FACTORI DE INFLUENTA ÎN ACTIVITATEA ANTREPRENORULUI [630311]

FACTORI DE INFLUENTA ÎN ACTIVITATEA ANTREPRENORULUI

ROMAN

Mihaela OANCEA1

Abstract

Una
dintre
cele
mai
usoare
actiuni
,
în
ziua
de
astazi,
este
sa
iti
deschizi
o
afacere.
Maiestria
consta,
insa,

a
o
pastra
si
a
transforma-o
într-o
afacere
de
succes.
​
Aceastǎ
idee
ar
trebui
sǎ
reprezinte
un
principiu
cǎlǎuzitor

pentru
toti
antreprenorii,
mai
ales,
pentru
cei
aflatila
inceput
de
drum
un
drum
în
care
vor
bariere
de
diferide

niveluri
de
dificultate,
de
la
cele
mai
usor
de
inlaturat,
pana
la
cele
mai
grele,
bariere
puse
ȋ
n
calea
valorificǎrii

oportunitǎților identificate prin initierea și dezvoltarea unor afaceri de succes.

Ingeniozitatea,
flerul,
bunul
simt,
caracterul
de
lider,
puterea
de
a
risca
completata
de
cultura
sa

antreprenoriala,
de
experienta
si
de
abilitatea
de
a
fi
prudent,
sunt
caracteristici
pe
care
antreprenorul
trebuie
sa
le

detina pentru inlatua, cu succes, aceste bariere ..

Acest
articol
se
bazeazǎ
pe
informații
teoretice
dar
și
pe
studii
empirice
și
are
ca
obiectiv
principal,

identificarea
trǎsǎturilor
și
pașilor
recomandați
ȋ
n
comportamentul
antreprenorilor
cu
inițiative
de
succes,
ceea
ce

va
permite
formularea
unor
recomandǎri
ȋ
n
direcția
influențǎrii
pozitive
a
culturii
antreprenoriale
din
Rom
ȃ
nia,
ȋ
n

sensul
sporirii
gradului
de
pregatire
antreprenoriala,
de
orientare
spre
viitor,
a
dezvoltǎrii
spiritului
independent,

dar și participativ.

Cuvinte cheie:
​
antreprenoriat, strategie, pregatire
ȋ
n afaceri, cultura antreprenorialǎ

1.
Introducere

"Nu am esuat. Pur si simplu am gasit 10.000 de solutii care nu au functionat”.

Aceastǎ
idee,
formulatǎ
de
cǎtre
savantul
Thomas
Edison,
ar
trebui
sǎ
reprezinte
un

principiu
cǎlǎuzitor
pentru
toti
antreprenorii,
mai
ales,
pentru
cei
aflati
la
inceput
de
drum
un

drum
în
care
vor
intalni
bariere
de
diferite
niveluri
de
dificultate,
de
la
cele
mai
usor
de
inlaturat,

pana
la
cele
mai
grele,
bariere
puse
ȋ
n
calea
valorificǎrii
oportunitǎților
identificate
prin
initierea

și dezvoltarea unor afaceri de succes.

Ingeniozitatea,
flerul,
bunul
simt,
caracterul
de
lider,
puterea
de
a
risca
completata
de

cultura
sa
antreprenoriala,
de
experienta
si
de
abilitatea
de
a
fi
prudent,
sunt
unele
dintre

caracteristicile
pe
care
antreprenorul
trebuie
sa
le
detina
pentru
a
inlatura,
cu
succes,
aceste

bariere.

Indiferent
de
domeniul
de
activitate,
pentru
a
spori
șansele
de
reușitǎ,
antreprenorul

trebuie
sǎ
aibǎ
ȋ
n
vedere
influenta
urmatorilor
factori:
definirea
viziunii,
formularea

misiuniistabilirea
strategiei,
fixarea
obiectivelor
,
definirea
afacerii
alegand,
de
obicei
(
dar
nu

obligatoriu
)
domeniul
de
activitate
în
functie
de
experiența
și
expertiza
personalǎ
si
tinand
cont

de sistemul economic în cadrul caruia isi va desfasura activitatea.

CUPRINS

2.
Factori de influenta
ȋ
n comportamentul antreprenorului

2.1.
VIZIUNEA

Antreprenorul
trebuie
sa
creeze
o
viziune
referitoare
Ia
situatia
din
viitor
pe
care
si-o

doreste
pentru
afacerea
sa,
acesta
fiind
,
în
acelasi
timp
si
o
metoda
de
planificare
si
de

inplementare
a
unor
schimbari
în
cadrul
societatii
dar
si
în
cultura
acestuia
antreprenoriala
si

manageriala

“
Nu
exista
o
forta
mai
mare
care
sa
conduca
o
firma
catre
excelenta,
catre
succes
pe

termen
mediu
si
lung,
decat
o
viziune
a
viitorului
,
constructie
mentala
pe
care
noi
avem
forta
de

a o transforma in realitate".

Starea
viitoare
a
societatii,
asa
cum
o
predefineste
viziunea
asupra
ei,
ne
arata
o
societate

care
este
capabila
sa
isi
mentina
si
sa
isi
extinda
domeniul
de
activitate
prin
oferirea
de
solutii

complete,
orientate
catre
satisfacerea
nevoilor
si
cerintelor
specifice
ale
clientilor,
oferind

valoare capitalului investit.

2.2.
INCREDERE

Se
castiga
prin
faptul
ca
fiecare
dintre
clientii
si
colaboratorii
viitoarei
companii
vor

beneficia
de
cele
mai
bune
produse
si
colaborari.
Calitatea,
flexibilitatea
si
efortul
neobosit
,

trebuie sa fie marca.

2.3.
DEZVOLTAREA CONTINUA

–
latura
importanta
a
culturii
societatii,
dezvoltarea
continua
a
companiei
in
viitor,
prin

dezvoltarea managementului si a personalului la nivel professional .

2.4.
RESPONSABILITATEA

2.4.1
Fata
de
clientii
societatii,
fata
de
mediul
in
care
isi
desfasoara
activitatea
societatea

si fata de comunitatile pe care societatea, prin activitatea si implicarea ei, le deserveste.

2.4.2.
Fata
de
angajatii
societatii-
prin
crearea
unui
mediu
intern
,
bazat
de
respect

reciproc,
lucru
in
echipa,
un
mediu
în
care
corectirudinea,
devotamentul,
performanta
si

profesionalismul
sunt
recompensate,
resursele
umane
ale
unei
societati
fiind
cea
mai
importanta

resursa a companiei.

2.4.3. Fata de mediul inconjurator prin :

– adoptarea celor mai bune practici ale managementului de mediu,

–
acordarea
unei
importante
deosebite
a
impactului
fata
de
mediu,
prin
reciclarea

deseurilor si reducerea cantitatii de ambalaje pentru produsele livrate.

Fara aceste valori ale companiei, o viziune pe termen lung nu se poate contura.

2.5.
MISIUNEA

Claritatea
si
rationalismul
prin
care
antreprenorul
isi
defineste
misiunea
este
definitorie

în atingerea obiectivelor propuse.

Unele
studii,
efectuate
asupra
celor
mai
performante
societati
din
Statele
Unite
ale

Americii,
de
exemplu,
au
demonstrat,
printre
altele,
ca
definiri
unei
misiuni
clare,
rationale
si

pragmatice i se datorează, în mare parte, rezultatele excelente obtinute de catre aceste societati..

Mai
mult
decat
atat,
o
formulare
corecta
a
misiunii
organizatiei
si
o
implementare

corespunzatoare
a
acesteia
in
randul
angajatilor
unei
companii
are
ca
rezultat
un
mediului
intern

consolidat
,
alocarea
resurselor
dupa
un
plan
bine
stabilit,
indicarea
directie
de
dezvoltare
a

societatii,
analizarea
rezultatelor
societatii
prin
analiza
separata
a
diviziilor,
compartimentelor
si,

ca ultima analiza, analiza a posturilor societatii, luate separat.

Procesul
de
definire
misiunii
unei
companii
este
un
proces
amplu,
de
lunga

durata,
influentat
puternic
de
viziunea
strategica
a
antreprenorului
ajustata
in
functie
de
conditiile

mediului
,
cultura
organizationala
a
firmei,
metoda
de
conducere
adoptata
de
echipa

manageriala, etica in afaceri a companiei.

Misiunea
antreprenorului
este
de
a
furniza
servicii
de
cea
mai
inalta
calitate,

pentru
a
deveni
o
optiune
de
luat
în
calculul
clientilor
in
cautare
de
un
partener
loial,
un
furnizor

competitiv,
capabil
sa
le
satisfaca
nevoile
specifice
prin
servicii
de
calitate
livrate
la
timp,
prin

decizii inovative si flexibile, avand , astfel, success, prin succesul clientilor..

2.6.
STRATEGIA

Concomitent
cu
dezvoltarea
societati
în
plan
tehnologic,
se
desfasoara
activitatea
de

initiere
si
extindere
a
pietei
de
desfacere,
prin
decizii
si
politici
manageriale
sustinute,
care

folosesc
si
combina
tehnici
de
marketing
traditionale
(catalog
de
produse,
pliante,
actiuni
prin

mass-media), cu tehnici moderne informatice.

Strategia
de
resurse
umane
societatii
este
de
a
asigura
o
forta
de
munca
instruita
si

motivata
care
sa
contribuie,
prin
continua
imbunatatire
a
performantelor
individuale
si
de
echipa,

la atingerea obiectivelor afacerii.

Fiind
o
societate
intr-un
domeniu
concurential,
strategia
de
dezvoltare
adoptata
trebuie
sa

fie
reprezentata
de
imbunatatirea
continua
a
calitatii
si
de
eficientizare
a
activitatii
firmei
pentru

satisfactia
actualilor
si
viitorilor
clienti,
extinderea
pietei
si
a
cotei
firmei
pe
piata
si
implicit

pentru cresterea profitului si a cifrei de afaceri.

Intr-o
economie
de
piata,
bazata
pe
competitivitate,
calitatea
si
gama
diversificata
a

produselor,
a
serviciilor
oferite
sunt
atribute
esentiale
care
pot
face
diferenta.
Insa,
pentru
ca

acestea sa fie posibile, permanent trebuie avute în vedere

-imbunatatirea
calitatii
resurselor
umane
(angajarea
si
altor
persoane
daca
este
necesar
si

instruirea acestora),

-investitii in echipamente performante si nepoluante,

– adaptarea marketingului si a managementului cerintelor pietei.

Dezvoltarea
activitatii
firmei
contribuie
,
din
punct
de
vedere
social,
la
realizarea

obiectivelor
strategice
ale
comnitatii
în
care
isi
va
desfasura
activitatea
(
dezvoltare
zonala,

implicare
sociala,
cresterea
nivelui
de
trei
al
locuitorilor
,
prin
angajarea
acestora
ca
forta
de

munca,
prin
platat
taxelor
si
impozitelor
specificw
zonei,
etc
)
prin
folosirea
si
promovarea

resurselor materiale si umane locale.

Continua
dezvoltare
si
dorinta
de
competitivitate
pe
piata
au
ca
rezultat
o
serie
de

transformari
cantitative,
structurale
si
calitative
in
ansamblul
activitatilor
social-economice:

productie, distributie, management, sistem informational financiar-contabil, etc.

2.7.
OBIECTIVELE

2.7.1.
Obiectivul
general
al
societatii
il
reprezinta
consolidarea
si
dezvoltarea
durabila

atat din punct de vedere social cat si din punct de vedere economic al afacerii societatii.

Aceasta
doreste
sa
se
afirme
pe
piata
prin
seriozitate
si
calitatea
desavarsita
a
serviciilor

oferite,
de
a
se
dota
cu
toata
gama
de
echipamente
necesare
productiei
sau
prestarilor
de
servicii,

implicit sporirea personalului calificat.

Necesitatea
de
continua
dezvoltare
si
nevoia
de
a
fi
competitivi
pe
piata,
dar
si
dorinta
de

a
putea
multumi
proprii
clienti,
genereaza
motivatia
care
conduce
Ia
implementarea
unei
stfel
de

afaceri.

Atat
consolidarea
sectorului
de
servicii,
cat
si
crearea
unui
mediu
favorabil
dezvoltarii

durabile
a
societatii
si
imbunatatirea
procesului
tehnologic
se
va
realize
finantarea
achizitiei
de

utilaje
si
echipamente
performante,
prin
cresterea
calitatii
serviciilor
furnizate
si
prin
cresterea

ocuparii fortei de munca.

2.7.2 Obiectivele specifice

Antreprenorul
are
in
vedere
diversificarea
activitatii
societatii
sale.
Aceasta
se
poate
face

prin
realizarea
de
investitii
necesare
dezvoltarii
firmei
avand
ca
rezultat
un
flux
tehnologic

modern.
Pentru
o
mai
buna
integrare,
în
conformitate
cu
legislatia
europeana
de
mediu,
se

adopta,
în
acealsi
timp,
masuri
de
imbunatatire
a
calitatii
mediului
inconjurator
si
de
cresterea
a

eficientei
energetice.
Aceste
investitii
vor
contribui
Ia
alinierea
produselor
si/sau
serviciilor

prestate
cu
cerintele
de
calitate
si
performanta
caracteristice
Uniunii
Europene
si
a
pietei
de

desfacere.

Infiintarea
si
dezvoltarea
unei
societati
are
impact
pe
plan
local
prin
crearea
de
noi
locuri

de
munca
Ia
nivelul
firmei
societatii
.
Nu
toate
noile
afaceri
au
posibilitatea
de
a
angaja,
de
la

inceput
un
numar
mare
de
persoane,
insa,
chiar
daca,
pentru
inceput,
o
societate
nu
angajeaza

intr-o
cantitate
insemnata
ca
numar,
angajarea
persoanelor
Ia
nivelul
firmei
nu
poate
fi

considerata
decat
satisfacatoare
pentru
zona
respectiva.
In
Romania,
rata
somajului,
chiar
daca
în

ultimii
ani
a
scazut,
pentr
ca,
anul
asta,
din
cauza
crizei
declansata
de
epidemia
de
COVID-19,
sa

creasca
brusc,
este
un
indicator
nefast
economiei
romanesti.
Prin
crearea
de
noi
locuri
de
munca

asigurand
astfel
cresterea
potentialului
resurselor
umane
ale
societatii,
a
cifrei
de
afaceri,
in

paralel
cu
asigurarea
unor
masuri
prin
crearea
de
noi
locuri
de
munca,
gradul
de
ocupare
a
fortei

de
munca
zonal
va
creste
si
în
general,
odata
cu
cresterea
si
dezvoltarea
activitatii
antreprenoriale

intr-o
anumita
zona,
este
garantata
si
dezvoltarea
durabila
a
acelei
zone,
o
dezvoltare

economico-sociala durabila.

2.7.3 Obiective
ȋ
ncadrat e
ȋ
n timp-exemple

Obiective pe termen scurt
​
:

–
dezvoltarea societatii

–

consolidarea relatiilor comerciale cu clientii actuali;

–
cresterea cifrei de afaceri – 15 %;

–
cresterea profitului – 25 %

–
pastrarea numarului de angajati;

Obiective pe termen mediu:

–
atragerea de noi clienti printr-o campanie agresiva de ofertare a serviciilor oferite;

–
crearea de noi locuri de munca ca urmare a demararii afacerii

–

cresterea numarului de angajati datorita dezvoltarii afacerii;

–
cresterea cifrei de afaceri- 25 %;

–
cresterea profitului – 30 %

–
consolidarea firmei pe piata interna;

Obiective pe termen lung:

–
cresterea cifrei de afaceri cu 35%

–
cresterea profitului cu 45 %;

–
cresterea numarului de angajati

–
reducerea
consumului
de
energie
electrica
conventionala
prin
achizitionarea
de

echipamente
cu
un
randament
energetic
superior
si
implementarea
solutiilor
inovative
privind

producerea si utilizarea de energii neconvetionale "verzi";

–
crearea
unui
brand
de
succes,
promovand
in
acelasi
timp
zona
si
atragerea
si

fidelizarea clientilor.

–
extinderea pietei interne;

2.8. AFACEREA

O
afacere
cu
sanse
mari
de
reusita
,
în
general,
ar
trebui
sa
fie
,
ca
domeniu
de

activitate,
din
zona
de
experienta
si
de
cultura
profesionala
a
antreprenorului.Pentru
ca
afacerea

sa se desfasoare pe o perioada indelungata, antreprenorul trebuie sa identifice :

2.8.1.
DOMENIUL DE ACTIVITATE

Alegerea
domeniului
de
activitate
–
in
cazul
cel
mai
sigur,
pe
langa
ceilalti
factori

enumerate mai sus, antreprenorul ar trebui sa inceapa o afacere in domeniul in care este pregatit.

Blazius
Guban,
fondatorul
fabricii
de
productie
incaltaminte
“
Guban”,
era
descris,
de

ziarele
vremii,
ca
un
bănă
ț
ean
cu
cinci
clase,
care
abia
ș
tia
să
scrie
sau
să
citească,
dar
care
se

pricepea foarte bine la făcut pantofi .

Pregatirea
si
experienta
antreprenorului
sunt
calitati
necesare
dar
nu
suficiente

pentru
ca
acesta
sa
aiba
success.
Creativitatea,
intuitia,
bunul
simt,
calitate
de
lider,
capacitatea

de
a
risca
dar
si
prudenta
sunt
alte
atribute
pe
care
antreprenorul
trebuie
sa
le
detina
pentru
a

putea sa dezvolte o afacere de succes.

2.8.2.
PRODUSUL
​
sau
​
SERVICIUL

Produsul
pe
care
intentioneaza
sa-l
produca
sau
serviciul
pe
care
il
va
presta.,
trebuie

gandit
de
antreprenor
ca
fiind
acel
acel
produs
sau
serviciu
necesar
societatii
si
pentru
care

oferta actuala este deficitara

2.8.3.
CONSUMATORII

Raportat
la
consumatorii
produsului
sau
serviciului
,
o
buna
cunoastere
a
celor
catre
care

te
adresezi
inseamna
raspunsuri
cat
mai
exacte
la
urmatoarele
intrebari
esentiale
pentru
viitorul

afacerii sale

–
Cat sa produca ?

–
Cum sa produca?

–
Pretul de vanzare ?

–
Piata produsului ( sau serviciului prestart )

–
Obtinerea profitului

astfel
incat,
in
urma
viitoarei
activitati
economice,
cel
putin
sa
nu
aiba
pierderi
la
inceput,
sa

supravietuiasca
perioadei
in
care
diverse
obstacole
si
greutati
impuse
atat
de
factori
externi,
cum

ar
fi
concurenta,
cadru
legislative
instabil
cat
si
de
factorii
interni
reprezentati
de
propriile

ineficiente
si
greseli
specific
unui
debut,
etc.
pentru
ca,
in
timp,
sa
obtina
profit
prin
vanzarea

bunurilor produse ( sau serviciilor prestate ) care satisfac cereri ale societatii.

2.8.4.
SISTEMUL ECONOMIC

–
factor
important,
in
care
antreprenorul
isi
poate
dezvolta
afacerea
este
reprezentat
de
sitemul

economiei
de
piata,
system
unde
agentii
economici,
printe
care
si
antreprenorii,
au
libertatea
de

a-si
maximiza
profiturile
(
in
cazul
producatorilor/
presatorilor
de
servicii
)
,
atat
timp
cat,
prin

activitatea
lor,
nu
afecteaza
libertatea
de
actiune
a
celorlati
agenti
economici
.
Acesta
poate
fi

influentat de :

A)
Mediul concurential

Multe
firme
private
puternice,
cu
potential
de
adaptare
Ia
piata,
investesc
permanent
in

retehnologizare
sau
in
diverse
obiective
de
imbunatatire
a
serviciilor
oferite
(utilaje
noi
si

performante).
De
asemenea
firme
cu
structuri
mari
si
rigide
fac
eforturi
deosebite
sa
se

restructureze.
Atuurile
in
aceasta
piata
concurentiala
sunt
date
de
costurile
cat
mai
mici
de

productie
care
automat
se
reflecta
in
costurile
finale
ale
serviciului
si
care
fac
departajarea

competitorilor.

B)
Mediul cultural

Este
constituit
de
ansamblul
valorilor,
normelor,
traditiilor
Ia
care
se
raporteaza
membrii

unei
societati
si
din
sistemul
serviciilor
culturale
existente
intr-un
spatiu
social
determinat:
tara,

zona,
localitate.
Publicul
culturii
nu
este
insa
un
consumator
in
sensul
comercial
al
termenului,
el

este
un
receptor
si
un
interpret
al
ei.
Consumatorul
de
azi
este
mult
mai
constient
de
multiplele

semnificatii
culturale
ale
bunurilor
si
serviciilor
care
i
se
ofera
pentru
satisfacerea
preferintelor
si

se
implica
in
mai
mare
masura
in
judecarea
comparativa
a
variantelor
ce-i
stau
Ia
dispozitie

pentru
atingerea
scopurilor
sale
de
viata.
Deoarece
consumatorul
din
zilele
noastre
este
mult
mai

avizat
si
constient
de
semnificatiile
culturale
ale
serviciului
oferit,
sarcina
operatorilor
de

marketing devine tot mai complexa si nu pot ignora impactul mediului cultural asupra firmei.

C)
Mediul economic

Reprezinta
suportul
puterii
de
cumparare
a
clientilor.
Standardele
de
viata
si
inclinatia

spre
consum
depind
de
nivelul
de
dezvoltare
al
economiei,
de
structura
pe
ramuri
a
acesteia,
de

gradul
de
ocupare
al
fortei
de
munca,
de
politica
fiscala,
inflatie,
rata
dobanzilor
si
conditiile
de

acordare
a
creditelor.
Acesti
factori
determina
volumul
si
structura
ofertei
de
marfuri,
nivelul

veniturilor banesti, marimea cererii de marfuri, nivelul concurentei si al preturilor.

D)
Mediu natural

Constituit
din
ansamblul
resurselor
naturale
care
sunt
necesare
desfasurarii
activitatii

operatorilor
de
piata.
Resursele
naturale
sunt
formate
din
bogatiile
actuale
si
cele
potentiale
pe

care
le
furnizeaza
natura.
Resursele
naturale
sunt
o
conditie
necesara
si
determinanta
a
tipului
de

structura
economica
a
unei
tari.
Mediul
natural
cuprinde
reactia
marketingului
Ia
oportunitatile

create
de
tendintele
existente.
Penetrarea
unei
piete
depinde
si
de
gradul
fizic
de
accesibilitate
a

acesteia,
in
analiza
careia
intervin:
distanta
geografica,
configuratia
terenului,
coordonatele

climatice,
resursele
naturale,
potentialul
energetic
local.
Antreprenorul
trebuie
sa
dobandeasca
de

asemenea
informatii
asupra
infrastructurii
rutiere,
fluviale,
feroviare,
aeriene
existente
pe
piata

vizata.

E)
Mediul tehnologic

Influenteaza
atat
pe
antreprenori
cat
si
pe
consumatori,
ca
efect
al
schimbarilor

tehnologice
care
au
loc
intr-un
ritm
tot
mai
rapid.
Pentru
consumator,
schimbarile
tehnologice

ofera
eficienta
in
termeni
de
timp-economie.
Mediul
tehnologic
determina
aparitia
de
noi

modalitati
de
a
satisface
nevoile,
identifica
nevoi
latente
prin
folosirea
rezultatelor
tehnologice,

modifica
natura
concurentei,
determina
schimbarea
modului
de
comportare
a
cererii.
Mediul

tehnologic
este
cadrul
cel
mai
larg
al
progresului
deoarece
Ia
baza
tuturor
schimbarilor
sta

inovatia.
Concurenta
inovationala
devine
din
ce
in
ce
mai
mult
o
lupta
competitionala
cu
timpul,

mai ales pe piata internationala.

F)
Mediul politic

Este
rezultatul
raporturilor
dintre
fortele
politice
ale
societatii,
al
programelor
de

guvernare,
toate
acestea
gasindu-si
reflectarea
in
gradul
de
implicare
a
statului
in
economie,
in

aptitudinea
fata
de
libera
initiativa,
in
masurile
de
stimulare
a
diferitelor
sectoare
economice
si
a

competitiei
dintre
agentii
economici.
Gradul
de
stabilitate
al
climatului
politic
conditioneaza

orizontul actiunilor firmei, directioneaza interesul acesteia.

G)
Mediul legislativ

Reprezinta
cadrul
reglementat
de
functionare
a
unitatilor
economice
–
el
se
refera
Ia

sistemul
de
legi
si
alte
acte
normative
cu
caracter
obligatoriu,
precum
si
Ia
sistemul
institutiilor

abilitate
sa
asigure
aplicarea
acestora.
Asupra
modului
de
desfasurare
a
activitatilor
firmei
se
vor

rasfrange
direct
trasaturile
sistemului
legislativ,
ca
de
pilda,
claritatea
sau
ambiguitatea

reglementarilor,
coerenta
legislatiei,
vidul
legislativ
vizand
anumite
domenii,
fermitatea
aplicarii

legilor.
Trecerea
de
la
economia
centralizata,
economie
care
s-a
dovedit
ineficienta,
la
econimia

de
piata,
reprezinta
conditia
esentiala
prin
care
activitatea
economica
se
revitalizeaza
,
fiind
in

masura
sa
asigure
libertatea
de
actiune
a
antreprenorului,
rentabilizarea
activitatii
acestuia
pe

criterii concurentiale de piata.

Orientarea
spre
tipul
European
de
economie
de
piata
are
mai
multe
motivatii.
In

primul
rand
Romania
,
ca
mebru
cu
drepturi
depline
al
Uniunii
Europene,
are
relatii
economice

cu celelalte tari europene, modelul avand elemente commune cu celelalte tari membre.

Insa,
lunga
perioada
de
tranzitie,
de
la
economia
centralizata
la
economia
de
piata

a
economiei
nationale,
a
infuentat
activitatea
antreprenorului
prin
socurile
successive
,
provenite

din
liberalizarea,
in
etape,
a
preturilor,
modificari
ale
cursului
de
schimb,
etc,
toate
aceste

intervenind
in
organizarea
la
nivel
de
antreprenor.
Cresterile
bruste
ale
cursului
valutar,

modificarile
dese
ale
politicilor
fiscale
ale
statului,
variatiile
mondiale
ale
diferitelor
materii

prime
strategice
(
petrol,
aur,
gaze
naturale,
etc
)
toate
acestea
au
avut
ca
efect,
de
cele
mai
multe

ori,
pierderi
mari
care,
neputand
fi
acoperite,
multi
antreprenori
au
intrat
în
faliment,
nivelul

increderii acestora în dezvoltarea economiei romanesti fiind unul foarte scazut.

Un
studiu
de
traditie,
referitor
la
nivelul
de
incredere
al
antreprenorilor
în
economia

romaneasca
este
efectuat
,
annual
de
compania
EY
Romania,
parte
a
firmeii
EY
(
Ernst
&
Young

), una dintre cele mai mari firme de audit din lume.

Conform
acestui
studiu,
realizat
în
urma
rspunsurilor
primite
din
partea
a
301
lideri
de

organizatii
din
diverse
ramuri
ale
economiei
romanesti,
procentul
respondentilor
increzatori
si

foarte
increzatori
în
economia
romaneasca
a
scazut
de
la
31%
în
2018
la
18
%
în
2019.
Luand
în

calcul
si
faptul
ca,
în
2019,
numarul
celor
neincrezatori
si
foatrte
neincrezatori
este
de
47
%,
(
în

usoara
crestere,
fata
de
45
%
în
2018
).
Aceste
procente
dezvaluie
ingrijorarile
antreprenorilor

din
Romania,
ingrijorari
justificate
de
inflatie,
incertitudinile
fiscale
si
legislative,
caracterul

nesustenabil
al
cresterii
economice
bazate
pe
consum.
Cu
siguranta,
în
studiul
organizat
pentru

anul
2020,
cel
mai
puternic
factor
perturbator
al
economiei
romanesti
,
dar
si
mondiale,
va
fi

reprezentat
de
efectul
pandemiei
de
COVID-19,
pandemie
care,
practic,
paralizat
economiala

nivel
global,
efectele
acesteia
declansand
o
criza
care
va
trece
destul
de
greu
si
cu
urmari
nefaste

pentru toate economiile fie ele nationale, comunitare sau globale..

Tabel 1. Nivelul de incredere privindevolutia economiei romanesti

1
1
EY Romania ( 2019 )-
​
Barometrul mediului de afaceri romanesc-
​
tabel – prelucrare personala

Foarte

increzator

Increzator

Neutru/Stabil

Neincrezator

Foarte

neincrezator

Nu am o parere/ greu de anticipat

2019

2%

16%

32%

40%

7%

4%

2018

1%

30%

23%

34%

11%

1%

Grafic 1

2

Pentru
o
ierarhizare
a
celor
mai
importanti
factori
în
realizarea
unei
strategii
de
tara,

strateie
care
ar
fi
în
masura
sa
creeze
un
mediu
antreprenorial
puternic
,
aceeasi
companie
de

audit a realizat un studiu, obtinand urmatoarelel rezultate :

Tabel 2.-Factori importanti în realizarea unei strategii de tara

3
Coerenta legislativa/fiscala

9%

Stabilitate ( termen general )

9%

Mediu politic

8%

Stabilitate politica

7%

Infrastructura

7%

2
EY Romania ( 2019 )-
​
Barometrul mediului de afaceri romanesc-
​
grafic- prelucrare personala

3
EY Romania ( 2019 )-
​
Barometrul mediului de afaceri romanesc-
​
tabel – prelucrare personala

Investitiile

5%

Educatie

5%

Consecventa politica

4%

Stabilitate legislativa si/sau fiscala

4%

Predictibilitate

3%

Stabilitate economica

3%

Reducerea birocratiei

2%

Accesarea fondurilor europene

2%

Sustinerea antreprenoriatului

2%

Forta de munca

1%

Altele

11%

Nu stiu, nu raspund

19%

Un
alt
aspect
important
In
dezvoltarea
unei
afaceri
este
dat
de
cultura
antreprenoriala
a

antreprenorului
si
a
colaboratorilor
luim
în
demersul
acestuia
de
a-si
incepe
o
afacere
noua,
dar

si de cultura, traditiile, supersittiile celor care fac parte din societati cu traditie .

Din
pacate,
in
Romania,
ca
urmare
a
celor
aproape
50
de
ani
de
oranduire

socialista
a
societatii,
cultura
antreprenoriala
s-a
pierdut
aproape
in
totalitate,
urme
ale
economiei

de
piata
a
societatii
romanesti
interbelice,
regasindu-se,
destul
de
timid,
in
micile
ateliere
de

croitorie, marochinarie, cizmarie, etc.

”
​
A
existat
o
cultură
antreprenorială
în
perioada
interbelică.
Ceea
ce
a
făcut
diferen
ț
a
în
acele

momente
a
fost educa
ț
ia
noilor
antreprenori care
au
fost
ș
coli
ț
i
în
afară,
în
Germania,
la
Londra
sau

la
Viena. Au
învă
ț
at
ceva
de
acolo
ș
i
au
aplicat
ceea
ce
au
învă
ț
at
în
afacerile
din
România,
au
învă
ț
at

să adapteze.
​

​
Ca să treci de marea criză este ceva ce
ț
ine
ș
i de abili tă
ț
ile antreprenoriale
​
”

4

Si,
din
nou,
din
pacate,
la
30
de
ani
de
la
Revolutia
Romana
din
1989,
tranzitia
de
la

economia
centralizata
catre
economia
de
piata
inca
nu
este
incheiata
,
multe
dintre
meandrele

societatii
socialiste,
cum
ar
fi
infierarea
greselii
si
condamnarea
escului,
fiind
prezente
si
astazi

in
constiinta
colectiva
a
acesteia.
Inca
spaga
rezolva
multe
dintre
situatii,
pilele,
relatiile
si

gradele
de
rudenie
primeaza
in
fata
experientei
si
pregatirii,
un
aparat
de
stat
greoi
în
care

birocratia
excesiva,
sustinuta
din
toate
punctele
de
vedere
,
de
mai
toate
guvernele
pe
care

Romania post-decembrista le-a avut, aproape ca sufoca orice initiativa de a porni o afacere .

4
​
https://start-up.ro/cultura-antreprenoriala-in-romania-si-viziunea-asupra-esecului/-
Oana
Cosman-„
Cultura
antreprenorială
în
România:

cum
ș
tergi
peste
40
de
ani
în
care
e
ș
ecul
a
fost
blamat
“
​
,
​
citat
din
Dumitru
Lacatusu-
Doctor
in
istorie
al
„Universitatii
Alexandru
Ioan
Cuza”
din

Iasi, , site accesat la data 25-04-2020

Toate
acestea
pot
fi
contracarate
doar
printr-o
atitudine
antreprenoriala.
A
devenit
evident
ca,

fara
o
cultura
antreprenoriala
solida,
miscarea
antreprenoriala
din
Romania
nu
va
fi
una

puternica.
În
acest
scop,
au
aparut
programe
diverse
de
sustinere
a
antreprenorilor,

guvenmentale,
programele
de
finantare
cu
fonduri
europene
de
pre-aderare
si
post
aderare,
s-au

infiintat
scoli
de
bussines,
educatia
antreprenoriala
se
studiaza
în
universitatile
de
profil

economic si nu numai.

O
initiativa
de
foarte
importanta
a
luat
nastere
odata
cu
semnarea,
la
10
decembrie
2019,

intre
Ministerul
Economiei
si
Comertului,
Confederatia
Nationala
pentru
Antreprenoriat
Feminin

(
CONAF
)
si
Federatia
Patronala
Petrol
si
Gaze
(
FPPG
)
a
Acordului
de
Parteneriat
Pentru

Educatia Antreprenoriala “ Pactul pentru Educatie Antreprenoriala” ,

Memorandumul
de
colaborare
impune
introducerea
orelor
de
educatie
antreprenoriala
în

ciclul
gimnazial
si
liceal,
realizandu-se
un
salt
urias
în
pregatirea
pentru
business
a
viitorilor

antrepreenori.

Concluzii

Asadar,
drumul
este,inca,
destul
de
anvoios,
insa,
antreprenorul
roman
,
dar
si
puterea

politica
si
administrativa,
au
acum
de
unde
invata
si
de
a
se
inspira.
Modelele
de
succes
ale
altor

natiuni,
cum
ar
fi
S.U.A.,
Marea
Britanie,
economiile
puternice
ale
Uniunii
Europene,
Franta,

Gerrmania,
Spania,
Italia
si
multe
alte
state
ale
caror
economii
nationale
se
sprijina
,
în
primul

rand, pe activitatile antreprenoriale se pot modelasi adapta caracteristicilor economiei nationale.

Romania,
de
le
Revolutia
Romana
din
1989
si
pana
în
prezent
a
beneficiat
de
diverse

programe
de
finantare
comunitare
pre-
aderare
(
Sapard
,
Phare
)
si
post
aderare
,
prin
fondurile

structurale
acordate
statelor
membre
,
prin
Programe
Operationale
de
implementare
a
Fondurilor

Structurale Europene, programate în perioade de cate 7 ani, 2007-2013; 2014-2020 si 2021-2027.

Din
punctul
meu
de
vedere,
antreprenoriatul
romanesc
se
afla
intr-o
perioada
benefica

pentru dezvoltare, avand în vedere urmatoarele aspecte :

-legislatia
mult
mai
favorabila
si
dedicata
dezvoltarii
activitatii
antreprenoriale
din

Romania

– Oportunitati de bussines incepand de la nivel local, pana la nivel comunitar sau global

– programe guvernamentale de creditare în conditii forte avantajoase a antreprenorilor

–
programe
de
finantare
comunitare,
fonduri
structurale
comunitare,
puse
la
dispozitia

antreprenorilor romani de Comunitatea Europeana

–
Introducerea
culturii
antreprenoriale
ca
materie
de
studiu
în
ciclurile
gimnaziale
si

liceale

–
Inmultirea
si
diversificarea
metodelor
de
studiu
si
de
aprofundare
a
cunostintelor

necesare
dezvoltarii
unei
culturi
antreprenoriale.
În
acest
sens
au
aparut
programe
de
studiu

dedicate
cum
ar
fi
Programe
de
studiu
si
de
Master
în
domeniul
Administrarii
Afacerilor
(

Programul
de
licenta
si
de
Master
;
Antreprenoriat
si
Administrarea
Afacerilor
din
cadrul

Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor, Universitatea “ Nicolae Titulescu )

– Lansarea programului IMM Invest, un program astepta cu interes de catre antrepnrenori

Din
pacate,
aceasta
perioada
este
umbrita
de
declansarea
crizei
generate
de
extinderea
,
la

nivel
global,
a
infectiei
cu
virusul
COVID-19.
Pentru
contracarearea
efectelor
negative

dezastruoase
pe
care
aceasta
pandemie
le
are
asupra
economiilor
multor
state,
din
punctul
meu

de vedere, cateva masuri ar fi necesare , si anume :

a)
Restrangerii
birocratiei
excesive
–
administratie
greoaie,
generatoare
de
coruptie
la

diferite niveluri.

b)
Transparentizarea
procedurilor
de
accesare
a
fondurilor
guvernamentale
sau
structurale

comunitare si studierea si aprobarea obiectiva a dosarelor de finantare depuse de antreprenori

c)
Pentru
antreprenorii
din
agricultura,
demararea
proiectelor
de
refacere
a
sistemului
de

irigatii,
plata
subventiilor
legale,
acordarea
de
credite
speciale
pentru
achizitia
de
masini
si

echipamente
necesare
desfasurarii
activitatii,
cu
pata
primei
rate
incepand
cu
al
treile
an,
lasand
,

astfel,
antreprenorului
din
agricultura,
timpul
necesar
obtinerii
de
profit
din
activitatea
de

comercializare
a
produselor
obtinute,
procedura
simplificata,
transparenta
si
mai
rapida
de

accesare a fondurilor europene.

d)
Facilitati
fiscale
suplimentare
pentru
antreprenorii
care,
în
perioada
pandemiei

declansate
de
cvirusul
COVID-19,
aleg
sa
nu-si
inchida
activitatea,
pastrand
,
astfel,
si
locurile

de
munca
.
Statul
roman
plateste,
75
%
din
salariul
unui
angajat
al
unei
societati
daca
acea

societate
nu-I
desface
contractul
de
munca,
dar
il
trimite
în
somaj
tehnic.
Antreprenorii
care
nu

isi inchid activitatile, nu dispun de niciun ajutor guvernamental pentru aceasta situatie.,

e) Amanarea taxelor, contributiilor sociale si impozitelor firmelor

f)
Amanarea
ratelor
la
credit
pentru
IMM-uri,
fara
a
mai
calcula
dobanda
la
dobanda

creditului, in prioada stabilita legal

g)
Posibilitatea
deducerii
fiscale
a
pierderilor
suferite
de
catre
companii,
în
perioada

aceasta, din veniturile realizate în 2019.