Facilitarea Comertului cu Produse Agro Alimentare In Bazinul Marii Negre
CUPRINSUL STUDIULUI
I. PIAȚA MONDIALĂ DE CERELAE 3
II. ANALIZA PIEȚII CEREALELOR DIN ROMÂNIA 4
2.1. Piața de cereale în România 4
2.1.1. Retrospectivă 4
2.1.2. Producția de cereale 6
2.1.3. Consumul 9
2.1.4. Prețurile 9
2.1.5. Grupul de producători de cereale recunoscuți de Ministerul Agriculturii 10
2.2. Valorificarea producției cerealiere din România 11
2.2.1. Valorificarea producției de grâu 11
2.2.2. Valorificarea producției de porumb boabe 12
2.3. Comerțul internațional al României 13
2.4. Forme de sprijin în sectorul vegetal 14
2.5. Concluzii 15
III. ANALIZA PIEȚII CEREALELOR DIN UCRAINA 17
3.1. Piața de cereale din Ucraina 17
3.1.1. Retrospectivă 17
3.1.2. Prețurile 20
3.2. Producția de cereale 21
3.2.1. Producția de grâu 21
3.2.2. Producția de porumb 21
3.2.3. Producția de orz 22
3.3. Comerțul Ucrainei cu produse cerealiere 23
3.3.1. Exportul de cereale 23
3.4. Concluzii 25
IV. ANALIZA PIEȚII CEREALELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA 26
4.1. Piața cerealelor în RM 26
4.1.1. Retrospectivă 26
4.2. Activitatea de comerț exterior a Republicii Moldova 2012 29
4.2.1. Exporturile 29
4.2.2. Importurile 30
4.3. Concluzii 31
LISTA FIGURILOR
Figura 1. Suprafața de cereale cultivate în România 6
Figura 2. Evoluția producției de cereale în România, 2004-2012 7
Figura 3. Evoluția producției cerealiere pe categorii 7
Figura 4. Recolta globală de cereale și leguminoase, mln tone 17
Figura 5. Producția de cereale 19
Figura 6. Dinamica prețurilor mondiale la principalele cereale 20
Figura 7. Comparația indicatorilor de producție și export a cerealelor de bază în dinamică, mil tone 23
Figura 8. Exportul Ucrainei pentru principalele categorii de cereale 24
Figura 9. Producția vegetală în prețuri curente 26
Figura 10 .Suprafața agricolă însămânțată, mii hectare 28
Figura 11. Suprafața însămânțată cu categorii de produse cerealiere 28
LISTA TABELELOR
Tabelul 1. Structura agrară a României 4
Tabelul 2. Structura producției agricole 8
Tabelul 3. Consumul mediu anual, la principalele produse alimentare de origine vegetală, pe locuitor 9
Tabelul 4. Prețurile medii la producători, USD/tonă 9
Tabelul 5. Modul de valorificare a producției de grâu, mii tone 11
Tabelul 6. Modul de valorificare a producției de porumb boabe, mii tone 12
Tabelul 7. Comerțul internațional, milioane euro 13
Figura 8. Suprafața recoltată a principalelor cereale, mln ha 18
Tabelul 9. Comparația exportului cumulativ de cereale 24
Tabelul 10. Producția pe culturi agricole cerealiere, 2005-2011 27
Tabelul 11. Exporturile cerealelor și preparatelor pe bază de cereale 29
Tabelul 12. Importurile de cereale și preparatelor pe bază de cereale 30
PIAȚA MONDIALĂ DE CERELAE
Piața mondială de cereale se caracterizează în perioada 2002-2012 printr-o creștere cu 3,8% a suprafeței cultivate și o creștere cu 22,8% a producției. Oferta de cereale la nivel mondial a venit să răspundă unui consum mondial în creștere, datorat mai ales dinamicii consumului uman (surplus de cca. 250-300 mil. tone). Creșterea producției de cereale utilizate pentru consumul uman a fost mai ridicată decât cea a populației ceea ce a determinat o producție pe cap de locuitor de la 152,2 kg/loc în anul 2005, la 154,1 kg/loc în anul 2012. La nivelul UE-27 producția de cereale a oscilat între minimul de 231 mil. tone (producție obținută în anul 2003) și maximul de 298 mil. tone (producție obținută în anul 2008), în timp ce consumul a crescut foarte puțin, cu cca. 2-3% (menținându-se în jurul valorii de 260 mil. tone), pe fondul în special a creșterii consumului uman și industrial (23,7% în perioada 2007-2012).
Tendințele pieței
Conform datelor FAO, dacă condițiile meteorologice se vor păstra în parametrii apropiați de normal (spre deosebire de cele din 2012), este de așteptat ca producția de grâu la nivel mondial în 2013 să ajungă la 695 milioane de tone, adică cu 5,4 la sută mai mult decât recolta de anul trecut și doar cu aproximativ 6 milioane de tone mai puțin decât nivelul record obținut în 2011.
De asemenea, în 2013 este de așteptat ca producția de orz, ovăz și sorg să stabilească un nou record istoric de 1 266 milioane de tone – cu 9.3 la sută mai mult decât maximul anterior de 1 167 milioane de tone înregistrat în 2011.
Din acest total, producția de porumb este prognozată a fi de aproximativ 960 de milioane de tone, cu cca. 10 la sută mai mare decât în 2012. Cea mai mare parte a creșterii este de așteptat din partea Statelor Unite, cel mai mare producător din lume, unde culturile de porumb se îndreaptă spre cel mai ridicat nivel din 1936 încoace. Măsurile de revenire determinate de seceta de anul trecut în principalele țări producătoare vor contribui, de asemenea, în mod decisiv la producțiile record de anul acesta.
În pofida creșterilor de producție preconizate, utilizarea cerealelor la nivel mondial este de așteptat să stagneze în 2012/2013, constrânsă de creșterea prețurilor la cereale și cererea slabă de etanol. Cererea de cereale la nivel mondial este estimată acum la 2 332 milioane de tone, aproximativ neschimbată față de nivelul din 2011/12.
Stocurile mondiale de cereale la sfârșitul sezonului 2013 sunt estimate la 505 milioane de tone, în creștere cu 1 la sută (5 milioane de tone), față de prognoza anterioară și cu 3 procente (16 milioane tone) sub nivelul lor de deschidere.
O scădere bruscă a comerțului mondial de cereale este de așteptat în 2012/13 pentru toate cerealele majore. La 304,4 milioane de tone, aceasta ar fi cu aproape 1 milion de tone mai mare decât prognoza din luna anterioară, dar care reprezintă totuși o scădere de aproximativ 4 procente (13 milioane tone) față de 2011/12.
Indicele FAO pentru prețul cerealelor a avut o medie de 235 de puncte în aprilie, în scădere cu 10 puncte (4,1 la sută) față de martie 2013, dar de aproape 11 puncte (4,9 la sută), față de aprilie 2012.
ANALIZA PIEȚII CEREALELOR DIN ROMÂNIA
Piața de cereale în România
Retrospectivă
Pe plan național, agricultura reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale economiei românești. Conform datelor prezentate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ponderea agriculturii, silviculturii și pisciculturii în PIB, în 2011 a fost de 6,5%, având o creștere de 0,5% în comparație cu anul precedent.
Structura culturilor din România și, respectiv, a producției vegetale este dominată de producția de cereale. Suprafețele agricole ocupate de aceste culturi reprezintă circa 66% din suprafața cultivată anual.
Nonperformanța producției agricole anuale este generată, în primul rând, de dependența încă (prea) ridicată de condițiile meteorologice anuale (meteo dependența producției agricole), deoarece sistemele de irigații sunt, în mare parte, degradate și nefuncționale, echiparea precară a fermelor cu instalații de irigare și costul ridicat al apei pentru irigat, dar și datorită folosirii unor tehnologii agricole învechite, cu consum redus din input-urile care susțin performanta (sămânță de calitate, îngrășăminte, substanțe de protecția culturilor) și cu echipamente tehnice depășite din punct de vedere al consumului de energie și al productivității. Seceta, cu frecvența din ce în ce mai mare, afectează producția agricolă, mai cu seamă în Câmpia Română, Dobrogea și Moldova, zone unde se găsesc și cele mai întinse sisteme de irigații, construite în perioada 1960–1990, dar nefuncționale sau neutilizate de circa 20 de ani.
Tabelul 1. Structura agrară a României
Sursa: Eurostat
gospodarii agricole nefinanțate, cu suprafața sub 1 ha sau mai mare de un 1 ha, dar puternic fărâmițata (neeligibile pentru finanțarea din bugetul agricol al UE), în număr de 2,74 mil., dețin 5,07 mil. ha teren agricol format, în cea mai mare parte, din grădini, pășuni si fânețe naturale. Suprafața gospodăriilor din aceasta categorie reprezintă circa o treime (34,5%) din suprafața agricola a tarii, amplasata pe soluri slab productive, geografic regăsindu-se, în cea mai mare parte, în zona de deal si munte;
ferme (exploatații) de subzistenta si semisubzisțenta finanțate european, în suprafața de 1-10 ha, în număr de 1,04 mil. (27,1%), deținând suprafața de 3,10 mil. ha teren agricol (21,2%), produc, în marea lor majoritate, produse agricole primare pentru autoconsumul alimentar si gospodăresc propriu (circa 25-30% din consumul alimentar național, respectiv 4-4,5 mld. €/an). Din punctul de vedere al contribuției la balanța generala a consumului alimentar, importanta fermelor de subzistenta si semisubzisțenta este de netăgăduit. De altfel, noua politica agricola europeana, prevăzuta prin mecanismul financiar european 2014-2020, susține, în continuare, finanțarea acestor exploatații agricole;
ferme (exploatații) familiale comerciale, tipologic sunt caracteristice exploatațiilor privat-familiale formate, susținute si consolidate în tarile UE, ca efect al aplicării timp de peste 50 de ani a PAC (politicii agricole comune). În majoritatea tarilor UE15, acest tip de ferme, cu mărimi între 10 si 50 ha sau între 10 si 100 ha în Anglia si Franța, deține o pondere importanta în suprafața agricola a UE15. Cu foarte puține excepții, se găsesc ferme de peste 1 000 ha în Germania, pe teritoriul fostei RDG, si câteva latifundii în Portugalia si Spania.
După cum s-a mai precizat, ca efect al aplicării reformei agrare după anul 1990, fermele familiale comerciale, majoritare în UE, în România au cea mai mica pondere, atât ca suprafața (1,49 mil. ha, 10,2%), cât si numeric (circa 60 000 exploatații, conform recensământului agricol 2011 si a datelor APIA). Într-un cuvânt, tocmai ceea ce în UE s-a promovat, susținut si dezvoltat, ferma privată de familie de tip comercial, în România are cea mai slabă reprezentativitate și continuă să fie, prin toate politicile agricole aplicate până acum, nesusținută, marginalizată. De ce? Răspunsul este simplu: acest tip de exploatație agricolă, datorită puterii economice limitate a acesteia, nu generează susțineri politice si sponsorizări electorale puternice, iar numeric (ca putere de vot, deci electoral) este nesemnificativ si, în consecința, nu a intrat în vederile niciunui partid politic sau guvern pentru a fi susținut.
ferme comerciale (societăți capitaliste), cu suprafețe agricole între 100 de ha si 55 000 ha, în număr de circa 12 000 societăți comerciale, societăți si asociații agricole, dețin o suprafața agricola de 5,01 mil. ha, marea lor majoritate fiind formata din teren arabil (circa 90%, peste jumătate din terenul arabil al tarii) si situata în cele mai favorabile zone agricole ale României.
Producția de cereale
Conform datelor procesate din baza de date a Eurostat, evoluția suprafețelor cultivate cu cereale (inclusiv orez) în România este prezentată în figura de mai jos:
Figura 1. Suprafața de cereale cultivate în România
Sursa: Eurostat
Conform aceleași surse, pentru 2012 suprafața cultivată cu cereale (inclusiv orez) a fost de 5394,7 mii hectare, pe când în 2004 erau cultivate aproximativ 6230,3 mii hectare.
O altă caracteristică este cantitatea producției cerealiere. Evoluția producției agricole (inclusiv cantitatea de orez produsă), conform datelor puse la dispoziție de Eurostat, este prezentată în figura de mai jos:
Figura 2. Evoluția producției de cereale în România, 2004-2012
Sursa: Eurostat
Se observă o tendință haotică a evoluției cantității recoltate de producție cerealieră. Dacă în 2004, au fost recoltate 24403 mii tone cereale, atunci în 2012 această cifră a ajuns la valoarea de doar 12621,3 mii hectare.
Pe categorii de culturi, producția cerealieră se prezintă în felul următor:
Figura 3. Evoluția producției cerealiere pe categorii
Pe categorii de produse cerealiere, situația în România se înregistrează în felul următor:
Tabelul 2. Structura producției agricole
Sursa: Anuarul Statistic al României 2012
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2011, producția de cereale a crescut cu peste 24%, până la 20,7 milioane tone, România cultivând cu preponderență porumb boabe (49,8%), respectiv grâu (36,8%) din suprafața totală cultivată cu cereale pentru boabe. România a obținut în 2011 o producție de porumb de 11,6 milioane tone, de pe o suprafață de 2,613 milioane hectare, situându-se pe primul loc din Uniunea Europeană (UE), după suprafața cultivată și pe locul doi la producție, după Franța, din cauza unui randament inferior. Randamentul la porumb realizat anul trecut în România, de 4.464 kg/ha, a fost însă cel mai mic înregistrat în statele membre.
În 2012, situația a fost mult mai tragică din cauza secetei, randamentul la porumb înjumătățindu-se la 2.043 kg/ha, iar producția totală situându-se la numai 5,473 milioane tone. În ceea ce privește recolta de grâu, dacă în 2011 s-au obținut peste 7,103 milioane de tone, de pe 1,928 milioane hectare cultivate, deși în piață se vorbea de o producție mult mai mare, dar nedeclarată, anul trecut a atins în jur de 4,99 milioane de tone, sub media ultimilor trei ani, de 5,3 milioane tone. Evoluția agriculturii românești în 2012 a fost comparată cu cea din 2011, an în care România a obținute recolte-record, mult peste mediile anuale.
Datele statistice arată că seceta de anul trecut a adus economiei pierderi de peste patru miliarde de euro. Rezultatele record din 2011, de peste 19 miliarde de euro, din agricultura locală au contribuit la o creșterea economică de 2,5% în 2011.
Consumul
Tabelul 3. Consumul mediu anual, la principalele produse alimentare de origine vegetală, pe locuitor
Sursa: Anuarul Statistic al României 2012
Consumul de cereale a fost în creștere până în 2005, ajungând la un maxim de 19,7 mil. tone. După această dată consumul a început să scadă ajungând în anul 2011 la cca. 13,9 mil. tone (cu 1,9% mai redus decât în anul 2002). Această evoluție a avut loc pe fondul creșterii consumului de sămânță (4,7%) și a consumului industrial (39,4%), dar mai ales a scăderii consumului de furaje pentru animale cu 26,1% în condițiile restrângerii sectorului animalier.
Prețurile
Conform datelor FAOSTAT, prețurile medii pentru cereale, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 4. Prețurile medii la producători, USD/tonă
Sursa: FAOSTAT
Grupul de producători de cereale recunoscuți de Ministerul Agriculturii
Sursa: Date procesate conform informației MADR
Valorificarea producției cerealiere din România
Valorificarea producției de grâu
Deși producția de grâu are o valorificare prin vânzare-cumpărare mult peste cea a producției de porumb (si datorita utilizării porumbului ca furaje), totuși comercializarea grâului pe piața este mult sub nivelul înregistrat în
celelalte tari europene.
În România, în anul 2009, se comercializa 69,3% din producția utilizabila. În Spania procentul era de 93,7%, iar în Italia de aproape 90%.
Din punct de vedere cantitativ, o a doua caracteristica o reprezintă evoluția concordanta a producției si a vânzărilor în afara agriculturii, astfel încât proporția între acestea nu se modifica în mod substanțial. Deși au fost ani agricoli cu producție redusa la jumătate (precum în anul 2007), autoconsumul (utilizarea interna la producător) s-a diminuat mai puțin.
Tabelul 5. Modul de valorificare a producției de grâu, mii tone
Sursa: prelucrare în baza datelor INS
In ultimi ani autoconsumul de grâu, pentru furaje și semințe, precum și pentru prelucrarea în vederea consumului uman în gospodăriile populației s-a stabilizat la circa 1,6 mil. tone.
Extinderea pieței grâului s-a manifestat, mai ales, după aderarea României la UE. Din acest punct de vedere, evoluția din anii 2009 și 2010 este sugestivă, cu atât mai mult cu cât producția de grâu utilizabilă a fost în anul 2010 cu circa 2 mil. tone mai mică decât în anul 2009. Ca urmare a producției mai reduse, în anul 2010 cererea internă a fost asigurată prin reducerea stocurilor. În aceste condiții, vânzările în afara agriculturii au continuat să-și majoreze ponderea în producție, apropiindu-se astfel de pragul de 70%. Față de anul 2008, când ponderea vânzărilor în producție a fost chiar sub valoarea din 2005, s-a înregistrat o majorare a acestei ponderi cu 9,5 puncte procentuale.
Valorificarea producției de porumb boabe
Așa cum se menționa în primele pagini, bilanțul de aprovizionare pentru porumb boabe se deosebește semnificativ de bilanțul de aprovizionare al grâului prin faptul că principala destinație pentru porumb o reprezintă utilizarea ca furaj.
Dacă la grâu, pentru această destinație se utilizează circa 8% din resurse, la porumb 73% din resurse sunt utilizate ca furaje.
Cu toate acestea, decalajele de comercializare pe piață a porumbului între România și alte țări din UE rămân la fel de ridicate. În România ponderea producției comercializată pe piață în total producție este de 39%. În Ungaria procentul se apropie de 87%, în Spania de 80%, iar în Italia de 78%.
Tabelul 6. Modul de valorificare a producției de porumb boabe, mii tone
Sursa: prelucrare în baza datelor INS
Având în vedere principala destinație a porumbului, variațiile anuale de producție s-au reflectat în variații, aproximativ de aceeași amploare, ale autoconsumului pentru furaje și mult mai puțin în vânzările în afara agriculturii. În anul 2005, când producția de porumb boabe a fost de 14541,6 mii tone, vânzările în afara agriculturii au însumat 4879 mii tone. În anul 2010 la o producție de 7973,3 mii tone, au intrat pe piață 3100,3 mii tone. În schimb autoconsumul s-a redus de la 8517,6 mii tone în 2005 la 4957,1 mii tone în anul 2010.
Comerțul internațional al României
Din tabelul prezentat mai jos se atestă o balanță comercială pozitivă, în special pe segmentul de cereale, unde exportul prevalează cu mult importul (cu excepția anului 2007, până la aderarea României la UE)
Tabelul 7. Comerțul internațional, milioane euro
Sursa: Anuarul Statistic al României 2012
Balanța comercială cu produse agroalimentare este deficitară pe ansamblu, însă deficitul s-a redus de la 1581 mil. euro în 2009 la 799 mil euro în 2010. În 2009 exporturile au depășit importurile la produsele vegetale cu 122 mil. euro (la cereale cu 381 mil. euro) iar în 2010, exporturile au depășit importurile la produsele vegetale cu 498 mil. euro (la cereale cu 645 mil. euro).
Uniunea Europeană este principalul partener în comerțul agricol al României, astfel în anul 2010, livrările de produse agroalimentare către această destinație au avut o pondere valorică de 73,7%, iar achizițiile din statele membre UE au deținut o pondere de 81,6%.
În conformitate cu Nomenclatorul Combinat al Sistemului Armonizat de Clasificare și Codificarea Mărfurilor, categoria de produse cereale, cuprinde grupele de produse: Grâu, Porumb, Orz.
Pentru anul 2011, exporturile totale ale României cu cereale, a avut o creștere valorică de 25,3% în termeni cantitativi, însă volumul acestor exporturi a scăzut cu aproximativ 25,5%.
Grâu. Exporturile României în cazul grâului au scăzut cu 13,9% din punct de vedere al valorii și 36,7% din punct de vedere al cantității. Importurile au înregistrat o creștere de 15,7% valoric și o scădere a cantității cu 22,3%
Porumb. Exporturile au înregistrat o creștere valorică de 53% și 12,5% din perspectiva cantității. Importurile la rândul lor au înregistrat o creștere de 33,2% din punct de vedere valoric și o scădere de 13,2%.
Orz. Exporturile au înregistrat o creștere de 68,2% a valorii, și o scădere de 1,1% din punct de vedere a cantității. Importurile au înregistrat o creștere de 153,5% a valorii și de 105,5% din punct de vedere a cantității.
Comerțul în 2012
Romania a exportat in 2012 aproape 4,6 milioane de tone de grâu si porumb, cu peste 18 procente mai mult decât in 2011, deși seceta a înjumătățit anul trecut producțiile acestor cereale, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale (MADR).
Din cantitatea de cereale plasata pe piețele externe (piața UE si tarile terțe), grâul si măslinul au reprezentat 2,314 milioane tone, iar porumbul 2,272 milioane tone. Din exporturile de porumb s-au obținut 596,5 milioane de euro, iar din cele de grâu 544 de milioane de euro.
Conform MADR, încasările totale din grâu si porumb au depășit 1,14 miliarde de euro, in perioada ianuarie – decembrie 2012, reprezentând aproape o treime din suma totala încasată anul trecut din exporturile de produse agroalimentare, care s-a cifrat la 3,9 miliarde de euro.
Pe de alta parte, Romania a importat in 2012 o cantitate de 1,23 milioane de tone de astfel de cereale, din care grâul reprezintă 531.872 tone, in valoare de 118,66 milioane euro, iar porumbul 698.581 tone, in valoare de 191,33 milioane euro.
In 2012, deficitul balanței comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 745,45 milioane de euro, de aproape doua ori mai mare decât in anul 2011, când s-a cifrat la 375,96 milioane euro.
Romania a importat, in 2012, peste șase milioane de tone de produse agroalimentare, in creștere cu 6% fata de anul 2011. Valoarea produselor importate a depășit 4,66 miliarde euro, fiind cu aproximativ 372 de milioane de euro mai mare decât in anul precedent.
In același timp, exporturile de produse agroalimentare au totalizat, anul trecut, peste 7,9 milioane tone, iar încasările au depășit 3,914 miliarde euro. În anul 2011, Romania a exportat 8,345 milioane tone de alimente, in valoare de 3,912 miliarde euro.
Forme de sprijin în sectorul vegetal
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale continuă până la finele anului 2013 acordarea formelor de sprijin către producătorii agricoli, conforme cu Politica Agricolă Comună, dintre care amintim:
Plata unică pe suprafață (SAPS) – pentru campania 2011: 397,40 lei/ha.
Plățile naționale complementare directe (CNDP1) în sectorul vegetal- pentru campania 2011: 141,27 lei/ha
Subvenționarea accizei la motorina utilizată în agricultură: ajutor de stat prin care se decontează fermierilor diferența de acciză pe baza suprafețelor cultivate, a culturilor și a facturilor, schema aplicându-se în sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunătățiri funciare. Suma alocată pe perioada 1 oct 2011-30 sept 2012 este de 380.995 mii lei.
Sprijinul pentru asigurarea producției agricole: ajutor de stat prin care se subvenționează 50% sau 70% din prima de asigurare în funcție de riscurile asigurate, iar despăgubirile vor fi plătite de firmele de asigurări. Suma alocată pe perioada 1 ian. 2012-31 dec. 2012 este de 42.549 mii lei.
Ajutorul specific pentru îmbunătățirea calității produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, acordat exploatațiilor din sectoarele vegetal și animalier aflate în perioada de conversie către agricultura ecologică. Suma alocată anual pentru sectorul vegetal este de 2.373.000 euro.
Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar și organizațiilor de producători în sectorul fructe și legume, pentru constituire și investiții, sprijinul fiind corelat cu valoarea producției comercializate.
Sprijin pentru restructurarea sectorului vitivinicol în cuantum anual de 42,1 mil. euro.
Concluzii
În mod tradițional, România este un producător important de cereale și plante oleaginoase, aceste culturi ocupând, an de an, cele mai mari suprafețe. Astfel, în anul 2011, din cele 8,1 milioane hectare suprafață cultivată, 5,2 milioane hectare (64%) reprezintă cereale pentru boabe, iar 1,5 milioane hectare (18%) plante oleaginoase (INS, 2012).
Deși România a suportat pierderi semnificative în vara anului 2012 la produsele de cereale ca rezultat a secetei, acest lucru nu a împiedicat țara să fie una net exportatoare de grâu, situându-se între primii 14 exportatori mondiali. O asemenea performanță se datorează în primul rând specificului de producere a României, și a faptului că suprafața culturilor însămânțate de grâu se extinde pe 1.977 mii hectare. Totodată, ca țară net exportatoare de porumb, România se întinde pe o suprafața de aproximativ 2.616 mii hectare însămânțate și cu o producție medie de aproximativ 4500 kg/ha. Datele statistice arată că seceta de anul trecut a adus economiei pierderi de peste patru miliarde de euro. Rezultatele record din 2011, de peste 19 miliarde de euro, din agricultura locală au contribuit la o creșterea economică de 2,5% în 2011.
De asemenea, rezultă o pondere importantă a cerealelor în structura valorică a producției agricole din România, de aproximativ 14%, în perioada 2007 – 2012.
Producția de cereale este fluctuantă, de la un an la altul fiind practic dependentă de condițiile climaterice.
Mai mult ca atât, o dată cu intrarea în vigoare a Politicii Agricole Comune, perspectiva României pentru principalele culturi cerealiere va avea un efect considerabil asupra securității alimentare a țării. În aceeași ordine de idei, efortul autorităților ar trebui să se orienteze spre sectorul zootehnic, ca producție primară, pentru ca lanțul valoric să fie utilizat rațional.
De asemenea, performanțele României în acest sens pot fi realizate în urma recondiționării unui sector al irigațiilor. Și nu în cele din urmă, cascadarea și realizarea unei strategii naționale în domeniul agriculturii și prioritizare pe principalele sectoare, care de regulă nu exclud cel al cerealelor, să fie aliniată priorităților UE ți să implementeze cu strictețe principalele instrumente oferite de PAC.
ANALIZA PIEȚII CEREALELOR DIN UCRAINA
Piața de cereale din Ucraina
Retrospectivă
Ucraina are o tradiție veche în sectorul agricol, este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața agricolă mondială și pe bună dreptate este considerată “grânarul” Europei. Agricultura a fost și rămâne o industrie importantă a economiei Ucrainei. Contribuția agriculturii la PIB, în ultimii ani constituie în medie aproximativ 8,2%. Cerealele de producție, mai ales în ultimii ani, este baza economiei agrare.
Pe arena internațională, Ucraina este o țară cu mare potențial agricol, la dispoziția căreia sunt calitatea solului, apropierea de resursele de apă și populația harnică. Pentru dezvoltarea cu succes a sectorului agricol din Ucraina și valorificarea potențialului său există toate componentele necesare, dar un motiv semnificativ de descurajare a trecerii sectorului agricol din Ucraina la un nou nivel este lipsa de finanțare, cauzată de activitățile politice ale statului, uneori controversate.
Figura 4. Recolta globală de cereale și leguminoase, mil tone
Sursa: Serviciul Statistică de Stat Ucraina
În același timp, Ucraina este unul dintre cei mai importanți furnizori de produse agricole din lume. Din cele 60 de mil de hectare de teren din țară, 42 de mil de hectare de teren agricol sunt optime pentru agricultură. În acest caz, suprafețele însămânțate cu cereale în 2012 s-au ridicat la aproximativ 15,6 mil hectare. Conform Ministerului politicii agrare și alimentare din Ucraina în 2013, cereale și leguminoase s-au semănat 16,2 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 3,8% mai mult față de perioada precedentă.
Figura 8. Suprafața recoltată a principalelor cereale, mil ha
Sursa: Serviciul Statistică de Stat Ucraina
În perioada 2000-2011 tendința generală anuală a fost o creșterea treptată a suprafețelor însămânțate cu o rată medie de 1,3%.
Structura modernă a suprafețelor însămânțate reflectă starea pieței. Ponderea culturilor de grâu în ultimii ani, a reprezentat aproximativ 44%, din orz – 29%. În același timp, suprafața de porumb cultivată a crescut de la 9% la începutul anilor 2000 până la 19% în ultimii 3 ani. Schimbarea structurii suprafețelor cultivate a fost reacția la modificarea structurii cererii. Înainte de toate cererea la export a crescut pentru grâul și orzul ucrainean, iar în ultimii ani și la porumb.
Tendința de creștere a producției în această perioadă a fost rezultatul tendinței generale de creștere a productivității. În 2012, Ucraina a livrat pe piața internațională 6,7 mil tone de grâu, 12,7 mil tone de porumb și 2,1 mil tone de orz, acestea îndreptându-se spre partenerii tradiționali de export, în marea lor majoritate europeni.
Astăzi, piața de cereale din Ucraina este un mediu extrem de competitiv, fapt ce arată aproape toate companii internaționale specializate în comerțul cu produse agricole. Multe dintre companiile străine operează pe piața ucraineană aproximativ 10 ani. Pe piața de cereale operează, de asemenea, o serie companii ucrainene destul de puternice.
Ucraina în acest an ar putea colecta 52-54,4 mil tone de cereale (anul trecut 46,2 mil tone) potrivit experților de pe piața agrară.
Figura 5. Producția de cereale
Sursa: Serviciul Statistică de Stat Ucraina
Recolta de cereale în 2011/2012 s-au ridicat la nivelul maxim în istoria independenței Ucrainei – 56,7 mil tone de cereale. Cu toate acestea, cu un astfel de randament înalt, exporturilor de cereale în anul de comercializare 2011/2012 a fost de aproximativ 22,5 mil tone, depășind cifra de perioada anterioară cu 87,5%, când exporturile au fost doar 12,0 mil tone. Important de subliniat că această cifră nu este comparabilă cu cea a volumului exporturilor din ultimii ani, care au variat între 20-25 milioane de tone, în timp ce nivelul de producție era de 40-50 milioane de tone de cereale. Cererea de cereale de pe piața internă de securitate alimentară este estimat la nivelul de 27-28 mil tone. Diferența dintre volumul producției și a exporturilor cerealelor în sezonul 2011/2012, care a dus la formarea de reziduuri la un record de 12 mil tone de cereale (în conformitate cu normele, această valoare nu trebuie să depășească 20% dintre cerințele anuale ale statului), poate fi explicată prin influența unor factori, cum ar fi impunerea unor taxe de export pe trei culturi principale (porumb, orz, grâu), privarea exportatorilor de cereale de dreptul recuperării TVA-ului, probleme cu transportul de cereale (lipsa de mașini, blocaje de porturi). Modificările din Codul Fiscal au condus la scăderea prețului de achiziție a cererii pentru export, ceea ce pe fondul creșterii prețurilor mondiale la cereale, a condus comerțul de cereale la marja minimă pentru producătorii agricoli interni. Fermierii au început să limiteze furnizarea de cereale până când vor fi schimbări pozitive în favoarea lor. Mai târziu, guvernul a revizuit toate restricțiile, tarifele au fost eliminate și rata zero a TVA-ului pentru exportatori restabilită, dar nivelul exporturilor prognozat de Ministerul Politicii Agrare de 26-27 mil tone de cereale au eșuat.
Prețurile
Analiza prețurilor mondiale pentru cele trei cereale majore prezintă o anumită volatilitate a prețurilor. În a doua jumătate a anului de comercializare 2012-2013 prețurile pentru contractele futures pentru grâu au fost în declin. Toate prețurile la orz furajer au arătat o creștere graduală până acum de la începutul acestui sezon și declinul în a doua jumătate a sezonului 2012/2013. Prețul futures pentru porumb a crescut de la începutul sezonului și a scăzut treptat în a doua jumătate a anului fiscal.
Figura 6. Dinamica prețurilor mondiale la principalele cereale
Sursa: www.kreston-gcg.com
Producția de cereale
Cele trei culturi, care alcătuiesc axul principal al producției de cereale din Ucraina, sunt grâul, orzul și porumbul, este evident că aceleași culturi sunt coloana vertebrală a tuturor cerealelor exportate. Principalii exportatori de cereale din Ucraina sunt atât companii naționale, cît și multinaționale, inclusiv "Nibulon", "Pâine Investbud", "Kernel", "Louis Dreyfus Ucraina Ltd", "Alfred C. Toepfer International", "Cargill", "Serna", "Bunge Ucraina" și altele. Ca rezultat al anului de comercializare 2011/2012, primele trei în structura de export a cerealelor din Ucraina sunt "Pâine Investbud" (13,7%), "Nibulon" (10%) și "Kernel" (9%). Ucraina exportă anual circa 45-50% din recolta de porumb, și, prin urmare, piața de cereale la nivel mondial joacă un rol important în ghidarea dezvoltării unei culturi sau altei în țară.
Producția de grâu
În Ucraina, grâul este piața cea mai strategică din toate cerealele. Având în vedere acest fapt, și, de asemenea, utilizat pe scară largă în produsele alimentare din cereale, grâul este sub controlul special al statului, care în ultimii șase ani, de trei ori a introdus cote de export la cereale. În anul de comercializare 2011/2012, producția de grâu de primăvară a fost de 33,1 kg/ha și de iarnă de 33,9 t/ha, în total au fost colectate 22,3 mil tone de grâu, exporturile s-au ridicat la 5,6 mil tone. Condițiile meteorologice nefavorabile au afectat negativ randamentul și producția de grâu în 2012. Potrivit Ministerului de Politicii Agrare din Ucraina în anul de comercializare 2012/2013, producția de grâu este aproximativ de 15,9 t/ha, ceea ce reprezintă peste 50% mai puțin din recolta din sezonul trecut. În general, recolta de cereale este estimat la 15,8 mil tone (cu 29% mai puțin în 2011/2012). Conform celor mai recente previziuni ale USDA, exportul de grâu din Ucraina în 2012/2013 va fi de aproximativ 6,5 milioane de tone. Din 19 martie 2013 au fost luate 6,2 milioane de tone de cereale.
Datorită reducerii rentabilității producției de grâu în 2012, interesul fermierilor, deosebit de mari, s-au mutat la cultivarea unor culturi mai profitabile, în special a porumbului și floarei soarelui.
Exportatorii importanți de grâu din lume sunt Statele Unite, UE, Canada, Rusia, Australia, Argentina, Kazahstan și Ucraina, care, după introducerea cotelor pentru exportul de cereale și-a pierdut poziția sa pe arena internațională a exportului de grâu.
Producția de porumb
Recolta de porumb în sezonul agricol 2011/2012 a fost de 22,8 mil tone, cu un randament record de 64,4 t/ha, exporturile s-au ridicat la 13,5 mil tone. Datorită randamentului ridicat de cereale și stabilității condițiilor meteorologice, precum și cererea pentru porumb pe arena internațională, a existat o tendință de redistribuire a structurii de producere a culturilor în favoarea porumbului. Trebuie remarcat faptul că porumbul este o cultură de înaltă tehnologie, cerând să respecte tehnologia de aplicare a îngrășămintelor, ceea ce se reflectă în costul ridicat al cultivării sale, dar în același timp, în prezent porumbul este una dintre culturile cele mai profitabile. În 2011, profitabilitatea de cultivare a porumbului a fost de aproximativ 75%, în 2012 această cifră a scăzut cu 29%, la 53%. Conform previziunilor operatorilor de pe piață, în 2013 va fi posibil să se calculeze rentabilitatea producției de porumb în intervalul de 45-50%. Suprafețele pentru cultivarea porumbului în 2012 au crescut în zonă cu 28%, la 4,7 mil hectare, creșterea a fost datorită contribuțiilor holdingurilor agricole mari.
Principalii cumpărători de porumb ucrainean în anul 2012/2013 a fost UE, unde în perioada septembrie-noiembrie 2012 a fost livrat aproximativ 70% din exportul de cereale. În același timp, în sezonul trecut principalii cumpărători de porumb au fost țări precum Egipt, Spania, Iran, Portugalia, Japonia, Coreea. În 2013, livrarea planificată de porumb ucrainean în China, care a necesitat anterior întreaga sumă acoperită de cereale din SUA, dar prețul ridicat al ultimei a forțat China pentru a revizui numărul de importatori.
În același timp, în cazul în care previziunile analiștilor ale culturilor viitoare de grâu și orz sunt aproape la fel, diferențele de porumb ajunge la mai mult de 3 milioane de tone. De exemplu, experții estimează producția totală de grâu a variat de la 20 de milioane de tone la 20,5 milioane de tone, orz – de la 7 milioane de tone la 7,25 mil tone, porumb – de la 22,25 mil tone la 25,4 mil tone.
Producția de orz
Randamentele orz în perioada 2012/2013 a fost de 23,4 t/ha pentru primăvara și 26,0 t/ha pentru soiurile de iarnă. Astfel, pentru sezon s-au colectat 9,1 mil tone de orz și au fost exportate 2,6 mil tone. Vremea în 2012 a avut un impact negativ asupra dinamicii producției agricole. În 2012/2013, randamentul mediu de orz este estimat la 16 kg/ha, ceea ce este de fapt cu o treime mai mică decât în 2011/2012. Din 19 martie 2013 exporturile de orz ucrainean s-au ridicat la 2,1 mil tone. În ultima perioadă este tendința producătorilor de a refuza să crească orz, reducând suprafața însămânțată. Acest lucru se datorează în primul rând rentabilității scăzute a recoltei sale. Dacă în 2011, rentabilitatea orz a fost de 8%, în 2012 cifra a scăzut la 7%. Până acum, rentabilitatea producției de orz pentru anul 2013, este de aproximativ 10%. În același timp, orzul este o cultură importantă, astfel încât schimbări radicale în volumul de creștere nu vor fi.
Mai mult de jumătate din orzul ucrainean este trimis în Arabia Saudită. Prin urmare, prețurile de pe piața internă sunt direct dependente de evoluțiile din țară – creștere/scădere a cererii, în prezența/eliminarea subvențiilor de import.
De asemenea, remarcat faptul că, cu o astfel de recolta totală de 54,4 mil tone de cereale, în noul an de comercializare (iulie 2013 – iunie 2014) exporturile sunt de așteptat să ajungă la 26,3 mil tone, inclusiv 7,5 mil tone de grâu, 2 mil tone de tone de orz și 16,5 mil tone de porumb.
Comerțul Ucrainei cu produse cerealiere
Creșterea producției de cereale în 2000 a dus la un exces de cereale și creșterea furtunoasă a exporturilor. Ucraina este printre cei mai mari exportatori de cereale. Între 2005 și 2011, exporturile de cereale au ridicat la o medie de aproape o treime din producția totală, iar veniturile din export medie de 3,3 mlrd dolari pe an. În ultimii cinci ani, cota de piață în comerțul mondial de grâu a fost de 21,3%, porumb – 6,8%, orz – 4,8%.
Figura 7. Comparația indicatorilor de producție și export a cerealelor de bază în dinamică, mil tone
Sursa: www.kreston-gcg.com
Necătând că recolta în anul 2012 a fost aproximativ de 47 mil tone, ceea ce reprezintă cu 17% mai puțin decât în anul precedent, stocurile de 12 mil tone oferă o bază pentru a prezice potențialul de export de cereale din Ucraina în anul de comercializare 2012/2013 la nivelul de 23-24 mil tone. În conformitate cu prognoza din luna martie a Departamentului Agriculturii din SUA (USDA), totalul exporturilor de cereale din Ucraina va ajunge la 22,0 mil tone.
Exportul de cereale
Pe piața internațională de cereale arena controlează aproximativ nouă mari exportatori. Acest lucru este în special în Statele Unite, care reprezintă aproximativ o treime din totalul exporturilor mondiale, urmată de Australia, Canada, UE, Rusia, India, Argentina, Kazahstan și Ucraina. Este de remarcat faptul că, în ciuda reducerii în unele țări exportatoare importante a suprafeței însămânțate și eroziunea masivă a solului din mai multe țări din lumea a treia, recolta cerealelor este în creștere. Principalul motiv pentru aceasta este dezvoltarea și implementarea activă de către țările dezvoltate a progreselor științifice și tehnologice recente din producția agricolă, care continuă și în prezent să se integreze în cadrul complexelor agro-industriale din diverse țări în curs de dezvoltare. Ca urmare, producția totală și consumul de cereale va crește.
Figura 8. Exportul Ucrainei pentru principalele categorii de cereale
Sursa: FAS USDA, ААА
Exportul cumulativ al Ucrainei pentru principalele categorii de cereale este prezentat în tabelul de mai jos. Conform acestuia, se atestă faptul că Ucraina s-a orientat spre producția de porumb, care are o importanță crescândă pe piața mondială. Astfel, anume de porumb sunt interesate UE și China. Alte țări, ca Orientul Îndepărtat, Japonia și Coreea de Sud la fel sunt interesate de importul de porumb din Ucraina. Dacă se analizează evoluția și totalurile cumulative ale exporturilor se vede că porumbul din totalul de export de cereale are 53%.
Tabelul 9. Comparația exportului cumulativ de cereale
Sursa: FAS USDA, ААА
Concluzii
Ucraina este un producător și exportator de cereale important pe arena internațională, cu un mare potențial agricol. Din suprafața totală de 42 mil hectare de teren agricol optim pentru agricultură, în anul 2012 15,6 mil hectare sunt suprafețe însămânțate cu cereale, iar în anul 2013 aceste suprafețe au crescut cu 3,8% față de anul precedent. Ponderea culturilor de grâu, în ultimii ani, a reprezentat 44%, de orz – 29%. O creștere importantă în totalul suprafețelor însămânțate a înregistrat porumbul, având o creștere de 10% în ultimii ani, ceea ce demonstrează că Ucraina are capacitatea de a reacționa la cererea de pe piața internă, dar mai ales de pe piața mondială.
Cele trei culturi, care alcătuiesc axul principal al producției de cereale din Ucraina, sunt grâul, orzul și porumbul, este evident că aceleași culturi sunt coloana vertebrală a tuturor cerealelor exportate.
Recolta de cereale pe perioada anilor 2008-2012 a înregistrat fluctuații importante. Astfel până în anul 2010, grâul și orzul au înregistrat scăderi pe fundalul secetelor, iar porumbul s-a menținut la aceeași valoare acești ani, iar din 2011 a înregistrat o creștere semnificativă și schimbând balanța în structura exporturilor. Astfel, tendința de redistribuire a structurii de producere este în favoarea porumbului, datorită randamentului înalt și creșterii cererii pentru această cultură, cu toate că grâul rămâne încă piața strategică de cereale a Ucrainei.
Ca urmare a tendinței generale de creștere a productivității și a cererii de pe piața mondială, în 2012 Ucraina a exportat 6,7 mil tone de grâu, 12,7 mil tone de porumb și 2,1 mil tone de orz.
Cu o recoltă totală de 54,4 mil tone de cereale, în noul an de comercializare (iulie 2013 – iunie 2014) exporturile sunt de așteptat să ajungă la 26,3 mil tone, inclusiv 7,5 mil tone de grâu, 2 mil tone de tone de orz și 16,5 mil tone de porumb.
ANALIZA PIEȚII CEREALELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
Piața cerealelor în RM
Retrospectivă
Agricultura joacă un rol important în economia Republicii Moldova, mai cu seamă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, exporturile și reducerea sărăciei. Agricultura contribuie cu peste 16,2% la PIB și rămâne a fi cea mai importantă resursă de trai și venituri în valută, urmând sectorul serviciilor (63,5%) și cel al industriei (20,3%).
Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în proprietatea a 390380 de producători agricoli individuali (anul 2012). Peste 59,6% din gospodăriile rurale sunt medii ca mărime (3-5 persoane).
Solurile fertile și precipitațiile anuale oferă, în general, condiții climaterice favorabile pentru cultivare, oferind oportunități pentru dezvoltarea sectorului agricol drept un adevărat promotor al creșterii economice. Cu toate acestea, frecvența și severitatea condițiilor climaterice (grindina, înghețurile, inundațiile și secetele) au crescut în mod semnificativ pe parcursul ultimului deceniu, având un impact negativ asupra dezvoltării agricole.
Suprafața agricolă din Moldova se estimează a fi de 1,483 mii de hectare, ceea ce reprezintă 43,8 din suprafața totală a țării. Din suprafața totală cultivabilă, cca 60,6% de terenuri agricole sunt plantate cu cereale ( mai cu seamă grâu, care reprezintă 18,5 din terenul arabil și porumb, care reprezintă 22,1%), floarea soarelui (25,7%) și furaje (5,2%).
Producția vegetală în Republica Moldova a cunoscut o tendință de creștere continuă din anul 2005 încoace. Graficul de mai jos prezintă această tendință, precum urmează:
Figura 9. Producția vegetală în prețuri curente
Sursa: Banca de Date Statistice
Valoric, producția vegetală a manifestat o creștere de aproximativ 2 ori, din 2005 în 2011. Dacă în 2005 valoarea acesteia obținute de întreprinderile agricole era de 3273 milioane lei, atunci în 2011 această valoare era de 6757 milioane lei. Pe de altă parte sectorul individual a înregistrat în 2005 valoarea de 5176 milioane lei, iar în 2011 valoarea de 8994 milioane lei.
Principalele culturi cerealiere produse în Republica Moldova sunt grâul și orzul. Grâul este utilizat pentru consumul uman, pe când orzul este mai în special utilizat pentru nutrețurile menite animalelor.
Conform Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, producția cerealieră a țării a suferit în anii recenți de câteva dezastre naturale, cât și de scăderea bruscă a sub-sectorului de semințe cerealiere. Unele din aceste cauze au fost fragmentarea terenurilor, utilizarea redusă a îngrășămintelor și protecției plantelor, necorespunderea echipamentului agricol, precum și productivitatea redusă a muncii.
Porumbul. Porumbul este una din principalele culturi de bază, fiind utilizat extins și ca nutreț.
În cazul produselor cerealiere, producția acestora pentru anii 2005-2011 se prezintă în tabelul de mai jos:
Tabelul 10. Producția pe culturi agricole cerealiere, 2005-2011
Sursa: Banca de Date Statistice
Drept rezultat al secetei prelungite din 2012, recoltele de grâu au scăzut cu 19-31% în comparație cu media multianuală de productivitate, iar dimensiunea vegetației porumbului s-a redus în medie cu 62%, ceea ce a dus la reduceri drastice a recoltelor grăunțelor de porumb.
Suprafața însămânțată cu principalele categorii de culturi cerealiere este prezentată mai jos:
Figura 10 .Suprafața agricolă însămânțată, mii hectare
Sursa: Banca de Date Statistice
În conformitate cu figura de mai sus se atestă clar că suprafața plantată cu boabe de cereale este cu mult mai mare ca celelalte culturi. Cu toate acestea, pentru cereale se remarcă o scădere a suprafețelor plantate. Dacă în 2005 au fost plantate 1035 mii hectare de cereale și leguminoase, în 2008 au fost plantate 1006 mii hectare, atunci în 2011 au fost plantate 894 mii hectare.
Figura 11. Suprafața însămânțată cu categorii de produse cerealiere
Sursa: Banca de Date Statistice
Așadar, pentru toată perioada analizată, cea mai mare suprafață însămânțată este cu culturi de porumb, care și-a păstrat același nivel pentru toată perioada. Atât în 2005 cât și în 2011, au fost însămânțate 456 mii hectare de porumb pentru boabe. Cealaltă cultură care precedă porumbul, după suprafața însămânțată este grâul de toamnă și primăvară. În cazul acestuia, suprafața însămânțată s-a diminuat din 2005 de la 407 mii hectare la 302 mii hectare în 2011.
Activitatea de comerț exterior a Republicii Moldova 2012
Exporturile
Exporturile de mărfuri structurate conform Clasificării Standard de Comerț Internațional se prezintă astfel:
Tabelul 11. Exporturile cerealelor și preparatelor pe bază de cereale
Sursa: BNS
Structura exporturilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerț Internațional, indică o continuă creștere a activităților tradiționale pentru economia țării noastre.
Exporturile de produse alimentare și animale vii s-au clasat pe locul doi, reprezentând 20,3% în totalul valoric al exporturilor. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri ponderi importante au avut exporturile de legume și fructe (63,9% din total secțiune și 12,9% din total exporturi), cereale și preparate pe bază de cereale (11,8% din total secțiune și 2,4% din total exporturi), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (8,5% din total secțiune și 1,7% din total exporturi), carne și preparate din carne (4,9% din total secțiune și 1,0% din total exporturi), hrană destinată animalelor (4,9% din total secțiune și 1,0% din total exporturi), produse lactate și ouă de păsări (2,2% din total secțiune și 0,5% din total exporturi), animale vii (2,0% din total secțiune și 0,4% din total exporturi).
Totodată, s-au micșorat exporturile de semințe și fructe oleaginoase (-45,2%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (-55,4%), cereale și preparate pe bază de cereale (-39,7%).
Importurile
Importurile de mărfuri realizate în luna decembrie 2012 au însumat 504,5 mil. dolari SUA, cu 5,6% mai mult față de luna anterioară și cu 5,7% mai puțin comparativ cu luna decembrie 2011.
În anul 2012 importurile au totalizat 5213,1 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în anul 2011 cu 0,4%.
Importurile din țările Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la 2318,7 mil. dolari SUA (cu 2,8% mai mult decât în anul 2011), deținând o pondere de 44,5% în total importuri (43,5% în anul 2011).
Importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de 1623,8 mil. dolari SUA (cu 5,2% mai puțin decât în anul 2011), care echivalează cu o cotă de 31,1% în total importuri (33,0% în anul 2011).
Importurile de mărfuri structurate conform Clasificării Standard de Comerț Internațional se prezintă astfel:
Tabelul 12. Importurile de cereale și preparatelor pe bază de cereale
Sursa: BNS
Structura importurilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerț Internațional, indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcționarea economiei, precum și celor destinate consumului populației.
Importurile de produse alimentare și animale vii au înregistrat o pondere de 10,3% în total importuri. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri preponderente rămân a fi legumele și fructele (23,7% din total secțiune și 2,4% din total importuri), cerealele și preparatele pe bază de cereale (15,5% din total secțiune și 1,6% din total importuri), cafeaua, ceaiul, cacao și condimentele (10,4% din total secțiune și 1,1% din total importuri), peștele, crustaceele și moluștele (9,6% din total secțiune și 1,0% din total importuri), carnea și preparatele din carne (8,2% din total secțiune și 0,8% din total importuri), produsele lactate și ouăle de păsări (7,4% din total secțiune și 0,8% din total importuri), zahărul, preparatele pe bază de zahăr; mierea (5,7% din total secțiune și 0,6% din total importuri), hrana destinată animalelor (4,0% din total secțiune și 0,4% din total importuri) .
În anul 2012, comparativ cu anul 2011 au sporit importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz (+8,4%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare (+20,6%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+40,2%), energie electrică (+40,0%), mașini și aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (+28,9%), carne și preparate din carne (+31,7%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+33,7%), produse medicinale și farmaceutice (+2,3%), îmbrăcăminte și accesorii (+6,2%), materiale plastice prelucrate (+7,2%), cereale și preparate pe bază de cereale (+7,6%), mobilă și părțile ei (+6,1%), articole din lemn, exclusiv mobilă (+7,8%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (+16,7%), pește, crustacee, moluște (+9,8%), construcții prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzire și de iluminat (+9,0%), produse lactate și ouă de păsări (+18,8%), hrană destinată animalelor (+13,6%), îngrășăminte naturale și minerale naturale (+44,2%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (+79,6%), favorizând astfel creșterea pe total importuri cu 3,8%.
Concluzii
Republica Moldova este o țară agrară și agricultura joacă un rol important în economia țării. Contribuția agriculturii la PIB este de 16,2%.
În structura suprafețelor însămânțate cu cereale se atestă o modificare ușoară pe parcursul ultimilor ani, suprafețele agricole însămânțate cu cereale fiind în scădere, iar cele însămânțate cu culturi tehnice fiind în creștere.
Cultura, care este cultivată pe cea mai mare parte din suprafețe, este porumbul, urmat de grâu, orz și leguminoase.
Producția culturilor agricole cerealiere pe perioada ultimilor 3 ani a înregistrat creșteri, porumbul fiind pe primul loc în structura cerealelor cu o recoltă de 1468 mii tone în anul 2011, urmat de grâu cu 795 mii tone.
Exporturile și importurile sunt nesemnificative, ceea ce demonstrează că Republica Moldova își asigură consumul de cereale și nici nu este un exportator important de aceste culturi.
Secetele din 2007 și 2012 și inundațiile din 2008-2010 au scos la iveală punctele slabe ale sectorului semincer dominat de cereale și mai cu seamă vulnerabilitatea acestuia în absența unor capacități de bază, dar importante, cum ar fi irigarea și un sistem credibil de acumulare a semințelor.
Bibliografia:
www.statistica.md
www.
www.http://www.ukrstat.gov.ua/
www.agrochart.com
www.maia.gov.md
www.kreston-gcg.com
www.agravista.md
www.fermera.ru
Piața producției de cereale, 2011, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Potențialul de export al României: cereale, 2012, Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine
Structura Agrară Actuală a României, 2012, Păun Ion Otman
Raportul Direcției Generale Politică în Sectorul Vegetal, aprilie 2012
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Facilitarea Comertului cu Produse Agro Alimentare In Bazinul Marii Negre (ID: 115360)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
