Fabricarea Scarilor de Interior din Lemn Masiv

Fabricarea scârilor de interior din lemn masiv.

1.Introducere

Scările ușurează viața oamenilor și în același timp putem circula între nivele în mod firesc. Cănd urcăm s-au coborăm de pe o scară nici nu ne găndim la complexitatea acestora. Elementele scării trebuie să fie rezistente ,masive dar și estetice ca o mobilă. O scară comodă poate să fie inima casei noastră. În lumea scărilor există căteva exemplare celebre cu care putem întălni în media,probabil cel mai cunoscut scară a lumii este

2.Modele de scâri interior

2.1 Clasificarea scărilor

3.Tehnologia de fabricație.

3.1 Prelucrarea mecanică a treptei

3.1.1 Debitarea treptei.

Din punctual de vedere al succesiunii operațiilor și a utilizării mașiniilor și instalaților, tehnologia debitării lemnului masiv este similară atât încazul existenței unui atelier de debitare in cadrul unui combinat de prlucrarea lemnului, cît și în cazul unor întreprinderi specializate. Operațțile specifice tehnologiei de debitare , ca spintecări, secționări și retezări, se realizeaza cu adaosuri de prelucrare s-au direct la dimensiunea finală. În vederea obținerii unui randament cantitativ mărit, pentru o anumită calitate urmărită, se execută operația de însemnare a materialului, ținând seama de condițiile de admisibilitatea a defectelor în produs. Pentru secționarea sau retezarea semifabricatelor din lemn masiv, se utilizeaza ferăstraie circulare simple și duble, cu avans manual sau cu comandă hidropneumatica. Ferestraiele circulare potavea mișcarea automată de revenire la poziția inițială de lucru iar capetele de lucru pot fi reglabile în înâlțime și adâncime, cum și în poziția înclinatâ,pentru secționări în unghi.

3.1.2 Îndreptare la față și un cant.

Procesul de prelucrare mecanică a elementelor din lemn masiv după debitare începe cu îndreptarea suprafețelor spre a le dă o formă geometrica regulată,care se servească ca bază de referință pentru operațiile următoare.

Pentru obținerea unui corp geometric regulat,se procedează mai întîi la realizarea unei suprafață plane, după care se execută a doua suprafața la unghi de 90° față de prima. Dacă muchia nu este formatizat corect etapele urmatoare devin imposibili.

3.1.3 Spintecare lățimii.

Dacă muchia de 90 de grade este executat corect putem începe spintecarea la lățime.Prin spintecare obținem un cant perfect paralel cu cantul îndreptat.

Utilajul specific este o mașină de îndreptat, cu cele două mese,egale sau inegale, cu rigla de ghidaj și dispozitiv de avans mecanic. Planul mesei din jumătatea din spate trebuie să fie poziționat tangent la suprafața cilindrului descris de mișcare rotativa a tăișului cuțitelor, iar jumătatea din față să fie așezată mai jos decât cea din spate cu o diferență egală cu grosimea așchiei care se ridică prin prelucrare. Grosimea primului strat de prelucrare variează între 1,25 și 2 mm.Dispozitivul de avans mecanic realizează viteză până 30m/min, fiind utilizabil orice mașină care lucrează prin trecere. Rugozității diferențiate se obțin prin schimbarea de regim a avansului , iar mărimea stabilită depinde de restul operațiilor și de condițiile impuse produsului finit.

3.1.4 Rindeluirea la grosime.

Mașinile

Mașinile

Prin rindeluire la grosime obținem o suprafața uniforma si perfect paralela cu fața îndreptată.Suprafața dorită se obține prin mai multe treceri fiind suprafața denivelata,cu o singura trecere putem indeparta un strat de maxim 2 mm.

3.1.5 Lipirea reperelor

Dacă lățimea treptei este mai mare se execută din două s-au trei bucăți în vederea eliminării curbării. Aceasta operație se execută la mașina de frezat cu ax vertical cu lamba proprie s-au lambă străinâ prin lipire. Material propriu-zisă pentru lamba strâine este benzi spintecate de placaj de 4 s-au 6 mm.Placajul fiind stratificat are o rezistență excepționalâ. La lipire folosim adezivi de calitate tip D3 care rezistent la umiditate.

3.1.6 Chituirea

Prin chituirea înbunătățim calitatea suptafeței.Înainte de chituire trebuie să curățăm suprafața de praf și de așchii cu ajutoruld e aer comprimat s-au cu o pensulă curată. Chitul se aplică cu un șpaclu. Defectele mai mari astupăm cu mai multe straturi.După uscare culoarea chitului trebuie să fie identic cu materialul tratat, dupa uscarea chitului urmează șlefuirea.

3.1. Calibrare și șlefuire

Operații tehnologice de șlefuire

Șlefuirea este operația care precede în procesul de fabricație operația de finișare. Prin șlefuire se realizează suprafețe la care asperitățile lăsate de uneltele anterioare nu se mai disting cu ochiul liber iar piesa nu mai prezintă nici un fel de adaosuri dimensionale. Calitatea șlefuirii depinde de particularitățile celor trei elemente care participă în procesul de șlefuire și anume: lemnul, materialele de șlefuire (hîrtia și pînza de șlefuit) și utilajul.

Duritatea unui lemn influențează direct modul de comportare al acestuia în timpul șlefuirii. Sub aspectul constituenților chimici din lemn, trebuie menționat că lemnele bogate în rășină se șlefuiesc greu, ca urmarea umplerii cu rășină a spațiilor dintre granul, reducîndu-le capacitatea de așchiere. Din acest considerent, la lemnul de acest gen trebuie folosită hîrtia de șlefuit cu granulație mare.

Lemnele bogate în tanin (stejar, castan, nuc) se șlefuiesc cu materiale abrazive lipsite de urme de fier, pentru a se evita ca acestea, în combinație cu taninul, să producă reacții de culoare. Această precauție se ia, în special, cînd se urmărește menținerea culorii naturale a lemnului.

Direcția fibrelor este, de asemenea, un factor caracteristic lemnului, de care trebuie să se țină seama la șlefuire. Astfel, șlefuirea lemnului masiv se face paralel cu fibrele, cele mai bune rezultate obținîndu-se dacă mișcarea de șlefuire paralel cu fibrele este combinată cu o mișcare oscilatorie. Umiditatea lemnului este considerată un factor principal în lucrările de șlefuire, deoarece influențează direct randamentul specific al sculei, în mod normal lemnul șlefuindu-se în stare uscată. Șlefuirea suprafețelor plane se face pe mașini diferențiate constructiv și ca regim de lucru funcție de mărimea și felul de prelucrare a suprafeței. Din punctul de vedere al alegerii sculelor și al regimurilor de lucru, se distinge șlefuirea suprafețelor ca operație de prelucrare mecanică pregătitoare pentru finisare și ca operație specifică procesului de finisare. Șlefuirea ca operație de prelucrare mecanică este ultima operație al cărui scop principal este nivelarea suprafețelor în vederea finisări. În categoria acestor prelucrări mecanice intră și șlefuirea pentru pregătirea suprafețelor înainte de furniruire. Șlefuirea după aplicarea de masă de șpaclu, de lacuri și vopsele este o operație de corectare a suprafețelor peliculelor și se execută la mașini de șlefuit cu disc, cu bandă sau cu cilindri. Șlefuirea suprafețelor furniruite necesită o deosebită atenție, deoarece stratul de furnir, care este uneori sub 0,6 mm grosime, poate fi ușor îndepărtat, mai ales cînd panoul prezintă deformații de planitate.

Gradul de prelucrare a suprafeței și condițiile de planitate determină alegerea tipului de granulație și numărul de treceri prin mașină.

Șlefuirea suprafețelor plane. Reperele cu fețe plane se șlefuiesc la mașini de șlefuit cu cilindri, cu bandă sau cu disc. La mașinile de șlefuit, vitezele de șlefuire sînt de 12-25 m/s. La mașinile cu cilindri (de obicei cu 3 cilindri), pe lîngă mișcarea de rotație se realizează și o mișcare axială (oscilație). Cursa este de 60-120 mm, cu 100-120 oscilații pe minut.

Cea mai bună productivitate se obține la o viteză de șlefuire de 20-25 m/s. Numărul de mișcări auxiliare ale cilindrilor, viteza de șlefuire și viteza de avans sînt în directă corelație, ele determinînd gradul de finețe pentru diferite prelucrări. Prin șlefuiri la mașinile de șlefuit cu cilindri, gradul de netezire a suprafeței șlefuite crește pe măsură ce se majorează numărul de oscilații, care însă nu trebuie să depășească maximum 100 oscilații/min. De asemenea, finețea la șlefuire este cu atît mai bună, cu cît avansul este mai mic (4-16 m/min).

Mașinile de șlefuit cu disc pot avea discul plasat vertical sau orizontal. Cele cu discul vertical pot fi înzestrate cu două discuri așezate paralel, cîte unul la fiecare capăt al arborelui de lucru, permițînd asfel lucrul simultan a doi muncitori. Aceste mașini se folosesc, în general, pentru șlefuirea suprafețelor plane ale pieselor de dimensiuni reduse.

Șlefuirea de suprafețe plane și profilate.

Mașinile de șlefuit cu bandă execută șlefuiri atît la piese plane, cît și la piese cu forme curbe sau profilate.

Viteza benzii este de 22-28 m/s.

Pentru șlefuirea de suprafețe curbe la piese mici, se folosesc și mașini cu tamburi elastic cu aer, care permit o mulare în toate planurile. Pentru șlefuiri de rame cu traverse se utilizează mașinile de șlefuit pendulare, al căror ax de lucru se plasează pe suprafața de șlefuit, datorită articulațiilor și montării arborilor pe rulmenți.

În afara mașinilor enumerate pentru șlefuiri de suprafețe plane și profilate, se mai folosesc mașini speciale cu bandă de șlefuit canturi profilate. Mașina execută șlefuirea profilelor, a canturilor drepte și a falțurilor, atît pentru lemn masiv, cît și pentru piese furniruite. Este dotată cu o bandă abrazivă flexibilă, care permită adaptarea la forma profilului ce urmează să se șlefuiască. Pentru șlefuirea pieselor profilate se folosesc șabloane. Marginile benzii sînt menținute în poziția îninsă prin trecerea lor între uluce de culisare. La șlefuirea primară folosim un mașina de calibrat cu granulație P 60 .După calibrare urmează umectarea lemnului.Umectarea are un efect foarte important asupra suprafața materialului,dupa umectare fibrei lemnului se trage umiditatea și se ridica puțin la suprafața.După uscarea suprafeței șlefuim cu granulație de P 80/100 eliminănd fibrelele ridicată ,ulterior la finisare nu-se mai avem probleme asemanatoare.

3.1.7 Dimensionarea finala a treptei.

Dimensionare finală se exeută la o ferestrău circular cu masa mobilă

3.1.8 Rotunjirea feței treptei.

Rotunjirea se executa la o mașina de frezat cu ax vertical.

3.1.9 Frezarea uluc pentru contratreapta

La frezarea ulucului folosim același mașină ca la rotunjire doar trebuie schimbate cuțite de freza. Ulucul se face cu o freză dreapta de 7 s-au de 10 mm. Operația asta necesită mare atenție pentru ca ulucl nu are voie să ajungă pănă la capătul treptei.

3.2 Tehnologia de mulare și presare a balustradei scărilor de interior.

3.3 Montarea scări de interior.

3.4 Finisarea

4. Concluzii

5. Bibliografie

6. Anexe