Factori Perturbatori Si Bariere In Evaluarea Scolara

Instrumentele de evaluare trebuie concepute să descrie interesele, personalitatea și aptitudinile unui elev. Ele trebuie percepute ca un sprijin pentru explorarea și dezvoltarea educaționala a tânărului.

Obiectivitatea în notare este afectuată de factori semnificativi care depind atât de personalitatea și așteptările evaluatorului, cât și de particularitățile psihice ale elevilor. Putem vorbi de un anumit ,,stil” didactic , o amprentă a modului de a preda și o individualizare a modului de a evalua.

Erori des întâlnite în actul evaluării cum ar fi exigenta sau generozitatea exagerată, sunt elemente ale unui proces care privesc activitatea profesorului, de aceea nota este folosită atat ca mod de constrângere cat si pentru a stimula elevul să depună un efort suplimentar .

În cele ce urmează sunt prezentate cele mai întâlnite erori de evaluare utilizate în activitatea didactică.

Efectul ,,halo” se referă la aprecierea unui elev la o materie în funcție de situația obținută la altă materie. Aprecierea are ca bază psihologică impresia parțială pe care și-o formează un profesor despre un elev, fiind tentat să noteze imaginea și nu realitatea măsurabilă. În jurul elevilor buni apare acest fenomen psihologic ,,halo” datorită căruia le sunt trecute cu vederea anumite greșeli. Profesorii nu mai pot constata progresul elevilor slabi și nu mai pot observa lipsurile elevilor buni. Pentru a diminua consecintele negative ale acestui efect se apelează la lucrări de control cu caracter secret asigurând anonimatul celor evaluați sau la examene la care să participe profesori de la alte școli. Mai poate exista o ipoteză în cazul elevilor veniți de la alte școli, care sunt priviți cu o oarecare bănuială, de aceasta dată profesorul are tendința de a aprecia cu indulgență persoanele cunoscute față de cele necunoscute.

Efectul ,,Pygmalion” sau efectul oedipian se referă la convingerea profesorului că performanțele unui elev nu corespund standardelor, fapt ce poate induce o stare emoțională nepotrivită elevului iar in final ajungându-se la eșec. Părerea pe care și-a format-o profesorul

despre capacitățile elevului pot influența în mod inconștient sau nu randamentul și comportamentul acestuia.

Efectul de contrast. Dacă după un elev care se prezintă foarte bine urmează unul care raspunde mai putin bine, există tendința de a-l subevalua pe cel din urmă sau dacă după un răspuns slab urmează unul bun, este supraevaluat cel din urmă.

Efectul de ordine. Profesorul are tendința de a nota identic mai multe lucrări consecutive fără a diminua nota uneia dintre ele.

Eroarea logică se referă la înlocuirea unor criterii de apreciere a rezultatelor în raport cu obiectivele și parametrii evaluarii ( modalități inedite de prezentare, acuratețea exprimării , forma grafică a lucrării, gradul de conștiinciozitate etc.).

Ecuația personală a examinatorului rezultă dintr-o exigență specifică fiecărui profesor în aprecierea rezultatelor elevilor (creativitatea, imaginația, originalitatea). La unii profesori distribuția notelor se încadrează în limitele de jos – note mici până la nota 7-8 iar alții sunt mai generoși utilizând valorile mai mari, de la 6-7 in sus.

Factorii de personalitate ai evaluatorului. Atitudinea, echilibrul, calmul în timpul activităților de evaluare, empatia, contribuie la crearea unui mediu adecvat pentru a efectua o evaluare obiectivă.

Corectarea și eliminarea acestor erori presupune existența unei metodologii de evaluare adaptată procesului de învățământ care presupune asigurarea anonimatului probelor scrise, necesitatea utilizării testelor docimologice și a probelor standardizate, introducerea unor bareme de notare, prezentarea criteriilor și a grilelor de corectare, dezvoltarea capacității de autoevaluare la elevi, verificarea ritmică a elevilor și informarea asupra lacunelor sau a progreselor inregistrate, prelucrarea statistică a rezultatelor, reprezentarea grafică și interpretarea lor adecvată.

S-a ajuns la concluzia că procesul de evaluare nu poate fi înlocuit în totalitate cu instrumente de evaluare automatizate, de aceea evaluarea ar trebui să se bazeaze și pe implicarea directă a factorului uman. Pentru elaborarea testelor de evaluare trebuie corelate obiectivele cu sarcinile de lucru, iar ponderea itemilor obiectivi trebuie să fie mai mare decât a celor subiectivi.

Erorile de evaluare sunt specifice fiecărei discipline, ca de exemplu pentru disciplinele exacte este necesară o evaluare mai obiectivă pe când la cele umaniste se utilizează aprecieri mai subiective. Factorii de mediu, oboseala, pot favoriza apariția unor erori în evaluare.

.