Fabrica DE Procesare A Prunelor – Prune Uscate, Comuna Moroieni, Judetul Dambovita

CUPRINS

INTRODUCERE

FONDURI EUROPENE STRUCTURALE

Obiectivele Politicii de Coeziune în perioada 2007-2013

Orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile și inclusive 2014-2020

STUDIU DE CAZ: FABRICA DE PROCESARE A PRUNELOR – PRUNE USCATE, COMUNA MOROIENI, JUDEȚUL DÂMBOVIȚA

Date generale privind investiția

Descrierea societății

Descrierea obiectivului de investiție

Date tehnice ale investiției

Descrierea cladirii

Linia de spălare fructe

Linia de uscare/deshidratare a fructelor

Linia de ambalare/depozitare

Cultura prunului

Producție și cheltuieli

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Lista tabelelor și graficelor

Instrumentele Structurale – obiective și priorități __________________________ 8

Politica de coeziune 2007-2013 – alocări pe obiective și state membre __________ 9

Alocările financiare din Fonduri Structurale și de Coeziune pentru România, în perioada 2007-2013 _________________________________________________ 10

Alocarea financiara indicativă a României pentru perioada 2014-2020 ________ 15

Hartă : Fondurile Structurale 2014 – 2020 _______________________________ 17

Distribuția populației pe grupe de vârstă _________________________________ 21

Fișa tehnică a modelului UPM-3 _______________________________________ 34

Câțiva indicatori de productivitate a cuptorului UMP-3M _________________ 35

Cheltuieli cu plantația _______________________________________________ 46

Cheltuieli cu salariații din hală ________________________________________ 47

Cheltuieli cu utilitățile _______________________________________________ 47

Cheltuieli necesare pentru un ciclu de producție pe un an ____________________ 48

Cheltuieli cu plantația _______________________________________________ 49

Cheltuieli cu salariații din hală ________________________________________ 49

Cheltuieli cu utilitățile ____________________________________________ 50

Cheltuieli necesare pentru următorii 4 ani _____________________________ 50

Venituri din vânzări _________________________________________________ 51

Profitul ___________________________________________________________ 51

INTRODUCERE

Fondurile Structurale și de Coeziune sunt intrumentele financiare pe care Uniunea Europeană le folosește pentru realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaționale,cât și pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, scopul acestora fiind realizarea coeziunii economice și sociale.

Pentru România alocările financiare din Fondurile Structurale și de Coeziune, în perioada 2007-2013, sunt în prețuri la nivelul anului 2004 de 17,317 miliarde Euro, adică în prețuri curente de 19,668 miliarde Euro.

Lucrarea de față este structurată în două mari capitole, precedate de o introducere, organic legate între ele care prezintă construirea unei fabrici de procesare a prunelor, mai exact de uscare a acestora.

În primul capitol, intitulat ”Fonduri europene structurale” sunt prezentate obiectivele politicii de coeziune în perioada 2007-2013, cât și orientările metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile și inclusive pentru perioada 2014-2020.

Capitolul doi, intitulat ”Fabrica de procesare a prunelor-prune uscate, comuna Moroieni, județul Dâmbovița”, cuprinde studiul de caz al lucrării. În cadrul acestuia sunt descriși pașii necesari în formarea unei fabrici, cât si date legate materia primă, adică prunele.

Capitolul doi este urmat de concluziile acestei lucrări în care sunt extrase principalele idei din capitolele anterioare, cât și avantajele prezentate de fructele uscate.

FONDURILE EUROPENE STRUCTURALE

Fondurile Structurale și de Coeziune sunt intrumentele financiare pe care Uniunea Europeană le folosește pentru realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaționale,cât și pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, scopul acestora fiind realizarea coeziunii economice și sociale.

Pentru a atinge obiectivele în vederea cărora a fost creată, Uniunea Europeană acționează prin stabilirea unei piețe unice și stabilirea unei uniuni economice și monetare, dar și prin implementarea unor politici comune. Principalele politici comune prin care acționează Uniunea Europeană sunt:

Politica agricolă comună;

Politica privind pescuitul;

Politica de coeziune;

Politica agricolă comună

Politica agricolă comună sau PAC are rolul de a asigura un standard de viață rezonabil al fermierilor și consumatorilor produse agricole de calitate la prețuri rezonabile. Politica agricolă comună are un set de reguli și mecanisme care au ca scop reglementarea producției, comerțului și procesarea produselor agricole, cât și dezvoltarea rurală.

Politica agricolă comună este considerată cea mai semnificativă din punct de vedere financiar, dispunând de aproape jumătate din bugetul UE. Resursele financiare de care dispune sunt alocate astfel:

Fondul European pentru Garantare Agricolă, acesta este destinat plăților directe către agricultori și măsurilor de piață

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, este destinat dezvoltării rurale

Politica privind pescuitul

Aceasta are ca scop administrarea fondului piscicol pentru beneficiul comunităților pescărești, dar și al consumatorilor, asigurându-se și prevenirea pescuitului în exces.

Politica de coeziune are ca scop:

sprijinirea regiunile care au rămas în urmă să recupereze decalajul economic, dar și social care există față de regiunile dezvoltate ale Uniunii;

diversificarea economică a regiunilor confruntate cu problemele de structură economică;

revitalizarea zonele urbane care sunt în declin;

crearea unor noi locuri de muncă.

Instumentele prin care politica de coeziune funcționează sunt:

Fondurile structurale;

Fondul European de Dezvoltare Regională;

Fondul Social European.

Uniunea Europeană este în prezent una dintre regiunile cele mai prospere din lume, astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2007 numărul statelor membre a ajuns la 27. UE are o piață internă de peste 480 milioane de locuitori care locuiesc în 268 de regiuni.

Obiectivele Politicii de Coeziune în perioada 2007-2013

Politica de coeziune este într-un cuvând politică a solidarității.

În perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformată pentru a raspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona și la Goteborg (economie competitivă bazată pe cunoaștere, cercetare și dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forței de muncă).

Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezinta Fonduri Structurale in cadrul Obiectivului "Convergenta", 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului "Cooperare Teritoriala Europeana" (inclusiv transferurile la Instrumentul pentru Asistenta de Pre-Aderare – IPA si Instrumentul European de Vecinatate si Parteneriat – ENPI). Alocarile anuale din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) si Fondul European pentru Pescuit sunt incluse in scop informativ, in conformitate cu cerintele Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006. Alocarea Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) in cadrul Obiectivului "Convergenta" si Fondului de Coeziune necesita o cofinantare nationala estimata la 5,53 mld Euro, constituita atat din surse publice (77% din totalul cofinantarii), cat si din surse private (23%).

Obiective stabilite pentru perioada 2007-2013:

Obiectivul Convergență: destinat să grăbească dezvoltarea economică pentru regiunile rămase în urmă, prin investiții în capitalul uman și infrastructură de bază. Fiind finanțat cu 81,54% din bugetul destinat fondurilor structurale și de coeziune.

Obiectivul Competitivitate Regională și Ocuparea Forței de Muncă: destinat să consolideze competitivitatea și atractivitatea regiunilor, precum și capacitatea de ocupare a forței de muncă printr-o dublă abordare (angajați și angajatori). Acesta vizează regiunile din statele membre ale Uniunii Europene care au un PIB/locuitor mai mic decât 75% din media comunitară. Obiectivul Competitivitate Regională și Ocuparea Forței de Muncă este (finanțat cu 15,95% din bugetul destinat fondurilor structurale și de coeziune și vizează regiunile care un sunt elagibile în cadrul obiectivului de convergență.

Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană: urmărește întărirea cooperării la nivel transfrontalier, transnațional și interregional, regiunile care intră sub așa numitul ”efect static”. Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană este finanțat cu 2,52% din bugetul destinat fondurilor structurale și de coeziune și vizează toate regiunile din cadrul Uniunii Europene care se referă la:

■ cooperarea transnațională

■ cooperarea transfrontalieră

■ cooperarea interregională

Cele trei instrumente vor fi folosite pentru a ajuta la reducerea disparităților de dezvoltare economică între diversele regiuni ale Uniunii Europene, punându-se accentul pe cunoaștere și inovare, cât și pe crearea unor noi locuri de muncă, cooperare între regiuni și pe transformarea regiunilor în locuri atractive pentru a investi și pentru a munci.

Acestea sunt următoarele:

Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate reducând diferența dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și recuperarea decalajului de către regiunile cele mai puțin favorizate, dar și al zonele industriale în declin, cât și regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, cum ar fi regiunile insulare și zonele muntoase, zonele cu densitate mică a populației și regiunile de frontieră.

Fondul Social European (FSE) se ocupă de prioritățile și obiectivele Uniunii Europene din domeniul educației și formării profesionale, combate excluderea socială (în special aceea a categoriilor defavorizate) a persoanelor handicapate, dealtfel promovează egalitegalitatea între bărbați și femei și al nediscriminării.

Fondul de Coeziune (FC), se ocupă cu intensificarea coeziunii economice și sociale în cadrul UE în perspectiva promovării unei dezvoltări durabile. Cu ajutorul acestuia se intervine pentru acțiuni din domeniul rețelelor transeuropene de transport, al celor legate de dezvoltarea durabilă care au avantaje clare pentru mediu, spre exemplu eficacitatea energetică și energiile regenerabile, în domeniul transportului care nu au legatură cu rețelele transeuropene, transportul feroviar, transportul pe căile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal și interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim și aerian, transporturile urbane specifice și transporturile publice. Fondul de Coeziune cuprinde două Acțiuni Complementare, respectiv:

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR)

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Instrumentele Structurale – obiective și priorități

Cadrul normativ al Instrumentelor Structurale regulamente, care sunt direct aplicabile în cele 27 state membre, dar și alte acte normative care reglementează politica de coeziune a Uniunii Europene sunt următoarele:

■ Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 2006/702/EC, referitoare la liniile strategice comunitare privind coeziunea

■ Regulamentul 1080/2006, se referă la Fondul European de Dezvoltare Regională

■ Regulamentul 397/2009, apar modificările Regulamentului 1080/2006

■ Regulamentul 1081/2006, se referă la Fondul Social European

■ Regulamentul 396/2009, apar modificările Regulamentului 1081/2006

■ Regulamentul 1082/2006, se referă la grupările europene de cooperare teritorială

■ Regulamentul 1083/2006, sunt prezentate prevederile generale ale Instrumentele Structurale

■ Regulamentul 1828/2006, este prea de coeziune a Uniunii Europene sunt următoarele:

■ Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 2006/702/EC, referitoare la liniile strategice comunitare privind coeziunea

■ Regulamentul 1080/2006, se referă la Fondul European de Dezvoltare Regională

■ Regulamentul 397/2009, apar modificările Regulamentului 1080/2006

■ Regulamentul 1081/2006, se referă la Fondul Social European

■ Regulamentul 396/2009, apar modificările Regulamentului 1081/2006

■ Regulamentul 1082/2006, se referă la grupările europene de cooperare teritorială

■ Regulamentul 1083/2006, sunt prezentate prevederile generale ale Instrumentele Structurale

■ Regulamentul 1828/2006, este prezentată implementarea Regulamentului 1083/2006

■ Regulamentul 284/2009, de modificare a Regulamentului 1083/2006

■ Regulamentul 1084/2006, se referă la Fondul de Coeziune

Resursele financiare disponibile pentru FSC în perioada 2007-2013 sunt de 308,041 mld Euro, aproximativ 35,6% din bugetul Uniunii Europene, care este în valoare de 864,4 mld. Euro. ⃰

Împărțirea financiară pe cele 3 obiective este următoarea:

obiectivul convergență – 251.163.134.221 Euro (81,54% din total);

obiectivul competitivitate regională și ocuparea forței de muncă – 49.127.784.318 Euro (15,95% din total);

obiectivul cooperare teritorială europeană – 7.750.081.461 Euro (2,52% din total)

Politica de coeziune 2007-2013 – alocări pe obiective și state membre

Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/poat/upload/fis_docs/manual_formare.pdf

Pentru România alocările financiare din Fondurile Structurale și de Coeziune, în perioada 2007-2013, sunt în prețuri la nivelul anului 2004 de 17,317 miliarde Euro, adică în prețuri curente de 19,668 miliarde Euro.

Alocările financiare din Fonduri Structurale și de Coeziune pentru România, în perioada 2007-2013

Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/poat/upload/fis_docs/manual_formare.pdf

Criteriile de elegibilitate privind evaluarea și selecția se bazează pe prevederile:

Programelor Operaționale 2007 – 2013;

Regulamentelor Consiliului și Regulamentele Comisiei;

Legislației comunitare și naționale

Prevederile naționale se aplică acolo unde lipsesc regulile Comunității și acolo unde prevederile naționale sunt mai stricte decât regulile Comisiei, acestea nu pot fi niciodată mai permisive decât regulile Comunității, detaliindu-le și câteodată restrâng regulile Comunității.

Exista cateva „dimensiuni” ale eligibilității:

■ Localizarea geografică – doar anumite zone sunt eligibile pentru anumite tipuri de programe sau activități;

■ Scopul intervenției – există restricții cu privire la tipurile de activități care pot fi cofinanțate din diferitele fonduri;

■ Categorii de costuri – anumite categorii de costuri sunt excluse;

■ Timpul – exista limite cu privire la perioada în care se pot face cheltuielile;

■ Nivelul incidenței cheltuielilor – care este etapa relevantă în lanțul plăților pentru calculul cheltuielilor? (beneficiari)

■ Conformitatea cu alte reguli sau politici ale Comunității – toate activitățile finanțate de fonduri trebuie să fie conforme cu regulile și politicile Comunității, cum ar fi achiziții publice, concurență, mediu și egalitate de șanse;

■ Cerințe de publicitate – publicitatea care se face operațiunilor finanțate de către CE trebuie să fie adecvată;

■ Principiul “Costurilor reale” – cu anumite excepții, sunt eligibile doar costurile plătite într-adevar de beneficiar și dovedite cu facturi sau documente cu valoare doveditoare echivalentă;

■ Păstrarea documentelor suport – dovada cheltuielilor efectuate și conformitatea cu toate condițiile de finanțare trebuie păstrată pentru o anumita perioadă;

■ Durabilitatea operațiunilor – investițiile trebuie păstrate operaționale pentru o anumită perioadă.

Beneficiarii eligibili care se pot bucura de fondurile nerambursabile sunt:

– Persoanele fizice;

– Persoanele fizice autorizate ( care sunt infiintate in baza OUG nr. 44/16 aprilie 2008);

– Intreprinderile individuale (care sunt infiintate in baza OUG nr. 44/16 aprilie 2008);

– Intreprinderile familiale (care sunt infiintate in baza OUG nr. 44/16 aprilie 2008);

– Societatile in nume colectiv – SNC ( care sunt infiintate in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

– Societatile in comandita simpla – SCS (care sunt infiintate in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

– Societatile pe actiuni – SA (care sunt infiintate in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

– Societatile in comandita pe actiuni – SCA (care sunt infiintate in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

– Societatile cu raspundere limitata – SRL (care sunt infiintate in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

– Societatile comerciale cu capital privat (care sunt infiintata in baza Legii nr. 15/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

– Societatile agricole (care sunt infiintate in baza Legii nr. 36/ 1991);

– Societatile cooperative agricole (care sunt infiintate in baza Legii nr. 1/2005);

– Cooperativele agricole (care sunt infiintate in baza Legii nr. 566/2004), insa cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca intereselor propriilor membri).

Activitatile eligibile

Fondurile nerambursabile sunt acordate beneficiarilor eligibili pentru investitii corporale si/sau necorporale, conform urmatoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

1. pentru construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate in productia agricola la nivel de ferma,acestea includ si investitiile pentru respectarea standardelor comunitare, dar si pe cele pentru protectia mediului si depozitarea ingrasamintelor;

2. pentru construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, incluzand si utilitatile si racordurile identificate ca necesare in cadrul Studiului de Fezabilitate sau Memoriului Justificativ;

3. pentru construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte, cum ar fi: echipamentele necesare producerii de furaje, instalatiile de muls, liniile tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotarile tehnice in scopul asigurarii controlului calitatii la nivel de ferma etc.;

4. pentru construirea si/sau modernizarea serelor, dar si a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor avand in vedere respectarea conditiilor de mediu;

5. pentru achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca fiind necesare in cadrul Studiului de Fezabilitate sau Memoriului Justificativ;

6. pentru achizitionarea sau achizitionarea in leasing a unor noi mijloace de transport specializate, care sunt necesare activitatii de productie, identificate ca fiind necesare in cadrul Studiului de Fezabilitate sau Memoriului Justificativ;

7. pentru inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile care au ajuns la sfarsitul ciclului biologic de productie (dupa minim 40 ani) si care nu sunt incluse in sistemul de restructurare/reconversie al plantatiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA in cadrul OCP vin si infiintarea plantatiilor pentru struguri de masa;

8. pentru infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;

9. pentru infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori;

10. pentru investitii in producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile in cadrul fermei;

11. pentru investitii in infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, avand ca scop producerea de energie regenerabila;

12. pentru investitii in apicultura, exceptie facand cele realizate prin Programul National Apicol;

13. pentru investitii in procesarea produselor agricole la nivelul fermei, acestea cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, dar si de depozitare, racire etc.;

14. pentru costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, ca exemplu: taxele pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxele pentru eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala,

15. pentru investitii necesare adaptarii exploatatiilor in agricultura ecologica;

16. pentru investitiile care sunt necesare in realizarea conformitatii cu standardele comunitare.

Cheltuielile elegibile sunt acele cheltuieli realizate de către un beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul programelor operaționale, care pot fi finanțate atât din instrumente structurale, cât și din bugetul de stat și/ sau contribuția proprie a beneficiarului, conform reglementărilor legale comunitare și naționale în vigoare. Printre acestea enumerăm:

Autocisterne,

Autoizoterme acestea sunt prevazute cu izolatie termica a peretilor, fara agregat frigorific, si sunt folosite pentru transportul marfurilor alimentare,

Autoizoterme cu frig sunt folosite in transportul produselor perisabile sau cu temperaturi controlat),

Mijloace de transport animale,

Mijloace de transport albine.

Cheltuielile cu orice alt mijloc de transport nu sunt considerate eligibile.

Conditii de finantare

Fondurile disponibile sunt de 150.000.000 euro. In cadrul acestei sesiuni de depunere a proiectelor, alocarea financiara se va face distinct pentru:

Sectorul vegetal: 50 milioane Euro, din care:

Achizitii de utilaje ‐ 40 milioane Euro;

Proiecte cu constructii montaj: 10 milioane Euro.

2. Sectorul zootehnic: 50 milioane Euro, din care:

Achizitii de utilaje ‐ 10 milioane Euro;

Proiecte cu constructii montaj: 40 milioane Euro.

Indeplinirea standardelor pentru sectorul zootehnic: 15 milioane Euro, pentru implementarea standardelor pentru lapte crud. In cazul in care alocarea separata destinata proiectelor care vizeaza unul din sectoare nu se va consuma, aceasta va fi utilizata pentru finantarea proiectelor care vizeaza alte tipuri de investitii, conform aprobarii M.A.D.R.

Valoarea maxima eligibila pe care o poate atinge un proiect este de:

125.000 euro pentru fermele de familie;

2.000.000 euro pentru indeplinirea standardelor;

2.000.000 euro pentru constructii-montaj, din sectorul zootehnic;

1.000.000 euro pentru constructii-montaj, din sectorul vegetal;

1.000.000 euro pentru achizitii de utilaje (echipamente), din sectorul zootehnic;

700.000 euro pentru achizitii de utilaje, din sectorul vegetal.

1.2 Orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile și incluzive 2014-2020

Pentru perioada 2014-2020 au fost prezentate in octombrie 2011 propunerile privind pachetul legislativ referitor la Politica Agricolă Comună și Politica Comună pentru Pescuit, de catre Comisia Europeană.

Statele membre ale UE negociaza aceste propruneri inainte de a fi adoptate în mod oficial de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European.

În cea de a doua versiune a Acordului de Parteneriat, propunerile pentru alocărle financiare indicative care sunt la nivelul programelor operaționale prin care România va atrage fondurile alocate pentru politica de coeziune sunt:

Alocarea financiara indicativă a României pentru perioada 2014-2020

Sursa: http://eufinantare.info/fonduri-europene-2014-2020.html

Dispoziții generale aplicabile FEDR, FSE și Fondului de coeziune sunt:

ACOPERIREA GEOGRAFICĂ A CONTRIBUȚIILOR

Fiecare regiune europeană beneficiaza de sprijin din partea FEDR și FSE. Exista o diferentirere între regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate pentru a se asigura concentrarea fondurilor potrivit nivelului produsului intern brut (PIB) al fiecărei regiuni.

PROGRAMARE STRATEGICĂ CONSOLIDATĂ ORIENTATĂ SPRE REZULTATE

Comisia Europeană propune un program orientat în îmbunătățirea eficacității programelor politicii de coeziune. Aceasta propune si introducerea unui plan común de actiune, fiind o opțiune a unui tip specific de operațiune Acest program va fi definit și gestionat în funcție de realizările și rezultatele obținute a fiecărui stat.

RAȚIONALIZAREA GESTIUNII ȘI CONTROLULUI FINANCIAR

Sistemul de gestiune și control trebuie să găsească un echilibru între costurile și riscurile implicate. Utilizând o abordare bazată pe risc rolul Comisiei în reexaminarea ex ante a sistemelor naționale de gestiune și control va fi proporțional. Programele de mici dimensiuni vor fi scutite de o reexaminare a Comisiei. Abordarea bazată pe risc reduce costurile administrative și consolidează asigurarea, întrucât resursele Comisiei sunt folosite mai eficient și direcționate către zonele în care riscurile sunt mai ridicate.

ORIENTAREA CĂTRE „E-COEZIUNE”

Gestionarea datelor electronic imbunatateste capacitatea de control a proiectelor și cheltuielilor, reducând în mod semnificativ sarcina administrativă. Statele membre sunt obligate să instituie, până la sfârșitul anului 2014, sisteme care să permită beneficiarilor prin care să transmită toate informațiile pe cale electronică.

Hartă : Fondurile Structurale 2014 – 2020

Sursa: Comisia Europeană

Principalele caracteristici ale viitorului proces de programare:

concentrarea tematică a priorităților strategiei pentru o “creștere inteligentă, durabilă și incluzivă”, care este transpusă în Cadrul Strategic Comun (CSC);

fiecare stat membru are un cadru unic de programare care este numit Contract /Acord de Parteneriat (C/AP) 2014-2020 ( înlocuind actualul Cadru Strategic Național de Referință 2007-2013) acoperind instrumentele structurale și fondurile destinate dezvoltării rurale și pescuitului, fondurile programate prin CSC, vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea durabilă și incluzivă;

posibilitatea de a putea elabora în cazul implementării instrumentelor structurale a unor programe multi-fond;

oportunități extinse in ceea ce priveste abordarea teritorială a programării;

pune un accent crescut pe performanța și monitorizarea rezultatelor;

orientarea cheltuielilor pentru a realizare prioritățile Uniunii și delimitarea clară a sumelor alocate acestui scop;

impunerea unor condiții macroeconomice, ex-ante și ex-post pentru accesarea sau cheltuirea fondurilor;

simplificarea procesului de implementare, dar și un mai bun management al fondurilor.

În scopul îmbunătățirii implementării politicii de coeziune în România pentru perioada 2014-2020, având în vedere în special nivelul redus al absorbției pentru perioada 2007-2013, prezentele orientări metodologice încep de la premisa necesității unei noi abordări programatice, cu următoarele caracteristici:

· se pune un accent deosebit asupra sistemului și regulilor de implementare a programelor;

· concentrarea asupra unui număr relativ cat mai redus de priorități/obiective tematice și de domenii majore de intervenție/priorități de investiții, pentru a maximiza impactul fondurilor și a asigura o eficiență crescută în procesul de management;

· un proces de consultare partenerială mai bine gestionat;

· asigurarea capacității administrative care sunt adecvate structurilor desemnate cu managementul programelor operaționale;

· stabilirea mecanismelor care sunt necesare eliminarii obstacolelor administrative și legislative care împiedică implementarea fără probleme și la timp a proiectelor;

· dezvoltarea unor portofolii solide de proiecte mature și a unor scheme financiare de diverse tipuri și valori, care să acopere cel puțin primii 3 ani de implementare.

În elaborarea documentelor de programare pentru perioada 2014-2020 se au în vedere reglementările europene și naționale în domeniu, dar și alte documente programatice și strategice specifice la nivel european și național, cum ar fi:

· Strategiile europene orizontale/ sectoriale care au impact asupra priorităților de dezvoltare și obiectivelor care trebuie atinse de Statele Membre: ca Strategia Europa 2020 (fiind incluse si cele șapte ‘inițiative emblematice’ – flag ships), strategiile pentru creștere și ocupare etc.;

· Regulamentarile europene privind Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Politica Comună în domeniul Pescuitului, Cadrul Strategic Comun, dar și regulamentele specifice pentru fiecare Fond în parte, plus cele pentru FEADR și FEPM;

· Constrângerile financiare și condiționalitățile la nivel european,prin care se determină alocările financiare la nivelul fiecărui Stat Membru sau la nivel sectorial/regional; fondurile disponibile și restricțiile aferente;

· Documentele de planificare și politicile relevante la nivel național – cele care vizează aceeași perioadă de programare sau o perioadă mai scurtă, si care au un impact asupra procesului de planificare sau în ceea ce privește obiectivele stabilite (cum ar fi Programul Național de Reformă, strategiile în domeniul energetic, etc.)

STUDIU DE CAZ

Fabrica de procesare a prunelor – prune uscate

Comuna Moroeni, Județul Dămbovița

Date generale privind investiția

Descrierea societății

Construiesc o societate comercială în localitatea Dâmbovița, comuna Moroeni.

Forma de organizare a societății este S.R.L., înființată conform legii 31/1992 cu un capital social de 150 000 RON.

Pentru începerea activității de procesare a prunelor am obținut certificare ISO 14001 de la SRAC și aviz de funcționare de la Direcția de Sănătate Publică.

Cadrul natural

Comuna Moroieni, cea mai mare comună a județului Dâmbovița, se întinde sub zidurile cetății de calcar a Munțiilor Bucegi. Comuna Moroieni situată în extremitatea nordică a județului Dâmbovița, ocupă o suprafață de 268 kmp. Comuna se învecinează la nord cu Județul Brașov, la Vest cu județul Argeș, și comuna Runcu, la sud și sud-vest cu comuna Pietroșița, tot la sud cu comuna Bezdead și la est cu județul Prahova. Din punct de vedere geomorfologic teritoriul comunei Moroieni apartine zonei de tranzitie dintre Carpatii Orientali si cei Meridionali si zonei de racord a acesteia cu subcarpatii, axat pe cursul superior si mijlociu al raului Ialomita. Formele principale de relief, purtand amprenta factorilor geologici si fizico-geografiei, se caraterizeaza prin formatiuni muntoase inalte si joase (muncele) versanti cu pante abrupte si normale si vaile Ialomitei, Ialomicioarei si Rusetului.

Populatia comunei Moroieni este de 5129 locuitori reprezentand 1799 gospodarii- repartizate pe localitati astfel:

Moroieni 1707-locuitori 646 gospodarii

Lunca 1315-locuitori 507 gospodarii

Pucheni 527- locuitori 215 gospodarii

Glod 1247-locuitori 314 gospodarii

Muscel 121-locuitori 39 gospodarii

Dobresti, Scropoasa, Horoaba, Sanatoriu Moroieni, locuinte dispersate 185-locuitori, si 79 gospodarii.

Densitatea in teritoriul administrativ este de 19/locuitori pe km, 7 gospodarii/ km.

Situată în extremitatea nordică a județului Dâmbovița, de o parte și de alta a cursului superior a râului Ialomița, comuna Moroieni este străbătută de Drumul Național DN71 Târgoviște – Sinaia, pe toată lungimea sa de aproximativ 20 de km.

Vecinătățile comunei Moroieni sunt:

Nord – județul Prahova (orașele Sinaia și Bușteni) și județul Brașov (comuna Moeciu)

Est – comuna Talea, județul Prahova

Sud – comuna Pietroșita, județul Dâmbovița

Sud – Vest comuna Runcu, județul Dâmbovița

Sud – Est comuna Bezdead, județul Dâmbovița

Moroieni are o suprafață total de 28.739 ha, în care predomină terenul extravilan, însă suprafața locuibilă este de doar 9.5 ha, suprafața agricolă (în special pășuni) este de 8.553 ha, pădurile acoperind mare parte din restul teritoriului.

Moroieni găzduiește un număr de 2.149 locuințe aflate în proprietate privată și 76 locuințe, proprietate publică.

În anul 2008 populația stabilă a comunei totaliza 5.241 persoane. Distribuția populației pe vârste indică o foarte bună reprezentare a populației tinere.

2.1 Distribuția populației pe grupe de vârstă

Rețeaua hidrografică a comunei este reprezentată de râul Ialomița, ce se formează din apele a două circuri glaciare situate între Culmea Doamnelor și Colții Obârșiei din Masivul Bucegi.

Râul Ialomița are ca afluenți pârâurile Ialomicioara, Brătei, Rătei, Gâlma și Rușețu, precum și torenții Ciorani, Valea Seaca, Gărtoaia și Vizitoi. Pe raza administrativ teritorială a comunei Moroeni se regăsesc trei lacuri de acumulare care sunt: Bolboci (91ha întindere), Scropoasa (6ha) și Dobrești (1ha), care alimentează hidrocentralele Scropoasa, Dobrești si Gâlma.

Clima comunei Moroieni este una temperată.

Aceasta este puternic influențată de vecinatatea masivelor muntoase din nord:

– temperatura medie anuală a aerului +8 grade Celsius

– temperatura maximă absolută a aerului +32,5 grade Celsius

– temperatura minimă absolută a aerului -27 grade Celsius

– precipitații medii

Valea superioară a Ialomiței are un climat specific de munte cu nuanțe de tip alpin, la peste 1.800 m și de tip subalpin, cu caracter de adăpost, în lungul văii și în bazinele depresionare.

Relieful comunei Moroieni este unul muntos. Comuna Moroeni este situată în zona predominant montană, la poalele Munților Bucegi, relieful său fiind format în proporție de 53 % din munte și 47 % dealuri. Masivul Bucegi este reprezentantul cel mai proeminent al reliefului montan din regiune.

Vegetația este una specifica zonei monatne. Prezența ecosistemelor deosebite de floră și faună a determinat înființarea Parcului Natural Bucegi.

Culmile Bucegilor au o vegetație formată din pajiști alpine, mușchi, ienuperi și licheni. Etajul doi, subalpin, cuprinde vegetație din familia rășinoaselor – molid, larice și între acestea, pajiști. Mai jos, vegetația se diversifică cu brădet, făget, pădure de mesteacăn și ulm, însă preponderent este fagul, amestecat cu brad.

Fauna comunei Moroieni este reprezentată în special de: cerbul, căprioara, ursul, râsul, jderul de scorburi, mistrețul și cocoșul de munte. În apele râului Ialomița și afluenților săi regăsim păstrăvii de munte.

Solul predominant al comunei Moroeni este cel brun de pădure, slab podzolit (nisipos), intercalat cu pământul cenușiu de munte, dealtfel specific localităților din Subcarpații interni.

Resursele subsolului cele mai semnificative sunt cele care intră în compoziția materialelor de construcții, în special cimentul.

Argumentare

Ne-am propus să înființăm o societate comercială specializată în procesarea fructelor, fructele de baza fiind prunele, deoarece în comuna Moroeni și în împrejurimile acesteia există foarte multe plantații de prune, mare parte dintre acestea nefiind valorificate de către proprietari.

În zona nu există canale de distribuție așa că am considerat utilă construirea unei astfel de fabrici.

2.1.2. Descrierea obiectivului de investitie

Ca obiective de investiție ne-am propus :

Construirea unei clădiri de 160 metri pătrați. Suprafața totală construită fiind de 160 metri pătrați, iar cea utilă de 140 metri pătrați;

Achiziționarea unei linii de procesare și de împachetare a prunelor uscate.

Date tehnice ale investiției

Costul unui echipament de uscare a fructelor și legumelor este de circa 25.000-30.000 de euro pentru un sistema mediu, format dintr-un uscator la care se adaugă o centrala termică și echipamentele pentru curatare și ambalare.

Costul pentru ridicarea clădirii este de aproximativ 20.000 – 25.000 de euro.

2.2.1. Descrierea clădirii

Pentru o clădire de 160 de metri pătrați, cu fundație de 90 de centimetri în pământ și 60 deasupra, 5 plăci și 20 de stâlpi de rezistență de 30/30 se folosesc:

Fier (bare striate) de 6-100kg; fier de 8-1520 kg; fier de 10-2290 kg; fier de 12-890 kg; fier de 14-680 kg si fier de 16- 800 kg;

Plase sudate: 8 de 60 si 10 de 8;

Cărămidă nexe: 39,5 m3 de 30; 13m3 de 25; 3,5 m3 de 12;

55 saci de ciment;

180 m3 de beton B250;

Două bascule de nisip și 2 de nisip cu pietriș;

Acoperiș de 300 m3, table de manopera.

Înalțimea clădirii este de 3,5 m.

Lățimea clădirii este de 8 m.

Lungimea clădirii este de 20 m.

Clădirea este împarțită/compartimentată în trei sectoare:

Sortare 40 metri pătrați

Depozitare 40 metri pătrați

Procesare 80 metri pătrați

Atunci când vorbim despre fructe nu ne gândim doar la prune, ci și la alte tipuri de fructe care pot fi transformate în fructe uscate delicioase, cum ar fi: pere, mere, caise, etc.

Prunele sunt bogate vitamina C, vitamina A, vitamina K, potasiu și fibre. Acestea contin doi fitonutrienți unici, neoclorogenic și acid clorogenic, având calități antioxidante puternice.

Pentru a realiza prune uscare de bună calitate sunt necesare echipamente de înaltă tehnologie.

Aceste utillaje conferă eficiență în procesarea fructelor și păstrează calitățile naturale ale acestora. Rezultatul este un fruct 100% natural competitive pe piata fructelor natural.

Pentru producția prunelor uscate sunt necesare următoarele componente:

1. Linia de spălare fructe

2. Linia de uscare/deshidratare a fructelor

3. Linia de ambalare/depozitare

Deshidratarea este modul organic și natural de conservare a fructelor și legumelor.

Una din preocuparile cele mai vechi a oamenilor a fost cum ar putea fi păstrate alimentele un timp îndelungat. Odata cu evoluția tehnicii au aparut mai multe metode de conservare, cum ar fi frigiderul, conservele. Fiecare cu avantaje si dezavantaje

Conservarea prin frig, , este o metoda parțial eficientă deoarece alimentele decongelate nu își mai păstrează proprietățile inițiale. Odata dezghetat procesul de descompunere a alimentului este mai rapid.

În ceea ce priveste conservele cu totii stim ca pentru a putea rezista mai mult sunt folositi conservanti, substanțe nocive, adica E-urile.

Cea mai bună modalitate de a păstra alimentele este considerata uscarea fructelor și legumelor.

Cantitatea semnificativă de apă cauzează fenomenele de alterare a alimentelor cum ar fi: apariția mucegaiului, alterarea gustului, mirosului, consistenței și chiar culorii.

Alimentele poate fi prelucrate în acest fel, fără aditivi, iar produsul final nu va fi un mediu prielnic bacteriilor și mucegaiului, cât timp rămâne uscat. Un atuu este faptul ca hrana uscată necesită mai putin spațiu de depozitare

Pentru a usca alimentele în casă, trebuie să ținem cont de două reguli de aur:

Alimentele trebuie să fie curățate, sa fie lipsite de impurități.

Fructele și legumele care sunt mai zemoase trebuie tăiate în bucăți, tinand cont de cantitatea de apa pe care o contine astfel, cu cât alimentul conține mai multă apă, cu atât bucățile trebuie să fie mai mici, pentru a permite uscarea pe o suprafață cât mai mare.

Deshidratarea fructelor

Fructele care sunt considérate mai mai greu de uscat casnic sunt zmeura, afinele și căpșunele, acestea ocupă mult loc și sunt mai sensibile la alterare.

Pe toata durata procesului de uscare naturală, fructele trebuie să stea în soare mai multe ore pe zi,. dacă durata este  mai mare de 3 zile, datorită zilelor înnorate consecutiv,atunci este obligatoriu să le băgăm la cuptor, deoarece riscă să mucegăiască.

Când considerăm deshidratarea încheiată?

Fructele nu trebuie deshidratate până ajung iască, acestea un vor mai fi bune, nici pentru a fi consumate ca atare și nici pentru prăjituri. Cel mai bun exemplu de fructe uscate îl reprezintă stafidele.

Situația este diferită în cazul legumelor, acestea trebuie uscate cat mai mult. Exemplu ceapa, usturoiul, fasolea.

Atunci cand le ambalam trebuie să ținem cont de clima zonei în care locuim.

Astfel,în zonele cu o umiditate ridicată, este recomandad a fi pastrate in borcane solide din plastic sau sticlă, închise cât mai ermetic. Este bine să verificăm din când în când dacă nu s-a format condens.

Cand vine vorba de o zonă cu climă uscată, este suficient să depozităm alimentele deshidratate în saci de pânză sau pungi de hârtie. Daca pachetele sunt ținute în dulapul de bucătărie, trebuie să le deschidem la câteva zile, pentru a verifica dacă nu a apărut mucegaiul. Dacă alimentele au început să se umezească, le putem usca din nou, în cuptor, câteva minute.

2.2.2. Linia de spălare fructe

Spălarea are rolul de a elimina impuritățile (pământ, praf, nisip), de a reduce într-o măsura cât mai mare rezidul de pesticide și microflora epifită. Este demonstrat faptul că o buna spălare are o eficiență asemănătoare cu tratarea termică la 100 gC timp de 2-5 minute.

Linia de spălare a fructelor este confecționată în întregime din oțel inoxidabil și este compusă din mai multe dispositive:

Dispozitiv de bascularea recipientelor

Dispozitiv de spalare a fructelor

Banda transportoare pentru sortare

1.Dispozitivul de bascularea recipientelor este confeționat in intregime din otel inoxidabil și are o unitate hidraulică și este operat manual.

2.Dispozitiv de spălare a fructelor:

Este confecționat în întregime din oțel inoxidabil. În interiolul dispozitivului sunt montate periile. În procesul de spălare apa curge prin corpul dispozitivului, iar fructele sunt spălate de perii.

3.Banda transportoare pentru sortare

Acest dispozitiv este utilizat pentru sortarea fructelor spalate. Mașinile de transport continuu cu organe de tracțiune folosesc pentru deplasarea sarcinilor elemente flexibile de tracțiune (cabluri, lanțuri sau benzi). Transportoarele cu bandă se utilizează atât pentru transportul sarcinilor vărsate cât și a sarcinilor în bucăți, pe direcție orizontală sau înclinată față de orizontală cu un unghi de 5~27°.

Este recomandat ca unghiul de înclinare al benzii transportoarelor să fie mai mic decât unghiul de frecare al materialului pe bandă cu 10°-15°, acest lucru este necesar pentru a evita alunecarea materialului. Unghiurile maxime de înclinație ale benzii transportoarelor este stabilit în funcție de natura materialului transportat.

În funcție de natura materialului transportat și de lățimea benzii este aleasă viteza benzii. Avem ca exemple: pentru piatră 1…3 m/s, cărbune 1…2 m/s, sarcini individuale 0,75…1,5 m/s, benzi de sortare 0,1…0,3 m/s, benzi pentru industria de construcții 0,005…0,014 m/s).

Dacă are rolul de a transporta un produs dintr-un punct A în alt punct B atunci vorbim despre o banda sau o curea transportatoare. În cazul in care pe parcursul transportului, asupra piesei se execută diferite operațiuni, banda se numește "bandă de procesare".

2.2.3. Linia de uscare/deshidratare a fructelor

In interiorul cuptorului seriei UPM este implementata o noua combinatie efectiva a a cuptoarelor convective-radiationale, cu regim de radiere oscilar. Aceasta permite evitarea supraincalzirii produsului, foarte important pentru pastrarea calitatilor produsului si reducerea consumului de energie electrica in timpul aplicarii emitatorilor de temperature inalte a razelor infra-rosii. La deconectarea generatoarelor de raze IR are loc alinierea temperaturilor in produs, gradientul de temperature oo schimba semnul si umeditatea este directionata de la centru spre suprafata produsului. Are loc intensificarea procesului de deshidradare si se exclude formarea cojitei pe suprafata produsului.

Distinctiile de baza ale cuptoarelor seriei UPM:

Usuca toate produsele de origine vegetala;

Poate fi imbunatatita cu un soft computerizat care ofera posibilitatea de a fi gestionata de un singur operator la un singur calculatopr PC;

Se face o economie a consumului de energie electrica, deoarece aerul incalzit recircula si datorita folosirii la constructia cuptorului a materialelor inalt termoizolante;

Imbunatateste calitatea produsului uscat prin aplicarea razelor IR;

Aerul cu umeditate inalta din camerele cuptorului este evacuat fortat;

Cuprorul este format in interiorul camerelor din aluminiu alimentar si inox de calitate inalta;

Tavile care sunt folosite sunt formate din lemn natural si inox performant sau plasa alimentara din inox;

Urmarirea vizuala a procesului de uscare ce se face prin geamurile termoizolante mari montate din usile cuptorului;

Este un cuptor mobile, se asambleaza si dezasambleaza foarte usor.

Fișa tehnică a modelului UPM-3

Sursa: http://gordin.md/characteristic.php

Câțiva indicatori de productivitate a cuptorului UMP-3M

Sursa: http://gordin.md/characteristic.php

2.2.3. Linia de ambalare/depozitare

Este folosită mașina FFS pentru ambalat în folie tubulara POLARIS VL-VM-VH Polaris – productivitate pana la 2200 saci/h

Masina de ambalat Polaris este un produs care reuneste intr-un singur echipament o capacitate mare de productie cu o inalta calitate a ambalajului rezultat.

Masina de ambalat Polaris este folosita in diverse sectoare de productie cum ar fi: Petrochimie, Ingrasaminte Chimice, Productia de furaje pentru animale, Morarit si Panificatie, Materiale de Constructii, Industria Alimentara, etc.

Este disponibila in trei versiuni diferite, stabilite in functie de viteza ceruta si de gradul de agresivitate al materialului care este ambalat ( spre exemplu: ingrasaminte chimice, furaje, chituri si adezivi pentru constructii, detergenti, sare alimentara si industriala, adezivi lichizi).

Toate masinile de ambalat in saci au trei etape de productie. Acestea sunt: formarea sacului, umplerea sacului, inchiderea sacului (FFS).

Avantajul pe care il prezintă acestă masină este faptul ca in acelasi moment avem trei saci in lucru, astfel se optimizeaza durata ciclului de umplere a unui sac, se garanteaza astfel si pentru productivitati mari timpul necesar sudarii, racirii si umplerii sacului.

O atentie speciala este acordată optimizarii timpilor si costurilor de intretinere intervenind asupra factorilor:

O accesibilitate maxima în toate laturile pentru mentenanta si curatenie;

Se reducere reglajele mecanice utilizand repere speciale care sunt prelucrate pe masini unelte;

O continua optimizare a proiectarii masinii astfel incat numarul componentelor in miscare este redus;

Sunt utilizate componente de inalta calitate dar si a componente specifice fiecarui tip de produs ambalat;

Interfata cu operatorul este constituita dintr-un ecran tactil color, usor de utilizat datorita mesajelor exhaustive si a pictogramelor. 

Functiile si miscarile individuale ale masinii sunt executate prin intermediul comenzilor manuale selectionabile de la panoul de comanda, acestea permit operatorului sau personalui de mentenanta sa efectueze controale complete si verificari ale acesteia.

Sunt trei niveluri de siguranta diferite, configurabile, care limiteze accesul la diferitele functii de comanda.

Optionale disponibile:

Fotocelula de citire a marcajelor pe sac, folosita pentru detectare si pozitionare corespunzator a incadrarii textului imprimat pe ambalaj;

Elevatorul hidraulic al bobinei;

Elementul pentru sudarea colturilor sacilor;

Dispozitivul de formare a pliurilor sac;

Dispozitivul de curatare a zonei de sudare;

Filtru cu autocuratare;

Dispozitivul de eliminare a aerului ce se afla in sac;

Dispozitivul de formare a manerului;

2.3. Cultura prunului

Prunul este printre speciile cu cea mai mare extindere in tara noastra, foarte valoroasa si care ar trebui sa ocupe 50-60% din pomii plantati in gradina. Prunul reuseste bine pe o varietate mare de soluri, începând cu cele mai usoare pana la cele mai grele si in diferite conditii climatice, de la campie (unde sunt 450-500 mm precipitatii), pana in zona dealurilor semiinalte (unde sunt 600-800m altitudine si 700-750 mm precipitatii).

Prunele proaspete sunt bogate in : potasiu 170mg%, Ca 12 mg%, Mg 10 mg%, P 18 mg%, Na 1 mg%, Fe 0,5 mg%, Cl 1,5 mg%. Acestea fiind microelementele necesare pentru desfasurarea unei vieti normale a omului.

In zona de campie unde este intalnita arsita si seceta prunul se va cultiva pe expozitii nord-estice, pe soluri mai grele si se va iriga. In zona dealurilor unde soluri mai usoare, permeabile, calde si pe cat posibil locuri ferite de curenti reci, expozitiile sunt mai favorabile.

Pentru a fi siguri ca dau randament pomii trebuie procurati de la pepiniere autorizate, trebuie sa fie autentici, liberi de boli virotice, indeosebi de plum-pox. Exista si unele soiuri locale care se inmultesc usor si prin drajoni (lastari care cresc pe radacini) precum Rosioare varatice, Albuse de toamna, Rosii de Chizdia.

Prunul isi esaloneaza coacerea de la 15-20 iulie, pana la mijlocul lunii octombrie, cele mai valoroase soiuri fiind prezente mai jos, in functie de soi.

Principalele soiuri de prun de care dispun:

Prun Centenar

Prun Stanlay

Prun Anna Spath

Prun Darjan

Prun Tuleu gras

1.PRUNUL CENTENAR

Caracteristicile pomului:

Prunul Centenar este un soi autohton si se obtinute prin incrucisarea Tuleu Gras x Early Rivers, fiind omologat in anul 1978.

Pomul de mărime mijlocie sau submijlocie are o crestere globuloasa si ramuri fructifere scurte (buchete de mai).

Acesta este precoce, rezistent la ger, boli si seceta, fiind tolerant la pplum-pox.

Infloreste timpuriu si este androsteril.

Caracteristicile fructului:

– Fructul are o marime mare (50g) si forma invers ovoida, colorat in albastru si acoperit cu pruina cenusie, abundenta.

– Pulpa este de un alb verzuie, suculenta, cu gust placut (asemanator cu Tuleu Gras).

PORTALTOI Mirobolan

Perioada de recoltare a acestuia este in prima si a doua decada a lunii august.

Perioada de plantare este februarie – aprilie si octombrie – decembrie

Polenizatori sunt: Silvia, Agen, Stanley, Anna Spath, Rivers Timpuriu.

PRUNUL STANLEY

Caracteristicile pomului:

Este un soi american care a fost obtinut din incrucisarea Agen x Grand Duke și introdus in cultura in anul 1926.

Prunul de vigoare mijlocie, cu cresteri reduse garnisite cu formatiuni de rod scurte si mijlocii. Intra repede in rod (anul 4 de la plantare), productiv.

Soiul acesta este autofertil, in acelasi timp fiind un polenizator foarte bun.

Caracteristicile fructului:

– Fructul are o marime mijlocie spre supramijlocie 35-45g,, de forma elipsoidala, cu sudura carpelara evidenta.

– Pielita acestuia este colorata violaceu, iar pulpa este galbuie, cu gust mediocru.

PORTALTOI Mirobolan

Polenizatorii sunt: Rivers Timpuriu, Agen, Anna Spath, Gras Ameliorat.

Perioada de recoltare a acestuia incepe la sfarsitul lunii august, inceput de sptembrie, dupa soiul Tuleu Gras.

Perioada de plantare este februarie – aprilie si octombrie – decembrie

3.PRUNUL ANNA SPATH

Caracteristici:

ANNA SPATH este un soi german, este un prun obtinut prin selectie si a fost introdus in tara noastra in anul 1874.

Pomul este unul viguros, avand o coroana invers piramidala si rodirea este pe buchete de mai ramuri mijlocii. Acesta infloreste tarziu si este partial autofertil.

Este un prun rezistent la plum-pox.

Descriere fruct:

– marimea fructului este una mijlocie spre supramijlocie (35-45g), cu o forma sferica, usor alungita, de culoare vanat-rosiatic si este acoperit cu pruina albastru deschis.

– Pulpa acestuia este de culoare galbena-verzuie sau aurie, suculenta, neaderenta la sambure.

Epoca de coacere a acesui soi incepe de la mijlocul si tine la sfarsitul lunii septembrie.

Polenizatorii sunt: Agen, Peche, Renclod Althan, Vinete de Italia, Vinete Romanesti, Stanley, Rivers Timpuriu.

PORTALTOI Mirobolan

4.PRUNUL DARJAN

Pomul este de vigoare mijlocie, partial autofertil. Se pot folosii ca polenizatori soiurile: Anna Spath, Vinete romanesti, Stanley. Fructele mijlocii cu pielita de culoare roz-rosietica, acoperita cu pruina groasa albastra violacee, cu puncte subcutanate galbui. Pulpa este de culoare galbena-verzuie sau galbena –aurie. Este soi pentru industrializare. Maturitatea de recoltare este la inceputul lunii septembrie.

5.PRUNUL TULEU GRAS

Soiul este originar din Romania si este un hibrid natural.

Pomul este semiviguros, avand o coroana invers-conica, cu ramuri de schelet fragile, unghiuri mici de ramificare, si care se deformeaza sub greutatea rodului. Fructificarea se face pe formatiuni scurte si mijlocii, este un soi precoce, productiv (20-25 t/ha), dar inconstant. Soiul este androsteril, fiind tolerant la viroze, sensibil la afide, monilinia si ger.

Fructul are o de mărime mijlociă (30-35 g), elipsoidal, cu varful rotunjit, avand o culoare vanat-inchis, cu pruina albastruie si cu rugina spre baza.

Pulpa este de culoare galben-verzuie, aschiata, consistenta, crocanta, neaderenta, cu gust foarte bun, dulce-amarui. Fructele acestea sunt considérate de calitate superioara.

Poenizatorii acestuia sunt: Stanley, Anna Spath, Vinete de Italia, Vinete romanesti.

Perioada de maturare a soiului incepe la mijlocul lunii August

Soi de prun care se altoieste pe prun franc, adica prin semintele unor soiuri locale, sau pe corcodus.

Plantarea pomilor este facuta de obicei toamna, deoarece in astfel de cazuri pomii se prind mai bine si au cresteri mai viguroase in anul I. Distantele de plantare difera in functie de soi. Sunt recomandate a fi folosite urmatoarele distante de plantare: 5-6 m intre randuri si 4-5 m pe rand, ceea ce inseamna o densitate de 500-533 pomi/ha, productia fiind de 50-100 kg pe pom.

Coroanele sunt dirijate dupa sistemele vas ameliorat, piramida mixta, palmeta etajata si mai rar Y spre interval in cazul livezilor intensive (4-5 m intre randuri si 2-2.5 m pe rand). La formarea coroanelor sunt utilizate atat taieri in uscat, dar si taieri in verde (ciupit, plivit), fiind combinate cu inclinarea sarpantelor si arcuirea lastarilor de garnisire. Ramurile de garnisire (de semischelet) pot fi scurtate cu 1/3-1/2 din lungime pentru garnisirea lor cu ramuri de rod.

În momentul in care pomii au intrat pe rod se fac taieri de rodire, reductie si regenerare foarte amanuntite. Principala cauza a alternantei de rodire, a productiilor slabe si de calitate inferioara este datorită falsei pareri ca prunul nu are nevoie de prea multe taieri reprezinta. La prun se vor scurta (reduce) ramurile de semischelet, dar si cele de rod (mijlocii si lungi). Reimprospatarea lemnului se rod este realizeaza din ramuri vegetative (chiar lacome) care se raresc la 30-40 cm si apoi se scurteaza.

Rarirea fructelor la prun este necesara doar in anii cu rod foarte abundent, pentru a evita ruperea ramurilor si mutilarea coroanelor. Astfel sunt rarite florile, fructele abia legate (pe cale chimica) sau fructele la 1/2 din marimea normala, lasandu-le la 3-5 cm una de alta.

Proptirea ramurilor este necesara mai ales in cazul soiu rilor de Tuleu gras, Anna Spath, Rosior varatic. Terenul de sub pruni trebuie mentinut curat de buruieni prin 1-2 araturi superficiale la 12-15 cm si prasile sau inierbat, iar iarba se va cosi repetat cand atinge 25-30 cm.

Pentru fertilizarea pomilor este folosit un amestec compus din: de 2-3 kg gunoi, 20-40 gr superfosfat si 20-30 gr sare potasica, la fiecare m² ocupat de pruni. Excesul de ingrasaminte, mai ales de gunoi de grajd si azot, scade rezistenta pomului la frig si predispune acestia la boli.

Udarea pomilor este necesara, mai ales zonele de ses sau in anii secetosi. Soiurile tarzii sunt cele mai pretentioase la udare. Pentru un prun sunt necesare 3-4 udari, dupa inflorit, la intarirea samburilor si inainte de intrarea fructelor in parga.

Fructele care sunt folosite la compot si pentru consum proaspat trebuiesc recoltate cand au pulpa destul de ferma, iar cele pentru gem, magiun ori distilate, atunci cand sunt bine coapte, deoarece au un continut maxim de zaharuri.

2.4.Producție și cheltuieli

PRODUCTIA PE 1 AN

Dețin un număr de 500 de pruni. Un prun face în medie 70 kg de fructe, însemnând un număr de aproximativ 35 000 de fructe proaspete. Un kilogram de fructe uscate se obține din circa 4 kg de fructe proaspete. Făcând un calcul simplu producția pe primul an este de 8750 de prune uscate. Prețul unui kilogram de prune uscate este în medie de 25 RON.

Astfel ajungem la un venit din vânzarea prunelor uscate de 218.750 RON.

Astfel:

Cheltuielile cu plantația

Cheltuieli cu plantatia

* Într-un an sunt necesare 7 stropiri, iar o stropire costă 200 RON.

Cheltuielile cu muncitori de pe plantație

Considerăm că vom angaja 10 muncitori pentru a aduna prunele. Un muncitor este plătit pe zi cu 50 RON.

În medie pe zi 10 muncitori adună circa 4 000 kg de fructe și au nevoie de 12 zile pentru a termina culesul fructelor de la cei 500 de pruni.

Astfel cheltuielile cu muncitori ajung la 6 000 RON.

Cheltuielile cu salariații din hala

Cheltuieli cu salariatii din hala

* Un muncitor primește pe luna 1500 RON, în cele 4 luni ajunge la un venit de 6000. Astfel pentru cei 3 muncitori vom cheltui 18 000.

** Un distribuitor primește pe luna 2 000 RON, ajungâd la 8 000 RON la sfârșitul celor 4 luni. Astfel pentru cei 2 distribuitori vom cheltui 16 000.

*** Contabilul primește pe lună 2 000 RON, astfel pentru el vom cheltui 8 000 RON.

Cheltuieli cu utilitățile

Cheltuieli cu utilitatile

CHELTUIELI NECESARE PENTRU UN CICLU DE PRODUCTIE PE 1 AN

Productie incepand cu anul 2 de activitate pentru urmatorii 4 ani

Presupunand ca prunii vor da mai mult randament, iar preturile se vor mentine constant situatia ar putea fi urmatoare.

Numărul total de pruni este de 500. Un prun face aproximativ 85 kg de fructe, însemnând un număr de aproximativ 42 000 de fructe proaspete. Un kilogram de fructe uscate se obține din circa 4 kg de fructe proaspete. Făcând un calcul simplu producția pe primul an este de 10625 de prune uscate. Prețul unui kilogram de prune uscate este în medie de 25 RON.

Astfel ajungem la un venit din vânzarea prunelor uscate de 265.625 RON

Astfel:

Cheltuielile cu plantația

Cheltuieli cu plantatia

* Într-un an sunt necesare 7 stropiri, iar o stropire costă 200 RON.

Cheltuielile cu muncitori de pe plantație

Considerăm că vom angaja 10 muncitori pentru a aduna prunele. Un muncitor este plătit pe zi cu 50 RON.

În medie pe zi 10 muncitori adună circa 4 000 kg de fructe și au nevoie de 12 zile pentru a termina culesul fructelor de la cei 500 de pruni.

Astfel cheltuielile cu muncitori ajung la 6 000 RON.

Cheltuielile cu salariații din hala

Cheltuieli cu salariatii din hala

* Un muncitor primește pe luna 1500 RON, în cele 4 luni ajunge la un venit de 6000. Astfel pentru cei 3 muncitori vom cheltui 18 000.

** Un distribuitor primește pe luna 2 000 RON, ajungâd la 8 000 RON la sfârșitul celor 4 luni. Astfel pentru cei 2 distribuitori vom cheltui 16 000.

*** Contabilul primește pe lună 2 000 RON, astfel pentru el vom cheltui 8 000 RON.

Cheltuieli cu utilitățile

Cheltuieli cu utilitatile

CHELTUIELI NECESARE PENTRU URMĂTORII 4 ANI

Profitul pe primul an = venitul din vanzari – cheltuieli = 218 750 – 58 500 = 160 250

Profitul pentru 4 ani = venitul din vanzari – cheltuieli = 265 625 – 58 500 = 207 125

CONCLUZII

Fructele uscate au ajuns un obiect de studiu in cadrul congreselor internationale, unde nu sunt studiate ca alimente, ci ca medicamente natural, datorita proprietatile lor de exceptie,

Prunele uscate sunt un aliment delicios, care are efecte curative pentru mai multe maladii. Prunele sunt o sursă bogată de vitamine: A, C, grupul B și substanțe minerale, cum ar fi calciu, magneziu, potasiu, seleniu și fier. Prunele uscate oferă organismului doză considerabilă de fibre, potolesc foamea și o amână pentru mai multe ore. Consumul de prune asigură totodata si o digestie sănătoasă și detoxifică organismul.

Legumele si fructele uscate (fara adaosuri) sunt produse de viitor, deosebit de benefice pentru sanatate si au inceput sa fie foarte cautate pe piata. Asadar, oportunitatea demararii unei afaceri din uscarea legumelor si/sau a fructelor este una clara.

Cei care au ciupercarii (aceastea sunt o marfa usor perisabila), au plantatii de catina, afine, prune, culturi de tomate samd., pot dezvolta si o afacere complementara cum ar fi uscarea legumelor sau fructelor pe care le produc si pe care nu le pot vinde in stare proaspata.

12 avantaje ale afacerii:

1. Uscarea este una din metodele cele mai sanatoase de conservare pe termen lung care este cunoscuta pana in prezent.

2. Exista foarte multe produce alimentare care pot fi uscate,cum ar fi: legumele, fructele, ciupercile, plantele aromatice si medicinale, seminte etc. La acestea putem adauga si tutunul.

3. Transportul, manipularea si depozitarea acestora sunt simple in orice anotimp.

4. Cheltuielile si pierderile sunt mult mai mici in aceasta afacare.

5. Consumul energetic pe o unitate de produs este de cel putin 8 ori mai mic comparativ cu alti producatori europeni de legume fructe deshidratate, daca sunt folosite echipamentele marca Miraco (fiind o inventie romaneasca).

6. Procedeul de uscare este unul rapid si foarte usor de aplicat daca sunt folosite echipamente specifice.

7. Refrigerarea un este necesara in acest caz.

8. Perioada de valabilitate a acestora este prelungita, difera insa in functie de produs, aceasta fiind intre 12 si 68 luni.

9. Chiar daca din punct de vedere cantitativ acestea au o greutate mai mica, legumele si fructele uscate se vand mult mai scump, profitul fiind unul sigur si mult mai mare.

10. Legumele uscate pot fi folosite in prepararea mancarurilor, asa cum sunt folosite si legumele proaspete.

11. Fructele uscate pot fi consumate ca atare, dar si in prajituri, compoturi sau sosuri.

12. Este o afacere care poate fi inceputa cu ajutorul fondurilor europene.

Bibliografie

www.fonduri-ue.ro

eufinantare.info

fondurile-europene.eu/ghid-fonduri-europene-2014-2020/

euromapconsult.ro

www.primariamoroeni.ro/

pomifructiferi.com/prun.html

sfaturipomicole.tripod.com/id6.html

www.cevabun.ro/cum-uscam-fructele-si-legumele/

forum.softpedia.com › … › Agricultura › Dezbateri… agricole

http://www.afacerilacheie.net/articole/oportunitati-de-afaceri/reinvierea-unei-afaceri-traznet_uscarea-fructelor-si-a-legumelor–2235.html

http://www.robital.ro/produse/masina-ffs-pentru-ambalat-folie-tubulara-polaris-vl-vm-vh

http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/romania_eu/funds_romania/index_ro.htm

http://www.fonduri-ue.ro/poat/upload/fis_docs/manual_formare.pdf

Bibliografie

www.fonduri-ue.ro

eufinantare.info

fondurile-europene.eu/ghid-fonduri-europene-2014-2020/

euromapconsult.ro

www.primariamoroeni.ro/

pomifructiferi.com/prun.html

sfaturipomicole.tripod.com/id6.html

www.cevabun.ro/cum-uscam-fructele-si-legumele/

forum.softpedia.com › … › Agricultura › Dezbateri… agricole

http://www.afacerilacheie.net/articole/oportunitati-de-afaceri/reinvierea-unei-afaceri-traznet_uscarea-fructelor-si-a-legumelor–2235.html

http://www.robital.ro/produse/masina-ffs-pentru-ambalat-folie-tubulara-polaris-vl-vm-vh

http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/romania_eu/funds_romania/index_ro.htm

http://www.fonduri-ue.ro/poat/upload/fis_docs/manual_formare.pdf