Factori de Personalitate Relevanti Pentru Comportamentul In Trafic

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………………………………………………..

CAPITOLUL I. Abordări teoretice ale factorilor de personalitate…………………………………………….

1.1 Conceptul de personalitate: definiții, caracteristici………………………………………………….

1.2 Particularitățile factorilor de personalitate și relevanța acestora pentru comportamentul în trafic …………………………………………………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL II. Repere teoretice privind interdependența asumării riscului în trafic și cautării senzațiilor tari……………………………………………………………………………………………………………………

2.1 Teoria homeostazică a riscului, modelul siguranței subiective Brown, teoria sarcină – capacitate………………………………………………………………………………………………………………………….

2.2 Demers experimental privind identificarea factorilor de personalitate relevanți pentru comportamentul în trafic……………………………………………………………………………………………………..

Concluzii generale și recomandări………………………………………………………………………………………..

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………………….

Anexe……………………………………………………………………………………………………………………………….

ADNOTARE

la teza de licență ” Factori de personalitate relevanți pentru comportamentul în traffic”,

Ghimet Radu, Chișinău 2015.

Structura tezei: cuprins, adnotare în limba română și engleză, introducere, două capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din X surse, X anexe, XX pagini.

Cuvinte-cheie: psihologia personalității, personalitate, participant la trafic, conducător auto, factori de personalitate.

Obiectul cercetării: Factorii de personalitate relevanți pentru determinarea comportamentului în trafic.

Scopul cercetării: Identificarea factorilor de personalitate relevanți pentru comportamentul în trafic și influența acestuia asupra sentimentului de căutare a senzațiilor tari.

Obiectivele cercetării:

Definirea conceptului de “comportament în trafic”.

Identificarea factorilor ce condiționează căutarea senzațiilor tari în trafic.

Identificarea corelației dintre factorii de personalitate a participantului la trafic și a comportamentului acestuia în trafic.

Analiza și prelucrarea rezultatelor.

Elaborarea concluziilor și recomandărilor.

Valoarea teoretică a cercetării:

Conceptul de personalitate;

Clasificarea factorilor de personalitate;

Influența factorilor de personalitate asupra comportamentului în trafic;

Recomandări pentru participanții la trafic în căutare de senzații tari.

Valoarea practică a cercetării:

Stabilirea factorilor de personalitate ce influențează comportamentul participantului în trafic pentru sporirea siguranței celor din jur;

Recomandări pentru o deplasare mai sigură și eficientă a participanților la trafic.

ANNOTATION

for the bachelor’s thesis ”Relevant personality factors for behaviour in traffic”,

Ghimet Radu, Chișinău, 2015.

Thesis’s structure: content, annotation in Romanian and English, introduction, two chapters, general conclusions and recommendations, X sources used, X attachments, X pages.

Key words: personality psychology, personality, traffic member, driver, personality factors.

Research object: Relevant personality factors for determining one’s traffic behaviour.

Purpose of the research: Identifying the relevant personality factors necessary for determining one’s traffic behaviour.

Objectives of the research:

Defining the concept of „traffic behaviour”;

Identifying the factors that condition the search of thrill in traffic;

Identifying the correlation between the personality factors of the traffic member and his behaviour in traffic;

Data analysis and processing;

Developing conclusions and recommendations.

Theoretical value of the research:

Personality concept;

Classification of personality factors;

The influence of personality factors over the behaviour in traffic;

Recommendations for traffic members in search of thrill.

Practical value of the research:

Establishing the personality factors that influence one’s traffic behaviour for the sake of other participants;

Recommendations for a safer and more efficient movement for the traffic members.

Introducere

În prezent, studiile din domeniul psihologiei traficului sunt relativ puține, însă numărul acesta ia amploare pe măsura dezvoltării societății moderne și apariția tot mai multor vehicule ce au ca scop transportarea din punctul A în punctul B. Din această cauză apar tot mai multe autoturisme care pe lângă poluare mai provoacă și accidente, cu ajutorul oamenilor. Graba, nevoia de autoafirmare, substanțele nocive ca drogurile sau alcoolul împing omul spre acțiuni nechibzuite, periclitând siguranța proprie și a celor din jurul său. În ultimii 3 ani numarul de accidente rutiere în Republica Moldova a crescut cu 13%, oamenii nemaisimțindu-se în siguranță atunci când merg pe carosabil sau traverează strada. Cele mai multe accidente se petrec din cauză că șoferul era în stare de ebrietate sau era în căutarea unor ”senzații tari”, din care cauză accelerează și pierde controlul autoturismului.

Astăzi oamenii cumpără mașini cu cele mai inovative sisteme de siguranță, uitând totuși de factorul uman și cât este de imprevizibil acesta. Starea de spirit, vârsta, oboseala, impulsivitatea, lipsa de experiență sau acuitate senzorială – toate acestea joacă un rol important atunci când suntem la volanul mașinii care poate atinge o viteză de peste 220km/h în doar câteva secunde. Oamenii încearcă să fie mai atenți să nu fie prinși de organele de drept, fie că sunt sub influența substanțelor toxice sau că încalcă, ceea ce le crează unora adrenalina necesară pentru a se simți bine, pe când alții nu se mulțumesc cu atât. Aceste afirmații sunt pur subiective, pentru că fiecare persoană este diferită, deci este diferit și comportamentul său la volan. Însă există diferite pattern-uri în urma căruia se formează un anumit comportament în trafic, un rol important avându-l și factorii de personalitate descriși în modelul Big Five: sociabilitate, persistență, neîncredere, altruism și deschidere. Aceștia sunt doar cinci din multitudinea de factori de personalitate care pot facilita nevoia de senzații tari în trafic, consecințele acestora fiînd nenumărate accidente rutiere, oameni răniți sau chiar morți.

Obiectul cercetării: Factorii de personalitate relevanți pentru determinarea comportamentului în trafic.

Scopul cercetării: Identificarea factorilor de personalitate relevanți pentru comportamentul în trafic și influența acestuia asupra sentimentului de căutare a senzațiilor tari.

Obiectivele cercetării:

Definirea conceptului de “comportament în trafic”.

Identificarea factorilor ce condiționează căutarea senzațiilor tari în trafic.

Identificarea corelației dintre factorii de personalitate a participantului la trafic și a comportamentului acestuia în trafic.

Analiza și prelucrarea rezultatelor.

Elaborarea concluziilor și recomandărilor.

Ipoteza cercetării: Factorii de personalitate prezentați în modelul Big Five influențează asupra comportamentului participantului la trafic și cautării de senzații tari a acestuia.

Metode de cercetare:

Metoda bibliografică, observația, interviul, investigarea, chestionarul.

Descrierea eșantionului: La studiu au luat parte 40 de subiecti, de gen masculin si feminin, ce dețin permis de conducere și au condus un autoturism cel puțin odată. Vârsta este cuprinsă între 19 și 38 de ani.

Structura lucrării: Cercetarea este constituită din două capitole, descriindu-se relația dintre factorii de personalitate și cum aceștia influențează asupra comportamentului in trafic.

Valoarea teoretică a cercetării:

Conceptul de personalitate;

Clasificarea factorilor de personalitate;

Influența factorilor de personalitate asupra comportamentului în trafic;

Recomandări pentru participanții la trafic în căutare de senzații tari.

Valoarea practică a cercetării:

Stabilirea factorilor de personalitate ce influențează comportamentul participantului la trafic pentru sporirea siguranței celor din jur;

Recomandări pentru o deplasare mai sigură și eficientă pentru participanții la trafic.

CAPITOLUL I. Abordări teoretice ale factorilor de personalitate

1.1 Conceptul de personalitate: definiții, caracteristici

Conform dicționarului de psihologie Larousse, ”personalitatea este un element stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caracterizează și o diferențiază de o altă persoana1”. Conceptul de personalitate se bazează pe studiile lui Hippocrates și a teoriei umorale, conform căreia, elementele de bază erau socotite pămîntul, apa, aerul și focul. Daca acestea s-ar afla în dezechilibru – se produce boala. Pe baza acestuia, de-a lungul timpului s-au format o multitudine de teorii ale personalității, printre care și teoria umanistă a lui C. Rogers, teoria motivației a lui A. Maslow sau teoria trăsăturilor de personalitate a lui Allport.

În mod direct sau indirect, fiecare din teoriile exemplificate mai sus au o influență asupra dezvoltării stilului de conducere. Fiecare din ele acționează asupra unui trigger care ne permite să dezvoltăm sau să inhibăm unele abilități fundamentale pentru a fi apți de a conduce un autoturism, începând de la acomodare, percepția vitezei, culorilor, atenția și terminând cu aspecte mai complexe precm autocontrol emoțional, seriozitate, prudență etc.

Teoria umanistă a lui Rogers are la bază conceptul de actualizare, susținând că ființele umane sunt motivate de o singură tendință fundamentală – tendința de actualizare, care are rolul principal de a menține și îmbunătați funcționarea organismului. Actualizarea are loc în timpul maturizării, implicând o componentă puternică de natură biologică. Componenta psihologică devine mai puternică, reflectând impactul învățării și al experienței. Pe masură ce copilul se maturizează, este lărgită percepția sa asupra lumii și se lărgește o parte a experiențelor sale, care-l diferențiază de restul. Acesta este conceptul de sine care presupune capacitatea de a face deosebire între ceea ce este parte a propriei persoane și ce este extern. Sinele este o structură complicată. Pe masură ce acesta se dezvoltă, copilul simte o nevoie de considerație pozitivă tot mai mare din partea celorlalți. Ea presupune nevoia de acceptare, dragoste, aprobarea din partea celorlalți, în special a mamei în timpul copilăriei. Atitudinea pozitivă este esențială pentru copil al cărui comportament este ghidat de cantitatea de afecțiune pe care o primește. În mod ideal, copilul ar trebui sa fie iubit și apreciat, deși unele comportamente sunt dezabrobate, fiind numită considerație pozitivă necondiționată. Un aspect important al nevoii de apreciere pozitivă este natura sa reciprocă: când oamenii percep faptul că satisfac nevoia altora de apreciere pozitivă se vor simți la rândul său satisfăcuți.

1 Sillamy N. ”Dicționar de psihologie”, Larousse, 1995, p.231

Atitudinea pozitivă de sine este o nevoie puternică și vine din aprobarea și dezaprobarea celorlalți, acest lucru influențând stima de sine, pentru că noi internalizăm atitudinile celorlalți. E destul de important, deoarece odată internalizată, atitudinea pozitivă vine deja din interiorul nostru, și nu de la ceilalți.

Putem afirma că persoanele în curs de actualizare reflectă ideea lui Rogers, potrivit căreia actualizarea este un proces care nu se încheie niciodată, pentru că ar însemna o personalitate statică, și nu una în dezvoltare. Rogers a fost cel care a văzut oamenii mai întâi ca ființe conștiente și raționale, și spre deosebire de Freud, acesta nu atribuie o influență dominantă forțelor inconștiente pe care un individ nu le are sub control. El recunoaște că experiențele din copilărie pot influența percepția lumii din prezent, dar respinge ideea că evenimentele trecute au o influență însemnată asupra comportamentului prezent și insistă asupra faptului că sentimentele și emoțiile prezente au cea mai mare importanță în dinamica personalității. În viziunea lui Rogers, personalitatea matură este creativă, capabilă de adaptare chiar în condițiile unui mediu schimbător, desigur, ținând cont de mediul înconjurător, relația omului cu acest mediu, cât îi este de prielnic sau cel puțin care este avantajul adaptării la acesta.

Astfel, Rogers susținea că orice individ manifestă tendințe puternice de a actualiza, menține și intensifica propriile experiențe. Toți oamenii se nasc cu trebuințe de supraviețuire, de creștere și sporire, de dezvoltare a sinelui, accentuând importanța consistenței auto-percepției lor pentru funcționarea normală a personalitatii.

Spre deosebire de Rogers, Abraham Maslow vedea lucrurile din altă perspectivă. Deși era adeptul teoriei umaniste, el susținea ca există un număr de nevoi înnăscute care activează și direcționează comportamentul fiecărui individ, dar comportamentele pe care indivizii pe practică pentru a-și satisface aceste nevoi nu sunt înnăscute, ci învățate. Astfel, se observă diferența mare dintre indivizi. Conform lui Maslow, nevoile de bază sunt universale și sunt ierarhizate în formă piramidală: nevoile fiziologice, de securitate, de dragoste și apartenență, stimă și încredere, auto-actualizare.

auto-actualizare

stimă și încredere

dragoste și apartenență

nevoia de securitate

nevoile fiziologice

Maslow a clasificat aceste trebuințe după importanța sa majoră, din care cauză cele primordiale stau la baza piramidei – trebuințele fiziologice. Dacă acestea nu sunt satisfăcute – pot bloca celelalte necesități. În cazul omului care duce lipsă de somn o perioadă mai îndelungată, acesta nu se va gândi la nimic altceva în afară de odihnă, fiind omise alte scopuri. Imediat ce acestea sunt satisfăcute, subiectul are trebuința de securitate și siguranță, ce se poate evidenția mai pronunțat la copii și la adulții nevrotici. În cazul dat, ei au nevoie de o structură și ordine mai mare, deoarece pentru ei securitatea este dominantă. A treia trebuință este cea de apartenență și dragoste. Cât de rece nu ar fi individul, viața fără dragoste nu există. Permanent suntem atrași de cineva și simțim nevoia de a fi iubiți și de a iubi pe cineva. Sentimentul că cineva are nevoie de tine și poate oricând să apeleze la tine sau tu la el face individul să se simtă mai bine. La urmatoarea treaptă este amplasată trebuința de stimă și încredere, care implică nevoia de respect din partea altor persoane cât și din partea propriei persoane. Nu poți să te dezvolți dacă nu ai stimă față de tine însuși. Nesatisfacerea acesteia duce la formarea complexului de inferioritate. Un aspect asemănător am întâlnit la C. Hăvârneanu sub numele de ”conformism social”. El se referă la abilitatea individului de a adera la regulile, normele și politicile de comportament social, fie ele formale sau subînțelese, pentru posibilitatea de a aparține la un grup social, satisfăcându-și nevoia de apartenența2. Ultima treaptă este cea de auto-actualizare, care se referă la realizarea deplină a tuturor posibilităților umane. Fiind satisfăcute toate trebuințele, subiectul are o apreciere realistă a propriilor puteri, slăbiciuni și poate face față vieții și societății în care se află. Deci, persoana autoactualizată este una simplă, spontană, are un bun simț al umorului, îi acceptă pe ceilalți așa cum sunt și doar 1% din populație fac parte din categoria dată, fiind numiți cele mai bune exemplare ale speciei umane.

O teorie a personalității destul de interesantă a fost prezentată de Gordon Allport. Acesta o definește ca fiind o uniteate a sistemelor dinamice care efectuează o adaptare originală. Plasând individul în ”centrul universului”, Allport afirmă ca oamenii nu sunt prizonierii conflictelor și experiențelor din copilărie, ei fiind influențați într-o măsură mult mai mare de prezent; trăsăturile de personalitate fiind etichetate ca predispoziții de a răspunde într-o manieră similară la anumite tipuri de stimuli.

2 Hăvârneanu C. ”Evaluarea psihologică a conducătorilor auto”, Iași, Al. I. Cuza, 2011, p.33

1.2 Particularitățile factorilor de personalitate și relevanța acestora pentru comportamentul în trafic