Factori clinico tehnologici în menținerea protezelor totale [311025]
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de medicină
LUCRARE DE LICENȚĂ
Factori clinico tehnologici în menținerea protezelor totale
Coordonator științific:
Asistent: Dr. Adriana Săceleanu
Absolvent: [anonimizat]
2018
[anonimizat] o asistență stomatologică echilibrată și conceperea metodelor complexe de tratament protetic în scopul refacerii dereglărilor survenite în urma acestor patologii. [anonimizat], în dependență de particularitățile tabloului clinic ([anonimizat], [anonimizat]), [anonimizat]. Aria protezelor a avansat, de la o [anonimizat].
Este un domeniu mereu în mișcare și bineînțeles este ajutat și de numărul mare de pacienți care se prezinta astăzi în cabinetele stomatologice pentru rezolvarea edentației.
Vom menționa că protetica dentară nu rămâne a fi o ramură îngustă a stomatologiei, ce cândva era ghidată doar pentru restaurarea morfologică a dinților și a arcadelor dentare. Acum, protetica dentară reprezintă o [anonimizat] a influența toate componentele sistemului stomatognat asigurându-i o [anonimizat]. Pentru a ne justifica, e necesar de a [anonimizat] a-l [anonimizat] a-i înainta planul de tratament și de a-l face cunoscut cu situația în care pacientului i [anonimizat], [anonimizat] a demonstra pacientului importanța plasării acesteia.
[anonimizat], iar acest lucru m-a încurajat să pornesc pe această temă a lucrării, tocmai pentru a descoperii cât mai multre despre modul în care aș putea să îl ajut sau să îl înțeleg.
În prima parte a lucrării am prezentat câteva aspect generale legate de ce este o [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat].
În cea de-a doua parte am ales să prezint cinci cazuri clinice care cu edentație totală.
[anonimizat], pe modul în care aceștia acceptă o proteză și modul în care o mențin.
CAPITOLUL 1. [anonimizat], soluția este protezarea fixă sau mobilă. [anonimizat], ce pot susține o punte. [anonimizat], reprezintă o variantă terapeutică pentru substituirea mai multor dinți absenți sau chiar a tuturor dinților. Această variantă terapeutică este cea de elecție atunci când nu sunt prezenți pe arcadă suficienți dinți ce ar putea susține o punte dentară.
1.1 Ce este proteza dentară?
Proteza dentară este un element fix sau mobilizabil care înlocuiește dinții absenți. Cele fixe (punțile dentare) pot fi realizate integral din materiale acrilice, metalice, din ceramică sau din zirconiu, pot fi semifizionomice sau pot fi total fizionomice. Protezele mobile sunt realizate din rășini acrilice și pot încorpora ceramica pentru o estetică mai bună sau metal pentru un sprijin structural adițional. Există doua tipuri de proteze dentare mobile: parțială și totală. Proteza va avea un aspect natural și va restabili funcțiile aparatului dento-maxilar și zâmbetul, mai ales atunci când sunt corect îngrijite.
“ Edentația totală, fiind o stare dobândită trebuie tratată iar tratamentul constă în protezarea ei. Pentru ca protezarea să reprezinte un succes este necesar ca atât cei care realizează piesa protetică: medic dentist tehnician dentar cât și pacientul să se afle într-o bună relație de colaborare, trebuie ca piesa protetică obținută să fie de bună calitate, perfect adaptată, dar și pacientul trebuie să dorească să se poată adapta la ea. Obținerea unui bun rezultat în acest demers începe de la prezentarea pacientului în cabinetul dentar, de la primul contact pe care medicul și pacientul îl stabilesc, depinde de buna capacitate de comunicare a medicului de cunoștințele de phihologie aplicată, de capacitatea de a întelege și a manifesta compasiune pentru problematica pacientului, de regulă senior care s-a prezentat pentru rezolvarea edentației totale.
De aceea, ca în orice alta specialitate medicală examinarea pacientului începe cu anamneza care cuprinde un istoric general al pacientului și un istoric dento-parodontal.”
1.2 Examinarea pacientului pentru proteza totală
1.2.1 Istoricul general al pacientului se referă la:
Varstă: este importantă capacitatea de adaptare a pacientului la proteza totală. De obicei persoanele tinere au capacitatea de adaptare mai bună, sunt mai deschiși în acceptarea protezei ceea ce face ca prognosticul să fie mai bun. Statusul morfofiziologic al structurilor de sprijin ale câmpului protetic depinde tot de vârsta pacientului:
– mucoasa fixă se atrofiază;
– glandele salivare își reduc activitatea;
– cantitatea și calitatea osului rezidual sunt reduse.
Sexul influentează prin:
– la femei dorințele estice sunt mari sau dificultați notabile la menopauză, legate de modificarea aportului de calciu, senzație de arsură a mucoasei orale, dureri difuze, instabilitatea emoțională ceea ce duce la un rezultat mediu-rezervat.
– la bărbați nu primează latura estetică, ei favorizând eficiența masticației, astfel prognosticul protezării este unul favorabil
Ocupația:
– persoanele active profesional se adaptează mai usor, prognosticul fiind unul favorabil deși de multe ori apar cerințe suplimentare legate de partea estetică, fonetică și masticatorie
– pensionarii se adaptează mai greu cu proteza, prognosticul fiind unul mediu sau rezervat. Motivul il consideră inutilitatea protezei, analizând mai în detaliu aspectele legate de fonație, masticație și simetrie astfel medicul trebuie să acorde mai multe explicații acestora
– stresul la locul de muncă este un factor care destabilizează adaptarea pacientului asupra protezei dentare
1.2.2. Starea de sănătate generală a pacientului edentat total este un factor important în proteza dentară, orice afecțiune generală afectează cavitatea orală. Bolile și afecțiunile sunt următoarele:
afecțiunile articulare;
afecțiuniunile cardiovasculare;
afecțiunile neurologice;
afecțiunile dermatologice;
afecțiuni psihice;
diabetul;
anemia;
neoplasmele orale;
astmul bronșic;
maladii contagioase;
IRC;
endocrinopatii
alergiile;
menopauza
1.2.3. Starea de sănătate psihică a edentatului total
Sunt mai multe tipuri de pacienți, iar medicul trebuie să îi trateze în conformitate cu tipul pe care îl prezintă.
pacientul filozof este un pacient care se adaptează foarte bine, preocupat de aspectul estetic, de fonație și masticație , prognosticul protezării este unul favorabil
pacientul pretențios este un pacient care are așteptări exagerate, care de multe ori a mai purtat o proteză necorespunzatoare și la care medicul trebuie să ofere o atenție mai mare, prognosticul protezării este mediu/rezervat
pacientul histrionic este un pacient instabil emoțional, reclamă sensibilitate sau durere de multe ori acest lucru întâmplându-se din cauza teamei de tratamente dentare sau de descurajarea determinată de incapacitatea de adaptare la protezele anterioare, prognosticul protezării este unul redus fiind îndrumat spre specialiști cu mai mare experientă
pacientul indiferent este un pacient apatic, nemotivat, protezarea în cele mai multe cazuri este solicitată de aparținători astfel încât acesta nu va respecta indicațiile medicului, prognosticul protezării este unul redus
1.2.4. Istoricul dento-paradontal a pacientului edentat total, experiențele protetice anterioare
Medicul se interesează de istoricul dento-paradontal a pacientului și anume:
cronologia pierderii dinților:creasta reziduală este mai atrofiată în cazul unor edentații vechi sau poate să fie de aspect neregulat în cazul unor extracții frecvente într-un timp mai scurt
etiologia edentației: este foarte importantă, deoarece extractiile post-complicții ale cariilor oferă o creasta alveolară reziduală mai puțin absorbită decât în cazul extracțiilor postparadontopatii
timpul scurs de la pierderea ultimilor dinți: informații de genul dacă pacientul a mai avut proteze mobilizabile parțiale sau totale sunt foarte importante deoarece astfel se va explica gradul de resorbție al crestei; cantitatea și calitatea suportului osos și mucos, tonusul musculaturii periprotetice, masticația, fonația, reacțiile psihice, posibilitatea cooperării de-a lungul fazelor clinice de confecționare a protezei, capacitatea de adaptare la noua proteză.
1.2.5. Examenul clinic facial exobucal sau extraoral al edentatului total
La examenul extraoral din norma frontală se urmăresc următoarele aspecte:
culoarea și gradul de hidratare a tegumentelor
forma faciesului
Va fi luată în considerare la selecția dințiilor artificiali:
expresia feței;
simetria sau asimetria facială;
aspectul buzelor;
simetria și adâncimea șanțurilor periorale;
proporționalitatea etajelor feței;
„ Examinarea ATM se face prin inspecție palpare și ascultație. Prin inspecție se stabilește dacă ambele zone pretragiene, corespunzatoare ATM sunt sau nu asimetrice. Palparea se face cu ajutorul medius-urilor așezate în regiunea retragiană la 10-13 mm anterior de tragus sau cu ajutorul policelui de la amândouă mâini situate în aceași zonă și a indexului în conductul auditiv extern.”
1.2.6. Examenul endooral al pacientului edentat total
Pacientul este rugat să deschidă gura larg ca să fie examinat. Examinarea se face prin inspecție și palpare.
Zona de sprijin și suportul osos
suportul mucos și zona de sprijin mandibular și maxilar
Maxilarul examinarea lui: crestele edentate
forma și aspectul: asimetrică, semilipsă, pentagon, ''U'', ''V''
înalțimea: redusă 6mm, mare 13-15mm, medie 6-12mm
lățimea: îngustă, lată, medie
versantul extern are aspectul: neutru,retentiv, neretentiv
apar unele zone sensibile când se face presiune asupra lor.
Tuberozitați maxilare
gradul de resorbție: resorbite,bine reprezentate,medii
poul distal și vestibular: neretentiv,retentiv,neutru.
Tuberozitatea maxilară precedentă reprezintă o situație deosebită care va trebui să fie corectată chirurgical.
Dacă există M 3 inclus se poate vedea pe radiografie sau prin palpare digitală.
Bolta palatină se urmărește la examinare:
forma ''V'', ''U'' medie sau plată
sutura intermaxilară și prezența torusului palatin unde se ia în evidență raportul cu zona de închidere marginală distală.
Se examinează maxilarul și mucoasa fixă, se ia în considerare și se examinează:
Colorația: hiperemiatșă, ischemică, normală
daca sunt ulcerații prezente sau nu
la periferia câmpului protetic se examinează existența bridelor longitudinale
rezilența mucoasei: crescută,redusă,normală
''Examinarea câmpului protetic maxilar, se continuă cu examinarea mucoasei pasiv mobile, de la periferia acestuia, adică a zonei de trecere dintre mucoasa fixă și cea mobilă; are o lățime variabilă (1-3 mm) are țesut sub mucos lax, legătură redusă cu periostul și posibilitate de glisare în două sensuri. Reprezintă nivelul la care închiderea marginală a protezei totale; are o culoare mai intens roșiatică față de mucoasa fixă și poate fi mobilizată de examinator sau de contracția mușchilor mobilizatori.
Mucoasa pasiv mobilă se găsește la nivelul versantelor vestibulare ale crestelor în apropierea fundului de sac vestibular și la nivelul zonei de trecere dintre palatul dur și cel moale.''
Examinarea câmpului protetic mandibular urmărește:
suportul osos reprezentat de crestele edentate unde se urmăresc:
– înălțimea
– lățimea
– forma
– aspectul muchiei: rotunjit sau ascuțit
– sensibilitate la presiune
– localizarea liniei oblice extreme, unde se ține cont de muchia crestei și relieful ei
– poziționarea găurii mentoniere care duce la muchia crestei în cazul unei atrofii exagerate
– forma și mărimea torsului mandibular
– topografia
suportul mucos al zonei de sprijin este reprezentat de mucoasa fixă ale cărei caracteristici sunt comune cu cea a maxilarului.
Mucoasa pasiv mobilă: mucoasa linguală dimensional este redusă, de regulă deficitar închiderea marginală la mandibulă.
Mucoasa mobila: frecvent se continuă cu mucoasa fixă și poate să dea un prognostic nefavorabil protezei.
Musculatura periferică la mandibulă este un organ musculos: limba, câmpul protetic este redus față de câmpul maxilar, are o atrofie accelerată.
Zonele funcționale ale câmpului protetic:
tuberculu piriform
vestibulul lateral
vestibulul anterior
nișele linguale laterale
zona linguală centrală
Examinarea crestelor edentate față de poziția de postură la mandibulă.
raportul crestelor
spațiul protetic potențial
crestele laterale antagoniste și direcția lor
Crestele frontale pe plan sagital pot fi:
retrognat
normal
prognat
Crestelor laterale pe plan transversal pot fi:
să aibă axele interalveolare divergente superior
normal
să aibă axele interalveolare convergente superior
Se vor descrie 4 tipuri de relații între creste
Clasa I: normale- creasta maxilară delimitează pe cea mandibulară nu include zona M 2 superior este palatinizată și se pot monta cu precizie dinți artificiali.
Clasa II: retrognate- creasta maxilară delimitează creasta mandibulară spre vestibular, vor fi prezente probleme la montarea dinților frontali la maxilar. Mandibula este ținută în poziție retrudată care solicită ATM așa dar mandibula este mobilă și este necesar să fie o echilibrare a dinților artificiali .
Clasa III: prognate- mandibula delimitează sever maxilarul spre mezial la o anumită zonă poate să fie un raport încrucișat. Dacă diagnosticul nu este grav se pot monta dinți artificiali mai usor. Pacientul va produce mișcări de propulsie, mișcări de mandibulă vor fi verticale. Spațiul de incluzie este minim, montura se face cap la cap în regiunea frontală.
Relații complexe între creste care reprezintă combinații ale tuturor claselor; montarea dinților este atipică.
CAPITOLUL 2. CÂMPUL PROTETIC EDENTAT TOTAL
2.1. Definiția câmpului protetic
„Cuprinde totalitatea formațiunilor anatomice care vin în contact direct sau indirect cu piese protetică și care asigură buna menținere, sprijinul și stabilizarea protezei totale. Aprecirea corectă a acestora asigura un tratament eficient și o integrare optimă în cavitatea bucala. Câmpul protetic se descrie separat la maxilar de mandibulă.”
2.2. Componentele câmpului protetic edentat total
Componentele câmpului protetic sunt astfel împartite din punct de vedere didactic:
substratul sau componenta dură sau osteoperiostală
substratul sau componenta moale fibromucoasă
Câmpul protetic cuprinde din punct de vedere funcțional: zona de sprijin, zona de stabilizare și zona de menținere.
Câmpul protetic maxilar
Este alcătuit din totalitatea țesuturilor dure și moi, care au un contact cu proteza totală și cuprinde: crestele alveolare edentate, in continuarea cărora sunt aflate tuberozotățile maxilare, fibromucoasa si mucoasa neutră, bolta palatină, care acoperă mucoasa orală si maxilarul superior care interacționează cu fața externă a viitoarei proteze maxilare.
2.2.1.Componenta dură
Componenta dură a câmpului protetic cuprinde: bolta palatină, crestele alveolare si tuberozitățile maxilare.
Creasta alveolară este rezultatul pierderii dinților, a vindecării plăgilor alveolare și a refacerii osoase continue, la acest nivel. Reprezintă ce a rămas din procesul alveolar edentat. Zona cea mai proeminentă a crestelor alveolare are denumirea de muchie sau mijlocul crestei sau zonă de sarcină primară, pe când versantele crestelor se mai numesc si zonă de sarcină secundară.
Forma crestei alveolare maxilare este o semilipsă, cu axa scurta de 57-62 mm , dar poate reprezenta și aspectele ale literelor U,M,V, sau chiar de pentagon. Pentru realizarea protezei, forma alveolara nu are prea mare importanță, insa prezinta interes pentru montarea arcadelor dentare artificiale.
Înălțimea și lățimea crestelor alveolare contează deoarece se ține cont de retentivitatea în sens transversal a piesei protetice.
Forma , înălțimea si lățimea acestor componente dure formeaza un ansamblu care determină retentivitatea câmpului protetic.
Direcția crestelor alveolare în plan frontal poate fi crescătoare sau descrescătoare. Totodată aspectul poate lua forme boselate sau netede.
Tuberiozitățile maxilare sunt mariri osoase, in prelungirea crestei alveolare, forma fiind rotunjită. Retentivitatea si proeminența lor în plan tranversal si distal contribuie la retenționarea protezei totale pe câmpul protetic.
Bolta palatină reprezintă peretele superior al cavitații bucale si este alcatuit din:
lamele orizontale al oaselor palatine 1/3 posterior, se unesc pe linia mediană care formează sutura medio- sagitală
apofizele palatine ale oaselor maxilare vin in contact pe linia mediană 2/3 anterior
2.2.2. Componenta moale sau fibromucoasa maxilarului
În cavitatea bucală, mucoasa are structuri și caracteristici diferite. Acest aspect împiedică etichetarea astfel peste tot se regasește ca fiind fibromucoasă.
Clasificarea mucoasei orale
Dupa raportul direct, indirect sau tangențial
– fibromucoasă aderentă ( intră în contact direct cu baza viitoarei proteze)
– mucoasa neutră sau pasiv mabilâ (are contact cu marginile protezei )
– mucoasa mobilă de la periferia imediata ca câmpului protetic
– mucoasa orală propriu-zisă ( tapetează cavitatea bucala acoperind suprafetele externe ale piesei protetice )
Mucoasa pasiv mobilă sau pasiv neutră
clinic este vizibil prin colorația diferita la limita de trecere de la mucoasa fixă ( palidă) comparativ cu mucoasa mobilă ( intens colorata )
Delimitarea zonei neutre se realizează :
cranial spre mucoasa jugală si labială si alta caudal de peretele vestibular al crestei alveolare spre mucoasa fixă a procesului alveolar
CAPITOLUL 3. FACTORII CARE CONTRIBUIE LA MENȚINEREA ȘI STABILIZAREA PROTEZELOR TOTALE
3.1. Generalități
Protezele totale aplicate pe câmpul protetic trebuie să rămană în contact intim cu zona de sprijin (acoperita de mucoasa fixa) și în contact cu zona de succiune (reprezentata de mucoasa neutra) când actionează forțe care provoaca desprinderea in sens vertical. Imposibilitatea de a se desprinde proteza de pe campul protetic în sens vertical a fost numită “menținere”. Imposibilitatea de a se deplasa proteza de pe câmpul protetic în sens orizontal a fost numită “stabilitate”.
De Michelis vorbeste de următorii factori:
retenția proteza este menținută pe câmpul protetic prin adeziune, gravitație, presiunii atmosferice, coeziunii.
Contenția funcția echilibrată a musculaturi asigura bine menținera protezei
stabilitatea presupune optimizarea rapoartelor de ocluzie obținute prin montarea dinților, distribuirea cât mai corectă și uniformă a presiunilor masticatorii asupra câmpului protetic.
3.2. Dorința și capacitatea de adaptare
Dorința și capacitatea de adaptare a pacientului purtător de proteze au un rol deosebit de mare pentru eficiența restaurării protetice. Capacitatea de adaptare se poate manifesta constient și este determinatâ de voința, in dorința de a avea din nou dinti cu care să poată manca, să vorbească și să se prezinte cu o fizionomie corespunzătoare în familie și în mediul social. Aceasta dorință creeaza o noua stare psihica; exprimată prin insistența de a menține protezele pe câmpul protetic, și stă la baza acceptării protezei, a obisnuinței și a adaptării.
Prezența arcadelor dentare maschează infirmitatea, imbunatățește aspectul fizionomic și creează condițiile pentru o masticație satisfăcătoare. De asemenea și funcția fonetică se imbunătățeste evident după perioada de adaptare.
Participarea favorabilă, înconștienta este expresia unei reactivități generale și locale, tisulare mai scăzută. Prezența în cavitatea bucală a unui corp străin reprezentat de proteza cu un volum apreciabil, declanșeaza la acești pacienți mai puține reflexe de respingere, de însuportabilitate. In aceste situații, menținerea protezei pe câmpul protetic este posibila, și perioada de adaptare este mai scurtă și lipsită de fenomene neplăcute.
3.3. Stabilitatea protezelor totale – factorii de stabilitate
Proteza totală așezată pe câmpul protetic prezintă stabilitate, nu se deplasează în sens orizontal. Aceasta stabilitatea este asigurată de mai multi factori, cunoscuți sub numele de factori obișnuiți de stabilitate.
Factorii obisnuiti de stabilitate sunt:
– retentivitățiile anatomice reprezentate de: adâncimea bolții palatine, crestele alveolare, tuberozitățiile maxilare și tuberculul piriform al mandibulei. Aceste formațiuni anatomice proemină la nivelul suprafețelor câmpului protetic, înpiedicând deplasarea protezelor în plan orizontal.
– situarea arcadelor artificiale în zona neutră și pe mijlocul crestei alveolare. Astfel: dinții artificiali care formează cele două arcade dentare, dacă sunt montați după regulile cunoscute, în zona laterală strict pe mijlocul crestei alveolare ceea ce corespunde cu perimetrul de susținere al câmpului protetic, toate presiunile masticatorii acționeaza în interiorul acestui perimetru, fără să determine deplasarea protezei.
– articulația interdentară să se realizeze cu intercuspidare maximă în poziția de relație centrică a mandibulei. Contactele dento-dentare stabile produse între vârfurile cuspizilor și fosete sunt eficiente pentru stabilitatea protezelor pe câmpul protetic. Relieful ocluzal ajustat în scopul individualizării, cu eliminarea punctelor premature de contact participă, alături de ceilalți factori la stabilitatea protezelor pe câmpul protetic.
– repartizarea echilibrată pe toată suprafata câmpului protetic. Rezorbită neuniformă a mucoasei și unele proeminente osoase la nivelul câmpului protetic sunt două elemente care ar impiedica exercitarea acestui factor dar în prezent, tehniciile de amprentare și realizare a protezei crează condiții favorabile pentru a acctiona în mod corespunzător.
Menținerea și stabilitatea protezei totale pe câmpul protetic sunt obținute cu ajutorul unor factori. Deoarece o parte dintre aceștia sunt capabili să asigure menținerea la majoritatea protezelor, sunt cunoscuți sub numele de “factori obișnuiți de menținere și stabilitate”. La o alta parte din factori se recurge pentru menținere foarte rar (în prezent aproape excluși), și de aceea au fost numiți “factori excepționali de menținere și stabilitate”.
Factori obisnuiți de menținere au fost denumiți și factori biologici; ei sunt reprezentați de: succiune, adeziune, tonicitatea musculară, presiunea atmosferică, deglutiție.
Factorii obișnuiți de stabilitate sunt reprezentați de: retentivitatea anatomică, situarea arcadei artificiale în zona neutrala, coincidenta dintre relația centrică și poziția de intercuspidare maximă și de repartizarea echilibrată a presiunilor pe toată suprafața de sprijin.
Factorii excepționali, denumiți și factori mecanici, sunt reprezentați de: succiunea limitată (camerele de vid, linia americană și ventuza de cauciuc), proteze cu magneți, arcurile intermaxilare, implantele, prafurile și pastele adezive.
Menținerea și stabilitatea sunt influențate de forțe ce actioneaza în 2 sensuri: unele de menținere și altele de dislocare.
Forțele dislocante:
– sunt forțe verticale și orizontale de natura, intensitate și durată diferită care se pot combina rezultand forțe oblice.
Forțe verticale:
– sunt gravitatia, presiunile ocluzale, formațiunile mobile periferice, alimentele lipicioase.
Gravitatia:
– are acțiune verticală, continuă, tinzand să desprindă proteza maxilară;
– este dislocantă la maxilar și stabilizatoare la mandibulă;
– intensitatea forței de dislocare depinde de greutatea protezei (aprox. 15g astfel încât gravitatia nu are un rol important)
Presiunile ocluzale:
– apar în masticație, având componente verticale și au un caracter intermitent.;
– acționează dislocant când cuspizii vin în contact cu versantele;
– componenta verticală a forței are efect basculant, desprinderea întalnindu-se la hemiarcada opusă.
– daca forța actionează frontal, desprinderea se face distal.
Formațiuni mobile periferice:
– mușchii, ligamentele, bridele, pot mobiliza în sens vertical dacă acționeaza perpendicular pe periferia câmpului protetic, iar marginea protezei nu le ocolește.
Alimente lipicioase:
– acțiunea prin interpunerea lor între arcade disloca protezele în momentul deschiderii gurii prin aderența concomitentă la suprafața maxilarului și a mandibulei.
Forțe orizontale:
– sunt presiunile ocluzale și forțele maxilare.
Presiunile ocluzale:
– forța verticală se descompune pe un înclinat al cuspidului într-o serie de componențe, între care și cea orizontală;
– valoarea forței orizontale este direct proporțională cu inclinarea pantei cuspidiene și cu întensitatea forței aplicate;
– la nivelul ocluziei apar forțe pur orizontale la indivizi cu stereotip dinamic trecator.
Forțe musculare:
– musculatura periprotetică (buze, obraji, limba) prezintă o forță cu dominanță orizontală;
– muschii acționează dislocant când spațiul ocupat de proteză nu se situează în zona de echilibru dintre mușchii limbii pe de-o parte și buze, respectiv obraji pe de alta parte;
– respectarea zonei neutrale este mult mai importanta la mandibulă unde marginile sunt de 2 x mai întinse, iar musculatura periprotetică este mai puternică și mai activă.
3.4. Forțe care contribuie la menținerea si stabilitatea protezelor totale
3.4.1.Factorii fizici utilizați în menținerea și stabilizarea protezelor totale
Adeziunea
prin adeziune intelegem atracția între două suprafețe aflate în contact foarte strâns datorita forțelor intermoleculare, care acționează la distanțe relativ mici.
– adeziunea propriu-zisă reprezintă atracția ce apare între moleculele de tip diferit (ale plăcii si ale mucoasei), puse în contact foarte strâns și constituie un factor de menținere a protezelor chiar și în absența salivei.
– prin înterpunerea unei pelicule subțiri de lichid (salivă), adeziunea crește în intensitate direct proporțional cu mărimea suprafețelor în contact și cu cât stratul de saliva este mai subțire.
-fenomenele fizice moleculare care contribuie la creșterea adeziunii și care au loc la acest nivel sunt:
– aderența,
– coeziunea,
– tensiunea superficială
-capilaritatea.
Adeziunea pretinde existența unor suprafețe orizontale cât mai întinse, un paralelism perfect între placa protetica și suprafața de sprijin, și prezența unui film salivar subțire – consistența salivei trebuind să fie nici prea fluidă, dar nici prea vascoasa.
– întinderea suprafețelor de contact determină gradul adeziunii, motiv pentru care o proteză totală maxilară, prezinta o adeziune mai buna decât una mandibulară.
adeziunea este mai bună în cazul suprafețelor ce tind spre orizontalizare (cu retentivități sterse) și dimpotrivă, scade în cazul unor creste alveolare pronunțate, cu bolți palatine adânci, la care, deși suprafața totală de sprijin este mai mare, adeziunea nu este favorizată. Totuși, în menținerea protezei prin adeziune este oportun să intervina și obstacole, cum sunt acelea oferite de relieful crestelor edentate, care se opun alunecarii protezei. în absența lor, tendință de glisare a plăcii crește, trebuind să intervină musculatura periprotetica pentru a limita deplasările orizontale ale protezei.
– eficiența adeziunii este determinata de precizia amprentarii.
Aderență
Forța care unește două corpuri aflate în contact și care trebuie oprită pentru a împiedica rularea unuia peste celălalt
Coeziunea
Forță de atracție mai slabă decât adeziunea producându-se intre acelasi tip de molecule in contactul intim. Este de aceasi masura cu câmpul protetic. O relevantă foarte mare are compozitia cantitativa si calitativă a salivei. Adeziunea și coeziunea apar datorită tensiunii superficiale si a vâscovității salivei.
Tensiunea superficială
Este o forță de reținere a protezei pe câmpul magnetic în acțiunile de dislocare ale acesteia. Tensiunea superficială are o stânsă legătură cu vâscovitatea salivei iar datorită acestor fenomene s-au realizat adezivii pentru protezele totale.
Capilaritatea
Este capacitatea lichidelor de a urca sau coborâ fară intervenții de nici un fel. Spațiile sunt foarte mici între componentele protezei și câmp atunci când vine vorba de capilaritate. Fenomenul capilarității contribuie la menținerea piesei protetice pe câmp.
Văscozitatea salivei
Este un factor important al aderenței protezei pe câmpul protetic. Actionează doar în momentul desprinderii protezei
Gravitația
Pentru proteza maxilară este o forță verticală, continuă și dislocantă, iar pentru proteza totală mandibulară are rolul de forță stabilizatoare.
Presiunea atmosferică
Este o forță utilizată în menținerea și stabilizarea externă a protezei totale. Ea are rolul de a acoperi efectele presiunii negative atunci când proteza se află în mișcare.
Presiunea negativă
Această forță se obține prin capacitatea de comprimare a fibromucoasei și a etanseizării realizată de mucoasa pasiv-mobilă. Se obține pe principiul pompei de vid.
3.4.2. Factori biologici
Retentivitățile anatomice
Sunt reprezentate de toate reliefurile osoase ale zonei de sprijin : creste edentate, tuberozitati maxilare, tuberculi piriformi, bolta palatină. Aceste formațiuni osoase se opun tendințelor de deplasare orizontală a protezelor atunci când sunt bine reprezentate : creste edentate cu versante vestibulare și orale înalte și verticale (neutre), bolta palatină adancă, tuberozități bine conturate, tuberculi piriformi bine reprezentați, cu suprafața relativ mare. Datorită resorbției și atrofiei câmpului protetic, se ajunge la diminuarea treptată a acestor retentivitați și uneori chiar la dispariția lor. În condițiile dispariției retentivităților anatomice, putem conta pe tonicitatea musculară.
Tonicitatea musculară
actioneaza atat în sensul menținerii, dar și al stabilitații protezelor pe câmp.Stabilitatea care se obține în timpul efectuarii actelor funcționale prin plasarea fibrelor musculare contractate în depresiuni ale versantelor protezei, este o stabilitate activa. Când țesuturile moi periprotetice relaxate se sprijina în repaus pe fețele externe ale protezelor se obține o stabilitate pasivă.
Deglutiția
Prin actul fiziologic de deglutiție se obțin:
alpicarea protezelor pe câmp
activarea adeziunii și succesiunii totale îmbunătățind menținerea și stabilitatea acestora
Deglutiția intervine intermitent dar frecvent (150 ori pe ora după Ene), în menținerea protezelor pe câmpul protetic. Asupra protezei maxilare acționeaza eficient împotriva forței de gravitație, prin aplicarea și presarea limbii pe jumatatea anterioara palatului.
Realizându-se în RC are acțiune stabilizatoare numai când PIM coincide cu RC. Daca nu coincide, avem factor dislocant.
La pacienți edentați total deglutiția poate deveni mai dificila, limba vine în contact cu crestele și le va acoperi. Deglutiția este folosită des la edentații total pentru a determina relația centricâ care va ajuta la modelul fucțional la amprentele finale.
3.4.3. Factorii protetici
Extinderea bazei protezei
Stabilitatea protezelor totale este dată de mărimea suprafeței pe care piesa protetică se prijină. Suprafețele de sprijin ale maxilarului si ale mandibulei sunt cunoscute. Maxilarul datorită mărimii sale va avea întotdeauna oportunități mai bune de obținere a adeziunii și succiunii protezelor. Suprafața mandibulară de sprijin este susținută printr-o creastă alveolară ca o lamă cu muchia ascuțită care nu îndeplinesc calități optime de protezare. Exploatarea fiecărui spațiu este necesar în orice loc unde se extinde proteza.
Congruența perfectă dintre baza protezei si câmp
Necesar să existe un paralelism perfect între câmpul protetic și baza protezei. De această legătură depinde realizarea adeziunii și a succiunii totale.
Succiunea totală
Intervine în menținerea protezelor totale numai atunci când conturul lor perifieric se transforma în închidere ermetica și când, în cursul ușoarelor deplasări funcționale, se produce o scadere a presiunii din interiorul filmului salivar, prezent între suprafata mucozala a protezei și mucoasa de sprijin.
Succesiunea totală pentru a fi obținută este necesară întegritatea și amplasarea corectă a marginilor protezei situate în vestibulum oris în zona mucoasei pasiv mobile.
– marginile protezei trebuie să se situeze pana la limita maxima a cămpul protetic, la zona de trecere între mucoasa fixă și cea mobilă (pe mucoasa pasiv mobilă).
– marginea protezei trebuie să ocolească și să permita jocul formațiunilor mobile de la periferia cămpul protetic, pentru că aceste formațiuni sa nu acționeze în sens dislocant. în acest fel se realizeaza succiunea interna.
– marginile protezelor și versantele acestora trebuie astfel modelate, încat țesuturile moi periprotetice ale buzelor, obrajilor și limbii să se aplice intim și să le înveleasca, astfel se
realizează și succiunea externă.
CAPITOLUL 4. PARTEA SPECIALĂ
4.1 Introducere
În lucrare este abordată activitatea zilnică a medicilor stomatologi practicieni, care este permanent însoțită de diferite maladii, inclusiv de edentații totale asociate cu diferite varietăți de migrări dentare, de gradul lor de afecțiune în raport cu evoluția, caracterul, procesul, timpul adresării și particularitățile anatomo-funcționale individuale pentru fiecare pacient. Astfel de migrări dentare pot fi tratate prin următoarele metode: protetică, ortodontică, chirurgicală și mixtă.
Studiul a fost efectuat în baza unui cabinet privat. Selectarea pacienților s-a efectuat în baza simptomelor obiective și subiective, cât și a examenului paraclinic. Pacienților obligatoriu li s-a efectuat radiografia digitală la ortopantomograful „DigiRay“. Fiecărui pacient i s-a confecționat modele de studiu, analiza cărora s-a efectuat în articulatorul de tip SAM SE. Studiul și analiza acestor rezultate ne-a justificat să determinăm că simptomele prezente ale acestei afecțiuni, ca bază au prezența breșelor care sunt diferite în fiecare caz clinic aparte. Astfel, s-a studiat evoluția acestei patologii marcată cu dereglări morfologice și funcționale (la nivelul arcadelor dentare, ocluziei, musculaturii, articulației, deglutiției a fonației și esteticii). Studiul a fost bazat pe examenul pacienților în număr de 30, depistând localizarea, specificul și gradul leziunilor dento-parodontale,rapoartele de ocluzie în statică și dinamică în poziție de intercuspidare maximă. Studiul a durat trei luni, timp în care s-au monitorizat pacienții și mai apoi rezultatele obținute.
4.2 Ipoteza de lucru
Pentru început s-a făcut anamneza pacienților care sunt edentați total. S-a ținut cont de ce s-a scris în partea teoretică și s-a respecta în tocmai pașii parcurși.
La prima consultație într-un cabinet stomatologic,de obicei medicul pune o sumedenie de întrebări legate de starea generală și nicidecum legate de sănătatea danturii.
Ce rol au aceste întrebari și cu ce ajută de pacientul :
– reprezinta prima etapă în pocesul de examinare clinică a bolnavului
– îl ajută pe medic să elaboreze un plan de tratament personalizat , în funcție de eventualele afecțiuni sistemice ale pacientului(diabet, insuficiența renală,reumatism cronic, hipertensiune, etc)
– de a preveni eventuale accidente și complicații în urma manoperelor terapeutice, ca de exemplu: – riscul de infarct la pacienții hipertensivi, în urma unei anestezii necorespunzatoare
– riscul de sângerare excesivă la diabetici, după o extracție dentară
Acest set de întrebări privind afecțiunile medicale ale pacientului oferă o imagine clară a situației medicale individuale și informează medicul asupra precauțiilor pe care trebuie sa le ia în timpul tratamentului.
4.3 Scop și obiective
1.Colectarea și studiul surselor literaturii la tema edentația totală asociată cu migrări dentare;
2. Studiul particularităților tabloului clinic al pacienților edentați total cu migrări dentare în plan sagital;
3. Argumentarea metodelor complexe de tratament protetic în caz de edentație totală
4.4. Material și metodă
S-au luat în calcul cinci cazuri clinice exacte, iar la tot studiul au participat treizeci de pacienți. Studiul s-a făcut într-un cabinet privat, selectându-se doar pacienții edentați total bimaxilar.
Vârsta pacienților este cuprinsă între 45-86 ani, sexe diferite și stiluri diferite de viață. La studiu au participat 12 pacienți din mediu urban și 18 pacienți din mediul rural.
Datele au fost obținute direct de la pacienți care au explicat cronologia pierderii dinților, factorii care au determinat pierderea dinților și modul în care își întrețin proteza.
Pentru început s-a făcut o fișă cu sănătatea generală a pacienților edentați total
Pe lângă starea de sănătate general a pacientului s-a ținut cont și de starea psihică, acest aspect contend foarte mult deoarece sunt multe cazuri în care aceștia refuză o proteză.
După realizarea anamnezei, pacientul a fost examinat oral pentru a determina dacă prezintă edentație totală sau parțială. S-a urmărit dacă acesta este un candidat bun pentru protezare, s-a palpat digital crestele maxilarului și al mandibulei .
Pentru verificare s-a făcut o radiografie panoramică, prin care s-a observant dacă există intraosos, resturi radiculare sau molari incluși .
S-a ținut cont de istoricul pacienților, de experiențete protetice anterioare dacă a fost cazul.
După toate acestea s-a trecut la pasul următor și anume amprentarea preliminară a cîmpului protetic. Acesta s-a realizat prin folosirea lingurei universal din metal(fig.1) cu perforații pentru edentație totală maxilar și mandibular.
Fig.1 Lingura universală metalică
Ca și material de amprentare s-a folosit alginatul Ypeen (fig.2)
Fig.2 Material amprentare
Pasul următor este încărcarea lingurii universal cu material de amprentare alginat.
După amprentare s-a efectuat lingura individuală din Duracrol(fig.3) de către tehnician, ulterior s-a luat amprenta finală cu material de amprentare pentru modelul funcțional.
Fig.3 Material folosit pentru lingura individuală
După turnare modelul a fost demulat și soclat pe modelele funcționale au fost confecționate sabloanele de ocluzie respectând dimensiunile valurilor de ocluzie și modelând baza în conformitate cu modelul functional.
S-a determinat relațiile intermaxilare cu ajutorul șabloanelor de ocluzie, iar apoi s-a trasat pe șabloane linia mediană, liniile canine și s-a indicat ce garnitură de dinți să se folosească la montare, ce spațiu de incluzie sagitală să realizeze și ce tip de montare în zonele laterale. În laborator, tehnicianul dentar a montat modelel în ocluzor, modelând apoi machetele,respectând regurile de montare și indicațiile medicului dentist.
Baza protezei a fost obținută din rasină acrilică (fig.4), prin introducerea acesteia în tipar sub forma de pastă.
INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/medicina/2038_poze/image120.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/medicina/2038_poze/image120.jpg" \* MERGEFORMATINET
Fig.4 Rășină acrilică
După ce a fost introdusă pasta de acrilat în tipar atât pentru proteza maxilară cât și pentru cea mandibulară cele două jumătăți ale tiparului au fost unite, iar conformatorul presat pentru a elimina surplusul de pastă acrilică.După termopolimerizarea rășinii acrilice are loc dezambalarea, operație prin care proteza polimerizată este scoasă dintre pereții tiparului. Protezele vor fi apoi prelucrate, îndepărtând plusurile de acrilat, operație ce se realizează cu freze de acrilat. Lustruirea protezelor se face în vederea obținerii luciului sticlos la nivelul suprafetelor externe.
4.5. Cazuri clinice
Caz 1: pacient G.C. , 86 ani, pensionar
Varsta: pacientul are 86 ani, sex masculin. Se cunoaste că varsta este un factor important în edentația totală, persoanele mai în varstă se adaptează mai greu deoarece mucoasa fixă se atrofiază, glandele salivare își reduc activitatea, cantitatea și calitatea osului rezidual sunt reduse. Dorința pacientului prezentat la cabinet este de a-și favoriza eficiența masticației, prea puțin contează aspectul.
Ocupația:pensionar. Acesta deține în momentul de fața o proteză dentară, însă dorește schimbarea acesteia din cauza vechimii, această edentație s-a atrofiat(fig.5).
Starea de sanătate generală a pacientului edentat total
Starea de sănătate psihica a edentatului total
Este un pacient care se adaptează foarte bine, preocupat de fonație și masticație , prognosticul protezării este unul favorabil.
Istoricul dento-paradontal a pacientului edentat total, experiențele protetice anterioare
Fig.5 Fața mucozală a protezelor
Vestibulul bucal maxilar este liber, fără formațiuni patologice, integru cu colorație normală. Canalul lui Stenon este permeabil cu aspect normal.
cronologia pierderii dinților: începand cu vârsta de 60 ani, creasta reziduală este mai atrofiată
etiologia edentației: datorită lipsei igienei dentare și a nivelului de trai
pacientul s-a prezentat pentru înlocuirea protezei dentare totale prezintă o rezorbție osoasă accentuând câmpului protetic. Înălțimea crestei mandibulare este de 18 mm, morfologia crestei alveolare este de tip A, vestibulul bucal maxilar este liber, fără formațiuni patologice, integru cu colorație normală
Examenul clinic facial exobucal sau extraoral al edentatului total
La examenul extraoral din norma frontală s-au urmărit următoarele aspecte:
culoarea și gradul de hidratare a tegumentelor sunt normale
forma faciesului este trapezoidală
fața este simetrică
buzele sunt subțiri
Examenul endooral al pacientului edentat total
Fig.6 Câmpul protetic mandibular Fig.7 Câmpul protetic maxilar
S-a examinat pacientul.Examinarea se face prin inspecție și palpare constatându-se(fig.6,7).
Zona de sprijin este bine delimitată, suportul osos este mediu 14 mm
suportul mucos și zona de sprijin mandibular este micsorat iar cel maxilar este bine pronunțat
forma și aspectul este in ''U''
înălțimea este medie 14 mm
lățimea este medie
versantul extern are aspectul retentiv
nu au aparut zone sensibile cănd s-a făcut presiune asupra lor.
tuberozitățile maxilare reprezentatative
gradul de resorbție este mediu
După examinarea pacientului s-a observat câmpul protetic edentat total bimaxilar, prezintă resorbție osoasă la mandibulă, fără dureri la presiune. Tuberculul piriform este bine format, spațiul vestibular labial are o adâncime medie, zona linguală laterală este în interiorul crestei, iar cea centrală arată că poziția limbii este normală.
La maxilar crestele edentate sunt în formă de „ U” cu înalțime medie de 14 mm, lățimea este medie spre lată, aspectul versantului extern este retentiv, nu prezintă zone de sensibilitate la presiune. Tuberozitațile maxilare sunt medii. Polul vestibular și distal este retentiv. La examinarea bolții palatine s-a obsevat că este medie, rotunjită. Sutura intermaxilară și rugile palatine se observă foarte bine.După examinararea mucoasei fixe la maxilar s-a observat o colorație normală. Nu prezintă ulcerații, iar gradul de rezilență al mucoasei este normal.Raportul dintre creste s-a examinat fiind pacientul în repaus, s-au îndepartat buzele pentru examinarea crestelor edentate și s-a observant că raportul este normal, creasta maxilară o circumsrie usor pe cea mandibulară. Zona M2 superior este usor palatilizată. După ce s-a analizat pacientul s-a trecut la pasul următor și anume amprentarea(fig 8,9).
Fig.8 Fig.8 Fig.9
Fig.8,9 Amprenta preliminară maxilară folosind alginat încărcat pe o lingură metalică
Fig.10 Fig. 11
Fig.10,11 Amprenta preliminară maxilară și mandibulară trasat pe amprente limitele viitoarelor linguri individuale
După amprentare s-a efectuat lingura individuală din Duracrol de către technician(fig.10), ulterior s-a luat amprenta finală cu material de amprentare pentru modelul functional(fig.11).
Fig. 12 Lingura individuală din Duracrol Fig.13 Lingura individuală din Duracrol
Fig.14 Amprenta finală- modelul funcțional. Pentru închiderea marginală s-a folosit material de amprentare ypeen.
Fig.15 Sablon de ocluzie în cavitatea orală
Fig.16 Șabloane de ocluzie trasatepe linia mediană. Placa de bază
Fig.17 Macheta
Fig.18 Proteza finală.
S-au folosit garniture de dinți din acrilat pentru proteza finală
Fig.19 Proteza finală
Fig.20 Proteza finală în cavitatea orală
Rezultatul a fost unul favorabil, pacientul mulțimit de proteză. Aceasta s-a fixat bine pe câmpul protetic(fig.20).
Caz 2 pacient L.G., 71 ani, pensionară
Vârsta: pacienta are 71 ani, sex feminin. Se cunoaște că vârsta este un factor important în edentația totală, persoanele mai în varstă se adaptează mai greu deoarece mucoasa fixă se atrofiaza,glandele salivare își reduc activitatea,cantitatea și calitatea osului rezidual sunt reduse.
Sexul feminin. La femei dorințele estice sunt mari sau dificultați notabile la menopauză, legate de modificarea aportului de calciu, senzație de arsură a mucoasei orale, dureri difuze, instabilitatea emoțională ceea ce duce la un rezultat mediu-rezervat.
Ocupația:pensionară. Aceasta s-a prezentat la cabinet pentru protezare totală bimaxilară.
Starea de sanatate generala a pacientului edentat total
Starea de sănătate psihică a edentatului total
Este un pacient care se adaptează foarte bine, preocupat de estetică, fonație și masticație, prognosticul protezării este unul favorabil
Istoricul dento-paradontal a pacientului edentat total, experiențele protetice anterioare
Fig.21 Pacienta cu proteza veche
Fig.22 Câmpul protetic maxilar
INCLUDEPICTURE "http://www.esanatos.com/files/boli/boli-stomatologice/15529_poze/image004.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "http://www.esanatos.com/files/boli/boli-stomatologice/15529_poze/image004.jpg" \* MERGEFORMATINET
Fig.23 Câmpul protetic mandibular
După cum se poate observa în pozele de mai sus pacienta este edentat total(fig.22,23). Vestibulul bucal maxilar este liber, cu formațiuni patologice, întegru cu colorație normală.
cronologia pierderii dinților:începând cu vârsta de 58 ani, creasta reziduală este mai atrofiata
etiologia edentației: datorita lipsei igienei dentare și a nivelului de trai, după menopauza aportul de calciu a scăzut
pacienta s-a prezentat pentru înlocuirea protezei totale. Inalțimea crestei mandibulare este de 13 mm, morfologia crestei alveolare este de tip B, tuberozitatea pterigoidiana slab reprezentat, cu formațiuni patologice, întegru cu colorație normală
Examenul clinic facial exobucal sau extraoral al edentatului total
La examenul extraoral din norma frontală s-au urmarit următoarele aspecte:
culoarea și gradul de hidratare a tegumentelor sunt normale
forma faciesului este rotund
fața este simetrică
buzele sunt groase
Examenul endooral al pacientului edentat total
S-a examinat pacientul. Examinarea se face prin inspecție și palpare.
Zona de sprijin este mai redusă, suportul osos este mic 10 mm
suportul mucos și zona de sprijin mandibular este micsorat iar cel maxilar este bine pronunțat
Maxilarul examinarea lui: crestele edentate
forma și aspectul este în ''U''
inalțimea este medie 13 mm
lățimea este medie
versantul extern are aspectul retentiv
prezintă sensibilitate cand se face presiune pe zona frontală
tuberozitățile maxilare sunt reprezentatative
gradul de resorbție este mediu
După examinarea pacientului s-a observat câmpul protetic edentat total bimaxilar, care prezintă resorbție osoasă la mandibulă cu muchie ascuțită, cu dureri la presiune. La maxilar crestele edentate sunt în formă de „ U” cu înalțime medie de 13 mm, lațimea este medie spre lată, aspectul versantului extern este retentiv, nu prezintă zone de sensibilitate la presiune. Tuberozitațile maxilare sunt medii. Polul vestibular și distal este retentiv. La examinarea bolții palatine s-a observat că este medie, rotunjită. Sutura intermaxilară și rugile palatine se observă foarte bine.După examinararea mucoasei fixe la maxilar s-a observat o colorație normală. Nu prezintă ulcerații, iar gradul de rezilența al mucoasei este normală.După ce s-a analizat pacientul s-a trecut la pasul următor și anume amprentarea (fig.24)
Fig.24 Amprenta preliminară mandibulară și maxilară folosind alginat
După amprentare s-a efectuat lingura individuală din Duracrol de către technician(fig.21), ulterior medicul dentist a aplicat pe lingura individual material termo plastic stents pentru închiderea marginală( fig.26)
Fig.25 Lingura individuală maxilară și mandibulară din duracrol
Fig.26 Închiderea marginală maxilară și mandibulară folosind material termoplastic stents
Fig.27 Amprenta funcțională maxilară și madibulară din silicon de adiție
Fig.28 Șabloane de ocluzie maxilar și mandibular
Fig.29 Șabloane de ocluzie în cavitatea orală și direcția planului de ocluzie
INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/medicina/2038_poze/image092.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/medicina/2038_poze/image092.jpg" \* MERGEFORMATINET
Fig.30 Macheta plasată în articulator
Fig.31 Proteza finală acrilică
Fig.32 Proteza finală acrilică cu garnitură de dinți acrilici
Fig.33 Aspectul după aplicarea protezelor noi
Rezultatul a fost unul favorabil, pacienta mulțimită de proteză(fig.33). Aceasta s-a fixat bine pe câmpul protetic.
Caz 3. Pacient I.V., pensionar, 72 ani
Varsta: pacientul are 72 ani
Sexul masculin. Dorința pacientului prezentat la cabinet este de a-și favoriza eficiența masticației, prea puțin contează aspectul
Ocupația:pensionar.
Starea de sanatate generala a pacientului edentat total
Starea de sanatate psihică a edentatului total
Este un pacient care se adaptează foarte bine, preocupat de fonație și masticație , prognosticul protezării este unul favorabil
Istoricul dento-paradontal a pacientului edentat total, experiențele protetice anterioare
Fig.34 Câmpul protetic maxilar
Fig.35 Câmpul protetic mandibular
După cum se poate observa în pozele de mai sus pacientul este edentat total mandibular și maxilar(fig.34,35).
cronologia pierderii dinților:începand cu vârsta de 54 ani, creasta reziduală fiind mai atrofiată
etiologia edentației: datorită lipsei igienei dentare și a nivelului de trai
pacientul prezentandu-se pentru înlocuirea protezei dentare mandibulare, cea care o deține este invechită și deranjează constant
Examenul clinic facial exobucal sau extraoral al edentatului total
La examenul extraoral din norma frontală s-au urmărit următoarele aspecte:
culoarea și gradul de hidratare a tegumentelor sunt normale
forma faciesului este rectangulară
fața este simetrică
buzele sunt subțiri
Examenul endooral al pacientului edentat total
S-a examinat pacientul. Examinarea se face prin inspectie și palpare.
Zona de sprijin este bine delimitată, suportul osos este mediu 14 mm
suportul mucos și zona de sprijin mandibular este micșorat iar cel maxilar este bine pronunțat
Maxilarul examinarea lui: crestele edentate
forma și aspectul este în ''U''
înalțimea este medie 14 mm
lățimea este medie
versantul extern are aspectul retentiv
nu apar zone sensibile când se face presiune asupra lor.
tuberozitățile maxilare sunt reprezentatative
gradul de resorbție este mediu
După examinarea pacientului se observa câmpul protetic edentat total mandibular, prezintă resorbție osoasă la mandibulă cu muchie ascuțită, fară dureri la presiune. Tuberculul piriform este bine format, spațiul vestibular labial are o adâncime medie, zona linguală laterală este în interiorul crestei, iar cea centrală ne arată că poziția limbii este normală.
La maxilar crestele edentate sunt în formă de „ U” cu înalțime medie de 12 mm, lățimea este medie spre lată, aspectul versantului extern este retentiv, nu prezintă zone de sensibilitate la presiune. Tuberozitățile maxilare sunt medii. Polul vestibular și distal este retentiv.
La examinarea bolții palatine am obsevat că este medie, rotunjită. Sutura intermaxilara și rugile palatine se observă foarte bine.
După examinararea mucoasei fixe la maxilar am observat că colorația este normală. Nu prezintă ulcerații, iar gradul de rezilența al mucoasei este normală.
După control s-a urmat întregul proces de amprentare(fig.36) pană la obținerea noii proteze
Fig.36 Amprenta preliminară mandibulară și maxilară din alginat. S-a trasat pe amprente limitele viitoarelor linguri individuale
După amprentare s-a efectuat lingura individuală din Duracrol de către technician(fig.37), ulterior medicul dentist a aplicat pe lingura individual material termo plastic stents pentru închiderea marginală( fig.30)
Fig.37 Lingură individuală maxilar și mandibular din duracrol
Fig.38 Lingura individuală cu închiderea marginală folosit material termoplastic stents
Fig.39 Amprenta funcțională maxilară din silicon de adiție
INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/medicina/2038_poze/image107.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/medicina/2038_poze/image107.jpg" \* MERGEFORMATINET
Fig.40 Modelul de lucru Fig.41 Șabloane de ocluzie maxilar și mandibular
Medicul dentist în cabinet a determinat relațiile intermaxilare cu ajutorul șabloanelor de ocluzie, iar apoi a trasat pe sabloane linia mediană, liniile canine și a indicat ce garnitură de dinți să se folosească la montare, ce spatiu de incluzie sagitală să realizeze și ce tip de montare în zonele laterale(fig.42)
INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/medicina/2038_poze/image109.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "http://www.creeaza.com/files/medicina/2038_poze/image109.jpg" \* MERGEFORMATINET
Fig.42 Determinarea relațiilor intermaxilare
Fig.43 Macheta în ocluzor
Fig.44 Proteza finală acrilică mandibulară Fig.45 Proteza finală acrilică maxilară
INCLUDEPICTURE "http://4dent.ro/engine/uploads/2016/03/DSCF1756-300×225.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "http://4dent.ro/engine/uploads/2016/03/DSCF1756-300×225.jpg" \* MERGEFORMATINET
Fig.46 Proteza finală acrilică cu garnitură de dinți acrilici
Rezultatul a fost unul favorabil, pacientul mulțimit de proteză(fig.44,45). Aceasta s-a fixat bine pe câmpul protetic(fig.46).
Caz 4. Pacient P.V., salariat,45 ani
Vârsta: pacientul are 45 ani
Sexul masculin. Dorința pacientului prezentat la cabinet este de a-și favoriza eficiența masticației, prea puțin contează aspectul
Ocupația:muncitor necalificat.
Starea de sanătate generală a pacientului edentat total
Starea de sănătate psihică a edentatului total
Este un pacient care se adaptează foarte bine, preocupat de fonație și masticație , prognosticul protezării este unul favorabil
Istoricul dento-paradontal a pacientului edentat total, experiențele protetice anterioare
Fig. 47 Câmpul protetic maxilar Fig.48 Câmpul protetic mandibular
După cum se poate observa în poza de mai sus pacientul este edentat total maxilar(fig.47,48). Vestibulul bucal maxilar este liber, fără formațiuni patologice, întegru cu colorație normală.
cronologia pierderii dinților:începând cu vârsta de 37 ani, creasta reziduală nu este atrofiată
etiologia edentației: datorită lipsei igienei dentare și a nivelului de trai
pacientul prezentându-se pentru tratarea zonei dureroase care a apărut în timpul purtării protezei și înlocuirea acesteia
Examenul clinic facial exobucal sau extraoral al edentatului total
La examenul extraoral din norma frontală s-au urmărit următoarele aspecte:
culoarea și gradul de hidratare a tegumentelor sunt normale
forma faciesului este patrată
fața este simetrică
buzele sunt subțiri
Examenul endooral al pacientului edentat total
S-a examinat pacientul. Examinarea sa face prin inspecție și palpare.
Zona de sprijin este bine delimitată, suportul osos este mare 15 mm
suportul mucos și zona de sprijin mandibular este micșorat iar cel maxilar este bine pronunțat
Maxilarul examinarea lui: crestele edentate
forma și aspectul este în ''U''
înălțimea este mare 15 mm
lățimea este lată
versantul extern are aspectul retentiv
apare o zone sensibile când se face presiune asupra ei.
tuberozitățile maxilare sunt reprezentatative
gradul de resorbție este bine reprezentat
După examinarea pacientului s-a observat câmpul protetic edentat total maxilar,aceasta nu prezintă resorbție osoasă. Tuberculul piriform este bine format, spațiul vestibular labial are o adâncime mare, zona linguală laterală este în interiorul crestei, iar cea centrală ne arată că poziția limbii este normală.La maxilar crestele edentate sunt în formă de „ U” cu înălțime mare de 15 mm, lățimea este lată, aspectul versantului extern este neretentiv, nu prezintă zone de sensibilitate la presiune. Tuberozitațile maxilare sunt bine reprezentate. Polul vestibular și distal este neretentiv. La examinarea bolții palatine s-a observat că este medie, rotunjită. Sutura intermaxilară și rugile palatine se observă foarte bine. După examinarea mucoasei fixe la maxilar s-a observat că colorația este normală. Nu prezintă ulcerații, iar gradul de rezilența al mucoasei este normală. După ce s-a analizat pacientul s-a trecut la pasul următor și anume amprentarea(fig.39)
Fig.49 Amprenta preliminară maxilară și mandibulară din silicon de adiție
După amprentare s-a efectuat lingura individuală din Duracrol de către technician(fig.50,51), ulterior medicul dentist a aplicat pe lingura individual material termo plastic stents pentru închiderea marginală( fig.52)
Fig. 50 Lingura individuală mandibulară Fig.51 Lingura individuală maxilară din duracrol
Fig.52 Închiderea marginală mandibulară și maxilară cu material termoplastic stents
Fig.53 Amprenta funcțională maxilară și mandibulară din silicon de adiție
Fig.54 Modelul de lucru maxilar și mandibular
Fig.55 Șabloanele de ocluzie maxilar și mandibular
Fig.56 Macheta pe modelul de lucru
Fig.57 Proteza finală acrilică cu garnitură de dinți acrilici în cavitatea orală
Rezultatul a fost unul favorabil, pacientul mulțimit de proteză(fig.57). Aceasta s-a fixat bine pe câmpul protetic.
Caz 5. Pacient M.I.,pensionar,73 ani
Vârsta: pacientul are 73 ani, sex masculin.
Sexul masculin. Dorința pacientului prezentat la cabinet este de ași favoriza eficiența masticatiei, prea puțin contează aspectul
Ocupația:pensionar. Acesta deține în momentul de fată o proteză dentară
Starea de sanatate generala a pacientului edentat total
Starea de sănătate psihica a edentatului total
Este un pacient care se adaptează foarte bine, preocupat de fonație și masticație , prognosticul protezării este unul favorabil.
Istoricul dento-paradontal a pacientului edentat total, experiențele protetice anterioare
Fig.58 Câmpul protetic mandibular Fig.59 Câmpul protetic maxilar
După cum se poate observa în poza de mai sus pacientul este edentat total(fig.58,59). Vestibulul bucal maxilar este liber, fără formațiuni patologice, întegru cu colorație normală.
cronologia pierderii dinților:începând cu vârsta de 58 ani, creasta reziduală puțin atrofiată
etiologia edentației: datorită lipsei igienei dentare și a nivelului de trai
pacientul prezentându-se pentru înlocuirea protezei
Examenul clinic facial exobucal sau extraoral al edentatului total
La examenul extraoral din norma frontală s-au urmărit următoarele aspecte:
culoarea și gradul de hidratare a tegumentelor sunt normale
forma faciesului este alungită
fața este simetrică
buzele sunt subțiri
Examenul endooral al pacientului edentat total
S-a examinat pacientul. Examinarea se face prin inspecție și palpare.
Zona de sprijin este bine delimitată, suportul osos este mediu 14 mm
suportul mucos și zona de sprijin mandibular este micșorat iar cel maxilar este bine pronunțat
Maxilarul examinarea lui: crestele edentate
forma și aspectul este în ''U''
înălțimea este medie 14 mm
lățimea este medie
versantul extern are aspectul retentiv
nu apar zone sensibile când se face presiune asupra lor
tuberozitățile maxilare sunt reprezentatative
gradul de resorbție este mediu
După examinarea pacientului s-a observat câmpul protetic edentat total bimaxilar, prezintă resorbție osoasă la mandibulă cu muchie ascuțită, fără dureri la presiune. Tuberculul piriform este bine format, spațiul vestibular labial are o adâncime medie, zona linguală laterală este în interiorul crestei, iar cea centrală ne arată că poziția limbii este normală. La maxilar crestele edentate sunt în formă de „ U” cu înalțime medie de 14 mm, lățimea este medie spre lată, aspectul versantului extern este retentiv, nu prezintă zone de sensibilitate la presiune. Tuberozitățile maxilare sunt medii. Polul vestibular și distal este retentiv. La examinarea bolții palatine s-a obsevat că este medie, rotunjită. Sutura intermaxilară și rugile palatine se observă foarte bine. După examinararea mucoasei fixe la maxilar s-a observat o colorație normală. Nu prezintă ulcerații, iar gradul de rezilență al mucoasei este normală. Rezultatul examinării a fost unul favorabil. Proteza se deplasa în timpul vorbirii și masticației tocmai de aceea s-a luat decizia înlocuirii. Pacientul prezintă anomalie dento-maxilară, clasându-se în clasa 3 Angle în care există o prognație mandibulară. După ce s-a analizat pacientul s-a trecut la pasul următor și anume amprentarea(fig.60)
Fig.60 Amprenta preliminară maxilară și mandibulară din silicon de adiție încarcată pe lingura metalică
Fig.61 Lingura individuală maxilară și mandibulară cu închiderea marginală folosind material termoplastic stents.
Fig.62 Amprenta funcțională maxilară și mandibulară din silicon de adiție, modelul de lucru
Fig.63 Șablonul de ocluzie mandibular Fig.64 Șablonul de ocluzie maxilar
INCLUDEPICTURE "https://i.pinimg.com/564x/e2/92/b9/e292b90d8ab5771121faa4078b87224f.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "https://i.pinimg.com/564x/e2/92/b9/e292b90d8ab5771121faa4078b87224f.jpg" \* MERGEFORMATINET
Fig.65 Macheta Fig.66 Proteza finală acrilică
Fig.56 Proteza finală acrilică cu garnitură de dinți acrilici.
Pacientul prezintă ocluzie cap la cap.
Rezultatul a fost unul favorabil, pacientul mulțimit de proteză(fig.66). Aceasta s-a fixat bine pe câmpul protetic(fig.67).
4.6 Discuții
În primul grafic am vrut să scot în evidența faptul că pacienții din mediul rural predomina. În toate cele cinci cazuri aș putea spune că lispsa igienei orale, lispa controalelor dentare la timp, stilul de viața sunt un factor pentru edentația totală.
În cel de-al doilea grafic ne putem da seama că majoritatea pacienților au vârsta cuprinsă între 60-90 ani. La cei patru din cinci pacienți s-a obsevat dorința acestora pentru masticație și fonație. Sunt prea puțin interesați de aspectul fizic. La pacientii peste 60 ani s-a observat că suportul osos care este reprezentat de crestele edentate la maxilar și mandibulă este redus, mai ales la aspectul muchiei, înalțimea medie spre redusă, lățimea medie spre redusă, aspectul versantului retentî, gradul de resorbție mediu spre redus.
Se poate observa din toate cazurile de mai sus că protezarea necesită întreținere, pacienții se prezintă la cabinetele stomatologice cu fel și fel de probleme. E bine de știut că pentru majoritatea cazurilor problemele sunt rezolvabile, fie că este vorba de o alta proteză sau de fixarea acesteia sau întreținerea ei.
CONCLUZIE
Bibliografie
Mariana Sabău – Proteza totală , Lucrări practice 2014
Mariana Sabău – Tratamentul edentației totale, Clasic și modern 2014
Em. Hutu, Mihaela Păuna, V. Bodnar, M.V. Constantinescu – Edentația totală ediția a III-a , Editura didactică și pedagogică R.A București 1998
Em. Hutu, Mihaela Păuna, V. Bodnar, M.V. Constantinescu, Țâncu Ana Maria – Edentația totală Editura Național București 2005
Em. Hutu-Edentația totală Editura Național 2005
Cristina Borțun, Dorin Bratu -Protezarea edentației totale Editura Marineasa Timișoara 1998
Simona Andreea Sandu, Păuna Mihaela – Protetică dentară Editura Cermaprint Buciurești 2007
Bratu.D, colab-Bazele clinice și tehnice ale protezării edentației totale, Editura.Medicală, Bucuresti, 2005
Burlui V-Gnatologie, Ed Apollonia, Iași, 2000
Bratu D-Aparatul dento-maxilar, Ed Helicon, Timisoara, 1997
Despa E.G-Consideratii privind conformarea externa a protezei totale, lucrare de diploma (conducator stiintific, asist.univ.dr.PREOTEASA.E), Bucuresti, 1998
Despa E.G, Ionescu.T-Consecintele unei protezari incorecte in edentatia totala-prezentare de caz-rev.Stomatologia vol XLIX, Nr.1-4, Bucuresti, 2003
Despa E.G, Ionescu.T- Evaluarea campului protetic edentat total, comunicare Congresul International de Stomatologie, 5-8 martie București, 2003
Despa.E.G, Ionescu.T, Huțu.E-Studiul clinic asupra campului protetic edentat total (partea I)”-rev.Stomatologia-Vol I, Nr.1, Bucuresti, 2004
Despa.E.G, Ionescu.T, Huțu.E-Studiul clinic asupra campului protetic edentat total (partea II), rev.Stomatologia-Vol I, Nr.2-3, București, 2004
Despa E.G, Ionescu.T- Variabilitatea campului protetic edentat total, comunicare Congresul International de Stomatologie 16-19 martie București,2005
Despa E.G, Ionescu.T, Chiru.D, Huțu.E -Restaurari protetice in corelatia cu morfofiziologia campului protetic edentat total, rev.Stomatologia-Vol LII, Nr.3-4, Bucuresti, 2006
https://www.dentfix.ro/2015/02/edentatia-totala/
http://www.esanatos.com/boli/boli-stomatologice/Edentatia-totala-generalitati-41793.php
https://www.infodentis.com/lucrari-dentare-fixe-etape-clinice/amprenta-dentara-tehnici.php
https://www.infodentis.com/punte-dentara/edentatia.php
https://www.infodentis.com/punte-dentara/edentatia.php
http://www.esanatos.com/ghid-medical/stomatologie/Amprentarea-campului-protetic-91973.php
http://www.esanatos.com/ghid-medical/stomatologie/Mentinerea-si-stabilirea-forte61877.php
http://baqidentistry.blogspot.com/2013/06/complete-denture-fabrication.html
http://www.dentistul.info/stomatologie/protetica/edentatia-totala-2683.html
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4689258/
http://www.creeaza.com/familie/medicina/EDENTATIA-TOTALA667.php
http://www.scumc.ro/vocea-specialistului-din-spitalul-militar-central-edenta%C5%A3ia-total%C4%83/?lang=en
https://www.sciencestudies.ro/evenimente/item/9-full-mouth-reconstruction-pornind-de-la-edentatia-totala
https://www.implantodent.ro/implantul-dentar/implant-pentru-toti-dintii-lipsa/
https://www.9am.ro/stiri/Social/311357/peste-un-sfert-din-populatia-romaniei-are-edentatie-totala-lipsa-dintilor.html
https://www.doctoruldedinti.info/edentatia/
https://www.researchgate.net/publication/324506876_Edentatia_totala_maxilara_Particularitati_si_metode_moderne_de_protezare_Probleme_in_Medicina_si_Biologie_Ed_Ars_Docendi_2014_5_166-240
http://societateprotetica.ro/wp-content/uploads/ARGUMENTAREA-DECIZIILOR-IN-REABILITAREA-PROTETICA-PE-IMPLANTURI.pdf
PRACTICAL ISSUES INVOLVED IN SUBTOTAL EDENTATION REHABILITATION
https://ijmd.ro/articole/321_53_pdfsam_IJMD%203-2013%20web.pdf
https://www.researchgate.net/publication/265923794_The_Clinical_and_Statistic_Study_Model_of_Total_Edentulous_Prosthetic_Field
http://www.acad.ro/sectii2002/proceedingsChemistry/doc2010-2/art06Visan.pdf
http://www.hvm.bioflux.com.ro/docs/2017.28-32.pdf
http://www.oralhealth.ro/volumes/2008/volume-2/V2-08-10.pdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Factori clinico tehnologici în menținerea protezelor totale [311025] (ID: 311025)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.