amploare este legata de eforturile beneficiarilor institutii publice de asigurare a unei infrastructuri moderne care sa asigure premisele unei dezvoltari durabile in toate sectoarele de activitate.

Analizand rezultatele din aplicarea modelului linear mixt multilevel se poate observa ca singura variabila independenta care manifesta acelasi impact semnificativ asupra variabilei dependente este „Externalizarea managementului proiectului”. Variabilele independente ”studii” si “numar de actionari” manifesta in modelul ols un impact semnificativ de 10% penru ca in modelul multilevel sa se modifice la 5%. O modificare importanta a impactului semnificativ statistic se observa in cazul variabilei independente “mediu” care manifesta o valoare de 1% in modelul ols pentru ca in modelul multilevel sa aiba un impact nesemnificativ asupra variabilei dependente “avantaje 1”. Rezumand rezultatele putem afirma ca avantajele intalnite in practica de agentii economici si institutiile publice beneficiari ai fondurilor nerambursabile sunt determinate de dezvoltarea unor programe investitionale de amploare, de cresterea cifrei de afaceri, de aparitia unor noi locuri de munca, de dezvoltarea unor sectoare pentru care statul nu dispunea de resursele finaciare necesare. Testele de calitate aplicate pentru rezultatele obtinute in baza celor doua metode de estimare indica faptul ca nivelul de ansamblu a calitatii acestora poate fi considerat drept unul bun.

Tabelul nr.25

In cadrul tabelului 25 sunt raportate efectele exercitate de catre variabilele explicative considerate pentru “avantaje-grupa 2”. Pentru regresia de tip OLS se remarca faptul ca doar o variabila explicative considerata exercita un impact semnificativ statistic pentru un prag de semnificatie de 1% si anume “surse de informare privind accesarea fondurilor structurale. Restul variabilelor (numar de actionari majoritari, studii, externalizarea managementului proiectului, mediul) nu manifesta un impact semnificativ asupra variabilei dependente. Cea mai mare amplitudine a efectelor induse apartine variabilei care iau in considerare ”sursele de informare privind accesarea fondurilor structurale”.

Variabila „externalizarea managementului proiectului” nu prezinta un impact semnificativ statistic asupra variantei dependente „avantaje-grupa 2”. Aceasta variabila nu explica avantejele implementarii proiectelor pentru beneficiari in conditiile in care un procent de 95% dintre respondenti au desfasurat activitatile de management folosindu-se de resursele umane proprii. Variabila „Surse de informare privind accesarea fondurilor structurale”manifesta un impact semnificativ statistic asupra variabilei dependente” avantaje-grupa 2” explicand avantajele obtinute de beneficiarii fondurilor nerambursabile care datorita surselor de informare cat si diverselor prezentari au reusit sa descopere potentialul de dezvoltare al propriilor entitati economice sau institutii publice oferit de accesarea si implementarea acestor proiecte. Aceasta variabila explica de asemena avantajele oferite prin incheierea de parteneriate locale, nationale sau internationale care au oferit posibilitatea beneficiarilor sa isi extinda activitatea pe noi piete. Mai mult, activitatea de cercetare subfinantata de la bugetul de stat a cunoscut o dezvoltare considerabila in multe sectoare de activitate prin accesarea unor programe finantate din fonduri structurale. Variabila independenta “studii” nu este semnificativa statistic pentru variabila dependenta “avantaje-grupa 2” subliniind ca studiile beneficiarilor nu reprezinta un factor determinat in obtinerea unor rezultate concrete din urma implementarii fondurilor structurale. Variabila independenta “Numar de actionari majoritari” nu este semnificativa statistic pentru variabila dependenta “avantaje-grupa 2” in modelul ols. Aceasta variabila nu influenteaza variabila dependenta ceea ce inseamna ca numarul de actionari majoritari nu a contribuit la cresterea cifrei de afaceri a entitatilor economice beneficiare a fondurilor nerambursabile. Variabila independenta “Mediu” nu este semnificativa statistic pentru variabila dependenta “avantaje-grupa 2” in modelul ols. Aceasta variabila nu explica avantajele implementarii fondurilor structurale indiferent daca agentii economici beneficiari ai fondurilor nerambursabile isi desfasoara activitatea in mediul urban sau rural.

Analizand rezultatele din aplicarea modelului linear mixt multilevel se poate observa ca variabilele independente nu manifesta un impact semnificativ asupra variabilei dependente „avantaje-grupa 2” cu exceptia variabilei „Surse de informare privind accesarea fondurilor structurale” care manifesta un impact semnificativ statistic de 1% .