Factori de Crestere a Competitivitatii Si Eficientei In Sectorul Bancar

C U P R I N S

Introducere

Actualitatea temei de cercetare. În sistemul bancar, activitatea bancară se bazează pe relațiile de piață și reprezintă unul din cele mai importante sectoare economice a unui stat. Procesul mecanismelor de piață determină transformări considerabile în toate domeniile de activitate, inclusiv în sfera bancară, influențînd amplu demararea performanțelor din orice structură socială a unei comunități umane, mai ales dacă e în proces de tranziție – situația actuală a societății din Republica Moldova. Restructurarea și dezvoltarea sistemului bancar este puternic influențat de posibilitățile oferite de diversitatea produselor inovative. Necesitatea obiectivă de implementare a inovațiilor bancare se asigură de faptul că acestea constituie mecanismul principal de menținere a competitivității activității bancare fiind în concordanță cu procesele care decurg pe piață.

Actualitatea temei de cercetare este determinată și de cerințele băncilor comerciale privind creșterea indicatorilor de performanță bancară. Acest rezultat poate fi obținut prin implementarea inovațiilor în activitatea bancară, deoarece reprezintă una din activitățile de bază generatoare de venit, precum și pe gestiunea riscurilor.

Necesitatea cercetării aspectelor privind activitățile bancare este determinat de faptul că băncileasigură circulația continuă a capitalului și a banilor, creditarea întreprinderilor, a statului și a populației, contribuie la crearea condițiilor favorabile pentru creșterea economică.

În lucrarea de față ne-am propus specificarea activităților desfășurate de băncilor comerciale din Republica Moldova, tendințele dezvoltării și căutarea noilor căi de eficientizare a activității în urma cărora băncile va reuși obțină o stabilitate mai înaltă, prin menținerea unui grad de risc acceptabil și gestionat corespunzător.

Gradul de studiere a temei cercetate. În teză, sunt luate în considerare rezultatele cercetărilor ce relevă anumite aspecte privind analiza activității băncii prin aplicarea diverselor metode de analiză, precum și aspecte ce vizează impactul mediului economic asupra stării financiare a băncilor, etc.

Astfel, aceste studii se regăsesc în lucrările cercetătorilor Băncilă N., Cobzari L., Cuhal R., N. Dardac, N. Dănilă, R.Stroia, Gîrlea M., Ștefaniuc O, Ștahovschi A., ce au studiat această tematică evidențiind anumite aspecte ale activității bancare în Republica Moldova.

În contextul actualității temei a fost formulat scopul lucrării care constă în studierea rolului și apariției băncilor comerciale atât la nivel mondial, cât și pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, analiza cadrului normativ care reglementează activitatea băncii comerciale în Republica Moldova, precum și analiza activității bancare prin prisma activității BC ”Victoriabank” S.A.

Scopul urmărit a fost concretizat în următoarele sarcini ale cercetării:

Cercetarea conceptului, rolului și funcțiilor băncii comerciale;

Analiza bazei normative de reglementare a activității bancare în Republica Moldova;

Analiza activității bancare a BC ”Victoriabank” S.A.;

Studierea problemelor actuale ale băncilor comerciale și conturarea principalelor direcții de soluționare a lor;

Formularea recomandărilor privind gestiunea riscurilor bancare.

Structura și conținutul tezei. Conform scopului și sarcinilor preconizate, teza are următoarea structură: adnotare. introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie, anexe.

În Introducere este argumentată actualitatea, necesitatea și gradul de studiere a temei de cercetare; este formulat scopul și sarcinile cercetării, precum și domeniul de cercetare.

În Capitolul I – Organizarea și funcționarea băncii comerciale  în Republica Moldova este prezentată apariția băncilor comerciale, sunt prezentate funcțiile și rolul acestora. O atenție deosebită s-a acordat cadrului juridic și instituțional de organizare și funcționare a băncii comerciale, sunt cercetate tipurile de activitate desfășurate de către băncile comerciale și evidențiate practicularitățile acestora.

Capitolul II – Analiza organizării și activității economico-financiare a Băncii Comerciale ”Victoriabank” S.A. – este dedicat analizei organizării, principiilor de funcționare și indicatorilor activității economico-financiare băncii, relevării principalelor cauze ale regresului unor indicatori ai activității băncii în anul 2014 față de anii precedenți. În cadrul acestui capitol sunt prezentate produsele și serviciile băncii.

În cadrul Capitolului III ”Administrarea riscurilor și factorii de succes ai activității bancare” este prezentată situația privind managementul riscurilor în BC ”Victoriabank” S.A. și evidențiați factorii de creștere a competitivității și eficienței în sectorul bancar din Republica Moldova.

În Concluzii și recomandări sunt conturate concluziile și sunt menționate propuneri de eficientizare a activității băncilor din Republica Moldova.

În procesul de realizare a prezentei teze au fost utilizate metodele de cercetare: inducția și deducția, abstracția științifică, corelarea, clasificarea, comparația, analiza și sinteza, precum și reprezentarea grafică și tabelară a datelor și fenomenelor cercetate.

Bază informațională a tezei au costituit-o rapoartele anuale ale Băncii Naționale a Moldovei, rapoartele anuale ale BC ”Victoriabank” SA, informații publicate în presă economică, informații plasate pe paginile web ale băncilor comerciale; actele legislative și normative ale Republicii Moldova; materialele conferințelor internaționale, precum și publicațiile cercetătorilor autohtoni în reviste științifice și materiale ale comunicărilor științifice naționale și internaționale.

Capitolul I. Organizarea și funcționarea băncii comerciale  în

Republica Moldova

1.1. Conceptul, apariția si funcțiile băncii comerciale

În mecanismul de funcționare al sistemului financiar al statului un rol important revine băncilor comerciale. Scopul băncilor este de a asigura circulația continuă a capitalului și a banilor, creditarea întreprinderilor, a statului și a populației, crearea condițiilor favorabile pentru creșterea economică.

Conceptul „bancă comercială” a apărut la etapa initială de dezvoltare a activitătii bancare, când băncile sprijineau preponderent comerțul, schimbul de mărfuri și plățile. Principalii clienți ai băncilor comerciale la momentul respectiv erau „comerciantii” de unde provine și noțiunea de „bancă comercială”. Primele evidente ale activităților de tip bancar datează încă din Antichitate [19, pag 24]. Primele dovezi ale unei activități bancare se regăsesc în Orientul Apropiat (Babilon) și Egiptul Antic. Templele erau în antichitate nu numai lăcașe de cult ci și locuri de păstrare a banilor și tezaurelor. Templul Uruc din Mesopotamia, datând din perioadă anilor 3400-3200 i.e.n. este cel mai vechi edificiu bancar cunoscut. Templele erau văzute de către populație ca un loc sigur de plasare a bunurilor, iar contra unui mic profit preoții luau în administrare atît bunuri de valoare cât și mărfuri perisabile. O altă practică des întâlnită în această perioadă este împrumutul cu dobândă. Detalii referitoare la depozite, împrumuturi, dobânda percepută și rambursarea creditelor se găsesc în Codul lui Hammurabi [42, pag.12] descoperit , în anul 1901. Hammurabi a fost suveran al regatului babilonian (sec. XVIII-lea î.e.n.).

În Grecia și Romă antică, apariția băncilor că instituții datează din secolele VII-VI î.e.n. Acesta este rezultatul dezvoltării comerțului că o consecință a emiterii monedei proprii de către fiecare oraș comercial. În scopul de a combate camăta mai multe cetăți grecești au decis să constituie „bănci publice” [28, pag. 20-24] care pe lângă rolul propriu-zis bancar, mai aveau și sarcina strângerii impozitelor și dreptul de a bate monedă. În Grecia antică, către sec. VI i.e.n., fiecare oraș comercial și fiecare sanctuar începe să emită monedă proprie, ceea cea dat naștere la numeroase schimburi. Atena era orașul comercial unde se liberalizau dobânzile. Zarafii țineau „conturile”, cunoșteau bine lumea afacerilor, afaceri pe care le tratau cu mare discreție, aveau o mare influența în societate. Cu scopul de a combate camăta, mai multe cetăți grecești au decis, începând din sec. IV, constituirea băncilor publice, administrate sau controlate de funcționari.

În Romă antică, activitățile bancare au apărut mai târziu decât în Grecia, romanii fiind un popor de agricultori, mai puțin de comercianți. Băncile publice (numite mensae), împrăștiate în provincie, aveau un birou central , colaboratorii lor fiind denumiți „mensarii (collectarii)”. Clienții acestor bănci aveau acces la „extrasul de cont” că mijloc de probă față de terți, iar băncile compensau sistematic creanțele și datoriile, arătând numai soldul.

Primele bănci moderne [32, pag. 38-39] au apărut în Europa, respectiv băncile italiene (Veneția, a.1171, Florența, a.1392, Genova a. 1407); în Spania, a luat ființă o importantă bancă în 1401; în Țările de Jos, a. 1609, o bancă puternică și influența pe plan internațional); Germania (Hamburg a.1619); Anglia a.1694, bancă naționalizată în a. 1946 și pusă sub controlul guvernului, funcționează și în prezent. În Franța, după eșecurile din anii 1716, 1776, luat ființă „Banca Franței” în anul 1800, ulterior „Banca de Scont” din Paris a. 1848, „Creditul Lionez” a.1863, „Societatea generala” a.1864. În Europa, în ciuda controverselor îndelungate asupra moralității dobâzii, sistemul bancar s-a consolidat treptat culminând emiterea banului de hârtie de către Banca Veneției în anul 1637. În SUA, sistemul bancar a demarat ceva mai greu, Sistemul Federal de Rezerve fiind înființat abia în anul 1913 .

Sistemul bancar pe teritoriul actual al Republicii Moldova datează de mult timp. Primele dovezi au fost descoperite între 1786-1855 și reprezintă 55 de plăci de piatră, găsite într-o zonă de mine aurifere ce datau din perioada Daciei Traiane. Cea de-a 13-a placă conține detalii referitoare la contractul privind înființarea unei instituții bancare. Contractul data din 28 martie 167 e.n. și fusese semnat acorda împrumut în numerar și percepea dobânzi, profitul se obținea din dobânda percepută din împrumuturi. În fost creață „Banca Națională a Moldovei”, cu sediul și, fiind considerată prima instituție bancară din Moldova [27, pag. 43].

Băncile și-au mărit importanța pe măsură ce economia a continuat să se dezvolte, iar statul și-a mărit implicarea prin înfiintarea băncilor centrale. Odată cu dezvoltarea industriei, au apărut operațiile de creditare pe termen scurt a ciclului de producție. Termenul de creditare se majora treptat, o parte a resurselor bancare a început să se învestească în capital fix, hîrtii de valoare ș.a. Astfel termenul „comercial” în noțiunea de bancă și-a pierdut sensul inițial. Acum acest termen presupune caracterul „de afacere” al băncii, orientarea ei spre deservirea tuturor agenților economici indiferent de sfera de activitate [32, pag. 18].

Până la mijlocul anului 1991, sistemul bancar al Republicii Moldova oferea un număr limitat de servicii și produse bancare, ca în majoritatea statelor postsovietice, sistemul bancar fiind construit după modelul sovietic, cu bănci specializate pentru: comerț și industrie; export-import (comerț internațional); sectorul energetic; agricultura; pentru economii s.a.

În 1991, prin adoptarea Legii Republicii Moldova nr. 601 din 12.06.1991 cu privire la bănci și activitatea bancară s-au pus bazele sistemului bancar pe două nivele: pe primul – Bancă Natională fără funcții comerciale, dar cu atribuții de supraveghere și control, de emisiune monetară; în al doilea nivel se situează băncile comerciale că agenți economici independenți, constituiți în societăți pe acțiuni în bază legislației societăților pe acțiuni, cu respectarea prevederilor și rigorilor specifice activității bancare. Fostele bănci specializate au fost transformate în societăți pe acțiuni și au primit dreptul drimit dreptul de a efectua toate operațiunile bancare, fără a se mai ține seamă de specializarea sectoriala avută anterior. Odată cu adoptarea acestei legi începe diversificarea activității bancare.

Astăzi băncile comerciale reprezintă organizații multifuncționale ce activează în diferite sectoare ale pieței de capital, în corespundere cu prevederile Legii instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995 [3]. Băncile oferă clienților un set de servicii financiare, care includ creditarea, depozite, decontări, transferuri, vînzarea-cumpărarea și păstrarea valorilor mobiliare, a valutei străine etc.

Legea instituțiilor financiare definește banca ca o instituție financiară care acceptă de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora transferabile prin diferite instrumente de plată și care utilizează aceste mijloace total sau parțial pentru a acorda credite sau a face investiții pe propriul cont și risc [3]. Directiva 2006/48 a Parlamentului european și a Consiliului privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit delimitează instituțiile financiare în instituții de credit și instituții financiare, după cum urmează[2]:

Instituție de credit e o întreprindere a cărei activitate constă în a primi de la public depozite sau alte fonduri rambursabile și de a acorda credite pe cont propriu.

Instituția financiară e alta decît instituția de credit a cărei activitate constă în atragerea de participanți sau în desfășurarea unei sau mai multor activități: i) acordarea creditelor; ii) leasing financiar; iii) servicii de plată.

Sectorul bancar al Republicii Moldova la etapa actuală este constituit din 2 nivele, reprezentate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și 14 bănci comerciale. BNM este responsabilă pentru autorizarea, reglementarea și supravegherea activității instituțiilor bancare, precum și pentru elaborarea și promovarea politicii monetare a statului. Normele sistemului de reglementare bancară al BNM au la bază Principiile de bază ale Comitetului Basel pentru supravegherea bancară, iar în unele privințe, mai ales în ceea ce se referă la suficiența capitalului și provizioanele pentru pierderi la credite, sunt chiar mai stricte.

Referitor la delimitarea și definirea funcțiilor băncilor comerciale, există diferite opinii diferite. Astfel, Constantin Răzvan Caracota susține că ”… băncile comerciale moderne, avînd rolul de intermediari financiari, îndeplinesc o funcție macroeconomică importantă, asigurînd redistribuirea interramurală și interregională a capitalului bănesc” [27, pag. 32].

Mecanismul bancar de distribuire și redistribuire a capitalului pe sfere și ramuri permite dezvoltarea economiei în dependență de necesitățile obiective ale producerii și contribuie la restructurarea economiei.

Băncilor comerciale le este atribuit un rol important în economie, datorită funcțiilor sale. În economia de piață, sistemul bancar indeplinește funcțiile de atragere și concentrare a economiilor societății și de canalizare a acestora printr-un proces obiectiv  de alocare a creditului, câtre cele mai eficiente investiții. În indeplinirea acestor funcții, băncile controlează modul în care debitorii utilizează resursele împrumutate, asigură și facilitează efectuarea platăților, oferă servicii de gestionare a riscului și reprezintă principalul canal de transmisie în implementarea politicilor monetare.

Cercetătorii Nicolae Dardac și Teodora Vascu în lucrarea ”Monedă și credit” [32, pag. 19] atribuie băncilor urmatoarele functii la nivel macroeconomic:

a)     atragerea disponibilităților monetare temporar libere ale diferitilor agenți economici. In acest sens, intreprinzatorii, institutiile, diferitele societati, populatia si chiar statul apeleaza la bănci pentru a le pastra veniturile si capitalurile, pentru care acestea platesc o anumita dobânda.

b)     acordarea si deci, distribuirea de miloace banesti suplimentare diferiților agenți, la solicitarea acestora, în vederea completării capitalurilor proprii. In felul acesta, băncile se dovedesc un sprijin în susținerea proceselor economice pe care le desfășoară un agent economic sau altul.

c)     băncile pot crea instrumente de credit ale circulatiei. Astfel, ele pot acorda credite prin mijloacele proprii de care dispun, prin acumularile formate din depuneri si prin emisiunea de bancnote. In felul acesta este limitata cantitatea de numerar care ar trebui sa circule in realitate.

d)     activitatea bancara pune in evidenta atat avantajele de ordin tehnic cât si economic, intrucât asigura pastrarea sumelor proprietate a deponentilor, efectuarea rapida a platilor si capacitatea de a detine informatii.

Prin activitatea de colectare a resurselor financiare, concomitent cu plasarea lor pe piata prin intermediul creditelor, a operatiunilor de scont si a altor operatiuni pe piata bancara, băncile indeplinesc rolul de intermediari intre detinatorii de capitaluri si utilizatorii acestora.[49, pag. 8]. Rolul băncilor nu se rezuma numai la functiile prezentate mai sus. Astfel, autorul lucrării ”Rolul și funcțiile băncilor în epoca informațiilor” delimitează două categorii de funcții (Fig. 1.1)

Funcția compensatoare este precăutată în timp și în spațiu.

Funcția compensatoare în spațiu presupune organizarea plăților între comercianți, efectuarea transferurilor bănești în conturi, transferul de fonduri dintr-un loc în altul. Toate acestea reprezintă compensarea creanțelor și a datoriilor apărut e în relațiile economice interne și internaționale.

Figura 1.1. Funcțiile băncii comerciale.

Sursă: elaborat de autor în baza sursei (3).

Funcția compensatoare în timp – finanțînd atît producătorii/distribuitorii cît și consumatorii, băncile se implică în întregul ciclu economic. Unii agenți economici produc mai mult decît consumă generînd astfel capacități de finanțare, alții consumă mai mult decît produc generînd o cerere de finanțare.

Funcția de creație a băncilor este analizată în aspect monetar și economic. Astfel, funcția de creație monetară presupune că fiecărei economii naționale îi corespunde la un moment dat un anumit stoc monetar apărut în principal din capacitatea de creație monetară a băncilor (ex. creditul în cont). Funcția de creație economică  presupune participarea băncilor la formarea capitalului financiar al diferitelor entități economice, cît și de acordare a creditelor acestora. Se manifestă aceasta functie pe plan financiar si pe plan tehnic.

Pe plan financiar ea se exprima în:

participarea băncilor la capitalul social al societatilor comerciale;

acordarea, in vederea obtinerii calitatii de asociat sau de actionar, de imprumuturi participative in favoarea societatii comerciale la care banca participa;

acordarea de credite bancare societatilor comerciale.

Pe plan tehnic, functia de creatie economica se manifesta in urmatoarele forme:

băncile joaca rolul de consilier financiar al agentilor economici in cautarea de resurse de finantare si de mijloace de investire a resurselor;

băncile acorda asistenta societatilor comerciale in cazul de majorare a capitalului acestor societati prin subscriptie publica sau in cazul emisiunii de obligatiuni, punand la dispozitie reteaua lor de ghisee sau chiar garantand subscrierea actiunilor sau a obligatiunilor;

în calitate de casier al clientului său, banca colectează resurse în depunerilor bancare și execută ordinile acestuia de încasări și plăți. Depozitele pot fi:

la vedere, atunci cînd titularul poate efectua retrageri oricînd, fără preaviz;

la termen, cînd sumele sunt blocâte pentru o perioadă determinată;

În epoca contemporana locul si rolul băncilor in economie sunt strans legate de calitatea lor de intermediar principal in relatia economii-investitii, relatie hotaratoare in cresterea economica. De aceea, unii autori mai deosebesc o funcție a băncilor – cea de intermediar în relația economii-investiții. Conceptele moderne privind dezvoltarea economica considera ca un rezultat necesar al evolutiei societatii, obtinerea de economii ale agentilor economici sau persoanelor reprezentand venituri neconsumate in perioada curenta si destinate unei utilizari viitoare [44, pag.59].

O altă funcție atribuită băncilor – functia de redistribuire – este specifică și finanțelor publice, activităților fiscale, care, prin pârghia taxelor si impozitelor directe si indirecte colecteaza cu titlu gratuit resurse financiare de la contribuabilii persoane fizice si juridice si le redistribuie tot cu titlu gratuit pentru finanțarea cheltuielilor bugetului central si bugetelor locale. Băncile comerciale indeplinind si ele aceasta functie cvasifiscala, prin câteva parghii.

Astfel, pe calea dobanzilor practicate la resursele atrase de la persoanele fizice si juridice si a celor percepute pentru creditele acordate clientilor, băncile realizează în fapt o redistribuire între cei care economisesc si cei care se imprumută. Se consideră că atunci când dobânzile platite de bănci la resursele atrase sunt mai mici decât rata inflației (numite dobânzi real negative), cei care economisesc prin depunerea banilor la bănci pierd, iar cei care se împrumută câstigă).

Figura 1.2. Evoluția dobânzii medii anuale a creditelor și depozitelor în lei în perioada 2005 – 2014 în Republica Moldova.

Sursă: Elaborat de autor în baza datelor BNM/ http://www.bnm.md/md/annual_report

Reprezentarea grafică a ratelor medii ale dobânzilor la creditele acordate și depunerile acceptate de băncile comerciale din Republica Moldova în perioada în ultimii 10 ani, se evidențiază clar 2 perioade: prima (a. 2005 – 2009), în care se atestă o tendință de creștere medie anuală a ratei deobînzii, respectiv a doua perioadă (a. 2010 – 2014), cînd rata medie a dobânzii la creditele acordate de bănci s-a diminuat de la 16,25 în anul 2010 la 12,0 p.p. în anul 2014. Rata dobânzii la depozitele acceptate s-a menținut la nivelul 7 – 7,56 p.p. pe toată durata, înregistrînd o tendință relativ constantă de descreștere.

Pe calea marjei de dobândă, înțeleasă ca diferența dintre dobânda percepută la credite (activă) si cea bonificată la resursele atrase de la clientelă (pasivă), băncile realizează de asemenea o redistribuire a resurselor, de data aceasta, între diferite câtegorii de împrumutați.

Figura 1.3. Evoluția marjei de dobândă (MDL) în perioada 2005 – 2014, p.p.

Analiza evoluției marjei de dobândă indică la o variație înaltă a acestui indicator, intervalul de variație fiind de la 2,87% în anul 2008 la 8,69% în anul 2010. În ultimii 2 ani ai perioadei analizate marja de dobândă a constituit circa 5% (Figura 1.3.).

În structura marjei de dobânda, o parte importantă de circa 20 – 25 % este destinata acoperirii diferitelor riscuri care pot aparea in activitatea de creditare. Astfel, băncile își constituie rezerve (provizioane) din care sa poata amortiza creditele neperformante, respectiv cele care nu se platesc de câtre imprumutati la scadentele stabilite. În acest fel, practic toți imprumutații plătesc câteva puncte procentuale in plus la dobânda din care băncile sa acopere ”gaurile” create de debitorii rău-platnici, cărora aceleași bănci le-au acordat credite. Procedura este legală, dar aceasta nu elimină caracterul de redistribuire ce se realizeaza prin marja dobanzii între unii imprumutați care își onorează obligațiile la scadență – cei mai mulți – și altii, care nu pot să mai plătească împrumutul și dobânda băncii.Datele pentru primele două luni ale anului 2015, arată o creștere a ratelor de dobândă pentru depozitele și creditele în lei, diferența de dobânzi ajungând în februarie 2015 la 3,1 puncte procentuale. Totodată, ratele de dobândă la depozitele și creditele în valută au fost într-o tendință de scădere, spread-ul de dobândă majorându-se la aproape 4.0 puncte procentuale. O creștere a spread-ului de dobândă ar însemna și o creștere a profiturilor băncilor din diferența de dobânzi. Cifrele arată că așa și este. Astfel, în anul 2014, pe întreg sistemul bancar, profitul din diferența de dobânzi a constituit 2,52 miliarde lei sau cu circa 21% mai mare decât în anul 2013. Cel mai mult au crescut profiturile obținute de Banca de Economii, Unibank și FinComBank (Figura 1.4.).

Figura 1.4. Evoluția medie anuală a profitului din diferența de dobânzi în anul 2014 față de anul 2013 în sectorul bancar din Republica Moldova, %

Pe lângă faptul că spread-ul de dobândă este un indicator care poate să reflecte prin nivelul său cât de îngrijorate sunt băncile în anumite circumstanțe economice riscante, acest indicator arată și cât de serios băncile își iau în considerare rolul de intermediar financiar. Astfel, un spread de dobândă ridicat arată faptul că prioritatea băncilor este obținerea de profituri din diferența de dobândă bonificată (pentru credite) și cea plătită (pentru depozite). Potrivit experților, spread-ul mare indică probleme în sectorul bancar. Aceasta, pentru că băncile acumulează credite neperformante, trebuie să constituie provizioane, ceea ce determină reduceri de profit. Astfel, există un cerc vicios care creează presiune de menținere a acestui spread. Cea mai des susținută opinie cu referire la funcțiile băncilor comerciale prezintă următoarele funcții:

acumularea și mobilizarea capitalului bănesc;

intermedierea în operațiunile de creditare;

efectuarea decontărilor și plăților;

crearea instrumentelor de plată;

organizarea emisiunii și plasării valorilor mobiliare;

servicii de consulting.

Mobilizarea mijloacelor bănești temporar libere și transformarea lor în capital este una dintre cele mai timpurii funcții bancare. Mijloacele bănești libere ale persoanelor juridice și fizice acumulate de către bancă, pe de o parte aduc venit deținătorilor lor sub formă de dobîndă, iar pe de altă parte creează baza operațiunilor de creditare. Economiile acumulate pot fi utilizate pentru diferite necesități economice și sociale. Astfel, în special prin intermediul băncilor are loc concentrarea mijloacelor bănești și transformarea lor ulterioară în capital.

O altă funcție importantă a băncilor este intermedierea în operațiunile de creditare. În fața relațiilor directe dintre deținătorii de mijloace bănești libere și debitorii de capital apare problema necoincidenței dintre volumul de capital oferit și cel cerut, precum și diferența dintre termenul de rambursare a împrumutului termenul, necesar debitorului respectvei sume. Băncile comerciale, intrînd în rolul de intermediari financiari, înlătură aceste greutăți. Creditele bancare se îndreaptă în diferite sectoare ale economiei, asigurînd diversificarea producției. O economie stabilă nu poate exista fără un sistem de decontări bănești organizat și bine reglat. De aici rezultă și importanța mare a băncilor în efectuarea decontărilor și plăților [24, pag.93].

Băncile, deținînd rolul de intermediari în plăți efectuează decontări la ordinul clienților, primesc bani în cont și țin evidența tuturor întrărilor și ieșirilor de mijloace bănești. Funcționarea efectivă a sistemului de plăți în țările cu o infrastructură destul de dezvoltată necesită o performanță a tehnicilor de plată. Din acest motiv, în astfel de țări se creează diferite sisteme de plată. De exemplu, sistemele de „clearing” a marilor bănci comerciale cu o rețea densă de filialele și sucursale, create de băncile participante la decontări, inclusiv și băncile centrale.

Decontările se realizează și prin intermediul băncilor corespondente, cînd între bănci se înființează relații reciproce, ce presupun deschiderea conturilor corespondente. Centralizarea plăților în bănci duce la micșorarea cheltuielilor de circulație, iar pentru a accelera decontările și a mări siguranța plăților se introduc sistemele de decontare electronică.

O funcție specifică băncilor comerciale este capacitatea lor de a crea sau lichida bani, adică de a majora sau micșora masa monetară. Crearea mijloacelor de plată este legată direct de activitățile de creditare și depozitare ale băncilor. Depozitul poate fi creat pe două căi: introducerea numerarului în bancă de către client sau acordarea creditului debitorului. Cu toate acestea, aceste operațiuni influențează diferit masa monetară în circulație. Astfel, dacă clientul a introdus în bancă 100000 USD și a încredințat băncii să depună această sumă în contul său la vedere, atunci rezultatul acestei operațiuni va fi majorarea soldului de casă în activul bilanțului și majorarea soldului depozitelor în pasiv cu aceeași sumă.

Totodată, volumul total de mijloace bănești în economie va rămîne neschimbat, deoarece s-a realizat un transfer de bani din formă de numerar în forma fără numerar. Sau dacă spre exemplu, debitorul a primit un credit în valoare de 100000 USD și Banca a depus această sumă în contul de depozit a clientului. Drept rezultat, în economie volumul total de mijloace bănești s-a majorat cu 100000 USD, deoarece prin procesul de creditare Banca a creat mijloace noi de plată. Totuși, băncile pot nu doar să creeze ci și să lichideze banii. Acest fapt se realizează prin rambursarea creditelor de către debitori prin decontarea banilor din conturile lor de depozite. În acest caz, totalul masei monetare din economie se diminuează.

Băncile comerciale îndeplinesc și funcția emitent-constitutivă, realizînd emisia și plasarea valorilor mobiliare, în special a acțiunilor și obligațiilor. Pe lîngă aceasta, băncile au posibilitatea să direcționeze economiile lor în scopuri de producție. Piața valorilor mobiliare completează sistemul de creditare și colaborează cu el.

Tendința de lărgire a spectrului de funcții al băncilor comerciale evoluează în condițiile contemporane. Pentru întărirea poziției pe piață, băncile tot mai des îndeplinesc operațiuni necaracteristice băncilor, pătrunzînd în sferele netradiționale ale antreprenoriatului financiar. Astfel, se mărește rolul băncilor în funcționarea economiei.

1.2. Cadrul juridic și instituțional de organizare și funcționare a băncii comerciale

Reglementarea bancară se definește prin ansamblul de legi și norme aplicabile băncilor în activitatea lor. În mod tradițional, sistemul bancar al oricărui stat a fost și este supus unui grad înalt de reglementare și supraveghere. Deși în numeroase țări se observă o tendință de dereglementare a sistemului bancar, activitatea bancară continuă să rămână, pe plan mondial, una din activitățile economice cele mai reglementate.

Importanța reglementarii activitatii bancare decurge din:

nevoia de protecție a deponenților;

necesitatea exercitării de câtre autoritatea monetară, a unui control strict asupra ofertei de monedă din economie. Dupa cum se stie, băncile creeaza moneda prin mecanismul multiplicarii creditului, motiv pentru care volumul acesteia trebuie monitorizat si corelat cu ritmul cresterii economice.

necesitatea asigurarii accesului transparent al clientilor la credite si la alte produse si servicii oferite de bănci, legislatia in domeniu eliminand orice tip de discriminare in activitatea de promovare câtre publicul larg a acestora;

necesitatea evitarii cresterii gradului de concentrare a activelor financiare la nivelul unui numar restrans de institutii de credit, motiv pentru care normele de prudenta bancara limiteaza participarea acestora la capitalul altor organizatii financiare, nonfinanciare sau, vizand si aspecte privind fuziunile si achizitiile, care au un impact semnificâtiv asupra acestui fenomen;

perspectiva rolului pe care institutiile de credit il au in furnizarea de resurse câtre stat sub forma finantarii acestuia in contrapartida cu titlurile de stat achizitionate.Trebuie subliniat faptul ca reglementarile bancare trebuie sa fie permanent adaptate evolutiilor care au loc in sectorul bancar si care, in principal, se refera la cresterea gradului de inovare financiara si la mentinerea unei competitii puternice, astfel incât sa se ofere clientilor produse si servicii la preturi accesibile.

În funcție de motivele care stau la baza aplicării lor, se pot deosebi trei clase de reglementări bancare [51, pag.35]:

a) reglementarea economică

b) reglementarea prudențială

c) reglementarea monetară.

Reglementarea economică ce are drept scop să se obțină asigurarea că băncile mobilizează resurse și acordă credite în condiții de eficiență economică. Reglementarea prudențială are menirea să garanteze alocarea eficientă a resurselor, să minimizeze riscurile pe care și le asumă băncile și să asigure stabilitatea și sănătatea financiară a fiecărei bănci și a sistemului bancar în ansamblu. A treia clasă este reglementarea monetară al cărei scop este menținerea stabilității valorii externe și interne a monedei naționale, prin controlul exercitat asupra lichidității totale a sistemului bancar.

Băncile sînt organizate ca societăți pe acțiuni conform legislației despre societățile pe acțiuni și dispun de independență juridică, operațională, financiară și administrativă față de orice persoană, inclusiv față de Banca Națională, de Guvern și de alte autorități ale administrației publice, dacă legislația nu prevede altfel. Nici o persoană nu poate îngrădi independența băncilor, nu poate influența administratorii în exercitarea funcțiilor, nu poate interveni în activitatea vreunei bănci, cu excepția executării unor obligații sau împuterniciri specifice prevăzute de legislație.

Banca este o societate pe actiuni care autorizeaza și se autofinanțează, acționînd în limitele impuse de acționarii săi. Activitatea bancii este strict reglementata si verificata de organele de supraveghere. În Republica Moldova funcționarea băncilor comerciale este reglementă în principal prin Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 [3].

În Republica Moldova băncile licențiate sunt organizate cu statut de societăți pe acțiuni conform legislației referitoare la societățile pe acțiuni. Banca licențiată dispune de independență juridică, operațională, financiară și administrativă față de orice persoană, inclusiv față de BNM, guvern și alte autorități ale administrației publice. BNM este învestită cu dreptul exclusiv de a elibera licențe băncilor. Ea are dreptul de a stabili și de a modifica capitalul minim reglementat pentru băncile care se înființează și cota maximă a fiecărui acționar.

Pentru a obține o autorizație bancară, fondatorii solicitanți depun la BNM o cerere, anexând un set de documente. Setul de documente este analizat de Departamentul autorizare și supraveghere bancară și anume de Direcția reglementare și autorizare bancară. Documentele, inclusiv cererea, se perfectează în limba oficială a Republicii Moldova, în caz de necesitate copiile setului de documente vor fi prezentate în limba rusă sau engleză.

Acest set conține următoarele documente și informații:

Cererea se întocmește de către fondatorii băncii și se prezintă guvernatorului BNM împreună cu setul de documente.

Procesul-verbal al adunării de constituire a fondatorilor privind organizarea băncii include numele acționarilor prezenți la adunare și numele celor invitați. Ordinea de zi a adunării trebuie să cuprindă informații cu privire la organizarea băncii; cu privire la mărimea capitalului ce se preconizează de subscris, numărul, valoarea și tipul acțiunilor preconizate pentru emisiune; cu privire la aprobarea statutului și a regulamentelor interne ale băncii; cu privire la alegerea consiliului băncii, a comisiei de cenzori, a organului executiv etc.

Statutul se prezintă în trei exemplare, fiind aprobat de adunarea de constituire a acționarilor și semnat de președintele Consiliului băncii. Statutul se elaborează conform modelului stabilit de Banca Națională și conține informații despre: titulatura și adresa juridică a băncii; forma juridică de organizare; capitalul băncii, valorile mobiliare ale băncii; drepturile și obligațiile acționarilor; modul de majorare sau de reducere a capitalului statutar; operațiunile băncii; modul de repartizare a beneficiului băncii; modul de administrare a băncii; structura organizatorică a băncii; relațiile reciproce cu personalul băncii; secretul comercial și obligațiunile fiduciare; încetarea activității băncii; modul de constituire a rețelei bancare etc.

Regulamentele interne sunt aprobate de Consiliul băncii în conformitate cu statutul băncii și stabilesc: structura organizatorică și funcțiile băncii, modul de formare și competența organelor de administrare și de control; funcțiile unităților din structura băncii, ale administratorilor și ale funcționarilor băncii; limitele competenței administratorilor și a funcționarilor băncii de a se angaja în activități financiare în numele și în favoarea băncii; funcțiile comisiei de cenzori și ale altor comisii permanente etc.

Contractul de constituire privind organizarea băncii reflectă caracterul băncii, indică mărimea capitalului ce se preconizează a fi vărsat, tipurile de acțiuni; conține datele de identificare ale tuturor acționarilor-fondatori cu indicarea cotei de participare, anunțată în procente și în bani, responsabilitățile părților pentru executarea hotărârilor adoptate și organele care soluționează conflictele apărute în legătură cu contractul dat. Contractul de constituire trebuie să fie autentificat notarial și semnat de toți acționarii băncii.

Business-planul pe primii trei ani de activitate permite BNM să sesizeze obiectivele băncii și viitoarele operațiuni efectuate.

Informații despre persoanele fizice sau juridice care intenționează să dețină acțiuni ale băncii.

Informații ample despre persoanele fizice sau juridice care intenționează să dețină 10% sau mai mult din acțiunile cu drept de vot ale băncii.

Informație detaliată privind componența Consiliului băncii, care elaborează politica și supraveghează activitatea băncii.

Informație detaliată privind componența comisiei de cenzori a băncii, care va controla activitatea băncii comerciale.

Informații privind experiența administratorilor băncii, activitatea profesională în ultimii ani (fișa personală, declarația despre venituri etc).

Contractele de angajare la serviciu ale administratorilor băncii și informații și documente solicitate de BNM. În cazul în care BNM consideră că informația de bază este insuficientă pentru atribuirea autorizației, cere de la solicitant date suplimentare.

Cererea de eliberare a autorizației pentru filialele și sucursalele unei bănci străine se depune de către acestea în modul stabilit prin regulamentele BNM. În termen de 3 luni de Ia data depunerii cererii BNM o aprobă preliminar sau o respinge, comunicând în scris solicitantului decizia luată. Refuzul de a elibera o autorizație trebuie să fie motivat. BNM acordă preliminar autorizația de activitate pe o perioadă de un an. Aprobând preliminar cererea, BNM stabilește următoarele cerințe față de bancă pentru acordarea autorizației:

depunerea capitalului inițial, care nu trebuie să fie mai mic decât capitalul minim necesar;

angajarea de specialiști;

încheierea unui contract cu o firmă de audit;

închirierea sau cumpărarea de echipamente pentru efectuarea operațiunilor bancare și de edificii bancare.

Dacă în decursul unui an banca nu îndeplinește cerințele enumerate, aprobarea preliminară a cererii se anulează. Dacă cerințele sunt satisfăcute, BNM eliberează autorizația timp de o lună. Autorizația bancară se acordă pe termen nedeterminat și este netransferabilă. BNM deține registrul central al băncilor comerciale, în care se trec titlurile, adresele sediului central și ale filialelor băncilor comerciale. La acesta anexează copiile documentelor prezentate pentru acordarea autorizației și/s deschiderea filialelor și alte documente sau modificări ale acestora. Băncile căror autorizații au fost retrase se exclud din registru printr-o notă corespunzătoare.

Banca străină, care dorește să deschidă sucursale pe teritoriul Republicii Moldova, trebuie să primească licența Băncii Naționale a Moldovei. Banca Națională a Moldovei ține registrul băncilor licențiate. Când Banca Națională eliberează licența bancară, banca nouă se înscrie în registru. În registru se înscriu denumirea, sediul oficiului central al băncii și al filialelor ei. La registru se anexează următoarele documente:

Procesul-verbal al adunării de constituire privind organizarea băncii.

Statutul înregistrat al băncii și toate completările și modificările, introduse în conformitate

cu permisiunea scrisă a Băncii Naționale.

Regulamentele interne ale băncii.

Lista persoanelor oficiale autorizate să acționeze în numele băncii, documentul care

stabilește limitele competenței acestora și specimenele semnăturilor lor autentificate notarial.

Certificatul de înregistrare eliberat de Camera Înregistrării de Stat.

Capitalul minim necesar – suma minimă a capitalului de gradul I pe care banca trebuie să o

dețină și să o mențină, pentru a efectua activități financiare, desfășurate în conformitate cu art.26 din Legea instituțiilor financiare. Începînd cu 31 decembrie 2012 cuantumul capitalului minim necesar se stabilește în mărime de 200 mil.lei [14].

Organele de conducere ale băncii sunt adunarea generală a acționarilor, consiliul, organul executiv și comisia de cenzori. Consiliul este organul de administrare al băncii care exercită funcții de supraveghere, elaborează și asigură aplicarea politicii băncii. Atribuțiile consiliului se stabilesc în statutul băncii și regulamentele interne ale acesteia. Membrii consiliului sunt aleși pe termen de 4 ani de către adunarea generală a acționarilor într-un număr impar de cel puțin 3 membri. Organul de control al băncii este comisia de cenzori, ce exercită controlul activității ei.

Conform Legii cu privire la instituțiile financiare [3], băncile pot să-și înființeze filiale și alte reprezentanțe atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât si pe teritoriul altor state. Fiecare bancă ce activează în Republica Moldova este persoană juridica organizată ca o societate comercială pe acțiuni. Structura rețelei de unități ale băncilor ce-și desfășoară activitatea in Moldova este determinată de împărțirea administrativ-teritorială a țării, organizându-se astfel (figura 1.5.): centrala băncii; filiale; reprezentanțe; oficii secundare (agenții, puncte de schimb valutar).

Societățile bancare, prin centralele lor, îndeplinesc funcția de coordonare a tuturor activităților care se desfășoară în filiale, agenții și reprezentanțe, asigurând aplicarea corectă a legilor, hotărârilor, a tuturor actelor normative, guvernează activitatea bancară. În acest sens, centralele societăților bancare elaborează norme interne specifice care trebuie respectate de unitățile din subordine.

Figura 1.5. Structura organizatorico-teritorială a unei bănci comerciale

In același timp, centralele sunt răspunzătoare de activitatea filialelor, reprezentanțelor, oficiilor secundare din subordine, și aceasta deoarece unitățile din subordine nu au personalitate juridică. Centrala băncii desfășoară o gamă largă de activități financiare conform categoriei autorizației deținute. Organul executiv al sediului central ia decizii privind restricțiile înaintate în activitatea unității în subordine, de exemplu, înaintarea restricțiilor privind volumul maxim de credite acordate de filială în total, cât și unui solicitant ș.a.

Filialele, reprezentanțele, agențiile, punctele de schimb valutar sunt unități cu sarcini operative, neavând personalitate juridică. În calitatea lor de unități operative, filialele, agențiile și reprezentanțele execută operațiunile bancare specifice societăților bancare, reglementate prin lege, în limita competențelor stabilite de centrala băncii și funcționează în baza aprobării Adunării Generale a acționarilor și a Consiliului băncii respective. Filialele, agențiile și reprezentanțele au relații directe cu clienții din raza lor de.

Filiala este o unitate distinctă, juridic dependentă de bancă, ce desfășoară toate tipurile de activități financiare sau unele din ele, în funcție de categoria autorizației eliberată băncii. Filiala băncii poate avea subdiviziuni structurale interne (agenții, puncte de schimb valutar) situate în afara sediului ei, care nu au bilanț separat (denumite și oficii secundare). Denumirea oficiului secundar conține indicarea tipului acestuia și a apartenenței la filiala concretă în cadrul căreia a fost deschis.

Băncile au dreptul de a înființa filiale în următoarele condiții:

banca care intenționează să creeze o filială trebuie să dețină capitalul minim necesar conform autorizației eliberate și coeficientului capitalului normativ total, corelat cu activele ponderate la risc;

banca trebuie să activeze minimum un an de zile după acordarea autorizației și cel puțin o dată sâ fie supusă controlului de la BNM;

banca trebuie să îndeplinească prevederile legilor Republicii Moldova și ale actelor normative bancare ale BNM;

banca nu trebuie să fie obiectul aplicării măsurilor de sancționare și remediere din partea BNM.

Filiala băncii desfășoară în numele ei toate sau unele din activitățile financiare prevăzute de licența eliberată băncii și acționează în limitele împuternicirilor acordate de bancă.Filialele, de regulă îndeplinesc un șir de atribuții. Spre exemplu, «Victoriabank » S.A., conform Regulamentului prestează următoarele activități [54]:

Organizarea și asigurarea deservirii operaționale și de decontare a persoanelor fizice și juridice.

Deschiderea și evidenta conturilor curente în valuta naționala, a celor în valută străina, de depozit și altor conturi ale persoanelor fizice și juridice.

Cumpărarea și vânzarea valutelor străine, în corespundere cu limita stabilita de Banca pentru filiale.

Prestarea serviciilor pe piața valorilor mobiliare (corporativi și/sau guvernamentale).

Emiterea și administrarea instrumentelor de plată. 

Efectuarea creditării persoanelor juridice și fizice, în limitele stabilite de regulamentele Băncii. 

Primirea plaților pentru serviciile comunale, a impozitelor, taxelor de stat etc.

Darea în arenda a safeurilor și asigurarea păstrării individuale a documentelor, hârtiilor de valoare și altor obiecte de preț ale persoanelor fizice și juridice.

Prestarea serviciilor prin sistemele de transfer rapid.

Acordarea consultațiilor și altor servicii, legate de activitatea bancară.

Filiala exercită activități financiare și alte activități ce nu contravin legislației în vigoare, în numele Băncii, în condițiile prezentului Regulament și ale actelor normative interne.

Unele societăți bancare pot înființa agenții în localitățile în care există oportunități pentru desfășurarea unei activități deosebit de profitabile. Agențiile reprezintă puncte de lucru ale filialelor, direct subordonate acestora și își realizează activitatea profesională sub supravegherea si îndrumarea filialei, fiind unități operative, înființate pe baza criteriului acoperirii de clienți și efectuând predominant un volum mare de operațiuni, dar de valori mai mici. Compartimentele ce se regăsesc la nivelul agențiilor asigura desfășurarea operațiunilor de casă, viramente interne și externe, schimb valutar etc. în general, la nivelul agențiilor se desfășoară activități legate strict de relațiile cu clienții, gama operațiunilor oferite fiind mult mai redusă decât în cazul filialelor.

Agențiile BC ”Victoriabank” S.A., conform Regulamentului prestează următoarele servicii și activități [54]:

Atragerea de depozite (la vedere sau la termen) cu sau fără dobândă.

Acordarea serviciilor de încasări în lei moldovenești și valuta străina persoanelor fizice și juridice în baza contractelor încheiate sau gestionate de Filială.

Cumpărarea și vânzarea de valuta străina în numerar în conformitate cu limita și cursul zilnic stabilit de către Bancă.

Deservirea cardurilor șistemelor internaționale de plata „VISA International” și „MasterCard”.

Cumpărarea și vânzarea cecurilor de calatorii.

Efectuarea transferurilor bănești prin intermediul Sistemelor Internaționale de plată.

Recepționarea documentelor necesare pentru acordarea și monitorizarea creditelor.

Prelucrarea documentelor persoanelor juridice în baza contractelor încheiate sau gestionate de Filială.

Informarea clienților cu privire la produsele oferite de Bancă.

Agenția nu este în drept sa primească de sine stătător decizii privind gestionarea riscurilor.

Reprezentanțele bancare sunt organizate de către bănci în scopul efectuării operațiunilor concrete cât mai aproape de clienți. Reprezentanțe bancare pot fi casele de schimb valutar; casele de încasări și plăți serale sau cu program prelungit, casele deschise în scopul efectuării transferurilor de bani peste hotare etc. Reprezentanțele sunt părți componente ale agențiilor, ale filialelor sau chiar ale centralei societății bancare. Ele activează în baza tuturor reglementărilor interne ale centralei societății bancare. Reprezentanța băncii nu are dreptul să desfășoare activități financiare și alte activități, cu excepția celor de informare, reprezentare și apărare a intereselor băncii. Denumirea filialei, reprezentanței trebuie să includă indicarea faptului că este filială, respectiv, reprezentanța băncii care а deschis-o. Filiala, reprezentanța se deschide/se închide prin hotărîrea organului de conducere al băncii căruia i s-a acordat acest drept în conformitate cu statutul băncii. Înregistrarea filialei, reprezentanței la organul înregistrării de stat se efectuează la prezentarea avizului Băncii Naționale cu privire la aprobarea deschiderii filialei, reprezentanței.

Agenția poate desfășura activități (inclusiv cele ale punctului de schimb valutar) determinate de bancă în conformitate cu lista activităților permise acesteia, stabilite în actele normative ale Băncii Naționale. Punctul de schimb valutar își desfășoară activitatea în conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară [6].

Oficiul secundar se deschide/se închide prin hotărîrea organului de conducere al băncii căruia i s-a acordat acest drept în conformitate cu statutul băncii. Oficiul secundar se indică în regulamentul filialei. În cazul luării hotărîrii privind închiderea filialei (oficiului secundar), banca (filiala), în termen de10 zile, este obligată să notifice clienții deserviți de filiala respectivă (oficiul secundar respectiv) și să ia măsuri privind executarea obligațiilor față de aceștia. Despre închiderea filialei, reprezentanței, deschiderea și închiderea oficiului secundar, banca notifică Banca Națională.

Activitatea în cadrul centralelor societăților bancare se desfășoară pe departamente, direcții, secții. Fiecare bancă, în funcție de activitatea desfășurată și de gama de operațiuni efectuate, își organizează în mod specific, structura funcțională. Un exemplu de organizare a băncii comerciale este prezentat în Anexa 1 (Structura organizatorică a BC ”Victoriabank” S.A.). Cu toate acestea, există o serie de componente organizatorice ce se regăsesc sub diferite forme (departamente, direcții, secții etc.) în majoritatea băncilor comerciale datorită faptului că, în general, toate băncile comerciale desfășoară aceeași gamă de operațiuni. In cadrul centralei, activitatea este organizată pe departamente de specialitate, care, la rândul lor, au în subordine diferite servicii.

1.3.Tipuri de activitate desfășurate de către băncile comerciale

Activitatea bancară se întrepătrunde cu activitatea economică, penetrând mecanismul economic al acesteia, având totodată rolul de a servi procesul decizional și luarea măsurilor în legătură cu politica monetar-financiară a statului.

Creșterea rolului economic al băncilor comerciale se observă în prezent și prin lărgirea sferei lor de activitate și dezvoltarea unor noi produse și servicii financiare. În prezent, băncile comerciale ale unor țări pot presta clienților lor pînă la cîteva sute de servicii.

În Republica Moldova funcționarea băncilor comerciale este reglementă în principal prin Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 [3]. Obiectivul respectivei legi constă în protejarea intereselor deponenților, apărarea secretului depozitelor, neadmiterea riscului excesiv în sistemul financiar promovarea unui sector financiar influent și competitiv și facilitatea activă a forțelor de piață în prestarea serviciilor financiare. În baza art. 26 al acestei legi băncile desfășoară următoarele activități financiare (Tabelul 1.1.):

Băncile cu un capital care atinge cuantumul minim pînă la cuantumul dublu al capitalului minim necesar pot efectua activitățile enumerate la punctele a) – i), numai în lei moldovenești, cu excepția activității f) și deschiderii conturilor/plasării mijloacelor la alte bănci de pe teritoriul Republicii Moldova. Băncile cu un capital mai mare decît cuantumul dublu și mai mic decît cuantumul triplu al capitalului minim necesar pot efectua activitățile enumerate la p. a)-k) și n).

Tabelul 1.1. Activități ale băncilor comerciale din Republica Moldova

Sursă: elaborat de autor conform prevederilor art. 26 al Legii instuțiilor financiare

Băncile cu un capital mai mare decît cuantumul triplu al capitalului minim necesar pot efectua toate activitățile enumerate în tabelul 1.1. Nici o bancă nu se poate angaja în activități financiare neprevăzute în autorizație.

Totodată, instituțiilor financiare li se interzice:

angajarea în tranzacții și operațiuni care le-ar putea acorda cu titlu individual sau cîtorva dintre ele o poziție dominantă pe piața monetară, pe piața financiară și cea valutară;

angajarea în activități de manipulare care ar conduce la avantaje necinstite pentru ele și pentru terți.

Băncile nu au dreptul de a cere vreunei persoane să încheie contracte de servicii financiare și de altă natură sau procurări de bunuri de la afiliatele sale ca o condiție pentru a încheia contracte cu ea privind acordarea de servicii financiare. Nici o bancă și nici o instituție financiară afiliată băncii nu poate:

a) acorda unei persoane credite peste limitele stabilite de Banca Națională sau subscrie, plasa valori mobiliare sau facilita finanțări din partea unor terți către această persoană pentru a o ajuta să-și achite obligațiile către afiliată;

b) subscrie sau plasa valori mobiliare ale unei persoane și acorda totodată credite acestei persoane ca ea să-și plătească datoria, dobînda sau dividendele la astfel de valori mobiliare;

c) subscrie, plasa sau distribui valori mobiliare, cu excepția hîrtiilor de valoare de stat, și, în decursul a 60 de zile de la vînzare cumpăra sau recomanda altora, în calitate de manager de active sau de consultant în probleme de investiții, să le procure.

Băncile nu pot cumpăra de la afiliate ale sale:

a) active ale acestei afiliate;

b) valori mobiliare care urmează a fi subscrise, plasate sau distribuite de această afiliată ori valori mobiliare care au fost subscrise, plasate sau distribuite de ea în decursul anului precedent. De asemenea băncile nu pot acorda credite sau facilita primirea de credite pentru cumpărarea unor valori mobiliare subscrise, plasate sau distribuite de către o afiliată a sa.

Unul dintre serviciile prestate de banci in favoarea clientelei sale precum si a altor banci îl constituie creditarea. Creditele acordate de banci reprezinta creante, asupra beneficiarilor, constituite pentru satisfacerea nevoilor temporare de finantare a acestora.

Ținând seama de rolul și funcțiile băncii comerciale, activitățile financiare ale băncilor comerciale pot fi clasificate în trei tipuri de operațiuni:

operațiuni pasive – operațiunile de formare a resurselor financiare și a capitalului (operațiuni de depozitare, de emitere a valorilor mobiliare etc);

operațiuni active – operațiuni de plasare a resurselor atrase sub diferite forme (operațiuni de creditare, de investire în valori mobiliare etc);

operațiuni de intermediere – activități de intermediere între cele pasive și active (servicii de decontări, operațiuni de cumpărare/vânzare a valorilor mobiliare, operațiuni de schimb valutar, servicii de păstrare a unor bunuri ale clienților, servicii de transportare a mijloacelor bănești, operațiuni de casă etc).

Din depozite la vedere, banca execută transferuri de fonduri de la un agent economic la altul (exemplu: achitarea unei sume bănești de către un întreprinzător către celălalt prin intermediul băncii), utilizînd instrumente tradiționale, ca: cecul, cambia, biletul de ordin sau tehnici mai moderne, cum sunt: avizele, cardul bancar, transferurile electronice, etc [52, pag. 187].

În relațiile economice internaționale, banca efectuează operațiuni de schimb valutar și transferuri de fonduri de la un spațiu monetar la altul. Aceste operațiuni se pot efectua cu plata imediată sau cu plată la termen. În cazul plății imediate, importatorul sau exportatorul de mărfuri cu plata într-o anumită monedă, trebuie să cumpere sau să vîndă această monedă prin banca sa. Băncile, la rîndul lor, trebuie să vîndă sau să cumpere altor bănci moneda cerută, ca apoi să le-o ofere clienților lor. Aceste vînzări și cumpărări de monedă dă naștere la piața valutară, moneda, în acest sens, fiind numită deviză.

Băncile sunt obligate să intervină pentru a permite desfășurarea tranzacțiilor internaționale a clientelei. Instrumentele utilizate sunt de la schimbul manual de devize la cecul de călătorie, de la cardul bancar pînă la înregistrarea în cont a schimbării dintr-o monedă în alta. În cazul plății la termen, apare riscul variației în timp a cotității devizei. Importatorul comandă o marfă livrabilă peste 4 luni, la un preț în valută stabilită la data comenzii, fără să știe care va fi cotația acelei valute în ziua plății prețului. De aceea, prețul trebuie să se fixeze chiar în ziua comandării prețului de cumpărare a valutei, din ziua plății prețului. În acest sens, se recurge la sprijinul băncii sale, care, în calitate de agent de schimb și trezorerier, banca procedează ea însăși la cumpărarea sau vînzarea valutei, o păstrează ca trezorerier al clientului său pentru a fi în măsură să i-o ofere în ziua plății.

Competența economică suficientă și posibilitatea de control a situațiilor economice permit băncilor să desfășoare activitatea de „consulting” a clienților. Băncile efectuează analiza activității financiare a întreprinderilor, starea evidenței lor contabile, apreciază strategia de dezvoltare și depistează direcțiile posibile de majorare a veniturilor. Ocupîndu-se de operațiunile cu valori mobiliare, băncile apreciază perspectiva de emitere a noilor acțiuni ale clientului și posibilitatea plasării lor; consultă clienții în alegerea firmelor, care sunt gata să-și asume responsabilitatea privind plasarea noilor valori mobiliare. Băncile oferă următoarele servicii de consultanță: acoperirea conturilor, activitate creditară și de casă, recomandări privind efectuarea operațiunilor pe piețele valutară și de mărfuri.

Lista serviciilor de consultanță, oferite de băncile comerciale în diferite sfere ale activității lor, poate include un șir de servicii (Tab.1.2.). O funcție specifica băncilor din țările cu economie în tranzitie, aflate in proces de aderare la structurile Europene, fiind in fond și o varianta a activitatii generale de intermediere bancara este functia de derulare pe care o practica băncile performante din sistem, care in urma unor licitatii si selectii interne si internationale dobândesc dreptul de a derula o serie intreaga de programe guvernamentale ori finantate de Uniunea Europeana (SAPARD, PHARE, RICOP, MARR, FIDA etc.). În Republica Moldova unele activități desfășurate de bănci sunt reglementate prin legislația privind leasingul financiar, valorile mobiliare si bursele de valori, specifice pieței de capital, care functionează sub reglementarea si supravegherea Comisiei Nationale a Pieței Financiare. Un alt gen de servicii sunt serviciile de deținere nominală a valorilor mobiliare (custodie), servicii de brocheraj.

Tabelul 1.2. Servicii de consultanță oferite de băncile comerciale pe domenii

Sursa: elaborat de autor în baza sursei [45, pag. 87]

Servicii de brokeraj pe piața valorilor mobiliare de stat presupun ajutorarea clientilor să cumpere sau să vindă valori mobiliare de stat. Venitul obținut din aceste investiții nu este supus impozitării. La dispoziția clienților banca efectuează operațiuni pe piața primară și secundară a valorilor mobiliare de stat – bonuri de trezorerie (BT) obligațiuni de stat (OS) din numele și contul clientilor la termene și rate convenite. Bonuri de trezorerie sunt valori mobiliare de stat emise cu scont și răscumpărate la valoarea lor nominala la scadenta, având termenul de circulație de până la un an. Obligațiuni de Stat sunt valori mobiliare de stat emise pe un termen de la un an până la cinci ani, care acordă deținătorilor acestora dreptul la obținerea valorii nominale la data scadenței și la obținerea semestrială a unei dobânzi. Obligațiunile de stat pot fi emise cu scont, la valoarea nominală sau cu primă. Activitatea de brokeraj reprezintă activitatea de vânzare-cumpărare a valorilor mobiliare, desfășurată de Bancă în calitate de mandatar sau comisionar, ce activează în baza contractului de brokeraj de mandat sau de comision. În calitate de broker, Banca este Membru al Bursei de Valori a Moldovei și participant de Valori Mobiliare al Moldovei.

La ordinul întreprinderilor, care au nevoie de investiții pe termen lung și care recurg la emisiuni de acțiuni și obligații, băncile își asumă determinarea mărimii, condițiilor, termenului emisiei, alegerea tipului de valori mobiliare, precum și obligațiunea de plasare și organizare a circulației lor secundare. Băncile garantează cumpărarea valorilor mobiliare emise, cumpărîndu-le și apoi vînzîndu-le din cont propriu sau creează în acest scop sindicate bancare, care oferă credite cumpărătorilor de acțiuni și obligațiuni. Angajamentele cu privire la sume impunătoare, luate de companiile mari, pot fi distribuite de bancă prin vinderea lor directă clienților săi, dar nu prin metoda de vînzare liberă la bursa de valori.

Băncile, de asemenea pot oferi diverse forme de decontări internationale: acreditivul documentar; incaso-ul documentar; ordinul de plată; scrisoarea de garanție bancară.

Acreditivul documentar este un instrument de plată de care comerțul internațional nu s-ar mai putea dispensa în zilele noastre. El permite punerea la dispoziție și apoi plata unei sume date atât timp cât sunt respectate condițiile stabilite în prealabil. El poate de asemenea servi finanțării exporturilor.

Documentele prescrise într-un acreditiv documentar sunt supuse unor condiții foarte stricte. Beneficiarul trebuie să știe că nu va putea fi plătit decât contra remiterii unor documente absolut conforme și că banca trebuie să decidă numai pe baza documentelor dacă plată poate fi efectuată sau un efect acceptat. Conformitatea documentelor se verifică pe baza "Regulilor și uzanțelor uniforme privind acreditivele documentare" emise de Camera Internațională de Comerț din Paris. Acreditivul documentar nu se folosește numai în livrările de mărfuri. Acreditivul poate fi de asemenea folosit ca mijloc de creditare dacă este utilizat ca instrument de bază în comerțul de tranzit.

În cazul incaso-ului documentar banca exercită funcția de agent fiduciar și de intermediar între exportator și importator. Ea îi prezintă importatorului, la instrucțiunile exportatorului sau ale băncii sale, documentele care dovedesc expediția unei mărfi sau efectuarea unei prestații, și încasează în schimb suma care i se datorează sau un efect de schimb acceptat. Incasso-urile documentare se realizează conform Regulilor uniforme privind incaso-urile, publicate de Camera Internațională de Comerț din Paris și ratificate de cea mai mare parte a băncilor. Aceste reguli stabilesc principalele obligații și drepturi ale partenerilor care recurg la incaso. Incaso-ul documentar îi asigura vânzătorului o protecție net superioară celei date de o simplă factură, dar mai slab decât cea asigurată de un acreditiv documentar.

Ordinul de plată reprezintă o dispoziție dată de o bancă altei bănci, din proprie inițiativă sau la cererea unui client, de a plati unui beneficiar o sumă de bani care acoperă obligațiile ale debitorului față de creditor. Spre deosebire de celelalte modalități de decontare, ordinul de plată are un caracter revocabil până la executare, adică până în momentul în care beneficiarul a încasat banii, restituirea plății poate fi dispusă numai de către beneficiarul sumei primite. Din acestă cauză, se recomandă folosirea ordinului de plată ca modalitate de decontare numai în situația în care există o încredere absolută între parteneri.

Garanția bancara reprezintă un angajament irevocabil asumat de o bancă de a plăti o sumă în cazul în care un terț nu își respectă obligațiile de livrare de marfa, prestare de servicii sau de plată. Garanția constituie un angajament prin ea însăși, independent de contractul încheiat între creditor și debitor.

Băncile mai oferă întreprinderilor și servicii de vânzare-cumpărare a valutei:

Comercializarea valutei se înfăptuiește în baza cererilor de vânzare/cumpărare.

Persoanele juridice pot procura valută străina pentru decontări internaționale și pentru cheltuieli/deplasări, prezentând odată cu cererile de procurare a valutei străine și documentele justificative, cum ar fi contracte și invoice, încheiate cu partenerii.

Convertarea mijloacelor se efectuează la cursul comercial stabilit de Bancă.

POS-terminalul este un mijloc tehnic utilizat pentru achitarea bunurilor și serviciilor prin intermediul cardurilor bancare. POS-terminalul, în urma interacțiunii cu cardul, autorizează și eliberează bonuri de plată pentru operațiunile efectuate cu cardul. Avantajele instalării unui POS-terminal:

Creșterea competitivității. Achitarea bunurilor prin intermediul cardului va evidenția atractibilitatea punctului comercial față de concurenți.

Atragerea clienților noi. Deținătorii cardurilor s-au obișnuit să le folosească, ceea ce înseamnă ca preferințele vor fi date punctului comercial.

Majorarea volumului vânzărilor. Conform datelor statistice, deținătorii cardurilor sunt înclinați spre cheltuieli mai mari cu aproximativ 10-15%, decât cei ce achită în numerar.

Publicitate suplimentară. Banca utilizeazî toate mijloacele de informare posibile pentru a aduce la cunoștința deținătorilor de carduri despre toate punctele comerciale, ce primesc spre plată carduri bancare.

În concluzie putem menționa că băncile sunt acele societăți care gestionează mișcarea fondurilor bănești în vederea realiyării de profituri proprii urmând să atragă cât mai multe resurse bănești sub formă de depuneri, care pentru bancă sunt împrumuturi, pentru a le fructifica ulterior prin plasamente sub forma creditelor rambursabile în condiții acceptabile de risc.

Capitolul II. Analiza organizării și activității economico-financiare a Băncii Comerciale ”Victoriabank” S.A.

2.1.Principiile de organizare, guvernanță corporativă și structura organizatorica

a BC„Victoriabank” S.A.

BC „Victoriabank” S.A. activează la momentul actual pe piața serviciilor bancare în baza licenței Nr. 004479 seria A MMII, eliberată de BNM la 26 mai 2014. Totodată, banca are dreptul de a desfășura serviciile și activități de investiții în temeiul prevederilor art. 35, alin (1) lit. c) din Legea nr. 171 din 11.07.2012 ”Privind piața de capital” în baza Licenței seria CNPF cu Nr. 000820 din 13 martie 2015. În baza acestei licențe, banca va furniza servicii de investiții și/sau în desfășurarea de activități de investiții cu titlu profesional pe piața de capital. Licența de categoria “C” permite deținătorilor să desfășoare următoarele servicii și activități de investiții de bază:

primirea și transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare;

executarea ordinelor privind instrumentele financiare în numele clienților;

tranzacționarea în cont propriu;

managementul portofoliului;

consultanța de investiții;

intermedierea subscrierii instrumentelor financiare și/sau plasamentul instrumentelor financiare în baza unui angajament ferm;

plasamentul instrumentelor financiare fără angajament ferm;

exploatarea unui sistem multilateral de tranzacționare.

Totodată, permite alte activități conexe, precum:

administrarea fiduciară a investițiilor;

acordarea de credit sau împrumut unui client pentru a-i permite efectuarea unei tranzacții cu unul sau cu mai multe instrumente financiare, în care este implicată societatea de investiții ce acordă creditul sau împrumutul;

consultanță acordată societăților pe acțiuni privind structura capitalului, strategia industrială și aspectele conexe, servicii referitoare la fuziuni și achiziții de societăți;

operațiuni de schimb valutar, în cazul în care aceste operațiuni sunt legate direct de prestarea serviciilor de investiții;

cercetări în investiții și analiza financiară sau orice altă formă de recomandare generală privind tranzacțiile cu instrumente financiare;

servicii conexe la intermedierea subscrierii instrumentelor financiare.

La situația din 01.01.2015 capitalul social al băncii se constituia din 25000091 acțiuni cu valoarea nominală de 10 lei, ce se aflau în posesia a 238 de acționari; în proporție de 7,38% acțiunile erau în posesia persoanelor juridice, 29,62% – la persoane fizice. Din aceștia – 31 acționari nerezidenți, 207 acționari – rezidenți.

Organul superm de conducere al băncii este Adunarea Generală a Acționarilor, care deține un rol important în sistemul de control al băncii și influențează politica Consiliului Băncii și activitatea Comitetului de Direcție. Acționarii sunt asigurați de către Consiliul de Administrație al Bbncii și Comitetul de Direcție cu toate informațiile necesare pentru reprezentarea obiectivă a chestiunilor incluse în ordinea de zi și privind aprobarea deciziilor în cadrul Adunărilor Generale ale Acționarilor.

Banca este administrată de către Consiliul de Administrație, care este responsabil de îndeplinirea tuturor actelor necesare pentru realizarea obiectivelor de activitate ale Băncii, cu excepția celor prevăzute de lege pentru Adunarea Generală a Acționarilor.

Consiliul de Administrare este organul de administrare al BC„Victoriabank” S.A., care supraveghează activitatea ei, elaborează și asigură aplicarea politicii băncii, reprezintă interesele acționarilor în perioada dintre Adunările Generale ale Acționarilor, exercită conducerea generală și controlul activității băncii. Consiliul de Administrare este un organ deliberativ și se întrunește periodic pentru dezbaterea de hotărâri în problemele principale ale băncii. Consiliul este compus din 5 membri și un președinte.

Managementul executiv al băncii este asigurat de Comitetul de Direcție, care se subordonează Consiliului de Administrare, se constituie din: Președintele, Prim-vicepreședinte și 3 Vicepreședinți, Contabilul-șef, 13 Directori de Direcții, Șef secție secretariat și protocol. Comitetul de direcție este organul executiv al băncii, care organizează, conduce, răspunde de activitatea curentă a băncii și are ca obiectiv de bază maximizarea valorii acesteia. Aceste comitet examinează și soluționeaz toate chestiunile curente din activitatea băncii, cu excepția celor ce țin de competența Adunării Generale a Acționarilor și ale Consiliului de Administrație. În funcțiile Comitetului de Direcție intră organizarea și asigurarea îndeplinirii deciziilor Consiliului de Administrație și ale hotărârilor Adunării Generale a Acționarilor.

Pentru desfășurarea în bune condiții a activității băncii în cadrul BC„Victoriabank” S.A. funcționează 4 comitete de lucru: Comitetul ALCO; Comitetul de achiziții; Comitetul de personal; Comitetul de credite. Toate aceste comitete sunt constituite la nivel de centrală și se subordoneză Comitetului de Direcție, care stabilește și aprobă componența acestora. Fiecare comitet are un regulament propriu de activitate.

Comitetul ALCO are în atribuții gestiunea activelor și pasivelor băncii, are atribuții analitice și de decizie, emite recomandări și decizii conform atribuțiilor ce-i revin în vederea coordonării principalelor activități de formare și administrare a activelor și pasivelor. Comitetul se întrunește o dată în lună sau la necesitate. Comitetul ALCO are următoarele atribuții de bază:

elaborează sisteme și standarde de evaluare a riscurilor financiare, conform politicii de administrare a riscurilor promovate de BC„Victoriabank” S.A.;

asigură menținerea unei structuri adecvate a activelor și pasivelor în concordanță cu strategia băncii, dirijează expunerea băncii la riscul ratei dobînzii și riscul ratei de lichiditate.

Comitetul de credite este un comitet permanent care se întrunește ori de câte ori este necesar. Atribuțiile acestui comitet se rezumă la:

examinarea chestiunilor activității de creditare a băncii, cu excepția celor ce țin de competența Adunării Generale a Acționarilor, Comitetului de Adiministrație, Comitetului de direcție;

stabilirea/anularea limitelor de creditare filialelor băncii, inclusiv delegarea Comisiilor de credite ale filialelor băncii împuterniciri speciale de luare a deciziilor referitor la cererile debitorilor (potențialilor debitori) în cazul tranzacțiilor creditare exclusive și unice;

luarea deciziilor referitor la cererile de acordare/prorongare/ renegociere a creditelor interbancare.

Comitetul de achiziții este, de asemenea, un comitet permanent, care se întrunește în ședințe la necesitate, având ca scop selectarea ofertelor în vederea procurării de către bancă a mărfurilor, contractelor de prestare servicii și/sau lucrări de construcții. Comitetul de achiziții analizează și selectează, în urma licitației sau concursului de oferte organizate, furnizorul de mărfuri sau servicii, aprobă contractele încheiate cu furnizorii selectați și verifică executarea de către furnizori a clauzelor contractuale.

Comitetul de personal este un comitet permanent, care se întrunește la necesitate pentru examinarea chestiunilor legate de personal, cu excepția celor ce țin de competența Comitetului de Adiministrație sau Comitetului de direcție. Comitetul de personal examinează și înaintează propuneri cu privire la selectarea, angajarea, promovarea și concedierea managerilor din cadrul subdiviziunilor băncii, precum și a administratorilor în conformitate cu actele normative în vigoare și politica de personal a băncii.

În anul 2014 banca și-a continuat politica de extindere a rețelei de filiale și subdiviziuni în toate regiunile Republicii Moldova. La finele anului 2014, numărul total de subdiviziuni ale băncii au constituit 108 unități, inclusiv 34 filiale și 74 agenții.

Banca Comercială “Victoriabank” S.A. a creat un sistem eficient de management corporativ și sistem de control intern al activității Băncii, care are la bază principiul respectării absolute a prevederilor legislației Republicii Moldova și a “Codului guvernării corporative al BC “Victoriabank ” S.A.”, precum și considerarea maximă a celor mai bune practici internaționale.

Managementul corporativ se bazează pe legalitate, transparență, profesionalism, competență, respectarea drepturilor și intereselor legale ale acționarilor și persoanelor interesate, etică profesională și de afaceri, necesară pentru realizarea scopurilor și obiectivelor strategice ale Băncii.

Managementul corporativ în cadrul Băncii este orientat spre:

sporirea eficienței activității Băncii,

majorarea activelor,

menținerea stabilității și rentabilității financiare

soluționarea altor scopuri și obiective strategice ale acesteia.

Pe parcursul perioadei de gestiune Banca a luat măsuri pentru a pune în aplicare principiile de bază ale managementului corporativ, prevăzute de Codul guvernării corporative. Banca a organizat un sistem eficient de management corporativ și folosește evaluarea preliminară de expertiză a deciziilor luate. Eficacitatea în administrarea Băncii se obține prin repartizarea rațională a împuternicirilor între organele de conducere și comitetele respective ale Băncii (Comitetul de credite, Comitetul de personal, Comitetul de gestionare a activelor și pasivelor (ALCO) ș.a.) și a problemelor de competență între acestea, ceea ce permite luarea deciziilor operative și justificate.

În Bancă este creat și funcționează sistemul de control intern care asigură desfășurarea activității în siguranță și cu prudență, permite de a apăra interesele deponenților și clienților și de a minimiza riscurile bancare. Sistemul de control intern al Băncii favorizează respectarea prevederilor legislației în vigoare, asigură transparența structurii de proprietate și a controlului asupra Băncii, permite luarea deciziilor privind tranzacțiile cu conflict de interese, asigură nivelul de securitate necesar tipului și volumului de operațiuni bancare desfășurate. În sistemul de control intern al Băncii sunt implicate organele de conducere, organele de control, conducerea Băncii și personalul acesteia, indiferent de funcție.

În scopul verificării și aprobării rapoartelor financiare BC “Victoriabank” S.A. invită anual un auditor extern care nu este afiliat Băncii. Banca dezvăluie oportun informația completă și veridică, inclusiv cu privire la situația sa financiară, indicatorii economici, operațiunile și activitățile desfășurate, structura proprietății, oferind acționarilor și clienților Băncii posibilitatea să ia decizii justificate și permite respectarea principiului transparenței și obiectivității în dezvăluirea informației. Informația despre Bancă și versiunea completă a textului “Codului Guvernării Corporative al BC “Victoriabank” S.A.”.

Potrivit Codului de Guvernare Corporativă aprobat a Acționarilor BC „Victoriabank” SA (Proces-verbal nr. 36 din 20 august 2010) cu modificările din 12 aprilie 2013, Banca se conduce de ideea că o bună Guvernare Corporativă contribuie la dezvoltarea economică necesară prin creșterea performanțelor Băncii și accesul acesteia la capitalul exterior. Prin Guvernarea corporativă banca își propune să asigure acuratețea și transparența privitoare la rezultatele financiare ale băncii, și în același timp să asigure accesul egal al tuturor acționarilor la informațiile relevante despre bancă.

În procesul de constituire, funcționare și perfecționare a sistemului său de guvernare corporativă, BC ”Victoriabank” S.A. se conduce de principiile de guvernare corporativă la care se referă administrarea eficientă, realizarea dirijării activității curente, controlul asupra activității economico-financiare, dezvăluirea informației.

Din perspectiva activității bancare, guvernarea corporativă implică modul în care sunt gestionate activitatea și afacerile Băncii de către organele de conducere și se referă la:

stabilirea obiectivelor corporative, reieșind din specificul activității și nivelul riscurilor în care se implică Banca;

gestionarea zilnică adecvată și transparentă a activității Băncii;

asigurarea operării băncii într-un mod sigur și prudent în conformitate cu legile și regulamentele în vigoare.

BC ”Victoriabank” S.A. promovează printre angajații săi recunoașterea comportamentelor ce corespund principiilor etice de loialitate și bună credință, manifestate prin intermediul exigențelor ce urmează:

Tabelul 2.1. Principii etice de loialitate și bună credință promovate de

BC ”Victoriabank” S.A.

Sursă: elaborat de autor în baza informației preluate de pe site-ul băncii/http.: www.victoriabank.md

Comportamentul personalului bancar trebuie să se bazeze pe următoarele principii:

Calitate. Banca își asumă angajamentul de a presta servicii de calitate înaltă și va favoriza inovația, dezvoltarea și îmbunătățirea continuă pentru a atinge un nivel maxim de satisfacție a clienților, pornind de la criterii de rentabilitate;

Orientare spre clienți. Angajații și persoanele cu funcții de conducere ale băncii vor aplica profesionalismul, colaborarea și mentalitatea lor de serviciu pentru a obține deservirea clienților la cel mai înalt nivel. În același timp, vor depune tot efortul pentru a satisface la maxim așteptările clienților săi.

Folosirea și protecția patrimoniului băncii. Activele pe care banca le pune la dispoziția angajaților săi vor fi folosite pentru efectuarea activităților ce țin de interesele acesteia, într-un mod responsabil, eficient, adecvat domeniului lor de activitate profesională;

Relațiile cu clienții și partenerii. Banca condieră clienții și partenerii săi parte indispensabilă în atingerea obiectivelor sale de creștere, de rentabilitate și de îmbunătățire a calității serviciului, cîutând să stabilească cu ei o relație bazată pe înceredere și beneficiu recirpoc;

Angajații care participă la procesul de selectare a partenerilor, furnizorilor și colaboratorilor externi sunt obligață să acționeze imparțial și obiectiv. Nu se va admite obținerea oricărui avantaj privat, angajații vor evita favorizarea persoanelor sau a companiilor din motive de rudenie sau prietenie, se va evita coliziunea intereselor personale cu cele ale companiei.

În concluzie putem considera că scopul Guvernării Corporative este de a aduce cât mai aproape interesele clienților și investitorilor, iar structurile guvernării corporative stabilesc funcțiile corespunzătoare ale membrilor Consiliului de Administrație și Comitetului de Direcție, precum și competențele și responsabilitățile acestora pentru realizarea acestui scop.

2.2. Produsele și serviciile băncii oferite clienților

Produsele și serviciile oferite de bănci atât la nivel mondial cât și național se află într-o continuă diversificare. Principalul obiectiv al BC ”Victoriabank” S.A. îl constituie impulsionarea dezvoltării produselor și serviciilor bancare Pentru a atinge acest obiectiv BC ”Victoriabank” S.A. a efectuat în ultimii ani o seri de studii care au urmărit identificarea cauzelor care determină ponderea relativ redusă a anumitor produse/servicii în oferta băncilor, precum și a factorilor care frânează dezvoltarea lor. BC ”Victoriabank” S.A. oferă o gamă variată de produse și servicii, care sunt divizate pe categorii de clienți în produse și servicii oferite persoanelor fizice și juridice.

Produse și servicii oferite de BC ”Victoriabank” S.A. persoanelor fizice

Un produs tradițional ferit este contul curent – cont bancar în care sunt depuse mijloace bănești în lei, cât și în valută străină în scopul consumului sau economisirii fără fixarea termenului de păstrare. Utilizând contul curent clienții beneficiază de facilități ca: depuneri și retrageri de numerar; efectuare de ordine de plata; schimburi valutare (prin virament); constituire de depozite (prin virament);transferuri interne (atât la ghișeu, cât și în cadrul serviciului de Deservire la distanță – DA!) și transferuri externe.

Pentru ca persoanele fizice să obțină un câștig în plus, Victoriabank a lansat o serie de depozite în lei și valută, la termene diferite și dobânzi atractive (Anexa 2).

Depozitul "De Pasti 2015" oferă deponenților rate avantajoase la termene scurte (3, 6 și12 luni) cu posibilitatea de a efectua vărsăminte suplimentare în primele 2 luni, lunar 50% din soldul de la sfârșitul lunii precedente; suma minimă de constituire: 1000 MDL sau 100 USD/EUR; achitarea dobânzii are loc lunar, la contul curent, de card sau se capitalizează.

Depozitul "DISPONIBIL" poate fi constituit pe o perioadă de la 9 – 18 luni  și de la 18 – la 60 luni. Suma minimă de constituire: 5000 MDL sau 500 USD/EUR. Vărsăminte suplimentare se permit nelimitat, iar după 3 luni de la deschiderea depozitului. Se permit retrageri parțiale lunar în mărime de până 20% din suma depozitului.

Depozitul "VICTORIA MAXIM" oferă un plan de economisire și acumulare a mijloacelor bănești pe o perioadă îndelungată. Suma minimă inițială constituie 1000 lei; Dobânda se capitalizează lunar. Retragerile din cont și plata dobânzii se fac în funcție de modalitatea aleasă ce este stabilită în contract.

Depozitul "SUPERFLEX"- cont de economii accesibil si flexibil ce vă oferă acces nelimitat la fondurile depuse. Clientul poate suplimenta depozitul în orice moment, fără limite. Banii pot fi retrași înainte de termen fără pierderi, cu condiția de a păstra minimul în cont.

Depozitul la CARD MULTIFUNCȚIONAL presupune: o dobândă, care este transferată la contul de card; clientul poate transfera sau retrage mijloacele depozitului fără a pierde dobănda; poate fi alimentat in numerar sau din mijloacele existente din contul de card. Cont curent BONUS  MULTIFUNCTIONAL – Dobânda pentru Banii nefolosiți presupune o rata flotantă.

Depozitul "La termen în RUB" este un produs de economisire avantajos. Avantajele depozitului constituie pe termene de 3, 6 și12 luni; suma minimă de constituire: 10 000 RUB; retrageri parțiale din cont nu se permit iar achitarea dobânzii are loc lunar, la contul curent, de card sau se capitalizează.

Pentru ca să-și realizeze proiectele și planurile personale, Victoriabank oferă o serie de credite cu condiții care să satisfacă fiecare cerință. Beneficiari ai creditelor pot sa fie persoane fizice sau juridice, precum și alte societăți bancare.

Casa Magică este un produs care presupune efectuarea unei investiții a resurselor dvs ținând cont de inflație și creșterii permanente a prețurilor. Destinația: procurarea, construcția, reparația și/sau finisarea bunurilor imobile cu destinație locativă; Suma acordată: până la 70% din costul proiectului; Se acordă pe un termen de până la 15 ani – pentru procurarea sau construcția bunului imobil și până la 10 ani – pentru finisarea sau reparația bunul imobil. Garanție servește bun imobil. Rata dobânzii flotantă:  14 % anual.

Produsul CREDIT RENAISSANCE CITY oferă posibilitatea procurării unui bun imobil în complexul locativ “Renaissance City” cu o infrastructură modernă și dezvoltată realizată în strictă conformitate cu standardele de nivel mondial. Amplasarea avantajoasă la doar de orașul Chișinău, pe traseul Chișinău – Strășeni, un design deosebit și o ambianță plăcută în armonie cu natura  sunt doar câteva argumente pentru a procura un bun imobil în  complexul locativ „Renaissance City”. Fondul locativ este constituit din 54 de vile. Suprafața totală a complexului fiind de .  Suma: până la 80% din costul investiției; Termenul: până la 180 luni; Rata dobânzii:(flotantă): I an – 5%; II an – 7%; III an – 9%; Începând cu al IV an – 12%.

B.C. ”Victoriabank” S.A. oferă Creditul Magic METRO pentru procurarea mărfurilor prin rețeaua magazinelor partenerului METRO Cash & Carry Moldova. Avantajele creditului: fără gaj; pachet minim de documente; examinarea rapidă a solicitărilor de credit. Suma: până la 30,000 lei; Termenul: până la 24 luni. Rata dobânzii flotantă: 11% anual.

CREDITul MAGIC este soluția ideală pentru cei care doresc să-și realizeze proiectele personale. Banii pot fi folosiți pentru satisfacerea diverselor necesități de consum: procurarea mărfurilor, achitarea studiilor, achiziționarea pachetelor turistice, realizarea proiectelor personale etc. Suma: până la 30,000 lei; Termenul: până la 24 luni. Rata dobânzii flotantă: 16% anual.

Pentru a gestiona cât mai eficient și în siguranță banii, Victoriabank vă oferă clienților săi un card cu multe oportunități. Pe cardul de credit clienții pot avea un credit comod care va permite să achite cu ajutorul cardului sau numerarului ridicat la orice bancomat, obiectele sau serviciile procurate atât în Moldova, cât și în străinătate. Avantajul liniei de credit prin card constă în aceea că după ce ramburseazî suma împrumutată de la bancă clienții vor putea din nou să ia credit. În plus, dacă nu au folosit întreaga sumă împrumutată, vor putea să ia încă o parte din suma liniei de credit fără a rambursa suma precedentă. Cardul de credit este acceptat ca garanție atât la vamă cât și la hotele.

Cardul de credit Magic de oferă o linie de credit  de până la 20 000 lei.

Cardul Multifuncțional ne permite să avem mai multe conturi in același timp, fiecare având beneficiile sale funcționale:

Contul de Card/de Credit – Credit Fără Gaj – până la 50000 lei. Contul de credit permite obținerea unui credit prin activarea unei linii de credit, care poate fi utilizat oricând și pentru orice destinație. Clientii pot transfera, retrage sau achita serviciile din banii contului in orice moment la bancomatele și filialele Victoriabank, inclusiv și Oficiul Bancar 24/24; se poate retrage suma dorită in orice moment, dar in caz că suma este păstrată mai mult de 3 luni, se calculează o anumită dobandă.

Cont curent in EURO – un cont destul de util in special celor ce călătoresc des în spațiul european: este un cont in Euro, la care clienții au acces permanent prin intermediul bancomatelor și POS-terminale; este foarte comod, deoarece la extragerea numerarului in bancomate, nu are loc convertirea valutei.

Un produs tradițional sunt cardurile emise de Victoriabank.

Cardul co-brand funcționează în sistemul internațional de plăți Visa și este disponibil în 2 opțiuni: Visa Electron și Visa Gold. Deținătorii cardului co-brand Victoriabank-Orange se vor bucura de toate avantajele serviciului SMS banking la prețuri speciale:

achitarea serviciilor comunale la prețul unui sms obișnuit;

reîncărcarea contului Orange, direct de pe telefonul mobil, utilizând sumele de care dispun în contul de card;

Alte posibilități de plată includ: achitarea serviciilor Internet, cablu TV, telefonie fixă etc.

Exclusiv de la Victoriabank, pentru plăți sigure pe Internet, deținătorii cardului co-brand beneficiază și de Cardul Virtual Visa. Cardul virtual Visa oferă siguranță suplimentară și ajută la evitarea riscurilor de divulgare a datelor cardului real la achitarea cumpărăturilor pe Internet.

Pentru comoditatea clienților, VictoriaBank oferă urmatoarele carduri ale diferitor sisteme internaționale de plată cu aceleași posibilități: VISA International și Mastercard International

VISA CLASSIC sau MASTERCARD STANDARD – cele mai populare carduri din lume, care îmbina costuri și servicii rentabile. Caracteristicile acestor carduri sunt: carduri comode și universale; se poate deschide si o linie de credit în caz ca exista o întelegere de creditare între Dvs si banca; pot fi utilizate nu doar în reteaua de terminale electronice si bancomate, ci si în sistemele mecanice pe baza de hârtie, cum ar fi la efectuarea operatiunilor prin intermediul telefonului sau Internetului.

Classic și MasterCard Standard depasește numărul punctelor comerciale care accepta spre plată cardurile Visa Electron și Maestro.

CARD CO-BRAND VICTORIABANK ȘI ORANGE – cardurile Visa Virtual / Visa Electron și Visa Gold sunt destinate persoanelor fizice și permit conectarea la serviciul SMS Banking – un serviciu cu ajutorului căruia se pot face achitări oriunde s-ar afla fără a avea acces la internet, calculator sau bancomat în plus, primind alerte pe telefon despre orice operațiune ce are loc pe cardul posesorului. Cardul co-brand funcționează în sistemul internațional de plăți Visa și este disponibil în 2 opțiuni: Visa Electron și Visa Gold. Deținătorii cardului co-brand Victoriabank-Orange se vor bucura de toate avantajele serviciului SMS banking la prețuri speciale:

achitarea serviciilor comunale la prețul unui sms obișnuit;

reîncărcarea contului Orange, direct de pe telefonul mobil, utilizând sumele de care dispun în contul de card; Alte posibilități de plată includ: achitarea serviciilor Internet, cablu TV și telefonie fixă etc.

Exclusiv de la Victoriabank, pentru plăți sigure pe Internet, deținătorii cardului co-brand beneficiază și de Cardul Virtual Visa. Cardul virtual Visa oferă siguranță suplimentară și ajută la evitarea riscurilor de divulgare a datelor cardului real la achitarea cumpărăturilor pe Internet.
Toți doritorii pot solicita cardul co-brand atât în subdiviziunile Victoriabank, cât și la orice magazin direct Orange. După depunerea cererii, clienții își vor putea primi cardul la cea mai apropiată subdiviziune Victoriabank, în decurs de cel mult 4 zile pentru Chișinău și 8 zile pentru alte orașe din Moldova.

Victoriabank, Air Moldova și Visa Incorporated au creat cardul Shop&Fly destinat tuturor persoanelor care călătoresc sau intenționează să călătorească cu Air Moldova. Utilizând cardulShop&Fly pentru cumpărăturile cotidiene pot fi acumulate MILE-BONUS contra valoarea cărora se va putea: achiziționa un bilet de avion la orice cursă regulată, operată de compania aeriană Air Moldova,sau cumpăra orice produs/serviciu din cele oferite de Companiile-partenere. Cu mile-bonus pot fi achiziționate un șir de servicii sau produse (Anexa 3). Milele-bonus pot fi acumulate: călătorind cu Air Moldova; achitând diverse produse și servicii; comandând o călătorie la agențiile de turism; utilizând serviciile de curierat; închiriind un automobil, etc.

Condițiile de acumulare a milelor-bonus sunt expuse în Anexa 4.

VISA GOLD sau MASTERCARD GOLD – carduri destinate în special persoanelor cu venituri mari, cu o situație financiară solidă și stabilă. În plus, cu aceste tipuri de carduri: deschiderea si reemiterea cardului se face în regim de urgență; în calitate de deținător al cardului dețnătorii sunt deserviți în mod prioritar.

VISA PLATINUM – card destinat clienților privilegiați și reprezintă un indicator al statutului înalt, al bunăstării și al unei reputații financiare impecabile a posesorului cardului. Pentru comoditatea clienților, Victoriabank oferă 3 tipuri de card Visa Platinum: Visa Platinum Credit Visa Platinum Debit Visa Platinum Debit  la condiții speciale. Condițiile pentru deschiderea cardului sunt expuse în Anexa 5.

VISA INFINITE – este cardul care prevede combinația unică  de oferte, facilități și deservire 24/24 în întreaga lume. Visa Infinite  permite accesul la cea mai mare varietate de călătorii, restaurante, cumpărături, oportunități de relaxare și agrement Achitarea creditului – se rambursează de către Debitor în mărimea Cotei Creditului indicată in Tarife (unanumit % din soldul creditului utilizate la finele lunii de gestiune) în decurs de 35 de zile calendaristice, creditul poate fi utilizat în mod repetat (Anexa 6).

Deținătorii cardului Visa Infinite vor beneficia de avantaje unice:

Acces la linia de credit care poate fi folosită in tara si in strainatate atat pentru a retrage numerar cat si pentru a face cumparaturi direct de la comercianti cu rata dobânzii de 0% anual în perioada de grație.

Serviciul „Concierge” –   asistent personal 24/24, care vă va oferi informații ce țin de agrement, deplasări, rezervări și organizarea evenimentelor, sfaturi și recomandări la orice oră în orice colț al lumii.

Programul “Priority Pass” cu acces prioritar în sălile VIP din cadrul aeroporturilor;

Serviciul Asigurare și garanție extinsă pentru cumpărături – deținătorul cardului Visa Infinite beneficiază de o perioadă adițională de garanție pentru bunurile procurate și de servicii de asigurare a cumpărăturilor pentru caz de furt sau deteriorare a acestora.

Asistentă medicală si juridică, acordată în timpul călătoriilor în străinătate pe o durată de până la 90 de zile deținătorului cardului și membrilor familiei acestuia.

Asigurare – serviciul este acordat deținătorilor cardului Visa Infinite și se extinde asupra membrilor familiei acestuia.

Serviciul de asistență globală –   în cazul pierderii, furtului sau deteriorării cardului Visa Infinite, este asigurată blocarea cardului și înlocuirea cu unul temporar, precum și eliberarea de urgență a necesarului bănesc în numerar.

Oferte speciale din partea celor mai fastuoase hotele din lume cu programul Visa Luxury Hotel Collection – o colecție de hotele exclusive, deschise doar pentru oamenii cu statut special. Colecția include peste 800 de hotele din întreaga lume.

VISA ELECTRON SAU MAESTRO – carduri utile, comode si accesibile, cu costuri mici la deschidere si deservire, care va ofera posibilitatea: de a achita bunuri si servicii oriunde în lume, facturi pentru servicii comunale; de a deschide oricând o linie de credit și pîna la cinci carduri suplimentare.

Cardul MAESTRO DEPOZIT  se emite gratuit persoanelor fizice rezidente care dețin cel puțin un Depozit "Victoriabank" SA”.Pentru aceste carduri nu e necesară nicio depunere minimă inițială și nici existența unui sold minim în cont.

CARD CONSTRUCTOR este cardul care permite atașarea la el unul sau mai multe conturi din cele enumerate mai jos:

1. Un Cont de Depozit pe care pot fi plasate disponibilitățile bănești și obține pentru ele o dobândă lunară. Depozitul poate fi constituit atât în lei cât și în valută.

2. Un Cont curent Bonus care oferă posibilitatea de a obține un venit sub formă de bonus pentru banii care sunt plasați în acest cont. 

3. Un Cont curent „USD”/„EUR” destul de util în special celor care călătoresc des în țări străine. Orice card bancar existent sau nou emis de VictoriaBank pentru persoane fizice poate deveni Card Constructor. 

Asigurarea deținătorilor de carduri GOLD acoperă toate riscurile care pot să apară în timpul călătoriei în străinatate și se obține în mod automat dacă achită cheltuielile de călătorie cu cardurile MasterCard Gold sau VISA Gold. Daca beneficiarii  intentionează să meargă în strainatate, sa achite calatoria procurând biletul de avion, acoperind cheltuielile de cazare, achitând pachetul sau vaucerul turistic etc. sau sa efectueze achitari prin card (în strainatate), care depasesc valoarea de 200 EUR, cu Cardul MasterCard Gold sau VISA Gold emis de VICTORIABANK , deținătorii acestora obtin în mod automat Asigurarea deținătorilor de carduri GOLD, care îmbina în sine urmatoarele tipuri de asigurări:

1. Asigurarea medicala. Deținătorii pot beneficia în cazul unei maladii sau a unui accident, de asistenta medicala (cheltuieli de tratament, repatriere) gratuita, în limita a  30.000 EUR sau 50.000 USD pe toata perioada de valabilitate a politei de asigurare, în toate tarile lumii. Perioada de asigurare – 1 an, termenul de sedere în strainatate nu poate depasi 45 zile.

2. Asigurarea de accidente. În cazul unor evenimente specificate care au survenit în urma unui accident produs în strainatate în perioada de actiune a Politei de asigurare,  vor beneficia de asigurarea de accidente în suma de 500 EUR.

3. Acordarea asitentei juridice. În timpul calatoriei asigurarea detinatorilor de card va da dreptul de a beneficia de asistenta juridica, serviciile avocatului, consultanta juridica si asistenta în intentarea proceselor (cu exceptia cazurilor penale) în marime de pâna la 500 EUR.

4. Asigurarea bagajelor. Cu Asigurarea Detinatorilor de Card, sunt protejați împotriva cazurilor de pierdere a bagajelor turistice, de întârzieri îndelungate a bagajului si se vor restitui cheltuielile legate de pierderea bagajelor în limitele sumei de 20 euro pentru 1 kg de bagaj dar nu mai mult de 500 EUR.

5. Asigurarea de anulare a calatoriei. Va fi asigurat împotriva situatiilor ca rezultat al caror s-ar putea anula calatoria si anume:

traume sau maladii acute care necesita spitalizare si care nu au putut fi prevazute pâna la data plecarii, precum si cazul decesului personal sau a membrilor de familie (sot, sotie, mama, tata, fiica, fecior, surori si frati directi);

cauzarea prejudiciului patrimoniului Dvs. asigurat împotriva incendiului, exploziei, calamitatilor naturale (inundatie, alunecari de teren, cutremur de pamînt), precum si cauzarea premeditata de catre terti a unui prejudiciu patrimoniului Dvs.;

dezbaterea judiciara neprevazuta, care are loc în perioada de valabilitate a Politei de asigurare si la care trebuie sa fie prezent.

Cardul Salary Plus reprezintă același card salarial încă cu și mai multe posibilități: Venit suplimentar la banii păstrați în cont – aveți dobândă ca și în cazul unui depozit bancar Acces la credite cu rate preferențiale: Sumă avans de 1000 lei de la bancă până la primul salariu; Credit de consum – Victoria Consum – în sumă de până la 10 salarii lunar; Linie de credit reînnoibilă pe o perioadă nelimitată, în sumă de până la 30 000 lei.

În premieră pentru piața bancară din Moldova, Victoriabank a lansat primul card de afinitate prin care oricine poate oferi ajutor pentru a susține cauza copiilor defavorizați. Cardul "Eu ajut copiii" este destinat tuturor celor, care doresc să  fie  alături de copiii lipsiți de dragostea părintească, dezavantajați sau cu deficiențe fizice, și  doresc să contribuie la soluționarea problemelor lor. Pentru acumularea mijloacelor bănești, care vor fi utilizate ulterior în scopuri de binefacere, Banca deschide un cont special, care va fi suplinit cu următoarele mijloace financiare din contul posesorului de card „Eu ajut copiii!”: 

1 leu la fiecare tranzacție efectuată în punctele comerciale;

50% din comisionul pentru deservirea lunară;

toate dobânzile acumulate la contul posesorului de card.

Pentru a expedia sau primi la timp bani, BC ”Victoriabank” SA propune servicii de transferuri rapide de bani. VictoriaBank  este una din băncile-lider din Moldova în sfera transferurilor de mijloace bănești, pentru persoanele fizice. Transferul mijloacelor bănești poate fi efectuat din orice țară a lumii. Datorită rețelei largi de bănci corespondente, cu BC ”Victoriabank” SA clienții pot expedia și primi transferuri bănești în/din orice colț al lumii prin rețeaua internațională S.W.I.F.T. (Anexa 7).

Prin Western Union clienții pot beneficia de următoarele tipuri de servicii:

Transfer de bani Will Call permite clienților (persoane fizice) transferarea banilor care pot fi eliberați în orice locație Western Union în țara de destinație.

Transfer de bani Quick Pay permite clienților (persoane fizice) să achite facturi ale companiilor (persoane juridice). Acest serviciu poate fi utilizat pentru plățile destinate doar companiilor existente în baza de date Western Union și Quick Pay.

Transfer de bani Quick Cash este serviciul ce permite companiilor (persoane juridice) să expedieze transferuri de bani clienților sau angajaților săi (persoane fizice)

Sistemul MoneyGram are o acoperire de 310 mii locații în peste 197 țări. Transferurile pot fi expediate din Moldova în valuta euro și achitate în Moldova în valutele: dolari SUA și euro. Valuta de plată este selectată de către Ordonator la momentul expedierii transferului. Dacă valuta de plată diferă de cea de expediere sistemul va aplica o rată de schimb valutar. Dacă rata de schimb nu este fixată la momentul expedierii, transferul de bani va fi convertit în valuta de plată la momentul plății, la o rată de schimb determinată în acel moment.

Sistemul InterExpress are o acoperire în peste 55 țări: statele CSI, Georgia, Polonia, Vietnam, China, etc. Transferurile pot fi expediate și achitate în valutele: dolari SUA, euro și ruble rusești. Valuta de expediere și plată este selectată de către Ordonator la momentul expedierii transferului.

Sistemul BILZKO are o acoperire în peste 13 țări: statele CSI, Georgia, Cehia. Transferurile pot fi expediate și achitate în valutele: dolari SUA, euro și ruble rusești. Valuta de expediere și plată este selectată de către Ordonator la momentul expedierii transferului.

Sistemul CONTACT formează o rețea de 333 000 de puncte de deservire, prezente în peste 150 de țări ale lumii. Transferurile pot fi expediate și achitate în valutele: dolari SUA, euro și ruble rusești. Suma de expediere și plată este selectată de către ordonator la momentul expedierii transferului. Transferul bănesc poate fi achitat în valuta transferului sau în valuta țării de destinație a transferului.

Sistemul de transferuri rapide RIA cunoaște o acoperire de peste 170 mii locații în 130 țări. Transferurile pot fi expediate și achitate în 2 valute: dolari SUA, euro.

LEADER – permite persoanelor fizice să efectueze transferuri rapide de bani în peste 130 de țări ale lumii în ruble rusești, dolari SUA și EURO.

Zolotaya Korona – sistemul de transferuri rapide, care integrează în sine și sistemele ANELIK și CASPIAN MONEY TRANSFER, cu acces în peste 25.000 de locații în țările CSI, pentru efectuarea transferurilor. Transferurile pot fi expediate și achitate în valutele: dolari SUA, euro și ruble rusești.

Sistemul Intel Express vă oferă posibilitatea sa expediați și să primiți transferuri bănești din țările CSI, precum și din Italia, Spania, Grecia, Israel. Transferurile pot fi expediate și achitate în valutele: dolari SUA, euro.

Sistemul de transferuri rapide SIGUE are o acoperire de  56 mii locații în peste 138 țări.  Transferurile pot fi expediate și achitate în 2 valute: dolari SUA, euro. Valuta de expediere și plată este selectată de către Ordonator la momentul expedierii transferului.

Sistemul de transferuri rapide PRIVATMONEY are o acoperire de peste 4600 locații în țările CSI, Portugalia și Cipru. Transferurile pot fi achitate în trei valute: dolari SUA, euro și ruble rusești. Acum cetățenii Republicii Moldova pot expedia transfer de bani spre România la un comision preferențial de la doar 3 euro.

Sistemul de transferuri de bani SMITH&SMITH are o acoperire de 50 mii locații în 10 țări: Grecia, Italia, Olanda, Spania, Marea Britanie, Israel, Mexic, Rusia, SUA, Republica Dominicană. Transferurile pot fi expediate din Moldova cu destinația România în valuta euro. Transferurile în Moldova pot fi achitate în valutele: dolari SUA și euro.

Sistemul de transfer rapid MERIDIANA cunoaște o acoperire de peste 540 locații în 10 țări: România, Italia, Spania, Germania, Franța, Belgia, Grecia, Olanda, Portugalia și Moldova. Transferurile pot fi expediate și achitate în valuta euro.

BC ”Victoriabank” SA în calitate de participant profesionist la piața valorilor mobiliare, desfășoară activitate de brokeraj pe piața bursieră și extrabursieră a valorilor mobiliare corporative în baza licenței eliberate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) seria CNPF Nr. 000820 eliberată la 15 martie 2015. BC ”Victoriabank” S.A. desfășoară activități licențiate în calitatea de societate de investiții cu valori mobiliare, ajutând cetățenii și entitățile economice să ia decizii privind:

efectuarea de investiții profitabile în instrumente financiare pe termen lung și scurt;

să atragă mijloace suplimentare sau să gestionați eficient fluxurile financiare;

să beneficieze de o asistență informațională calificată în caz că sunteți un investitor străin

BC ”Victoriabank” SA oferă persoanelor interesate diverse servicii de consultanță, perfectare a documentelor, de brocheraj etc. La vânzarea de către Client a valorilor mobiliare de stat comisioane de brokeraj nu se percep.  Totodată sunt specificate un șir de condiții la efectuarea operațiunilor cu valori mobiliare de stat, specificate în Anexa 8. Pe piața serviciilor de brokeraj, pe piața bursieră și extrabursieră a valorilor mobiliare corporative BC ”Victoriabank” SA oferă asistență la cumpărarea și vânzarea valorilor mobiliare corporative de Valori a Moldovei și pe piața extrabursieră; prestează și servicii pe piața valorilor mobiliare corporative. Un alt gen de servicii sunt serviciile de deținere nominală a valorilor mobiliare (custodie). În acest context BC ”VictoriaBank” S.A. oferă servicii de deținere nominală a valorilor mobiliare (păstrare, evidență, administrare).

BC ”VictoriaBank” S.A. oferă Servicii de Consulting investițional – informații și consultații cum să investească corect și să aleagă instrumentul financiar potrivit, oferind servicii de consulting investițional, specifcate în Anexa 8.

BC ”VictoriaBank” S.A. comercializează monede jubiliare și comemorative. Prețul de comercializare a monedelor jubiliare și comemorative din metale prețioase disponibile în stocurile filialelor, conform costurilor metalelor respective cotate de metale din Londra, va fi recalculat în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni (Anexa 9).

BC ”VictoriaBank” S.A. este prima, care introduce pe piața bancară din Moldova Serviciul Escrow – un serviciu, oferit atât perosanelor fizice cât și juridice, prin care se asigură derularea unei tranzacții de vânzare – cumpărare a unui bun imobil, în condiții de maximă siguranță pentru ambele Părți, astfel încât, simultan, Cumpărătorul să obțină in proprietatea sa bunul imobil, iar Vânzătorul mijloacele bănești aferente prețului de vânzare a imobilului.

În cazul în care 2 părți se decid să încheie o tranzacție de vânzare-cumpărare a unui bun imobil, banca intervine ca și garant al acestei tranzacții. Banca va deschide un cont special la care va fi depusă de către Cumpărător suma de bani aferentă prețului de vânzare a imobilului. Contul va fi blocat, iar banii vor fi eliberați de către Bancă:

Vânzătorului, doar în cazul în care bunul imobil a fost înregistrat de către Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) pe numele Cumpărătorului sau

Cumpărătorului, doar în cazul în care tranzacția nu a fost finalizată

Relațiile dintre Cumpărător, Vânzător și Bancă sunt reglementate printr-un contract, în care vor fi specificate condițiile în care vor fi eliberate mijloacele bănești din contul special.

În schema de mai jos este prezentată procedura de funcționare a acestui serviciu (Figura 2.1):

Figura 2.1. Procedura de derulare a Serviciului Escrow

Avantaje pentru Cumpărător:

Banii vor fi transferați Vânzătorului, doar după înregistrarea Cumpărătorului în Registrul de Stat a bunurilor imobile în calitate de proprietar al imobilului;

În cazul achiziționării unui bun gajat, banca vă garantează eliberarea bunului imobil de sub gaj;

În cazul în care, din anumite motive, tranzacția nu va fi finalizată, Cumpărătorul va obține imediat banii depuși în contul special.

Avantaje pentru Vânzător: în primul rând siguranța că după ce veți semna contractul de vânzare-cumpărare și acesta va fi înregistrat , Vânzătorul va primi banii; în al doilea rând, banii vă vor fi achitați nu de Cumpărător în mod direct, ci de bancă, ceea ce exclude 100% riscul de a primi bancnote false.

BC ”Victoriabank” S.A. pune la dispoziție și safeuri bancare individuale de diferite dimensiuni special adaptate obiectelor de valoare; Safeurile sunt localizate în încăperi special amenajate. Safeurile individuale sunt locul în care pot fi păstrate în siguranță și în cele mai bune condiții obiectele prețioase, atunci când, de exemplu, plecați în vacanțe sau efectuați deplasări de serviciu.

BC ”Victoriabank” S.A. oferă servicii de schimb valutar prin intermediul rețelei de filiale și agenții. Persoanelor fizice rezidente și nerezidente li se oferă posibilitatea deservirii conturilor curente în valută străină.

Victoriabank  pune la dispoziția clienților săi servicii de înaltă tehnologie, care permit efectuarea operațiunilor bancare  la distanță și gestionarea sigură și comodă a mijloacelor financiare. Serviciul de deservire la  distanță oferă posibilitatea de a executa diverse operațiuni în orice moment, din orice colț al lumii, 24 din 24, utilizând orice dispozitiv conectat la internet:  verificarea stării conturilor de card și a tranzacțiilor efectuate, săvârșirea plăților în favoarea majorității furnizorilor de servicii, efectuarea transferurilor între cardurile bancare și conturile de card, precum și blocarea, reemiterea, închiderea cardurilor. În cadrul subdiviziunilor VictoriaBank se pot realiza plăți în favoarea MPay, iar deținătorii conturilor de card pot realiza plata direct pe site-ul MPay sau prin intermediul sistemului de deservire la distanță DA!.

Cu MPay cetățenii vor putea achita on-line serviciile ÎS „Cadastru”, serviciile ÎS „Registru”, taxa pentru e-Cazier, taxa pentru procurarea mijloacelor de identificare a animalelor domestice, amenzile rutiere,  taxe pentru obținerea duplicatelor și extraselor ale actelor de stare civilă, impozitul pe venit și bunurile imobile, diverse autorizații etc.

Modalitatea de achitare este următoarea: Pentru achitare, se selectează Serviciul de pe Portalul Guvernamental al Serviciilor Publice, accesând servicii.gov.md, și se completează cererea online. Serviciul va calcula suma spre plată și va propune clientului diferite modalități de plată prin MPay. MPay permite achitarea serviciilor prin intermediul mai multor instrumente: carduri bancare, terminale de plată, internet banking și în numerar, la ghișeele băncii. Clienții VictoriaBank vor opera plăți electronice pentru servicii publice prin pagina electronică mpay.gov.md sau prin intermediul sistemului de deservire la distanță DA!.

Pentru a simplifica procesul de achitare a facturilor lunare pentru serviciile comunale, telefonie mobilă și Internet, VictoriaBank  propune un serviciu nou – Realizarea Plăților Programate (automate) de pe contul de card.

Pentru a beneficia de acest serviciu, este necesară o singură prezentare în orice filială a băncii, cu facturile pentru care clientul optează să fie realizată plata și care sunt emise de următoarele organizații: Gas Natural Fenosa; Moldtelecom; MaxDSL; Chișinău-Gaz; Apă-Canal Chișinău; Regia Autosalubritate; Infosapr; Infocom; Sun Communications; Arax Impex; Orange; Starnet; Unite; Moldcell.

Serviciul "Extras-On-Line" este un serviciu, care asigură acces deplin la informațiile privind toate conturile bancare deschise de persoanele fizice (card, depozit, credit, cont curent), iar în cazul persoanelor juridice acest serviciu asigură acces la informațiile privind conturile de card. Extras-On-Line este un serviciu informațional online disponibil 24/24.

Produse și servicii oferite de BC ”Victoriabank” S.A. persoanelor juridice

Pentru persoanele juridice BC ”Victoriabank” S.A. oferă diverse produse și servicii bancare:

Credite pentru a va dezvolta afacerea, inclusiv si investitionale. 

Clientii corporativi pot beneficia de o serie de depozite în Lei si Valuta, la termene diferite si dobânzi atractive. 

Carduri bancare pentru organizarea si administrarea cheltuielilor reprezentative si de deplasare a angajatilor întreprinderii, precum si proiecte prin carduri – proiecte de salarizare si linii de credit pentru angajatii întreprinderii 

Printre serviciile bancare oferite de BC ”Victoriabank” S.A. se enumera si diverse operatiuni în moneda nationala si în valuta, precum si operatiuni pe piata valorilor mobiliare.  BC ”Victoriabank” SA propune persoanelor juridice diverse tipuri de depozite în monedă națională (Anexa 2). Începând cu data de 9 februarie 2015, s-au stabilit alte condiții de atragere a depozitelor la termen de la persoane juridice (Anexa 2).

Banca oferă servicii de deservire a conturilor curente. În conformitate cu Procedura privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor de către persoanele juridice, întreprinzătorii individuali și persoanele fizice care  practică alt tip de activitate în cadrul BC „Victoriabank” întreprinderile de tip "S.A.", "S.R.L." trebuie să prezinte un șir de documente, specificate în Anexa 10. 

BC ”Victoriabank” SA eliberează întreprinderilor credite atât din resursele proprii, cât și din fonduri speciale. Din resursele proprii se oferă credite pentru: completarea mijloacelor circulante  pe termen de până la 24 luni și credite investiționale  – pe termen de până la 36 luni.

Produsul "Procurarea echipamentelor" special creat pentru nevoile agenții economici antrenați în procesul de producție. Produsul este destinat agenților economici care corespund criteriilor de eligibilitate pentru beneficiarii garanțiilor SIG "Garantinvest" SRL. Creditele investiționale sunt oferite pe un termen de până la 36 luni.

De asemenea, banca oferă entităților credite din contul resurselor din linii speciale, precum:

Liniile de creditare IDA – finanțarea pe termen mediu și lung a programelor investiționale ale antreprenorilor din sectorul rural – destinat pentru susținerea, restructurarea și comercializarea agriculturii private și a sectorului rural.

Liniile de creditare FIDA – Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă)- finanțarea pe termen mediu și lung a programelor investiționale ale antreprenorilor din sectorul rural – destinate stimularii creșterii activităților agricole strategice și de afaceri în mediul rural.

Programul Național de Abilitare a Tinerilor pentru anii 2008-2013 (cu excepția or. Bălți și Chișinău)

Proiectul de Ameliorare a Competitivității (PAC) – Finanțarea investițiilor și a majorării capitalului circulant pentru întreprinderilo antrenate în orice sector economic

Linia de creditare Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW) – Finanțarea pe termen mediu a programelor investiționale ale antreprenorilor, companiilor mici și mijlocii private din sectorul rural.

Programul de creditare Compact – proiect de creditare menit să faciliteze activitatea întreprinderilor din sectorul agricol și să stimuleze investițiile private în infrastructura post-recoltare din Republica Moldova.

Cardurile bancare business (VISA Business, MasterCard Business,Visa CLASSIC co brand Shop&Fly) de ”Victoriabank” SA sunt un mijloc ideal pentru organizarea și administrarea cheltuielilor reprezentative și de deplasare a angajaților organizației. Aceste tipuri de card sunt destinate persoanelor juridice care efectuează deplasări și plați în interesul companiei, atât în țară cât și peste hotare. În general, sunt folosite pentru achitarea cheltuielilor de serviciu ale personalului din contul companiei. Banca organizează pentru întreprinderi procedura de încasare și plată a salariului prin intermediul cardurilor bancare VISA Electron, Cirrus Maestro, VISA Classic, Mastercard Standard.

BC ”Victoriabank” SA eliberează valută în numerar fără restricții conform legislației în vigoare.  Fiind membră a sistemului internațional de plăți SWIFT, Banca poate efectua transferuri în aceeași zi operațională. Plățile clientului se efectuează în limita soldului în cont, conform legislației în vigoare despre reglementarea valutară. Numerarul de valuta străina poate fi eliberat din conturile persoanelor juridice numai pentru: cheltuieli de deplasare; cheltuieli de transport și cheltuieli vamale, ce țin de deplasare. Numerarul de valută poate fi eliberat în suma maximă a echivalentului de 10000 EURO pe lună, pentru persoana fizică (care este reprezentantă persoanei juridice rezidente). Sumele ce depășesc această limită se eliberează cu autorizația BNM. Pentru eliberarea valutei numerar pentru deplasări, persoana juridică întocmește cererea de ridicare a valutei din cont și ordinul de deplasare.

Banca oferă clienților săi corporativi și servicii de decontări internationale, precum: acreditivul documentar; incaso-ul documentar; ordinul de plată; scrisoarea de garanție bancară.

Serviciile de vânzare-cumpărare a valutei oferite companiilor se concreitizează în:

Comercializarea valutei se înfăptuiește în baza cererilor de vânzare/cumpărare.

Persoanele juridice pot procura valută străina pentru decontări internaționale și pentru cheltuieli/deplasări, prezentând odată cu cererile de procurare a valutei străine și documentele justificative, cum ar fi contracte și invoice, încheiate cu partenerii.

Convertarea mijloacelor se efectuează la cursul comercial stabilit de Bancă.

Client.dotBANK este un nou serviciu bancar de deservire la distanță destinat persoanelor juridice, care oferă deținătorilor de conturi acces permanent la resursele din cont și posibilitatea de a gestiona conturile direct de la birou sau chiar din orice colț al lumii. Sistemul  Client.dotBANK permite persoanelor juridice să realizeze de la distanță:

Transferuri în monedă națională;

Transferuri în valută;

 Transferuri la buget;

Operațiuni de convertire a valutei;

Vizualizarea soldului din cont și informația cu privire la cursul oficial de schimb valutar.

BC "Victoriabank"S.A. oferă servicii de instalare a POS-terminalelor:

Instalarea echipamentului pentru deservirea cardurilor, cât și instruirea personalului se face gratis de către angajații băncii.

Echipamentul reprezintă proprietatea "Victoriabank"S.A. și se transmite în folosința firmei de comerț pe perioadă contractuală.

Serviciul Clientelă non-stop, care va rezolva problemele apărute.

Rambursarea sumelor, referitor la operațiunile cu carduri, are loc în următoarea zi lucrătoare, la contul curent în banca indicată. Astfel, nu este necesar ca firma să devină clientul "Victoriabank"S.A.

Cheltuielile unice la deservirea cardurilor, care va suporta organizația de comerț, sunt comisioanele băncii, percepute la fiecare operațiune. Comisionul constituie: la operațiunile cu cardurile băncilor din Republica Moldova – 2%, cu cardurile internaționale  Victoriabank – 1,5%, cu cardurile băncilor de peste hotare – 2.5%.

2.3.Aprecierea activității economico-financiare a băncii

Conform reglementărilor BNM față de băncile comerciale din republică referitor la implementarea din data de 01.01.2012 a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF), BC ”Victoriabank” S.A. a asigurat conformarea raportărilor cerințelor SIRF. Activele băncii, conform SIRF, la finele anului 2014 au depășit suma de 12,19 milioane lei față de 10,12 și 11,65 mil. lei în anii 2012 și 2013 (Tab.1).

Pe parcursul perioadei analizate activele totale ale băncii au înregistrat o tendință de creștere față de anul precedent. O creștere mai mare se atestă în anul 2013 față de anul 2012, cînd valoarea activelor s-a majorat cu peste 15 la sută. În anul 2014 activele au înregistrat o creștere mai moderată – de numai 4,7%, fapt care indică la unele rezerve ale potențialului de dezvoltare al BC ”Victoriabank” S.A. Creșterea activelor este însoțită de o creștere și a depozitelor, tendința de evoluție menținîndu-se în același ritm, cu o mică diminuare față de ritmurile de creștere a activelor.

Tabelul 2.2. Evoluția principalilor indicatori ai activității

BC ”Victoriabank” S.A. în perioada 2012 – 2014

Volumul total al depozitelor a crescut în decursul perioadei analizate cu 18,57% (1530 milioane lei), din care cu 14,8% în anul 2013 față de anul 2012.

Fig. 2.2. Evoluția valorii totale a activelor, depozitelor atrase și creditelor și avansurilor la

situația de la finele anului în perioada 2012 – 2014

Din reprezentarea grafică a acestor indicatori rezultă o tendință de creștere din an în an, cu excepția creditelor, care în ultimul an s-a diminuat față de anul 2013. Portofoliul de credite în perioada de raportare a crescut cu 421 mil. lei în anul 2014 față de anul 2012. Un ritm mai temperat de creștere se observă la evoluția creditelor și avansurilor, care în anul 2014, chiar s-au diminuat față de anul 2013 cu 6,29%. Soldul creditelor și avansurilor acordate de bancă a crescut în anul 2013 cu 7,94%, constituind 57,07% în total active față de 60,85% în anul 2012. la finele anului 2014, ponderea acestora s-a diminuat și mai mult, constituind numai 47,06%.

Figura 2.2. Evoluția valorii totale a activelor, datoriilor și capitalului în perioada 2012 – 2014, la situația din 31 decembrie

Datele prezentate în Fig. 2.2. indică la o tendință de creștere a tuturor indicatorilor bilanțieri de bază. Valoarea totală a activelor s-a majorat cu 20,45% în anul 2014 față de anul 2012, iar datoriile totale – cu 18,84%. Încetinirea ritmului de creștere a datoriilor în comparație cu sporul valorii activelor totale a condiționat majorarea capitalului cu circa 439 milioane lei, ceea ce constituie o creștere relativă de 30%. Această situație poate fi apreciată ca pozitivă.

La situația din 31.12.2014 capitalul de gradul I a constituit 1071,9 mil. lei și a înregistrat o creștere de 30 milioane lei pe parcursul anului 2014. Concomitent, s-au majorat imobilizările necorporale nete cu 4.8 mil. lei (1.7 la sută).

Potrivit situației de la finele anului 2014, soldul depozitelor atrase de BC ”Victoriabank” S.A. a atins suma de 9,6 miliarde lei, în creștere cu 2,13% în raport cu soldul înregistrat la sfârșitul anului 2013 – 9,4 miliarde lei. Din suma totală a depozitelor bancare, circa 67,6% au fost atrase de la persoanele fizice. Se remarcă o majorare a depozitelor persoanelor fizice în valută străină și o reducere a celor în lei. În ce privește evoluția depozitelor persoanelor juridice în valută, se remarcă același trend – o reducere a depozitelor în lei și o majorare a celor în valută străină. Astfel, se remarcă majorarea soldului depozitelor în valută străină de la 4,63 miliarde lei până la 5,59 miliarde, ceea ce constituie o pondere de 58,23% în suma totală a depozitelor.

Astfel, conform anexei 5 BC ”Victoriabank” S.A. se situează în anul 2014 pe locul al treilea în sectorul bancar din Republica Moldova după soldul depozitelor atrase. Pe parcursul anului 2014 au fost atrași la deservire circa 52 mii clienți, din care circa 1848 persoane juridice și peste 51 mii clienți persoane fizice. Astfel, numărul clienților activi la 31.12.2014 a constituit peste 302,9 mii clienți.

Figura 2.3. Evoluția soldului creditelor acordate de BC ”Victoriabank” S.A. la situația din

31.12. a anului

Analiza evoluției soldului creditelor la situația din 31.12 (Figura 2.3) indică la o tendință medie anuală de creștere în perioada 2009 – 2014 cu circa 620,3 mil. lei, fapt demonstrat prin aplicarea procedeului nivelării analitice liniare, care indică la un grad de precizie de circa 78,16%. În anul 2014 soldul creditelor s-a diminuat de la 6687,21 la 5756 milioane lei.

Tabelul 2.3. Soldul și structura portofoliului de credite al B.C.”Victoriabank” S.A. pe tipuri de debitori (lei) la situația din 31.12. a anilor 2013-2014

Portofoliul de credite la 30.11.2014 a constituit 5755,95 mil. lei, micșorându-se pe parcursul anului 2014 cu 931,26 mil. lei (13,92%).Pe parcursul anului 2014 creditele neperformante în valoare absolută s-au majorat cu 213,66 mil. lei (32,67 la sută), constituind 5,401.6 mil. lei, soldul creditelor neperformante raportate (substandard, dubioase și compromise) raportate la capitalul normativ total a crescut de la 57,61 la 86,52%.

Anul fost unul de menținere a nivelului atins pe durata anilor precedenți, în vederea asigurării rentabilității și competitivității produselor și serviciilor prestare clienților. Astfel, BC ”Victoriabank” S.A. în anul 2013 avea în gestiune 164 bancomate și circa 2800 POS terminale. Ca rezultat al măsurilor întreprinse pe parcursul anului au fost emise peste 58 mii carduri, numărul cardurilor active atingând 176,57 mii unități, ceea ce constituie o creștere de 20 la sută față de anul precedent. Cota cardurilor active, emise de BC ”Victoriabank” S.A. a constituit peste 15,3% din totalul cardurilor active emise de băncile comerciale din republică, cu o creștere de 0,8 p.p.

42.5. Evoluția numărului de carduri ale BC ”Victoriabank” S.A.în perioada 2009 – 2013

Analiza tendinței indică la evoluție ascendentă a numărului de carduri emise de BC ”Victoriabank” S.A., înregistrând o creștere medie anuală cu 22,35 mii unități. Dacă se va păstra aceeași tendință de creștere atunci către anul 2016 numărul cardurilor active emise de BC ”Victoriabank” S.A. va atinge 220,3 mii unități. Gradul de certitudine al modelului dat este foarte înalt și constituie 98,23%.

Creșterea numărului de carduri active în circulație a atras după sine și creșterea soldurilor totale ale conturilor de card la finele anului de gestiune atingând în anul 2014 circa 904 milioane lei, ceea ce este cu 17,09% mai mult față de anul 2013 (772 milioane lei). De asemenea și soldul mediu zilnic s-a majorat de la 216,7 milioane lei în anul 2009 până la 640 milioane lei în anul 2013. Odată cu creșterea numărului de carduri s-a majorat și volumul operațiunilor efectuate prin intermediul cardurilor.

Figura 2.5. Volumul operațiunilor efectuate cu cardurile emise de bancă în 2009 – 2013

În anul 2013 volumul total al operațiunilor cu cardurile BC ”Victoriabank” S.A. a înregistrat o creștere față de anii precedenți, volumul operațiunilor cash atingând 4657 mil. lei, iar al tranzacțiilor fără numerar – 864 mil. lei, ceea ce este o creștere de circa 3,5 ori față de anul 2009. Cu scopul asigurării accesului deținătorilor de carduri la mijloacele ce le aparțin rețeaua de bancomate se lărgește permanent, constituind 164 unități. La moment BC ”Victoriabank” S.A. a atins o cotă de piață de circa 45% a operațiunilor fără numerar efectuate cu cardurile emise de bancă.

Figura 2.6. Rezultatele activității băncii din punerea în circulație și deservirea cardurilor bancare.

Întâietate deține banca și la capitolul creditării pe carduri bancare, înregistrând o creștere esențială începând cu anul 2013, prin implementarea unor produse de creditare a proiectelor salariale. În cadrul acestui produs numai în anul 2013 au fost acordate credite în sumă de 143,8 milioane lei. Veniturile din activitatea în sfera cardurilor aduce rezultate pozitive băncii (Fig. 2.7.). Principalele surse de venituri ale băncilor comerciale constituie: diferențele de curs de schimb valutar, veniturile din dobânzi și veniturile din taxe și comisioane.

Venitul total al băncii la finele anului constituit suma de 1080 milioane lei față de 983 milioane în anul 2012, ceea ce constituie cu 97 milioane mai mult. Cheltuielile totale au constituit 848 mil. lei, majorându-se cu 85 milioane față de anul 2012. În anul 2014 BC ”Victoriabank” S.A. a înregistrat venituri totale în valoare de 1062,5 milioane lei, inclusiv 717,6 mil.lei (2/3) venituri provenite din dobânzi, 228,6 mil.lei (21,5%) – venituri din taxe și comisioane și 116,3 milioane lei (10,95%) – din diferențele de curs valutar. Aceasta o poziționează pe locul 3 între băncile comerciale din republică după MAIB și MICB (Fig. 2.8.).

Fig. 2.8. Veniturile înregistrate de băncile comerciale din Republica Moldova în anul 2014.

Operațiunile pe piața valutară au generat venituri (nete) pentru BC ”Victoriabank” în sumă de 116,3 mln lei, situîndu-se pe locul al treilea după BC Moldindconbank (111,9 mln lei) și BC Mobiasbancă GSG (61 mln lei) (Anexa 11).

În primele 2 luni ale anului 2015 veniturile din dobânzi obținute de BC ”Victoriabank” S.A. au constituit 116,7 mln lei. Taxele și comisioanele au adus venituri băncii în sumă de 35,3 mln lei. Operațiunile pe piața valutară au generat venituri (nete) pentru BC ”Victoriabank” S.A. în sumă de 62,2 mln lei. În continuare este prezentat graficul ce ilustrează tipurile de venituri și rezultatul obținut de fiecare bancă comercială în primele 2 luni ale anului 2015 (Figura 2.9.).

Figura 2.9. Tipurile de venituri și rezultatul obținut de fiecare bancă comercială în primele 2 luni ale anului 2015.

BC ”Victoriabank” S.A. a înregistrat o cotă de 5,57% (62,17 milioane lei) în suma totală a veniturilor din diferențe de curs valutar în perioada fluctuațiilor mari ale cursului valutar pe piața valutară a Republicii Moldova (Anexa 12). De remarcat este faptul că 3 bănci (BEM, Banca Socială și Unibank) aflate sub administrarea specială a BNM au obținut aproximativ 75% din totalul veniturilor din operațiunile valutare pe sistemul bancar al Republicii Moldova.

Evaluarea profitabilității unei bănci comerciale se bazează pe indicatorii profitabilității bancare, indicatorii cu o mare expresivitate, care reflectă o multitudine de aspect privind gradul de realizare a profitului. Practica bancară internațională utilizează o serie de indicatori, care stabilesc nivelurile profitabilității pentru o bancă și care reprezintă elementele analizei venitului.

Astfel, profitul BC ”Victoriabank” S.A. obținut în anul constituit 205,4 mil. lei sau 88,53% din nivelul anului 2013. Profitul obținut în anul constituit 232 mil. lei față de 221 milioane în anul 2012. Astfel, în anul fost înregistrat cel mai înalt nivel al profitului înregistrat vreodată în evoluția băncii de la fondare.

Figura 2.10. Profit înregistrat de BC ”Victoriabank” S.A. în perioada 2012 – 2014, mil. lei

Principalii indicatori ai porfitabilității bancare sunt:

Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) reflectă eficiența cu care managementul a valorificat capitalul investit în bancă. Mărimea tipică a acestui indicator în țările dezvoltate este de aproximativ10-12%.

Rentabilitatea activelor (ROA) reflectă capacitatea managementului băncii de a aloca eficient resursele de care dispune banca, în scopul maximizării profitului. În țările dezvoltate mărimea tipică a acestei rate este de 0,5-1%.

Multuplicatorul capitalului (EM) sau efectul de pîrghie, arătînd și gradul de îndatorare al băncii, respectiv, de câte ori sunt mai mari activele decît capitalul propriu.

Gradul de utilizare a activelor (GUA) reprezintă raportul dintre venituri și activele totale, ceea ce arată capacitatea conducerii de a investi în activele care produc venituri.

Tabelul 2.4. Indicatorii de profitabilitate ai BC ”Victoriabank” S.A. în anii 2012 – 2014

Rentabilitatea capitalului (ROE) a fost în anul fost la cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 3 ani, constituind 11,39% față de 16,01 în anul 2012 și 14,48% în anul 2013. rentabilitatea economică, de asemenea a înregistrat o diminuare cu 0,65 puncte procentuale față de anul 2012 și o diminuare de 0,36 p.p. față de anul 2013. Tendința de descreștere a rentabilității în anul 2014 față de anul precedent se datorează diminuării profitului, iar diminuarea acestor indicatori în anul 2013 față de anul 2012 este creșterea esențială a capitalului acționar și a activelor totale. Marja netă a dobânzii s-a majorat față de anul precedebt cu 0,6 p.p., dar s-a diminuat față de anul 2012 ci 0,26 p.p. Indicele eficienței în anul 2014 s-a diminuat cu circa 16 p.p. față de anul precedent, ceea ce se datorează diminuării veniturilor din dobânzi.

Gradul de utilizare a activelor în anul de gestiune fost la cel mai mic nivel din ultimii 3 ani- 0,087, fiind în descreștere cu 0,006 față de nivelul anului 2013. Această descreștere este consecința diminuării veniturilor concomitent cu creșterea activelor. Maximizarea acestui indicator sepoate fi realizată prin creșterea ponderii activelor ce aduc cele mai mari venituri, pentru un nivel dat al ratei dobânzii pe piață. Aceste active sunt și cele mai riscante: creșterea ponderii lor implică și o creștere a nivelului de risc bancar.

Capitolul 3. GESTIUNEA riscurilor și posibilități de

eficientizare a activității bancare

3.1. Managementului riscurilor în cadrul BC ”Victoriabank” S.A.

Administrarea riscurilor bancare constituie o componentă importantă a strategiei BC ”Victoriabank” S.A. de obținere a unui nivel scontat al profitului cu menținerea unei expuneri la risc acceptabile. Minimizarea riscurilor suportate de bancă contribuie la minimizarea pierderilor înregistrate de aceasta și maximizarea performanțelor băncii.

BC ”Victoriabank” S.A. are o politică de dirijare a riscului ratei dobânzii adaptată la condițiile ei individuale. Pentru asigurarea unei dirijări eficiente a riscului ratei dobânzii politica conține elemente fundamentale cum ar fi supravegherea adecvată din partea consiliului băncii și organului executiv, precum și un proces complex de dirijare a riscului care eficient stabilește, evaluează și supraveghează riscul. Politica băncii este aprobată de consiliul băncii și se promovează de către organul executiv, ea include un șir de prevederi obligatorii ca:

responsabilitatea membrilor organului executiv specificați pentru dirijarea riscului ratei dobânzii. În acest sens este instituit un Comitet de dirijare a activelor și pasivelor. Acest comitet, în componența căruia intră membri ai organului executiv și conducători ai subdiviziunilor de sinestătătoare, va elabora și va prezenta spre aprobare consiliului băncii proiectul politicii cu privire la dirijarea riscului ratei dobânzii, care va include dirijarea combinată a riscului ratei dobânzii, riscului lichidității, riscului scadenței, măsuri privind respectarea de către bancă a prevederilor actelor normative de domeniu și controlul realizării politicii în cauză;

instrucțiuni cu privire la nivelul riscului ratei dobânzii acceptat de bancă, inclusiv limitele față de riscul ratei dobânzii la activele, pasivele șiposturile extrabilanțiere ale băncii. La stabilirea limitelor față de riscul ratei dobânzii trebuie să fie luate în considerație mărimea capitalului băncii, profitul, lichiditatea, structura clientelei, volumul și diversitatea activităților. Aceste limite trebuie să fie aplicate la riscul total la care este supusă banca;

trimestrial banca prezintă a Moldovei raportul cu privire la analiza diferenței scadențelor, în conformitate cu Instrucțiunea Băncii Naționale a Moldovei cu privire la modul de întocmire șiprezentare de către bănci a rapoartelor financiare. Prin prezenta Politică se stabilește cadrul general și modalitățile prin care urmează a fi realizată strategia.

Dată fiind importanța și complexitatea procesului de minimizare a riscurilor, în cadrul acestui proces Consiliul de Administrație este responsabil de aprobarea politicii de administrare a riscurilor, iar implementarea acesteia este realizată de Comitetul de Direcție, Comitetul de dirijare a activelor și pasivelor, Comitetul de credite, șefii subdiviziunilor băncii și personalul băncii din toate liniile de activitate.

În conformitate cu Legea Instituțiilor Financiare nr.550-XIII din 21.07.1995, strategia, regulamentele Băncii Naționale a Moldovei, acordurile și hotărârile comitetului de și alte acte normative în vigoare a fost elaborată Politica BC „Victoriabank” SA cu privire la dirijarea riscurilor, al cărei scop vizează:

– stabilirea metodelor de identificare, evaluare, monitorizare și dirijare a lor;

– determinarea structurilor responsabile de administrarea riscurilor;

– stabilirea cadrului general pentru elaborarea ulterioară a regulamentelor, procedurilor și altor acte de reglementare a procesului de administrare a riscurilor bancare.

Evoluția sistemelor și piețelor bancare a generat cerințe crescânde față de gestiunea și controlul riscurilor. Administrația B.C.”Victoriabank”S.A. recunoaște că gestiunea riscurilor bancare trebuie să fie realizată într-un cadru metodologic consistent. Identificarea, evaluarea, monitorizarea și dirijarea riscurilor, pe lângă analiza înregistrărilor financiare și verificarea respectării limitelor prudențiale impuse, presupune și comunicarea permanentă și deschisă dintre subdiviziunile Băncii care pot expune Banca la riscuri. Acest fapt oferă posibilitatea controlării riscului din momentul apariției, eliminându-se astfel probabilitatea înregistrărilor de pierderi între momentul apariției riscului și momentul descoperirii acestuia prin analiza înregistrărilor financiare. Expunerea Băncii se evaluează pentru ansamblul riscurilor, dat fiind faptul că acestea sunt interdependente.

Riscurile administrate de BC ”Victoriabank” S.A. în conformitate cu politica de management a riscurilor sunt riscurile financiare, cel mai important grup de riscuri bancare din fac parte și riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul suficienței de capital, riscul ratei dobânzii și riscul valutar, riscul structuri bilanțului și al profitabilității.

Scopul principal al managementul activelor și pasivelor Băncii este asigurarea unui flux stabil, calitativ și cu tendințe de majorare a veniturilor nete. Acest scop va fi realizat prin asigurarea unei combinații optime între nivelul activelor, pasivelor și riscurilor financiare și anume:

respectarea unei structuri optime a activelor și pasivelor, reieșind din obiectivele strategice și planurile de afaceri, care ar asigura stabilizarea și maximizarea marjei între dobânzile plătite și cele primite, pe de o parte, și un nivel acceptabil de lichiditate și risc, pe de altă parte;

neadmiterea unor fluctuații bruște și substanțiale în articolele de bilanț, în termenele de maturitate și structura valutară a lor, decât atunci când acestea sunt dictate de schimbările de politică, conjunctură a pieței sau necesități de temperare a riscurilor;

luarea deciziilor de afaceri și portofoliu ale Băncii în baza unor analize cantitative și calitative riguroase în limita parametrilor de risc stabiliți. Acest proces este necesar reieșind din necesitatea balansării diferitor factori de risc financiar.

menținerea unui volum suficient de lichidități în conturile „Nostro” ale Băncii pentru respectarea normativului rezervelor obligatorii și satisfacerea cerințelor clienților;

menținerea volumului portofoliului de credite și hârtii de valoare în limitele stabilite în planurile de afaceri, aprobate de către Consiliul de Administrație al Băncii;

respectarea normativului raportului volumului mijloacelor fixe în totalul activelor în limitele stabilite de Regulamentele BNM.

Profitabilitatea Băncii este un indice relevant al competitivității pe piață, al calității managementului și al capacității de suportare a riscurilor. Profitabilitatea, în formă de venitul net nedistribuit, este o sursă cheie de generare de capital. Necesitatea de generare a unor profituri stabile și crescânde implică necesitatea de administrare a riscului profitabilității [26, pag.135].

Metoda universală de abordare a administrării riscului profitabilității este administrarea activelor și pasivelor, obiectivul căreia, dată fiind legătura strânsă între capital și profitabilitate, este asigurarea unei profitabilități susținute, astfel încât Banca să-și mențină și să-și sporească capitalul [46, pag.125]. Banca analizează profitabilitatea prin următoarele: analiza structurii veniturilor și cheltuielilor și a dinamicii lor în anumite perioade de timp; analiza performanței produselor, serviciilor sau subdiviziunilor de business pentru stabilirea afacerilor neprofitabile; setarea și calcularea (în dinamică) a unui set de indicatori care ar include indicatorii de rentabilitate a capitalului și a activelor, de profitabilitate a celor mai importante produse, indicatorii de eficiență a Băncii și de stabilitate a veniturilor.

Administrarea activelor și pasivelor este realizată de Comitetul de dirijare a activelor și pasivelor Băncii (ALCO), care dispune de rapoarte regulate privind dinamica portofoliilor, structura, maturitatea, ratele dobânzilor și rentabilitatea curentă și de perspectivă a activelor și pasivelor Băncii. La fel, Comitetul va dispune de informații privind competitivitatea Băncii în raport cu piața și competitorii principali. Componența și periodicitatea rapoartelor, precum și responsabilii pentru prezentarea lor sunt stabilite de către Comitetul ALCO. Pentru administrarea eficientă a riscurilor financiare se stabilesc limite prudențiale de expunere pe băncile din Republica Moldova și pe băncile din străinătate.

Astfel, în cadrul limitelor stabilite operațiunile se vor derula cu viza prealabilă a trei membri ai Comitetului de administrare a activelor și pasivelor, iar în afara lor cu aprobarea ALCO. Toate operațiunile sunt coordonate cu Secția dirijare lichidități și riscuri.

Efectuarea tranzacțiilor care constituie expuneri „mari” conform Regulamentului BNM cu privire la expunerile ”mari” [10]va necesita aprobarea de către Comitetul de direcție și de către Consiliul de administrație. Excepție vor constitui tranzacțiile creditare, care vor necesita aprobarea de către Consiliul de administrație.

Dată fiind importanța și complexitatea procesului de administrare a riscurilor, în gestiunea lor sunt implicate structurile BC ”Victorabank” SA de cel mai înalt nivel (Tabelul 3.1.). Atribuțiile de administrare a riscurilor a participanților la acest proces sunt următoarele:

Tabelul 3.1. Atribuțiile de administrare a riscurilor a structurilor BC ”Victoriabank” SA

Sursă: [54]

Capitalul Băncii este un factor cheie ce determină siguranța și soliditatea Băncii. O bază adecvată de capital servește drept o protecție a Băncii contra riscurilor la care se supune Banca în activitatea sa. Capitalul absoarbe posibilele pierderi și, în consecință, asigură o bază pentru menținerea încrederii deponenților în Bancă și determină capacitatea de creditare a Băncii. În calcularea suficienței capitalului, Banca se conduce de prevederile Regulamentului Băncii Naționale în domeniu în conformitate cu prevederile Acordului de capital de din 1988, care prevăd raportarea volumului capitalului normativ total la activele ponderate conform gradului de risc.

Obiectivul Băncii este asigurarea unui nivel adecvat al capitalului pentru acoperirea tuturor tipurilor de risc peste limita minimă a suficienței capitalului ponderat la risc impusă de Banca Națională a Moldovei. Pentru atingerea acestui obiectiv, Banca se ghidează în activitatea sa de următoarele principii [50, pag.38-40]:

Evaluarea calității activelor Băncii și articolelor extrabilanțiere în mod prudent pentru asigurarea corespunderii lor gradului de risc atribuit;

Evaluarea cerințelor curente și viitoare de capital în conformitate cu obiectivele sale strategice și elaborarea prognozelor de evoluție a capitalului pentru determinarea corespunderii ritmurilor de creștere ale capitalului cu cele ale activelor;

Examinarea diferitor scenarii de evoluție a situației pe piață care ar putea influența negativ starea capitalului;

Stabilirea unui sistem adecvat de monitorizare și raportare a expunerilor la risc care ar determina modul în care schimbarea profilului de risc va afecta nivelul capitalului,

Instituirea unui control strict al procesului de evaluare a capitalului, care ar putea include auditul intern sau extern.

Tabelul 3.2. Analiza suficienței capitalului BC ”Victoriabank” S.A. în anii 2012 – 2014

Capitalul social al băncii depășește plafonul de 100 milioane reglementat și constituie 250 milioane lei, fiind constituit în proporție de peste 65 la sută din investiții străine, cota acestora majorându-se esențial față de anul 2013 – cu 18,8 p.p. La situația din 30.11.2014 capitalul de gradul I corespundea capitalului minim necesar (norma ≥ 200 mil. lei) stabilit de Banca Națională a Moldovei. Media suficienței capitalului ponderat la risc la 31.12.2014 a constituit 19.83 la sută, majorându-se cu 0.7 p.p. și este peste limita minimă admisibilă de 16 la sută.

Raportul dintre capitalul normativ total și suma totală a activelor este în creștere, fapt influențat atât de creșterea valorii activelor, cât și de creșterea capitalului normativ total, dar cu un ritm de creștere ce depășește ritmul creșterii activelor. Coeficientul ”Total datorii / Total capital”, indică la o diminuare a valorii acestuia față de nivelul anilor precedenți cu 0,35.

Riscul de credit constituie una din preocupările de bază ale administrației Băncii. Scopul administrării riscului de credit este maximizarea ratei de retur a activelor Băncii prin menținerea expunerii la risc în parametri acceptabili. Riscul de credit este controlat, administrat și limitat prin aplicarea următoarelor politici și proceduri [33, pag.64]:

Adoptarea unei politici clare și eficiente de creditare care are la baza sa următoarele principii:

stabilirea unor limite stricte în ce privește raportul volumului total al portofoliului de credite în totalul activelor Băncii;

limitarea concentrărilor de risc de credit prin stabilirea unui plafon maxim al datoriei unui debitor sau grup de debitori ce acționează în comun;

limitarea concentrărilor de risc în cadrul unui segment de activitate economică prin acordarea creditelor în diferite ramuri ale industriei naționale;

diversificarea tipurilor de credite acordate;

stabilirea unor termene maxime de rambursare pentru fiecare tip de credit cu elaborarea unor grafice de rambursare reale, luând în considerație sursele de rambursare, scopul creditului, termenul de viață al garanției, dar și scadența pasivelor Băncii.

aplicarea unor rate ale dobânzilor suficiente pentru acoperirea costului resurselor, monitorizării creditelor și pierderilor potențiale cu o marjă a profitului rezonabilă;determinarea autorităților ce aprobă acordarea creditelor, prin stabilirea diferitor limite ale sumelor creditelor ce pot fi aprobate de comitetele de creditare ale filialelor, de comitetul de creditare al Oficiului Central, Comitetul de direcție și Consiliul de administrație;

fixarea unor proceduri formale standard de evaluare a proiectelor creditate și a garanțiilor acceptate;

determinarea raportului maxim al sumei creditului la valoarea de piață a gajului; definirea cerințelor față de potențialii beneficiari de credite în ceea ce privește raportările financiare ce trebuie să fie prezentate pentru aprobarea creditelor.

În baza lor, ofițerii de credit elaborează prognoze privind evoluția stării financiare a clientului pe toată durata de acțiune a contractului de credit: Politica de creditare se suplimentează cu proceduri formale ce vizează activitatea subdiviziunilor Băncii, obligatorii pentru respectare de către acestea.

Edificarea unui sistem de revizuire a procesului de creditare care are ca scop verificarea conformării lui politicii de creditare. Acest proces include:

analiza detaliată a procesului și criteriilor de aprobare a creditelor;

analiza practicilor și metodelor de acceptare și evaluare a garanțiilor la credite;

verificarea procedurilor de administrare și monitorizare a creditelor.

Verificarea calității portofoliului de credite prin analizarea:

creditelor acordate debitorilor sau grupurilor de debitori care acționează în comun cu o datorie totală mai mare de 5 la sută din capitalul Băncii;

creditelor acționarilor și persoanelor afiliate Băncii;

creditelor la care termenele de plată a ratei principale sau a dobânzii au fost restructurate din momentul acordării creditului;

creditelor cu restanțe la plata ratei principale sau a dobânzii mai mare de 30 zile;

creditelor clasificate substandard, dubios sau compromis.

Obiectivul acestor controale este estimarea probabilității ca creditul să fie rambursat și a faptului dacă clasificarea creditului este adecvată riscurilor.

Deoarece plasările interbancare sunt, pe lângă credite, cea mai importantă sursă de risc de credit, acestea, din punct de vedere al administrării riscului de credit, sunt tratate la fel ca și creditele. Astfel, politica în domeniu include, pe lângă principiile aplicabile din politica de creditare, următoarele:

analiza raportărilor financiare ale băncilor corespondente;

stabilirea și impunerea unor limite de credit stricte la operațiunile cu aceste bănci;

plasarea preferențială a mijloacelor bănești în băncile cu risc scăzut care activează în medii legislative stricte, bine supravegheate în concordanță cu standardele internaționale.

Clasificarea portofoliului de credite în strictă conformitate cu Regulamentul BNM cu privire la clasificarea creditelor și formarea reducerilor pentru pierderi la credite și reieșind din evaluarea proprie a riscurilor creditare.

Tabelul 3.3. Indicatori ai activității de creditare ai BC ”Victoriabank” S.A.

în anii 2012 – 2014

Ponderea creditelor neperformante nete în capitalul normativ total s-a majorat considerabil cu 25,1 p.p. și a înregistrat 39,35% la situația din 31.12.2014. Veniturile aferente activității de creditare au constituit 587,3 mil. lei în anul 2014 fiind în creștere cu 13,71% față de anul precedent.

Expunerea băncii la risc se evaluează pentru ansamblul riscurilor, dat fiind faptul că acestea sunt interdependente. Banca utilizează testele de stres pentru a identifica, monitoriza și controla concentrarea riscurilor. Testele stres sunt integrate în procesul de planificare a capitalului și a lichidității.

În anul 2014 BC “Victoriabank” S.A. a dat o însemnătate primordială organizării controlului eficient, minimizării și diversificării riscurilor financiare: de lichiditate, de creditare, de piață (valutar, riscul ratei dobânzii), de țară, operaționale, de imagine, ale tehnologiilor informaționale și altele. Scopul final al gestionării riscurilor consta în asigurarea optimă a corelației dintre rentabilitate, lichiditate și siguranță a Băncii. Politica de gestionare a riscurilor este îndreptată spre asigurarea echilibrului optim între nivelul de risc, asumat de Bancă, și profitabilitatea operațiunilor bancare.

În BC “Victoriabank” S.A. funcționează sistemul managementului riscurilor care se bazează pe depistarea oportună a posibilelor riscuri, identificarea și clasificarea lor, analiza și evaluarea situațiilor de risc, precum și aplicarea anumitor metode de management al riscurilor bancare. Procedurile de evaluare și gestionare a riscurilor sunt integrate în procesele de realizare a operațiunilor curente. În scopul minimizării expunerii activității Băncii la riscuri au fost stabilite limite și normative interne în corespundere cu cerințele Băncii Naționale a Moldovei, ale Consiliului Băncii. Unele poziții de limite au fost înăsprite prin deciziile Consiliului de Administrație al Băncii.

În dependență de tipul riscurilor și cerințelor regulamentare Banca a monitorizat sistematic respectarea indicatorilor de risc. Valoarea limitelor, indicatorilor de risc, informația cu privire la respectarea și îndeplinirea acestora au fost analizate și aprobate în cadrul ședințelor organelor colective ale Băncii.

Riscul de lichiditate este administrat de Comitetul ALCO într-o strânsă interdependență cu administrarea riscului ratei dobânzii și luând în considerație impactul riscului de piață și de credit asupra lichidității și fluxului de mijloace bănești. Obiectivul administrării riscului de lichiditate este menținerea unui nivel suficient de lichidități pentru compensarea fluctuațiilor așteptate și neașteptate ale articolelor de bilanț și acoperirea necesităților de creștere ale Băncii. Necesitățile de lichidități sunt determinate prin intermediul raportului privind diferența scadențelor, care stabilește intrările și ieșirile așteptate de lichidități în cadrul anumitor perioade de timp.

Pentru o determinare mai corectă a necesităților de lichidități, pe lângă diferența scadențelor contractuale, se examinează și diferența efectivă a scadențelor, luând în considerare probabilitatea rambursării activelor în termen și a reperfectării contractelor de depozit la expirarea lor. Odată determinate, necesitățile de lichidități vor fi satisfăcute prin administrarea atât a activelor, cât și a pasivelor. Structura obligațiunilor este un aspect-cheie în administrarea riscului de lichiditate. Astfel, Banca va evalua permanent structura portofoliului de depozite, stabilitatea și calitatea depozitelor, precum și gradul de concentrare a depozitelor.

Efectuarea corectă a analizei lichidității, efectuarea testului de stres al lichidității Băncii, analiza factorilor esențiali de influență a indicatorilor individuali asupra modificării lichidității au permis luarea operativă a deciziilor destinate menținerii nivelului necesar de lichiditate.

Tabelul 3.4. Indicatorii de lichiditate ai B.C. "VICTORIABANK" S.A

Respectarea de către bănci a indicatorilor lichidității relevă existența surselor adecvate de finanțare pentru acoperirea necesităților potențiale atât pe termen scurt, cât și pe termen lung și determină un nivel redus de vulnerabilitate al băncilor la riscul de lichiditate.Valoarea indicatorului lichidității pe termen lung (principiul I al lichidității) (active cu termenul de rambursare mai mare de doi ani /resurse financiare cu termenul potențial de retragere mai mare de doi ani) a constituit în medie 0.7, cu tendință constantă de diminuare de la 0,74 la situația din 31.12.2012 la 0,68 în anul 2014. Valoarea indicatorului lichidității curente – principiul II al lichidității (active lichide, exprimate prin numerar, depozite , valori mobiliare lichide, mijloace interbancare nete cu termenul de până la o lună/total active) a constituit între 32,03 și 45,47 la sută, având o creștere considerabilă în anul 2014 față de 2013, depășind normativul minim de 20%. Această creștere este susținută de sporirea soldului activelor lichide în raport cu creșterea depozitelor persoanelor fizice.

Managementul riscurilor valutare s-a realizat în Bancă prin reducerea volumului operațiunilor desfășurate cu instrumente financiar-valutare, cât și prin acoperirea riscurilor apărute.În scopul minimizării riscului ratei dobânzii Banca a utilizat diverse metode de gestionare, cum ar fi:

împărțirea ratelor dobânzii stabilite în flotante și fixe;

plata pentru rezilierea contractului de plasare a mijloacelor înainte de termen;

plata pentru neutilizarea liniei de credit cu rata dobânzii fixă prevăzută în contract;

Pentru operațiunile de plasare/atragere a mijloacelor cu rata dobânzii flotantă s-a prevăzut revizuirea ratelor dobânzii în dependență de situația pe piața financiară. Expunerea la riscul valutar se apreciază prin prisma următorilor indicatori [23, pag. 98-99]:

Rata poziției valutare (RPV):

Unde: As – active în valută străină

Ps– pasive în valută străină

CNT – capital normativ total.

2. Dinamica RPV deschise lungi: (Av>Pv), (%)

RPV la fiecare valută străină <"+10%"

3. Dinamica RPV deschise scurte: (Av<Pv), (%)

RPV la fiecare valută străină >"-10%"

Analiza datelor BNM denotă respectarea limitelor raporturilor poziției valutare deschise de către băncile comerciale autohtone, fapt care contribuie la menținerea stabilității sistemului bancar prin limitarea riscului valutar. În scopul minimizării riscurilor de țară și riscurilor de transfer a mijloacelor valutare peste hotare, BC „Victoriabank” SA efectuează monitorizarea continuă a rating-ului țărilor băncilor contractante și revizuiește periodic limitele operaționale.

Pentru a spori controlul și a minimiza riscurile de creditare, și pentru a asigura depistarea la timp și evaluarea adecvată a lor, Banca a revizuit și a înăsprit abordările principale privind creditarea, au fost create rezervele necesare acoperirii pierderilor posibile la credite. În scopul minimizării expunerii capitalului la riscurile posibile, Banca a efectuat pe parcursul anului 2014 proceduri de stress testing privind influența factorilor riscului de creditare, riscului valutar, riscului ratei dobânzii asupra mărimii capitalului Băncii și a suficienței capitalului ponderat la risc. Managementul neadecvat al riscului de credit ce poate rezulta cu pierderi din credite, ceea ce necesită crearea reducerilor adiționale pentru pierderi la credite, diminuînd astfel profitul nedistribuit cu impact asupra adecvării capitalului.

În Bancă au fost implementate instrumentele de management ale riscurilor operaționale, cum ar fi depistarea și colectarea datelor privind riscurile operaționale realizate (posibile), analiza și evaluarea lor, luarea măsurilor privind minimizarea lor în scopul evitării pierderilor. Utilizarea intensivă a tehnologiilor informaționale a determinat implementarea unui nou sistem de securitate informațională care asigură minimizarea riscurilor IT, sarcinile principale fiind siguranța informației, prevenirea accesului neautorizat, controlul antivirus adecvat.

Pentru evaluarea și dirijarea riscului ratei dobânzii se efectuează analiza diferențelor de scadență. Prin analiza diferențelor de scadență se stabilește riscul la care este supus venitul net aferent dobânzii, ca rezultat al modificării ratelor dobânzii. Stabilirea valorii riscului la care este supus profitul băncii, este necesar ca în fiecare perioadă din activele sensibile la rata dobânzii de scăzut pasivele sensibile la rata dobânzii pentru a obține "diferența" de la stabilirea noilor prețuri pentru acea perioadă. Această diferență poate fi înmulțită la o modificare presupusă a ratelor dobânzii pentru a obține o aproximație a modificării venitului net aferent dobânzii care este o consecință a unei fluctuații a ratei dobânzii. În cazul în care pasivele depășesc activele în perioada dată de timp se obține o diferență negativă, ceea ce înseamnă că o majorare a ratelor dobânzii pe piață ar putea cauza o reducere a venitului net aferent dobânzii. Dacă activele depășesc pasivele în perioada dată de timp se obține o diferență pozitivă și înseamnă că venitul net aferent dobânzii al băncii se poate diminuaca rezultat al micșorării ratelor dobânzii pe piață [35, pag. 54].

Riscul ratei dobânzii este de natură un tip de risc financiar speculativ, deoarece fluctuațiile ratelor dobânzii pot rezulta în profit sau pierderi. Administrarea riscului ratei dobânzii în cadrul Băncii se bazează pe aplicarea următoarelor practici [46, pag.62]:

1) Supravegherea riguroasă din partea administratorilor;

2) Aplicarea unor proceduri eficiente de administrare a riscului ratei dobânzii;

3) Dezvoltarea unor sisteme de măsurare și monitorizare a riscului;

4) Instituirea unui sistem de control intern și extern a procesului de administrare a riscului.

Obiectivul administrării riscului ratei dobânzii este menținerea expunerii la risc în cadrul limitelor stabilite de administrația Băncii și la un nivel corespunzător politicilor interne, naturii și complexității activităților Băncii, chiar și în cazul modificării ratelor dobânzii. Limitele stabilite sunt obligatorii, iar Banca determină proceduri adecvate de menținere a expunerii la risc în cadrul limitelor și de modificare a limitelor în caz de necesitate. Banca stabilește limitele la nivelul general al expunerii la riscul ratei dobânzii, precum și la portofoliile, activitățile sau subdiviziunile particulare. Pentru administrarea eficientă a riscului ratei dobânzii Banca are elaborat un sistem de măsurare a lui, care conține toate sursele materiale de risc al ratei dobânzii și capabil să determine expunerile excesive la risc ce pot apărea. Acest sistem cuprinde toate activele, pasivele și pozițiile extrabilanțiere și va prezenta managementului o viziune integrată și consistentă asupra riscului în raport cu toate produsele și subdiviziunile Băncii .

Riscul valutar se compune din următoarele [35, pag.67]:

Riscul de tranzacție – impactul modificărilor în ratele de schimb a încasărilor și plăților, adică diferența dintre prețul la care ele sunt colectate sau plătite și prețul în valuta națională la care ele sunt acceptate în rapoartele financiare ale Băncii;

Riscul economic sau de afaceri – legat de impactul modificărilor în ratele de schimb asupra poziției competitive a companiei (ex. deprecierea valutei naționale poate cauza declinul importurilor și creșterea exporturilor);

Riscul de reevaluare – care apare atunci când pozițiile în valută străină sunt reevaluate în valuta națională.

O formă a riscului de credit legată de incapacitatea de plată a părții unui contract valutar, este riscul tranzacțiilor în diferite fusuri orare, care apare atunci când contractul presupune două tranzacții care au loc în ore diferite datorită diferențelor de fus orar, atunci când agentul de plată între timp intră în incapacitate de plată.

În scopul administrării riscului valutar, Banca stabilește următoarele limite:

Limita poziției deschise nete, care este o limită generală a expunerii la riscul valutar și este exprimată în formă de procent din capitalul normativ total;

Limita pozițiilor valutare, stabilită pentru fiecare valută în parte;

Limita de concentrare, care este limita valorii maximale a unui contract valutar pentru fiecare valută individuală și / sau în total pentru toate valutele;

Limita expunerii la riscul de tranzacție, legat de suma totală care este subiectul riscului de tranzacție în ziua respectivă; Limita expunerii la riscul părții contractante, stabilit atât pentru fiecare parte a contractelor valutare, cât și pentru totalitatea părților dintr-o anumită țară. O atenție deosebită se va acorda părților din țările cu o convertibilitate redusă sau cu un potențial sporit de dezvoltare a crizelor valutare;

Limita diferenței scadențelor pentru fiecare valută în parte în intervale de timp specifice. Limitele expunerii la riscul valutar vor fi reevaluate regulat, astfel încât să reflecte schimbările potențiale în volatilitatea ratelor de schimb și în politica generală de risc a Băncii.

Pentru o administrare eficientă a riscului de piață Banca utilizează: analizele cantitative și calitative, prognozele privind evoluția ramurilor economice și piețelor financiare realizate de economiștii și analiștii financiari ai Băncii, precum și de experții din exteriorul Băncii și folosesc următoarele metode:

Corelarea prețurilor activelor la prețul de piață cu o periodicitate de cel puțin o lună;

Setarea limitelor de concentrare a activelor în aceeași piață, poziție geografică sau sector economic;

Setarea limitelor de prezență pe piețe noi;

Realizarea evaluărilor de risc ale activelor incluse în portofoliul de investiții.

Datorită implicării în activități de investiții și comercializare și din cauza volatilității înalte a piețelor, Banca va elabora un sistem de măsurare a riscurilor de piață, care va cuprinde următorii factori de risc:

Riscul ratei dobânzii legat de menținerea pozițiilor în hârtii de valoare cu rată fixă sau flotantă și în derivatele respective (ex. acorduri forward, swap-uri, opțiuni);

Riscul pozițiilor de capital legat de menținerea pozițiilor în acțiuni sau alte instrumente similare pentru comercializare sau în poziții extrabilanțiere și derivate respective (ex. acorduri de futures sau swap-uri de acțiuni sau indici bursieri);

Riscul pozițiilor de mărfuri legat de menținerea pozițiilor în mărfuri, definite ca produse materiale care pot fi comercializate pe piața secundară;

Riscul pozițiilor valutare legat de menținerea pozițiilor în valute pentru comercializare (excluzându-le pe cele de natură necomercială).

Actualmente, pe lângă riscurile financiare, alte riscuri de o importanță crescândă pot afecta substanțial Banca. Astfel:

Utilizarea pe scară largă a tehnologiilor informaționale, nefiind controlată în modul corespunzător, are potențialul de a transforma riscurile din erori de procesare manuală în riscuri de defecțiune a sistemelor;

Extinderea e-comerțului generează astfel de riscuri potențiale ca riscul de fraudă externă sau internă sau riscul legat de securitatea sistemelor;

Manifestarea Băncii în calitate de prestatori de servicii pe scară largă duce la necesitatea creării și menținerii continue a unor sisteme performante de control intern;

Banca utilizează diferite tehnici de temperare a riscurilor financiare (garanții, derivate de credit etc.) pentru optimizarea expunerilor la riscurile financiare, dar care pot produce alte forme de risc (ex. riscul legal).

Evenimentele de risc operațional cu un potențial sporit de generare a unor pierderi semnificative sunt [38, pag. 65]:

Frauda internă – raportări eronate intenționate, furturi ale angajaților;

Fraudă externă – jafuri, falsuri, afaceri ilicite cu cecuri, spargeri ale sistemelor computerizate;

Practici de angajare și securitatea muncii – cereri de compensare a daunelor din partea salariaților, violarea regulilor de securitate a angajaților, activități de organizare a muncii, cereri de discriminare etc.;

Practici de afaceri, de gestiune a produselor sau a clienților – nerespectarea condițiilor fiduciare, utilizarea frauduloasă a informației confidențiale, activități comerciale improprii în numele Băncii, spălare de bani, comercializarea produselor neautorizate;

Deteriorarea activelor materiale – acte de terorism, vandalism, incendii, inundații, cutremure de pământ;

Defecțiuni ale sistemelor – defectarea echipamentelor sau sistemelor informaționale, sistemelor de telecomunicație și comunale;

Administrarea proceselor, executării și distribuirii – erori de introducere a datelor, defecțiuni în administrarea garanțiilor, documentare legală incompletă, acces neautorizat la conturile clienților etc.

În viziunea Băncii, un mediu eficient de administrare a riscurilor operaționale cuprinde:

adoptarea unor strategii clare în domeniu;

supravegherea proceselor din partea Comitetului de Direcție și a managementului superior;

instituirea unei culturi operaționale și de control intern viguroase, care combină un set de valori individuale și corporative, atitudini, competențe și comportări care determină stilul managementului operațional și include specificarea responsabilităților și separarea obligațiunilor;

instituirea unui sistem intern eficient de raportare e) planificarea acțiunilor în caz de circumstanțe excepționale.

Pentru a reduce riscurile operaționale, Banca a elaborat planuri și a implementat dispozitive de continuitate a activității, care sunt supuse în mod periodic testelor. Soluții de back-up au fost dezvoltate cu parteneri specializați în IT și telecomunicații.

Factori de creștere a competitivității și eficienței în sectorul bancar din Republica Moldova

Serviciile bancare tradiționale, bazate pe atragerea depozitelor și acordarea de credite, reprezintă azi doar o parte din activitatea băncilor din Republica Moldova. Sub impactul tehnologiilor moderne, piața bancară se dezvoltă semnificativ prin diversificarea ofertei de servicii bancare. De exemplu, practic toate băncile din Republica Moldova, inclusiv și BC ”Victoriabank” SA utilizează sisteme de distribuție electronică a serviciilor bancare, cum ar fi: cardurile (de debit și de credit), instrumentele computerizate (ATM-urile, POS-urile), sistemul bancar electronic care plasează clientul în mod virtual în cadrul instituției bancare (internet-banking, mobile-banking, home-banking).

Recent, la 04.05.2015, în premieră pentru Republica Moldova (a fost lansat serviciul „Cash by Code”, care permite retragerea numerarului la bancomatele băncii fără introducerea cardului. Cu noul serviciu, clienții băncii pot oferi unei persoane posibilitatea de a retrage de pe contul personal o anumită sumă de bani în numerar direct la bancomat fără a utiliza un card sau un cont bancar. Astfel, rudele, prietenii sau orice persoană de încredere poate beneficia rapid de mijloace bănești direct din contul dvs., fără deplasare și cheltuieli suplimentare. Serviciul „Cash by Code” este accesibil instantaneu în trei valute (MDL / USD / EUR), la un preț de numai 1 MDL, iar codul este valabil 24 de ore din momentul generării [55].

La 22 mai 2015 în premieră pentru Republica Moldova, pe piața bancară a fost lansat încă un nou serviciu la bancomate – „CASH-IN Cardless”, care permite alimentarea contului de card cu numerar prin intermediul bancomatelor de tip CASH-IN, fără utilizarea fizică a cardului.  Astfel, doritorii pot alimenta instantaneu orice card Moldindconbank în una din 3 valute (MDL / USD / EUR), indiferent de valuta contului de card. Serviciul „CASH-IN Cardless” este disponibil absolut gratuit atît pentru persoana care depune banii, cît și pentru clientul a cărui card este alimentat. Limita zilnică de alimentare a unui card prin serviciul respectiv este de 15.000 lei, sau echivalentul acestora în valută. De menționat că prin intermediul serviciului „Cash-in Cardless” poate fi efectuată operațiunea de schimb valutar la bancomat, adică alimentând cu lei cardul care este în euro sau dolari se va efectua automat tranzacția de convertire în valuta contului.

Introducerea produselor inovatoare are un impact im portant asupra eficienței bancare. Conform unui clasament realizat de către Agenția de Consulting EVM Consulting prin aplicarea unei metodologii în baza datelor financiare dezvăluite public de băncile comerciale din Moldova (trimestrul I anul 2015) băncile au suferit unele modificări în clasament. Metodologia aplicată la elaborarea acestui top este fixată pe 5 indicatori de eficiență (venituri totale, venit net, ROE, ROS și rotația activelor).

Conform unui studiu, BC Moldova Agroindbank SA deține prima poziție în cadrul a 3 sub-clasamente, și anume: venit net, ROE (rentabilitatea financiară) și ROS (rentabilitatea operațională). De remarcat, că prima poziția în sub-clasamentul venituri totale, prin surprindere, e deținută pe perioada analizată de BC Banca Socială SA, care și-a menținut poziția de la finele anului precedent (locul 10) [55]. Pe poziția secundă în clasament s-a repoziționat BC Moldindconbank SA, care deține aceiași treaptă în sub-clasamentul venit net. Mobiasbanca-Groupe Societe Generale a saltat pe treapta a 3-a în top, devansând față de perioadele anterioare Victoriabank. Mobiasbanca-Groupe Societe Generale a deținut ultima dată locul respectiv (3) în clasamentul elaborat pentru anul 2010. De asemenea și-au îmbunătățit performanța în perioada analizată băncile comerciale:  ProCredit Bank (locul 5), FinComBank (locul 6), BCR Chișinău (locul 8) și Eximbank Gruppo Veneto Banca (locul 9). În același timp au retrogradat în clasamentul eficienței bancare: Energbank (locul 7) și EuroCreditBank (locul 12).

Pe ultimele 2 poziții în clasament, cu pierderi imense se poziționează băncile comerciale Unibank și Banca de Economii. Cea din urmă bancă a revenit, astfel, sub controlul Statului cu o situație financiară cu mult mai deplorabilă față de cea anterioară ultimei emisii de acțiuni.

Sursă: [55]

Diversificarea, inovarea și personalizarea serviciilor bancare trebuie să constituie o prioritate pentru orice instituție bancară. Conform unui studiu realizat de KPMG în anul 2013, pe baza răspunsurilor a 54 factori de decizie din cele mai mari bănci de retail din nouă țări, printre factorii de succes pentru viitorul pieței bancare se includ [55]: Š

eficiența și timpul redus de rezolvare a problemelor semnalate de clienți; Š

produsele/serviciile bancare de calitate, personalizate; Š

rapiditatea și eficiența în rezolvarea cerințelor (deschideri de conturi, transferuri bancare etc.).

Stabilirea alternativelor strategice în politica de produs a instituțiilor bancare trebuie să aibă în vedere atingerea unor obiective generale și anume [25, pag. 54]:

consolidarea poziției produselor și serviciilor bancare în cadrul actualelor segmente de consumatori;

creșterea gradului de pătrundere pe piața serviciilor financiar-bancare prin atragerea de noi segmente de utilizatori;

diferențierea față de serviciile celorlalte bănci prin variația unor elemente specifice, cum ar fi: durata împrumuturilor acordate, garanțiile cerute, facilitățile oferite, dobânzile practicate etc.;

o poziționare cât mai bună a respectivului produs în cadrul gamei;

creșterea cotei de piață.

În aceste condiții, este necesar să se identifice zonele de cerere ale clienților efectivi sau potențiali pe care banca le poate satisface în mod concret mai mult sau mai puțin decât concurenții ei, optând deci pentru o alternativă strategică care să respecte criteriul profitabilității băncii. La elaborarea unei politici de produs este necesară realizarea unui studiu de poziționare a produselor, care se referă la imaginea pe care un produs o are față de produsele concurenței sau față de celelalte produse din cadrul gamei.

Schimbările profunde și accelerate de pe piața bancară, determinate de noile tehnologii ale informației și comunicațiilor, precum și de reglementările de pe piața internațională, aduc în prim-plan necesitatea unor noi orientări strategice în sectorul bancar, concretizate în principal în [26, pag. 185]

schimbarea modelelor de afaceri, care trebuie să se concentreze pe valoarea propunerilor oferite clienților, acordându-le sprijin activ, securitate personală și control în relația cu banca. Clienții vor dori informații, instrumente și alternative. În general, clientul viitorului va fi mult mai perspicace, mai familiarizat cu serviciile financiare și mai autoritar decât este în prezent. Clienții vor prelua controlul și vor fi interesați doar de acei furnizori de servicii capabili să răspundă întocmai și la timp nevoilor lor specifice;

focalizarea pe competențele de bază („core strenghts”), care presupune identificarea de către bănci a domeniilor de afaceri țintă și concentrarea eforturilor în direcția dezvoltării acestora. Competiția se va desfășura pe nișe de piață foarte specializate. Consolidarea piețelor va continua, determinând creșterea băncilor foarte mari, dar ele vor avea mulți competitori mici, specializați strict pe anumite produse și servicii, precum și concurenți din zone nonbancare, capabili să ofere servicii de calitate la prețuri rezonabile. Tocmai de aceea, băncile trebuie să-și maximizeze eficiența operațională și să contracareze noii jucători de nișă de pe piață prin parteneriate cu furnizori specializați. Pentru a-și îmbunătăți capabilitățile fără să-și blocheze propriile capitaluri, băncile vor stabili parteneriate active cu furnizorii (de exemplu, training, IT outsourcing). Astfel, vor putea să se adreseze unor nevoi în permanentă schimbare;

utilizarea la un nivel ridicat a potențialului resurselor umane, luânduse în considerare sistemele de lucru flexibile, la costuri scăzute (spre exemplu, realocarea activităților). Nevoia de productivitate și eficiență va conduce la crearea de noi locuri de muncă. Atragerea și păstrarea angajaților valoroși va deveni o sarcină managerială de importanță majoră pentru succesul băncilor;

crearea de infrastructuri care să adauge valoare, prin investiții în domeniul tehnologiei informației concentrate pe îmbunătățirea receptivității, elasticității și colaborării la nivelul tuturor sectoarelor. Băncile vor investi în sisteme informatice sofisticate pentru a se conforma standardelor internaționale de transparență și de contabilitate. Tehnologiile moderne vor dicta performanța, întrucât vor permite adoptarea deciziilor în timp util și vor conferi băncilor flexibilitate și eficiență operațională. De aceea, acceptarea și folosirea tehnologiilor moderne reprezintă un important factor de succes. Astfel, abordările inovatoare ale planurilor de afaceri, serviciile oferite clienților, managementul resurselor umane și tehnologia informației vor fi elemente esențiale pentru succesul băncilor. În viitorul apropiat, cele mai profitabile produse și servicii bancare vor fi [6]:

ipotecile, care au un potențial important de creștere datorită flexibilității ofertelor și reducerii costurilor ca efect al automatizării.

pachetele de servicii, care se vor dezvolta ca urmare a inovației, integrării și interconectării serviciilor. Pentru bănci, efectele se vor concretiza în creșterea potențialului de vânzare a produselor complementare, sporirea volumului creditelor acordate, reducerea costurilor de întreținere a conturilor și reducerea riscurilor datorată evaluării riguroase a bonității clienților; conturile integrate (pe sistem „all-inlichiditățile, depozitele de economii și creditele pe termen scurt și lung.

Ținând seama de faptul că riscul bancar este inerent și inevitabil, sarcina managementului bancar este aceea de a gestiona riscul astfel încât diferitele tipuri de risc să fie menținute la niveluri acceptabile, dar în condiții de profitabilitate pentru entitatea bancară. Noua filosofie de bază a actului managerial în băncile comerciale trebuie să tindă să se axeze nu numai pe reducerea riscurilor, dar mai ales pe asumarea acestora într-o manieră inteligentă.

Trecerea la economia și societatea bazată pe cunoștințe în condițiile dezvoltării accentuate a tehnologiei informației și comunicațiilor provoacă schimbări profunde în sectorul serviciilor financiar-bancare. Succesul acestor servicii în noile condiții este puternic influențat de reproiectarea și diversificarea lor de așa manieră încât să conducă nu numai la obținerea satisfacției clienților, ci și la entuziasmarea lor.

CONCLUZII

Pentru ași realiza rolul important în economie, băncile se conduc în activitatea sa de un șir de principii: a) liberalizm în decizie; b) toate relatiile cu clienții sunt formate pe baza relațiilor de piață; c) activitatea bancilor trebuie sa fie încadrată strict în limitele impuse de legislația statului pe teritoriul caruia activeaza; d) autofinanțarea ș.a.

Prin specificul lor băncile, spre deosebire de alte organizații, utilizează într-o masură mare banii clienților, ceea ce face necesara existența unor reglementări ferme de prudență bancară.

În pofida tendințelor macroeconomice negative, sistemul bancar rămâne suficient de capitalizat și stabil, grație nivelului înalt de lichiditate și a suficienței capitalului ponderat la risc. Creditele neperformante au o pondere destul de mare în sistemul bancar.

Continuarea înrăutățirii portofoliilor bancare, în paralel cu aversiunea băncilor față de risc, ar putea submina și nivelul de profitabilitate din sistemul bancar în viitor.

Sursele de risc și de vulnerabilitate la care sunt supuse instituțiile financiare sunt:

Pierderea de ritm a economiei, care face mai dificilă rambursarea creditelor de către întreprinderi sau de către populație, băncile înregistrând în acest fel pierderi.

Ineficiența alocativă (băncile creditează anumite sectoare ale economiei în detrimentul altora) și gradul ridicat de concentrare sectorială a creditelor denotă Creșterea vulnerabilității sistemului bancar.

Referitor la activitatea BC ”Victoriabank” SA putem concluziona, că desfășoară o activitate eficientă, dispune de o politică de management a riscurilor, are o strategie a politicii inovaționale, fapt care o poziționează la moment pe poziția a 3 în clasamentul băncilor din Republica Moldova.

Cu toate acestea, asistăm la o cedare a poziției în ceea ce privește ponderea creditelor neperformante, care se află în creștere față de perioadele precedente. De asemenea, este necesară și o activizare a serviciilor inovaționale în cadrul băncii, factor care va contribui la eficientizarea activității acesteia.

Trei priorități ce trebuie puse în acțiune pentru menținerea stabilității sistemului bancar și prevenirea crizelor financiare:

(1) identificarea și operarea cu active calitative, prin îmbunătățirea sistemului de management a activității de creditare,

(2) asigurarea faptului că instituțiile financiare au acces la lichidități,

(3) recapitalizarea instituțiilor aflate în dificultate.

B I B L I O G R A F I E

Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. -2002. – nr.82-86/661.

Directiva 2006/48 a Parlamentului european și a Consiliului privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit

Legea instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1/2 din 01.01.1996.

Legea privind birourile istoriilor de credit nr. 122-XVI din 29.05.2008 // Monitorul Oficial nr.133-139/559 din 29.07.2008.

Legea privind societățile pe acțiuni nr.1134 din 02.04.1997// Monitorul Oficial nr.38-39 din 12.06.1997

Legea Republicii Moldova privind reglementarea valutară nr.62-XVI din 21.03.2008// Monitorul Oficial nr.127-130 din 18.07.2008

Legea cu privire la gaj nr.449-XV din 30.07.2001// Monitorul Oficial nr.120 din 02.10.2001

Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului nr.190 din 26.07.2007// Monitorul Oficial nr.141-145 din 07.09.2007

Regulamentul nr.33/09-01 cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcționarilor săi.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.64 din 03.10.1996.

Regulamentul nr.3/09 cu privire la expunerile "mari".//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.70/31 din 14.12.1995.

Regulamentul 1/09 privind tranzacțiile cu persoanele sale afiliate băncii.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova 27-28, art. 102 din.

Regulamentul cu privire la clasificarea activelor și angajamentelor condiționale, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr.231 din 27 octombrie 2011 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.216 – 221 din 09.12.2011, art.2007 (în vigoare din 01.01.2012)

Regulamentul cu privire la creditele expirate.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.87-89 din 24.09.1998.

Regulamentul cu privire la suficiența capitalului ponderat la risc, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr.269 din 26.10.2001// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.130/310 din 14.12.2001

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului privind condițiile de acordare rezidenților a creditelor în valută străină de către băncile licențiate nr. 16 din 22.01.2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 47- 48 din 03.03.2009

Băncilă, N., Evaluarea financiară a întreprinderii în scopuri bancare (monografie). Chișinău: Editura ASEM, 2006.

Basno, C.; Dardac, N. Produse, costuri și performanțe bancare. București: 2000.-315 p.

Basno, C. Monedă și Credit. București: Editura Economică, 1991. -178 p.

Basno, C.; Dardac, N.; Floricel, C. Monedă, Credit, Bănci. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1997. -374 p.

Basno, C.; Dardac, N. Management Bancar. București: Editura Economică, 2002. -271 p.

Bătrâncea, I., Trenca I., A.Bejenaru, S.N.Borlea, Analiza performanțelor și riscurilor bancare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008.

Bătrâncea I. ș.a., Analiza performanțelor și Riscurilor bancare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008.

Bendea, C. Riscul și performanța creditului bancar în România. București: Editura Economică, 2001. -260 p.

Berea, Aurel Octavian; Stoica, Emilia Cornelia. Creditul bancar: coordonate actuale si perspective. București: Editura Expert, 2003. -362 p.

Bică I. Bonitatea clienților și implicațiile ei în procesul de creditare (monografie). Cluj Napoca, 2009.

Brendea, C; Daeanu, Valentin Eugen. Riscul și performanța creditului bancar în România. București: Ed. Coresi, 2001. -298 p

Caracota, Constantin Răzvan. Sistemul bancar din România: realizãri și perspective. – București: Editura Universitarã, 2011, pag. 32.

Cerna, S. Banii și creditul în economiile contemporane. București: Editura Enciclopedică, 1994. -458 p.

Cociug, V.; Cinic, L. Gestiunea riscurilor bancare. Chișinău: Editura ASEM, 2008. -214 p.

Cociug, V.; Cinic, L. Management bancar. Culegere de probleme. Chișinău: Editura ASEM, 2008. -137p.

Dardac, N.; Barbu, T.C. Instituții de credit. București: Editura ASE, 2012. -334 p.

Dardac, N; Vascu, T. Moneda – credit: vol. 2. București: Ed. ASE, 2002. -295 p.

Dăeanu, V. E.; Ghiță, M.; Brendea, C.; Zamfirescu, M. Riscul și performanța cerditului bancar în România. București: Editura Economica, 2001. -187 p.

Dănilă N, Berea A. Management bancar, fundamente și orientări. București: Editura Economică, 2000.

Dimitrov, L. Probleme și factori de gestiune a riscurilor în managementul bancar ( autoref. tz. de doctorat). Chișinău, 2004.

Gîrlea M. Perfecționarea gestiunii relațiilor de credit a băncilor comerciale cu clienții în scopul reducerii riscurilor bancare (autoref. tz. de doctorat).Chișinău, 2012.

Grigoriță, C. Activitate bancară. Ediția a III-a revăzută și completată. Chișinău: Editura Cartier, 2005. – 420 p.

Gust, M.; Bogoi, D. Management bancar. Pitești: Independența Economică, 2003. -355p.

Hoanță, N. Bani și bănci. București: Editura Economica, 2001. – 280 p.

Holt Gh. Riscul de faliment- punct central în diagnosticul financiar-contabil.// Analele Universității ”Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, seria Economica, Nr.3/2009.

Ilie, V.; Teodorescu, M. Finanțele întreprinderii. București: Editura ASE, 2003. -320 p.

Ionescu, L.C. Băncile și operațiunile bancare. București: Editura Economică, 1996. -527p

Ionescu, L., Analiza financiară și riscul în creditare, București, Institutul Bancar Român, 2000

Manolescu, G.; Sîrbea Diaconescu, A. Management Bancar. București: Editura Fundației „România de Mîine”, 2001. -287 p.

Mihai, I. Tehnica și managementul operațiunilor bancare. București: Editura Expert, 2003. -627 p.

Moinescu, B. Strategii și instrumente de administrare a riscurilor bancare. București, Editura ASE, 2009.-335p.

Managementul riscului bancar. București: Editura Expert, 2000.

Rotaru, C. Managementul performanței bancare. București: Editura Expert, 2001. -209 p.

Stroe, R. Finanțe. București: Editura ASE, 2003. -313 p.

Stoica, M. Gestiune Bancară. București: Editura Lumina Lex, 2002. -259 p.

Stoica, M. Management Bancar. București: Editura Economică, 1999.- 224p.

Ștefaniuc, Olga. Tendințe contemporane în dezvoltarea decontărilor bancare în Republica Moldova. Revista Studia Universitatis Moldaviae, nr.1/2012, pag. 186-194

http://www.bnm.md/md/annual_report

http://www.victoriabank.md/ro/servicii

http://www.bancamea.md

B I B L I O G R A F I E

Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. -2002. – nr.82-86/661.

Directiva 2006/48 a Parlamentului european și a Consiliului privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit

Legea instituțiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1/2 din 01.01.1996.

Legea privind birourile istoriilor de credit nr. 122-XVI din 29.05.2008 // Monitorul Oficial nr.133-139/559 din 29.07.2008.

Legea privind societățile pe acțiuni nr.1134 din 02.04.1997// Monitorul Oficial nr.38-39 din 12.06.1997

Legea Republicii Moldova privind reglementarea valutară nr.62-XVI din 21.03.2008// Monitorul Oficial nr.127-130 din 18.07.2008

Legea cu privire la gaj nr.449-XV din 30.07.2001// Monitorul Oficial nr.120 din 02.10.2001

Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului nr.190 din 26.07.2007// Monitorul Oficial nr.141-145 din 07.09.2007

Regulamentul nr.33/09-01 cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcționarilor săi.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.64 din 03.10.1996.

Regulamentul nr.3/09 cu privire la expunerile "mari".//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.70/31 din 14.12.1995.

Regulamentul 1/09 privind tranzacțiile cu persoanele sale afiliate băncii.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova 27-28, art. 102 din 19.02.2010.

Regulamentul cu privire la clasificarea activelor și angajamentelor condiționale, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr.231 din 27 octombrie 2011 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.216 – 221 din 09.12.2011, art.2007 (în vigoare din 01.01.2012)

Regulamentul cu privire la creditele expirate.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.87-89 din 24.09.1998.

Regulamentul cu privire la suficiența capitalului ponderat la risc, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr.269 din 26.10.2001// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.130/310 din 14.12.2001

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului privind condițiile de acordare rezidenților a creditelor în valută străină de către băncile licențiate nr. 16 din 22.01.2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 47- 48 din 03.03.2009

Băncilă, N., Evaluarea financiară a întreprinderii în scopuri bancare (monografie). Chișinău: Editura ASEM, 2006.

Basno, C.; Dardac, N. Produse, costuri și performanțe bancare. București: 2000.-315 p.

Basno, C. Monedă și Credit. București: Editura Economică, 1991. -178 p.

Basno, C.; Dardac, N.; Floricel, C. Monedă, Credit, Bănci. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1997. -374 p.

Basno, C.; Dardac, N. Management Bancar. București: Editura Economică, 2002. -271 p.

Bătrâncea, I., Trenca I., A.Bejenaru, S.N.Borlea, Analiza performanțelor și riscurilor bancare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008.

Bătrâncea I. ș.a., Analiza performanțelor și Riscurilor bancare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008.

Bendea, C. Riscul și performanța creditului bancar în România. București: Editura Economică, 2001. -260 p.

Berea, Aurel Octavian; Stoica, Emilia Cornelia. Creditul bancar: coordonate actuale si perspective. București: Editura Expert, 2003. -362 p.

Bică I. Bonitatea clienților și implicațiile ei în procesul de creditare (monografie). Cluj Napoca, 2009.

Brendea, C; Daeanu, Valentin Eugen. Riscul și performanța creditului bancar în România. București: Ed. Coresi, 2001. -298 p

Caracota, Constantin Răzvan. Sistemul bancar din România: realizãri și perspective. – București: Editura Universitarã, 2011, pag. 32.

Cerna, S. Banii și creditul în economiile contemporane. București: Editura Enciclopedică, 1994. -458 p.

Cociug, V.; Cinic, L. Gestiunea riscurilor bancare. Chișinău: Editura ASEM, 2008. -214 p.

Cociug, V.; Cinic, L. Management bancar. Culegere de probleme. Chișinău: Editura ASEM, 2008. -137p.

Dardac, N.; Barbu, T.C. Instituții de credit. București: Editura ASE, 2012. -334 p.

Dardac, N; Vascu, T. Moneda – credit: vol. 2. București: Ed. ASE, 2002. -295 p.

Dăeanu, V. E.; Ghiță, M.; Brendea, C.; Zamfirescu, M. Riscul și performanța cerditului bancar în România. București: Editura Economica, 2001. -187 p.

Dănilă N, Berea A. Management bancar, fundamente și orientări. București: Editura Economică, 2000.

Dimitrov, L. Probleme și factori de gestiune a riscurilor în managementul bancar ( autoref. tz. de doctorat). Chișinău, 2004.

Gîrlea M. Perfecționarea gestiunii relațiilor de credit a băncilor comerciale cu clienții în scopul reducerii riscurilor bancare (autoref. tz. de doctorat).Chișinău, 2012.

Grigoriță, C. Activitate bancară. Ediția a III-a revăzută și completată. Chișinău: Editura Cartier, 2005. – 420 p.

Gust, M.; Bogoi, D. Management bancar. Pitești: Independența Economică, 2003. -355p.

Hoanță, N. Bani și bănci. București: Editura Economica, 2001. – 280 p.

Holt Gh. Riscul de faliment- punct central în diagnosticul financiar-contabil.// Analele Universității ”Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, seria Economica, Nr.3/2009.

Ilie, V.; Teodorescu, M. Finanțele întreprinderii. București: Editura ASE, 2003. -320 p.

Ionescu, L.C. Băncile și operațiunile bancare. București: Editura Economică, 1996. -527p

Ionescu, L., Analiza financiară și riscul în creditare, București, Institutul Bancar Român, 2000

Manolescu, G.; Sîrbea Diaconescu, A. Management Bancar. București: Editura Fundației „România de Mîine”, 2001. -287 p.

Mihai, I. Tehnica și managementul operațiunilor bancare. București: Editura Expert, 2003. -627 p.

Moinescu, B. Strategii și instrumente de administrare a riscurilor bancare. București, Editura ASE, 2009.-335p.

Managementul riscului bancar. București: Editura Expert, 2000.

Rotaru, C. Managementul performanței bancare. București: Editura Expert, 2001. -209 p.

Stroe, R. Finanțe. București: Editura ASE, 2003. -313 p.

Stoica, M. Gestiune Bancară. București: Editura Lumina Lex, 2002. -259 p.

Stoica, M. Management Bancar. București: Editura Economică, 1999.- 224p.

Ștefaniuc, Olga. Tendințe contemporane în dezvoltarea decontărilor bancare în Republica Moldova. Revista Studia Universitatis Moldaviae, nr.1/2012, pag. 186-194

http://www.bnm.md/md/annual_report

http://www.victoriabank.md/ro/servicii

http://www.bancamea.md