Factori Favorabili Si Restrictivi Pentru Amplasarea Unui Parc Fotovoltaic In Unitatile de Deal Si Campie

Factori favorabili si restrictivi pentru amplasarea unui parc fotovoltaic in unitatile de deal si campie

CUPRINS

Introducere – Definire concept si notiuni

1.Istoricul cercetarilor

2.Istoricul folosirii energiei solare

3. Factori restrictivi pentru dezvoltarea parcurilor fotovoltaice

3.1 Factori favorabili pentru dezvoltarea parcurilor fotovoltaice

4. Energia solara

4.1 Caracteristicile energiei solare

4.2 Tehnologii si metode pentru folosirea energiei solare

5. Celule fotovoltaice

6. Potentialul radiativ din Romania

6.1 Valorificarea potentialului radiativ din Romania

7. Gorj – caractere generale

7.1 Clima

7.2 Relief

7.3 Apele freatice

7.4 Drumuri si transport

7.5 Personal specializat

8. Valorificarea potentialului radiativ in [NUME_REDACTAT]

9. Identificarea arealelor pretabile dezvoltarii unor noi parcuri fotovoltace

10. Realizarea proiectului

10.1 Impactul asupra mediului. Avize de mediu

[NUME_REDACTAT]

INTRODUCERE

Omenirea se confrunta in acest secol cu cateva probleme cum sunt cele de energie , alimentatie , apa , rezolvarea acestora fiind esenta preocuparilor pentru o dezvoltare durabila.

România dispune de un important potențial exploatabil al resurselor regenerabile distribuite în diferite zone ale țării fie că vorbim de resurse hidrologice, eoliene, solare, de biomasă ori geotermale. Însă, în acest moment se produce foarte puțină energie „verde”, existând o nevoie importantă de investiții în acest domeniu.

Dezvoltarea de proiecte, deși promițătoare, este încă la început. În 2009 numai o capacitate de 3 MW a intrat în producție în România, spre deosebire de Spania, de exemplu, unde anul trecut au fost instalate capacități de 2459 MW și unde capacitatea totală instalată era de 19149 MW. Statul european cu cea mai mare capacitate instalată este Germania unde totalul este de 25777 MW, pe locul trei fiind Italia cu 4850 MW.

Un exemplu și mai concret este capacitatea instalată a parcurilor eoliene românești care funcționează în prezent, de doar aproximativ 14 MW când capacitatea totală a țării este de 14000 MW. Comparativ, anul trecut, pe întreg continentul au fost instalate capacități eoliene de 10163 MW iar valoarea investițiilor a fost de 13 miliarde de euro. Totalul capacităților eoliene instalate la nivelul UE este de 74770 MW, echivalentul a aproximativ 100 de reactoare ca cel de la [NUME_REDACTAT] scopul îndeplinirii angajamentelor asumate prin semnarea Protocolului de la Kyoto, privind protecția mediului și a prevederilor Directivei 2001/77/EC (implementata prin HG nr. 443/2003), România a adoptat Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie. Obiectivele urmărite prin strategie sunt: promovarea, valorificarea și folosirea crescândă a, noilor surse regenerabile de energie, prin intermediul proiectelor care vizează realizarea instalațiilor care au ca scop valorificarea și folosirea surselor regenerabile de energie nefolosite.

România a fost printre primele tari candidate la [NUME_REDACTAT] care au transpus in legislația proprie prevederile Directivei 2001 / 77 / CE, prin emiterea HG 443 / 2003, modificata cu HG 958 / 2005. Prin aceste acte normative s – a stabilit ca obiectiv orientativ pentru anul 2012, producerea de energie din resurse regenerabile in procent de 33 % din consumul intern brut de energie. Ulterior, prin HG 1 069 / 2007, privind aprobarea STRATEGIEI ENERGETICE A ROMANIEI pentru perioada 2007 – 2020, s – a stabilit obiectivul de 35 % pentru anul 2015 si de 38 % pentru anul 2020.

Privind captarea energiei solare si transformarea ei directa in energie electrica, prezinta avantajul ca nu produce zgomote si radiații nocive, înlocuiește combustibilii fosili care prin ardere produc emisii cu efect de sera. Singurul dezavantaj îl reprezintă costul specific al investiție, raportat la energia electrica produsa ( Euro / kWh produs ).

Capitolul 1. Istoricul cercetarilor

Capitolul 2. Istoricul folosirii energiei solare

Soarele este un combustibil utopic: inepuizabil, nepoluant, omniprezent. În fiecare oră, radiațiile sale aduc pe Pământ mai mult decât necesarul de energie pentru a satisface nevoile globale ale unui întreg an. Cu toate acestea, astăzi, energia solară produce mai puțin de 0,1% din cererea de energie electrică la nivel mondial.

Cucerirea de către om a noii surse de energie a constituit un factor fundamental în dezvoltarea societății. Oamenii au încercat încă din Antichitate să folosească energia Soarelui într-un mod practic, însă abia în anul 1952, în cadrul [NUME_REDACTAT] din Princeton, [NUME_REDACTAT], trei cercetători au realizat conversia luminii în curent electric.

Cele mai populare moduri de conversie a energiei solare sunt celulele fotovoltaice și colectoarele solare. Celulele fotovoltaice transformă energia solară direct în energie electrică, fără a folosi dispozitive mecanice intermediare. Acestea sunt alcătuite din materiale semiconductoare, cum ar fi cristale de silicon sau arsenicat de galiu. La contactul cu radiația solară, atomii acestora eliberează electroni, care, parcurgând celula, generează energie electrică. Colectoarele solare sunt, în fapt, schimbătoare de căldură, acestea captând radiația solară termică și luminoasă pentru a o transforma în agent de transfer termic (apă).

Pe o scară mai largă, centralele electrice solare întrebuințează tehnici variate pentru a transforma energia Soarelui într-o sursă de căldură. În procesele fotoelectrice, sunt folosite oglinzi sau lentile pentru a focaliza razele solare într-un receptor. Acolo, căldura solară este transferată într-un fluid care pune în funcțiune un sistem de conversie a energiei electrice convenționale. De asemenea, căldura solară poate fi folosită și pentru a fierbe apa care acționează o turbină cu abur, asigurând astfel curent electric pentru mii de oameni.

Folosirea energiei electrice este extrem de favorabilă din punct de vedere ecologic și economic. Astfel, se evită anual degajarea de dioxid de carbon echivalentă cu emisia de gaze de la arderea combustibilului unui automobil care circulă 10000 km. De asemenea, costul pentru energie se diminuează cu 70-100%, în funcție de radiația solară din fiecare zonă.

Cu toate acestea, există un singur dezavantaj al utilizării energiei solare. În încercarea de a transforma energia solară dintr-o sursă marginală în una principală de energie electrică, cercetătorii au încercat să depășească cea mai importantă piedică: stocarea energiei solare. Una dintre principalele probleme pe care le ridică utilizarea puterii solare pentru obținerea energiei este reprezentată de faptul că sistemul poate funcționa numai pe timpul zilei. Amenajarea unor sisteme capabile să stocheze această energie s-au dovedit a fi scumpe și ineficiente.

De curând însă, s-au găsit soluții pentru stocarea energiei solare. Una dintre acestea este inspirată din procesul fotosintezei plantelor. Energia solară va fi folosită pentru a separa hidrogenul și oxigenul gazos din apă cu ajutorul unor noi catalizatori. Ulterior, oxigenul și hidrogenul vor fi reunite în interiorul unei celule de combustibil, creând electricitate fără emisii de dioxid de carbon și care va putea fi folosită oricând ziua și noaptea. O altă soluție se găsește chiar în dulapul din bucătărie, aceasta fiind sarea. Sarea se topește și se vaporizează numai la temperaturi foarte ridicate și, în plus, pierde doar aproximativ șapte procente din energia stocată. În realitate, prima centrală electrică solară care utilizează această metodă de stocare a energiei solare nu folosește sare de bucătărie, ci un amestec de sodiu și nitrat de potasiu.

Cu toate acestea, cercetătorii preconizează că abia în aproximativ 15 ani, costurile și importanța energiei solare vor concura cu cele ale energiei clasice. [NUME_REDACTAT] s-a decis deja construirea unui parc solar fotovoltaic, în zona comunei [NUME_REDACTAT], județul Ialomița. Proiectul, ce va costa aproximativ 10 milioane de euro, va produce circa 10 megawați oră zilnic, timp de 30 de ani.

Un alt parc solar urmează a fi construit în comuna Pianu, județul Alba. Acesta va avea o suprafață de 10 hectare și o putere instalată de 5 megawați oră, investiția fiind estimată la o valoare de 30 milioane de euro. Specialisti din Spania, Italia și Germania au realizat deja măsurătorile specifice necesare pentru amplasarea panourilor solare în așa fel încât să se asigure captarea la maximum a radiațiilor solare. Dacă lucrurile vor merge bine, în circa un an de zile, parcul fotovoltaic din comuna Pianu, va putea fi pus în funcțiune, fiind astfel o premieră pentru România.

Sistemele fotovoltaice sunt destinate producerii energiei electrice casnice si industriale prin conversia luminii (energiei solare) in energie electrica. Sistemele fotovoltaice pot fi utilizate ca sisteme autonome pentru alimentarea cu energie electrica a unor consumatori aflati la distanta mare de sistemul national de alimentare cu energie electrica sau conectati la SEN ([NUME_REDACTAT] National). Sistemele fotovoltaice se mai numesc si centrale fotoelectrice, parcuri fotovoltaice sau ferme fotovoltaice si au puteri instalate de la citeva sute de wati pina ordinul zecilor si sutelor de MW.

Pentru a incuraja investitiile in sisteme fotovoltaice conectate la retea, [NUME_REDACTAT] acorda finantari atit pentru achizitia echipamentelor cit si pentru subventionarea pretului de achizitie a energiei furnizate in SEN. Durata normala de viata a unui sistem fotovoltaic, pentru o putere de iesire mai mare de 80 % din valoarea initiala, este de 25 de ani, iar perioada de garantia de 5 ani de la livrare.

In componenta unui sistem fotovoltaic conectat la SEN intra un generator fotovoltaic format dintr-un numar bine determinat de panouri, unul sau mai multe invertoare de retea si un contor pentru masurarea energiei electrice produse. Sistemele fotovoltaice de retea nu au in compunere compunere baterii de acumulatori, iar energie electrica produsa pe durata zilei este utilizata pentru consum propriu sau injecteaza in SEN pentru a fi utilizata de alti consumatori.

3 . Factori restrictivi pentru dezvoltarea parcurilor fotovoltaice

• Procedurile de autorizare, certificare și acordare de licențe, care sunt inutile sau disproporționate, conducând la descurajarea investițiilor în utilizarea de surse regenerabile, inclusiv proceduri care nu sunt transparente, lungi, costisitoare sau care sunt discriminatorii față de alte surse de energie;

• Lipsa de coordonare între diferitele părți interesate (autorități, ministere, municipalități, fonduri publice etc.);

• Specificații tehnice sau proceduri de certificare pentru echipamentele, care constituie o barieră în calea comerțului (fotovoltaice, pompe geotermale, panouri solare și biocombustibili);

• Lipsa de considerație pentru utilizarea surselor regenerabile de energie și integrarea lor în rețelele de termoficare, atunci când sunt planificate noi zone industriale sau rezidențiale

• Lipsa de sisteme de certificare pentru instalatorii de echipamente și lipsa de informații transparente la dispoziția publicului cu privire la instalatori calificați;

• Lipsa de transparență a pieței și a prețurilor, inclusiv costurile externe ale energiei;

• Probleme de racordare la rețea a energiilor regenerabile descentralizate (de acces și de transport, de interconectare, dificultăți în cooperarea dintre OSD și OST, etc);

• Lipsa unei legislații de mediu neadaptată la condițiile actuale de sustenabilitate și inovare;

• Lipsa concurenței echitabile între diversele tehnologii de producere a energie în general.

• Regimul terenurilor utilizate. Adesea factorii de divergență apar la nivel local și din cauza schimbării destinației terenurilor. Uneori această cauză provoacă divergențe între producător și autoritățile locale fie la momentul schimbării destinației, fie la taxele percepute pentru această operațiune. Alteori divergențele apar chiar în interiorul adminstrației publice între primar și consilierii locali.
• Lipsa personalului calificat. Acest factor de divergență se manifestă în ambele sensuri, atât la producători, cât și la autorități. Nu este surprinzător faptul că există o lipsă de personal calificat în oricare din tabere atâta timp cât implementarea acestor tehnologii este relativ nou în România.
• Rețea de transport și distribuție inadecvată ce necesită costuri sporite și investiții neprevăzute .A doua problemă majoră după legislația deficitară, sesizată atât de producători, cât și de autoritățile publice este cea legată de racordarea la rețeaua de transport și distribuție.
• Deficiențele de preluare a capacităților în rețea conduc adesea la conflicte de interese în zonele cu potențial mărit atât timp cât operatorii de transport și distribuție a energiei electrice pot fi și producători din surse regenerabile și doresc să investească în zona deservită de ei.

• În sens invers, operatorii de transport și distribuție reclamă din partea producătorilor de energie solara următoarele bariere:

• Inflexibilitatea generatoarelor de a-și reduce, respectiv crește puterea activă generată și necompensarea puterii reactive sunt numai două dintre problemele care fac dificilă în prezent integrarea în sistemele energetice a centralelor solare;

• Ca urmare a unor defecte temporare, datorită deconectării rapide de la rețeaua electrică a centralei solare, prin pierderea unei puteri de câteva sute de MW, s-au înregistrat valori ale tensiunii în afara benzilor admisibile, iar uneori au avut loc avarii de sistem;

•Neîndeplinirea parametrilor de calitate a energiei electrice: flicker, precum și armonici și interarmonici produse de dispozitivele bazate pe electronică de putere cu care o parte din aceste generatoare sunt echipate.

3.1. Factori favorabili pentru dezvoltarea parcurilor fotovoltaice

Continuand sa ne bazam pe sursele de energie traditionale, nu facem altceva decat sa perpetuam problemele de mediu, sociale si financiare si sa ramanem dependenti de resurse limitate, controlate de cateva tari si corporatii. De aceea, guvernele, companiile si consumatorii au inceput sa regandească energia si sa faca trecerea catre alternative ecologice, cu scopul de a reduce riscurile utilizarii energiei conventionale.

Tehnologiile pentru energie regenerabila iti permit sa stii exact cat de multa putere ai produs si consumat si sa determini cel mai economic mod pentru a preintampina deficitul de energie. Atunci cand iei decizia de a incepe sa generezi energie solara pentru afacerea ta, iti asiguri stabilitatea financiara, luand controlul asupra costurilor legate de energie.

Sistemele fotovoltaice sunt destinate producerii energiei electrice casnice si industriale prin conversia luminii (energiei solare) in energie electrica. Sistemele fotovoltaice pot fi utilizate ca sisteme autonome pentru alimentarea cu energie electrica a unor consumatori aflati la distanta mare de sistemul national de alimentare cu energie electrica sau conectati la SEN ([NUME_REDACTAT] National). Sistemele fotovoltaice se mai numesc si centrale fotoelectrice, parcuri fotovoltaice sau ferme fotovoltaice si au puteri instalate de la citeva sute de wati pina ordinul zecilor si sutelor de MW.

Pentru a incuraja investitiile in sisteme fotovoltaice conectate la retea, [NUME_REDACTAT] acorda finantari atit pentru achizitia echipamentelor cit si pentru subventionarea pretului de achizitie a energiei furnizate in SEN. Durata normala de viata a unui sistem fotovoltaic, pentru o putere de iesire mai mare de 80 % din valoarea initiala, este de 25 de ani, iar perioada de garantia de 5 ani de la livrare.

In componenta unui sistem fotovoltaic conectat la SEN intra un generator fotovoltaic format dintr-un numar bine determinat de panouri, unul sau mai multe invertoare de retea si un contor pentru masurarea energiei electrice produse. Sistemele fotovoltaice de retea nu au in compunere compunere baterii de acumulatori, iar energie electrica produsa pe durata zilei este utilizata pentru consum propriu sau injecteaza in SEN pentru a fi utilizata de alti consumatori.

Alegerea corecta a componentelor unui sistem fotovoltaic, a panourilor fotovoltaice, invertoarelor si a bateriei de acumulatori este un proces laborios in care proiectantul trebuie sa tina cont de parametri tehnici ai panourilor fotovoltaice, variatiile de temperatura, coeficientii de variatie cu temperatura ai puterii de iesire si ai tensiunii la puterea maxima ai panourilor fotovoltaice, nivelul iradiantei solare, plaja si valoarea maxima a tensiunii de intrare a invertoarelor de retea, curentul de incarcare maxim al controlerelor de incarcare si al invertoarelor de baterii, tipul retelei, locul de montaj, curba de consum, etc.

Capitolul 4. Energia solara

Energia solara este cea mai abundenta din toate sursele de energie regenerabila. Pentru a capta energia furnizata de aceasta sursa infinita, avem nevoie de tehnologie solara eficienta, care ofera acces la energie curata, reduce schimbarile climatice si te protejeaza de cresterea continua a preturilor la energie.

Soarele este centrul sistemului solar. Masa lui este de aproximativ 740 de ori maimare decat masa tuturor planetelor. Imensa sa masa creaza gravitatia care atrage celelalteobiecte din jurul sau.Soarele emana continuu energie in cateva forme: vizibil – lumina, invizibil – razeinfrarosii, ultraviolete, X si gamma, unde radio si plasma. Curgerea de energie care devineparte a mediului interplanetar si este preluata de sistemul solar, este numita vant solar.[NUME_REDACTAT] se schimba continuu, pete luminoase si intunecate se formeaza frecventsi dispar. Deseori din suprafata explodeaza violent gaze.

Comparativ cu alte resurse regenerabile, energia solara este cea mai versatila, fiind potrivita atat pentru sisteme de mici dimensiuni, cat si pentru cele de mari dimensiuni, si are capacitate de expansiune.

4.1. Caracteristicile energiei solare

Soarele reprezintă sursa de energie a Pamântului, contribuind la mentinerea temperaturii planetei mult peste valoarea de aproape 0K, întâlnită în spațiul interplanetar și este singura sursă de energie capabilă să întrețină viața pe Pământ.

Soarele reprezintă practic o sursă inepuizabilă de energie, estimându-se o durată a existenței radiației solare de încă aproximativ 4-5 miliarde a ani.

Pentru studiul radiației solare, este important să fie definite câteva mărimi importante. Constanta solară reprezintă fluxul de energie termică unitară primită de la Soare, măsurată în straturile superioare ale atmosferei terestre, perpendicular pe direcția razelor solare. Valoarea general acceptată pentru constanta solară este de aproximativ 1350 W/m2 , reprezentând o valoare medie anuală, măsurată cu ajutorul sateliților de cercetare științifică.

Fluxul de energie radiantă solară, care ajunge la suprafața Pământului este mai mic decât constanta solară, deoarece în timp ce traversează atmosfera terestră, cu o grosime de peste 50 km, intensitatea radiației solare este redusă treptat. Mecanismele prin care se modifică intensitatea radiației solare, la traversarea atmosferei, sunt absorbția și difuzia.

În atmosferă este absorbită (reținută, filtrată) aproape total radiația X și o parte din radiația ultravioletă. Vaporii de apă, bioxidul de carbon și alte gaze existente în atmosferă, contribuie la absorbția radiației solare de către atmosferă. Radiația absorbită este în general transformată în căldură, iar radiația difuză astfel obținută este retrimisă în toate direcțiile în atmosferă. Prin aceste procese, atmosfera se încălzește și produce la rândul ei, o radiație cu lungime de undă mare, denumită radiație atmosferică.

În plus, fața de cele două mecanisme de modificare a intensității radiației solare, o parte din radiația solară este reflectată de atmosfera terestră, sau de unele componente ale sale (moleculele de aer și anumite categorii de nori). Prin reflectare, o parte din radiația solară este disipată, mecanismul acestui proces fiind denumit difuzie Rayleigh, iar acest fenomen reprezintă radiația bolții cerești.

Radiația globală ajunsă de la Soare, pe o suprafață orizontală la nivelul solului într-o o zi senină, reprezintă suma dintre radiația directă și radiația difuză.

Radiația solară directă depinde de orientarea suprafeței receptoare. Radiația solară difuză poate fi considerată aceeași, indiferent de orientarea suprafeței receptoare, chiar dacă în realitate există mici diferențe.

Energia termică unitară primită de la Soare, măsurată la nivelul suprafeței Pământului, perpendicular pe direcția razelor solare, pentru condițiile în care cerul este perfect senin și lipsit de poluare, în zonele Europei de Vest, [NUME_REDACTAT] și Europei de Est, în jurul prânzului, poate asigura maxim 1000 W/m2. Această valoare reprezintă suma dintre radiația directă și difuză.

Radiația solară este influențată de modificarea permanentă a câtorva parametrii importanți, cum sunt:

Înălțimea soarelui pe cer (unghiul format de direcția razelor soarelui cu planul orizontal);

Unghiul de înclinare a axei Pământului;

Modificarea distanței Pământ – Soare (aproximativ 149 milioane km pe o traiectorie eliptică, ușor excentrică.);

Latitudinea geografică.

4.2. Tehnologii si metode pentru folosirea energiei solare

Energia solară poate fi folosită să:

genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)

genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale)

încălzească clădiri, direct

încălzească clădiri, prin pompe de căldură

încălzească clădiri și să producă apă caldă de consum prin panouri solare termice

Instalațiile solare sunt de două tipuri: termice și fotovoltaice.

Capitolul 5.Celule fotovoltaice – descriere si tipuri

[NUME_REDACTAT] a descoperit posibilitatea generării unui curent electric în circuit sub acțiunea luminii (în 1839).Frenkel (1935), Landau (1936) au dat explicații asupra fenomenului. Conversia radiației solare în energie electrică prin efectul fotovoltaic se realizează în celule solare direct, fără etape intermediare de transformare în căldură.

Celula solară: dispozitiv realizat cu materiale semiconductoare.

Celulele solare pot fi cu:

– semiconductoare monocristaline

– straturi subțiri

– policristaline sau amorfe

– pe bază de Si cele cu GaAs: dau eficiența de conversie ridicată 18-25%

– CdS policristalin, Si amorf hidrogenat: au randamente mai scăzute: 5-12%

Aplicații în care intervin celule solare ca generatoare electrice

– generatoare izolate de mică putere (calculatoare de buzunar, radioreceptoare portabile)

– generatoare locale de putere medie ( aparate electrocasnice, vehicule electrice)

– generatoare de mare putere (pentru alimentarea rețelei de curent alternativ).

Factorii de care depinde eficiența celulei solare

O celulă fotovoltaică transformă doar o parte din energia radiantă în energie electrică, restul se pierde ca urmare a unei serii de procese ce se petrec în timpul conversiei:

– procese care intervin când energia este sub formă de radiație (pierderi de radiație)

– procese care intervin după ce energia radiantă a fost transferată semiconductorului

– pentru fiecare proces se poate defini câte o “eficiență parțială”:

Eficiența celulei rezultă ca un produs al tuturor “eficiențelor parțiale”:

– pătrunderea luminii prin suprafață

– absorbția incompletă

– generarea purtătorilor

– pierderi de curent datorate recombinării

– pierderi de tensiune

Jumătate din energia absorbită de la soare se pierde sub formă de căldură. Această pierdere face ca maximul de eficiență a celulelor fotovoltaice să fie în jur de 25%.O celulă solară constă din două sau mai multe straturi de material semiconductor, cel mai întâlnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsă între 0,001 și 0,2 mm și sunt dopate cu anumite elemente chimice pentru a forma joncțiuni „p” și „n”. Această structură e similară cu a unei diode. Când stratul de siliciu este expus la lumină se va produce o „agitație” a electronilor din material și va fi generat un curent electric.

Celulele, numite și celule fotovoltaice, au de obicei o suprafață foarte mică și curentul generat de o singură celulă este mic dar realizându-se combinații serie, paralel ale acestor celule se pot produce curenți suficient de mari pentru a putea fi utilizați în practică. Pentru aceasta, celulele sunt încapsulate în panouri care le oferă rezistență mecanică și la intemperii.

Celulele solare pot fi clasificate după mai multe criterii. Cel mai folosit criteriu este după grosimea stratului de material. Aici deosebim celule cu strat gros și celule cu strat subțire.

După structură de bază deosebim materiale cristaline(mono-/policristaline) respectiv amorfe.

Strat gros

-Celule monocristaline (c-Si)-randament mare – în producția în serie se pot atinge până la peste 20 % randament energetic, tehnică de fabricație pusă la punct; totuși procesul de fabricație este energofag, ceea ce are o influență negativă asupra periodei de recuperare (timp în care echivalentul energiei consumate în procesul de fabricare devine egal cantitatea de energia generată).

– Celule policristaline (mc-Si)-la producția în serie s-a atins deja un randament energetic de peste la 16 %, cosum relativ mic de energie în procesul de fabricație, și până acum cu cel mai bun raport preț – performanță.

Strat subțire

– Celule cu siliciu amorf (a-Si)-cel mai mare segment de piață la celule cu strat subțire; randament energetic al modulelor de la 5 la 7 %; nu există strangulări în aprovizionare chiar și la o producție de ordinul TeraWatt

-Celule pe bază de siliciu cristalin, ex. microcristale (µc-Si)-în combinație cu siliciul amorf randament mare; tehnologia aceeași ca la siliciul amorf.

În funcție de starea cristalină se deosebesc următoarele tipuri de siliciu:

Monocristaline – Celulele rezultă din așa numitele Wafer (plăci de siliciu dintr-un cristal). Aceste cristale reprezintă materia de bază pentru industria de semiconductori și sunt destul de scumpe.

Policristaline – Celulele sunt din plăci care conțin zone cu cristale cu orientări diferite. Acestea pot fi fabricate de exemplu prin procedeul de turnare, sunt mai ieftine și ca atare cele mai răspândite în producția de dispozitive fotovoltaice. Deseori ele se numesc și celule solare policristaline.

Amorfe – Celulele solare constau dintr-un strat subțire de siliciu amorf (fără cristalizare) și din această cauză se numesc celule cu strat subțire. Se pot produce de exemplu prin procedeul de condensare de vapori de siliciu și sunt foarte ieftine, dar au un randament scăzut în spectru de lumină solară, totuși au avantaje la lumină slabă.

Microcristaline – Acestea sunt celule cu strat subțire cu structură microcristalină. Au un randament mai bun decât celulele amorfe și nu au un strat atât de gros ca cele policristaline.

Celule solare tandem – sunt straturi de celule solare suprapuse, de obicei o combinație de straturi policristaline și amorfe. Straturile sunt din materiale diferite și astfel acordate pe domenii diferite de lungimi de undă a luminii. Prin utilizarea unui spectru mai larg din lumina solară, aceste celule au un randament mai mare decât celulele solare simple. Se utilizează parțial la fabricarea de panouri solare dar sunt relativ scumpe. O ieftinire apreciabilă se va obține prin utilizarea în combinație cu sisteme de lentile, așa numitele sisteme de concentrare.

Celulele solare cu strat subțire se găsesc în diferite variante după substrat și materialul condensat având o varietate a proprietăților fizice și a randamentului pe măsură. Celulele solare cu strat subțire se deosebesc de celulele tradiționale (celule solare cristaline bazate pe plăci de siliciu) înainte de toate în tehnologia de fabricație și grosimea stratului materialului întrebuințat. Proprietățile fizice ale siliciului amorf, care se deosebesc de cele ale siliciului cristalin determină proprietățile celulelor solare.

La celulele solare cristaline lumina este absorbită deja într-un strat superficial (de o adâncime de cca 10 µm). În comparație cu celulele din plăci de siliciu cristalin, celulele cu strat subțire sunt de 100 de ori mai subțiri. Celulele cu strat subțire se obțin de cele mai multe ori prin condensarea din fază gazoasă direct pe un material purtător care poate fi sticlă, folie metalică, material sintetic sau alt material.

Una din proprietățile avantajoase a celulelor cu strat subțire constă în faptul că nu necesită un substrat rigid ca de exemplu sticlă sau aluminiu. La celulele solare flexibile ce pot fi fixate pe rucsac sau cusute pe haină, se acceptă un randament mai scăzut deoarece factorul greutate este mai important decât transformarea optimă a Celule cu concentrator -La acest tip de celulă se economisește suprafață de material semiconductor prin faptul că lumina este concentrată pe o suprafață mai mică prin utilizarea lentilelor, acestea fiind mult mai ieftine decât materialul semiconductor. În mare parte la acest tip de celule se utilizează semiconductori pe bază de elemente din grupa III-V de multe ori aplicate în tandem sau pe trei straturi. Din cauza utilizării lentilelor, panourile cu acest tip de celule trebuie orientate mereu perpendicular pe direcția razelor solare.

Celule solare electrochimice pe bază de pigmenți

Acest tip ce celule se mai numesc și celule Grätzel. Spre deosebire de celulele prezentate pînă acum la celule Grätzel curentul se obține prin absorbție de lumină cu ajutorul unui pigment, utilizându-se oxidul de titan ca semiconductor. Ca pigmenți se utilizează în principiu legături complexe al metalului rar ruthenium, dar în scop demonstrativ se pot utiliza și pigmenți organici, de exemplu clorofila, sau anthocian (din mure).

Celulele solare din compuși organici

Utilizează legături carbon-hidrogen care au proprietăți semiconductoare. În acești semiconductori lumina excită goluri/electroni din legăturile de valență, care însă au un spectru de lungime de undă destul de restrâns. De aceea deseori se utilizează două materiale semiconductoare cu nivele de energie puțin diferite pentru a împiedica dispariția acestor purtători. Randamentul pe o suprafață de 1cm² se cifrează la maximal 5 %.

Capitolul 6. Potentialul radiativ din [NUME_REDACTAT] este localizată într-o zonă cu potențial solar bun, beneficiind de 210 zile însorite pe an și un flux anual de energie solară cuprins între 1000 kWh/mp/an și 1300kWh/mp/an. Din această cantitate doar 600-800 kWh/mp/an sunt utilizabili din punct de vedere tehnic. Potențialul energetic solar s-a reflectat în ultimii ani în creșterea investițiilor în centrale solare: în 2007 centralele solare din România aveau o capacitate de producție de 0.30 MW, crescând în 2011 la 2.9 MW și ajungând la 5 MW în 2012. Conform raportului [NUME_REDACTAT] Indices, lansat în noiembrie 2011 de Ernst & Young, România se află pe locul 13 între cele mai attractive țari din lume în ceea ce privește investițiile în acest domeniu.

Pornind de la datele disponibile s-a alcătuit o hartă ce schematizează distribuția radiației solare pe teritoriul României. Harta a fost realizată prin analizarea si prelucrarea datelor furnizate de către ANM, Nasa, JRC si Meteotest. Datele sunt exprimate în kWh/mp/an, în plan orizontal, această valoare fiind utilizată de obicei în aplicațiile energetice fotovoltaice si termice.

In hartă există 3 zone de interes:

– Primul areal: include suprafețele cu cel mai ridicat potențial și acoperă Dobrogea și o mare parte din [NUME_REDACTAT]

– Al doilea areal: include nordul [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și Munteniei o bună parte din [NUME_REDACTAT], sudul și centrul [NUME_REDACTAT] și Câmpia și [NUME_REDACTAT] și vestul [NUME_REDACTAT], unde radiația solară pe suprafață orizontală se situează între 1300 și 1400 MJ / m2

– Al treilea areal: dispune de mai puțin de 1300 MJ/m2și acoperă cea mai mare parte a [NUME_REDACTAT], nordul [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]

Zona de interes deosebit pentru aplicațiile electroenergetice ale energiei solare in țara noastră este cea ce acoperă Dobrogea și o mare parte din [NUME_REDACTAT].

Spre exemplu. [NUME_REDACTAT] Negre, Dobrogea dar și majoritatea zonelor sudice sunt, potrivit INMH, zone cu potențial ridicat de exploatare a energiei solare având o durata medie de strălucire a soarelui de peste 2300h/an. În aceste zone fluxul energetic solar anual, ajunge până la 1450-1600kWh/m2/an în timp ce pentru majoritatea regiunilor țării este de peste 1250 kWh/m2/an.

În concluzie nivelul de radiații din România este foarte bun comparativ cu cel al altor țări cu climat temperat, iar diferențele, in funcție de zona geografică, sunt foarte mici.Din acest motiv țara noastră se situează în zona europeană B de însorire, ceea ce ofera avantaje reale pentru exploatarea energiei solare. Din păcate în Romania nu s-au făcut incă investiții majore din cauza lipsei de sprijin din partea statului și a unei politici mai clare în această privință. Drept consecință la momentul actual se folosește doar 2% din potențialul energetic solar al țării (1,2 TWh producție anuală).

6.1.Valorificarea potentialului radiativ din [NUME_REDACTAT] si echipamente de valorificare a radiatiei solare

Folosirea radiației solare pentru producerea de energie electrică se poate face prin mai multe metode:

utilizarea modulelor fotovoltaice;

utilizarea turnurilor solare;

utilizarea concentratorilor parabolici;

utilizarea sistemului Dish-Stirling;

6.1. Sisteme fotovoltaice (PV)

( Sursa: ICPE,ICEMENERG, 2005)

Generatorul fotovoltaic este organizat sub forma cîmpului fotovoltaic incluzînd toate elementele de interconectare (cablaj), protecție (diode antiretur sau de bypass) și/sau subansamble specifice (mecanisme de acționare în cazul panourilor mobile, dispozitive de orientare automată etc.).

Fig.7.2.1. Panou fotovoltaic (PV)

Sursa: UE, ICEMENERG, 2005

Există, în principal, două tipuri de funcționare:

Funcționare fără stocaj (cu racordare la retea)

Funcționare cu stocaj (sistem autonom)

In cazul realizarii unor sisteme de alimentare autonome care valorifica atit enegia solara cit si cea eoliana, solutia tehnologica propusa va include o structura hibrida fotovoltaic-eoliana (PV/EOL). 7

7.2.2 Sisteme cu turnuri solare

Sursa: UE, OVM, 2005

Fig.7.2.2. Instalție solară de generare a energiei electrice cu turn solar

7.2.3. Sisteme cu concentratoare parabolice

O altă cale de captare a radiației solare o constituie concentratorii parabolici (Fig. 7.2.3)

Sursa: UE, OVM, 2005

Fig.7.2.3 Captator solar cu concentrator parabolic

Acest tip de concentrator constă dintr-o oglindă parabolică în formă de jgheab care concentrează radiațiația solară asupra unei conducte. In conductă circulă un fluid de lucru care este în general ulei care preia căldura pentru a o ceda apei pentru producerea aburului care antrenează turbina unui generator electric.

Concentratorul necesită ajustarea pozitei după cea a soarelui în deplasarea aparentă diurnă.

O variantă a concentratorului parabolic o reprezintă concentratoarele Fresnel .

7.2.4 [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] sisteme utilizeaza motoare Stirling ( vezi Fig. 7.2.4)

Sursa: UE, OVM, 2005

Fig.7.2.4 [NUME_REDACTAT]-Stirling (EuroDish)

Criterii generale de selectie a locatiilor

Pentru abordarea unei investitii in domeniul SRE, selectarea locatiilor favorabile aplicatiilor energetice se face avand in vedere unele criterii, care includ conditii si restrictii tehnice, economice si de mediu.

Principalele criterii de selectie sunt urmatoarele:

1) Potentialul energetic al sursei regenerabile in zona de interes

2) Conditiile concrete din teren (morfologia terenului, rugozitatea, obtacole, natura terenului)

3) Apropierea de asezari umane

4) Rezervatii naturale, zone istorice, turistice, arheologice

5) Repere special: zone interzise, aeroport civil/militar, obiective de telecomunicatii speciale etc.

6) Existenta si starea cailor de acces

7) Conditile de folosire a terenului: regimul juridic, concesionare/cumparare

8) Posibilitatile de conectare la reteaua electrica: distanta, nivel de putere etc.

9) Existente unui consumator in zona

10) Potentiali investitori in zona

11) Potentiali autoproducatori in zona

12) Posibilitatea unui parteneriat public/privat

13) Indicatori tehnico-economici de performanta favorabili abordarii investitiei in amplasamentul selectat

Capitolul 7. [NUME_REDACTAT] – caractere generale

[NUME_REDACTAT] este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est). La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe și 345.771 de persoane.

Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află într-o poziție mai puțin favorabilă, deoarece regiunea din care face parte este caracterizată de un nivel de dezvoltare mai scăzut. El dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil și este unul dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al cantităților cât și al diversității.

Localizarea judetului Gorj pe teritoriul Romanei

7.1. [NUME_REDACTAT] situat in partea sudica a tarii , teritoriul judetului Gorj se afla in cea mai mare parte a anului sub influenta maselor de aer sudice, vestice si sud-vestice. Acestea cu originea in anticiclonul Azorelor , capata dupa trecerea muntilor Banatului si Mehedinti , un caracter foenal , sosind pe teritoriul Gorjului sub forma aerului cald si uscat .

Masele de aer in regim anticiclonal , provenite din anticiclonul nord-uralian , isi pierd din caracteristicile initiale, ajungand in zona orasului Targu-Jiu cu o temperatura mai ridicata si cu o viteza de deplasare mai redusa.

In perioada de tranzitie ( primavara si toamna ) , timpul ploios, cu cer acoperit , este determinat de activitatea ciclonilor din [NUME_REDACTAT] , care se deplaseaza din sud-vest spre teritoriul tarii noaste. In nord-vestul Olteniei , aceasta puternica activitate ciclonica contribuie la caderea celui de-al doilea maxim de precipitatii ( toamna ) , in unele puncte ( Tismana ) tot atat de puternic ca si maximul din mai-iunie.

Factorul geographic local este un element active in modificarea climei. Existenta culoarului vaii Jiului duce la formarea vanturilor locale, de vale ,in conditiile crearii unei diferente de presiune intre aria depresionara , puternic incalzita vara . Depresiunea intracolinara [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] , situate la o altitudine mai inalta si cu temperaturi medii mai coborate , in lunile de vara .

7.2. [NUME_REDACTAT] pe teritoriul judetului Gorj a trei trepte de relief (munti, subcarpati si podis) cu altitudini ce coboara de la 2518 m la 100 m, determina variatia scurgerii medii specifice de la 35-40 l/s km2 la altitudini peste 1800 m pâna la 3-5 l/s km2 in zona de podis din sudul judetului.Coeficientul de scurgere are valori foarte mari (> 0.5) in zona montana inalta fapt ce determina debite mari si stabile pentru râurile care au bazinele superioare la peste 1500 m altitudine. Principalele râuri din judet au la iesirea din munte (sau amonte de zonele carstice cum este cazul râurilor Jales si Susita) debite medii multianuale peste 1.30 m3/s.

Zona subcarpatica a judetului Gorj are urmatoarea particularitate: datorita depozitelor mari de bolovanisuri si pietris depuse pe râuri la iesirea din munte in depresiunile subcarpatice, in perioadele de seceta prelungita o parte (sau uneori in totalitate cum este cazul râurilor Jales si Susita) din debitele râurilor alimenteaza freaticul din zonele depresionare.

7.3. Apele freatice

Caracteristicile climatice ale judetului Gorj determina o variatie anotimpuala a scurgerii caracterizata prin: ape mici de iarna (foarte rar marcate de viituri de iarna), ape mari de primavara (cu viituri de primavara si pondere de 40-50% din volumul scurgerii medii anuale), apele mici de vara (cu viituri rapide si de mare amplitudine la ploile torentiale de vara) si apele de toamna marcate uneori si de viituri in lunile octombrienoiembrie.

Energia mare a reliefului, caracterul torential al ploilor si despaduririle determina un regim torential al scurgerii apei cu viituri care se formeaza in timp scurt, cu amplitudini mari de debit si cu antrenarea unor debite mari de aluviuni.

Reteaua hidrografica a judetului insumeaza intr-un an aproximativ 1,6 miliarde mc ca volum scurs raportat la debitele multianuale . Principalele râuri care au bazinele superioare in zona montana inalta (Gilort, Susita, Jales, Bistrita, Tismana, Motru si Cerna) au debite medii anuale importante, cu apa de foarte buna calitate intrucât suprafetele bazinale aferente nu sunt afectate de activitati umane.

Complexul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana a fost construit atât pentru hidroenergie cât si pentru a asigura apa necesara termocentralelor Rovinari si Turceni.

Prin transferul debitelor râurilor Cerna si Motru ,debitul mediu al râului Tismana la Godinesti a crescut de la 1,47mc/s la 8,69 mc/s iar calitatea este foarte buna oferind un mare potential pentru alimentarea cu apa potabila.

Pentru jumatatea de est a judetului un mare potential in alimentarea cu apa potabila il reprezinta râul Gilort care la iesirea din munte are un debit multianual de 4,53 mc/s si o apa de foarte buna calitate.

Daca pe lânga acumularile existente pe râurile Cerna, Motru si Bistrita s-ar construi asemenea acumulari si in bazinele superioare ale râurilor Gilort, Susita si Jales atunci pentru urmatoarele decenii necesarul de apa potabila al judetului ar fi asigurat.

Apele freatice sunt acumulate mai ales in depozitele de terasa si piemontane, sunt ape de buna calitate si asigura in cea mai mare parte alimentarea gospodariilor din mediul rural prin fântânile existente. Apele freatice cu alimentare dominant pluviala in perioade de seceta prelungita se epuizeaza astfel ca pentru multe localitati se impune cautarea apelor de adâncime sau a celor din reteaua hidrografica. Pe suprafete intinse din lunca Jiului , din bazinul râului Jilt sau din bazinul superior al Amaradiei (zona Seciuri),exploatarea lignitului prin cariere sau subteran a produs mari perturbari in reteaua apelor freatice si chiar de adâncime.

7.4.Drumuri si transport

[NUME_REDACTAT] este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, căi de comunicație și accesibilitate spre porturile dunărene și în zona turistică submontană:

poziție favorabilă, relativ centrală, a municipiului [NUME_REDACTAT] la intersecția unor axe majore de circulație (Craiova – Deva și [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] Severin);

majoritatea orașelor adiacente unui DN (excepție Țicleni) și un grad bun de acoperire al teritoriului (39,3 km – 100 km²), dar nu însă și calitativ;

deși regiunea are o densitate redusă, accesibilitatea și densitatea feroviară relativ bună (34,4 km / 1.000 km²), în apropiere de magistrala București – Craiova.

Gorjul este traversat de drumuri județene și este accesibil prin rețeaua de drumuri naționale de bună calitate (1.500 km de drumuri la nivelul județului). În 2-5 ore se poate ajunge într-unul din marile centre ale țării – București, Timișoara, Craiova.

7.5 Personal specializat

Învățământul pre-universitar cuprinde toate formele de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal. La începutul anului 2002 la nivelul județului Gorj existau 780 de unități de învățământ, dintre acestea 376 aparținând învățământului primar și gimnazial, 32 celui liceal și profesional, 3 învățământului postliceal și tehnic de maiștri. Populația școlară era de 86,7 mii, dintre care 66.000 de elevi în diferite cicluri de învățământ. Din numărul total al elevilor înregistrați la începutul anului 2002, 70% studiau în învățământul primar și gimnazial, iar 28% în învățământul liceal și profesional. În cel postliceal și tehnic de maiștri erau inscriși 1.527 de cursanți.

În prezent, în Gorj există peste 30 de licee, grupuri școlare și industriale și colegii.Gorjul beneficiază de un [NUME_REDACTAT] de Acțiune pentru [NUME_REDACTAT] Profesional și Tehnic (PLAI), un „document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învățământ profesional și tehnic în perspectiva anului 2013”. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (ISJ) Gorj a creat, pentru 2012-2013, o rețea școlară bine organizată. Acțiunile pe care ISJ Gorj le-a întreprins au avut ca obiectiv, potrivit lui [NUME_REDACTAT], inspector școlar general adjunct, integrarea tinerilor absolvenți în societate pe baza competențelor profesionale dobândite în școală și liceu, în mod special.

Capitolul 8.Valorificarea potentialului radiativ in [NUME_REDACTAT]

Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice și regenerabile, energia solară se remarcă prin instalațiile simple și costurile reduse ale acestora pentru obținerea unor temperaturi în jur de 100°C.
[NUME_REDACTAT] face parte din al doilea areal cu potential radiative din Romania, in special include [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT].

ZAMBITI VA ROOG, SE FACE POZAAAAA 😛

Fig. 9 Potentialul radiativ in judetul [NUME_REDACTAT] medie zilnică poate să fie de 5 ori mai intensă vara decât iarna. Dar și pe timp de iarnă, în decursul unei zile senine, se pot capta 4 – 5 kWh/m2/zi, radiația solară captată fiind independentă de temperatura mediului ambiant.

În funcție de locul de consum și profilul consumatorilor de apă caldă de consum s-a estimat un necesar mediu de apă caldă de consum de aproximativ 9.000 litri apă caldă de consum/zi.

Pentru completarea sistemelor actuale cu sisteme ce folosesc energia regenerabilă s-au considerat ca soluție de referință, folosirea captatoarelor solare termice pentru apă caldă de consum și/sau aport la încălzirea spațiilor.

Pentru aceasta s-au auditat sursele actuale de încălzire a apei calde de consum și sursele de încălzire a spațiilor existente, acoperișul (șarpante și/sau terase) clădirii menționate, camerele tehnice (acolo unde acestea există) și s-au identificat cele mai bune soluții pentru amenajarea acestor încăperi unde acestea nu există. De asemenea s-au identificat posibilitățile tehnice de realizare a circuitelor de țevi și a coșurilor de exhaustare, acolo unde este cazul.

Capitolul 10. Identificarea arealelor pretabile dezvoltarii unor noi parcuri fotovoltaice

11.Realizarea proiectului – amplasarea unui parc fotovoltaic in unitatile de deal si campie

Terenul pe care se va amplasa investitia este situat în intravilanul orasului Tîrgu-Cărbunesti, este format din 3 parcele: P1, P2 si P3 si este liber de constructii. Suprafata măsurată totală a terenului este de 52,1007ha si este întabulat în CF nr. 36046 a localitătii Tîrgu-Cărbunesti cu numărul cadastral 36046. Din suprafata totală a terenului a fost scos din circuitul agricol o suprafată de 955mp necesară construirii anexelor si împrejmuirii.

Vecinătate:

Terenul se învecinează după cum urmează:

– la “sud” – comuna Jupînesti

– la “nord-vest” – drumul de exploatare De 10506

– la ”nord-est” – drumul de exploatare De 10506/1

Relief:

[NUME_REDACTAT]-Cărbunesti se află în zona geografică a câmpiei Romanatilor ce face parte din câmpia Olteniei delimitată de râul Jiul în vest, de Olt în est si de fluviul Dunărea în sud.

[NUME_REDACTAT] face parte din [NUME_REDACTAT]. Soclul acesteia e de origine hercinică iar sedimentele superioare sunt de origine carpatică datând din mezozoic si pleistocen. Stratele din jurasic si cretasic contin zăcăminte de petrol. Cuvertura de loss ajunge si la grosimi de 40 cm. Pe alocuri se întâlnesc dune de nisip.

Morfologia zonei prezintă un aspect general unifrom, cu altitudini cuprinse între 50 m si 120 m, evidentiindu-se interfluvii largi presărate cu crovuri, movile vaiugi si lacuri.

În subteranul zonei sunt pe zeci de metri adâncime formatiuni aluvionare grosiere acoperite cu prafuri fine argile sau argile prăfoase si nisipoase de vârstă cuaternară. În continuare e prezent un pachet de aproximativ 50 m de pământuri argiloase de vârstă Pleistocen mediu sub care se gasesc pietrisuri si nisipuri pleistocen inferior.

Din punct de vedere topografic, terenul este plan cu o usoară pantă pe directia nord-est – sud-vest pe parcelele P1 si P2 si un relief accidentat brăzdat de mici văi pe care se formează torenti în perioadele ploioase pe parcela P3. Pe zona plată, terenul nu ridică probleme de stabilitate si inundabilitate.

Geologie:

Cracteristici geofizice generale

[NUME_REDACTAT]=0.12 g conform (Fig.2);

Perioada de colt Tc=0.7 s (Fig. 3);

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] ale zonei de amplasament, marcată cu cercuri concentrice pe hărtiile [NUME_REDACTAT] asa cum rezulta din Normativul P100-1/2006.

Figură 2 Figură 3

Hidrologie:

[NUME_REDACTAT]-Jiu este cuprins în harta desitătii retelei de râuri între valorile 0,01-0,3 km /km2. În această zonă râurile seacă vara datorită evaporării care depăseste precipitatiile. Numai la ploi foarte intense se formează scurgeri superficiale si viituri. Freaticul în zonă apare la aproximativ 6,00-7,00m si poate avea fluctuatii importante de nivel în functie de cantitatea de precipitatii.

Conform studiului geotehnic întocmit de S.C. Geocad AMD srl, la nici unul dintre forajele practicate în teren nu a fost întâlnit nivelul freatic pânăla adâncimea de 6 m.

Climă:

[NUME_REDACTAT]-Cărbunesti are o climă temperat continentală cu o varietate de nuante ca urmare a pozitiei geografice, a circulatiei atmosferice si a componentelor de relief prezente si cu o influentă mediteraneeană.

El se află în zona climatică III, conform STAS 6472/2-83 (Fig. 4).

Repartitia precipitatiilor anuale se află la o valoare de 600 – 1000 mm conform

(fig.5)

Figură 4 Figură 5

– temperatura de calcul pentru vară (Fig.6) – zona III – θe’= 280 (STAS 6472/2-83);

– temperatura de calcul pentru iarnă (Fig.7) – zona III / -150 (SR 10907/1-97);

Figură 6 Figură 7 Figură 8

– zona încărcărilor din vânt, conform (Fig.9-10): – viteza mediată pe un minut la 10 m – Uref=31m/s (Fig.9); presiunea de referintă mediată la 10 min. – q ref=0.4kPa (NP 082-04 fig.A.1 si A2) (Fig.10);

zona încărcărilor din zăpadă – s 0,k=2.0kN/m2 (CR 1-1-3-2005 fig. 2.1) (Fig.8)

Figură 9 Figură 10

Iradierea lunară solară, conform Fig.11- (iradierea pe plan orizontal), Fig.12-(iradierea pe plan optim 35°), este prezentată în tabelul 4.

Tabel 1

h : iradiere pe plan orizontal (Wh / m 2)

opta : iradiere pe planul înclinat optim (Wh / m 2)

(90) : iradiere pe plan la unghi: 90 de g. (Wh / m 2)

Adâncimea maximă de înghe_ – 0,90cm

Descrierea functionala a parcului fotovoltaic

Se vor realiza două unităti de productie a energiei electrice cu o putere instalată de 2×9,988 MW, maxim admisă 2×9,992 MW. Fiecare unitate de productie va avea propria arhitectură electrică compusă din grupuri de echipamente racordate la nuclee de transformare, conectate la postul de conexiune propriu.

O unitate de productie este formată din 1816 stringuri de panouri fotovoltaice, fiecare string cuprinzînd 22 de panouri fotovoltaice cu Pi=250W/panou. Stringurile vor fi modulate pe structuri metalice de sus_inere în două variante: structură pentru 1 string – 22 panouri fotovoltaice si structură pentru 2 stringuri – 44 panouri fotovoltaice. Structurile metalice vor fi realizate din profiluri usoare de tablă zincată pe fundatii indirecte.

Colectarea energiei electrice produse se va face prin 8 posturi de transformare dotate cu invertoare care se vor amplasa pe fundatii izolate 3,12mx 0,40m cu o adancime de 1,77 m in care se vor monta conectori metalici care vor face legatura cu containerele in care se vor afla utilajele, clasa betonului fiind C16/20. Posturile de transformare vor fi racordate la un post de conexiune cu rol de injectare a energiei electrice produse în reteaua de conexiune cu postul de transformare Tîrgu-Cărbunesti si prin acesta, cu infrastructura de transport a energiei electrice din zonă.

Fiecare unitate de productie a energieie electrice va fi dotată cu un container pentru mentenantă si un container pentru depozitare. Containerele vor fi amplasate pe fundatii de b.s tip monolit si vor fi legate printr-o platformă betonată acoperită cu o copertină metalică. Containerul destinat mentenatei are dimensiunile 10,5mx5,4m h=2,8m. În acest container se vor amenaja vestiarele pentru personal. Containerul depozit va avea dimensiunile de 5,4mx5,4m h=2,8m. Platforma betonată acoperită cu copertină are dimensiunile 6,1mx5,4m cu h max=2,8m. Containerele sunt prefabricate. Copertina va fi realizată pe structură metalică si învelitoare de tabla zincata cutata multistrat.

Fiecare unitate de productie va avea un sistem de drumuri interioare de exploatare si cate două accese din exterior, unul principal si unul secundar. Drumurile principale de exploatare si parcările prevăzute la accesele principale vor avea lătimi cuprinse între 3,5m si 4,5m cu învelitoare de piatră spartă. Din aceste drumuri de exploatare se vor realiza platforme de acces la costructii si trasee pietonale de vizitare. Drumurile interioare vor ocupa 13600mp iar platformele de acces la containere – 500mp.

Întregul perimetru va fi împrejmuit cu gard de plasă zincată cu înăltime de 2,4m. Lungimea totală a împrejmuirii, inclusiv portile de acces va fi de 3600 m.

Infrastructura alcătuită din:

-Transformatoare dotate cu invertoare se vor amplasa in containere care vor fi dispuse pe fundatii izolate din beton simplu la o adancime de 1,77 m cu o lungime de 3,12 m si o latime de 0,49 m.

-Containerele vor fi amplasate pe fundatii de b.a tip monolit C16/20 si vor fi legate printr-o platformă din beton armat C16/20 acoperită cu o copertină metalică. Copertina va fi realizată pe structură metalică si învelitoare de tablă. Perimetral platforma va avea un trotuar de protectie cu o latime de 85 cm si o grosime de 10 cm care va fi realizat din beton armat C35/45.

Capitolul 12. Impactul asupra mediului

.Protectia calitătii apelor

Zona pe care se vor amplasa panourile fotovoltaice nu este traversată de ape de suprafată. Pe parcela P2 se prezintă o ravenă pentru scurgerea apelor meteorice care nu afectează investitia propusă.

– Sursele de ape uzate si compusii acestor ape.

Panourile fotovoltaice vor fi spălate periodic cu utilaje speciale, apa utilizată necontinând detergenti sau alte produse, rezultând o apă relativ curată. Apele menajere rezultate din activitatea personalului parcului energetic fotovoltaic vor fi colectare in rezervoare wc inlocuibile de tip ecologice.

– Locul de evacuare (emisar, canalizare, platformă industrială).

Apa rezultată în urma spălării panourilor fotovoltaice nu afectează calitatea apelor subterane.

Protectia aerului

Sursele si poluantii pentru aer – Nu este cazul.

Instalatii pentru colectarea, epurarea si dispersia gazelor reziduale si a pulberilor – Nu este cazul

Poluantii evacuati în atmosferă (în mg/mc ẟi g/s) – Nu este cazul.

Protectia împotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de zgomot si de vibratii – Nu este cazul

Dotările, amenajările si măsurile de protectie împotriva zgomotului si vibratiilor – Nu este cazul

Nivelul de zgomot si de vibratii produs – Nu este cazul

Protectia solului si subsolului

Prin amenajarea parcului fotovoltaic solul va fi afectat partial doar pe perioada amplasării panourilor si prin realizarea lucrărilor de amenajare, iar după redarea în folosintă solul va fi refăcut si plantat cu iarbă, inclusiv pe zonele ocupate de panouri. Dupa desfiintarea parcului fotovoltaic, terenul afectat va fi readus la starea initială.

-Sursele posibile de poluare a solului si a subsolului.

Apa rezultată în urma spalării panourilor fotovoltaice: nu afectează calitatea solului si nici a subsolului deoarece nu contine detergenti sau alte substante chimice. Apele menajere vor fi colectate in rezervoarele wc inlocuibile de tip ecologice.

– Măsurile, dotările si amenajările pentru protectia solului si a subsolului.

– Măsuri care se referă la terenul afectat de lucrările de fundare si drumuri de acces.

Suprafata de fundare necesară pe amplasament se rezumă la containerele de mentenată si capsulele posturilor de transformare, precum si fundatiile izolate ale stâlpilor împrejmuirii.

Solul fertil rezultat din lucrările de fundare si amenajare a drumurilor, va fi depozitat într-un loc ales de [NUME_REDACTAT] al orasului Tirgu-Carbunesti, sau folosit la amenajarea unui teren degradat.

Protectia împotriva radiatiilor

Situatia prezentă nu prezintă riscuri de mediu. Sursele de radiatii din activitate. Nu există surse care să producă radiatii.

Dotările, amenajările si măsurile pentru protectia împotriva radiatiilor. Nu este cazul

Nivelul radiatiilor emise în mediu. Nu sunt surse cu emisii de radiatii.

Protectia fondului forestier

Situatia afectării fondului forestier – Nu este cazul

Lucrările si măsurile pentru diminuarea si eliminarea impactului negativ produs asupra vegetatiei si ecosistemelor forestiere – Nu este cazul.

Protectia ecosistemelor, biodiversitătii si ocrotirea naturii

Zona studiată nu este în zona de protectie a unor valori de patrimoniu, rezervatii naturale sau peisagistice.

Sursele posibile de afectare a ecosistemelor acvatice si terestre, a monumentelor naturii, a parcurilor nationale si a rezervatiilor natural – Nu este cazul.

Măsurile pentru protectia ecosistemelor, biodiversitătii si pentru ocrotirea naturii, în general – Nu este cazul.

.Gestiunea deseurilor

Sursele de deseuri, tipuri, compozitie si cantităti de deseuri rezultate.

Deseurile rezultate în procesul de construire a parcului energetic fotovoltaic vor fi specific acestui tip de activitate si vor consta din ambalaje si resturi specifice executării fundatiilor. Deseurile rezultate în procesul de exploatare vor fi exclusiv menajere provenind din activitatea de pază a parcului energetic.

Modul de gospodărire a deseurilor: depozitare controlată, transport, tratare, refolosire, distrugere, integrare în mediu, comercializare.

Deseurile rezultate din procesul de construire vor fi colectate, transportate si depozitate în conformitate cu legislatia în vigoare. Deseurile menajere rezultate în perioada de exploatare vor fi colectate în pubele amplasate pe platforma betonată în apropierea containerului de mentenantă.Pentru ambele tipuri de deseuri se vor contracta societăti comerciale specializate în transportul si depozitarea lor.

Gestiunea ambalajelor

Ambalajele vor fi colectate si transportate de firma de salubritate cu care beneficiarul a încheiat contract.