Factor de influență asupra calității pieselor crăițuite termic [303184]

3. [anonimizat], [anonimizat] o serie de factori dintre care cei mai importanți sunt:

Tipul gazului plasmagen folosit în cazul suprafeței crăițuite manual sau mecanizat cu plasma

Parametrii de crăițuire

Parametrii cu cea mai mare influenta sunt:

Curentul de crăițuire (în cazul crăițuirii cu arc aer și cu electrod învelit)

Curentul plasmagen

Presiunea aerului comprimat ([anonimizat])

Gradul de uzură a consumabilelor de crăițuire: electrod (plasma), inel de etanșare (arc-aer),

Diametrul interior al duzei ce contrage arcul de plasmagen

Gradul de uzură a duzei

Viteza de crăițuire

Tipul instalației de crăițuire

Varianta constructivă

Starea tehnică

Stabilitatea și modul de comandă a deplasării pistoletului influențează în mod decisiv calitatea suprafeței rezultate după crăițuirea termică

Criterii ce trebuie luate n considerare la alegerea procedeului de :

Grosimea și compoziția chimic a materialului ce urmează a fi criuit

Calitatea dorit

Limita de poluare

Cosurile de i de a echipamentului de

cum a fost prezentat n capitolul 2 programul experimental a constat n a [anonimizat], [anonimizat], mecanizat cu plasma. Un studiu mai ca i parte a programului de cercetare experimental a fost efectua pentru fiecare procedeu amintit mai sus.

Etapele de studiu asupra acestor patru procedee de i calitatea suprafeelor obinute sunt prezentat n rndurile urmtoare i acestea sunt:

Msurtori dimensionale a suprafeelor i profilograma canalului

Msurri de rugozitate a suprafeelor

Analiza macroscopic a suprafeelor obinute dup

Analiza microscopic a zonei , zonei influen termic i a zonei materialului de baz i msurarea microduritil n aceste zone.

Msurri dimensionale a suprafeei

Logistica de cercetare prezentat n capitolul II a [anonimizat], [anonimizat], mecanizat cu plasma. [anonimizat] o larg i popularitate care poate fi folosit manual i mecanizat, in aer liber ct i n ap ( [anonimizat] i chimic a electrodului care este folosit n ap). Procedeul se prin amorsarea arcului electric i prin deplasarea uniform a [anonimizat] 30-45°. Lungimea liber a electrodului trebuie s fie ntre 100 – 110 mm. Arcul electric materialul i topitura este eliminat din canalul cu ajutorul unui jet de aer trebuie piesa de topitur prin mijloacele mecanice (cu dalta i ciocanul, sau prin polizare cu un polizor unghiular). Dar acest procedeu prezint avantaje ct i dezavantaje fa de procedee. Printre avantajele procedeului pot s [anonimizat], dezavantajul c din descompunerea electrodului de grafit pe se prezint urme de grafit care po s [anonimizat] o carburare superficial care i poate s negativ calitatea sudurii resudare.

Tabelul 3.1. [anonimizat] (materialul de baz S275JR+AR, conform SR EN 10025/2-2004) [4]

Parametrii folosi la acest procedeu conform recomand productorul electrodului de grafit cuprat i rezultatul este prezentat n figura 3.1.

Figura 3.1 Imagini a piesei de grosimea 10 mm prin procedeul de termic cu arc-aer

Datorit chimic a electrodului pe este acoperit cu o pelicul de pulberi de grafit, care poate s negativ calitatea prin carbonului n sudur. Acest pelicul se poate cu un jet de aer comprimat, sau cu . far de acest pelicul mai trebuie s vorbim despre metalul topit (zgura) care se o parte sau ambele a canalului care trebuie s fie prin mijloace mecanice (cu dalt sau prin polizare). Aceste ridic costurile de care o s rezulte i n costurile de . Aspectul canalului , care nu a un aspect .

Tabelul 3.2 Dimensiunile de cu arc-aer cu un digital. [4]

este n intervalul de valori 9-10 mm prezentat n literatura de specialitate [5, 6], iar este mai mic.

cu electrod este un procedeu de termic cu arc electric. La acest procedeu sa folosit un aparat de sudur care a furnizat un curent de sudare 200-250 A, i un de sudare n care a fost prins electrodul de (OK 21.03). Acest electrod este conceput s nu necesit o surs extern de aer comprimat, care s elimin materialul topit. Electrodul pentru (OK 21.03) poate fi folosit n curent continu ct i n curent alternativ. Amorsarea arcului electric se prin punerea n contact a electrodului cu piesa ce s fie . Arcul electric vergea electrodului care este realizat dintrun oel mo ( oel ). Prin topirea verge se electrodului i s . escompunerea rezult gaze care elimin materialul topit din canalul . Prin electrodului de se canalul . Electrodul trebuie s fie nclinat la un unghi de 15-20 °. Prin unghiul de nclinare a electrodului putem s mrim i adncimea canalului . Acest procedeu prezint avantajul c nu este necesar un echipament auxiliar care s asigur aer comprimat sau gaze comprimate pentru eliminarea materialului topit, nu necesit un special de ca la criuira cu arc aer, la acest procedeu se un normal de sudare cu electrod . Prezint i dezavantaje, calitatea este (plin de ce a rezultat din descompunerea electrodului), nu este uniform, n timpul criuirii se mult fum de sudur care poate s operatorului care este prezentat capit 4 de microparticule.

Tabelul 3.3. Parametri de cu electrod (materialul de baz S275JR+AR, conform SR EN 10025/2-2004) [4]

Parametrii de optim prezentat n tabelul 4.3. rezultatul a mai multor ncercri cu diferi parametri, i a avut ca obiectiv s o calitate bun la . Acet parametri sunt n concordan cu electrodului.

Figura 3.2. Imagini a piesei de grosimea 10 mm prin procedeul de cu electrod

Calitatea termic cu electrod , este datorit de rezultat din descompunerea , care poate s fie cu o perie de srm rotativ, care este o prelucrare auxiliar care crete costurile de a structurilor sudate. prezint mai mar dect cel ntlnit la procedeul de termic cu arc-aer, care trebuie prin polizare, cu un polizor unghiular, care aduce costuri suplimentare costuri de .

Tabelul 3.4 Dimensiunile de termic cu electrod cu un digital.

Din tabelul 4.4 putem s concluzii este n parametrii normal, iar este mai mic dect este prezentat n literatur de specialitate, 6 mm [xx] [xx, Manual metal arc gouging job knowledge 10]. mic se c am folosit un electrod de criuir cu diametru de 2.5 mm.

manual cu plasm este un procedeu de termic. Procedeul const in utilizarea unui aparat de tiere / cu plasma Powermax 45 i intr-un compresor de aer. Aerul comprimat are mai multe rolu n acest procedeu, este folosit ca gaz plasmagen, are rolul de consumabilelor de la pistoletul de plasma, are rolul de a elimina materialul topit din canalul realizat. Arcul de plasma se ntre electrodul din interiorul pistoletului i piesa de prelucrat. Cu ajutorul arcului de plasm se materialul c vrem s prelucrm i cu ajutorul jetului de aer comprimat se elimin materialul topit din canalul . Acest prelucrare mult mai fin fa de cele dou procedee prezentat anterior. Avantajele acestui procedeu cu un set de consumabile se pot lucra 4 ore continuu, prelucrat este mult mai fa de cele dou procedee prezentat anterior. prelucrat nu este afectat de depunere de carbon sau ca la cu electrod . La acest procedeu produs foarte gaze toxice (noxe), i zgomotul este mai mic cu 5-10 decibel fa de cu arc-aer.

Acest procedeu prezin i dezavantaje, aparatele sunt scumpe, la materiale speciale (oel aliat) trebuie folosit ca gaz plasmagen nitrogenul de puritate 99,995%. a cu aer comprimat a oelului carbon metalul de baz poate s dizolve o cantitate mic de azot pe . n mod normal aceasta poate s provoace n sudat. Acest inconvenient se pot cu polizare fin.

Tabelul 3.5. Parametri de manual cu plasma (materialul de baz S275JR+AR, conform SR EN 10025/2-2004) [4]

Parametrii de sunt n concordan cu echipamentul de tiere / cu plasm. Valorile parametrilor de manual cu plasm prezentat n tabelul 4.5. parametr optim rezulta din mai multe . O se poate concluziona c unghiul de este mai mic de cel prezentat n literatura de specialitate i de echipamentului. Dac folosim un unghi de 45° la grosimea de material de 10 mm materialul de baz i din aceast cauz a trebuit s scdem unghiul de .

Figura 3. 3. Imagini a piesei de grosimea 10 mm prin procedeul de termic manual cu plasm

Calitatea termic manual cu plasm este bun, chiar dac prezint . Aspectul este bun, nu prezint nici o urm de material auxiliar (praf de carbon, , etc.), doar materialul topit se poate vedea pe o parte a canalului . Materialul topit se poate cu o dalt i cu un ciocan. Acest nu deloc produsului finit.

Tabelul 3.6. Dimensiunile de termic manual cu plasm cu un digital. [4]

Valorile de manual cu plasm prezentat n tabelul 4.6. este n parametrii normal conform literaturii de specialitate [gouging] dar este mic. Ca s compensm acest problem, trebuie s facem dou canal una alta ca s dorit a canalului .

mecanizat cu plasm este un procedeu de termic. Acest procedeu const in utilizarea unui dispozitiv linear de avans care asigur uniform i rectilinie a pistoletului de . Acest dispozitiv a fost proiectat i executat de mine. Dispozitivul linear de avans este un dispozitiv universal cu ajutorul se poate suda pe plan orizontal sau vertical, se poate , criui n plan orizontal sau vertical. Dispozitivul consta din sase module dupa cum urmeaza: modului de alimentare, de comand, de , de deplasare, de reglaj, de pendulare (numai la sudare vertical s ). Modulul de alimentare const dintr-un transformator care tensiunea de 240V la 12V, dintr-un redresor i plac de stabilizator de tensiune de curent continu. Modulul de comand este compus din mai multe butoane, , . Cu acest modul putem s comandm de deplasare a dispozitivului de avans ( sau ), viteza de a dispozitivului reglm cu , oprit / pornit deplasarea, oprit / pornit ( de sudare, tiere, ), buton de oprire de , viteza de pendulare, amplitudinea de pendulare putem s reglm cu . Modulul de este compus dintr-un motor pas cu pas de curent continu i dintr-un reductor. Motorul este alimentat din modulul de alimentare i este comandat din modulu de comand. Modulu de deplasare este compus din bare de ghidare i o bar filetata cu filet , de ghidare. Bara filetateste legat la motorul pas cu pas prin intermediul, i prin rotirea lui asigur rectilinie a dispozitivului de avans. Barele de ghidare fixat la ambele capete al , asigur ghidarea i pentru a nu nclina n sau n partea dreapt. Modulu de reglaj este compus din dou acuatoare care asigur reglajul fin n jos sau sus i n sau dreapta a pistoletului de . Aceste acuatoare sunt compuse din dou bare de ghidare i o bar filetat care reglajul fin. Modulu de pendulare const dintr-un motor pas cu pas, un reductor i un dispozitiv excentric. Excentricul d amplitudinea pendulrii.

Ca i la manual cu plasm i aici sa folosit echipamentul de tiere Powermax 45 i un compresor de aer comprimat.

Avantajele acestui procedeu consta n mecanizarea procedeului, prin deplasarea uniform a pistoletului se un canal mult mai neted, . Printre avantajele acestui procedeu trebuie s amintesc c se poate criui i n plan vertical. Calitatea cu acest procedeu este mult mai bun dect procedeul clasic cu manuala. Dac dispozitivul este setat i calibrat corect atunci materialul topit este la piesei i nu este depus n partea sau reapt a canalului . Dezavantajele acestui procedeu trebuie un dispozitiv de avans liniar care s asigure deplasarea liniar i uniform a pistoletului de cu plasma, alt inconvenient este c trebuie materialul topit de la canalului .

Tabelul 3.7. Parametri de mecanizat cu plasm (materialul de baz S275JR+AR, conform SR EN 10025/2-2004) [4]

Parametrii prezenta n tabelul 4.7. rezultatul mai mult de mecanizat, si parametr optim de pentru procedeul mecanizat. Unhiul de este mai mic este prezentat n literatur de specialitate [ powermax manual], i este cauzat c dac folosim un unghi de 45° prezentat n literatura de specialitate ca un unghi minim de materialul de baz se n urma criuirii i la grosime de material de 10 mm. Din aceast cauz a trebuit s scad unghiul de n concordan cu i canalului de . Dac vrem s un canal mai putem s folosim un unghi de mai mare.

Figura 3. 4. Imagini a piesei de grosimea 10 mm obinut prin procedeul de termic mecanizat cu plasm [4]

Calitatea este foarte bun, nu prezint , nu prezint materiale auxiliare ca sau ca praf de carbon. de este gata pentru resudare. Acest procedeu este foarte aplicabil la metalice de dimensiuni mari aduce calitate foarte bun a i prin mecanizare se poate economisi timp i bani la executarea pieselor de dimensiuni mari.

Tabelul 3.8. Dimensiunile de termic mcanizat cu plasm cu un digital. [4]

Valorile mecanizat cu plasm este prezentat n tabelul 4.8. sunt n parametrii normal conform literaturii de specialitate [gouging] numai c este mai mic.

de rugozitate a

Rugozitatea este definitca ansamblul ce relieful reale i al pas este relativ mic n raport cu lor.

Conform Explicativ al limbi romne rugozitatea este calitatea unor corpuri solide de a fi aspre. [2]

, care pot fi: , rizuri, smulgeri de particule de material, urme de scule, goluri, pori etc., apar la prelucrarea (mai ales prin ) a pieselor i se datore oscilatorii a sculei, dintre sculei i piesei, de frecven ale sculei sau –unelte etc. Forma i dimensiunile depind de procedeul de prelucrare aplicat, de geometria sculei , de regimuri de ( special de avans), de modul de formare a , de caracteristicile materialului prelucrat i de factori.

Conform STAS 5730/1-1975, rugozitatea este considerat abatere geometric de ordinul 3 si 4 (abateri geometrice de ordinul 1 i 2 sunt considerate abateri de form i respectiv ).

Existena pe pieselor prezint, n mai severe, o serie de dezavantaje: efectiv de contact, uzura lor de frecare i de a pieselor, lor constituie concentrator de tensiune care duc la rezistenei la eforturi alternante a materialului piesei, scade dinamic sau static, prin tocirea se modific (uneori ) dimensiunea efectiv pieselor etc. Pe de alt parte, n absena peliculei de ulei pe de contact, la o ungere normal, este aproape imposibil.

Practic, de contact (mai ales n sau n cazurile unor de precizie ridicat) trebuie s o ait rugozitate, care se de : viteza de , de contact, i caracterul , precizia dimensional i precizia formei geometrice.

La baza studierii , a stabilirii i calculului criteriilor de rugozitate st, n principal, sistemul liniei medii (sistemul M), n care, ca linie de , este aleas linia medie a profilului sau o linie echidistant cu aceasta.

Dintre termenii specifici ai n sistemul M se pot (fig 3.5):

Figura 3.5. Profilul efectiv al unei cu [1]

Linia medie a profilului m, definit ca linie de care are forma profilului nominal i care, n limitele lungimii de baz, profilul efectiv astfel suma ordonate (y1, y2, …,yn) profilului n raport cu aceast linie s fie minim, respectiv:

Lungimea de baz l, respectiv lungimea liniei de aleas pentru a defini rugozitatea influen celorlalte abateri geometrice.

Linia exterioar a profilului e, respectiv linia paralel cu linia medie, care, n limitele lungimii de baz, trece prin punctul cel mai al profilului efectiv (nu se ia n proeminentele cu caracter , constituind o evident).

Linia interioar a profilului i, respectiv linia paralela cu linia medie care, n limitele lungimi de baz, trece prin punctul cel mai de jos al profilului efectiv.

Pasul S, respectiv distana ntre punctele cele mai de sus a dou proeminente consecutive ale profilului efectiv.

Pentru determinarea cantitativ a , n sistem M se folosesc, n principal, parametri caracteristici:

Abateri medie aritmetic a Ra , respectiv media aritmetic a valorilor absolute ale ordonatelor profilului efectiv fa de linia medie considerat ca origine (Figura 3.5.):

sau aproximativ

In care adncimea de nivelare a rugozitii.

medie n 10 puncte a Rz ,respectiv ntre media aritmetic a ordonatelor celor mai de sus cinci proeminente i a ordonatelor celor mai de jos cinci goluri ale profilului efectiv, , n limitele lungimi de ba, de la o dreapt paralel cu linia medie i care nu profilul (Figura 3.6 )

total a Rmax , respectiv distana, pe axa ordonatelor, ntre punctul cel mai i punctul cel mai jos ale profilului:

[1]

sau, mai simplu, distana dintre liniile exterioar i interioar ale profilului (figura 1).

La determinarea parametrilor de rugozitate se iau n vedere orientarea (imaginea dat de predominant a care n general, este determinat de procedeul utilizat pentru prelucrarea ) i de care d valoarea maxim a parametrului respectiv. Prin urmare, atunci tehnice prescrise n desenul piesei finite nu o anumit , de se alege astfel parametrii Ra si Rz s valori maxime.

pe desenele de se face conform SR ISO 4287:2001.

de rugozitate au fost efectuate cu aparat de TESA – rugosurf 10-G i care este prezentat n subcapitolul de logistic de cercetare. La fiecare procedeu sa efectuat un de trei de rugozitate a .

n continuare vreau s prezint valorile msurae la fiecare .

Figura 3.7. Valorile de rugozitate la cu procedeul de arc-aer

Cum se poate observa n figura 3.7 cum intrm cu n interiorul piesei crete rugozitatea aproximativ 0.500 μm n cazul abater medie aritmetic a Ra, iar la medi n 10 puncte a Rz este aproximativ 0.700 μm. Aceste au fost efectuate la o pies cu procedeul de arc-aer.

Figura 3.8. Valorile de rugozitate la cu procedeul de cu electrod

efectuate la piesele cu electrod , valoarea crete cu aproximativ 0.3 μm n cazul Ra, iar la Rz este aproximativ 0.87 μm

Figura 3.9. Valorile de rugozitate la cu procedeul de manual cu plasm

n cazul pieselor executat cu procedeul de manual cu plasm la din canalului interiorul piesei prezint o aproximativ 0.33 μm n cazul Ra, iar n cazul Rz prezint o de 0.25 μm i o semnificativ.

Figura 3.10. Valorile de rugozitate la cu procedeul de mecanizat cu plasm

pieselor mecanizat cu plasm prezint de Ra de la 0.424 p la 0.627 µm, iar Rz prezint valori ntre 3.311 p la 3.97. n cazul pieselor mecanizat cu plasm prezint cel mai mici dintre procedeele folosite n cazul criuiri mecanizat cu plasm este n primul de viteza de , iar n aceast este o vitez de constant.

n continuare vreau s prezint valoarea a la piesele . Valoarea medie a n cazurile pieselor cu arc aer este prezentat n figura 3.11.

Figura 3.11 Valorile medii a rugozit la procedeul de arc-aer

n figura 3.12. este prezentat valoarea medie a la piesele cu electrod . poate observa c valoarea pe cu electrod este mai mare dect la prin cu arc-aer.

Figura 3.12 Valoarea medie a la procedeul de cu electrod

Figura 3.13 Valoarea medie a la manual cu plasm

n figura 3.13 prezentat valorile medi ale la piesele manual cu plasm.

Figura 3.14 Valoarea medie a la piesele mecanizat cu plasm

n figura 3.14 prezentat valorile medi ale la mecanizat cu plasm. n cu manual cu plasm, la acest procedeu este mai mic valoarea medie a .

3.2. Analiza macroscopic a suprafeei

Figura 3.15. Macrostructura pieselor cu: a) arc- aer, b) electrod , c) manual cu plasma, d) mecanizat cu plasma

n figura 3.15. este prezentat macrostructura pieselor . n cazu piesei cu arc-aer (a) pe prelucrat se poate observa o zon distins care este decarburat [2]. Aceast zon sa realizat datorit temperaturii ridicate de aproximativ 750- 835° C de prelucrare n timpul procesului de . La acest temperatur carbonul este dizolvat n material topit i este eliminat cu ajutorul aerului comprimat sau intr n cu aerul comprimat i rezult chimice.

De exemplu: [1]

C+O2 =CO2

C+H2O = CO + H2

C+2H2 = CH4

C+ O2 = CO

C+O2= CO2

C+FeO = CO+Fe

Sub zona decarburat e poate vede o zon cu de carbon ( o zona perlitic vezi figura 4.2.). Din cauza cu aer comprimat are loc o durificare. Piese cu electrod (b) zona nu prezint zon decarburat. n imaginea b din figura 4.1 se poate vedea doar materialul topit sau zgura ce a pe caneluri cu acest procedeu. n aceast imagine se pot vedea c zona termic este mult mai fa de procedeu de cu arc-aer. Datorit mic de prelucrare prezint o duritate mai mic a zonei fa de procedeul de cu arc aer.

Piesele prin de manual cu plasm (c) n zona superioar a caneluri se po vedea zone decarburate dar n restul zone nu se prezint acest fenomen.

n cazul prin mecanizat cu plasm nu se prezint zona decarburat.

:

n cazul criuirii cu procedeul de arc-aer este ce mai mare zona termic.

La piesele cu arc- aer, datorit temperaturii ridicate pe se prezint o zon .

Piesele cu electrod nu prezint zon decarburat, aceasta poate s rezulte din cauz c am folosit un electrod de cu diametru mai mic fa de procedeul arc-aer.

prin cu electrod , sunt plin de materialul topit care nu a putut s elimin din canelur i din descompunerea i arderea electrodului.

prin manual cu plasm, zona superioar a caneluri prezint zone decarburat dar nu sunt accentuate ca n cazul prin cu arc-aer.

Piesele mecanizat cu plasm nu prezint zone decarburat la aceste .

3.3. Analiza microscopic, spectral, pieselor testat.

AAG

Figura 3.16. Microstructura zonei cu arc aer: a) zona , b ) zona intermediar ntre zona i zona materialului de baz, c) zona de neechilibru n care se pot vedea zone sorbitic cu crescut, d) zona materialului de baz.

Microstructura prezentat n figura 3.16. este cu procedeul de arc aer. n imaginea a) se poate observa zona decarburat , iar n imagine c se po vedea zonele de neechilibru sorbitic cu crescut. Materialul de baz are ferito- perlitic, predominant ferit. Urma de textur, zona recristalizat care reduc aspectul texturat. n maginea 3.16.c este prezentat limita ntre zona i zona termic. Se poate observa c n zona de trecere din cauza i rapide nu a fost timp pentru a crete deci rezult o structura sorbitic.Nu se nici o de prin descompunere prin difuzie a carbonului n zona i n profunzime. Descompunerea perlitei n zona feritic sa redus i nu mai apare texturarea.n zona materialului de baz se prezint sorbita lamelar.

MMAG

Figura 3.17. Microstructura piesei prin cu electrod MMAG

n prima poz este prezentat zona , se poate observa c prezint o structur de tip Widmanstatten cu descompunerea perlitei. n figura c se prezint o structur dungat specific oelurilor deformate plastic i aplicat de recristalizare. n ultim imagine este prezentat microstructura materialului de baz care este o structur ferito perlitic.

PManG

Figura 3.18. Microstructura piesei prin procedeul de manual cu plasm

Microstructura piesei manual cu plasm prezentat n figura 3.18. prezint structura widmanstatten cu crescut decarburat. n imaginea b este prezentat zona de n care se poate observa descompunerea perlitei, iar n imaginea c se poate vedea descompunerea perlitei mai accentuate. n imaginea D este prezentat zonei materialului de baz.

PMechG

Figura 3.19. Microstructura piesei prin mecanizat cu plasm

n figura 3.19 este prezentat microstructura piesei prin mecanizat cu plasmn care se pot vedea c este foarte decarburat i n zona se prezint structura de tip widmanstatten. n imagin b i c se poate vedea descompunerea perlitei i difuzia ferita.

n zona materialului de baz imaginea d se pot vedea c materialul are o structur ferito perlitic.

Analiza cu microscopul electronic de scanare

SEM AAG

n timpul criuirii jetul de aer produce de metal topit i n micro cratere cu sferic. Smulgeril de material sunt selective. de material topit sunt neuniforme, n craterele rmase se . Se prezint urme de cementit, care sa globulizat sau are de reliefare a dentritice.

Figura 3.20. Imaginea prin microscop electronic de scanare (SEM) a cu arc-aer

de 1000X

MMAG

n cazul cu electrod , se urme de incluziuni de gaze, rezultate din descompunerea electrodului. Pe cu acest procedeu se mai poate observa zona cu carburi.

Figura 3.21. Imaginea prin microscop electronic de scanare (SEM) a cu electrod (MMAG)

de 1000X

PMANG

n manual cu plasm nu se pot observa incluziuni de gaze, dar pe se prezint . Sa constatat c expulzarea prin pulverizare mai avansat a materialul topit se datorit electromagnetice. Acest lucru este datorit tensiun mai ridicat (aproximativ 135V)

Figura 3.22. Imaginea prin microscop electronic de scanare (SEM) a manual cu plasm (PManG)

de 1000X

PMECHG

Datorit vitezei mai mari de deplasare a sursei termice, viteza de i sunt mai mari. Datorit rapide a metalului topit se produc cu mare de volum (3.5%). Din acest motiv sunt generate tensiuni care conduc la unor superficial.

acestor este relativ redus i intr n domeniul n care realizarea sudate se va produce topire materialului de baz n materialul de adaos ( electrod, srm).

n diferite zone se mai prezint i incluziuni de gaze.

Figura 3.23 Imaginea prin microscop electronic de scanare (SEM) a mecanizat cu plasm (PMechG)

de 1000X

Edax

Figura 3.24. Spectrul EDAX pentru proba cu arc-aer (AAG). S-au detectat elementele Fe, C, Mn, Cu, O, Si

elementelor pe detectate i prezentat n figura 3.24 este prezentat n figura 3.25.

Figura 3.25. Maparea elementelor detectate pe cu arc aer (AAG).

Elementele detectate pe cu procedeul de arc-aer (AAG) prezentat n figura 3.24 i figura 3.25. Cuprul vine din electrodul de care este acoperit cu un strat de cupru. Aceasta are dou rolu electrodului i pentru preveni degradarea electrodului. Celelalte elemente vin din materialul de baz sau din materialul de adaos.

Figura 3.26. Spectrul EDAX pentru proba cu electrod (MMAG). S-au detectat elementele Fe, C, Mn, Al, O, Si.

Figura 3.27. Maparea elementelor detectate pe cu electrod .

n cazul cu electrod (MMAG), majoritatea elementelor detectate devine din materialul de baz i din electrodului . De exemplu Al detectat devine din electrodului de .

Figura 3.28. Spectrul EDAX pentru proba manual cu plasm (PManG). S-au detectat elementele Fe, C, Mg, Mn, Si, O.

Figura 3.29. Maparea elementelor detectate pe prin manual cu plasm.

Figura 3.30. Spectrul EDAX pentru proba mecanizat cu plasm (PMechG). S-au detectat elementele Fe, C, Mn, Al, O,

Figura 3.31. Maparea elementelor detectate pe prin mecanizat cu plasm.

.

Ce mai ridicat de carbon i mangan la analizat i prin procedeul de arc-aer conform 3.24.

de elemente scad treptat, i cel mai nivel este la piesele prin procedeul de mecanizat cu plasm, conform figur 3.31.

rezultatele prin analiza chimic se pot concluziona c la cu plasm mai ales ce mecanizat se pot aplica la oeluri inoxidabile sau la oeluri aliate.

pe

a fost efectuat pe un microdurimetru FM 700 prezentat n capitolul 2 n Logistica de cercetare. Echipamentul este cu un de a datelor si cu un software dedicat automate a .

n timpul a fost 100g/ i scara de duritate era HV10. La fiecare trei zone distincte: zona , zon termic i zona materialului de baz. n aceste zone a fost efectuat cte cinci n fiecare zon. n figura xx prezentat zonele unde s-a efectuat .

Figura xx. Zonele unde sa efectuat de duritate

Rezultatele de duritate am ntr-un tabel care este prezenta mai jos.

Tabelul xx. Valoarea medie a la piesele

[1] Shvartsman, L.A. (1973). "Decarburization". The Great Soviet Encyclopedia (Print) (3rd ed.). New York: Macmillan.

[2] http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/Decarburization

[3.] IS 6396: 2000 Indian Standard METHOD OF MEASURING DECARBONIZED DEPTH OF STEEL (second revison), august 2000, BUREAU OF INDIAN STANDARDS, NEW DELHI.

Bibliografie

[1] D. Dragu, Gh. Bdescu, TOLERANE SI MSURTORI TEHNICE, Editura didactic i pedagogic, , 1980

[2] Prof. dr. Ing. Aurelian VISAN, Conf. Dr.ing Nicolae Ionescu: Tolerante, pentru uzul , Universitatea POLITEHNIC din

[3] SR ISO 4287: 2001

[4] Fazakas Barna, Seculin Radu Cristian, Machedon Pisu Teodor, Pop Alin, Aspects Regarding the Characterization of the Gouged Surface, Advanced Materials Research Vol. 1128, pp 217-223, ISSN: 1662-8985, 2015

[5] http://www.twi-global.com/technical-knowledge/job-knowledge/air-carbon-arc-gouging-012/ [2 este originalul]

[6] http://www.gys.fr/pdf/spdoc/uk/GOUGING.pdf [7 este originalul]