Factori de Risc la Locul de Munca

Economie

Factori de Risc la Locul de Munca

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS:

CAPITOLUL I

IDENTIFICARE SI EVALUARE RISCURI PE LOCURI DE MUNCA

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ: EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA IN CADRUL S.C. INTERNATIONAL ENERGY CONSULTING GROUP SRL.

1.Procesul de munca

2. Elementele componente ale sistemului de munca evaluat

2.1. Mijloace de productie

2.2. Sarcina de munca

2.3. Mediul de munca

3. Factori de risc identificati

3.1. Factori de risc proprii mijloacelor de productie

3.2. Factori de risc proprii mediului de munca

3.3. Factori de risc sarcinii de munca

3.4. Factori de risc proprii executantului

4. Nivelul de risc global al locului de munca

5. Nivelurile partiale de risc pe factori de risc

6. Legenda

7. Ponderea factorilor de risc identificati dupa elementele sisitemului de munca

8. Ponderea factorilor de risc in functie de clasa de gravitate

9. Ponderea factorilor de risc in functie de nivelul de risc

10. Fisa de masurii propuse pentru locul de munca

11. Interpretarea rezultatelor evaluarii

CAPITOLUL I

IDENTIFICARE SI EVALUARE RISCURI PE LOCURI DE MUNCA

În fiecare an, milioane de oameni din UE suferă vătămări la locul de muncă sau sănătatea acestora este grav afectată la locul de muncă. Din acest motiv evaluarea riscurilor este atât de importantă, aceasta reprezentând calea spre locuri de muncă sigure și sănătoase. Evaluarea riscurilor este un proces dinamic care permite întreprinderilor și organizațiilor să implementeze o politică proactivă de gestionare a riscurilor la locul de muncă.

De aceea, este important ca toate tipurile și dimensiunile de întreprinderi să efectueze evaluări regulate ale riscurilor. O evaluare corectă a riscurilor cuprinde, printre altele, asigurarea că toate riscurile relevante sunt avute în vedere (nu numai cele imediate sau evidente), verificarea eficienței măsurilor de securitate adoptate, înregistrarea rezultatelor evaluării și revizuirea evaluării în mod regulat pentru a o actualiza în permanență.

Identificarea și evaluarea riscurilor pe locuri de muncă se face conform legii 319/2006 art.7. Legea 319 din 2006 stipulează, prin prevederile art.7, alineatul 4 litera a "obligativitatea angajatorului de a evalua riscurile pe locuri de muncă”.

Evaluarea riscurilor este esențială pentru abordarea europeană privind prevenirea sănătății și a securității in muncă. Există motive întemeiate pentru aceasta. Dacă procesul de evaluare a riscurilor – începutul abordării gestionării sănătății și a securității – nu se realizează în mod corespunzător sau deloc, este puțin probabil să se identifice sau să se implementeze măsurile necesare de prevenire.

Cea mai importantă lege europeană relevantă pentru evaluarea riscurilor este Directiva cadru 89/391. Această directivă a fost transpusă în legislația națională. Însă statele membre au dreptul de a introduce dispoziții mai stricte pentru a-și proteja lucrătorii .

Comisia Europeană a elaborat orientări importante pentru a ajuta statele membre, precum și angajatorii și angajații, să își îndeplinească obligațiile privind evaluarea riscurilor, conform dispozițiilor Directivei Cadru 89/391.

Scopul evaluarii riscurilor

Angajatorii au responsabilitatea generală de a asigura sănătatea și securitatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Scopul realizării unei evaluări a riscurilor este de a permite angajatorilor să adopte măsurile necesare pentru a proteja securitatea și sănătatea lucrătorilor lor.

Aceste măsuri cuprind:

prevenirea riscurilor profesionale;

informarea lucrătorilor;

instruirea lucrătorilor;

asigurarea organizării și a mijloacelor corespunzătoare pentru implementarea măsurilor necesare.

În timp ce scopul evaluării riscurilor cuprinde prevenirea riscurilor profesionale, acesta trebuind să fie obiectivul permanent, aceasta nu va putea fi întotdeauna pusă în practică. În cazul în care nu este posibilă eliminarea riscurilor, acestea trebuie să fie reduse, iar riscurile reziduale controlate. Într-o etapă ulterioară, ca parte din programul de revizuire, un astfel de risc rezidual va fi reevaluat și se poate reexamina posibilitatea de eliminare a riscurilor, poate în lumina cunoștințelor noi.

Evaluarea riscurilor ar trebui să fie structurată și aplicată astfel încât să ajute angajatorii în sensul următor:

să identifice pericolele generate la locul de muncă și să evalueze riscurile asociate cu aceste pericole, să stabilească măsurile care trebuie luate pentru a proteja sănătatea și securitatea angajaților lor și a altor lucrători, ținând cont de cerințele legislative;

să evalueze riscurile pentru a face cea mai bine informată selecție a echipamentelor de lucru, a substanțelor sau a preparatelor chimice folosite, dotarea locului de muncă și organizarea muncii;

să verifice caracterul corespunzător al măsurilor puse în aplicare;

să stabilească prioritatea activităților dacă, în urma evaluării, se descoperă că sunt necesare și alte măsuri;

să își dovedească lor, autorităților competente, lucrătorilor și reprezentanților lor că au fost luați în considerare toți factorii legați de muncă și că s-a luat o hotărâre valabilă în legătură cu riscurile și măsurile necesare pentru protejarea sănătății și a securității;

să se asigure că măsurile de prevenire și metodele de lucru și de producție, care sunt considerate necesare și puse în aplicare în urma unei evaluări a riscurilor, asigură obținerea de îmbunătățiri la nivelul protecției lucrătorului.

Instrumente de evaluare a riscurilor

Există multe instrumente și metodologii de evaluare a riscurilor disponibile, care ajută întreprinderile și organizațiile să-și evalueze riscurile. Alegerea metodei va depinde de condițiile de la locul de muncă, spre exemplu, numărul lucrătorilor, felul muncii, al activităților și al echipamentelor, caracteristicile specifice ale locului de muncă și orice riscuri specifice.

Cele mai răspândite instrumente de evaluare a riscurilor sunt listele de verificare, care reprezintă un instrument util în identificarea pericolelor. Printre alte tipuri de instrumente de evaluare a riscurilor se numără: ghidurile, documentele de orientare, manualele, broșurile, chestionarele și “instrumentele interactive” (program interactiv gratuit, inclusiv aplicații care pot fi descărcate și care sunt, de regulă, adaptate pe sectoare)

Aceste instrumente pot fi generice sau specifice, pe ramuri de activitate/riscuri. Promovarea sănătății la locul de muncă

Promovarea sănătății la locul de muncă reprezintă efortul comun al angajatorilor, angajaților și societății de a îmbunătăți sănătatea și confortul oamenilor la locul de muncă. Acesta se obține prin îmbunătățirea organizării muncii și a mediului de lucru, promovarea participării lucrătorilor la întregul proces de promovare a sănătății la locul de muncă, posibilitatea de a face alegeri sănătoase și încurajarea dezvoltării personale.

Privire generală

Promovarea sănătății la locul de muncă nu înseamnă doar respectarea cerințelor legale din domeniul sănătății și securității, ci și sprijinirea activă a personalului de către angajatori în vederea îmbunătățirii stării generale de sănătate și confortului acestuia. În cadrul acestui proces, este important să fie implicați angajații și să se țină cont de nevoile și opiniile acestora în ceea ce privește organizarea muncii și a locului de muncă.

Prin îmbunătățirea stării de sănătate și a confortului lucrătorilor, promovarea sănătății la locul de muncă are numeroase efecte pozitive, cum ar fi reducerea rotației de personal și a absenteismului, creșterea motivației și a productivității, precum și îmbunătățirea imaginii angajatorului ca fiind o organizație cu o atitudine pozitivă și responsabilă.

Promovarea sănătății la locul de muncă vizează, în general, aspecte diferite, în practică fiind deseori strâns legată de evaluarea riscurilor.

Câteva dintre aspectele relative la promovarea sănătății la locul de muncă sunt:

Asigurarea participării angajaților la procesul de îmbunătățire a organizării muncii,

Implicarea activă și consultarea angajaților în vederea îmbunătățirii mediului lor de lucru,

Asigurarea tuturor măsurilor ce vizează îmbunătățirea confortului la locul de muncă, de exemplu posibilitatea de a avea un program de lucru flexibil sau de a lucra de la domiciliu,

Introducerea conceptului de alimentație sănătoasă la locul de muncă, prin furnizarea de informații privind alimentația sănătoasă, precum și prin asigurarea unei astfel de alimentații sănătoase la cantină sau prin posibilitatea preparării alimentelor,

Informarea privind efectele fumatului, inclusiv prin participarea la programe gratuite pentru renunțarea la fumat, precum și prin stabilirea de măsuri generale de interzicere a fumatului în întreprindere,

Promovarea sănătății mentale, prin asigurarea de cursuri pentru manageri privind gestionarea tensiunilor generate de stress în cadrul organizațiilor lor, posibilitatea asigurării de consultanță psihologică anonimă pentru toți angajații,

Exerciții și activitate fizică, prin asigurarea de cursuri de sport, încurajarea activității fizice, promovarea unei culturi active și sănătoase la locul de muncă,

Monitorizarea stării de sănătate, prin asigurarea de examene medicale pentru controlul tensiunii arteriale sau al nivelului de colesterol.

Cum se realizează o evaluare a riscurilor

La nivelul Uniunii Europene, nu există reguli fixe în legătură cu modul de realizare a evaluărilor riscurilor . Însă, există două principii care trebuie să fie întotdeauna avute în vedere când se abordează o evaluare a riscurilor:

structurarea evaluării pentru a asigura abordarea tuturor pericolelor și riscurilor relevante (de exemplu, să nu se neglijeze sarcini precum curățenia, care pot fi realizate în afara orelor normale de lucru, sau departamentele conexe, precum compactarea deșeurilor);

când se identifică un risc, pornirea de la primele principii în procesul de evaluare, prin identificarea posibilității de eliminare a riscului respectiv.

Abordarea evaluarii riscurilor in etape

Liniile directoare europene privind evaluarea riscurilor la locul de muncă propun o abordare bazată pe un număr de etape diferite. Aceasta nu este singura metodă de realizare a unei evaluări a riscurilor, există o varietate de metodologii pentru atingerea aceluiași obiectiv. Nu există o metodă unică “potrivită” pentru realizarea unei evaluări a riscurilor, iar în diferite împrejurări pot funcționa diferite abordări.
Procedura de evaluare a riscurilor (care cuprinde elemente de gestionare a riscurilor) poate fi împărțită într-o serie de etape.

Stabilirea unui program de evaluare a riscurilor la locul de muncă

Structurarea evaluării (deciderea asupra abordării: geografice/funcționale/procesuale/de flux)

Colectarea informațiilor

Identificarea pericolelor

Identificarea persoanelor expuse

Identificarea tipurilor de expunere în rândul celor expuși

Evaluarea riscurilor (probabilitatea vătămării/gradul de vătămare în circumstanțele existente)

Cercetarea opțiunilor pentru eliminarea sau controlarea riscurilor

Stabilirea priorităților activităților și deciderea asupra măsurilor de control

Punerea în aplicare a măsurilor de control

Înregistrarea evaluării

Măsurarea eficienței activității

Revizuirea (dacă se introduc schimbări sau dacă revizuirea se face periodic)

Monitorizarea programului de evaluare a riscurilor

Pentru mai multe întreprinderi, mai ales întreprinderile mici și mijlocii, o abordare simplă, în cinci etape (care cuprinde elemente de gestionare a riscurilor), precum cea prezentată mai jos, ar trebui să funcționeze la fel de bine.

Etapa 1. Identificarea pericolelor și a persoanelor expuse
Identificarea surselor posibile de vătămare la locul de muncă și a lucrătorilor care pot fi expuși pericolelor.

Etapa 2. Evaluarea riscurilor și clasificarea acestora în ordine prioritară
Evaluarea riscurilor existente (gravitatea și probabilitatea unor posibile vătămări) și clasificarea acestora în ordine prioritară în funcție existente)

Cercetarea opțiunilor pentru eliminarea sau controlarea riscurilor

Stabilirea priorităților activităților și deciderea asupra măsurilor de control

Punerea în aplicare a măsurilor de control

Înregistrarea evaluării

Măsurarea eficienței activității

Revizuirea (dacă se introduc schimbări sau dacă revizuirea se face periodic)

Monitorizarea programului de evaluare a riscurilor

Pentru mai multe întreprinderi, mai ales întreprinderile mici și mijlocii, o abordare simplă, în cinci etape (care cuprinde elemente de gestionare a riscurilor), precum cea prezentată mai jos, ar trebui să funcționeze la fel de bine.

Etapa 1. Identificarea pericolelor și a persoanelor expuse
Identificarea surselor posibile de vătămare la locul de muncă și a lucrătorilor care pot fi expuși pericolelor.

Etapa 2. Evaluarea riscurilor și clasificarea acestora în ordine prioritară
Evaluarea riscurilor existente (gravitatea și probabilitatea unor posibile vătămări) și clasificarea acestora în ordine prioritară în funcție de importanță.
Etapa 3. Deciderea acțiunilor preventive
Identificarea măsurilor corespunzătoare pentru eliminarea sau ținerea sub control a riscurilor.
Etapa 4. Adoptarea de măsuri concrete
Adoptarea măsurilor de prevenire și protecție pe baza unui plan care stabilește ordinea de prioritate.
Etapa 5. Monitorizarea și revizuirea
Evaluarea trebuie revizuită la intervale regulate, pentru a asigura o actualizare permanentă.

Însă, este important de știut faptul că există și alte metode care funcționează la fel de bine, mai ales în cazul unor riscuri și circumstanțe mai complexe. Tipul de abordare aplicat pentru evaluare va depinde de:

felul locului de muncă (de exemplu, un loc de muncă fix sau unul care implică deplasarea)

tipul procesului (de exemplu, operațiuni repetate, procese de dezvoltare/schimbare, munca la cerere)

sarcina realizată (de exemplu, sarcini repetate, ocazionale sau cu un grad ridicat de risc)

complexitatea tehnică.

În unele cazuri, poate fi potrivit un singur exercițiu care să acopere toate riscurile sau activitatea de la locul de muncă. În alte cazuri, este posibil ca diferite abordări să fie potrivite pentru diferite părți ale unui loc de muncă.

Înregistrarea evaluării riscurilor

Trebuie să se realizeze o înregistrare a rezultatelor evaluării riscurilor la locul de muncă. O astfel de înregistrare poate fi utilizată ca bază pentru:

transmiterea informațiilor către persoanele interesate;

monitorizarea după evaluare, pentru a verifica dacă au fost implementate măsurile necesare;

prezentarea de probe autorităților de control;

orice revizuire în cazul în care se modifică condițiile de muncă.

Se recomandă înregistrarea a cel puțin următoarelor informații:

numele și funcția persoanei/persoanelor care a/au efectuat examinarea;

pericolele și riscurile identificate;

grupurile de lucrători care se confruntă cu riscuri specifice;

măsurile de protecție necesare;

informații privind implementarea măsurilor, cum ar fi numele persoanei responsabile și data;

informații referitoare la reglementări ulterioare privind monitorizarea și revizuirea, inclusiv termene și persoane implicate;

informații referitoare la implicarea lucrătorilor și reprezentanților acestora în procesul de evaluare a riscurilor.

Înregistrarea evaluărilor trebuie să se facă prin consultarea și cu participarea lucrătorilor și/sau a reprezentanților acestora și adusă la cunoștința acestora. În orice caz, lucrătorii în cauză ar trebui să fie informați cu privire la rezultatul fiecărei evaluri care are legătură cu stația lor de lucru, și cu privire la măsurile care trebuie să fie luate în urma evaluării.

Rolurile și responsabilitățile angajatorilor

Angajatorii ar trebui să pregătească în mod riguros ceea ce intenționează să facă pentru a-și îndeplini responsabilitățile privind realizarea unei evaluări a riscurilor și să implementeze măsurile necesare pentru protecția sănătății și a securității lucrătorilor. Acestora li se recomandă să facă acest lucru prin stabilirea unui plan de acțiune pentru eliminarea sau ținerea sub control a riscurilor.

Planul de acțiune ar trebui să cuprindă:

contractarea, organizarea și coordonarea activității de evaluare;

numirea persoanelor competente pentru efectuarea evaluărilor

persoana care efectuează evaluarea riscurilor poate fi:
– angajatorul însuși
-angajatul desemnat de angajator
-evaluatori externi și furnizori de servicii dacă nu există personal competent în acest sens la locul de muncă

persoanele își pot dovedi competența arătând că dețin următoarele abilități:
-o înțelegere a abordării generale a evaluării riscurilor
– capacitatea de a aplica această înțelegere la locul de muncă
– abilitatea de a identifica situații în care acestea sunt incapabile să evalueze în mod corect riscurile fără ajutor și de a putea da indicații cu privire la necesitatea unei asistențe suplimentare

consultarea cu reprezentanții lucrătorilor în legătură cu măsurile luate pentru numirea celor care vor face evaluările;

furnizarea de informații, instruire, resurse și asistență evaluatorilor care sunt numiți din cadrul întreprinderii;

asigurarea unei coordonări corespunzătoare între evaluatori (dacă este cazul);

implicarea conducerii și încurajarea participării forței de muncă;

stabilirea măsurilor care vor fi luate pentru revizuirea și reluarea evaluării riscurilor;

asigurarea corelării măsurilor de prevenire și de protecție cu rezultatele evaluării;

asigurarea înregistrării evaluării riscurilor;

monitorizarea măsurilor de prevenire și de protecție pentru a asigura eficiența permanentă a acestora;

informarea lucrătorilor și/sau a reprezentanților acestora cu privire la evaluare și la măsurile aplicate (prin accesul la înregistrările realizat

Rolurile și responsabilitățile lucrătorilor

Este important ca lucrătorii să participe la evaluarea riscurilor. Aceștia cunosc problemele și detaliile legate de ceea ce se întâmplă de fapt atunci când își desfășoară sarcinile sau activitățile, așa că ar trebui să fie implicați în evaluare. Cunoștințele practice sau competența acestora este, de asemenea, deseori necesară pentru a dezvolta măsuri de prevenire care pot fi puse în practică.
Participarea lucrătorilor nu reprezintă numai un drept, ci reprezintă un lucru esențial pentru ca gestionarea securității și a sănătății la locul de muncă de către angajatori să devină eficientă și efectivă.

Lucrătorii și/sau reprezentanții acestora au următoarele drepturi/obligații:

să fie consultați cu privire la organizarea evaluării riscurilor și la desemnarea persoanelor care efectuează această sarcină;

să participe la evaluarea riscurilor;

să avertizeze responsabilii sau angajatorii în legătură cu riscurile observate;

să semnaleze orice schimbare survenită la locul de muncă;

să fie informați privind riscurile pentru securitatea și sănătatea lor și măsurile necesare pentru eliminarea sau reducerea acestora;

să fie implicați în procesul de decidere asupra măsurilor de prevenire și protecție care vor fi puse în aplicare;

să solicite angajatorului adoptarea măsurilor corespunzătoare și prezentarea propunerilor pentru reducerea la minim a riscurilor sau combaterea riscurilor la sursă;

să coopereze cu angajatorul pentru a-i permite acestuia să asigure un mediu de muncă sigur;

să fie instruiți/să primească instrucțiuni cu privire la măsurile care vor fi puse în practică;

să protejeze, pe cât posibil, securitatea și sănătatea lor și a altor persoane afectate de acțiunile lor în conformitate cu instruirea și instrucțiunile primite din partea angajatorului;

În plus, este important ca reprezentanții lucrătorilor să fie instruiți pentru a înțelege evaluarea riscurilor și rolul acestora în efectuarea acestei evaluări.

Sfaturi pentru oricine efectuează o evaluare a riscurilor

Persoanele care efectuează evaluări ale riscurilor la locul de muncă ar trebui să dețină cunoștințe și/sau informații despre:

pericolele și riscurile a căror existență este deja confirmată și modul în care acestea se produc;

materialele, echipamentele și tehnologia folosite la locul de muncă;

procedurile de lucru, organizarea și interacțiunea lucrătorilor cu materialele folosite;

tipul, probabilitatea, frecvența și durata expunerii la pericole. În unele cazuri, aceasta poate presupune aplicarea unor tehnici de măsurare moderne, aprobate;

relația dintre expunerea la un pericol și efectul acestuia;

standardele și cerințele legale, care sunt relevante pentru riscurile existente la locul de muncă;

ce se consideră bune practici în domenii în care nu există standarde legale specifice.

Angajatorii trebuie să se asigure că cel care efectuează evaluarea riscurilor, fie că este un angajat sau un consultant extern, vorbește cu angajații sau cu alte persoane, cum ar fi contractanții care realizează efectiv munca.
În cazul în care angajații din cadrul unor întreprinderi diferite lucrează în același loc de muncă, este posibil ca evaluatorii să trebuiască să împărtășească informații cu privire la riscurile și măsurile privind securitatea și sănătatea, care se aplică pentru combaterea riscurilor respective. Angajatorul este cel care trebuie să aranjeze această facilitate.

Legislație

Cea mai importantă lege europeană relevantă pentru evaluarea riscurilor este Directiva Cadru 89/391. Această directivă reprezintă într-adevăr un cadru legislativ, cu “principii generale privind prevenirea riscurilor la locul de muncă…, precum și principii directoare generale pentru implementarea principiilor respective” (art. 1.2.). Aceasta prevede responsabilitatea angajatorilor de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în orice aspect al muncii, iar evaluarea riscurilor este un aspect integral al acestei gestionări obligatorii a sănătății și securității la locul de muncă (GSSM). Conform directivei, evaluarea riscurilor trebuie să reprezinte startul în procesul complex GSSM. Aceasta joacă un rol esențial deoarece permite angajatorilor să aplice măsuri care sunt necesare pentru a proteja sănătatea și securitatea lucrătorilor lor.

Directiva cadru a fost transpusă în legislația națională. Însă statele membre au dreptul de a introduce dispoziții mai stricte pentru a-și proteja lucrătorii (din acest motiv trebuie să verificați legislația specifică privind evaluarea riscurilor din țara dumneavoastră).

Definiții

Pericole

Un pericol poate fi orice sursă potențială de vătămare — materiale, echipamente, metode sau practici de muncă.

Riscuri

Un risc este probabilitatea, mică sau mare, ca o persoană să fie vătămată ca urmare a unui pericol.

Evaluarea riscurilor

Evaluarea riscurilor este un proces care constă în evaluarea riscurilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, generate de pericolele existente la locul de muncă. Este o examinare sistematică a tuturor aspectelor muncii, pentru a se stabili:

cauzele unor posibile vătămări sau răniri;

posibilitățile de eliminare a pericolelor și, dacă nu este posibil;

măsurile de prevenire sau protecție care sunt sau trebuie implementate pentru a ține sub control riscurile.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA COMPANIEI INTERNATIONAL ENERGY CONSULTING GROUP

PREZENTARE

International Energy Consulting (I.E.C.) Group este o companie constituită cu capital privat și delegații atât în Spania, cât și în România, precum și diverse reprezentații comerciale în diferite țări.

I.E.C. Group este formată din specialiști ce provin din companii internaționale, lideri în diverse sectoare precum cel energetic, al construcțiilor și al consultanței.

I.E.C. Group dispune de acorduri de colaborare cu companii internaționale specializate, precum și de un grup de specialiști cu înaltă calificare.

Fig. Nr… Prezentare companie

2.2. CONSULTANȚĂ SPECIFICĂ

Pe zi ce trece prevenirea riscurilor la locul de muncă, managementul calității și de mediu ocupă locuri tot mai importante în cadrul companiilor. I.E.C. Group cunoaște importanța acestor necesități și oferă consultanță specifică în aceste domenii, precum și subcontractarea externă de personal, cerință a autorităților române, în execuția de proiecte și lucrări. Echipa oferă o gamă variată de servicii generale și specifice, începând cu site manageri pentru o lucrare specifică, sau responsabili de prevenție, consultanți contabili, servicii juridice, comerț internațional, sau orice altă activitate pe care clienții doresc să o externalizeze pe piața din România.

CONSULTANȚĂ TEHNICĂ

Firma tehnică oferă consultanță clienților cu privire la orice aspect de care au nevoie și caută furnizori de produse sau servicii conform cu cerințele sau specificațiile lor tehnice.

Personalul I.E.C. Group deține o vastă experiență în realizarea și conducerea de proiecte energetice și de construcții civile de mari dimensiuni. Această echipă ajută companiile străine în realizarea de oferte și licitații competente pentru participarea la concursuri, respectând întotdeauna normele naționale și internaționale.

I.E.C . INGINERIE ȘI CONSTRUCȚII

La momentul de față, România se află într-un adevărat proces de schimbare energetică. Liberalizarea piețelor, ratificarea protocolului Kyoto și subvențiile Uniunii Europene accelerează procesul de schimbare al țării.

Înalta depedență energetică a României și creșterea consumului energetic cauzat de activitatea industrială în dezvoltare, obligă la extinderea, îmbunătățirea și diversificarea energetică. În următorii ani vor avea loc îmbunătățiri ale rețelelor de distribuție și noi instalații energetice regenerabile.

EXTERNALIZARE

I.E.C. Group are cunoștințe vaste referitoare la situația energetică din România și oferă servicii în cadrul marelui sector energetic, începând cu promovarea, ingineria și planificarea, și până la construirea de proiecte energetice, civile și industriale.

Autoritățile din România prevăd ca personal calificat și cu titlu oficial, românesc, să participe la anumite funcții precum realizarea și executarea proiectelor.

Fiecare proiect trebuie să fie semnat de către personal calificat și autorizat de către autoritatea română; în execuția lucrărilor trebuie să participe site manageri, ingineri tehnici de prevenire a riscurilor la locul de muncă și alt personal calificat.

I.E.C. Group dispune de personal calificat pe care îl pune la dispoziția celor interesati.

PROMOVAREA PROIECTELOR

I.E.C. Group promovează proiectele și oferă consultanță în căutarea și pregătirea de licitații pentru proiecte de concurs, în special pentru instalarea de parcuri eoliene. I.E.C. Group participă la promovarea pentru dezvoltarea de proiecte energetice, urbanistice, purificarea apelor și managementul deșeurilor, fiind considerat un sector cu mare potențial.

DEPARTAMENT TEHNIC

În cadrul departamentului tehnic, compania I.E.C. Group se bazează pe o echipă de specialiști, ce includeinspectori autorizați de Inspectoratul de Stat în Construcții pentru umătoarele domenii de activitate: lucrări de construcții civile, industriale și agricole; produse construcții; lucrări de construcții drumuri; instalații electrice de tensiune joasă, medie și înaltă.

Pentru lucrările de constructii Responsabilul Tehnic cu Execuția asigură implementarea sistemului de calitate în realizarea lucrărilor de construcții montaj pe domeniile de competență atestate, disponibilizări de personal calificat si de echipamente specifice, care să dea garanția respectării exigențelor de calitate stabilite în prevederile legale și de documentația aferentă realizării lucrărilor, verificată și aprobată. În conformitate cu legislația în domeniu RTE are următoarele atribuții:

Asigurarea calitatii executiei lucrarilor de constructii prin:

Verificarea concordantei intre prevederile autorizatiilor si proiectul de executie in vederea prevenirii unor incalcari ale legislatiei in domeniu si actualizarea in permanenta a legislatiei in domeniu pentru aplicarea prevederilor acestor norme in santier.

Verificarea și avizarea fișelor și proiectelor tehnologice de execuție, procedurile de realizare a lucrărilor, planurile de verificare a execuției, proiectele de organizare a execuției lucrărilor, precum și programele de realizare a construcțiilor;

Reprezentare in cadrul auditurilor interne sau externe precum si in cazul unor controale si inspectii ale autoritatilor din domeniul constructiilor precum si mentinerea legaturii cu autoritatile locale pentru a se asigura respectarea prevederilor autorizatiilor si permiselor emise de acestea.

Stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin execuție pe baza reglementărilor tehnice, precum și a studiilor și cercetărilor efectuate.

Verificarea intocmirii registrului zilnic de activitate pe santier.

Sesizarea beneficiarului asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte, în vederea soluționării;

Convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuției și asigurarea condițiilor necesare efectuării acestora, în scopul obținerii acordului de continuare a lucrărilor;

Soluționarea neconformităților, a defectelor și a neconcordanțelor apărute în fazele de execuție, numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

Utilizarea în execuția lucrărilor numai a produselor și a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerințelor esențiale, precum și gestionarea probelor-martor; managementul incercarilor, testelor, probelor prelevate din site si administrarea rezultatelor.

Respectarea proiectelor și a detaliilor de execuție pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor esențiale. Gestionarea documentelor de modificare a prevederilor proiectelor in vederea intocmirii exacte a proiectului as-buildt.

Aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepție a lucrărilor de construcții

Intocmirea de rapoarte saptamanale si lunare referitoare la activitatea din santier si activitatea proprie.

Asigurare de asistenta in cadrul intalnirilor cu investitorii si organizarea de sedinte operative in domeniul calitatii minim o data pe saptamana sau ori de cate ori este necesar.

Intocmire de procese verbale de atestare a calitatii lucrarilor executate si gestionarea documentelor de certificare a calitatii materialelor puse in opera, a utilajelor si echipamentelor si gestionarea acestor documente pentru intocmirea cartii tehnice.

Implementarea Sistemul de Management al Calitatii:

Asigurarea implementarii sistemului de management al calitatii si realizarea controlului de calitate in site.

Asigurarea verificării execuției corecte a lucrărilor de construcții pe tot parcursul lucrărilor, acționarea în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul execuției lucrărilor, precum și a deficiențelor proiectelor;

Intocmirea rapoartelor de neconformitati in baza observatiilor din santier.

Intocmirea rapoartelor de actiuni corective si preventive.

Gestionarea si actualizarea procedurilor tehnice de executie si implementarea acestora in procesul de executie a lucrarilor.

Gestionarea si controlul documentelor de atestare a calitatii executiei implementarea procedurii de difuzare a acestor documente.

Implementarea procedurii de control al aprovizionarii cu materiale.

Implementarea procedurii de control metrologic al aparatelor si dispozitivelor de masurare.

Corelarea si armonizarea planurilor de calitate si procedurilor tehnice ale tuturor subcontractorilor cu sistemul de management al calitatii al Antreprenorului general.

Asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor pe perioada de executie si sesizarea catre beneficiar a eventualelor neconformitati aparute in comportare in exploatare sau in urma unor evenimente.

Asigurarea recepției lucrărilor de construcții la terminarea lucrărilor prin intocmirea documentelor necesare pentru realizarea acestei receptii si urmarirea executiei corecte la timp a eventualelor observatii facute pe timpul receptiei. Intocmirea cărții tehnice a construcției și predarea acesteia către proprietar in format soft si hard.

Aplicarea tuturor dispozitiilor referitoare la calitate impuse de catre beneficiar.

DEPARTAMENT DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ

I.E.C. Group se ocupă de Coordonarea si Supervizarea în materie de Sănătate și Securitate la locul de Muncă pe durate execuțiie lucrărilor. Inspectorul SSM are următoarele atribuții:

identificareapericolelorșievaluareariscurilorpentrufiecarecomponentă a sistemului de muncă, respectivexecutant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/ echipamente de muncășimediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru;

elaborareașiactualizareaplanului de prevenireșiprotecție;

elaborarea de instrucțiunipropriipentrucompletareași/sauaplicareareglementărilor de securitateșisănătateînmuncă, ținândseama de particularitățileactivitățilorși ale unității/întreprinderii, precumși ale locurilor de muncă/ posturilor de lucru

propunereaatribuțiilorșirăspunderilorîndomeniulsecuritățiișisănătățiiînmuncă, ce revinlucrătorilor, corespunzătorfuncțiilorexercitate, care se consemneazăînfișapostului, cuaprobareaangajatorului

verificareacunoașteriișiaplicării de cătretoțilucrătorii a măsurilorprevăzuteînplanul de prevenireșiprotecție, precumși a atribuțiilorșiresponsabilităților ce le revinîndomeniulsecuritățiișisănătățiiînmuncă, stabiliteprinfișapostului

întocmireaunuinecesar de documentațiicucaractertehnic de informare șiinstruire a lucrătorilorîndomeniulsecuritățiișisănătățiiînmuncă

elaborareatematiciipentrutoatefazele de instruire, stabilireaperiodicitățiiadecvatepentrufiecareloc de muncă, asigurareainformăriișiinstruiriilucrătorilorîndomeniulsecuritățiișisănătățiiînmuncășiverificareacunoașteriișiaplicării de cătrelucrători a informațiilorprimite

elaborareaprogramului de instruire-testare la nivelulîntreprinderiiși/sauunității

asigurareaîntocmiriiplanului de acțiuneîn caz de pericolgravșiiminent, conformprevederilor art. 101-107, șiasigurareacatoțilucrătoriisă fie instruițipentruaplicarea lui;

evidențazonelor cu riscridicatși specific prevăzute la art. 101-107 din HG 1425/2006;

stabilireazonelorcarenecesităsemnalizare de securitateșisănătateînmuncă, stabilireatipului de semnalizarenecesarșiamplasareaconformprevederilorHotărâriiGuvernuluinr. 971/2006privindcerințeleminimepentrusemnalizarea de securitateși/sausănătate la locul de muncă;

evidențameseriilorși a profesiilorprevăzute de legislațiaspecifică, pentrucare este necesarăautorizareaexercităriilor;

evidențaposturilor de lucrucarenecesităexamenemedicalesuplimentare;

evidențaposturilor de lucrucare, la recomandareamedicului de medicina muncii, necesită testarea aptitudinilorși/sau control psihologicperiodic;

monitorizareafuncționăriisistemelorșidispozitivelor de protecție, a aparaturii de măsurăși control, precumși a instalațiilor de ventilare sau a altor instalațiipentrucontrolulnoxelorînmediul de muncă;

verificareastării de funcționare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgență, precumși a sistemelor de siguranță;

informareaangajatorului, înscris, asupradeficiențelorconstatateîntimpulcontroalelorefectuate la locul de muncășipropunerea de măsuri de prevenireșiprotecție;

întocmirearapoartelorși/sau a listelorprevăzute de hotărârileGuvernuluiemiseîntemeiul art. 51 alin. (1) lit. b) dinlege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibrații, zgomotșișantieretemporareșimobile;

evidențaechipamentelor de muncășiurmărireacaverificările periodice și, dacă este cazul, încercările periodice ale echipamentelor de muncăsă fie efectuate de persoane competente, conformprevederilordinHotărâreaGuvernuluinr. 1.146/2006privindcerințeleminime de securitateșisănătatepentruutilizareaînmuncă de cătrelucrători a echipamentelor de muncă;

identificareaechipamentelorindividuale de protecțienecesarepentruposturile de lucrudinîntreprindereșiîntocmireanecesarului de dotare a lucrătorilorcuechipament individual de protecție, conformprevederilorHotărâriiGuvernuluinr. 1.048/2006privindcerințeleminime de securitateșisănătatepentruutilizarea de cătrelucrători a echipamentelorindividuale de protecție la locul de muncă;

urmărireaîntreținerii, manipulăriișidepozităriiadecvate a echipamentelorindividuale de protecțieși a înlocuiriilor la termenelestabilite, precumșiîncelelaltesituațiiprevăzute de HotărâreaGuvernuluinr. 1.048/2006;

participarea la cercetareaevenimentelorconformcompetențelorprevăzute la art. 108-177;

întocmireaevidențelorconformcompetențelorprevăzute la art. 108-177;

elaborarearapoartelorprivindaccidentele de muncăsuferite de lucrătoriidinîntreprindereși/sauunitate, înconformitatecuprevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;

urmărirearealizăriimăsurilor dispuse de cătreinspectorii de muncă, cuprilejulvizitelor de control și al cercetăriievenimentelor;

colaborareaculucrătoriiși/saureprezentanțiilucrătorilor, serviciile externe de prevenireșiprotecție, medicul de medicina muncii, învedereacoordonăriimăsurilor de prevenireșiprotecție;

colaborareaculucrătoriidesemnați/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, însituațiaîncaremaimulțiangajatoriîșidesfășoarăactivitateaînacelașiloc de muncă;

urmărireaactualizăriiplanului de avertizare, a planului de protecțieșiprevenireși a planului de evacuare;

propunerea de sancțiunișistimulentepentrulucrători, pe criteriulîndepliniriiatribuțiilorîndomeniulsecuritățiișisănătățiiînmuncă;

propunerea de clauzeprivindsecuritateașisănătateaînmuncă la încheiereacontractelor de prestări de serviciicualțiangajatori, inclusiv la cele încheiatecuangajatoristrăini;

întocmireaunuinecesar de mijloace materialepentrudesfășurareaacestoractivități.

Instruirea personalului si a tuturor subcontractorilor- completarea fiselor de instruiré colective;

Participarea la sedintele sapamanale;

Intocmire Plan Propriu conform HG 300/2006;

Colectarea de documente SSM si informatii necesare de la subcontractori (daca e cazul);

Transmiterea documentelor SSM si informatiilor necesare Coordonatorului

DEPARTAMENT DE MEDIU

În departamentul de mediu, I.E.C. Group își desfășoară activitatea conform cu sistemul de management al mediului ambient, având în vedere următoarele:

Participă la identificarea periodică a aspectelor de mediu, determinarea semnificației lor, stabilirea obiectivelor specifice și crearea programelor de management de mediu;

Verifică ținerea sub control a aspectelor de mediu;

Gestionează și controlează materialele și deșeurile;

Verifică îndeplinirea obiectivelor cuprinse în programele de mediu ce revin compartimentului din care face parte;

Dezvoltă, implementează și menține SMM, sub conducerea reprezentantului managementului;

Monitorizează performanțele de mediu față de aspectele de mediu semnificative și cerințele reglementărilor identificate;

Participă la dezvoltarea și implementarea planurilor de pregătire și răspuns în situații de urgență;

Face propuneri pentru elaborarea unor noi proceduri operaționale și instructiuni de lucru necesare optimizării activităților de protecție a mediului.

Responsabilul de Mediu, din cadrul IEC Group, are următoarele responsabilități și sarcini:

Intocmeste planul de management al mediului cu respectarea OUG 195/1995 cu modificarile si completarile ulterioare privind protectia mediului;

Respecta si pune in aplicare politica de mediu a Beneficiarului in conformitate cu legislatia de mediu in vigoare;

Inainte de inceperea lucrarilor responsabilul de mediu efectueaza instruiri colective cu lucratorii si aduce la cunostinta acestora regurile generale si masurile care trebuie respectate pentru protectia mediului;

Intocmeste gestiunea deseurilor conf. H.G 856/2002 si gestioneaza documentele care insotesc transportul in conformitate cu H.G 1061/2008 privind tranportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei;

Respecta si pune in aplicare Legea 211/2011 privind regimul deseurilor inclusiv prevederile Hotararii de Guvern 247/2011 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje.

Verifica colectarea/depozitarea temporara a deseurilor rezultate din activitatea de constructie pe categorii, in recipiente special amenajate la punctele de colectare, inscritionate cu codul de deseu aferent acestuia in conformitate cu Lista deseurilor aprobata de catre Comisia Europeana;

Ofera consultanta de mediu pentru incheierea contractelor cu firme specializate pentru colectare/transport/eliminare/valorificare deseuri;

Verifica contractele incheiate de catre constructori cu societati autorizate din punct de vedere al mediului pentru inchiriere toalete ecologice si vidanjare in scopul asigurarii conditiilor corespunzatoare de sanatate si siguranta pentru mediu;

Verifica respectarea de catre lucratori a prevederilor HG 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului si a prevederilor prevazute in STAS 10009/1998 – Acustiva in Constructii. Limite admisibile ale nivelului de zgomot;

Daca este necesar realizeaza buletine de analiza prin societati specializate pentru evaluarea nivelului de zgomot ;

Realizeaza masuri de diminuare a nivelului de zgomot si aduce la cunstinta contractorului;

Realizeaza buletine de analiza pentru factorul de mediu aer: pulberi sedimentabile si/sau in suspensie in conformitate cu cerintele din actele de reglementare emise;

Daca este necesar tine evidenta cantitatilor de pamant excavat (fertil si nefertil) respectiv a tuturor resurselor natural care pot fi afectate de lucrarile de constructie;

Ofera consultanta de mediu pentru depozitarea materialelor de constructie in conformitate cu legislatia in vigoare;

Identifica substantele si produsele periculoase utilizate in activitatea de constructie. Depozitarea, manipularea, transportul, informatiile toxicologice, eliminarea substantelor si preparatelor periculoase se realizeaza in conformitate cu fisele tehnice de securitate respectand Regulamentul CE nr. 1.272/2008 astfel incat se iau toate masurile de prevenire a poluarii mediului inconjurator.

Verifica starea tehnica a autovehiculelor si utilajelor tehnologice astfel incat sa fie utilizate in stare tehnica corespunzatoare si sa nu produca poluari accidentale ale solului prin scurgeri de carburanti, ulei etc;

Realizeaza proceduri in caz de poluari accidentale cu produse petroliere si le aduce la cunostinta lucratorilor;

Propune masuri de ameliorare si minimalizarea a impactului lucrarilor de constructie asupra mediului;

Daca este necesar realizeaza continuarea studiului de impact asupra mediului pe toata durata desfasurarii lucrarilor de constructie, pentru cuantificarea impactului asupra florei, habitatelor si avifaunei;

Realizeaza vizite in santier, identificand abaterile din punct de vedere al mediului si aduce la cunostinta Beneficiarului neregurile consemnate; ia masuri de ameliorare ale abaterilor;

Ofera consultanta de mediu la finalul constructiilor referitor la zonele ocupate temporar, la depozitele de materiale ramase care trebuie reabilitate din punct de vedere ecologic si aducerea la starea initiala de folosinta;

Participare la controalele de specialitate (consultanta) efectuate de catre Garda de mediu;

Ofera Consultanta de mediu cu privire la respectarea normelor legislative in vigoare.

CERTIFICATE PENTRU SISTEME DE MANAGEMENT (ISO, OHSAS)

I.E.C. Group a obținut certificate de sistem de management pentru activități de:

Consultanță tehnică în domeniul construcțiilor

Consultanță privind securitatea și sănătatea în muncă

SR EN ISO 9001: 2008–Certificat care atestă căorganizația SC International Energy Consulting Group SRL a implementat și menține un Sistem de Management al Calității.

SR EN ISO 14001: 2005 – Certificat care atestă că organizația SC International Energy Consulting Group SRL a implementat și menține un Sistem de Management de Mediu.

SR EN ISO 18001: 2008 – Certificat care atestă că organizația SC International Energy Consulting Group SRL a implementat și menține un Sistemde Management al Sănătății și Securității Ocupaționale.

International Energy Consulting Group oferă servicii de: lucrări de construcții civile, industriale și agricole; produse de construcții; lucrări de construcții drumuri; instalații electrice de tensiune joasă, medie și înaltă; activități de protecția mediului și de sănătate și securitate la locul de muncă.

CAPITOLUL III

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA S.C. INTERNATIONAL ENERGY CONSULTING GROUP S.R.L.

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA PENTRU LOCUL DE MUNCA NR. 01

INGINER CONSTRUCTOR – DIRIGINTE DE SANTIER / RTE

Procesul de munca

Personalul din cadrul locului de munca INGINER CONSTRUCTOR- DIRIGINTE DE SANTIER, RTE isi desfasoara activitatea in SANTIER MOBIL DE CONSTRUCTII, unde efectueaza lucrari specifice:

verifica respectarea proiectului de execuție ;

sprijina personalul de executie in intelegerea detaliilor tehnice si a riscurilor ce pot aparea in procesul de executie.

2. Elementele componente ale sistemului de munca evaluat

2.1. Mijloace de productie

-pentru activitățile de birou

birou, mobilier birou;

echipamente informatice (calculator, imprimantă);

diverse tipuri de suporți magnetici;

instalație electrică, instalație de iluminat generală și locală: tablou electric, prize, întrerupătoare, lămpi de iluminat;

mese de lucru, rafturi pentru depozitare;

trusă de prim ajutor;

stingătoare si unelte manuale de intervenție în situații de urgență;

-pentru activitățile de teren și șantier

autoturism;

construcții diverse în curs de execuție;

plăci prefabricate, cărămizi, BCA, fier beton, cofraje, dulapi lemn, diverse semifabricate incluse în procesul de execuție al construcțiilor;

betoniere, malaxoare pentru beton;

benzi transportoare, țevi din diverse materiale metalice sau PVC, cabluri electrice, etc.;

alte diverse materiale utilizate în construcții: lianți, adezivi, ciment, cribluri, nisip de râu, pietriș, vopseluri, lacuri, etc.;

2.2. Sarcina de munca

Se prezinta la serviciu apt pentru lucru;

Se deplaseaza la clientii societatii in vederea desfasurarii activitatii;

Are drept de semnatură pe documentele justificative;

Răspunde de întocmirea corectă a sarcinilor conform fișei postului, raspunde de indeplinirea sarcinilor incredintate,rezolvă și alte sarcini care cad în sfera sa de activitate,actualizarea atribuțiilor se va face funcție de modificarile organizatorice legislative care apar;

Păstrează confidențialitatea datelor la care are acces;

Reprezintă societatea pe plan local, în relația cu instituții publice locale și cu terti;

Verifică proiecteleexistența tuturor pieselor scrise și desenate precum și corelarea acestora și emite grafice de lucru pentru lucrările contractate,verificarea pe șantier a executării lucrărilor în conformitate cu proiectul de execuție;

Verifică respectarea cerințelor stabilite de legea 10/1995 privind calitatea în construcții;

Urmărirea și supraveghere pe șantierele de construcții, a stadiilor lucrărilor contractate, informarea cadrelor ierarhice asupra calității (Inspecția de Stat în Construcții), încadrării în termenele programelor lucrărilor;

Propune îmbunătățiri ale activității de realizare a lucrărilor;

Participarea la fazele determinante, la recepțiile la terminarea lucrărilor, recepții finale;

Inginerul constructor in calitate de diriginte de santier va convoca membrii comisiei de recepții, reprezentanți ai proiectantului, ai diverselor instiuții abilitate să participe la recepții;

Avizează rapoartele de lucru ale executanților proprii și ale subantreprenorilor;

Efectuează verificările prevăzute în Planul de verificări și încercări și, dacă este cazul, și alte verificări suplimentare; semnează documentele întocmite în urma verificării;

Verifică respectarea legislației în vigoare cu privire la materialele utilizate;

Vizează dispozițiile de șantier transmise de proiectant;

Respectă planul de prevenire și protecție al coordonatorului în materie de SSM;

Foloseste echipamentul individual de protectie: casca de protectie, vesta reflectorizanta si bocanci, la nevoie si echipament individual pentru lucrul la inaltime;

Intocmeste rapoarte de control si verificare si transmite rapoartele intocmite catre clienti sau organele de control;

In cazul in care executa lucrari de coordonarea santierului se preocupa de colaborarea cu reprezentantii constructorului si indruma activitatea acestora;

2.3. Mediul de munca

Executantul își poate desfășura activitatea în cadrul societății unde beneficiază de condiții de mediu controlate, precum și în sediile societăților cu care colaborează.

Lucrările de construcții se execută atât în interioare cât și în aer liber;

Praf de la demolări, pulberi pneumoconigene, gaze de la mijloacele de transport și utilaje;

Ploi, curenți de aer, temperaturi scăzute – iarna și ridicate – vara;

Iluminat natural și artificial;

Lucru la înălțime sau în subteran, la fundații;

3. Factori de risc identificati

3.1. Factori de risc proprii mijloacelor de productie

Factori de risc mecanic

Lovire de catre mijloacele de transport pe traseul de deplasare de la biroul la santier sau intre alte santiere. Lovire de catre mijloacele de transport utilizate la efectuarea lucrarilor (camion, buldo-excavator etc.) sau mijloacele autopropulsate ce se deplaseazain incinta unitatii;

Alunecare pe malurile de pământ de pe marginile șanțurilor, pete de uleiuri, pe timp de iarnă (gheță, polei), dezechilibrare, cădere de pe platforme, schele, scari, trepte la sediul diverșilor beneficiari sau pe șantierele acestora;

Deplasări sub efectul gravitației, răsturnare accidentală de materiale/obiecte (dosare, cutii de arhivare, dosare, conducte pt. instalații, butelii de acetilenă, oxigen, etc.) în cadrul locului de muncă (birou sau pe teren);

Contactul direct cu suprafețe sau contururi periculoase, înțepătoare, tăioase, abrazive (colțuri, muchii ascuțite, în birou sau pe teren, etc.) la ajutorul dat pentru transportare, depozitare și aranjare ale diverselor materiale;

Defecțiuni și uzuri la piesele mecanismului de direcție (jocuri la articulație, lipsa splinturi);

Scurgeri de carburant sau fisuri la sistemul de alimentare cu carburant al autovehiculelor;

Incendiu datrorită menținerii în exploatare a unor instalații electrice improvizate, siguranțe necalibrate;

Lovire de către piese, părți ale dispozitivelor de lucru, scule rupte, particule zidărie, etc. în timpul controalelor efectuate la diversele puncte de lucru.Cadere libera sub efect gravitational de materiale de la inaltime, unde se lucreaza, datorita depozitarii necorespunzatoare(materiale, scule, piese, dulapi, bile etc.);

Proiectare de corpuri, particule de la demolari, lucrari de zidarie, ambalaje deteriorate etc.;

Deviere de la traiectoria normală de rulare, tamponare, răsturnarea datorită stării drumurilor din interiorul șantierelor, deplasare ape drumuri accidentate (gropi, drumuri macadam, capace canal lipsa, etc.);

Explozia cauciucurilor autoturismului datorat înțepării acestuia cu diverse materiale ascuțite aflate întâmplător pe traiectoria de deplasare, datorată supraîncălzirii anvelopelor la rularea întâmplătoare pe covor asfaltic turnat recent;

Spargerea furtunelor de oxigen, acetilena și declanșarea flacarii spre operator și persoanele din apropiere;

Factori de risc electric

Electrocutare prin atingere directa (conductori / circuite, neizolati, cu izolatia intrerupta, sau cu improvizatii efectuate la instalatii carcase deteriorate, prize, stechere, intrerupatoare defecte);

Electrocutare prin atingere indirecta (a unor suprafete aflate accidental sub tensiune – impamantare lipsa sau neconforma, cu grad ridicat de coroziune, fara papuci de priza, nelegarea la nulul de protectie, lipsa / nefunctionalitatea circuitelor de protectie, intrerupatoare scurtcircuitate, electroizolatii degradate, in contact cu mediu umed – baltiri, scurgeri accidentale de lichide etc.);

Factori de risc termic

Temperatură coborâtă a pieselor metalice cu care vine în contact la lucrul în aer liber, în anotimpul rece – arsuri reci;

Incendiu provocat de neetanșeități accidentale ale centralei pe gaze, la utilizarea acesteia / in cadrul diverselor puncte de lucru / la diversi beneficiari;

Flăcări, flame, la defectarea accidentală a prizelor electrice și la unele tablouri de siguranță;

Improscarea cu stropi de metal topit la sudare sau tăiere metale, la staționarea sau deplasarea în zonele din șantier unde se defășoară aceste lucrări – arsuri ale mainilor, fetei;

Incendiu provocat de folosirea unor surse energetice improvizate și neomlogate de încălzire, sau datorita izolațiilor electrice necorespunzatoare ale conductorilor electrici care pot duce la scurtcircuite;

Factori de risc chimic

Contactul cu materiale ce contin azbest (snur/placi de azbest, placi de fermit, marsit) la lucrari de etansare sau ca izolant termic ;

Substanțe toxice: vopseluri, uleiuri, diluanți, substanțe adezive, emulsii, lichide degresante, detergenți utilizate la diverse lucrări de finisaje – Iritarea pielii;

Iritarea cailor respiratorii datorita gazelor rezultate la sudura electrica și tăiere oxiacetilenica de la substanțele tehnologice folosite;

Explozie datorită lucrului cu foc în zone cu acumulari de gaze inflamabile;

3.2. Factori de risc proprii mediului de munca

Factori de risc fizic

Temperatura ridicată/scăzută a aerului în birou și pe teren datorită temperaturii mari (caniculă) sau foarte mici (ger) de afară și datorită nefuncționării centralei de încălzire sau a caloriferelor, variații mari de temperatură la diversele verificări efectuate pe șantier;

Curenti de aer la nivelul spațiului de lucru, la lăsarea unor uși/geamuri deschise în timpul lucrului la birou sau la diverși colaboratori;

Zgomot mare provenit de la utilajele si uneltele de lucru din cadrul șantierului și provocat de defecțiuni tehnice ale mașinii la deplasare;

Calamități naturale: seism, trăsnet, furtuni, inundații, vânt, grindina, alunecări, prăbușiri de teren sau copaci, etc.;

Desprinderi de elemente de constructie (grinzi, plafon acoperis, alte elemente, etc.) geamuri sparte din interiorul si exteriorul cladirii și aruncarea unor obiecte contodente pe geamul încăperilor;

Intensitate variabila a luminii: stralucire, palpaire, iluminare scazuta;

Nivel de iluminare insuficient: -La deplasarea pe timp de noapte, intervenind fenomenul de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către participanți la traffic;

Factori de risc chimic

Gaze toxice de rezultate de la sudura electrică sau autogenă: arderea materialelor de sudat și a învelișului de protecție al electrozilor;

Gaze toxice de rezultate de la diversele lucrări de vopsitorie, în diferite locuri de muncă, de la centrala termică pe gaze;

Pulberi pneumoconiogene din atmosfera de lucru rezultate la demolare, taiere materialelor feroase;

Factori de risc biologic

Microorganisme în suspensie, în aer sau în contact (bacterii, viruși, etc.) datorate în principal aglomerației (clienților), din incinta sediilor diverselor instituții sau pe șantier;

Apariția de alergii la contactul cu praful/ microorganism / mucegaiuri provenite de la unele documente vechi (activități de birou) la lucrările de demolare (activități de șantier);

Animale periculoase muscaturi de câini, serpi, rozătoare (șobolani) sau insecte (viespii, păianjeni) la deplasarea către sau în incinta locului de muncă (șantier);

3.3. Factori de risc sarcinii de munca

Continut necorespunzator

Executarea unor lucrări în afara pregătirii profesionale;

Nerespectarea securității mediului de muncă, mijloace de producție neconforme (improvizații ale utilajelor, utilizarea utilajelor fără efectuarea corespunzătoare a reviziilor, lipsa procedurilor de lucru, utilizarea iluminatului provizoriu, acces neautorizat, etc);

Solicitare fizica

Efort fizic dinamic pentru manipularea și transportul manual al produselor necesare activității – manipularea sarcinilor în timpul arhivării sau verificării proiectelor –ajutor dat transportării materialelor pentru lucrările de realizare a construcțiilor – afecțiuni dorsolombare;

Poziție preponderent așezat și forțată la parcurgerea traseelor lungi, ce poate provoca afecțiuni ale sistemului locomotor, ale aparatului digestiv, respirator;

Urcarea frecvent la alte nivele ale construcțiilor, pe schele de lucru, ceea ce poate duce la cădere de la înălțime prin pășire în gol, dezechilibrare, alunecare;

Agresarea verbală și fizică de către unii furnizori, beneficiari ai lucrărilor sau membrii ai comisiilor de recepție a lucrărilor;

Solicitare psihica

Obosirea sistemului nervos prin volum mare de decizii în interval scurt de timp, precum și la deplasarea cu autoturismul, decizii dificile, soluții rapide, complexe ce trebuiesc luate în condiții de risc mare;

Stres datorită lucrului cu cifre – nevroze;

Suprasolicitare în condițiile în care este nevoit să lucreze zilnic singur sau să depășească durata efectivă normată a timpului de lucru – fără a lua pauză –ritm de muncă accentuat, dinamic;

Suprasolicitare neuropsihică datorită expunerii la unii factori externi, (colaborări cu potențiali furnizori, beneficiari dificili);

3.4. Factori de risc proprii executantului

Actiuni gresite

Adoptarea de poziții incorecte și neergonomice în timpul lucrului dar și la manipularea manuală în timpul manipulării diverselor materiale – afecțiuni ale sistemului osteomuscular;

Deplasari, stationare in zone periculoase, interzise, pe trasee ne marcate;

Folosirea echipamentelor din dotarea locului de muncă în alte scopuri decât cele specificate de producătorul acestora;

Intervenții, reparații sau modificări aduse la echipamentele electrice cât și acționarea întrerupătoarelor, ștecherelor, prizelor aparatelor electrice din dotarea biroului cu mâinile umede (electrocutare) – deces;

Împiedicare, alunecare, dezechilibrare, cădere de la același nivel sau de la înălțime, datorită suprafețelor umede, a pardoselii nesigure, pe trepte (scări), sau pe ghiață în iernile cu zăpadă;

Folosirea unor obiecte sau mijloace improvizate (neomologate) pentru accesul la înălțime în cadrul biroului sau în diversele posturi de lucru (șantiere), fără o asigurare propice;

Prezentarea la program în stare avansată de oboseală, ebrietate sau sub influența substanțelor halucinogene cât și ingerarea unor substanțe toxice/caustice în timpul orelor de lucru;

Utilizare de substanțe inflamabile în apropierea centralei termice pe gaz, nerespectarea instrucțiunilor de utilizare a centralei pe gaz;

Nerespectarea restrictiilor de fumat sau lucru cu foc; folosirea in timpul inspectiilor in statii de transformare/ turbine eoliene a textilelor sintetice ce pot conduce la descarcari electrostatice;

Folosirea unor elemente din dotarea biroului cu defecțiuni, fără a anunța personalul autorizat în vederea reparării;

Circulația cu autovehicolul fără centură de siguranță;

Circulația la locurile de muncă de pe șantiere, pentru verificarea lucrărilor, fără echipament de protecție adecvat;

Neadaptarea vitezei la condițiile de trafic și la starea atmosferică cât și neechiparea mașinii pentru anotimpul rece;

Circulația cu defecțiuni la mecanismul de direcție, instalația de frânare, instalația electric;

Circulația sub influența băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau în stadiu avansat de oboseală;

Staționarea în locuri interzise/periculoase în timpul deplasării la /de la sediu sau în interes de serviciu;

Comunicari accidentogene

Intelegere gresita a mesajelor verbale datorita zgomotului ambiental, convorbiri telefonice (cu semnal scazut, in mediu poluat fonic, sau in paralel cu alte convorbiri);

Omisiuni

Lipsa ori neutilizarea mijloacelor de intervenție din dotare (ex: stingător, trusă de prim ajutor) – risc de incendiu;

Neverficarea periodică a indicatiilor aparatelor de masură și control ale centralei termice pe gaz;

Neverificara închiderii aparatelor electrice, a instalației de încălzire, a surselor de curent, a sistemului de alarmare la închiderea programului;

Omiterea unei acțiuni din procedura de închidere-deschidere a centralei termice pe gaz;

Neutilizarea panourilor de împrejmuire, nesemnalizarea locului corespunzătoare a locului de muncă;

4. Nivelul de risc global al locului de munca:

Fig. nr 1 Nivelurile partiale de risc pe factori de risc

Legenda

Lovire de catre mijloacele de transport pe traseul de deplasare de la biroul la santier sau intre alte santiere. Lovire de catre mijloacele de transport utilizate la efectuarea lucrarilor (camion, buldo-excavator etc.) sau mijloacele autopropulsate ce se deplaseaza in incinta unitatii;

Alunecare pe malurile de pământ de pe marginile șanțurilor, pete de uleiuri, pe timp de iarnă (gheță, polei), dezechilibrare, cădere de pe platforme, schele, scari, treptela sediul diverșilor beneficiari sau pe șantierele acestora;

Deplasări sub efectul gravitației, răsturnare accidentală de materiale/obiecte (dosare, cutii de arhivare, dosare, conducte pt. instalații, butelii de acetilenă, oxigen, etc.) în cadrul locului de muncă (birou sau pe teren);

Contactul direct cu suprafețe sau contururi periculoase, înțepătoare, tăioase, abrazive (colțuri, muchii ascuțite, în birou sau pe teren, etc.) la ajutorul dat pentru transportare, depozitare și aranjare ale diverselor materiale;

Defecțiuni și uzuri la piesele mecanismului de direcție (jocuri la articulație, lipsa splinturi);

Scurgeri de carburant sau fisuri la sistemul de alimentare cu carburant al autovehiculelor);

Incendiu datrorită menținerii în exploatare a unor instalații electrice improvizate, siguranțe necalibrate;

Lovire de către piese, părți ale dispozitivelor de lucru, scule rupte, particule zidărie, etc. în timpul controalelor efectuate la diversele puncte de lucru Cadere libera sub efect gravitational de materiale de la inaltime, unde se lucreaza, datorita depozitarii necorespunzatoare (materiale, scule, piese, dulapi, bile etc.);

Proiectare de corpuri, particule de la demolari, lucrari de zidarie, ambalaje deteriorate etc.;

Deviere de la traiectoria normală de rulare, tamponare, răsturnarea datorită stării drumurilor din interiorul șantiereleor, deplasare ape drumuri accidentate (gropi, drumuri macadam, capace canal lipsa, etc.);

Explozia cauciucurilor autoturismului datorat înțepării acestuia cu diverse materiale ascuțite aflate întâmplător pe traiectoria de deplasare, datorată supraîncălzirii anvelopelor la rularea întâmplătoare pe covor asfaltic turnat recent;

Spargerea furtunelor de oxigen, acetilena și declanșarea flacarii spre operator și persoanele din apropiere;

Electrocutare prin atingere directa (conductori / circuite, neizolati, cu izolatia intrerupta, sau cu improvizatii efectuate la instlatii carcase deteriorate, prize, stechere, intrerupatoare defecte);

Electrocutare prin atingere indirecta (a unor suprafete aflate accidental sub tensiune – impamantare lipsa sau neconforma, cu grad ridicat de coroziune, fara papuci de priza, nelegarea la nulul de protectie, lipsa / nefunctionalitatea circuitelor de protectie, intrerupatoare scurtcircuitate, electroizolatii degradate, in contact cu mediu umed – baltiri, scurgeri accidentale de lichide etc.);

Temperatură coborâtă a pieselor metalice cu care vine în contact la lucrul în aer liber, în anotimpul rece – arsuri reci;

Incendiu provocat de neetanșeități accidentale ale centralei pe gaze, la utilizarea acesteia/ in cadrul diverselor puncte de lucru / la diversi beneficiari;

Flăcări, flame, la defectarea accidentală a prizelor electrice și la unele tablouri de siguranță;

Improscarea cu stropi de metal topit la sudare sau tăiere metale, la staționarea sau deplasarea în zonele din șantier unde se defășoară aceste lucrări – arsuri ale mainilor, fetei;

Incendiu provocat de folosirea unor surse energetice improvizate și neomlogate de încălzire, sau datorita izolațiilor electrice necorespunzatoare ale conductorilor electrici care pot duce la scurtcircuite;

Contactul cu materiale ce contin azbest (snur/placi de azbest, placi de fermit, marsit) la lucrari de etansare sau ca izolant termic ;

Substanțe toxice: vopseluri, uleiuri, diluanți, substanțe adezive, emulsii, lichide degresante, detergenți utilizate la diverse lucrări de finisaje- Iritarea pielii ;

Iritarea cailor respiratorii datorita gazelor rezultate la sudura electrica și tăiere oxiacetilenica de la substanțele tehnologice folosite;

Explozie datorită lucrului cu foc în zone cu acumulari de gaze inflamabile;

Temperatura ridicată/scăzută a aerului în birou și pe teren datorită temperaturii mari (caniculă) sau foarte mici (ger) de afară și datorită nefuncționării centralei de încălzire sau a caloriferelor, variații mari de temperatură la diversele verificări efectuate pe șantier;

Curenti de aer la nivelul spațiului de lucru, la lăsarea unor uși/geamuri deschise în timpul lucrului la birou sau la diverși colaboratori;

Zgomot mare provenit de la utilajele si uneltele de lucru din cadrul șantieruluiși provocat de defecțiuni tehnice ale mașinii la deplasare;

Calamități naturale: seism, trăsnet, furtuni, inundații, vânt, grindina, alunecări, prăbușiri de teren sau copaci, etc.;

Desprinderi de elemente de constructie (grinzi, plafon acoperis, alte elemente, etc.) geamuri sparte din interiorul si exteriorul cladirii și aruncarea unor obiecte contodente pe geamul încăperilor;

Intensitate variabila a luminii: stralucire, palpaire, iluminare scazuta;

Nivel de iluminare insuficient: -La deplasarea pe timp de noapte, intervenind fenomenul de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către participanți la trafic

Gaze toxice de rezultate de la sudura electrică sau autogenă: arderea materialelor de sudat și a învelișului de protecție al electrozilor;

Gaze toxice de rezultate de la diversele lucrări de vopsitorie, în diferite locuri de muncă, de la centrala termică pe gaze;

Pulberi pneumoconiogene din atmosfera de lucru rezultate la demolare, taiere materialelor feroase;

Microorganisme în suspensie, în aer sau în contact (bacterii, viruși, etc.) datorate în principal aglomerației (clienților), din incinta sediilor diverselor instituții sau pe șantier;

Apariția de alergii la contactul cu praful/microorganisme/ mucegaiuri provenite de la unele documente vechi (activități de birou) la lucrările de demolare (activități de șantier);

Animale periculoase muscaturi de câini, serpi, rozătoare (șobolani) sau insecte (viespii, păianjeni) la deplasarea către sau în incinta locului de muncă (șantier);

Executarea unor lucrări în afara pregătirii profesionale;

Nerespectarea securității mediului de muncă, mijloace de producție neconforme (improvizații ale utilajelor, utilizarea utilajelor fără efectuarea corespunzătoare a reviziilor, lipsa procedurilor de lucru, utilizarea iluminatului provizoriu, acces neautorizat, etc)

Efort fizic dinamic pentru manipularea și transportul manual al produselor necesare activității – manipularea sarcinilor în timpul arhivării sau verificării proiectelor –ajutor dat transportării materialelor pentru lucrările de realizare a construcțiilor – afecțiuni dorsolombare;

Poziție preponderent așezat și forțată la parcurgerea traseelor lungi, ce poate provoca afecțiuni ale sistemului locomotor, ale aparatului digestiv, respirator;

Urcarea frecvent la alte nivele ale construcțiilor, pe schele de lucru, ceea ce poate duce la cădere de la înălțime prin pășire în gol, dezechilibrare, alunecare;

Agresarea verbală și fizică de către unii furnizori, beneficiari ai lucrărilor sau membrii ai comisiilor de recepție a lucrărilor

Obosirea sistemului nervos prin volum mare de decizii în interval scurt de timp, precum și la deplasarea cu autoturismul, decizii dificile, soluții rapide, complexe ce trebuiesc luate în condiții de risc mare;

Stres datorită lucrului cu cifre – nevroze;

Suprasolicitare în condițiile în care este nevoit să lucreze zilnic singur sau să depășească durata efectivă normată a timpului de lucru – fără a lua pauză –ritm de muncă accentuat, dinamic;

Suprasolicitare neuropsihică datorită expunerii la unii factori externi, (colaborări cu potențiali furnizori, beneficiari dificili);

Adoptarea de poziții incorecte și neergonomice în timpul lucrului dar și la manipularea manuală în timpul manipulării diverselor materiale – afecțiuni ale sistemului osteomuscular;

Deplasari, stationare in zone periculoase, interzise, pe trasee ne marcate;

Folosirea echipamentelor din dotarea locului de muncă în alte scopuri decât cele specificate de producătorul acestora;

Intervenții, reparații sau modificări aduse la echipamentele electrice cât și acționarea întrerupătoarelor, ștecherelor, prizelor aparatelor electrice din dotarea biroului cu mâinile umede (electrocutare) – deces;

Împiedicare, alunecare, dezechilibrare, cădere de la același nivel sau de la înălțime, datorită suprafețelor umede, a pardoselii nesigure, pe trepte (scări), sau pe ghiață în iernile cu zăpadă;

Folosirea unor obiecte sau mijloace improvizate (neomologate) pentru accesul la înălțime în cadrul biroului sau în diversele posturi de lucru (șantiere), fără o asigurare propice.;

Prezentarea la program în stare avansată de oboseală, ebrietate sau sub influența substanțelor halucinogene cât și ingerarea unor substanțe toxice/caustice în timpul orelor de lucru;

Utilizare de substanțe inflamabile în apropierea centralei termice pe gaz, nerespectarea instrucțiunilor de utilizare a centralei pe gaz;

Nerespectarea restrictiilor de fumat sau lucru cu foc; folosirea in timpul inspectiilor in statii de transformare/ turbine eolienea textilelor sintetice ce pot conduce;