F8545352b55bsistemul Bancar Din Romania P. 1 26 [605098]

www.editurauniversitara.roSISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA
REALIZÃRI ăI PERSPECTIVE

www.editurauniversitara.ro3EDITURA UNIVERSITARÃ
București
RÃZVAN CARACOTA
SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA
REALIZÃRI ăI PERSPECTIVE

www.editurauniversitara.ro4Colecția ăTIINȚE ECONOMICE
Referenți științifici: Florin Georgescu, Nicolae Dardac
Redactor: Gheorghe Iovan
Tehnoredactor: Ameluța Vișan
Coperta: Angelica Mãlãescu
Corector: Gheorghe Iovan
Editurã recunoscutã de Consiliul Național al Cercetãrii ătiințifice (C.N.C.S.)
© Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate, nicio parte din aceastã lucrare nu poate
fi copiatã fãrã acordul Editurii Universitare
Copyright © 2011
Editura UniversitarãDirector: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureștiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: [anonimizat]
Distribuție: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 CARTE
[anonimizat]
O.P. 15, C.P. 35, Bucureștiwww.editurauniversitara.roDescrierea CIP a Bibliotecii Naționale a RomânieiCARACOTA, CONSTANTIN RÃZVAN Sistemul bancar din România : realizãri și perspective /
Constantin Rãzvan Caracota. – București : Editura Universitarã,2011 Bibliogr. ISBN 978-606-591-230-4
336.71(498)
DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/[anonimizat]

www.editurauniversitara.ro5CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………………. 9
Cuvânt înainte …………………………………………………………………………………….. 15
Capitolul I – Organizarea și funcționarea sistemului bancar din
România ……………………………………………………………………………………………. 19
1.1. Cadrul juridic și instituțional de organizare și funcționare a sistemului
bancar …………………………………………………………………………………………… 19
1.1.1. Cadrul juridic ……………………………………………………………………….. 20
1.1.2. Cadrul instituțional ………………………………………………………………… 22
1.2. Evoluția sistemului bancar românesc. Rolul BNR ………………………………. 24
1.2.1. Reforma sistemului bancar în România ……………………………………. 24
1.2.2. Indicatorii de poziționare a sistemului bancar în structurasistemului financiar ……………………………………………………………….. 26
1.2.3. Indicatorii structurali ai sistemului bancar ………………………………… 29
1.2.4. Indicatorii de conexiune (interconectare) a sectorului bancar cu
economia realã ……………………………………………………………………… 38
Capitolul II – Managementul activelor și pasivelor bancare …………………. 49
2.1. Operațiuni active și pasive ale bãncilor comerciale și reflectarea lor în
bilanțul contabil ……………………………………………………………………………… 49
2.1.1. Operațiuni pasive ale bãncilor comerciale – resursele atrase ………. 50
2.1.2. Operații active ale bãncilor comerciale – plasamente ………………… 51
2.1.3. Structura bilanțului contabil ……………………………………………………. 53
2.2. Analiza evoluțiilor structurale la nivelul bilanțului agregat al instituțiilor
de credit din România ……………………………………………………………………… 54
2.2.1. Agregarea și consolidarea bilanțurilor monetare ale instituțiilorfinanciare monetare ……………………………………………………………….. 54
2.2.2. Nivelul, structura și dinamica activelor instituțiilor de credit ……… 58
2.2.3. Nivelul, structura și dinamica pasivelor instituțiilor de credit ……… 71
2.3. Analiza corelãrii operațiunilor active și pasive ale instituțiilor de credit
din România …………………………………………………………………………………… 73
2.3.1. Corelarea activelor și pasivelor pe benzi de scadențã …………………. 78
2.3.2. Corelarea activelor și pasivelor din perspectiva ratelor de dobândã 81
Capitolul III – Managementul riscurilor bancare – metode și modeleeconometrice ………………………………………………………………………………………. 86

www.editurauniversitara.ro63.1. Conceptul de risc ……………………………………………………………………………. 86
3.2. Abordãri ale riscurilor bancare ………………………………………………………… 87
3.3. Tipologia riscurilor bancare …………………………………………………………….. 90
3.4. Gestionarea riscurilor bancare ………………………………………………………….. 91
3.4.1. Elemente de principiu ……………………………………………………………. 91
3.4.2. Tipologia gestionãrii riscurilor bancare ……………………………………. 92
3.4.3. Modelul general de gestionarea riscurilor bancare …………………….. 93
3.4.4. Metode de gestionare a riscurilor bancare ………………………………… 99
3.4.4.1. Metode de gestionare a riscului de credit ……………………… 100
3.4.4.2. Metode de gestionare a riscului de piațã ………………………. 114
3.4.4.3. Metode de gestionare a riscului operațional ………………….. 129
3.5. Metode de mãsurare a riscurilor bancare …………………………………………… 131
3.5.1. Indicatorii standard de mãsurare a riscurilor …………………………….. 131
3.5.2. Modele de evaluare și analizã a riscurilor bancare …………………….. 133
3.5.2.1. Modelele Credit Risk …………………………………………………. 134
3.5.2.1.1. Cadrul conceptual ……………………………………….. 134
3.5.2.1.2. Parametrii modelelor și estimarea acestora …….. 142
3.5.2.2. Maticea riscurilor (Risk metrics) …………………………………. 148
Capitolul IV – Acordul de Capital Basel II – o abordare modernã a
riscurilor bancare, Basel III ………………………………………………………………… 154
4.1. Contextul general …………………………………………………………………………… 154
4.2. Basel I – Obiective ………………………………………………………………………….. 157
4.3. Basel II …………………………………………………………………………………………. 158
4.3.1. Obiective ……………………………………………………………………………… 158
4.3.2. Arhitectura …………………………………………………………………………… 160
4.3.3. Inovații ………………………………………………………………………………… 162
4.4. Aplicarea Basel II în România …………………………………………………………. 162
4.5. Evoluția indicatorilor de adecvare a capitalului în România ………………… 163
4.6. Basel II dupã criza bancarã – apariția Base l III ………………………………….. 169
Capitolul V – Sistemul de indicatori privind evaluarea performanțelorunei bãnci comerciale ………………………………………………………………………….. 174
5.1. Cadrul general ……………………………………………………………………………….. 174
5.1.1. Abordarea tradiționalã ……………………………………………………………. 175
5.1.2. Abordarea holisticã ……………………………………………………………….. 175
5.2.Principiile de bazã ale sistemului de indicatori pentru evaluareaperformanțelor în sistemul bancar …………………………………………………….. 176
5.3. Schema generalã a sistemului de indicatori pentru evaluarea performanțelor
în sectorul bancar ……………………………………………………………………………. 178
5.4. Analiza indicatorilor de profitabilitate a Bãncilor comerciale ………………. 181
5.4.1. Profilul bancar. Indicatorii de evaluare și analizã ………………………. 181
5.4.1.1. Analiza comparativã a principalilor indicatori de evaluare
a performanțelor financiare ………………………………………… 194

www.editurauniversitara.ro75.4.2. Alți indicatori de apreciere a eficienței în sectorul bancar ………….. 196
5.5. Analiza indicatorilor de risc bancar ………………………………………………….. 196
5.5.1. Indicatorii riscului de capital …………………………………………………… 197
5.5.2. Indicatorii riscului de creditare ……………………………………………….. 198
5.5.3. Indicatorii riscului de lichiditate ……………………………………………… 201
5.5.4. Indicatorii riscului de piațã……………………………………………………… 203
Capitolul VI – Contributii la perfectionarea modelelor de scoring
pentru creditare în cadrul Bãncii XXX S.A. România …………………………..
206
6.1. Istoricul și evoluția bãncii în sistemul bancar românesc ……………………… 206
6.2. Competențe și responsabilitãți în Banca XXX S.A. România ………………. 2066.3. Evaluarea performanțelor bãnci în perioada 2007-2010 ………………………. 207
6.4. Managementul riscului de credit în cadrul Bãncii XXX S.A România ….. 2136.5. Contributii la fundamentarea unor noi modele de scoring în activitatea
de creditare …………………………………………………………………………………….
216
6.5.1. Model scoring persoane fizice ………………………………………………… 216
6.5.2. Metoda scoring pentru clienții corporativi ………. ………………………. 226
Concluzii ……………………………………………………………………………………………. 237
Anexa 1. Structura instituțiilor de credit dupã forma de pr oprietate …………….. 241
Anexa 2. Banca comercialã XXX S.A. bilanț …………………………………………… 243
Anexa 3. Bilanțul monetar al bãncii naționale a României (milioane lei) …….. 246
Anexa 4. Baza de date clienți persoane fizice …………………………………………… 248
Anexa 5. Criteriile de scoring aferente persoanelor fizice și punctajul aferent ….. 251
Anexa 6. Baza de date companii ……………………………………………………………… 255
Anexa 7. Probabilitatea de neplatã în cazul companiilor folosind regresialogisticã …………………………………………………………………………………. 267
Anexa 8. Probabiltatea de neplatã a ratelor la credit a companiilor comparativ
în cazul utilizãrii regresiei de tip logit și a regresiei liniare …………. 273
Bibliografie …………………………………………………………………………………………. 279

www.editurauniversitara.ro9 INTRODUCERE
Băncile sunt întreprinderi particulare, societăți în nume colectiv,
societăți anonime sau ale statului care concentrează capitalurile disponibile
din economie și le pun la dispoziția agenților economici, inclusiv statului
sub formă de credite. Ca instituții specializate, ele se ocupă de organizarea
și realizarea împrumuturilor, obiectul lor de activitate fiind în principal
gestionarea acestora, iar scopul final, obținerea profitului bancar. Dinamica
actual ă de care d ă dovadă sistemul bancar din întreaga lume, cu influenț ele
sale semnificative asupra rela țiilor cu clien ții și asupra economiei în
ansamblu au constituit principalul motiv pentru care am ales s ă fac
cercetarea în acest domeniu. Schimb ările importante petrecute l a nivelul
sistemelor bancare determin ă, în primul rând, schimb ări la nivelul
reglementă rilor, procese care conduc la dezvoltarea și creșterea gradului de
complexitate pentru produsele și serviciile bancare și diversificarea
activităț ilor bancare.
Lucrarea Sistemul bancar din Româ nia, realizări și perspective
își propune realizarea unei analize detaliate a sistemului bancar în perioada
dinaintea și în timpul crizei financiare, analiz ă în cadrul c ăreia se prezintă
metodele optime de management ale riscurilor bancare și recomandările
utile pentru managerii băncilor în cazul apariției situației de criză.
Cercet ările au fost efectuate într-o perioad ă în care creditarea
bancar ă din întreaga lume se afl ă într-un intens proces de restructurare ca
urmare a evenimentelor generate de criza financiar ă și ținând cont de
următoarele obiective:
 determinarea nivelului de concordan ță a bazei legislativ-
financiare în c ondițiile actuale ale economiei de piață;
 evaluarea tendințelor și prognozarea perspectivelor dezvoltării
sistemului financiar-bancar al României ce influențează gradul
de expunere al băncilor la diferite categorii de riscuri;
 analiza conceptelor fundamentale ale managementului riscurilor
în activitatea băncilor din România;
 studierea și evaluarea acțiunilor întreprinse de managementul
băncilor XXX S.A. pentru anumite categorii de riscuri bancare.

www.editurauniversitara.ro10 Noutatea științifică a rezultatelor acestei cercetări constă în:
 aprecierea condițiilor economice și legislativ -juridice ale funcțio –
nării sistemului bancar național și determinarea gra dului de
corespundere a unor acte normative cu condițiile economice
actuale și tendințele dezvoltării sectorului real al economiei;
 relevarea particularităților funcționării și dezvoltării sistemului
bancar al României în condițiile actuale și precizarea tendințelor
fundamentale existente pe piețele financiare, care exercită o
anumită influență asupra gradului de expunere a băncilor
comerciale la riscurile financiare;
 evidențierea problemelor funcționării sistemului financiar bancar
și al factorilor de perfecționare a managementului riscurilor
bancare;
 evaluarea influenței categoriilor principale de riscuri financiare,
exercitată în cadrul sistemului bancar al României și intro ducerea
unei noi categorii de riscuri investiționale ale persoa nelor fizice,
care reprezintă investitorul intern de bază al sistemului bancar;
 elaborarea unor noi modele de scoring, care țin cont de gama
largă de variabile cu ajutorul c ărora se pot identifica riscurile ce
pot s ă apar ă pe parcursul derul ării unui contract de creditare.

Volumul cup rinde 6 capitole și partea final ă de Concluzii astfel:

Capitolul 1 – Organizarea și funcționarea sistemului bancar din
România , face referire, pe de o parte, la cadrul juridic și instituțional de
organizare și funcționare a sistemului ba ncar, iar pe de alta parte, arată
evoluția sistemului bancar românesc dinaintea ș i în timpul crizei financiare.
Cooperarea dintre Banca Națională a României și celelalte autorități
de reglementare și supraveghere a diferitelor sectoare ale sistemului finan –
ciar românesc s-a intensificat treptat, pe măsură ce sistemul financiar
românesc, în ansamblul său, a devenit mult mai dinamic și complex,
determinând întrepătrunderi la nivel instituțional. Astfel, a devenit necesară
conlucrarea dintre autoritățile respon sabile cu autorizarea, reglementarea,
supravegherea și controlul piețelor componente ale sistemului finan –
ciar, pentru a asigura transparența și integritatea sistemului financiar și a
piețelor sale componente, respectarea cadrului legal aplicabil, precum ș i
lărgirea cadrului național de stabilitate financiară .
În acest capitol au fost analizați indicatorii sistemului bancar, analiza
fiind prezentată sub form ă de grafice și figuri pentru a pune cât mai bine în
evidență diferen țele dintre valorile înregistrate de ace știa în perioada
analizat ă.

www.editurauniversitara.ro11 Capitolul se încheie cu o serie de m ăsuri de combatere a crizei
financiare întreprinse de Banca Na țional ă a României.

În Capitolul 2 – Managementul activelor și pasi velor bancare,
sunt prezent e principalele componente ale unui cadru eficient de
management al activelor și pasivelor bancare, dar și analiza corelării
operațiunilor active și pasive ale instituțiilor de credit din România.
În cuprinsul acestui capitol, se arată că cele dou ă tipuri de operațiuni,
ce se reg ăsesc în activul bilan țier și în pasivul bilan țier, sunt direct corelate
din punct de vedere al maturităților ș i din punct de vedere al dobânzilor.
Pentru a înregistra profit băncile trebuie să se utilizeze cât mai eficient
resursele atrase, astfel încât plasarea lor să se efectueze la rate active de
dobândă mai înalte decât cele plătite. Raportul credite/depozite arat ă măsura
în care o banc ă se poate baza pe propriile resurse în acordarea de credite.
La final de capitol, se prezint ă evolu ția sistemului bancar și din
punct de vedere al nivelului, structurii și dinamicii activelor și pasivelor
bancare.

Capitolul 3 – Managementul riscurilor bancare – metode și
modele econometrice, este dedicat analizei r iscurilor bancare. Pe măsură ce
instabilitatea a devenit trăsătură dominantă a mediului în care operează
instituțiile bancare, acestea au fost puse în situația de a face față unor noi
provocări și să se confrunte cu mari riscuri. Toate aceste condiții de o perare
au condus la intensificarea concurenței în domeniul financiar și au mărit
vulnerabilitatea băncilor la șocuri negative succesive ce au dus la creșterea,
pretutindeni în lume, a numărului falimentelor bancare. Pentru a supraviețui
și pentru a prospera, băncile au asimilat noi instrumente și tehnici de
gestiune a riscurilor.
În cuprinsul acestui capitol s-a realizat o clasificare a riscurilor
bancare în func ție de mai multe criterii , au fost prezentați indicatorii
standard de măsurare a riscurilor, precum și dou ă dintre modelele externe de
evaluare a acestora ( Credit Risk și Risk Metrics).
Aspectele normative prin care se asigură armonizarea sistemului
bancar românesc cu directivele Acordului de Capital Basel II au fost
prezentate detaliat în Capitolul 4 –Noul acord de Capital Basel II – o
abordare modernă a riscurilor bancare ,Basel III.
Pe fondul crizei de lichiditate la nivel mondial și a celei înregistrate
de anumite bănci, posibilitatea de a obține un credit bancar este limitată în
ultima perioadă și de accentuarea prudențialității la nivelul băncilor
comerciale. Astfel, împrumuturile destinate companiilor și persoanelor
fizice devin din ce în ce mai greu accesibile. În contextul economic actual,

www.editurauniversitara.ro12 sistemul bancar nu va fi capabil să reducă dobânzile, pentru acest lucru fiind
necesară o ajustare macroeconomică în urma căreia inflația să ajungă la un
nivel normal, iar piața valutară să se stabilizeze.
Acordul Basel II oferă băncilor posibilitatea de a utiliza mai multe
abordări în ce privește managemen tul riscurilor, în special al riscului de
credit. Metodologia Basel, prin abordarea standardizată, utilizează ponderi
fixe de risc corespunzător fiecărei categorii de active și evaluări externe ale
creditului, iar prin abordarea avansată, bazată pe modele interne pentru
riscul de credit, aduce inovație în ceea ce privește managementul riscului de
credit. Comitetul promovează politici de evaluare și măsurare a riscului de
credit întrucât are un interes deosebit în acordarea prudențială a creditelor și
în modul de acțiune al băncilor.
O dat ă cu intensific area crizei bancare au ie șit la iveal ă și nevoia de
actualizare a Acordului Basel II. De aceea, Comitetul de Supraveghere
Bancar ă de la Basel (BCSB) a propus o strategie cuprinzătoare pentru a
remedia deficiențele fundamentale relevate de criza de pe piața financiară cu
privire la reglementarea, supravegherea și man agementul riscului activelor
bancare pe plan internațional . Toate aceste aspecte au f ăcut obiectul
cercetă rii în ultima parte a acestui capitol.

Capitolul 5 , Sistemul de indicatori privind evaluarea perfor-
manțelor unei bănci comerciale, prezint ă evaluarea performanțelor
bancare. În acest capitol, sunt analizaț i toți indicatorii de profitabilitate ai
unei b ănci comerciale punând, în acela și timp, în evidență și evoluț ia
acestora în ultimii ani. Rezultatele financiare bune, dinaintea crizei
financiare, precum și gradul ridicat de capitalizare au contribuit la înt ărirea
rezisten ței la șocuri a sistemului bancar românesc. Prelungirea perioadei
marcate de turbulențe și incertitudini a afectat îns ă profitabilitatea b ăncilor
prin costurile ridicate de finan țare și cele cu provizioanele.
Din analiza comparativ ă a principalilor indicatori de evaluare a
performan țelor financiare s-a ajuns la concluzia c ă evoluția descendentă a
principalilor indicatori de performanță financiară a fost determinată de
creșterea mai redusă a profitului net comparativ cu creș terea activului
agregat și cea a capitalurilor proprii.
Capitolul 6, are ca obiect de studiu perfecț ionarea modelelor de
scoring pentru creditare în cadrul b ăncii XXX S.A. România.
Prima parte a capitolului, a fost rezervat ă prezent ării băncii, analizei
principalilor indicatori de evaluare a performanț ei financiare, și princi-
palelor etape în acordarea unui credit f ără garanț ii destinat persoanelor
fizice. Pentru analiza dosarului s-au ales pentru exemplificare doar dou ă
dintre cele mai întâlnite riscuri în activitatea de creditare a persoanelor

www.editurauniversitara.ro13 fizice: riscul de credit – risc ce se manifest ă atunci când un client bancar,
parte la contract, nu își va îndeplini obligațiile în conformitate cu termenele
și condițiile contractului – și riscul opera țional.
În a doua parte, s- au prezentat ecua țiile econometrice care au stat la
baza realiză rii celor dou ă modele de scoring, pentru persoane fizice și pentru
IMM-uri.
Prin crearea unor modele de scoring complexe, care iau în calcul
foarte multe variabile, s-a arătat că este nevoie de analiza mult mai multor
factori în acordarea unui credit, pentru ca riscurile asociate acestuia s ă fie
identificate și prevenite timpuriu.
În ultima parte a lucr ării, au fost sintetizate principalele Concluzii,
elementele importante ce au rezultat din analiz ă, dar și anumite perspective
privind problematica abordat ă. Utilizarea sistemelor de monitorizare a
creditelor, indiferent dacă este vorba despre sistemele proprii ale instituț iilor
de credit sau despre sisteme comandate unor societăț i de specialitate, în
scopul evaluării riscului de credit al clienților, permite creditorului să
estimeze riscul insolv abilităț ii prin evaluarea unei serii întregi de variabile și
prin stabilirea unor limite obiective pentru îndatorarea individuală ș i cea a
companiei.

www.editurauniversitara.ro15 CUVANT ÎNAINTE
Volumul intitulat „Sistemul bancar din România, realiz ări și
perspective ” își propune o analiz ă a sistemului bancar românesc pe
principalele sale etape de dezvoltare, din punct de vedere al conf igurației,
structurii activelor ș i pasivelor, gradului de adecvare a capitalului,al
eficienței ș i profitabilit ății.
Sectorul bancar continuă să rămână cea mai importantă componentă
a pieței financiare . Sistemul financiar românesc se bazează pe creditarea
bancară („bank -oriented”), diversificarea instituțiilor financiare fiind consi-
derabil întârziată în perioada de tranziție de dificultățile macro stabilizării și
restructurării sectorului real. Piața de capital, piața asigurărilor și cea a
leasingului – deși au înregistrat evoluții favorabile – prezintă încă un grad de
adâncime redus.
În prezent, sistemul financiar intern este supus presiunilor exercitate
de criza financiară internațională, dar riscurile sunt controlabile, deoarece
institu țiile financiare din România nu au expuneri pe activele cu grad ridicat
de risc ce au destabilizat sistemul financiar interna țional. La debutul crizei,
economia românească parcursese o perioadă de mai mulți ani de creștere
economică în ritmuri înalte, dar însoțită de acumularea unui deficit extern
relativ important, pr ecum și de majorarea datoriei externe pe termen scurt.
Sectorul bancar, cu poziție dominantă în sistemul financiar, a rezistat bine
acestor presiuni. Stabilitatea financiară a fost pusă la încercare de o
vulnerabilitate nouă – volatilitatea finanțării exte rne. Deteriorarea climatului
economic extern a avut consecințe negative asupra calității portofoliului de
credite; riscul de credit și riscul de lichiditate rămân vulnerabilitatea majoră
a sectorului bancar. Acest lucru a devenit mai vizibil începând cu ultima
perioadă a anului 2008, înregistrându -se o deteriorare mai accentuată a
calității portofoliului de credite, generata îndeosebi de încetinirea activității
economice și deprecierea cursului monedei naționale.
Pe parcursul anilor am asistat la modernizarea și consolidarea
cadrului de reglementare aferent sistemului financiar-bancar; noile regle-
mentări mențin tendința de armonizare a mecanismelor instituționale și de
instituire a celor mai bune practici internaționale.
Banca Națională a României a avut și are un rol intrinsec în
menținerea stabilității financiare, date fiind responsabilitățile ce rezultă din

www.editurauniversitara.ro16 dubla sa ipostază de autoritate monetară și prudențială. Atribuții subsumate
obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin regle mentarea
și supravegherea prudențială a instituțiilor aflate sub autoritatea sa, cât și
prin formularea și transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară și
supravegherea funcționării în condiții optime a sistemelor de plăți și
decontări de importanță sistemică. Banca Națională a României, ca
autoritate de supraveghere, a reacționat la noile amenințări prin asigurarea
de lichiditate în mod adecvat, monitorizarea mai strictă a băncilor, măsuri de
îmbunătățire a cadrului de reglementare prudențială.
Pe măsură ce instabilitatea a devenit trăsătură dominantă a mediului
în care operează instituțiile bancare, acestea au fost puse în situația de a face
față unor noi provocări și să se confrunte cu mari riscuri. Toate aceste
condiții de operare au condus la intensificarea concurenței în domeniul
financiar și au mărit vulnerabilitatea băncilor la șocuri negative succesive .
Este necesară identificarea riscurilor și vulnerabilităților întregului sistem
financiar, în ansamblul său și pe componentele sale, deoare ce monitorizarea
stabilității financiare este preventivă. Apariția și dezvoltarea unor disfunc –
ționalități, precum evaluarea incorectă a riscurilor și ineficiența alocării
capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar și stabilitatea
economică .
Cu toate că marea majoritate a băncilor raportează niveluri ridicate
pentru creditele restante și îndoielnice, pe ansamblu calitatea acestor
portofolii se încadrează favorabil în contextul european, gradul de acoperire
cu provizioane a creditelor neperformante din România fiind superior celui
raportat de multe alte țări din Europa, situație datorată faptului că băncile
românești nu au deținut în portofoliu active toxice. Sectorul bancar a
continuat să înregistreze indicatori de sănătate financiară în spec trul pozitiv,
fiind bine capitalizat și având rezultate financiare apreciabile.
Eficiența sistemului bancar este legată direct de creșterea consistentă
a volumelor de afaceri, bazată în principal pe atractivitatea produselor atât în
termeni de cost și mai puțin pe baza cuceririi unor noi segmente ale pieței.
Persisten ța crizei globale conduce la reducerea activității economice astfel
că evoluț iile macroeconomice interne au un impact important asupra
sănătăț ii sistemului financiar.
Problematica abordat ă în lucrare este generoasă , iar domeniul este
eminamente dinamic,in continua schimbare. Am încercat o modestă
incursiune în descrierea în evoluție a func ționării sistemului bancar din
Romania, propunâ nd ca arie de desfăș urare urm ătoarele aspecte: mana-
gementul activelor și pasivelor bancare,managementul riscurilor bancare și
metodele și modelele econometrice utilizate, Acordurile de capital BASEL
II și BASEL III, sistemul de indicatori privind evaluarea performanț elor

www.editurauniversitara.ro17 unei bă nci, aplicarea modelelor de scoring pentru creditarea persoanelor
fizice și respectiv, pentru întreprinderi mici și mijlocii.
Aș dori să adresez alese cuvinte de mulț umire domnului Profesor
universitar doctor Florin Georgescu, Prim- Viceguvernator al B ăncii
Naționale a României, fără al că rui suport profesional, teoretic și practic, de
înalt nivel științific, apariț ia acestui volum nu ar fi fost posibil ă.
Adresez în egală măsură cele mai vii și calde mulț umiri familiei
mele pentru permanentă î ndrumare, grij ă și î ncurajare.

Autorul

www.editurauniversitara.ro18

www.editurauniversitara.ro19 Capitolul 1

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA
SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA
1.1. Cadrul juridic și instituțional de organizare și funcționare
a sistemului bancar

Până în anul 1990, sistemul bancar din România oferea un număr
limitat de servicii și produse bancar e, era un sistem relativ rigid în care
Banca Națională a României , pe de o parte, combina funcțiile unei bănci
centrale cu unele dintre funcțiile unei bănci comerciale în domeniul
industriei, comer țului și prestărilor de servicii, iar pe de alt ă parte, avea rolul
de a implementa planul central și de a controla administrativ alocarea
fondurilor în economie. Alături de B anca Națională a României, sistemul
mai cuprindea patru bănci specializate în vederea finanță rii anumitor
sectoare economice: investiții – Banca de Investi ții, comerț exterior – Banca
Română de Comer ț Exterior, agricultură – Banca Agricolă , economiile și
creditarea populației – Casa de economii și Consemnațiuni: C.E.C.
Încă din 1990 România a fost martora multor schimbă ri, iar trecerea
la o econom ie de pia ță a determinat cre șterea continuă a num ărului de agen ți
economici priva ți; astfel a început procesul de organizare a unui sistem
bancar modern, de tip occidental , proces la care a contribuit într- o proporție
substanțială Banca Națională a Românie i. Acest proces, a vizat, în principiu
două direcții esențiale :
 modificări și adaptări ale reglementărilor legislative , în
concordanță cu bunele practici și cu standardele europene în
domeniu;
 construcții instituționale noi , prin care sistemul monobancar
specific economiei cu planificare centralizată a fost întocmit cu
un sistem organizat pe două niveluri :
 BNR și -a asumat responsabilitatea de a conduce politica
monetară și de a exercita toate celelalte funcțiile specifice
unei bănci centrale ;
 băncile specializate au fost transformate în bănci
comerciale .

www.editurauniversitara.ro20 În perioada 1990- 2009 s- a derulat un amplu proces de evoluție
cantitativă și calitativă a întregului sistem bancar. Legisla ția bancar ă
adoptată inițial în 1991, a stimulat, într-o prim ă fază , apari ția unui sistem
bancar novator, favorabil tranzi ției la economia de pia ță. Un număr mare de
bănci au apărut și au dispărut, ca parte a procesului de selecție în cursul
căruia multe dintre instituțiile de credit înființate nu au putut face față
cerințelor ulterioare ale pieț ei. Sistemul a pornit la drum cu bănci comerciale
cu capital de stat, provenite din transformarea băncilor existente la începutul
lui 1990. Ulterior, el s- a dezvoltat prin înființarea mai multor bănci cu
capital privat și prin integrarea sucursalelor unor bănci străine .
În perioada de dup ă 1990, BNR, a retras autoriza ția de func ționare
unui num ăr de 13 b ănci comerciale pentru nerespectarea normelor și
regulamentelor BNR, câ t și a constat ării stării de insolvabilitate ale acestora ;
astfel în perioada 1996-2006 a fost retras ă autoriza ția de func ționare
următoarelor b ănci comerciale:
1996 – Banca Comercială Fortuna;
1997 – Banca Comercial ă Dacia Felix; Rena șterea Creditului Românesc –
Credit Bank; Euro Expres Bank;
1999 – Bancorex; Banca Comercial ă Albi na;
2000 – Banca Comercială Columna; Banca Interna țional ă a Religiilor;
2001 – Banca Comercială Unirea;
2002 – Banca de Scont; Banca Comercial ă Turco-Română ; Banca de
Investi ții și Dezvoltare;
2006 – Nova Bank.
De men ționat că în conformitate cu Hot ărârea BNR num ărul 9 din
31.iul.1999 a fost decis ă fuziunea prin absorbție a Băncii Române de
Comerț Exterior – Bancorex – S.A. cu Banca Comercială Română – S.A.

1.1.1. Cadrul juridic

Pe parcursul anilor am asistat la modernizarea și consolidarea
cadrului de reglementare aferent sistemului financiar- bancar, acțiune
materializată prin elaborarea și publicarea unui număr important de acte
normative. Noile reglementări mențin tendința de armonizare a meca –
nismelor instituționale și de instituire a celor mai bune practici interna-
ționale. Aceste transformări complexe ce au vizat reglementările financiar –
bancare și construcția instituțională constituie un pion important al
stabilității financiare și, de asemenea, o precondiție pentru integrarea în
piața unică a s erviciilor financiare .
Banca Națională a României a avut și are un rol intrinsec în
menținerea stabilității financiare, date fiind responsabilitățile ce rezultă din

www.editurauniversitara.ro21 dubla sa ipostază de autoritate monetară și prudențială. Atribuții subsumate
obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea
și supravegherea prudențială a instituțiilor aflate sub autoritatea sa, cât și
prin formularea și transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară și
supravegherea funcționării în condiții optime a sistemelor de plăți și
decontări de importanță sistemică. Totodată, este necesară identificarea
riscurilor și vulnerabilităților întregului sistem financiar, în ansamblul său și
pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilității finan ciare este
preventivă. Apariția și dezvoltarea unor disfuncționalități, precum evaluarea
incorectă a riscurilor și ineficiența alocării capitalului, pot afecta stabilitatea
sistemului financiar și stabilitatea economică. În capitolul 4 al lucrării sunt
prezentate pe larg aspecte normative prin care se asigură armonizarea cu
directivele Acordului de Capital Basel III și principalele coordonate recent
aprobate ale Acordului Basel III.
La modul general, întreg cadrul legislativ este reprezentat de legea
bancar ă național ă, iar în mod special de c ătre directivele europene, transpuse
în reglementari na ționale1.
În vederea alinierii la cele mai bune practici internaționale și a
modernizării procesului de supraveghere, Banca Națională a României a
înfiin țat instituții menite să asigure un sprijin indirect pentru funcționarea
corespunzătoare a sistemului bancar: Fondul de Garantare a Depozitelor2,
Centrala Incidentelor de Plăți, Centrala Riscurilor Bancare, Biroul de Credit.
În aplicarea prevederilor legislației primare și pentru transpunerea
aspectelor de natură tehnică, Banca Națională a României a emis o serie
legi3, acte normative4, ordonan țe5, ordine și regulamente privind limitarea
riscului de credit al băncilor.
Cadrul legislativ care guvernează, în prezent, si stemul bancar
românesc cuprinde:
 Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a
României;
 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind insti –
tuțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată și modificată
prin Legea nr. 227/2007;

1 Nicolae DARDAC, Teodora VASCU – Monedă ș i credit – Volumul 2 , Editura ASE, 2002,
p. 16
2 OUG 39/1996 privind organizarea și funcționarea Fondului de Ga rantare a Depozitelor
din Sistem Bancar.
3 Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este
acționar.
4 Norma 8/1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor.
5 OUG 10/2004 privind falimentul instituțiilor de credit, OUG 99/2006 privind instituțiile
de credit și adecvarea capitalului.

www.editurauniversitara.ro22  Ordona nța de Urgență a Guvernului nr. 98/2006 privind
supravegherea suplimentară a instituțiilor financiare dintr -un
conglomerat (instituții de credit, societăți de asigurare și/
reasigurare, societăți de servicii de instituții financiare și
societăți de administrare a investițiilor);
 Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale
bancare la care statul este acționar;
 Ordonanța Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul
instituțiilor de credit, aprobată, completată și modificată prin
Legea nr. 278/2004;
 Ordonanța Guvernului nr. 39/1996 privind organizarea și
funcționarea Fondului de Garantare a Creditelor din Sistem
Bancar;
 Ordonanța Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor
măsuri financiar -fiscale, cu referință la activitatea de creditare
desfășurată de instituții financiare nebancare.
Noile reglement ări creează cadrul legislativ unitar pentru domeniul
financiar- bancar, aliniat la normele și practicile europene, în spiritul liberei
circulații a serviciilor în cadrul țărilor membre ale Uniunii Europene. Ariile
reglementate6 vizeaz ă o serie de aspecte legate de cadrul de func ționare a
sistemului bancar.
În concluzie, infrastructura financiară – îndeosebi cadrul de
reglementare aferent sistemului financiar – s-a consolidat, asigurând prin
legis lația primară și secundară convergența cu standardele europene la
nivelul principalelor componente ale sistemului financiar bancar. Cea mai
importantă evoluție în acest domeniu este intrarea în vigoare de la începutul
anului 2007, a noului cadru de reglementare a riscurilor (Basel II).
Instituțiile de credit au optat pentru implementarea acestuia începând cu
anul 2008, îndeosebi datorită necesit ății preg ătirii condi țiilor de aplicare.

1.1.2. Cadrul instituțional

Sistemul bancar românesc, în structura actuală de organizare, în cel
de-al XX-lea an de funcționare, se prezintă ca un segment consolidat, stabil
în ansamblul său, cu un nivel al capitalizării, solvabilității și lichidității

6 A. Organizarea și funcționarea băncilor; B. Deschiderea de către instituțiile de credit,
persoane juridice române de reprezentanțe și sucursale sau alte sedii secundare în
străinătate; C. Modificări ale situației băncilor supuse autorizării prealabile a BNR; D. Cerințe de
capital; E. Cerințe operaționale; F. Cerințe prudențiale; G. Conturi, situații financiare și
controlul acestora; H. Fuziunea și divizarea instituțiilor de credit; I. Măsuri de remediere și
sancțiuni.

www.editurauniversitara.ro23 conform cu cerințele prudențiale, în pofida creditării accelerate de pe
parcursu l ultimilor ani și a adâncirii implicațiilor crizei internaționale.
Putem afirma că aceasta este consecința unui proces continuu de dezvoltare,
restructurare și corelare cu standardele internaționale în domeniu, în
contextul preponderentei capitalului privat str ăin. Reglementările bancare au
parcurs un lung proces de îmbunătățire, de adaptare la exigențele diferitelor
etape de dezvoltare economică, ele constituind una din condițiile esențiale
pentru existența unui sistem bancar sănătos și solid.
Ținând cont de integrarea țării noastre în Uniunea Europeană,
începând cu anul 2008 cadrul de raportări a fost armonizat cu cadrul
standard recomandat de Comitetului Supraveghetorilor Bancari Europeni
(Committe of European Banking Supervisors – C.E.B.S), pentru realizarea
unei singure raportări financiare recunoscute la nivel european în scopuri de
supraveghere – FINREP (Financial Reporting) și prudențiale – COREP
(Common Reporting). Totodată, aceste raportări au fost configurate și
integrate în sistemul electronic d e raportări al Băncii Naționale a României.
În ceea ce privește cadrul instituțional, înființarea Fondului de Garantare a
Depozitelor (1996), a Centralei Incidentelor de Plăți ( 1997), a Centralei
Riscurilor Bancare (2000) și a Biroului de Credit (2004), au fost pașii care
au condus gradual la creșterea încrederii în sistem, la semnalarea în timp util
a unor situații de risc. Funcționarea în bune condiții a acestor instituții a fost
facilitată de modernizarea continuă a actelor normative aferente și a modulu i
lor de acțiune7.
Pentru reprezentarea și apărarea intereselor profesionale ale insti –
tuțiilor de credit s -a înființat , în anul 1991 Asociația Română a Băncilor
(ARB), persoană juridică, constituită ca asociație cu scop nelucrativ, cu
atribu ții în organiz area și asigurarea dialogului între instituțiile de credit,
promovarea principiilor politicii bancare în domeniile de interes general ale
membrilor și studierea problemelor de interes pentru instituțiile de credit.
Pentru buna desfășurare a activității în sistemul bancar românesc au
fost constituite diferite insti tuții și structuri specializate care contribuie la
asigurarea stabilității sistemului financiar -bancar din România și la creșterea
încrederii publicului în acesta.
Ca principale func ții ale acestora menț ionăm:
 furnizarea de informații reale actualizate agregate și consistente
participanților din sistemul bancar8;
 furnizarea de servicii de compensare și decontare a plăților fără
numerar în monedă națională9;

7 Rodica Moldoveanu – Eficiența Investițiilor în Resursele Umane din Domeniul Bancar ,
Teza de doctorat, ASE, București, 2009, p.45
8 Biroul de Credit
9 TRANSFOND

www.editurauniversitara.ro24  perfecționarea profesională, pregătirea și specializarea perso –
nalului bancar10;
 autorizarea tranzacțiilor cu carduri, administrarea bazelor de
date, switcing național și internațional, decontarea și procesarea
tranzacțiilor cu carduri, oferirea de soluții de securitate pentru
băncile acceptă toare și emitente pentru serviciile de
e-commerce11, etc

1.2. Evoluția sistemului bancar românesc. Rolul BNR

1.2.1. Reforma sistemului bancar în România

În evoluția sistemului bancar românesc după anul 1990 pot fi
identificate patru etape principale ale reformei :
Prima etapă a reformei bancare, (1991-1996) este caracterizat ă de
două elemente esențiale:
1. prin adaptarea Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară și a
Legii nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naționale a României
s-a asigurat structurarea sistemului banca r pe două paliere:
dezvoltarea noilor funcții ale băncii centrale (politică
monetară, valutară, autorizare, reglementare, supra-
veghere, sisteme de plăți);
înființarea de bănci comerciale.
2. prin adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1996 s-a constituit
fondul de garantare a depozitelor în Sistemul Bancar.
A doua etapă a reformei bancare , (1997-2000) este caracterizată
prin următoarele elemente:
1. îmbunătățirea și completarea cadrului legislativ bancar prin
aprobarea unor noi legi: Legea privatizării băncilor ( Legea nr.
83/1997); Legea bancară (Legea nr. 58/1998); Legea fali-
mentului bancar (Legea nr. 83/1998); Legea privind Statutul
BNR (Legea nr. 101/1998);
2. crearea noului cadru legislativ al funcționării cooperativelor de
credit (Ordonanța de Urgență a Guvern ului nr. 97/2000,
modificată prin OUG nr. 272/2000, modificată și aprobată prin
Legea nr. 200/2002);
3. obiectivul fundamental al BNR în această etapă a fost stabilitatea
monedei naționale în vederea asigurării stabilității prețurilor;

10 Institutul Bancar Român (1991)
11 ROMCARD (1994)

www.editurauniversitara.ro25 4. instrumentele de intervenție ale BNR au fost modernizate prin
eliminarea vechilor linii de credit direcționat și introducerea
operațiunilor de piață deschisă;
5. demararea programului de restructurare a sistemului bancar,
destinat prevenirii riscului sistemic, care a vizat îmbunătățirea
calității supravegherii prudențiale, prin asanarea și consolidarea
sistemului bancar.
A treia etapă a reformei bancare , (2001-2006) a vizat finalizarea
armonizării cadrului legislativ în domeniul instituțiilor de credit cu
prevederile directivelor Uni unii Europene și cu principiile de bază ale
Comitetului de la Basel privind supravegherea bancară eficientă.
În această etapă au fost urmărite trei obiective esențiale:
1. adoptarea noului Statut al Băncii Naționale a României (Legea
nr. 312/2004), prin care s-au adus o serie de elemente noi:
 definirea clar ă a obiectivului fundamental al BNR care este
stabilitatea prețurilor, în paralel cu men ținerea stabilității
financiare;
 consolidarea independenței instituționale a băncii centrale;
 interzicerea finanțării directe a sectorului public de către
banca centrală;
 eliminarea accesului privilegiat al sectorului public la
resursele instituțiilor financiare.
2. modificare și completarea legislației adoptate în etapa a doua:
Legea nr. 101/1998, Legea nr. 58/1998 și Legea nr. 83/1998;
3. adoptarea noii legi bancare (Ordonanța de Urgență a Guvernului
nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului ,
aprobată și modificată prin legea nr. 227/2007 , cu modificările și
completările ulterioare), prin care s-a realizat armonizarea
deplină a legislației în domeniul instituțiilor de credit cu
directivele Uniunii Europene.
Pe parcursul anului 2006 sistemul financiar a evoluat favorabil,
conducând la adâncirea intermedierii financiare și reducerea decalajului față
de celelalte țări membre UE, astfel sectorul bancar romanesc și -a consolidat
poziția dominantă în sistem. Anul 2006 a consemnat, de asemenea,
finalizarea liberalizării contului de capital, fapt care a deschis calea către o
mai puternică integrare a economiei naționale în fluxurile financiare globale .
Totodat ă s-a continuat procesul, pozitiv, de convergență a pieței de capital
românești cu celelalte piețe europene, atât sub aspectul dinamicii
indicatorilor de piață cât și al infrastructurii.
Etapa a patra, începută în anul 2007 , are în vedere consolidarea
sectorului bancar românesc în perspectiva atingerii prevederilor stabilite
prin Programul Național de Convergență. Conform acestui document este

www.editurauniversitara.ro26 prevăzută participarea la Mecanismul Cursului de Schimb de tip I I (ERMII )
pentru anul 2012, iar adoptarea euro, pentru anul 2014. Acest calendar
urmeaz ă a fi revizuit conform declara țiilor reprezentan ților autorit ăților
statului, datorit ă manifest ării efectelor crizei economice interna ționale și în
România.
În contextul reformei sistemului financiar bancar, demarat ă după
anul 1989 re țin aten ția coordonatele procesului de macrostabilizare:
reducerea ratei infla ției, stoparea demonetiz ării economiei și a procesului de
dolarizare și euroizare, îmbună tățirea nivelului rezervelor interna ționale în
cadrul sistemului bancar și liberalizarea cursului de schimb. Toate aceste
măsuri au contribuit la crearea cadrului legal pe baza c ăruia se deruleaz ă
relațiile monetare la nivelul întregii economii12.

1.2.2. Indicatorii de poziționare a s istemului bancar în structura
sistemului financiar

Componentele sistemului financiar sunt constituite din instituțiile de
intermediere financiară și alte societăți financiare, după cum urmează:
o instituțiile de credit;
o societățile de asigurări;
o bursele de valori;
o fondurile de investiții;
o societățile de investiții financiare;
o societățile de leasing;
o alte instituții implicate în activitatea de finanțare de natura
creditului.
Pentru analiza structurii sistemului financiar și al poziționării
diferitelor sale componente se utilizează, de regulă, doi indicatori:
ponderea activelor (gi) deținute de fiecare componentă a
sistemului financiar (A i) în Produsul Intern Brut (PIB):
100
PIBAgi
i

cota de piață a fiecărei componente a sistemului financiar (CP i)
calculată ca pondere a activelor deținute de fiecare componentă
(Ai) în total active din sistemul financiar (A):
100AACPi
i

12 Nicolae DARDAC, Teodora VASCU – Moned ă și credit – Volumul 1 , Editura ASE,
Bucure ști, 2002, p. 19