Facebook Si Implicarea Civica

=== 1 ===

FACEBOOK ȘI IMPLICAREA CIVICĂ

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. SETAREA AGENDEI ÎN CONTEXTUL NEW MEDIA

1.1 Teoria agendei setting
1.2 New media și setarea agendei

CAPITOLUL 2. IMPLICAREA CIVICĂ PE REȚELELE SOCIALE

2.1 Implicarea civică în cazul generației Y

2.2 Facebook și rețelele de prietenie, ca factori motivatori ai implicării civice

STUDIU DE CAZ

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Prezenta lucrare de diplomă, denumită „Facebook și implicarea civică” și-a propus să analizeze influența pe care o are cunoscuta rețea de socializare asupra tinerilor, mai precis asupra implicării acestora în cadrul agendei publice, oricare ar fi conținutul acesteia. În societatea modernă, se remarcă faptul că mass-media a reușit să se transforme într-o adevărată forță de mobilizare a maselor, nu doar la nivel intelectual, ci mai ales la nivel emoțional, frecvente fiind situațiile în care s-au sesizat influențe majore ale mesajelor transmise de aceasta.

Urmare a analizei realizate asupra impactului pe care diversele forme ale mass-medie le are la nivelul societății moderne, se sesizează aspectul că în cele mai multe dintre cazuri sunt determinate o serie de influențe asupra deciziilor, părerilor, atitudinilor, reacțiilor, dar și opiniilor. În plus, acțiunea de comunicare a diverselor mesaje regăsite în media la nivelul grupurilor ce sunt percepute ca fiind potrivnice respectivelor conținuturi incluse în aceste mesaje nu poate determina nici un fel de efect important, mai precis nici un fel de modificare de tip semnificativ la nivelul opiniilor, al atitudinilor ori la nivelul concepțiilor membrilor respectivelor grupuri.

Cel puțin la nivel teoretic, mass-media reușește să nu impună un mod de abordare/gândire, dar la nivel practic se impun numeroase subiecte ce reușesc să atragă în mod involuntar atenția și interesul publicului larg. În plus, relația stabilită între publicul larg și mass-media se dovedește a fi, de cele mai multe ori, de tip cauzal, respectiv mass-media reușește să-și selecteze aspectele pe care urmează să le evidențieze în propriile agende, iar după un timp și publicul larg înțelege să-i copieze aceste alegeri.

În actualul peisaj mediatic, ce se află într-o fluctuație permanentă, în cadrul căruia noile tehnologii reușesc să determine o dezvoltare a interactivității pe dispozitive din ce în ce mai performante și în același timp reduse ca și dimensiune, se constată faptul că, în principal tinerii și adolescenții reușesc să descopere resurse deosebite de învățare, cunoștințele actuale fiind la o rată inegalabilă, fie chiar și în comparație cu cele de acum doar câțiva ani.

Prezenta lucrare de diplomă este structurată pe două părți, una teoretică și cealaltă practică, la finalul acestora regăsindu-se concluziile desprinse, anexele, dar și capitolul dedicat resurselor bibliografice.

În cadrul primului capitol al părții teoretice al lucrării de diplomă, capitol denumit „Setarea agendei în contextul new media”, s-a avut în vedere delimitarea teoretică a conceputul mass-mediei, cu toate implicațiile acestuia, ulterior trecându-se la prezentarea teoriei agendei setting, Tot în cuprinsul primului capitol teoretic s-a realizat și o prezentare a conceputului new media, ca și elementele ce intră în sfera setării agendei publice.

Cel de-a doilea capitol al prezentei lucrări, capitol inclus tot în partea teoretică a prezentei lucrări de diplomă și denumit sugestiv „Implicarea civică pe rețelele sociale” tratează aspectul implicării civice actuale, în cazul generației Y, o atenție specială fiind acordată rețelelor de socializare, dintre care se remarcă Facebook-ul.

Partea a doua a lucrării de diplomă este dedicată studiului de caz, studiu în conținutul căruia se încearcă identificarea măsurii în care cei 100 de tineri ce au fost incluși în lotul de studiu al cercetării aferente înțeleg să utilizeze cunoscuta rețea de socializare Facebook, în vederea realizării informării diverse, ca și măsura în care social media contribuie la setarea agendei publice.

De asemenea, s-a avut în vedere și realizarea unei cuantificări a modului în care tinerii înțeleg să se implice la nivelul diverselor mijloace pe care le pune în acest moment la dispoziție mediul online publicului larg, cu identificarea influențelor pe care le pot determina diversele rețele de prieteni, asupra diverselor probleme ce sunt considerate a fi de actualitate.

Acest obiectiv a fost ales în contextul în care, în ultimele luni, în România s-a remarcat faptul că prin intermediul implicării în cadrul diverselor forme de reprezentare ale social media, tinerii au reușit să-și modifice în mod deosebit nivelul culturii civice, o parte dintre aceștia definindu-și chiar o formă incipientă a culturii politice, aspect datorat, în principal, influențelor regăsite în mediul online, influențe ce le sunt cu mult mai la îndemână și mai familiare, comparativ cu cele regăsite la nivelul mediului tradițional. Urmare a acestui aspect în țara noastră s-a reușit conturarea așa-numitului fenomen #Rezist, fenomen ce a scos în ultimele luni în stradă mase impresionante de tineri și persoane adulte, mobilizate de cele mai multe ori prin intermediul cunoscutei rețele de socializare Facebook.

În ceea ce privește scopul cercetării regăsite în partea a doua a prezentei lucrări de diplomă, acesta vizează identificarea diverselor influențe pe care le au asupra tinerilor din România cunoscuta rețea de socializare Facebook, ca și măsură în care aceștia obișnuiesc să o utilizeze în vederea obținerii diverselor informații. Pentru realizarea acestor obiective s-a optat pentru realizarea unei anchete pe bază de chestionar, tehnică ce este apreciată ca fiind cea mai folosită în domeniul socio-uman. În acest scop s-a avut în vedere și conceperea unui chestionar, acesta regăsindu-se la finalul lucrării, în cadrul Anexei.

CAPITOLUL 1. SETAREA AGENDEI ÎN CONTEXTUL NEW MEDIA

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că mass-media a reușit ca în ultimele decenii să se transforme într-o adevărată forță de mobilizare a maselor, nu doar la nivel intelectual, ci mai ales la nivel emoțional, frecvente fiind situațiile în care s-au sesizat influențe majore ale mesajelor transmise de aceasta, aspect ce a determinat și conturarea celebrului concept al „războiului mediatic”.

Analizând impactul deosebit determinat mass-media la nivelul actualei societăți contemporane, se remarcă faptul că în marea majoritate a cazurilor mass-media reușește să influențeze și să afecteze numeroase decizii, atitudini, păreri, reacții, dar și opinii, influența acesteia asupra marii majorități a populației fiind una majoră.

În plus, concluziile numeroaselor studii și cercetări ce au fost realizate în domeniu au reușit să evidențieze faptul că unele informații și imagini ce sunt deseori manipulate de către mass-media, au avut capacitatea de a reconstrui nu doar identități individuale, ci și identități naționale, acestea modificând concepții, percepții, reacții, păreri, dar și atitudini.

Diversificarea tot mai numeroaselor mijloace de comunicare în masă a atras după sine și o creștere exponențială a puterii determinate de acestea asupra marii majorități a populației, dar și la nivelul mediului social, în paralel remarcându-se și dezvoltarea constantă a interesului manifestat în raport cu diversele informații, știri, evenimente regăsite în mass-media.

Mass-media a ajuns să impună și să determine un adevărat sistem al valorilor materiale și spirituale, în special prin conținutul informațiilor, al știrilor, ca și al emisiunilor reprezentative, astfel aceasta reușind să imprime un complex și vast ansamblu al atitudinilor și reacțiilor resimțite de publicul larg.

Percepută prin prisma mijlocului de comunicare în masă, mass-media, oricare ar fi specificul acesteia, reușește să genereze iluzia participării, ca și pe cea a implicării active în mijlocul diverselor evenimente. Tot aceasta este cea care conferă marii majorități a populației totalitatea informațiilor de care aceasta are nevoie, informații ce sunt prezentate publicului larg în forme cosmetizate sau nu, în funcție de nevoile percepute.

Chiar dacă în ultimul deceniu s-a remarcat tot mai des tendința înlocuirii expresiei „mass-media” cu termenul „media” (reprezentând simultan nu doar tehnicile dedicate producerii și transmiterii mesajelor, ci și ansamblul mesajelor difuzate, incluzându-i și pe producătorii acestora), se remarcă abordarea interesantă a noțiunii mass-mediei în versiunea lui Sergiu Tămaș, ce reușește să o definească ca fiind ansamblul „mijloacelor și modalităților tehnice moderne de informare și influențare a maselor”, acesta apreciind că televiziunea, cinematograful, radioul, discursul, ca și restul mijloacelor de comunicare în masă reușind să „contribuie la crearea unei culturi de masă, proprie civilizației moderne, diferită de cultura rezervată publicului instruit, cultură dobândită prin instituții de învățământ și cărți”.

Tot mai numeroasele fluctuații de la nivelul societății moderne au reușit să atragă și nevoia în continuă creștere a dezvoltării unui schimbul de informații complex, comunicarea reușind să se detașeze în mod categoric în contextul actualului mediu social, ca și al provocărilor impuse de epoca modernă.

Se remarcă astfel faptul că la nivelul noii organizări sociale, nu doar mass-media, ci și tot mai numeroasele tehnologii moderne, specifice comunicării, reușesc să se detașeze în fața publicului larg, acestea fiind percepute nu doar ca elemente ce determină consolidarea coeziunii sociale, ci și ca factori primordiali în redefinirea coeziunii sociale.

Se cunoaște faptul că prin intermediul mass-mediei moderne, ca și al tehnologiilor moderne de comunicare, marea majoritate a populației globului ajunge să interacționeze în mod constant, indiferent de locație, context ori concepții, în paralel reușindu-se realizarea unor modelări la nivelul identităților, implicit o transformare a acestora.

Iar, după cum bine se cunoaște, post-identitatea se caracterizează prin trecerea treptată de la identitățile de tip unitar, la complexul fenomen al comunicării identitare, respectiv la fenomenul dedicat complexelor crize identitare.

În cadrul societății moderne, un procent majoritar al populației reușește nu doar să-și definească, ci și să-și construiască identitatea urmare a consumului „de produse media. Identitatea devine comună pentru o anumită categorie de consumatori de media care folosesc aceleași produse și embleme”.

Iar în cadrul literaturii de specialitate se regăsește și explicația modului în care identitatea poate să fie influențată de consumul de mass-media, mai precis „vizionarea filmelor de acțiune gen Matrix, preferința pentru jocurile de calculator în rețea Nintendo, citirea revistelor moderne și a tabloidelor definesc identitatea publicului adolescent modern”.

În cuprinsul acestui subcapitol al prezentei lucrări de diplomă se impune a se preciza și faptul că nu doar segmentul mass-mediei dedicat ficțiunii are capacitatea de a influența în mod special construcția și definirea identității personale, fenomenul fiind remarcat inclusiv în cazul tot mai standardizatelor programe de știri, ce se regăsesc în cadrul televiziunilor de tip generalist.

În ceea ce privesc efectele ce sunt determinat de complexul proces al comunicării, acestea se poziționează într-o relație directă cu „capacitățile fizice ale unui consumator de media”, întâlnindu-se însă și situații în care aceste efecte sunt determinate de timpul de expunere, caracteristic unui anumit mesaj transmis.

Efectul unei comunicări de tip ideal implică multitudinea proceselor, ca și a consecințelor ce sunt determinate de receptarea mesajelor diverse, cu mențiunea că toate aceste procese, ca și consecințe nu pot fi atribuite decât strict respectivului act de comunicare.

În domeniul complex al comunicării, se remarcă acordarea unei atenții deosebite așa numitului „efect Maletzke”, în contextul acestuia efectul generat de mass-media definindu-se ca fiind totalitatea „modificările ce sunt semnalate la nivel individual ori social pe care reușesc să le producă mass-media, prin intermediul tipului lor specific de mesaje”.

În ceea ce privesc caracteristicile efectului mass-mediei, se remarcă:

Individul asupra căruia se exercită respectivul efect al mass-mediei – respectiv ținta efectului mass-mediei

Natura efectivă a efectului mass-mediei

Intenționalitatea efectului mass-mediei

Durata efectului mass-mediei

Tot mai numeroasele studii și cercetări, ce au fost realizate în ultimele decenii în domeniul dedicat efectelor pe care mass-media le determină, s-au dovedit a fi, de tip static (marea majoritate a acestora), acestea reușind să evidențieze totalitatea efectelor pe care mesajele regăsite la nivelul mass-mediei reușesc să le determine nu doar la nivel individual, ci și la nivel de grup și implicit la nivelul unei anumite părți din actuala societate.

În plus, s-a reușit analizarea și a naturii efectelor determinate de mass-media, mai precis:

Dacă respectivul mesaj al mass-mediei a fost sau nu recepționat de publicul țintă

Dacă efectul determinat de acest mesaj al mass-mediei a fost unul de natură pur cognitivă sau acesta are o natură comportamentală

Variația intervalului de timp ce a trecut din momentul emisiei mesajului mass-mediei și momentul în care a fost înregistrat potențial efect

Mass-media, implicit comunicarea, poate determina la nivelul oricărei persoane o serie întreagă de efecte, dintre care merită evidențiate:

Efectele pe termen scurt – sunt acele efecte ale mass-mediei ce se resimțit la nivelul țintei un interval de cel mult șase zile

Efectele pe termen mediu – sunt acele efecte ale mass-mediei ce se resimțit la nivelul țintei într-un interval ce variază între 7 și 30 zile

Efectele pe termen lung – sunt acele efecte ale mass-mediei ce se resimțit la nivelul țintei mai mult de 30 de zile

În plus, se remarcă faptul că mesajele comunicării pot să determine numeroase efecte ce nu au fost anticipate în faza inițială de către emitentul acestora, existând și situații când acesta nici măcar nu a intenționat respectivele mesaje. S-a reușit în acest mod constatarea faptului că orice acțiune de comunicare implică, pe lângă numeroasele efecte intenționate, și o serie de efecte de tip non-intențional.

De asemenea, mesajul comunicării poate avea efecte pe care respectivul emitent nu le-a anticipat sau chiar nu le-a intenționat. Astfel, s-a constatat că, pe lângă efectele intenționale, comunicarea implică și diverse efecte non-intenționale.

În acest context, s-a impus și necesitatea analizării modului în care mesajele mass-mediei sunt receptate de publicul larg, cercetarea implicând:

O cercetarea directă ce a vizat acțiunea mediatică

Cercetarea dedicată publicului receptor al respectivelor mesaje ale mass-mediei

Cercetarea directă, ce a vizat acțiunea mediatică în cadrul procesului de comunicare a avut în centrul atenției întreaga sferă a acțiunii mediatice, mai precis procentul total al publicului ce a fost inclus și implicit vizat de un anume mesaj regăsit în mass-media.

Urmare a cercetării sferei acțiunii mediatice, se reușește identificarea unor numeroase informații deosebit de prețioase pentru persoanele ce au anumite interese, aceasta fiind preferată cu precădere în domeniile ce au legătură cu publicitatea.

Comunicarea mediatică se regăsește în cadrul anumitelor contexte sociale, motiv pentru care se impune a se remarca faptul că procesul de recepționare a diverselor mesaje transmise nu poate să fie perceput ca fiind un banal fenomen de tip individual. În plus, se constată faptul că la nivelul marii majorități, diversele opinii, ca și atitudini și implicit concepții ajung să fie definite în esență de anumite caractere social, în acest mod reușindu-se o sugestionare a așa-numitei „culturi de grup”.

Se remarcă faptul că astfel comunicarea unui mesaj al mass-mediei la nivelul unui grup ce este perceput ca fiind potrivnic conținutului acestui mesaj nu poate determina nici un fel de efect important, respectiv nici o modificare de tip semnificativ la nivelul opiniilor, al atitudinilor ori la nivelul concepțiilor. Unicul efect al acelui mesaj ce poate fi remarcat în cadrul grupului respectiv poate consta în modificarea atitudinii grupului în raport cu emitentul mesajului.

În timp, o serie întreagă de teoreticieni au reușit să elaboreze și să dea publicității mai multe teorii în domeniu, acestea predominând în acest moment vastul domeniu al cercetării macro-efectelor mediatice, respectiv:

Teoria agendării

Teoria prăpastiei cognitive – cunoaștere diferențială

Teoria spiralei tăcerii

1.1 Teoria agendei setting

Se cunoaște faptul că orice public se poziționează sub impactul permanent determinat de anumitele fluxuri mediatice. Iar dacă până în la mijlocul secolului trecut, teoreticienii luau în calcul analizarea diverselor efecte pe termen scurt determinate de comunicare, mai precis a efectelor comportamentale și a efectelor atitudinale, la ora actuală o atenție deosebită este acordată efectelor pe termen lung, din categoria cărora se remarcă efectele sociale.

Conform specialiștilor, prin intermediul oricărei comunicări mediatice se realizează o așa numită sedimentare a diverselor probleme sociale în centrul atenției publice, cu mențiunea că restul aspectelor ce sunt considerate ca neavând o importanță deosebită nu se regăsesc în conținutul mesajelor ce sunt adresate opiniei publice.

Acesta este principalul motiv pentru care în cadrul actualei societăți, se remarcă faptul că mass media deține capacitatea de a fixa, de a impune agenda publică, tot ea fiind și cea care reușește să determine un trend ascendent ori dimpotrivă (avându-se în vedere diversele împrejurări existente), nu doar în cazul persoanelor, ci și în cel al instituțiilor diverse.

Prin intermediul sistemului de selecție, mass-media are capacitatea de a desemna, la nivel constant, prioritizarea tuturor mesajelor ce se află în centrul atenției publicului larg. Iar în funcție de aceste mesaje se pot sesiza o serie întreagă de efecte nu numai la nivelul comportamentelor indivizilor, cât mai ales la nivelul atitudinilor acestora.

Așa se face faptul că, mass-media reușește ca, la nivel teoretic, să nu impună un mod de abordare, respectiv un stil de gândire, în vreme ce, la nivel practic, se impun o serie întreagă de subiecte ce atrag în mod involuntar atenția și interesul publicului larg.

Urmare a naturii relațiilor existente între mass media și publicul larg, relații caracterizate de un grad de complexitate deosebit, se remarcă și existența mai multor variante de agendare, dintre care merită amintită:

„Agenda mediatică” – ce vizează nu doar precizarea diverselor evenimente, ci și definirea unei anumite ierarhii în cadrul interesului manifestat de publicul larg

„Agenda publică” – se remarcă prin complexitatea caracteristică, aceasta implicând opțiuni, ca și forme multiple de manifestare

Această teorie a agendării, prin prisma căreia publicul largare tendința de a acorda o atenție specială diverselor subiecte ce se poziționează în centrul atenției mediatice, include nu doar agenda mediatică, ci și agenda publică.

Se impune a se preciza și faptul că relația existentă între publicul larg și mass-media se dovedește a fi una de tip cauzal, mai precis mass-media reușește să-și selecteze aspectele pe care urmează să le evidențieze în propriile agende, ulterior, după un anume interval de timp, remarcându-se că și publicul larg îi copiază alegerea.

După definirea teoriei agendării, în cadrul literaturii de specialitate s-a reușit definirea, într-un sens extins, agendelor comunicării, mai precis:

O agendă personală ori o agendă de tip intrapersonal – aceasta incluzând o serie întreagă de subiecte, ca și obiective ce sunt include în domeniul strict-personalului

O agendă interpersonală – aceasta incluzând numeroase obiective ce se remarcă prin importanța reprezentată în cadrul contactelor sociale numeroase

O agendă a comunității – în componența căreia intră o multitudine de subiecte despre care se apreciază că sunt de interes general

1.2 New media și setarea agendei

Frecvent utilizată în societatea contemporană, sintagma „New Media” a intrat în atenția specialiștilor încă din anii 80, când a început să fie folosită în domenii precum psihologia, științele sociale, științele politice, economia ori tehnologiile de comunicare. În timp, s-a constatat o modificare constantă a valorii sintagmei, determinată în special de evoluția fără precedent a tehnologiei, semnificația acesteia nemaifiind nici pe departe cea din perioada anilor 80, 90 ori 2000.

Astfel, dacă înainte de anii 2000, se obișnuia asocierea evoluției diverselor tehnologii de comunicare și de informare cu extinderea „computerelor, ce pot să stocheze o cantitate de informații uriașă, ele procesând informația rapid”, respectiv cu „telecomunicațiile moderne ce au capacitatea de a transmite informația în mod instantaneu”, în societatea contemporană „New Media” este percepută de specialiști ca fiind un „termen-umbrelă”, ce include tehnologii diverse, cum ar fi platformele web, lumile virtuale, televiziunile interactive, enciclopediile tip „wiki”, podcost-urile, dispozitivele mobile diverse, jocurile video, toate acestea generând formarea și consolidarea unor adevărate comunități virtuale, ca și a rețelelor sociale, a căror dezvoltare a fost una de tip exponențial în ultimii ani.

În opinia lui Mohammad Al-Rawashdeh, procesul evoluției „New Media” se derulează în mod constant, indiferent de forma de manifestare – mediu online, text, video, aceasta generând metode de comunicare în masă unice.

Prin intermediul noilor media, orice persoană are capacitatea de accesa orice fel de informație, de oriunde și în orice moment, prin intermediul oricărui dispozitiv digital ce este conectat la o rețea de internet, ca și capacitatea de a oferi, respectiv primi în timp real un feedback.

Într-un studiu dat publicității, Terry Flew evidențiază faptul că marea majoritate a tehnologiilor actuale, ce sunt incluse deseori în categoria noilor media, sunt nu doar organizate în rețea și comprehensibile, ci și interactive și mai ales manipulabile, rețelele de socializare, dar și jocurile video având un impact deosebit asupra „consumatorilor”.

Considerate a fi un segment important din noile media, rețelele de socializare reușesc să genereze modificări comportamentale deosebite, cu efecte ce sunt resimțite pe termen lung.

În actualul peisaj mediatic, aflat într-o perpetuă transformare, în care noile tehnologii generează dezvoltarea interactivității pe dispozitive din ce în ce mai performante și în același timp reduse ca și dimensiune, tinerii și adolescenții reușesc să descopere resurse deosebite de învățare, cunoștințele actuale fiind la o rată inegalabilă, fie chiar și comparativ cu cele din deceniul trecut.

Ignorând domeniul mediei tradiționale, remarcăm faptul că noile tehnologii, combinate cu accesul aproape nelimitat la mediul online, le conferă tinerilor și nu numai, nu doar mijloace moderne de accesarea diverselor rețele de socializare, ci și accesul deplin la o diversitate a conținuturilor de tip stimulant la nivel vizual, cu toate riscurile și implicațiile ce decurg din aceasta.

În situația diverselor conținuri media, ce nu au nici un fel de legătură cu aspecte violente diverse, este acceptată ideea conform căreia orice informație, ce este obținută din cadrul realității virtuale caracteristice mediei, are capacitatea de a influența comportamentul în lumea reală.

Se sesizează însă o oarecare reticență în acceptarea concluziei conform căreia, în media, reprezentarea violenței dispune de capacitatea necesară influențării obiceiurilor din viața reală, mai ales de disponibilitatea angajării într-un comportament de tip agresiv.

Este cunoscut faptul că nici unul dintre factorii considerați ca fiind „de risc” nu pot determina, în singular, un comportament de tip agresiv. Nu același lucru se poate afirma însă despre acumularea mai multor factori de risc, fiecare dintre aceștia crescând probabilitatea apariției unui comportament agresiv, mai ales pe fondul unor provocări, când acesta este perceput ca un răspuns la acestea (modelul de risc și reziliență).

În ultimii ani, s-a remarcat faptul că includerea new media în cadrul sferei mediatizării informaționale a determinat o reconfigurare a diverselor practici existente în domeniul comunicării mediatice, în paralel cu condițiile dedicate producerii acestora la nivelul spațiului public.

Iar în cadrul clasicelor emisiuni informative, ca și a dezbaterilor de tot felul se remarcă incorporarea tot mai frecventă a noilor resurse comunicaționale, cum ar fi rețelele de socializare, forumurile, blogurile, vloggurile, etc.

În actualul context tehno-mediatic se poate realiza nu doar așa numita mediere a „proximității instantanee”, ce este specifică, cu precădere fenomenului globalizării informaționale, ci și noul jurnalism ce are la bază numeroase noi forme ale interacțiunii cu publicul, exceptând formele deja consacrate, de genul sondajelor de opinie, mesajele adresate redacției, prezența publicului în platou, etc.

De asemenea, în ultima perioadă se remarcă conturarea tot mai pregnantă a tendinței cercetătorilor de a analiza rolul pe care îl deține mediul online în cadrul procesului dedicat dezvoltării activismului civic, în paralel cu tentativa de legitimare a așa-numitelor informații alternative.

Astfel, este analizat rolul pe care îl deține comunicarea online în cadrul organizării diverselor acțiuni civice, ca și în formarea așa-numitelor contradiscursuri, ca răspunsuri la discursurilor dominante.

De cele mai multe ori, fenomenul este perceput prin prisma contextului dezvoltării mediilor alternative în cadrul comunităților determinate de tot mai numeroasele rețele de socializare, o atenție deosebită fiind acordată modalității prin care media tradițională reușește să integreze new media (cu precădere mediul online) în cadrul procesului dedicat producerii discursului mediatic.

În acest context, se remarcă faptul că includerea new media în sfera mediei clasice reușește să determine conturarea unei vizibilități deosebite nu doar a publicului obișnuit, ci și experiențelor cotidiene ale acestuia (așa numita „demotic turn”).

Aceste tendințe, tot mai frecvent sesizate în ultima perioadă, reușesc să determine numeroase modificări de natură structurală la nivelul rolului de mediator ce îi revine mediei, o atenție specială fiind acordată celei mai uzitate rețele sociale, Facebook.

În noul context, generat de includerea graduală a new-media în cadrul mediei clasice se remarcă faptul că la nivelul publicurilor încep să se contureze diverse identități culturale, în detrimentul procesului de mediere ce s-ar impune între actuala lume socială și diversele identități deja existente.

În același timp, actuala tehnologie multimedia are capacitatea de a induce o modalitate nouă de reprezentare la nivelul comunicării mediatice, ca și al interacțiunii cu aceasta, punctul de pornire poziționându-se în sfera imaginarului conectivității.

Nu trebuie omis nici aspectul conform căruia actuala interacțiune realizată între instanțele mediatice și diversele publicuri poate fi derulată într-un interval instantaneu, tot așa cum se derulează și rețelele de interacțiuni dintre diferitele categorii de publicuri.

De asemenea, a fost consacrată imaginea jurnaliștilor puternic ancorați în mijlocul diverselor evenimente, prin intermediul mediei tradiționale, dar și al new media, aceștia creând impresia că reușesc să contureze, cel puțin la nivel aparent, în cele mai mici detalii, dinamica respectivelor evenimente.

În plus, se generează și ideea că așa numita „situație de la fața locului” este monitorizată permanent și în timp real, indiferent de evoluțiile evenimentelor, de scenele acestora ori de numeroasele forme de manifestare.

S-a remarcat și modificarea condiției marii majorități a populației, care prin intermediul new media are în acest moment posibilitatea, dar și abilitatea de a lua parte (aparent, activ) la însăși definirea și construcția respectivelor evenimente.

Astfel se remarcă apariția fenomenului coeditării, ce determină, la rândul său, o serie întreagă de implicații, în topul acestora poziționându-se posibilitatea reprezentanților mediei de a se autodefini drept jurnaliști-cetățeni, reprezentanți ai opiniei publice, ce își asumă nu doar rolul interpelării anumitor decidenți, ci și pe cel al mediatorilor, cu implicare activă și în cadrul procesului dedicat nu doar evaluării respectivelor evenimente, ci și al potențialelor responsabilități ce pot fi generate de acestea.

Nu în ultimul rând, se remarcă și conturarea unor concepții mai puțin statutare în privința surselor jurnalistice, care în mod tradițional presupuneau existența unor distanțe simbolice (între reprezentanții mediei și sursele acestora, dar și între aceștia și public), cu mențiunea că sursele intrau în sfera de vizibilitate conferită de reprezentanții mediei, aceștia fiind cei care reușesc să controleze modul, ca și nivelul vizibilității surselor.

În actuala eră a mediei, ce a cunoscut inovații deosebite în ultimul deceniu (așa numita eră a mediului online) se constată tot mai frecvent relativizarea conceptului dedicat surselor jurnalistice, transformându-se (din păcate) într-o practică uzuală utilizarea diverselor materiale ce sunt furnizate de amatori în surse ideale de declanșarea unor anchete de tip jurnalistic, pe baza cărora, deseori, se încearcă și construcția unor așa zis „evenimente”.

Spre exemplificare, în actuala medie se regăsesc din ce în ce mai mult așa zisele dezvăluiri din domeniul sanitar (ce au la bază imagini filmate de amatori – pacienți ori aparținători ai acestora, în diverse unități medicale, ce ulterior sunt postate pe rețelele de socializare ori YouTube), mesajele din online (de calitate și veridicitate îndoielnică) transformându-se în adevărate surse de inspirație pentru reprezentanții mediei.

De asemenea, se sesizează și apariția unor efecte discursive de genul „fiecare sursă se dovedește a fi bună pentru construcția unei știri/a unui caz, dacă aceasta implică experiența unei persoane”, chiar dacă ulterior se poate constata fie că realitatea a fost ușor sau grosolan modificată, fie că așa zisa sursă a urmărit diverse interese personale în demersul său.

Nu în ultimul rând, se remarcă individualizarea tot mai frecventă a complexului repertoriului diverselor fapte ce se poziționează ca bază pentru așa-zisele evenimente mediatice și cel puțin la nivel aparent, se remarcă o redefinire constantă a sferei dedicată așa-denumitelor interese generale, cu fiecare „material” ce este distribuit în mediul online de public, la nivelul spațiului comunicațional deschis participând nu doar publicul, ci și reprezentanții mediei, în calitate de actori statutari.

Se evidențiază astfel accentuarea deosebită a vizibilității surselor mediatice, în cadrul noilor discursuri mediatice fenomenul citării surselor transformându-se în procesul prezentării diverselor materiale pe care publicurile le realizează, în absența oricăror noțiuni elementare de media.

În unele situații, chiar reprezentanții mediei recunosc că nu ei se află la baza demersurilor jurnalistice, materialele prezentate fiind oferite (așa cum spuneam, din interese ce pot fi diverse) de către public, în absența confirmării veridicității acestora.

În contextul acesta, se poate aprecia că la nivelul scenei mediei (fie ea tradiționale ori nu) se remarcă declanșarea unui așa numit proces al credibilizării surselor mediatice alternative (surse absolut neoficiale), în ciuda faptului că, nu de puține ori, acestea au reușit să contrazică sursele acreditate, cu toate efectele ce au fost determinate la nivelul discursului decidentului.

Totalitatea acestor practici, regăsite la nivelul mediei actuale, nu fac decât să modifice în mod radial procesul dedicat elaborării discurilor mediatice, cu apariția unei noi estetici la nivelul vizibilității mediatice (ajungându-se să se confere un grad ridicat de valoare diverselor materiale ale amatorilor).

Se realizează o legitimizare a noii condiții dedicate producerii evenimentelor mediatice, incluzând și discursurile mediatice, evenimentele instituindu-se prin intermediul reconfigurărilor constante, ca și prin intermediul emergenței diverselor interpretări, ipoteze și aspecte (acestea determinând falsa impresie a comunicării constante).

Și asta ca urmare a faptului că actualele media reușesc să întrețină fluxurile comunicaționale permanente între toți participanții ce contribuie la conturarea și dezvoltarea diverselor evenimente. În tot contextul acesta, un rol privilegiat îl are publicul, aspect evidențiat constant de reprezentanții mediei, care încearcă să-și pună în valoare așa numitele performanțe profesionale, prin sublinierea rolului pe care îl deține publicul în cadrul complexului proces al coordonării fluxurilor informaționale.

Urmare a apariției și implicit a dezvoltării noilor forme ale interactivității în domeniul mediei (indiferent de reprezentarea acesteia) se remarcă gradual diverse modificări la nivelul dispozitivelor regăsite în media tradițională, în paralel cu mediatizarea excesivă în mediul online a întregii scene politice. Demn de semnalat este faptul că un rol primordial le revin strategiilor de formatare și implicit de fidelizarea publicului activ.

CAPITOLUL 2. IMPLICAREA CIVICĂ PE REȚELELE SOCIALE

2.1 Implicarea civică în cazul generației Y

Este cunoscut faptul că, la modul general, participarea se reflectă în orice acțiune de implicare (fie aceasta subiectivă, prin intermediul atitudinilor, al cunoștințelor ori al convingerilor, ca și prin aspirații), dar și în acțiunea dedicată integrării (urmare a diverselor procese de interacțiune) individuale, în context cu diversele acțiuni colective.

Procesul participării se constituie într-o adevărată valoare doar în contextul în care acesta reușește să satisfacă totalitatea nevoilor de implicare și implicit de integrare, în paralel cu asigurarea unei necesități afective, respectiv a necesității apartenenței.

În cadrul procesului dedicat implicării civice a generației Y o importanță deosebită este reprezentată de gradul satisfacției acesteia, ce se constituie într-un rezultat al diverselor evaluări pe care generația tânără le are asupra condițiilor de viață proprii, percepute mai ales din perspectiva temporală.

De altfel, satisfacția vieții se constituie într-un indicator principal al calității vieții, alături de perceperea schimbării, calitatea percepută asupra vieții și integrarea psihologică/alienarea psihologică.

În acest context, se remarcă faptul că procesul dedicat formării societății civile în rândul generației tinere în țara noastră, ca și cel al consolidării acesteia, presupune, pe lângă diverse alte elemente, și necesitatea unei asigurări a competenței civice la nivelul unei mase cât mai mari de tineri, ce sunt participanți activi în cadrul diverselor structuri neguvernamentale.

Așa după cum se cunoaște, responsabilitatea civică nu se dovedește a fi suficientă și nici unic eficientă în cadrul diverselor acțiuni ale societății civile, ca și ale organizațiilor și asociațiilor, cultura civică în rândul tinerilor fiind cea care determină un anumit grad al competenței civice, alături de cunoașterea diverselor valori democratice, de cunoașterea și implicit însușirea diverselor comportamente și valori democratice, ca și de consolidarea constantă a conștiinței participative.
Ignorând perioada ultimilor luni, se poate aprecia că în țara noastră implicarea civică a fost una destul de timidă, trendul „#rezist” determinând o modificare radicală în cadrul marii mase a populației tinere. Civismul s-a manifestat în perioada trecută din momentul Decembrie 1989 destul sporadic și numai la nivelul unor anumite domenii din viața cotidiană, el fiind însă considerat de specialiști ca având potențial.

Ulterior momentului Colectiv, ca și al celebrului scandal declanșat de „Ordonanța 13”, la nivelul societății românești în general (și al generației tinere în mod special) s-a remarcat o implicare efectivă a tinerilor în viața publică, cu numeroase acțiuni raționale de durată, cu analizarea diverselor informații politice și sociale considerate ca fiind relevante, ca și cu conștientizarea diverselor drepturi și libertăți.

Nu în ultimul rând, în perioada ultimilor luni s-a remarcat și creșterea responsabilității tinerilor în domeniul apărării intereselor comune, respectiv al realizării acestora.

Anterior acestui moment, la nivelul societății românești se remarca faptul că marea majoritate a cerințelor impuse de activismul activ se mențineau în stadiul dezideratului, în paralel sesizându-se pragul deosebit de diminuat al fenomenului încrederii sociale (în ciuda faptului că încrederea socială este percepută de marea majoritate a specialiștilor ca reprezentând un imens capital social și politic).

Mai precis, în cadrul unei societăți în care încrederea populației în capacitățile sale dedicate influențării clasei politice este una ridicată, se remarcă și un nivel crescut al gradului de implicare, participarea și inclusiv implicarea civică fiind determinate de încrederea populației în mitul democrației.

Fenomenul interiorizării în mentalități, dar și credințe ce privesc democrația determină un nivel ridicat al participației, al implicării, la polul opus poziționându-se apolitismul și pasivitatea, ce se remarcă în absența conștiinței și implicit a democrației din componența conștiinței populației.

La o simplă analiză a domeniilor de interes ale generațiilor tinere contemporane, în domeniul dedicat valorilor prioritare de la nivelul societății românești, se remarcă faptul că acestea înțeleg să adopte atitudini pozitive în raport cu diversele valori și norme ale societății civilă, ca și o serie de atitudini ce se caracterizează prin valori crescute, spre deosebite de valorile înregistrate la nivelul populației tinere, în domeniul dedicat participării civice efective, în urmă cu un deceniu.

În acest moment, generația tânără apreciază că în cadrul societății românești se impune, în vederea redresării stării generale a acesteia, nu doar o respectare strictă a legislației în vigoare, ci și:

Respectarea drepturilor omului

Menținerea la un nivel ridicat al gradului de ordine și responsabilitate socială

Denunțarea tuturor fraudelor fiscale

Eliminarea fenomenului corupției

Eliminarea oricăror forme de violență, etc.

Urmare a analizelor realizate asupra tipurilor de mentalități remarcate la nivelul generației tinere, în raport cu diversele atitudini, anterior enumerate, se poate constata accentul deosebit pe care această categorie a populației îl pune asupra ordinii, în raport cu libertatea de exprimare, ca și pe respectarea așa-numitei normalități, o atenție specială fiind acordată limitării diverselor manifestări apreciate ca fiind excesive în domeniul libertăților individuale.

Se remarcă însă faptul că acest gen de relaționare nu este determinat de o potențială tendință de manifestarea totalitarismului la generația tânără, aceasta fiind generată chiar de constatarea directă a tinerilor cu privire la încălcare flagrantă, în ultimii ani, la nivelul societății românești, nu doar a normelor diverse, ci și a legii și ordinii și uneori chiar a libertății de exprimare.

Realitatea ultimilor ani în țara noastră a determinat, treptat, o serie întreagă de reacții considerate a fi de tip „autoritar”, generația tânără nefiind caracterizată de eventuale atașamente dedicate unor soluții de tip totalitare, dedicate menținerii ordinii sociale, ca și a respectării normelor în vigoare.

În acest moment, se poate aprecia că balanța dintre ordinea socială și libertatea individului se înclină înspre ordinea la nivel societal, în ciuda unor derapaje sesizate cu precădere în perioada ultimelor luni.

Astfel, se poate constata că în contextul în care diversele atitudini și mentalități de tipul pro ordine, respectiv pro-limitarea diverselor manifestări ușor excesive a diverselor libertăți individuale au în atenție nu doar o asigurare a binelui public, ci și o apărare constantă a ariei libertăților marii mase a populației, tuturor acestor atitudini le poate fi atașată calificativul atitudinilor civice.

În ultimul deceniu, tot mai numeroasele dizarmonii, ca și crizele manifestate puternic la nivelul unor anumite categorii ale populației au reușit să inducă la nivelul mentalului colectiv (cu precădere la nivelul mentalului generației tinere) o nevoie acută de denunțarea tuturor formelor prin care s-a reușit încălcarea legilor, implicând nu doar divulgarea și ulterior condamnarea diverselor fraude ce au declanșat scandaluri în lanț la nivelul societății românești, ci și opoziția manifestată în raport cu orice formă de neimplicare, cu condamnarea publică a oricărei forme a violenței.

În prezența tuturor acestor atitudini sesizate la generația tânără se poate aprecia că aceasta manifestă o implicare civică mult mai activă în ultima perioadă, cu implicații ce se vor manifesta cu precădere asupra societății românești.

Generația tânără este tot mai frecvent interesată de creșterea alarmantă a diferențelor sesizate între anumite categorii ale populației, de diminuarea importanței reprezentate de cultura națională, de poluarea mediului, dar mai ales de fenomenul corupției, în acest fel atenția fiind focalizată asupra unor anumite valori considerate a fi vitale pentru actuala societate, mai precis asigurarea diverselor nevoi materiale, ca și asigurarea nevoilor spirituale, în absența cărora se remarcă o limitare a dezvoltării oricărei societăți.

Se poate astfel aprecia că o detașare a societății românești de problemele anterior enumerate se constituie într-un adevărat semnal de alarmă pentru generația tânără, ce în ultima perioadă a ales să facă din acestea adevărate opțiuni prioritare la nivelul culturii civico-politice actuale. Ceea ce nu face decât să demonstreze, dacă mai era nevoie, faptul că în actuala societate românească începe să se contureze o adevărată cultură a neîncrederii în autoritățile statului.

2.2 Facebook și rețelele de prietenie, ca factori motivatori ai implicării civice

Așa cum s-a menționat în cuprinsul anteriorului subcapitol al prezentei lucrări de diplomă, ulterior momentului Decembrie 1989 a început să se contureze gradual inițiativa participării în cadrul sferei civice, mai ales pe fondul repoziționării permanente a scenei politice, context în care mediul civic a reușit să determine fluctuații radicale la nivelul societății românești.

După aproape trei decenii de democrație, în țara noastră se remarcă faptul că spiritul civic are tot mai pregnant tendința de a se manifesta printr-o fragmentare a societății, aspect ce se datorează, în primul rând discrepanțelor majore dintre mentalitățile diverselor categorii de populație. În plus, în ultima perioadă, urmând exemplul diverselor șabloane patentate în cadrul marilor democrații occidentale, se remarcă tendința realizării emancipării sociale prin intermediul abordării directe a unor anumite categorii ale populației.

În ultima perioadă se vehiculează din ce în ce mai des ideea conform căreia anumite pagini web dedicate social-networking-ului, cum ar fi cunoscutele Facebook ori Myspace, au posibilitatea de a determina comportamente participative la nivelul generației tinere, prin intermediul mediului online.

Astfel, se pot analiza numeroși factori ce au capacitatea de a determina o potențială generare de capital social valoros, ca și de a încuraja o implicare deosebită, prin intermediul utilizării diverselor site-uri special dedicate networking-ului social.

Astfel, în cazul Facebook-ului, cea mai cunoscută rețea de socializare din țara noastră, chiar dacă aceasta poate fi percepută, în aparență, drept un instrument online oarecum frivol, ce le oferă utilizatorilor diverse modalități de petrecerea timpului liber, în realitate ea conferă o vastă zonă a interacțiunii sociale care, în ciuda faptului că nu se intersectează (teoretic) cu zona politicului, deține capacitatea de a determina o multitudine de efecte deosebite asupra comportamentelor politice.

Așa după cum remarca și cunoscutul Peter Dahlgren, în sfera domeniilor așa numite pre-politice ori para-politice, în cadrul cărora politica nu se manifestă în mod explicit drept subiect al interacțiunii sociale, aceasta reușește totuși să se mențină în topul elementelor de interes.

În ultimii ani, s-a remarcat faptul că, în ciuda faptului că utilizarea mediului online reușește să afecteze în mod direct fenomenul dedicat creșterii nivelului de informație a utilizatorilor, acesta nu poate afecta decât în mod marginal gradul implicării civice, și inclusiv al implicării politice.

În plus, nu de puține ori, s-a sesizat faptul că expunerile prelungire la diversele informații politice ce sunt disponibile la nivelul mediului online își găsesc asocierile la nivelul diverselor dezbateri asupra platformelor-program politice, deseori reflectându-se și asupra votului populației.

Așa se face faptul că diversele nivele ale cunoașterii politice, ca și ale participării electorale ajung să fie precedate de numeroase etape ale discuțiilor de tip interpersonal la nivelul mediului online, aceste etape fiind deseori asimilate capitalului social.

Și cea mai mare provocare în mediul social actual, din partea principalilor actori politici, constă în activarea unui număr cât mai mare de reprezentanți ai generației tinere, în paralel cu implicarea politică a acestora.

De-a lungul timpului, specialiștii au reușit să pună fenomenul implicării diminuate a generației tinere în mediul social și politic pe seama lipsei de interes a clasei politice spre contactele directe și mai ales relevante cu aceasta.

În plus, se impune a se remarca și faptul că relația existentă între oamenii politici și votanții generației tinere se poate poziționa în categoria paradoxului, respectiv politicienii nu au în atenție direcționarea din vreme a diverselor resurse îndreptate înspre generația tânără, în vreme ce reprezentanții acesteia refuză să se implice în lipsa unei interacțiuni anterioare, respectiv a existenței unui dialog informal, fie acesta chiar și la nivelul mediului online.

Cu toate acestea, se remarcă faptul că reprezentanții generației tinere predomină mediu online, ei fiind și cel mai numeros grup demografic ce alege să se informeze prin intermediul internetului, perceput ca fiind un mediu de comunicare propice inclusiv de către diverșii actori politici, ce urmăresc anumite interese.

În acest context, platformele de networking social au ajung să dispună de potențialul necesar facilitării inițierii unui adevărat capital social, în paralel cu o implicare civică deosebită la nivelul tinerilor, în cadrul acesteia regăsindu-se și o anumită participare politică.

În societatea actuală, marea majoritate a tinerilor ce sunt membrii pe diversele rețele sociale obișnuiesc să interacționeze în vederea menținerii contactelor cu membrii familiei, cu prietenii, ca și cu diverse persoane (cunoscute sau nu).

În plus, prin intermediul platformele de networking social se facilitează și menținerea diverselor interacțiuni sociale existente la nivelul actualei societăți, într-o formă ce nu necesită nici o comunicare directă și nici o a numită proximitate de ordin spațial.

Aceste adevărate rețele sociale virtuale, pe care le reprezintă tot mai numeroasele site-uri de networking social, reușesc să se încadreze în categoria factorilor motivatori ai implicării civice contemporane, tocmai prin prisma multiplelor posibilități de inter-relaționare conferite utilizatorilor în mod gratuit, în absența oricăror constrângeri de tip spațial ori temporal.

În societatea actuală, se remarcă faptul că generația tânără diversele conexiuni sociale nu sunt sub nici o formă scurtcircuitate de potențiale bariere ce ar include factori de tip spațial ori temporali, Facebook și restul rețelelor de socializare oferindu-le utilizatorilor posibilitatea de a se manifesta civic exact așa cum aceștia simt, în absența oricăror limitări ori restricționări.

În contextul determinat de fenomenul participării politice, marea majoritate a site-urilor de networking social dispun de întreg potențialul dedicat familiarizării generației tinere cu toate aspectele sesizate în sfera politicului, implicând nu doar procesul politic cotidian, ci și toate elementele specifice dreptului de vot.

În cazul generației tinere, se remarcă faptul că lipsa implicării civice este determinată în principal de diversele bariere de natură instituțională, de lipsa unor motivații serioase, de lipsa informațiilor complete privind procesul politic, ca și de insuficienta dezvoltare a înțelegerii sistemului, a platformelor-program, a ideologiilor, etc.

Urmare a implicării deosebite a generației tinere în cadrul rețelelor de socializare existente în mediul online se remarcă faptul că aceasta reușește nu doar să-și contureze și ulterior dezvolte cultura civică, ci și să-și definească o anumită cultură politică, prin intermediul utilizării diverselor elemente de interacțiune regăsite în mediul online, ce îi sunt cu mult mai familiare în comparație cu instrumentele clasice ale culturii clasice, manifestațiile ori mitingurile.

Actualul mediul virtual de networking se dovedește a fi un teritoriu ușor controlabil, manipulabil, dar și facil de personalizat, cu mențiunea că mare parte dintre rețelele sociale online (incluzând Facebook-ul, Myspace-ul, ca și Youtube-ul) sunt componente noi în Web 2.0, ele nefiind încă în mod complet adoptate de utilizatorii ce au depășit vârsta de 30 de ani.

În ciuda acestui aspect, se remarcă faptul că platformele de networking social își cresc în mod exponențial numărul vizitatorilor unici nu doar din cadrul generației tinere, ci și din cea a celei adulte, cu mențiunea că, pe măsură ce utilizatorii tineri vor înainta în vârstă, probabilitatea continuării implicării acestora în activitatea civică ulterioară este una destul de mare.

În acest context, se va sesiza nu peste mult timp că actualele platforme ale networking-ului social vor deveni o componentă firească în domeniul dedicat implicației civice, ca și pe scena politică aflată într-o permanentă fluctuație.

STUDIU DE CAZ

În cadrul cercetării ce a avut ca temă „Facebook și implicarea civică”” s-a avut în vedere identificarea măsurii în care tinerii incluși în lotul de studiu obișnuiesc să utilizeze cunoscuta rețea de socializare Facebook în vederea realizării informării diverse, ca și măsura în care social media contribuie la setarea agendei publice.

În plus, se va avea în vedere cuantificarea modului în care tinerii înțeleg să se implice la nivelul diverselor mijloace pe care le pune în acest moment la dispoziție mediul online publicului larg, cu identificarea influențelor pe care le pot determina diversele rețele de prieteni, asupra diverselor probleme ce sunt considerate a fi de actualitate.

În cazul generației tinere, se remarcă frecvent faptul că lipsa unei implicări civice este, în principal determinată de numeroasele bariere instituționale, acestora adăugându-li-se o serie întreagă de diverse motivații, incluzând și o serioasă lipsă a unor informații pertinente din actuala societate, aflată într-o permanentă fluctuație, dar și insuficienta înțelegere a platformelor program sesizate în mediul social și politic.

În ultimele luni, s-a remarcat faptul că prin intermediul implicării în cadrul diverselor forme de reprezentare ale social media, tinerii au reușit să-și modifice în mod deosebit nivelul culturii civice, o parte dintre aceștia definindu-și chiar o formă incipientă a culturii politice, aspect datorat, în principal, influențelor regăsite în mediul online, influențe ce le sunt cu mult mai la îndemână și mai familiare, comparativ cu cele regăsite la nivelul mediului tradițional.

Cu toate acestea, se impune a se remarca faptul că mediul virtual actual poate fi destul de ușor manipulabil de către persoane sau organizații cu experiență în domeniu și care au anumite interese conjuncturale, la un moment dat.

Chiar dacă parte din rețelele de socializare nu au fost încă agreate de marea majoritate a persoanelor ce pot fi încadrate în categoria vârstei mature, se poate constata că numărul utilizatorilor unici ale acestora se modifică pozitiv în mod constant, ulterior trecerii timpului acest număr crescând constant, mai ales în condițiile în care tinerii de astăzi vor fi persoanele adulte de mâine.

În ceea ce privește obiectivul general al acestei cercetări, acesta se constituie în evidențierea influențelor pe care o au asupra tinerilor din țara noastră rețelele de socializare (în speță Facebook), în paralel cu determinarea importanței pe care aceștia înțeleg să o acorde informațiilor regăsite în mediul online.

Ulterior definirii obiectivelor și a metodologiei cercetării, se are în vedere prezentarea detaliată a cercetării efective, cu analizarea rezultatelor obținute și implicit o interpretare sumară a acestora.

La final, se vor regăsi și câteva concluzii ce s-au desprins în urma realizării cercetării prin metoda chestionarului.

Obiectivele și metodologia cercetării

În ceea ce privește scopul prezentei cercetări acesta constă în identificarea influențelor pe care o au asupra tinerilor din România cunoscuta rețea de socializare Facebook, în ce măsură aceștia obișnuiesc să o utilizeze în vederea obținerii diverselor informații, ca și dacă respectivele informații regăsite în mediul online reușesc sau nu să determine o contribuție în setarea agendei publice.

În vederea atingerii acestor obiective s-a avut în vedere realizarea unei anchete pe bază de chestionar, tehnica apreciată ca fiind cea mai uzitată în domeniul socio-uman.

În acest scop a fost elaborat un chestionar (ce se regăsește inclus în categoria dedicată ANEXELOR), unul dintre obiectivele acestuia fiind cel al poziționării categoriei subiecților incluși în eșantionul de studiu, în cadrul reperelor sociale specifice.

În acest fel s-a reușit determinarea atitudinii subiecților în raport cu influențele determinate de diversele informații regăsite în cadrul social media (în speță pe cunoscuta rețea de socializare Facebook), ca și a modului în care aceste informații reușesc să contribuie la setarea agendei publice.

Chestionarul, ce a fost aplicat tuturor subiecților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, a inclus o serie întreagă de întrebări atent structurate în vederea identificării, în principal, a:

Măsurii utilizării de către tineri a rețelei de socializare Facebook, ca sursă de informare constantă

Influenței pe care o au informațiile regăsite pe Facebook asupra setării agendei publice

Nivelului de implicare al tinerilor în diversele probleme civice, considerate a fi de actualitate

Influenței determinate de rețelele de prieteni asupra nivelului de implicare în probleme civice

Rezultatele anchetei derulate în cadrul cercetării au fost ulterior cuantificate și interpretate prin prisma cantitativă, acestea regăsindu-se în cadrul contextului datelor prelucrate prin intermediul metodei statistice.

De asemenea, acestei analize cantitative îi este asociată și o analiză de tip calitativ a datelor ce au fost obținute pe perioada derulării cercetării, ea vizând nu doar o determinare sumară a principalelor sensuri și idei desprinse pe perioada anchetei, ci și în comentarea succintă a acestora.

În ceea ce privesc ipotezele prezentei cercetări, mi-am propus să surprind măsura în care tinerii obișnuiesc să utilizeze Facebook pentru a afla diverse informații apreciate ca fiind de interes, ca și influența pe care o determină aceste influențe asupra ulterioarei setări a agendei publice.

La modul concret, cercetarea prezentă va încerca să surprindă opiniile tinerilor privind diversele informații, opinii și tendințe regăsite în vastul mediul pe care îl reprezintă Facebook, ca și percepția tinerilor despre influențele pe care le determină toate acestea asupra modului de setare a agendei publice.

Prin prisma operațională, metodologia cercetării a avut în vedere îmbinarea tehnicilor ce sunt specifice psihologiei și sociologiei cu domeniul statisticii, ancheta urmărind obținerea diverselor informații dedicate identificării influenței pe care o are Facebook asupra tinerilor și implicit asupra setării agendei publice.

Subiecții prezentei cercetări au fost aleși în mod aleatoriu, din mai multe categorii de vârstă aflate în atenție, în vederea validării eșantionului de cercetare avându-se în vedere:

Alegerea subiecților din cât mai multe categorii de vârstă

Alegerea subiecților din ambele categorii de sexe

În categoria ipotezelor de lucru se regăsesc:

Influența pe care o au informațiile regăsite în mediul determinat de Facebook de către tineri asupra ulterioarei implicări civice a acestora

Corelația existentă între calitatea informațiilor regăsite de tineri în mediul online și implicarea ulterioară a acestora în setarea agendei publice

Corelația existentă intre eventualele disfuncționalități sesizate la nivelul informațiilor regăsite pe Facebook și ulterioarele atitudini și opinii ale tinerilor

Ulterior aplicării instrumentelor alese pe categoria subiecților incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, s-a trecut la culegerea datelor și ulterior la interpretarea acestora, atât statistic cât și psihologic.

O atenție deosebită a fost acordată activității de culegerea datelor prezentei cercetări, știut fiind faptul că acestea au capacitatea de a imprima un anumit nivel al calității cercetării.

Prezenta cercetare s-a realizat în baza unui chestionar, special conceput în acest sens, aceasta derulându-se în perioada 30 aprilie – 11 mai 2018 și incluzând în lotul de studiu un număr de 100 de subiecți.

În ceea ce privește repartizarea pe categorii de vârstă a subiecților incluși în lotul de studiu a prezentei cercetări, se remarcă următoarea reprezentare:

Repartizarea tinerilor incluși în lotul de studiu prezent, în funcție de sex, este următoarea:

De asemenea, subiecții incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări pot fi delimitați, prin prisma ocupațională, astfel:

La prima întrebare a chestionarului aplicat repondenților în cadrul prezentei cercetări, respectiv: „Aveți un cont de Facebook?”, s-a remarcat faptul că nici unul dintre repondenți nu a bifat itemul negativ, o parte dintre subiecți (cu precădere elevii și studenții) menționând că au mai mult de un cont ori că administrează diverse pagini și/sau grupuri cu teme/subiecte diverse.

La întrebarea: „Sunteți un utilizator frecvent al Facebook-ului?”, au fost înregistrate următoarele răspunsuri:

Așa cum se poate vizualiza și din reprezentarea grafică de mai sus, marea majoritate a tinerilor incluși în lotul de studiu declară că sunt utilizatori frecvenți ai social media, un procent destul de redus (mai precis de 10%) susținând că nu obișnuiesc să stea constant pe cunoscuta rețea de socializare Facebook.

De asemenea, se impune a se remarca și faptul că o parte dintre subiecți declară că obișnuiesc să își acceseze contul de Facebook numai în limita timpului liber disponibil, în contextul în care, așa cum s-a remarcat din respectiva delimitare prezentată la începutul acestei cercetări, o parte dintre repondenți au un loc de muncă stabil, existând și situații în care repondenții au un job parțial.

La întrebarea „Obișnuiesc să îmi accesez contul de Facebook pentru…?”, au fost înregistrate următoarele răspunsuri:

Așa cum se poate sesiza, marea majoritate a repondenților susțin că obișnuiesc să își acceseze contul de Facebook pentru a fi la curent cu diversele noutăți regăsite în mediul determinat de cunoscuta rețea de socializare (respectiv un procent de 70%), în vreme ce o parte dintre tinerii incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări susțin că stau pe Facebook fie pentru a interacționa cu prietenii, fie pentru a afla diverse informații.

De asemenea, se impune a se remarca și faptul că un anumit procent (redus, de 5%) au preferat să bifeze opțiunea „nu știu/nu răspund”.

La următoarea întrebare regăsită în chestionarul prezentei cercetări, respectiv: „Informațiile pe care le regăsesc postate/distribuite pe Facebook îmi sunt de ajutor în…?” tinerii ce au fost incluși în lotul de studiu au bifat anumiți itemi caracteristici, așa după cum aceștia se regăsesc reprezentați în graficul următor:

Așa după cum se poate sesiza din analiza acestui grafic, cei mai mulți dintre tinerii intervievați cu prilejul prezentei cercetări susțin că prin prisma informațiilor pe care le descoperă în social media reușesc să se implice în diversele probleme ori chestiuni ce sunt considerate a fi de actualitate, dar și să realizeze comunicarea cu prietenii din listă (procentul fiind de câte 30%).

Doar 25% din totalul persoanelor intervievate susțin că reușesc să fie la curent cu tot ceea ce se întâmplă la un moment dat, prin intermediul informațiilor regăsite în mediul online (respectiv Facebook), pe ultima poziție în topul răspunsurilor la această întrebare poziționându-se varianta dedicată înțelegerii diverselor aspecte, respectiv tendințe.

La întrebarea „Cum reacționați în fața unui conținut viral ce presupune o problemă de ordin civic?”, au fost înregistrate, cu ocazia intervievării tinerilor incluși în lotul de studiu, o serie de răspunsuri interesante, reprezentarea grafică a acestora fiind următoarea:

După cum se poate remarca și de această dată, cei mai mulți dintre repondenții incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări declară că preferă să se limiteze la a face comentarii în cazul în care descoperă pe Facebook un conținut viral ce vizează anumite probleme civice, aceștia precizând și că au obiceiul de a avea diverse reacții, în funcție de respectivul conținut.

Cu toate acestea, se poate sesiza faptul că un sfert din numărul total al repondenților declară că sunt gata să ia oricând atitudine în astfel de situații, numărul acestora fiind egal cu numărul tinerilor ce înțeleg să se implice prin distribuirea respectivului conținut viral ce vizează diverse probleme civice în social media, fie doar prietenilor și cunoștințelor, fie public.

De asemenea, se impune a se remarca și procentul destul de ridicat la tinerilor care susțin că preferă să nu se implice în nici un fel în situația în care descoperă în mediul social mediei un conținut caracterizat de viralitate și care include aspecte de natură civică.

La următoarea întrebare inclusă în chestionarul aplicat tinerilor ce au fost incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări, respectiv „Cât de mult contează conținutul distribuit de prieteni/cunoștințe în online pentru tine?” s-au obținut următoarele răspunsuri:

Marea majoritate a tinerilor supuși prezentei cercetări se declară extrem de interesați de conținutul pe care îl regăsesc în social media, distribuit de persoanele din lista prietenilor/cunoștințelor, mai precis 60% din totalul repondenților declarând că sunt „foarte mult” sau „mult” interesați de acest aspect.

Cu toate acestea, se impune a se sesiza și procentul ridicat al tinerilor care au precizat că sunt selectivi când intră în contact cu diversele conținuturi pe care le distribuie prietenii ori cunoscuții lor, ca și procentul celor care susțin că pentru ei nu contează aceste conținuturi.

Cei mai puțini dintre repondenți (respectiv un procent de doar 10%) din totalul tinerilor intervievați recunosc faptul că nu sunt interesați de astfel de aspecte, timpul petrecut pe Facebook fiind alocat vizualizării profilelor diverselor conturi ale persoanelor de care sunt interesați, din diverse motive.

La următoarea întrebare inclusă în chestionarul aplicat tinerilor ce fac parte din lotul de studiu al prezentei cercetări, respectiv: „În momentul în care descoperiți pe conținutul public din Facebook o opinie a unui prieten căreia îi subscrieți…?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Se poate sesiza faptul că marea majoritate a tinerilor ce au un cont de Facebook prin intermediul căruia reușesc să descopere conținuturi publice ale prietenilor sau cunoștințelor cu care sunt de acord înțeleg să ia atitudine, dar și să reacționeze.

Un procent destul de însemnat din numărul total al repondenților susțin că în aceste situații se limitează la a adăuga comentarii acestor conținuturi distribuite pe Facebook sau chiar de a distribui (public ori personalizat) respectivele conținuturi (un sfert din totalul tinerilor incluși în lotul de studiu al prezentei cercetări).

Există însă și o categorie a tinerilor care, chiar dacă sunt de acord cu diversele informații/conținuturi pe care le distribuie în mediul online prietenii sau cunoștințele, aceștia preferă să nu se implice (într-un procent de 15%).

Ultima întrebare inclusă în chestionarul special conceput pentru această cercetare, respectiv „Cum reacționați în fața pozițiilor prietenilor sau cunoștințelor ce sunt similare cu ale voastre?” a înregistrat din partea repondenților o serie întreagă de răspunsuri, conform reprezentării grafice de mai jos:

Se poate sesiza faptul că în fața unor poziții similare cu ale lor, ce sunt distribuite în mediul online de diverșii prieteni ori de către cunoștințe, tinerii preferă să aibă reacții (diverse) ori să comenteze, în acest fel înțelegând să le susțină în fața restului participanților la discuții (45 % din totalul repondenților).

Pe poziția a doua ca număr al răspunsurilor bifate s-au poziționat tinerii care susțin că în astfel de situații preferă să se alăture acestor prieteni ori cunoștințe (într-un procent de 30%).

De asemenea, se remarcă faptul că, în ciuda faptului că subscriu pozițiilor prietenilor sau cunoștințelor, 15% din totalul tinerilor supuși prezentei cercetări înțeleg să facă notă separată, în vreme ce alte zece procente au declarat că în astfel de situații preferă totuși să se abțină.

Concluzionând, se poate sesiza interesul deosebit pe care îl constituie social media pentru generația tânără, cei mai mulți dintre tinerii ce au fost subiect de studiu al prezentei cercetări declarându-se utilizatori frecvenți ai acestea (exceptând situații în care sunt preocupați de diverse alte aspecte, în fruntea acestora poziționându-se jobul).

De asemenea, cei mai mulți dintre tineri susțin că obișnuiesc să își acceseze contul de Facebook pentru a fi la curent cu diversele noutăți regăsite în mediul determinat de cunoscuta rețea de socializare, dar și pentru a intra în legătură cu prietenii, ori pentru a afla o serie întreagă de informații.

Prin prisma informațiilor pe care le descoperă în social media, tinerii din „generația Facebook” reușesc să se implice în diversele probleme ori chestiuni ce sunt considerate a fi de actualitate, dar și să realizeze comunicarea cu prietenii ori cu diversele cunoștințe pe care îi au în lista contului social media.

În situația în care descoperă pe Facebook un conținut viral ce vizează anumite probleme civice, marea majoritate a tinerilor preferă să se limiteze la a le comenta, dar și să se remarce prin diverse reacții, ce sunt direct influențate de conținutul respectiv.

În ciuda acestui aspect, există și situații virale în care tinerii sunt gata să ia atitudine, ca și să se implice prin distribuirea respectivelor conținuturi ce privesc anumite viral probleme civice în social media, dacă nu public, atunci numai prietenilor ori cunoștințelor.

Cei mai mulți dintre tinerii actualei generații Y susțin că preferă să nu se implice în nici un fel în situația în care descoperă în social media un conținut caracterizat de viralitate și care include aspecte de natură civică, ei fiind însă foarte interesați de diversele conținuturi pe care le regăsesc în social media.

În unele situații, generația Y uzează de selectivitate în abordarea conținuturilor distribuite de prietenii ori de cunoscuții, iar în cazul în care descoperă diverse conținuturi publice cu care este de acord înțelege să ia atitudine, dar și să reacționeze.

Nu de puține ori, tinerii susțin că se limitează la a adăuga comentarii acestor conținuturi distribuite pe Facebook sau chiar de a distribui (public ori personalizat) respectivele conținuturi, cu mențiunea că în puține situații (ce depind de natura subiectelor) aceștia înțeleg să ia atitudine și să se implice.

În plus, s-a semnalat faptul că în fața unor poziții similare cu ale lor, ce sunt distribuite în mediul online de diverșii prieteni ori de către cunoștințe, tinerii preferă să aibă reacții (diverse) ori să comenteze, în acest fel înțelegând să le susțină în fața restului participanților la discuții. Și chiar dacă subscriu pozițiilor prietenilor sau cunoștințelor, regăsite în social media, marea majoritate a tinerilor aleg să facă notă separată sau să se abțină de la implicare ori comentarii.

CONCLUZII

La finalul prezentei lucrări de diplomă, se poate remarcă faptul că, urmare a analizei impactului deosebit pe care îl determină mass-media la nivelul actualei societăți contemporane (o influență deosebită fiind generată de social media), în marea majoritate a cazurilor acestea reușesc să influențeze și să afecteze numeroase decizii, atitudini, păreri, reacții, dar și opinii ale persoanelor, influența acesteia asupra populației tinere fiind una majoră.

Fenomenul diversificării și multiplicării mijloacelor de comunicare în masă a atras după sine și o creștere exponențială a puterii determinate de acestea asupra marii majorități a populației, dar și la nivelul mediului social, în paralel remarcându-se și dezvoltarea constantă a interesului manifestat în raport cu diversele informații, știri, evenimente regăsite în mass-media.

În acest fel, mass-media și social media au ajuns să impună și să determine un adevărat sistem al valorilor materiale și spirituale, în special prin conținutul informațiilor, al știrilor, ca și al imaginilor reprezentative, astfel acestea reușind să imprime un complex și vast ansamblu al atitudinilor și reacțiilor resimțite de publicul larg, mai cu seamă în cadrul populației tinere.

Percepută prin prisma mijlocului de comunicare în masă, mass-media, oricare ar fi specificul acesteia, reușește să genereze iluzia participării, ca și pe cea a implicării active în mijlocul diverselor evenimente. Tot aceasta este cea care conferă marii majorități a populației totalitatea informațiilor de care aceasta are nevoie, informații ce sunt prezentate publicului larg în forme cosmetizate sau nu, în funcție de nevoile percepute.

Efectul comunicărilor de tip ideal implică multitudinea proceselor, ca și a consecințelor ce sunt determinate de receptarea mesajelor diverse, cu mențiunea că toate aceste procese, ca și consecințe nu pot fi atribuite decât strict respectivului act de comunicare. Iar în ultima perioadă s-a remarcat și faptul că includerea new media în cadrul sferei mediatizării informaționale a determinat o reconfigurare a diverselor practici existente în domeniul comunicării mediatice, în paralel cu condițiile dedicate producerii acestora la nivelul spațiului public.

În plus, la nivelul clasicelor emisiuni informative, ca și a dezbaterilor mult transformate în tendința tabloidizării, se remarcă incorporarea tot mai frecventă a noilor resurse comunicaționale, dintre acestea evidențiindu-se rețelele de socializare, forumurile, blogurile, vloggurile, etc.

Astfel, în actualul context tehno-mediatic se poate realiza nu doar așa numita mediere a „proximității instantanee”, o caracteristică a fenomenului globalizării informaționale, ci și o nouă formă de jurnalism, ce are la bază numeroase noi forme ale interacțiunii cu publicul, exceptând formele deja consacrate, de genul sondajelor de opinie, mesajele adresate redacției, prezența publicului în platou, etc.

În cadrul actualului context, generat de includerea graduală a new-media în cadrul mediei clasice se remarcă faptul că la nivelul publicurilor încep să se contureze diverse identități culturale, în detrimentul procesului de mediere ce s-ar impune între actuala lume socială și diversele identități deja existente. Acestui aspect i se mai adaugă și cel determinat de actuala tehnologie multimedia, ce deține capacitatea de a induce o modalitate nouă de reprezentare la nivelul comunicării mediatice, ca și al interacțiunii cu aceasta, punctul de pornire poziționându-se în sfera imaginarului conectivității.

Se impune a se lua în calcul și aspectul conform căruia actuala interacțiune realizată între instanțele mediatice și diversele publicuri poate să se realizeze aproape instantaneu, astfel cum se derulează și rețelele de interacțiuni dintre diferitele categorii de publicuri.

În era mediei contemporane, ce a cunoscut inovații deosebite în ultimul deceniu se constată frecvent relativizarea conceptului dedicat surselor jurnalistice, cu mențiunea că, din păcate, a ajuns o practică uzuală utilizarea diverselor materiale ce sunt furnizate de amatori în surse ideale de declanșarea unor anchete de tip jurnalistic, pe baza cărora, deseori, se încearcă și construcția unor așa zis „evenimente”.

În acest context, se remarcă frecvent individualizarea complexului repertoriului diverselor fapte ce se poziționează ca bază pentru așa-zisele evenimente mediatice și cel puțin la nivel aparent, se remarcă o redefinire constantă a sferei dedicată așa-denumitelor interese generale, cu fiecare „material” ce este distribuit în mediul online de public, cu mențiunea că la nivelul spațiului comunicațional deschis participă nu numai publicul, ci și o parte reprezentativă a mediei.

BIBLIOGRAFIE

Autori români:

Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media, Iași, Editura Polirom, 1999

Ioan Drăgan, Comunicarea. Paradigme și teorii, Editura RAO, București, 2007

I. Petre, Universul valorilor și atitudinilor civice ale tinerilor la sfârșit de mileniu, 2008, Institutul de Sociologie al Academiei Române

Sergiu Tămaș, Dicționar politic, București, Editura Academiei Române, 1993

C. Zamfir, Indicatori și surse de variație a calității vieții

Autori străini:

Guy Lochard, Comunicarea mediatică, Editura Institutul European, București, 1998

Denis Mc Quail, Sven Windahl, Modele ale comunicării, pentru studiul comunicării de masă, Editura Comunicare.ro, București, 2010

Pierre Sorlin, Mass media, Editura Institutul European, București, 2002

Melvin L. De Fleur, Sandra Ball Rokeach, Teorii ale comunicării de masă, Iași, Editura Polirom, 1999

Leah A. Lievrouw, Theorizing Nex Media, disponibil la

Pachal Preston, Reshaping Communications Tehnology: Information and Social Change, Los Angeles, 2001, Sage Publications

R. Fidler, Mediamorphosis-Understanding New Media, Cluj Napoca, 2004, Idea Design & Print

Mohammad Al-Rawashdeh, The Effect of the digital space and media on the international relations, Journal of Advances in Political Science, vol. 2, no.3

New media [Fourth Edition], Oxford University Press, 2014, Melbourne, VIC

L. Berkowitz, Aggression: Its causes, consequences, and control. Philadelphia, PA: Temple University Press, 1993

L. D. Eron, L.R. Huesmann, M.M, Lefkowitz, & L.O. Walder, How learning conditions in early childhood -including mass media- relate to aggression in late adolescence. American Journal of Orthopsychiatry, 44

L. Chouliaraki, Le 11 septembre, sa mise en images et la souffrance distance, în Dayan, Daniel (sous la dir.), La terreur spectacle. Terrorisme et télévision, 2012, De Boeck

Bart Cammaerts, Nico Carpentier, Reclaiming the Media. Communication Rights and Democratic Media Roles, 2011, Intellect Ltd

Jean Pierre Esquenazi, Sociologie des publics, 2010, La Décounerte, Paris

Site-uri consultate:

http://polaris.gseis.ucla.edu/llievrou/LievrouwMeta.pdf

http://cirworld.org/journals/index.php/JOS/article/view/3470N/pdf_19

http://www.oup.com.au/titles/higher_ed/media_studies/9780195577853

ANEXA

CHESTIONAR

1.Aveți un cont de Facebook?

Da

Nu

2.Sunteți un utilizator frecvent al Facebook-ului?

Da

Uneori

În limita timpului liber

Nu

3. Obișnuiesc să îmi accesez contul de Facebook pentru…?

Să aflu diverse informații

Să fiu la curent cu noutățile

Din plictiseală

Pentru a interacționa cu prietenii

Nu știu/nu răspund

4. Informațiile pe care le regăsesc postate/distribuite pe Facebook îmi sunt de ajutor în…?

A fi la curent cu ceea ce se întâmplă

A înțelege anumite aspecte/tendințe

A realiza o relație de comunicare cu prietenii

A mă implica în diversele probleme/chestiuni de actualitate

5. Cum reacționați în fața unui conținut viral ce presupune o problemă de ordin civic?

Iau atitudine

Prefer să nu mă implic

Mă implic, distribuind conținutul și prietenilor meu

Mă limitez la comentarii/reacții

6. Cât de mult contează conținutul distribuit de prieteni/cunoștințe în online pentru tine?

Foarte mult

Mult

Nu prea mă interesează

Sunt selectiv

Nu contează

7. În momentul în care descoperiți pe conținutul public din Facebook o opinie a unui prieten căreia îi subscrieți…?

Reacționez

Comentez/distribui

Iau atitudine

Prefer să nu mă implic

8. Cum reacționați în fața pozițiilor prietenilor sau cunoștințelor ce sunt similare cu ale voastre?”

Mă alătur acestora

Prefer să fac notă discordantă

Reacționez/comentez

Prefer să mă abțin