Factori Individuali Si Interpersonali cu Rol In Segregarea Ocupationala de Gen din Cadrul Sectoarelor Economice de Activitate
Factori individuali și interpersonali cu rol în segregarea ocupațională de gen din cadrul sectoarelor economice de activitate
Tabel de conținut
1. Cuvânt introductiv
2. Segregarea ocupațională de gen din cadrul sectoarelor economice de activitate
2.1 În căutarea carierei perfecte
2.2 Segregarea ocupațională de gen: date privind amploarea acestui fenomen în România
2.3 Înainte de segregarea ocupațională: procesul educațional al fetelor și al băieților, ca factor declanșant al atribuirii de competențe diferite în funcție de gen
2.4 Tradiționalismul privind rolurile de gen și procesul de orientare academică și ocupațională
3. Implicațiile atitudinilor privitoare la rolurile de gen în alegerea carierei
3.1 Introducere
3.2 Obiectivele cercetării
3.3 Ipotezele cercetării
3.4 Variabilele cercetării
3.5 Participanți
3.6 Instrument
3.7 Procedura
3.8 Rezultate
3.8.1 Descrierea statistică a eșantionului. Date generale și specifice
3.8.2 Metode de testare a ipotezelor
3.8.3 Efectele nivelului de tradiționalism asupra intereselor ocupaționale exprimate de masterande, precum și asupra nivelului salarial actual și așteptat
3.8.4 Tipul de sector economic în care lucrează mama și influența acestui factor asupra indicelui de tradiționalism al fiicei
4. Concluzii
Bibliografie
5. Anexe
5.1 Anexa 1. Chestionar privind interesele ocupaționale ale masterandelor.
Cuvânt introductiv
În ultimele decade, egalitatea de gen a devenit un subiect de interes, atât pentru mass-media, cât și pentru cercetătorii din lumea întreagă, indiferent de domeniul teoretic de care sunt aceștia interesați.
În fapt, abordarea multi-culturală și multi-disciplinară e necesară, chiar obligatorie în înțelegerea unui fenomen atât de general, cum este diferența între modul în care trăiesc și sunt tratați indivizii de gen masculin, versus cei de gen feminin.
Suntem deseori confruntați cu situații ce derivă din diferențele de gen, scopul central al acestei lucrări fiind legat de efectele atitudinilor privind rolurile ce pot fi asumate de bărbați, respectiv de femei, în societatea actuală.
Diferențele de gen percepute între competența, performanța, orientarea academică și profesională a oamenilor ne duc cu gândul la „stereotipuri”, gândire „stereotipă” sau atitudini „stereotipe” cu privire la rolurile de gen, ultima variabilă fiind de un interes central în cadrul acestei lucrări.
Mai precis, ne aplicăm interesul asupra nivelului de tradiționalism privind rolurile de gen deoarece considerăm că acest factor, pe lângă alte variabile ce vor fi exemplificate pe parcursul acestei lucrări, cauzează fenomenul de segregare ocupațională de gen din mediile de lucru ale României, fenomen ce afectează, mai apoi, satisfacția în muncă, nivelul salarial actual și așteptat, perspectivele în carieră, precum și multe alte paliere din viața unei femei: atitudinea acesteia față de cursul pe care ar trebui să-l ia viața ei personală, posibilitatea unei cariere și a unei familii.
Am decis să ne oprim asupra dimensiunii feminine din cadrul fenomenului de discriminare de gen, deși dacă nici bărbații nu sunt feriți de discriminării și stereotipii legate de rolurile pe care ar trebui să și le asume. De exemplu, băieții sunt dezavantajați în ceea ce privește accesul la educație, aceștia participând în grad semnificativ mai redus la învățământul liceal, orientându-se mai degrabă spre învățământul profesional (Balica et al., 2004, p. 101).
Cu toate acestea, efectele negative ale discriminării de gen sunt mai pervazive pentru femei, având un impact mai accentuat asupra dezvoltării lor profesionale, fapt materializat prin indicatorii egalității de gen, care arată de obicei o defavorizare a femeilor în majoritatea aspectelor vieții sociale. Ca un revers al situației descrise mai sus, care arată că băieții participă mai puțin la cursurile liceale decât fetele, observăm că femeile cu un nivel educațional ridicat au o probabilitate mai mare de a nu avea un loc de muncă decât bărbații din aceeași situație (Eurydice, 2012, p. 16).
În cadrul lucrării de față, ne vom concentra pe urmărirea modului de socializare și orientare academică și profesională a indivizilor, în funcție de sexul lor. Partea teoretică, materializată în cadrul celui de-al doilea capitol, își propune să ofere o descriere succintă a modurilor în care oamenii în general și fetele în particular sunt dezavantajați pe parcursul orientării lor academice și profesionale, din pricina asumării unor atitudini stereotipe și tradiționaliste față de rolurile de gen, atitudini care nu țin seama de competențele reale ale indivizilor.
În cadrul părții practice, scopul acestui studiu va fi de a verifica în ce măsură un factor individual și interpersonal precum nivelul de tradiționalism al unei masterande față de rolurile de gen conlucrează cu tipul de sector economic în care a activat mama acesteia de-a lungul vieții pentru a influența alegerea ocupațională a fiicei și nivelul salarial la care se așteaptă aceasta, acum și în viitor.
Ca obiective teoretice, ne propunem să prezentăm, în cadrul acestei lucrări, câteva din variabilele ce influențează parcursul academic și ocupațional pe care-l pot lua fetele, în funcție de așteptările societății pentru indivizii de acest gen, urmând ca obiectivele practice ale lucrării să se axeze pe determinarea impactului nivelului de tradiționalism privind rolurile de gen asupra numărului și tipului de interese ocupaționale exprimate de masterande, dar și asupra nivelului salarial actual și așteptat, precum și pe identificarea direcției de asociere dintre tipul de sector în care lucrează mama (suprareprezentat de femei, de bărbați sau neutru din acest punct de vedere) și nivelul de tradiționalism al fiicei, în vederea verificării unui posibil efect transgenerațional.
În final, cel de-al patrulea capitol ne va permite rezumarea concluziilor ce pot fi deduse din munca cercetătorilor interesați de egalitatea de gen și de îmbunătățirea lumii în care trăim prin oferirea de șanse și de oportunități egale atât femeilor, cât și bărbaților, precum și a concluziilor și recomandărilor ce pot fi trase de pe urma rezultatelor relevate de studiul practic al acestei lucrări, aplicat pe o populație de fete înscrise la cursurile de master ale Universității din București, în cadrul Facultății de Administrație și Afaceri.
Segregarea ocupațională de gen din cadrul sectoarelor economice de activitate
În căutarea carierei perfecte
Angajații zilelor noastre sunt mult mai conștienți cu privire la cariera lor decât înainte. Aceștia cer mai mult de la compania în cadrul căreia lucrează, mai ales în sfera de creștere și dezvoltare personală.
Programele de Dezvoltare a Carierei au un rol important în reținerea angajaților, dar și în dezvoltarea resurselor umane de care dispune compania. Consilierea din domeniul carierei le acordă angajaților oportunitatea de a-și dezvolta și mări bagajul de cunoștințe, dar și de a-și crea un plan de carieră în acord cu realitatea organizațională în care activează.
Putem concluziona prin a afirma că dezvoltarea angajatului este o parte importantă a Administrării Resurselor Umane. Cu toate acestea, specialiștii în Resurse Umane lucrează cu angajatul respectiv doar din momentul în care acesta a hotărât măcar calea pe care să o urmeze în carieră, s-a decis deja asupra unei identități ocupaționale.
Din păcate, nu putem avea nici un impact în procesul de decizie al angajatului, prin care acesta alege tipurile de cariere pe care le-ar putea urma și nu putem, astfel, să-i oferim acestuia perspective obiective și un sistem rațional prin care să accepte și să respingă posibilele căi în carieră.
Dezvoltarea carierei este un proces ce durează, de obicei, pe tot parcursul vieții, însemnând etape de învățare, muncă, timp liber și tranziții între aceste dimensiuni care să ducă la un viitor profesional determinat de către fiecare persoană în parte, un viitor profesional în continuă evoluție.
Pe parcursul acestui capitol ne interesează, însă, etapa incipientă din cadrul fiecărui proces de dezvoltare a carierei, și anume opțiunea pentru o anumită carieră, opțiunea pentru un anumit domeniu economic în care individul simte că-și poate dovedi eficiența și calitățile personale. De obicei, această etapă se desfășoară cu mult înainte de prima slujbă, fiind în afara controlului specialiștilor de Resurse Umane.
Mai mult decât atât, unii autori, de factură mai pesimistă, consideră chiar că majoritatea angajaților demonstrează puțină, dacă nu chiar zero, voliție în selectarea ocupației (Blustein, McWhirter & Perry, 2005, p. 147). Așadar, care sunt forțele ascunse care determină tipul de slujbe pe care le aleg oamenii, cercul imaginar pe care îl trasează fiecare individ în jurul identității sale ocupaționale?
În continuare, vom trece în revistă motivele care influențează opțiunea inițială către o anumită direcție în carieră, luând în calcul câțiva factori socio-economici.
Segregarea ocupațională de gen: date privind amploarea acestui fenomen în România
Pentru început, vom prezenta repartizarea forței ocupaționale din România în funcție de gen, interesându-ne domeniile în care există o „segregare” de gen, mai exact o suprareprezentare a unui gen, în defavoarea altuia.
Termenul de segregare, folosit uneori pe parcursul lucrării în ceea ce privește ocupațiile, se referă mai exact la tipurile diferite de profesii pe care bărbații și femeile le aleg, ca rezultat al modelelor de socializare existente în societatea în care aceștia trăiesc.
Uneori, această segregare este cauzată de prejudecăți sau erori (biasuri) față de diferențele stereotipe, biologice sau sociale dintre femei și bărbați (conform Bilbarz, Bengston & Bucur, 1996).
Concentrarea a unui număr mai mare de femei în anumite ocupații (precum cele din domeniul serviciilor) și al bărbaților în alte ocupații (precum cele din domeniul construcțiilor) reprezintă întocmai fenomenul de segregare ocupațională.
Segregarea ocupațională orizontală reprezintă, mai precis, fenomenul prin care forța de muncă a unei anumite industrii este formată, preponderent, din persoane de același gen, în timp ce segregarea verticală face referire la fenomenul prin care, în anumite companii sau sectoare economice, progresarea către niveluri ierarhice mai înalte este obstrucționată pentru persoanele de un anumit gen – de regulă, pentru femei (Charles, 2003).
Ne vom concentra pe parcursul lucrării la segregarea ocupațională orizontală, fenomen mai puțin cercetat în ultimii ani decât geamănul său, segregarea verticală.
Ipoteza pe care o ridicăm anchetei în cadrul acestui proiect și pe care am testat-o printr-un chestionar aplicat viitoarelor absolvente de studii postuniversitare postulează că mamele ce activează în domenii în care genul lor este suprareprezentat, deci în domenii segregate orizontal, influențează alegerea ocupațională a copiilor lor, aceștia alegând, în continuare, un domeniu în care genul lor ar fi suprareprezentat, promovând astfel segregarea ocupațională orizontală. Acest rezultat este amplificat de atitudinea tradiționalistă față de rolurile de gen, factor de asemenea urmărit în cadrul acestei lucrări.
Acest mecanism social este de interes pentru departamentul de Resurse Umane, fiind un instrument în plus de utilizat în procesul lor de selecție, recrutare, și mai ales formare a angajaților curenți și a celor viitori.
În condițiile în care forța de muncă este dispusă inegal, cu o rată a șomajului mai mică la femei decât la bărbați (cel puțin în România, unde rata șomajului la femei în 2009 era de 5.8 %, în vreme ce a bărbaților era de 7.7% – conform datelor raportate de Hausmann, 2014), departamentul de Resurse Umane trebuie să ia deciziile cele mai eficiente în procesul său de recrutare sau formare a angajaților, în funcție de informațiile pe care le are la dispoziție.
În plus, segregarea ocupațională orizontală este un fenomen de interes întrucât are consecințe imviitoarelor absolvente de studii postuniversitare postulează că mamele ce activează în domenii în care genul lor este suprareprezentat, deci în domenii segregate orizontal, influențează alegerea ocupațională a copiilor lor, aceștia alegând, în continuare, un domeniu în care genul lor ar fi suprareprezentat, promovând astfel segregarea ocupațională orizontală. Acest rezultat este amplificat de atitudinea tradiționalistă față de rolurile de gen, factor de asemenea urmărit în cadrul acestei lucrări.
Acest mecanism social este de interes pentru departamentul de Resurse Umane, fiind un instrument în plus de utilizat în procesul lor de selecție, recrutare, și mai ales formare a angajaților curenți și a celor viitori.
În condițiile în care forța de muncă este dispusă inegal, cu o rată a șomajului mai mică la femei decât la bărbați (cel puțin în România, unde rata șomajului la femei în 2009 era de 5.8 %, în vreme ce a bărbaților era de 7.7% – conform datelor raportate de Hausmann, 2014), departamentul de Resurse Umane trebuie să ia deciziile cele mai eficiente în procesul său de recrutare sau formare a angajaților, în funcție de informațiile pe care le are la dispoziție.
În plus, segregarea ocupațională orizontală este un fenomen de interes întrucât are consecințe importante asupra nivelului de calitate pe care îl poate avea viața individului, fiind importantă înțelegerea acestuia și identificarea metodelor prin care poate fi controlat și stopat.
În anul 2014, în România, femeile câștigau, în medie, doar 71% din salariul mediu al bărbaților (Hausmann, 2014). Cauza o reprezintă faptul că femeile lucrează în ramuri ale economiei cu venituri mici, fiind astfel victime ale fenomenului de segregare ocupațională orizontală.
Egalitatea de gen este un concept care stă la baza oricărei societăți democratice; când vorbim despre egalitate, mai ales în câmpul muncii, vorbim și despre șanse egale de participare, reprezentare și acces la funcțiile de conducere.
În ciuda înclinației către o societate bazată pe egalitate de gen, rezultatele anchetelor sociologice arată de obicei existența unei diviziuni de gen a muncii.
În cercetarea dimensiunii profesionale a vieții indivizilor, ne lovim și de modul în care se prezintă rolurile de gen în cadrul acesteia. Segregarea ocupațională poate, foarte ușor, să ducă la fenomene de discriminare de gen și la cimentarea unor atitudini specifice cu privire la ceea ce pot femeile și bărbații să facă în mediul social în general, sau în cel profesional, în particular.
Discriminarea de gen poate fi negativă, în sensul în care observăm situații în care femeile au mai puțin acces la anumite poziții pe piața muncii și, odată ce au obținut un job, se confruntă cu mai multe situații discriminatorii decât bărbații (Gheorghe et al, 2011) sau pozitivă, așa cum putem observa într-un studiu publicat în 1997 în Australia.
Acesta a demonstrat, pe baza unor date statistice colectate la nivel național pe parcursul mai multor ani, că femeile participau în mai multe activități de formare decât bărbații, formări ce puteau fi atât structurate, în afara organizației, cât și nestructurate, organizate pe parcursul desfășurării activităților zilnice (Wooden & VandenHeuvel, 1997).
În ceea ce privește segregarea ocupațională din mediul autohton, din datele furnizate de Institutul Național de Statistică (valabile pentru anul 2009, conform studiului realizat de Gheorghe et al., 2011), rezultă că femeile sunt majoritare în sectoare precum: educație – 74%, sănătate și asistență socială – 78.5%, administrație publică – 69% sau comerț – 70%. Bărbații sunt dominanți în industria extractivă – 85.5%, în domeniul energetic – 77%, în construcții – 90%, precum și în transport și comunicații – 75%.
Segregarea ocupațională este un fenomen întâlnit peste tot în lume. În Statele Unite ale Americii, regăsim o structură ocupațională la fel de segregată precum cea prezentată mai sus, privind România: 67-70% dintre angajații din domeniul științelor biologice sunt bărbați, domeniile de inginerie au un procent de 80-93% de angajați bărbați, analiștii de sisteme computerizate sunt, din nou, în proporție de 73% bărbați iar femeile tind să aleagă cariere ce au întrajutorarea sau orientarea către relaționare la bază.
Mai precis, relațiile industriale sau de resurse umane sunt un domeniu populat în procent de 66% de femei, administrarea educațională raportează un procent de angajați-femei de 63%, consilierea educațională și vocațională raportează 69% angajați femei, iar domeniul de relații publice și cel de servicii sociale raportează un procent egal, de 68%, de angajați femei (conform Statistic Abstract of the United States, 1999, date raportate în Wigfield, Battle, Keller & Eccles, 2001, p, 108).
În general, femeile dețin o pondere mai mare în ramuri mai slab remunerate. În iunie 2009 salariul mediu net în România era de 1553 lei în „Învățământ”, 2003 lei în „Administrație” și de 1113 lei în „Comerț”, în timp ce în ramurile dominate de bărbați veniturile erau superioare (2515 lei în „Industria de prelucrare a țițeiului”, 2192 lei în „Industria de fabricare a produselor farmaceutice”).
Faptul că salariile sunt mai mari în sectoarele rezervate bărbaților și mai mici în cele suprareprezentate de femei blochează atingerea egalității de gen în două moduri. Pe de o parte, slujbele ce aduc venituri relativ mici femeilor le impun acestora o relație de dependență față de „capul familiei”, ce poate aduce venituri mai mari. Nivelul salarial așteptat fiind modest, femeile nu se simt motivate să pună bazele și să mențină eforturile necesare creării unei cariere.
Pe de altă parte, atunci când bărbații ce au o familie au venituri mai mari, acest fapt înseamnă venituri mai mari pentru întreaga familie, reducând presiunea soțiilor de a se angaja. În consecință, prin acest fenomen se revitalizează interesul pentru roluri feminine mai tradiționale, mai precis femeia cu rol de mamă ce stă acasă pentru a se îngriji de familie.
O astfel de creștere salarială în veniturile bărbaților, survenită în anii 1990 în America, a fost un factor decisiv în scăderea popularității conceptului de egalitate de gen începând cu 1994, scădere înregistrată de instrumentele sociologilor în rândul opiniei publice (Cotter, Hermsen & Vanneman, 2011, p.264).
Între 1994 și 2000, atitudinile față de femeile ce aleg să se dedice unei cariere (cu accent pe atitudinea față de mamele ce lucrează și efectele acestei alegeri asupra familiei) au început să devină mai negative, înainte de acești ani trendul fiind îndreptat către egalitarianism privind rolurile de gen și o acceptare a femeii cu rol dublu – familie și carieră.
Scăderea popularității egalității privind rolurile de gen a fost explicată ca o retorică a alegerii sau ca un egalitarianism esențial. Mai precis, egalitatea privind rolurile de gen însemna să acordăm femeilor posibilitatea de a alege între a balansa cariera și familia în același timp sau a deveni mame cu program întreg.
Femeile care optau să-și părăsească profesia pentru a deveni mame cu program întreg utilizau această explicație, de alegere a profesiei de mamă, chiar dacă demisionau de fapt din cauza unui mediu profesional nesuportiv sau din cauza unui număr nerealist de cerințe de la locul de muncă (Cotter et al, 2011, pp 283-284).
Astfel, identificarea cauzei primare a inegalității privind rolurile de gen a fost întotdeauna un proces obstrucționat de explicațiile și motivațiile propuse de fiecare individ în parte, sau propuse fiecărui individ în parte.
Deși inegalitatea privind rolurile de gen și efectele negative ale acesteia față de femei sunt fenomene sociale (precum și economice, spirituale etc.), felul în care le facem față reprezintă fenomene individuale și alegeri personale. În fața unor mecanisme societale, suntem constrânși în a lua alegeri individuale care nu fac, deseori, decât să propage mecanismele societale de care am încercat să ne apărăm inițial.
Este greu de identificat dacă mamele ce aleg să-și deturneze cariera fac asta deoarece consideră, la nivel individual, că aceasta este cea mai bună alegere pentru ele și familia lor sau deoarece societatea, cu așteptările și atitudinile ei, le convinge că aceasta e singura alegere posibilă.
Disparitățile dintre salariile realizate de femei și cele realizate de bărbați sunt determinate și de diferențele de calificare și de poziția ierarhică la locul de muncă. Datele Eurostat arată că femeile câștigă, în medie (în Europa), cu 13% mai puțin decât bărbații în condiții egale de muncă (conform Gheorghe et al, 2011).
Înainte de segregarea ocupațională: procesul educațional al fetelor și al băieților, ca factor declanșant al atribuirii de competențe diferite în funcție de gen
Conform studiilor „Absolvenții și piața muncii” (Pricopie, Andea, Ivănescu, Nicolescu, Popescu, Mărginean și Popescu), ce analizează opțiunile pe piața muncii ale absolvenților universitari ai promoțiilor 2005, 2006, 2009 și 2010, segregarea de gen există și în sfera academică, în sensul că există un număr de domenii academice în care peste 65% din absolvenți sunt femei și altul în care peste 65% din absolvenți sunt bărbați.
Proporția de absolvenți-femei, precum și cea de absolvenți-bărbați, pe baza datelor celor 4 ani prezentați mai sus și în funcție de domeniul absolvit, poate fi consultată în imaginea de mai jos.
Imaginea 1. Repartizarea pe sexe a absolvenților de cursuri universitare, în funcție de domeniul academic absolvit. Imagine creație proprie, pe baza datelor statistice raportate de studiile „Absolvenții și piața muncii”, pentru anii 2005, 2006, 2009 și 2010.
Este important de menționat că aceste date sunt cele raportate de respondenții la studiile „Abolvenții și piața muncii”, citate mai sus – fiind vorba de 9.4% din absolvenții promoției 2005, 21.64% din absolvenții promoției 2006, 15% din cei ai promoției 2009 și 18.24% din absolvenții promoției 2010.
Observăm astfel că există domenii academice cu o puternică suprareprezentare a genului feminin: „Sănătate”, „Științe economice”, „Științe sociale și politice, „Științe umaniste” și „Științe ale naturii”, precum și domenii academice cu o puternică suprareprezentare a absolvenților de gen masculin: „Științe militare și informații”, „Științe inginerești” și „Teologie”.
Cu ajutorul acestor date, putem afirma că segregarea de gen în cadrul vieții profesionale nu începe odată cu debutul în muncă, ci are rădăcini mai vechi, începând poate odată cu exprimarea opțiunii academice, și nu neapărat odată cu exprimarea primei opțiuni profesionale.
De fapt, chiar și copiii foarte tineri tind să aibă un sistem de credințe inflexibil cu privire la repartizarea bărbaților în exclusivitate către ocupații masculine și a femeilor către ocupații și roluri feminine, un sistem ce oglindește segregarea ocupațională deja existentă între oamenii de sexe diferite (Reid, 1995).
Copiilor li se arată constant că există aptitudini specifice fetelor și aptitudini specifice băieților, filozofie care le este socializată începând din mediul familial. Mamele au așteptări diferite față de competența la matematică a copiilor lor, în funcție de sexul acestora. Acestea se așteaptă ca fiii lor să fie mai buni la matematică, chiar dacă atât băieții cât și fetele au rezultate asemănătoare la testele standardizate de matematică.
Acest tip de gândire este exemplificat și demonstrat în studiul lui Eccles, Jacobs și Harold, care au explicat rezultatele obținute prin a recurge la mitul profeției autoîmplinite, spunând că existența unor diferențe în percepțiile părinților asupra competenței copiilor în funcție de genul lor „demarează un set de evenimente care crează, în final, exact acele diferențe considerate de părinți ca deja existente”(Eccles et al., 1990, p. 198).
Reid, ce a întrebat copii de clasa întâi, a treia și a cincea cine, dintre femei și bărbați, poate ocupa anumite ocupații (în studiul său publicat în 1995), a primit răspunsuri ce imită segregarea ocupațională de gen deja prezentată (de exemplu, doar femei pentru roluri de învățătoare și doar bărbați pentru rolul de polițist), sugerează că acești copii ar putea fi limitați în gândirea lor cu privire la posibilitățile de carieră. Copiii nu s-au gândit la posibilități pe care nu le întâlneau frecvent în viața de zi cu zi.
Am menționat deja cum Gheorghe et al. (2011) arătau, în 2009, că anumite sectoare economice de activitate ale României demonstrează segregare de gen, în sensul suprareprezentarii angajaților de gen feminin în anumite sectoare și a celor de gen masculin în alte sectoare.
În continuare, în 2013, conform datelor prezentate în urma recensământului de către Institutul Național de Statistică, observăm că sectoarele „Intermedieri financiare și asigurări”, „Învățământ” și „Sănătate și asistență socială” sunt suprareprezentate la nivelul angajaților de gen feminin, în vreme ce sectoarele „Industrie extractivă”, „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat”, „Distribuția apei; Salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare”, „Construcții”, precum și „Transport și depozitare”, demonstrează o suprareprezentare a angajaților de gen masculin.
Pentru o mai bună vizualizare a acestui fenomen, reprezentam grafic proporția de angajați-femei și angajați-bărbați din cadrul celor 20 de sectoare economice de activitate ale României în imaginea de mai jos.
Imaginea 2. Repartizarea pe sexe a angajaților, în funcție de sectoarele economice de activitate ale României. Imagine creație proprie, pe baza datelor statistice raportate de INSS pentru anul 2013.
După cum se poate observa din Imaginea 1, segregarea băieților și fetelor în domenii de activitate diferite poate fi observată încă de pe băncile facultății, nefiind nouă la momentul începerii primei slujbe.
Autorii arată că motivele ce stau la baza unei împărțiri a forței ocupaționale în diferite domenii, în funcție de gen, pot fi interne, pornind de la motivațiile individului sau externe, pornind de la motivațiile persoanelor din jurul individului, care pot exprima o alegere în locul său (este cazul părinților, care pot deseori să îndrume elevul către un anumit domeniu academic, sau chiar să-l impună).
Tradiționalismul privind rolurile de gen și procesul de orientare academică și ocupațională
Motivele interne ce pot perpetua segregarea de gen din anumite domenii academice și anumite sectoare economice au la bază stereotipuri privind rolurile de gen, stereotipurile fiind definite ca “structuri cognitive stocate în memorie și care afectează percepția și comportamentul la nivel grupal” (Cernat, 2005, p. 25).
Mai departe, stereotipurile de gen sunt sisteme organizate de credințe și opinii consensuale în legătură cu caracteristicile femeilor și bărbaților, precum și privind calitățile presupuse ale masculinității și feminității. Stereotipurile ne spun nu numai cum sunt femeile și bărbații, dar și cum ar trebui ei să fie și ce ar trebui ei să facă.
Acest sistem de credințe se transmite mai ales prin așteptările societale, el incluzând totodată și atitudinile față de rolurile adecvate fiecărui sex, percepțiile cu privire la cei care violează aceste norme, precum și percepția de sine, ca persoană de un anumit gen (Gheorghe et al, 2011).
Scalele ce măsoară nivelul de tradiționalism își propun să releve întocmai în ce măsură individul deține și se supune unui număr mare de stereotipuri – fiind tradiționalist, adică demonstrând un set de credințe fixe față de ceea ce pot femeile și bărbații să facă, indiferent de caracteristicile fiecărui individ în parte.
Dintre actorii sociali cu rol în modelarea vieții fiecărui individ în parte, știm deja că părinții influențează alegerea academică a copiilor sau interesele lor ocupaționale prin sugestiile verbale pe care le fac, manifestându-și astfel preferința pentru anumite ocupații (Trice, McClellan & Hughes, 1992). Autorii citați arată cum sugestiile parentale privind cariera cresc, ca număr, între grădiniță și clasa a șasea, sugerând faptul că pe masură ce copilul crește, părintele este din ce în ce mai motivat să-și impună credințele cu privire la cariera pe care ar trebui să o urmeze acesta.
Sugestiile nu pot fi considerate negative, în sine, mai ales daca e să luăm în considerare faptul că părintele e într-o poziție privilegiată, în sensul că ar trebui să cunoască mai bine competențele și perspectivele copilului decât alți adulți din viața sa. Dimpotrivă, dacă părintele este supus unor atitudini tradiționaliste sau înguste privind rolurile de gen, el poate să micșoreze posibilitățile academice ale copilului și să-l prejudicieze pe acesta de fructificarea unor competențe naturale, dar „neadecvate” genului, precum înclinația către balet în cazul băieților sau apetența pentru sport în cazul fetelor.
Situația ocupațională a părintelui, dacă acesta este angajat sau nu, influențează numărul și stabilitatea intereselor ocupaționale raportate de adolescenți. Mai precis, deși toate fetele participând la un studiu longitudinal, cu o durată de 3 ani, au demonstrat din ce în ce mai mult interes față de profesii considerate adecvate femeilor de-a lungul perioadei de testare, fetele și băieții cu părinți angajați, deținând cariere si urmând trasee profesionale, au raportat un număr mai larg de interese ocupaționale cu trecerea timpului. Aceasta arată cum cariera profesională a părintelui poate să-l stimuleze pe adolescent intelectual, provocându-l să-și păstreze posibilitățile în carieră deschise (Mullis, Mullis & Gerwels, 1998).
Este destul de evident că între femei și bărbați există diferențe fizice, diferențe rezultate din compoziția genetică și biologică a indivizilor, care depind de sexul individului.
Deși un număr covârșitor de femei aleg să lucreze în „Învățământ” și nu în „Construcții”, acest fenomen poate avea surse biologice, existând diferențe fiziologice între femei și bărbați care determină, într-o mare măsură, nivelul maxim al capacității fizice pentru fiecare dintre aceștia.
În alte sectoare economice de activitate, nu putem presupune diferențele fizice drept cauze ale proporției diferite dintre angajații-femei și angajații-bărbați. Mai exact, diferențele fiziologice nu sunt cele care duc la un număr mai mare de angajați bărbați în domeniul „Energetic”, față de domeniul „Comerțului”, de exemplu.
Stereotipurile privind ocupațiile adecvate individului în funcție de genul său sunt seturi de credințe cimentate pe parcursul procesului de creștere, de atingere a unui stadiu în care individul se identifică drept masculin sau feminin. Orientarea academică este unul din procesele prin care individul își începe cariera iar o orientare tradiționalistă, bazată pe stereotipuri privind competențele unui individ în funcție de genul său, poate antrena, mai apoi, un parcurs profesional tradiționalist, lipsit de satisfacții dacă nu este în acord cu valorile și credințele reale ale individului. O concepție tradiționalistă privind rolurile de gen nu este dăunătoare în sine, dacă reprezintă setul real de credințe ale individului, asumate în urma unui proces continuu de dezvoltare personală, însă poate fi periculoasă atât pentru individul în cauză, cât și pentru societate, dacă îi este impusă de către mediul care îl înconjoară și îl împiedică pe acesta să-și fructifice competențele și interesele reale.
Gottfredson (1981), în teoria sa privind dezvoltarea aspirațiilor vocaționale, arată că opțiunile vocaționale sunt acceptate sau eliminate în funcție de gen, în grupa de vârstă 6-8 ani. În adolescență, nu doar genul este cel ce restrânge numărul posibil de opțiuni vocaționale, ci și clasa socială căreia îi aparține individul și percepțiile acestuia privind abilitățile sale generale. Teoria lui Gottfredson e în acord cu studiile din domeniul psihologiei vocaționale, ce arată o restrângere a posibilităților vocaționale și ocupaționale pe măsură ce individul înaintează în vârstă (Mullis, Mullis & Gerwels, 1998).
Majoritatea studiilor din domeniul aspirațiilor ocupaționale ale copiilor de vârstă școlară arată că prezența stereotipurilor cu privire la rolurile de gen are o influență majoră, negativă, în alegerile ocupaționale (Bilbarz, Bengston & Bucur, 1996; Reid, 1995; Gheorghe et al, 2011).
Lewis & Weinraub (1973) au sugerat chiar că părinții cu un nivel socioeconomic mai scăzut așteaptă comportamente stereotipe din partea copiilor lor în mai mare măsură decât părinții cu un nivel socioeconomic ridicat.
Judge si Livingston (2008, p. 997) argumentează că atitudinea privind rolurile de gen este mai intâi educată în mediul familial, caracteristicile ce țin de părinți fiind astfel predictori ai orientării viitoare a copilului, care este de asemenea modelată de experiențele copilului în mediul social extins.
Mai departe, pe parcursul vieții, individul se fixează el însuși pe un set de interese, valori și competențe care îi limitează, din ce în ce mai mult, plaja de opțiuni vocaționale posibile. Astfel, segregarea ocupațională nu se poate baza pe un factor îngust precum diferențele de gen, fiind un fenomen cu multiple cauze, înaintarea în vârstă și cimentarea unui anumit set de credințe privind așteptările societale fiind unele dintre acestea.
Fenomenul segregării cunoaște însă în mare parte influențe externe, sau societale. Segregarea este consolidată de tradițiile și stereotipurile care influențează, de exemplu, alegerea filierelor educaționale, evaluarea și clasificarea profesiilor, dar și participarea la forța de muncă, femeile fiind mai deschise pentru obținerea unui program parțial de lucru.
Considerăm că viziunea tradiționalistă privind rolurile de gen este un predictor al segregării ocupaționale deoarece aceasta propune reguli clare privind rolul pe care ar trebui să-l aibă o femeie în mediul său social, reguli ce îi limitează acesteia posibilitățile academice și profesionale la doar câteva domenii, considerate „potrivite” pentru femei.
Adolescenți cu vârste de la 14 la 16 ani au fost intervievați în anul 2000 cu privire la opinia lor privind rolurile de gen, precum și în legătură cu aspirațiile lor în carieră. Deși participanții considerau, în principiu, că femeile și bărbații puteau avea orice slujbă, indiferent de genul lor, aceștia erau totuși conștienți că alegerea unei ocupații netradiționale sau neconforme sexului individului poate să ducă la confruntarea cu prejudecățile viitorilor colegi și angajatori, îngreunând astfel parcursul profesional (Tinklin, Croxford, Ducklin & Frame, 2005, p. 136).
Egalitatea sau, mai degraba, inegalitatea de gen este un factor urmărit îndeaproape în țările ce tind către o continuă dezvoltare.
Câteva dintre posibilele cauze ce perpetuează segregarea ocupațională au fost deja discutate mai sus, exemplificate prin date ce demonstrează prezența inegalității de gen pe piața muncii și a segregării ocupaționale din Romania.
Cu toate acestea, luând în calcul mai mulți indicatori care reflectă egalitatea de gen, țara noastră are o valoare cumulată a indexului de egalitate de gen de 0.6936 în 2014 (unde 1 = egalitate de gen, 0 = inegalitate de gen), ocupând poziția 72 din 142 de țări. Acest indicator cunoaște pentru România o creștere treptată, în fiecare an, evoluând de la 0.6616 în 2000 la 0.6936 în 2014 (Hausmann – coord., 2014), așadar putem concluziona într-o notă optimistă că segregarea de gen, asociată cu inegalitatea de gen, este un fenomen în continuă scădere, întocmai datorită eforturilor cercetătorilor de a-l demasca și de a implementa programe prin care acesta să fie minimizat.
Implicațiile atitudinilor privitoare la rolurile de gen în alegerea carierei
În continuare, vom descrie cercetarea gândită și aplicată pentru aprofundarea practică a acestei lucrări, cercetare ce se referă la implicațiile atitudinilor privitoare la rolul de gen în exprimarea intereselor ocupaționale, precum și în nivelul salarial acceptat și așteptat.
Stereotipurile tradiționale de gen au fost de multe ori confirmate drept predictori ai tradiționalismului de gen în alegerea carierei (Săucan & Liiceanu, 2009, p. 44).
O atitudine tradițională față de rolurile de gen influențează lista de ocupații posibile pentru bărbați și femei, fapt ce influențează mai apoi diferențele de putere socială între aceștia.
Urmărim prin partea practică a acestei lucrări crearea și aplicarea unui chestionar privind atitudinea fetelor față de rolurile de gen, mai exact nivelul de tradiționalism al acestora în evaluarea rolurilor de gen, precum și tipul de interese ocupaționale exprimate în funcție de acesta.
Introducere
Așa cum se poate desprinde din capitolele anterioare, setul de atitudini privind rolurile de gen este un factor cu impact în orientarea profesională a unui individ, influențele începând încă din copilărie.
Un mediu familial care îmbrățișează stereotipurile de gen privind competențele academice ale indivizilor are impact asupra performanței academice a acestora. Tomasetto, Alparone și Cadinu (2011) au arătat că fiicele mamelor ce dădeau dovadă de prejudecăți privind competența la matematică a fetelor (considerând că fetele sunt în mod natural mai puțin competente la matematică decât băieții) aveau o performanță mai scăzută la teste standardizate la matematică (în situații în care genul lor era făcut salient), în timp ce fiicele mamelor cu perspective egalitariene aveau rezultate asemănătoare, indiferent dacă erau sau nu expuse la situații în care genul lor era făcut salient.
Tipul acesta de viziune asupra lumii, în care fetele și băieții dețin în mod natural competențe diferite, se transmite intergenerațional prin practicile de creștere a copiilor, mama având o influență mai accentuată decât tatăl. Mai precis, atitudinea copiilor față de rolurile de gen (măsurată la 25 de ani după o anchetă inițială asupra atitudinilor deținute de mamă) corelează cu atitudinea acesteia față de rolurile pe care ar trebui să și le asume indivizii din fiecare gen în parte (Johnston, Schurer & Shields, 2014).
Din dimensiunile ce compun atitudinea față de rolurile de gen, nivelul de tradiționalism privind rolurile femeii și ale bărbatului în societate este de o importanță deosebită, dacă luăm în calcul impactul pe care l-ar putea avea asupra posibilității femeilor de a avea o carieră.
Judge și Livingston (2008, p. 995) consideră că orientarea privind rolurile de gen reprezintă întocmai măsura în care indivizii sunt de acord cu perspectivele tradiționale privind rolurile de gen, care impun femeii un rol privat, însărcinat cu datorii familiale și bărbatului un rol public, prin care să-și împlinească îndatoririle de muncă.
Autorii citați mai sus arată, de asemenea, că diferențele salariale dintre femeile tradiționaliste în viziunea lor privind rolurile de gen și bărbații tradiționaliști sunt de două ori mai mari (în favoarea bărbaților) decât diferențele salariale dintre femeile și bărbații egalitarieni privind rolurile de gen (Judge et al., 2008, p. 1004). Autorii postulează că o parte din această diferență de venituri este explicată de segregarea ocupațională (fenomen care este el însuși legat de viziunea tradiționalistă privind rolurile de gen), vorbindu-se deci de un fenomen cauzat de mecanisme societale, însă o altă parte poate fi reprezentată de înclinația femeilor tradiționaliste de a accepta un salariu mai mic decât ar accepta femeile cu o viziune egalitariană privind rolurile de gen.
Din datele furnizate de Institutul Național de Statistică (valabile pentru anul 2013), asumând un punct de tăiere de 69%, observăm că sectoarele “Intermedieri financiare și asigurări”, “Învățământ” și “Sănătate și asistență socială” sunt suprareprezentate la nivelul angajaților de gen feminin, în vreme ce sectoarele “Industrie extractivă”, “Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat”, “Distribuția apei; Salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare”, “Construcții”, precum și ‘Transport și depozitare”, demonstrează o suprareprezentare a angajaților de gen masculin. Proporția de angajați în funcție de gen regăsită la nivelul sectoarelor economice ale României poate fi consultată în Imaginea 2, în cadrul subcapitolului 2.3.
În continuare, ne propunem să testăm legătura dintre tipul de sector de activitate în care lucrează mama (este acesta un sector în care femeile au o pondere de peste 69% dintre angajați, un sector suprareprezentat de bărbați sau, dimpotrivă, un sector neutru din punct de vedere al raportului pe sexe al angajaților?) și atitudinea fiicelor privind rolurile de gen, asumându-ne ipoteza de cercetare că fiicele mamelor activând în sectoare suprareprezentate de femei vor fi mai tradiționaliste în atitudinea lor față de rolurile de gen decât fiicele cu mame lucrând în sectoare suprareprezentate de bărbați sau neutre din acest punct de vedere.
Mai departe, vom verifica în ce măsură nivelul de tradiționalism al participantelor va influența tipurile de sectoare economice în care consideră acestea că ar putea să lucreze, măsurând de asemenea impactul nivelului de tradiționalism asupra nivelului salarial actual și al celui așteptat după 5 ani de experiență pe piața muncii.
Obiectivele cercetării
Determinarea impactului nivelului de tradiționalism privind rolurile de gen asupra numărului și tipului de interese ocupaționale exprimate de masterande, precum și asupra nivelului salarial actual și al celui așteptat după 5 ani de experiență în câmpul muncii.
Identificarea direcției de asociere dintre tipul de sector în care lucrează mama (suprareprezentat de femei, de bărbați sau neutru din acest punct de vedere) și nivelul de tradiționalism al fiicei.
Ipotezele cercetării
În vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, studiul de față își propune testarea și discutarea următoarelor ipoteze:
Ipoteza 1a: Nivelul de tradiționalism privind rolurile de gen al participantelor va influența numărul de interese ocupaționale exprimate de acestea; un nivel înalt al tradiționalismului va duce la un număr mai mic de sectoare economice de care ar fi participanta interesată, în total, iar un nivel scăzut al tradiționalismului va duce la un număr mai mare de interese ocupaționale.
Ipoteza 1b: Fetele cu un nivel ridicat al tradiționalismului vor bifa mai multe sectoare economice de activitate din sfera celor în care există o suprareprezentare a angajaților cu același gen ca al lor. Mai precis, fetele tradiționaliste vor alege semnificativ mai multe sectoare în care există o suprareprezentare a angajaților de gen feminin decât fetele egalitariene.
Ipoteza 1c: Fetele tradiționaliste vor raporta un nivel salarial actual și așteptat mai mic decât nivelul salarial actual și așteptat raportat de către fetele cu o viziune egalitariană privind rolurile de gen.
Ipoteza 2: Există o legătură între tipul de sector economic în care activează mama și nivelul de tradiționalism al fiicei. Fiicele mamelor activând în sectoare suprareprezentate de femei vor fi mai tradiționaliste decât fiicele mamelor activând în sectoare suprareprezentate de bărbați sau neutre din acest punct de vedere.
Variabilele cercetării
Variabilele incluse în acest studiu pot fi definite astfel:
Indicele de tradiționalism privind atitudinea față de rolurile de gen, calculat pe baza a 12 itemi ce măsoară atitudinea față de rolurile de gen, itemi la care se poate răspunde printr-o scală Likert în 5 puncte, ordinală. Modul de transformare a acestor 12 itemi într-un indice a fost descris mai sus.
Tipul de sector de activitate economică în care activează respondentul la momentul completării chestionarului, care putea lua patru forme în baza de date: 1 = respondentul nu lucrează; 2 = lucrează într-un sector cu suprareprezentare feminină, însemnând un sector în care angajații femei sunt în proporție de peste 69%; 3 = lucrează într-un sector cu suprareprezentare masculină, însemnând un sector în care angajații bărbați sunt într-o proporție de peste 69% sau 4 = lucrează într-un sector neutru în ceea ce privește proporția pe sexe a angajaților, în care nici un gen nu atinge o proporție de 69%.
Frecvența intereselor ocupaționale în domenii cu suprareprezentare feminină. Mai precis, din cele 20 de sectoare economice disponibile, participanta a fost invitata să bifeze acele sectoare în care și-ar dori să lucreze. Aceasta variabilă măsoară de câte ori a ales aceasta sectoare în care femeile sunt angajate în proporție de peste 69%. Vorbim despre o variabilă cu un scor ce putea fi, în cazul de față, de la 0 până la 3.
Frecvența intereselor ocupaționale în domenii cu suprareprezentare masculină. Aceasta variabilă măsoară de câte ori a ales participanta sectoare în care bărbații sunt angajați în proporție de peste 69%. Vorbim despre o variabilă cu un scor ce putea fi, în cazul de față, de la 0 până la 5.
Frecvența intereselor ocupaționale în domenii neutre, mai exact în domenii în care nici un gen nu atinge proporția de 69%. Vorbim despre o variabilă cu un scor ce putea fi, în cazul de față, de la 0 până la 12.
Sectorul economic de activitate în care a activat mama cel mai mult de-a lungul vieții, o variabilă nominală ce putea lua trei forme: 3 = sector economic egal din punctul de vedere al proporției angajaților; 1 = sector economic în care bărbații reprezintă peste 69% din angajați; 1 = sector economic în care femeile reprezintă peste 69% din angajați. Este vorba despre o variabilă nominală, cu trei categorii, prescurtate după cum urmează: 3 = sector economic neutru, 1 = sector economic cu suprareprezentare masculină și 2 = sector economic cu suprareprezentare feminină.
Nivelul salarial actual, reprezentand salariul lunar mediu net pe baza ultimelor 6 luni;
Nivelul salarial asteptat, reprezentand salariul pe care se asteapta participantele sa-l primeasca dupa 5 ani de experienta in campul muncii;
Genul participanților, ce a fost înregistrat ca variabilă nominală cu două categorii posibile: 1 = Gen masculin și 2 = Gen feminin. Cu toate acestea, toți respondenții au fost de genul feminin, motiv pentru care variabila gen nu a mai fost introdusă în analizele efectuate, fiind menționată doar ca variabilă descriptivă a eșantionului utilizat.
Vârsta participanților, variabila mentionata ca element descriptiv al eșantionului.
Participanți
La studiu au participat 84 de fete înscrise la cursuri de master în cadrul Universității din București, Facultatea de Administrație și Afaceri. Acestea au avut vârste cuprinse între 22 și 28 de ani, în general participantele fiind în vârstă de 23 de ani. Fiecare dintre participante a introdus în studiu informații despre ea însăși, precum și despre mama ei, mai precis despre domeniul de activitate în care a lucrat aceasta cel mai mult de-a lungul vieții.
Instrument
Chestionarul este format din 7 întrebări și poate fi consultat în Anexa 1 – Chestionar privind interesele ocupaționale ale masterandelor.
După cum se poate observa, chestionarul folosit în această anchetă utilizează itemi cu răspunsuri în evantai (“O femeie care are copii ar trebui să fie mama înainte de toate.”, cu posibilitatea de a răspunde printr-o scală în 5 puncte cu răspunsuri variind de la 1 = Acord total până la 5 = Dezacord total) sau itemi cu răspuns multiplu, fără ordine de preferință (“Vă rugăm să bifați unul sau mai multe sectoare de activitate economică în care v-ați dori să lucrați.”, item la care se puteau alege de la 1 până la toate cele 20 de opțiuni disponibile).
Chestionarul a fost autoadministrat prin intermediul unui formular Google, fiind repartizat și completat online.
Ne-a interesat, în crearea și aplicarea acestui chestionar, măsura în care o atitudine tradiționalistă cu privire la rolul de gen se va asocia cu alegeri ocupaționale tradiționale, reprezentative pentru femei. În plus, ne-am dorit să urmărim dacă așteptările salariale ale participantelor diferă în funcție de nivelul lor de tradiționalism.
Ipoteza supusă cercetării postulează că indivizii tradiționaliști în credințele lor privind rolul fiecărui gen vor dori să lucreze în sectoare economice “segregate”, în care genul lor ar fi suprareprezentat.
Cu alte cuvinte, masterandele tradiționaliste în atitudinea lor față de gen vor dori să-și asume o ocupație tradițională, în acord cu ceea ce se așteaptă de la persoanele cu același gen că al lor, replicând astfel situația ocupațională segregată la nivel orizontal, deja întâlnită pe teritoriul României.
Pentru a putea trage concluzii valide cu privire la motivele ce duc la raporturile diferite de bărbați și femei în diverse sectoare economice, ne-a interesat, de asemenea, să investigăm, în ce măsură mama participantelor noastre lucrează ea însăși într-un sector în care reprezintă genul majoritar, pentru a verifica dacă tipul de sector în care lucrează mama influențează atitudinea fiicei privind rolurile de gen.
Nivelul salarial actual precum și nivelul salarial așteptat după o experiență de 5 ani în câmpul muncii reprezintă un factor individual ce ar putea explica alegerea ocupațională a fetelor ce se îndreaptă către domenii unde exista deja o suprareprezentare a genului feminin. Știm deja că salariul mediu net în sectoarele suprareprezentate de femei e mai mic decât în sectoarele suprareprezentate de bărbați (conform Gheorghe et al, 2011), așa că putem postula ipoteza că așteptările salariale mai modeste pot duce la acceptarea unor posturi din sectoarele economice „feminine”, fapt ce accentuează segregarea ocupațională.
În vederea măsurării unui indicator personal privind atitudinea pe care o au respondenții față de rolurile de gen, am folosit o scală de 12 itemi ce enunța comportamente tradiționale de gen sau, dimpotrivă, atitudini moderne cu privire la rolurile pe care ar trebui să le dețină indivizii, în funcție de genul lor (scala a fost creată de Larsen & Long, 1988, apud Vanyperen & Buunk, 1991).
Răspunsurile raportate de participante la cei 12 itemi ne-au permis să identificăm pentru fiecare din masterande un indice al tradiționalismului privind rolurile de gen. În funcție de acest indicator, participantele erau înregistrate ca având un nivel ridicat al tradiționalismului privind rolurile de gen sau, dimpotrivă, un nivel scăzut de tradiționalism.
Tipul de interese ocupaționale ale celor două grupuri a fost înregistrat, urmând să verificăm dacă există diferențe între numărul și tipul de interese ocupaționale exprimate de fetele tradiționaliste, fata de numărul și tipul de interese ocupaționale exprimate de fetele egalitariene privind rolurile de gen.
În plus, instrumentul utilizat ne-a permis să studiem relația dintre indicele tradiționalismului privind rolurile de gen și nivelul salarial actual și așteptat.
Scala vizând indicele de tradiționalism este compusă din 12 itemi, cu răspunsuri ce variază de la 1=Acord total până la 5=Dezacord total, rațiunea scalei fiind de a exemplifica situații pe un continuum de la tradiționalism total la egalitarianism total privind rolurile de gen, urmând ca participantul să evalueze în ce măsură este de acord cu fiecare afirmație în parte.
Exemple de itemi ce indică situații de tradiționalism total:
Este mai rău pentru o femeie să bea alcool decât pentru un bărbat.
E ridicol atunci când o femeie îl ajută pe un bărbat să-și ia haina.
Exemple de itemi ce indică situații de egalitarianism total:
O femeie trebuie să insiste ca treburile casnice să fie egal împărțite între cei doi parteneri.
Consider că e greșit că un bărbat ce dorește să ia numele soției după căsătorie nu poate să o facă.
Scala a fost adaptată de autorii Vanyperen și Buunk în 1991, pe baza instrumentelor „Atitudini față de Femei” și „Roluri de gen Tradiționale și Egalitariene”, fiind compusă inițial dintr-un număr de 17 itemi.
Cu toate acestea, în urma evaluării gradului în care scala măsoară, într-adevăr, indicele de tradiționalism la participanți dintr-o populație românească, s-a constatat că scala formată din toți cei 17 itemi nu are un nivel bun de fidelitate, unii itemii măsurând alte constructe, cel puțin în viziunea celor 23 de respondente la scala inițială.
Pentru a ne putea baza pe un coeficient adecvat de fidelitate, a trebuit să eliminăm itemii ce cauzau răspunsuri extrem de variate la aceasta, conservandu-se astfel doar 12 itemi. Scala rămasă este formată din 6 itemi egalitarieni și 6 itemi tradiționaliști, cu un coeficient de fidelitate alfa de 0.70, adecvat din punct de vedere statistic.
Chestionarul inclus în Anexa 1 – Chestionar privind interesele ocupaționale ale masterandelor conține doar scala finală, formată din cei 12 itemi menționați mai sus, întrucât doar această scală îndeplinește pragul de fidelitate internă minim admis.
Participantele au primit 1 punct pentru fiecare punctaj de 1 sau 2 acordat unui item tradiționalist (reprezentând un acord total sau parțial cu acesta) și 0 puncte pentru fiecare punctaj de 3, 4 sau 5 (reprezentând neutralitate cu privire la item, dezacord parțial sau total) acordat unui astfel de item.
Fiecare punctaj de 4 sau 5 acordat unui item egalitarian însemna 1 punct pe scală de tradiționalism (având în vedere că participanții își exprimau dezacordul parțial sau total față de o atitudine egalitariană de gen), în timp ce punctajul de 1, 2 sau 3 pentru acești itemi nu aducea nici un punct (fiind vorba de acord parțial sau total în legătură cu situația egalitariana prezentată, sau de neutralitate cu privire la aceasta).
Respondentele puteau avea un indice de tradiționalism de la 0 la 12 puncte.
În medie, nivelul de tradiționalism al participantelor la studiul de față este de 3.64, cu o abatere standard de 1.96. Indicele de tradiționalism ia valori de la 1, ca valoare minimă și până la 8, ca valoare maximă (deși nivelul maxim de tradiționalism pe care l-ar fi putut înregistra instrumentul folosit este de 12 puncte, nivelul minim fiind de 0 puncte). Majoritatea participantelor ating un indice de 2 puncte, existând 20 de participante cu acest indice de tradiționalism.
Procedura
84 de masterande au dat curs invitației noastre de a participa la un studiu ce își propunea să studieze opțiunile ocupaționale ale viitorilor absolvenți de studii postuniversitare. Chestionarul a fost tehnoredactat într-un formular Google Docs și transmis pe cale electronică, răspunsurile fiind înregistrate într-o bază de date și transpuse în programul SPSS (Statistical Package for the Social Sciences).
Inițial, participantele au înregistrat răspunsurile lor la scala privind rolurile de gen, urmând ca apoi să bifeze sectorul de activitate în care se încadrează firma la care lucrează în mod curent (existând și opțiunea de a înregistra faptul că nu dețin o slujbă în prezent). În continuare, acestea au raportat venitul lunar mediu din ultimele 6 luni (realizat la firma raportată în cadrul itemului precedent) și salariul pe care se așteaptă să-l primească după 5 ani de experiență pe piața muncii, bifând apoi tipurile de sectoare economice în care consideră că ar putea să lucreze.
În final, participantele au raportat sectorul economic de activitate în care a activat mama lor cel mai mult de-a lungul vieții și au înregistrat câteva date demografice, mai precis genul și vârsta.
Rezultate
Descrierea statistică a eșantionului. Date generale și specifice
După cum am menționat deja, invitației noastre de a răspunde unui chestionar privind interesele ocupaționale ale viitorilor absolvenți de cursuri postuniversitare i-au dat curs un număr de 84 de participante, cu vârsta cuprinsă între 22 și 28 de ani.
Dintre acestea, 17 nu lucrau la momentul completării chestionarului, 42 dețineau o slujbă într-un sector economic caracterizat de suprareprezentare feminină iar alte 25 lucrau într-un sector neutru din punctul de vedere al proporției angajaților pe sexe. Nici una dintre participante nu lucra într-un sector economic caracterizat de o proporție de peste 69% de angajați bărbați.
Ilustrăm grafic variabila „Tipul de sector economic în care activează respondentul la momentul completării chestionarului” în imaginea de mai jos.
Imaginea 3. Tipul de sector economic în care lucrează participantele. Creație proprie, pe baza datelor raportate de participantele la studiu.
Mamele participantelor relevă o împărțire asemănătoare pe sectoare economice de activitate, cu o diferență notabilă în ceea ce privește sectoarele economice suprareprezentate de bărbați. Toate cele 84 de participante au ales un sector principal de activitate pentru mamele lor (nici una dintre mame nefiind înregistrată drept casnică), 12 dintre mame lucrând în sectoare suprareprezentate de bărbați, 37 în domenii suprareprezentate de femei și 35 în sectoare neutre din acest punct de vedere.
În cadrul acestei cercetări, ne interesează în mod particular nivelul de tradiționalism al participantelor. Astfel, reprezentăm grafic printr-o histogramă variabilă “Indicele de tradiționalism” al participantelor, care poate fi observată în Imaginea 4.
Imaginea 4. Reprezentarea grafică a variabilei “Indicele de tradiționalism privind rolurile de gen”. Creație proprie, pe baza datelor raportate de participantele la studiu.
Pe baza acestui indice, 56 dintre fete au fost înregistrate drept având un nivel scăzut al tradiționalismului privind rolurile de gen în timp ce restul de 28 au fost intregistrate că având un nivel ridicat al tradiționalismului privind rolurile de gen.
Dacă participantele au atins, în medie, un indice de tradiționalism de 3.64 de puncte, observăm că aceasta medie este obținută astfel: grupul fetelor tradiționaliste a avut o medie de 6.00 puncte la indicele de tradiționalism, AS=1.01, în timp ce grupul fetelor egalitariene a înregistrat, în medie, un indice de 2.46 puncte, AS=1.04.
Participantele au ales, în general, un număr de 3.04 sectoare economice în care ar putea activa. În medie, fetele au ales 1.98 sectoare neutre din punctul de vedere al împărțirii pe sexe, 0.81 sectoare suprareprezentate de femei și 0.27 de sectoare suprareprezentate de bărbați. Dacă împărțim aceste date în funcție de nivelul de tradiționalism al fetelor, observăm că masterandele tradiționaliste au ales, în medie, 2.79 de sectoare economice în care ar putea activa (AS=1.50), în timp ce fetele mai puțin tradiționaliste au ales 3.16 sectoare economice (AS=1.95). Mai mult decât atât, din numărul total de alegeri, fetele tradiționaliste au bifat, în medie, 1.43 de sectoare în care angajații sunt în proporție mai mare de 69% femei, în timp ce fetele cu un nivel scăzut al tradiționalismului au ales doar 0.50 de astfel de sectoare, în medie.
Salariul mediu lunar pentru participantele la studiul nostru, indiferent de nivelul lor de tradiționalism, a fost raportat la 1756 de lei pe lună, în timp ce salariul așteptat după 5 ani de experiență a reieșit de 2344 de lei pe lună. Pentru grupul fetelor tradiționaliste, salariul actual a fost de 1480.95 de lei, în medie, în timp ce salariul așteptat după 5 ani a fost de 2007.14 de lei. În ceea ce privește fețele cu un nivel scăzut al tradiționalismului, acestea au raportat un salariu lunar mediu de 1882.61 de lei la ora actuală, așteptându-se să primească un salariu mediu de 2512.50 de lei după 5 ani de experiență pe piața muncii.
Metode de testare a ipotezelor
În vederea testării celor patru ipoteze propuse pentru cercetarea de față, am folosit programul SPSS (Statistical Package for the Social Sciences).
Ipotezele 1a,1b și 1c fac referire la influența exercitată de nivelul de tradiționalism asupra variabilelor dependente ale cercetării, mai precis asupra numărului total de interese ocupaționale exprimate, asupra tipului de sectoare economice preferate (suprareprezentate de femei, de bărbați sau neutre din acest punct de vedere) și asupra nivelului salarial actual și așteptat.
Pentru a testa aceste efecte, am utilizat testul T pentru eșantioane independente, verificând influențe variabilei “Nivel de Tradiționalism” (cu cele două grupuri ale sale: nivel înalt al tradiționalismului și nivel scăzut al tradiționalismului) asupra următoarelor variabile: “Număr total de interese ocupaționale exprimate”(ipoteza 1a), “Frecventa intereselor ocupaționale în domenii cu suprareprezentare feminină” (ipoteza 1b), “Nivelul salarial actual” și “Nivelul salarial așteptat după 5 ani de experiență”(ipoteza 1c).
Ipoteza 2 postulează că nivelul de tradiționalism al fetelor vă fi asociat cu tipul de sector economic de activitate în care lucrează mamă, rațiunea acestei asocieri bazându-se pe ideea că nivelul de tradiționalism al mamei a fost cel care a împins-o pe această către un anumit parcurs profesional, acest nivel manifestându-se și în practicile sale de creștere a copiilor și influențând atitudinea fiicei față de rolurile de gen. Astfel, pentru a verifica dacă există diferențe între indicele de tradiționalism al fetelor în funcție de sectorul în care a lucrat mama cel mai mult de-a lungul vieții, am realizat metoda one-way ANOVA între “Sectorul economic de activitate în care a activat mama cel mai mult de-a lungul vieții”, așa cum a fost acesta raportat de către participante pentru mamele lor și “Indicele de tradiționalism cu privire la rolurile de gen”, calculat pe baza răspunsurilor la cele 12 întrebări ale scalei de tradiționalism privind rolurile de gen.
Efectele nivelului de tradiționalism asupra intereselor ocupaționale exprimate de masterande, precum și asupra nivelului salarial actual și așteptat
Pentru început, am împărțit participantele pe categorii de tradiționalism, pe baza „Indicelui de tradiționalism privind rolurile de gen”. Așa cum am precizat deja pe parcursul acestei secțiuni, participantele noastre au luat valori de la 1 la 8 pentru această variabilă, categoriile fiind stabilite astfel: 0 – 4 puncte pe scala indicelui de tradiționalism reprezintă un nivel de tradiționalism în rolurile de gen scăzut, în timp ce valori de la 5 la 12 puncte la acest indice reprezintă un nivel ridicat de tradiționalism. Pe parcursul lucrării, fetele din grupul prezentând un nivel scăzut al tradiționalismului privind rolurile de gen mai sunt numite și egalitariene în atitudinea lor privind rolurile de gen.
În plus, analizele statistice au fost realizate în funcție de nivelul de tradiționalism pentru primul grup de ipoteze (fetele fiind înregistrate ca tradiționaliste sau egalitariene iar analizele fiind efectuate asupra mediilor fiecărui grup la diferite variabile dependente), dar în funcție de indicele de tradiționalism pentru cea de-a doua ipoteză (analiza fiind efectuată asupra scorului brut al fetelor la indicele de tradiționalism, mai precis asupra numărului de itemi tradiționaliști cu privire la care acestea și-au exprimat acordul).
În continuare, prezentăm Tabelul 1, ce arata mediile variabilelor „Numărul total de interese ocupaționale exprimate”, „Frecvența intereselor ocupaționale în domenii cu suprareprezentare feminină”, „Frecvența intereselor ocupaționale în domenii cu suprareprezentare masculină”, „Frecvența intereselor ocupaționale în domenii neutre”, „Nivelul salarial actual” și „Nivelul salarial așteptat după 5 ani de experiență în muncă”, în funcție de variabila „Nivelul de tradiționalism”.
Tabelul 1. Diferențe între numărul și tipul de interese ocupaționale, precum și în nivelul salarial actual și așteptat, în funcție de nivelul de tradiționalism al fetelor. Date brute.
Reamintim faptul că respondentelor li s-a prezentat lista cu cele 20 de sectoare economice de activitate, fiind rugate să bifeze acele sectoare economice în care și-ar dori să lucreze. Aceste 20 de sectoare nu sunt caracterizate de o proporție egală de angajați femei și angajați bărbați, unele demonstrând o suprareprezentare feminină (în 3 din aceste sectoare, femeile reprezintă peste 69% dintre angajați), o suprareprezentare masculină (existând 5 sectoare în care bărbații depășesc 69% dintre angajați) sau fiind neutre din acest punct de vedere, existând un număr aproximativ egal de angajați femei și angajați bărbați (este vorba de cele 12 sectoare rămase).
Observăm, din datele prezentate în acest tabel, că fetele cu un nivel scăzut al tradiționalismului fac mai multe alegeri decât fetele cu un nivel ridicat al acestui indice, indiferent de tipul de domenii alese: suprareprezentate feminin, suprareprezentate masculin sau neutre din acest punct de vedere.
Diferențele între mediile calculate pentru cele două grupuri de participante (tradiționaliste și egalitariene) se demonstrează a fi în acord cu ipotezele postulate pentru studiul empiric pe care ni l-am propus. Pasul următor, însă, este de a verifica dacă mediile calculate pentru fetele tradiționaliste diferă la un nivel semnificativ statistic de mediile calculate pentru grupul fetelor egalitariene. Rezultatele testelor T efectuate în vederea testării acestui fapt se pot consulta în Tabelul 2.
Tabelul 2. Efectul nivelului de tradiționalism asupra variabilelor dependente ale cercetării.
Testele T arată că deși s-au înregistrat diferențe în sensul așteptat la toate variabilele, doar unele dintre aceste diferențe sunt semnificative statistic. Mai precis, fetel cu un nivel înalt al tradiționalismului diferă semnificativ de fetele cu un nivel scăzut al acestui indice doar în cazul numărului de interese ocupaționale exprimate în domenii cu suprareprezentare feminină sau neutre în ceea ce privește proporția pe sexe a angajaților, precum și în ceea ce privește nivelul salarial actual și cel așteptat după 5 ani de experiență în muncă.
În ceea ce privește numărul total de interese ocupaționale exprimate sau numărul de interese exprimate în domenii suprareprezentate de bărbați, fetele tradiționaliste și fetele egalitariene au dat răspunsuri asemănătoare.
În consecință, ipoteza 1a a acestei cercetări este infirmată, întrucât fetele aleg un număr asemănător de sectoare economice de care ar fi interesate, indiferent de nivelul lor de tradiționalism. Mai precis, fetele egalitariene aleg, în medie, 3.16 sectoare economice de care ar fi interesate (AS=1.95), în timp ce fetele tradiționaliste bifează, în medie, 2.79 domenii profesionale în care consideră că ar putea activa (AS=1.50).
Acest rezultat este unul îmbucurător, dacă e să ne gândim la faptul că o plajă mai variată de interese ocupaționale demonstrează interes acordat planificării carierei și înclinație către menținerea unor opțiuni deschise în carieră.
Mai departe, ipoteza 1b postula că fetele tradiționaliste vor alege semnificativ mai multe sectoare în care există o suprareprezentare a angajaților de gen feminin decât fetele egalitariene. Această ipoteză a fost confirmată, având în vedere faptul că fetele tradiționaliste au ales, în medie, mai multe domenii suprareprezentate de angajati-femei (M=1.43, AS=1.06) decât fetele egalitariene (M=0.50, AS=0.76), diferențele fiind semnificative statistic (t=-4.582, df=82, p<0.001).
În final, ipoteza 1c a fost, și ea, confirmată statistic prin scorurile raportate de cele 84 de masterande, participante la studiul nostru. Fetele tradiționaliste se așteaptă la un salariu mai mic după 5 ani de experiență în câmpul muncii (2007.14, AS=712.28) decât fetele egalitariene (2512.50, AS=701.70), diferențele intre salariile așteptate de cele două grupuri fiind semnificative statistic (t=3.096, df=82, p=0.003).
În plus, diferențele sunt semnificative statistic și în cazul nivelului salarial actual (t=2.364, df=65, p=0.021), fetele tradiționaliste având un salariu mai mic (M=1480.95, AS=647.201) decât fetele egalitariene (M=1882.61, AS=644.22).
Faptul că ipoteza 1c a fost confirmată nu face decât să aprofundeze concluzia îngrijorătoare raportată de Judge et al. (2008, p. 1004), care spuneau că femeile tradiționaliste au venituri de două ori mai mici decât bărbații tradiționaliști, atunci când se iau în considerare aceleași profesii. Dimpotrivă, în profesii asemănătoare, femeile și bărbații egalitarieni în concepția lor privind rolurile de gen au venituri asemănătoare, conform acelorași autori citați mai sus.
Tipul de sector economic în care lucrează mama și influența acestui factor asupra indicelui de tradiționalism al fiicei
Prezentăm, în continuare, mediile la indicele de tradiționalism ale fiicelor, în funcție de sectorul de activitate în care a lucrat mama cel mai mult de-a lungul vieții.
Tabelul 3. Diferențe între mediile la indicele de tradiționalism ale fetelor, în funcție de sectorul economic de activitate în care al mamelor. Date brute.
La nivel general, tipul de sector în care a activat mama cel mai mult de-a lungul vieții s-a demonstrat ca o variabilă cu efect semnificativ asupra indicelui de tradiționalism al fiicelor (F2,81=6.58, p < 0.005). În medie, fiicele mamelor lucrând în domenii suprareprezentate de femei ating cele mai înalte scoruri la indicele de tradiționalism, în timp ce fiicele mamelor lucrând în medii suprareprezentate de bărbați au cele mai scăzute scoruri la indicele de tradiționalism.
Pentru a se verifica dacă mediile prezentate în tabelul de mai sus sunt diferite semnificativ între grupurile de fete, s-au realizat din nou teste T, comparându-se cele trei grupuri de mai sus în perechi de câte două. Tabelul de mai jos sumarizeaza rezultatele reiesite in urma analizelor statistice prin programul SPSS.
Tabelul 4. Efectul sectorului de activitate în care a lucrat mama cel mai mult de-a lungul vieții asupra indicelui de tradiționalism al fiicelor.
Datele de mai sus arată că diferențele dintre grupuri sunt semnificative statistic doar pentru anumite cazuri. Astfel, fiicele mamelor lucrând în domenii masculine demonstrează cele mai mici scoruri la indicele de tradiționalism, fiind semnificativ mai egalitariene decât fiicele mamelor lucrând în domenii feminine sau neutre din acest punct de vedere.
Dimpotrivă, nu există diferențe semnificative statistic intre fiicele mamelor lucrând în domenii feminine și fiicele mamelor lucrând în domenii neutre, în ceea ce privește nivelul de tradiționalism al acestora. Cu alte cuvinte, fetele sunt protejate de o atitudine tradiționalistă privind rolurile de gen doar atunci când mamele lor lucrează în domenii rezervate bărbaților, în care peste 69% dintre angajați sunt de gen masculin.
În consecință, ipoteza 2, ce postula că fiicele mamelor activând în sectoare suprareprezentate de femei vor fi mai tradiționaliste decât fiicele mamelor activând în sectoare suprareprezentate de bărbați sau neutre din acest punct de vedere, este confirmată doar parțial de participantele la studiul de fată.
Astfel, deși fiicele mamelor lucrând în domenii feminine sunt mai tradiționaliste (M=4.32, AS=1.98) decât fiicele mamelor lucrând în domenii neutre (M=3.43, AS=1.88), diferențele nu sunt semnificative statistic (t=1.961, df=70, p=0.054).
Cu toate acestea, fiicele mamelor lucrând în domenii masculine au cele mai scăzute scoruri la indicele de tradiționalism (M=2.17, AS=1.11), fapt confirmat statistic (t=-4.706, df=34.24, p<0.001, atunci când diferențele se fac între domenii masculine și domenii feminine; t=-2.788, df=32.87 iar p=0.009, dacă diferențele se fac între domenii masculine și domenii neutre), fiind astfel mai egalitariene decât fiicele mamelor lucrând în domenii feminine (M=4.32, AS=1.98), precum și decât fiicele mamelor lucrând în domenii neutre (M=3.43, AS=1.88).
Concluzii
Este cunoscut faptul că fetele sunt socializate către anumite domenii academice, respectiv anumite cariere, în timp ce interesul lor către domenii sau competente specifice băieților, precum matematica, este descurajat, uneori chiar dintr-o convingere puternică a părinților că fetele nu au cum să aibă un talent natural în astfel de domenii (Eccles, Jacobs & Harold, 1990). Factorii care duc la acest tip de discriminare academică și ocupaționala sunt numeroși, unii dintre ei fiind descriși în partea teoretică a acestei lucrări.
În cadrul părții practice, am putut demonstra cum nivelul de tradiționalism al fetelor este un factor individual, personal, care duce atât la o dedicare a fetelor tradiționaliste către domenii suprareprezentate deja de femei, cât și la o acceptare a unui prag salarial mai mic, comparativ cu nivelul salarial așteptat și acceptat de fetele mai puțin tradiționaliste.
Deși nivelul de tradiționalism privind rolurile de gen era propriu fiecărei participante, și nu era impus de o anumită stratificare socială, știm deja că acest set de valori depinde de atitudinile mamei fata de rolurile de gen, atitudini ce se răsfrâng în practicile ei de creștere a copiilor și se materializează în atitudinile privind rolurile de gen arborate de copiii ei, atunci când aceștia devin adulți la rândul lor (Johnston, Schurer & Shields, 2014). Mai precis, atitudinile privind rolurile de gen (stereotipe sau nu), sunt transmise intergenerațional, atitudinea mamei corelând cu atitudinea copiilor săi, măsurata după 25 de ani. Astfel, observăm că acest factor individual este de fapt un set de cogniții creat prin mijloace interpersonale, socializat pe parcursul creșterii și educării copiilor.
Mediul autohton prezintă o segregare orizontală de gen la nivel ocupațional, ce poate fi vizualizată în Imaginea 2, segregare ce afectează disponibilitatea forței de muncă, fluctuația acesteia pe piața muncii și necesitățile sale de formare și orientare în carieră.
Ca răspuns la un chestionar prezentat de Gheorghe et al. (2011), majoritatea respondenților (70%) au fost de acord că stereotipurile despre inferioritatea femeii provin din societate și au acuzat în acest sens rolurile tradiționale și acceptarea pasivă a rolurilor impuse femeilor de către societate.
Cu toate acestea, nu putem exclude posibilitatea ca rezultatele noastre să se datoreze preferinței personale a participantelor, care ar putea avea o înclinație și o dorință naturale de a lucra în sectoarele economice pe care le-au ales.
Așa cum am precizat încă de la începutul acestei lucrări, în societățile moderne problema egalității de șansă și/sau a discriminării de gen din câmpul muncii se bucură de un interes sporit, atât la nivelul legislativului cât și la nivelul societății civile. Odată cu creșterea interesului și a numărului inițiativelor legate de aceste aspecte a sporit și numărul demersurilor de cercetare care abordează problematica egalității de gen în plan profesional.
Ceea ce aduce în plus studiul de față este un număr de informații privind interesele ocupaționale ale fetelor și modul în care aceste interese sunt influențate de nivelul lor de tradiționalism, precum și de tipul de sector economic în care activează mamele lor. Mai precis, fenomenul de segregare ocupațională se dovedește a fi cauzat de factori ramificați și încrucișați într-o atât de mare măsură, încât lupta împotriva efectelor sale negative se înfățișează uneori ca fiind o luptă împotriva morilor de vânt.
În cadrul acestui studiu am analizat atât un indicator individual cu posibil efect în tipul de carieră pe care o aleg fetele, fiind vorba despre nivelul de tradiționalism, cât și un indicator de factură socială, mai precis influența sectorului de activitate în care lucrează mama asupra nivelului de tradiționalism al fetei. Dintre acești indicatori, nivelul ridicat de tradiționalism este un factor ce poate crește numărul alegerilor în domeniile caracterizate de segregare de gen, așa cum a demonstrat deja ipoteza 1b, propusă de această lucrare.
Cercetările prezentate în cadrul partii teoretice și rezultatele raportate în cadrul acestui capitol confirmă faptul că adolescenții sunt sensibili la mediul social care îi înconjoară, interiorizând așteptările societale prin prisma unor factori personali ce vor influența, inițial, parcursul lor academic și, mai apoi, realitatea socială care îi va înconjura pe copiii și adolescenții viitorului.
Modelele, metodele și în special mentalitățile tradiționale de educare a copiilor și orientare a acestora în carieră trebuie depășite și abordate într-o nouă manieră, adaptate principiilor educative și pedagogice moderne, care țin cont atât de nevoile copilului, cât și de drepurile și interesele lui.
Se impune cu necesitate luarea în calcul a atitudinilor privind rolurile de gen, atitudini ce pot fi tradiționale, stereotipe sau dimpotrivă, moderne și egalitariene, ca factori ce influențează parcursul academic al copiilor și distribuția ocupațională a adulților.
De asemenea, este necesară creionarea masurilor educative ce pot verifica influența dimensiunii de gen în educație și pot impune practici care să limiteze posibilele influențe negative ale acesteia.
Ca metode de a stopa sau evita segregarea de gen în interiorul sectoarelor economice de activitate se propun măsuri precum următoarele: facilitarea accesului pe piața muncii prin îmbunătățirea nivelului de calificare și recalificare, pentru creșterea încrederii în sine și a șanselor de întoarcere sau intrare pe piața muncii a femeilor, inclusiv a celor care au întrerupt munca o perioadă pentru îngrijirea sau susținerea membrilor familiei (Gheorghe et al, 2011).
Însă, dacă segregarea este ocazionată de un indice personal și nu de forțe sociologice ale societății, este posibil ca aceste măsuri să nu aibă efectele scontate întrucât nu sunt direcționate către diminuarea nivelului de tradiționalism în atitudinea față de rolurile de gen.
Astfel, recomandarea principală a acestei lucrări de disertație, recomandare ce se relevă în urma rezultatelor acestei lucrări și care ne servește, de asemenea, drept concluzie, este angrenarea unei atenții sporite în măsurarea și verificarea influenîei indicilor personali cu rol în alegerile ocupaționale, pentru a putea construi programe care să pornească de la individ la societate, orientare puțin populară astăzi, când majoritatea programelor ce vizează asigurarea egalității de gen încearcă să atingă mai degrabă efectele fenomenului de segregare ocupațională (precum nivelul salarial mai mic al femeilor, lipsa acestora în pozițiile înalte ale ierarhiei etc.) decât cauzele lui.
Bibliografie
Balica, M., Fartușnic, C., Horga, I., Jigău, M., Voinea, L. (2004). Perspective asupra dimensiunii de gen în educație. București: MarLink
Bilbarz, T., Bengston, V.L. & Bucur, A. (1996). Social Mobility Across Three Generations, Journal of Marriage and Family, Vol. 58, pp. 188–200.
Blustein, D.L., McWhirter, E.H. & Perry, J.C. (2005). An Emmancipatory Communitarian Approach to Vocational Development Theory, Research, and Practice, The Counseling Psychologist, Vol. 33, pp. 141-179.
Cernat, V. (2005). Psihologia Stereotipurilor: Iași, Polirom.
Charles, M. (2003). Deciphering Sex Segregation: Vertical and Horizontal Inequalities in Ten National Labor Markets. Acta Sociologica, Vol. 46, pp. 267–287.
Cotter, D., Hermsen, J.M. & Vanneman, R. (2011). The End of the Gender Revolution? Gender Role Attitudes from 1977 to 2008, American Journal of Sociology, Vol. 117, No. 1, pp. 259-289.
Eccles, J.S., Jacobs, J.E. & Harold, R.D. (1990). Gender Role Stereotypes, Expectancy Effects, and Parents’ Socialization of Gender Differences, Journal of Social Sciences, Vol. 46, No. 2, pp. 183-201.
Gheorghe, M.P., Garofoli, C., Klebleev, I., Tudor, G., Bordeanu, R., Paraschivoiu, G., Radu, C., Bulancea, D., Georgescu, I. (2011). Profiluri de inegalitate de șanse în România – cauze și efecte. Analize sectoriale, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Gottfredson, L. (1981). Circumscription and compromise: A developmental theory of occupational aspirations, Journal of Counselling Psychology, Vol. 28, No. 6, pp. 545-579.
Hausmann, R. – coord. (2014). The Global Gender Gap Report, World Economic Forum.
http://statistici.insse.ro/shop – consultat la data de 14/12/2014; a fost utilizata baza de date FOM103D – Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.2, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Johnston, D.W., Schurer, S. & Shields, M.A. (2014). Maternal gender role attitudes, human capital investment, and labour supply of sons and daughters, Oxford Economic Papers, Vol. 66, No. 3, pp. 631-659.
Judge, T.A. & Livingston, B.A. (2008). Is the Gap More Than Gender? A Longitudinal Analysis of Gender, Gender Role Orientation, and Earnings, Journal of Applied Psychology, Vol. 93, No. 5, pp. 994-1012.
Larsen, K.S. & Long, E. (1988). Attitudes toward Sex-Roles: Traditional or Egalitarian?, Sex Roles, Vol. 19, pp. 01-20, citat în Vanyperen, N.W. & Buunk, B.P. (1991). Sex-Role Attitudes, Social Comparison, and Satisfaction with Relationships, Social Psychology Quarterly, Vol. 54, No. 2, pp. 69-180.
Lewis, M. & Weinraub, M. (1973). Origins of early sex-role development, Sex Roles, Vol. 5, No. 2, pp. 135-154.
Mullis, R.L., Mullis, A.K. & Gerwels, D. (1998). Stability of vocational interests among high school students, Adolescence, Vol. 131, No. 33, pp. 699-707.
Pricopie, R., Andea, P., Ivanescu, M., Nicolescu, O., Popescu, S., Mărginean, F. & Popescu, M. – Absolvenții și piața muncii. Analiza rezultatelor pentru absolvenții promoțiilor 2005 și 2009, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Pricopie, R., Andea, P., Ivanescu, M., Nicolescu, O., Popescu, S., Mărginean, F. & Popescu, M. – Absolvenții și piața muncii. Analiza rezultatelor pentru absolvenții promoțiilor 2006 și 2010, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Reid, G.M. (1995). Children’s occupational sex-role stereotyping in 1994, Psychological Reports, Vol. 76, pp. 1155-1165.
Rețeaua Eurydice (2012). Date cheie privind educația în Europa 2012, Bruxelles: Eurydice; document disponibil la adresa: http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/key_data_en.php
Săucan, D.Ș. & Liiceanu, A. (2009). Influența rolului și stereotipului de gen asupra alegerii carierei la adolescenți – abordare teoretică, Revista de Psihologie, Tomul 55, Nr. 1-2, pp. 35-50.
Tinklin, T., Croxford, L., Ducklin, A. & Frame, B. (2005). Gender and attitudes to work and family roles: the views of young people at the millennium, Gender and Education, Vol. 17, No. 2, pp. 129–142.
Tomasetto, C., Alparone, F.R. & Cadinu, M. (2011). Girls’ Math Performance Under Stereotype Threat: The Moderating Role of Mothers’ Gender Stereotypes, Developmental Psychology, Vol. 47, No. 4, pp. 943-949.
Trice, A., McClellan, N. & Hughes, A. (1992). Origins of children’s career aspirations: II. Direct suggestion as a method of transmitting occupational preferences, Psychological reports, 71, pp. 253-254.
Wigfield, A., Battle, A., Keller, L.B. & Eccles, J.S. (2001). Sex differences in Motivation, Self-concept, Career Aspiration and Career Choice: Implications for Cognitive Development, capitol publicat in McGillicuddy-De Li, A., Biology, Society, and Behavior: The Development of Sex Differences in Cognition (Advances in Applied Developmental Psychology). Greenwich, CT: Ablex, pp. 93-126.
Wooden, M. & VandenHeuvel, A. (1997). Gender Discrimination in Training: a Note, British Journal of Industrial Relations, Vol. 35, No. 4, pp. 627-633.
Anexe
Anexa 1. Chestionar privind interesele ocupaționale ale masterandelor.
Acest chestionar își propune să studieze opțiunile ocupaționale ale viitorilor absolvenți de studii postuniversitare.
Răspunsurile dumneavoastră sunt voluntare și confidențiale. Nu există răspunsuri bune sau rele, ceea ce ne interesează este experiența dumneavoastră reală.
Vă mulțumim pentru interesul și ajutorul acordat studiului nostru!
Pentru început, veți citi un șir de afirmații. Vă rugăm să încercuiți valoarea ce reprezintă cel mai bine măsura în care sunteți de acord cu fiecare afirmație în parte, știind că:
1=Acord total
2=Acord parțial
3=Neutru
4=Dezacord parțial
5=Dezacord total
Vă rugăm să bifați sectorul de activitate în care se încadrează firma sau organizația unde lucrați în mod curent, sau să bifați ultima căsuță în cazul în care nu dețineți un loc de muncă la momentul completării acestui chestionar:
Dacă sunteți angajată, precizați care a fost venitul lunar mediu (calculat în funcție de veniturile pe ultimele 6 luni) pe care l-ați obținut la locul dumneavoastră de munca actual:
……………………………
Ce venit lunar mediu vă așteptați să obțineți după 5 ani de experiență în câmpul muncii?
……………………………
Vă rugăm să bifați unul sau mai multe sectoare de activitate economică în care v-ați dori să lucrați:
În continuare, vă rugăm să bifați sectorul economic în care a activat mama dumneavoastră cel mai mult de-a lungul vieții:
În final, vă rugăm să ne precizați câteva date generale despre dumneavoastră:
Gen:……………….
Vârstă:……………
Bibliografie
Balica, M., Fartușnic, C., Horga, I., Jigău, M., Voinea, L. (2004). Perspective asupra dimensiunii de gen în educație. București: MarLink
Bilbarz, T., Bengston, V.L. & Bucur, A. (1996). Social Mobility Across Three Generations, Journal of Marriage and Family, Vol. 58, pp. 188–200.
Blustein, D.L., McWhirter, E.H. & Perry, J.C. (2005). An Emmancipatory Communitarian Approach to Vocational Development Theory, Research, and Practice, The Counseling Psychologist, Vol. 33, pp. 141-179.
Cernat, V. (2005). Psihologia Stereotipurilor: Iași, Polirom.
Charles, M. (2003). Deciphering Sex Segregation: Vertical and Horizontal Inequalities in Ten National Labor Markets. Acta Sociologica, Vol. 46, pp. 267–287.
Cotter, D., Hermsen, J.M. & Vanneman, R. (2011). The End of the Gender Revolution? Gender Role Attitudes from 1977 to 2008, American Journal of Sociology, Vol. 117, No. 1, pp. 259-289.
Eccles, J.S., Jacobs, J.E. & Harold, R.D. (1990). Gender Role Stereotypes, Expectancy Effects, and Parents’ Socialization of Gender Differences, Journal of Social Sciences, Vol. 46, No. 2, pp. 183-201.
Gheorghe, M.P., Garofoli, C., Klebleev, I., Tudor, G., Bordeanu, R., Paraschivoiu, G., Radu, C., Bulancea, D., Georgescu, I. (2011). Profiluri de inegalitate de șanse în România – cauze și efecte. Analize sectoriale, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Gottfredson, L. (1981). Circumscription and compromise: A developmental theory of occupational aspirations, Journal of Counselling Psychology, Vol. 28, No. 6, pp. 545-579.
Hausmann, R. – coord. (2014). The Global Gender Gap Report, World Economic Forum.
http://statistici.insse.ro/shop – consultat la data de 14/12/2014; a fost utilizata baza de date FOM103D – Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.2, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Johnston, D.W., Schurer, S. & Shields, M.A. (2014). Maternal gender role attitudes, human capital investment, and labour supply of sons and daughters, Oxford Economic Papers, Vol. 66, No. 3, pp. 631-659.
Judge, T.A. & Livingston, B.A. (2008). Is the Gap More Than Gender? A Longitudinal Analysis of Gender, Gender Role Orientation, and Earnings, Journal of Applied Psychology, Vol. 93, No. 5, pp. 994-1012.
Larsen, K.S. & Long, E. (1988). Attitudes toward Sex-Roles: Traditional or Egalitarian?, Sex Roles, Vol. 19, pp. 01-20, citat în Vanyperen, N.W. & Buunk, B.P. (1991). Sex-Role Attitudes, Social Comparison, and Satisfaction with Relationships, Social Psychology Quarterly, Vol. 54, No. 2, pp. 69-180.
Lewis, M. & Weinraub, M. (1973). Origins of early sex-role development, Sex Roles, Vol. 5, No. 2, pp. 135-154.
Mullis, R.L., Mullis, A.K. & Gerwels, D. (1998). Stability of vocational interests among high school students, Adolescence, Vol. 131, No. 33, pp. 699-707.
Pricopie, R., Andea, P., Ivanescu, M., Nicolescu, O., Popescu, S., Mărginean, F. & Popescu, M. – Absolvenții și piața muncii. Analiza rezultatelor pentru absolvenții promoțiilor 2005 și 2009, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Pricopie, R., Andea, P., Ivanescu, M., Nicolescu, O., Popescu, S., Mărginean, F. & Popescu, M. – Absolvenții și piața muncii. Analiza rezultatelor pentru absolvenții promoțiilor 2006 și 2010, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Reid, G.M. (1995). Children’s occupational sex-role stereotyping in 1994, Psychological Reports, Vol. 76, pp. 1155-1165.
Rețeaua Eurydice (2012). Date cheie privind educația în Europa 2012, Bruxelles: Eurydice; document disponibil la adresa: http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/key_data_en.php
Săucan, D.Ș. & Liiceanu, A. (2009). Influența rolului și stereotipului de gen asupra alegerii carierei la adolescenți – abordare teoretică, Revista de Psihologie, Tomul 55, Nr. 1-2, pp. 35-50.
Tinklin, T., Croxford, L., Ducklin, A. & Frame, B. (2005). Gender and attitudes to work and family roles: the views of young people at the millennium, Gender and Education, Vol. 17, No. 2, pp. 129–142.
Tomasetto, C., Alparone, F.R. & Cadinu, M. (2011). Girls’ Math Performance Under Stereotype Threat: The Moderating Role of Mothers’ Gender Stereotypes, Developmental Psychology, Vol. 47, No. 4, pp. 943-949.
Trice, A., McClellan, N. & Hughes, A. (1992). Origins of children’s career aspirations: II. Direct suggestion as a method of transmitting occupational preferences, Psychological reports, 71, pp. 253-254.
Wigfield, A., Battle, A., Keller, L.B. & Eccles, J.S. (2001). Sex differences in Motivation, Self-concept, Career Aspiration and Career Choice: Implications for Cognitive Development, capitol publicat in McGillicuddy-De Li, A., Biology, Society, and Behavior: The Development of Sex Differences in Cognition (Advances in Applied Developmental Psychology). Greenwich, CT: Ablex, pp. 93-126.
Wooden, M. & VandenHeuvel, A. (1997). Gender Discrimination in Training: a Note, British Journal of Industrial Relations, Vol. 35, No. 4, pp. 627-633.
Anexe
Anexa 1. Chestionar privind interesele ocupaționale ale masterandelor.
Acest chestionar își propune să studieze opțiunile ocupaționale ale viitorilor absolvenți de studii postuniversitare.
Răspunsurile dumneavoastră sunt voluntare și confidențiale. Nu există răspunsuri bune sau rele, ceea ce ne interesează este experiența dumneavoastră reală.
Vă mulțumim pentru interesul și ajutorul acordat studiului nostru!
Pentru început, veți citi un șir de afirmații. Vă rugăm să încercuiți valoarea ce reprezintă cel mai bine măsura în care sunteți de acord cu fiecare afirmație în parte, știind că:
1=Acord total
2=Acord parțial
3=Neutru
4=Dezacord parțial
5=Dezacord total
Vă rugăm să bifați sectorul de activitate în care se încadrează firma sau organizația unde lucrați în mod curent, sau să bifați ultima căsuță în cazul în care nu dețineți un loc de muncă la momentul completării acestui chestionar:
Dacă sunteți angajată, precizați care a fost venitul lunar mediu (calculat în funcție de veniturile pe ultimele 6 luni) pe care l-ați obținut la locul dumneavoastră de munca actual:
……………………………
Ce venit lunar mediu vă așteptați să obțineți după 5 ani de experiență în câmpul muncii?
……………………………
Vă rugăm să bifați unul sau mai multe sectoare de activitate economică în care v-ați dori să lucrați:
În continuare, vă rugăm să bifați sectorul economic în care a activat mama dumneavoastră cel mai mult de-a lungul vieții:
În final, vă rugăm să ne precizați câteva date generale despre dumneavoastră:
Gen:……………….
Vârstă:……………
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Factori Individuali Si Interpersonali cu Rol In Segregarea Ocupationala de Gen din Cadrul Sectoarelor Economice de Activitate (ID: 140187)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.