F4ca16875f6b1b8dd09f8b350a3c9f8384961526 578926 111111111111111 [622729]

1

EFECTELE MASS -MEDIA ASUPRA
PERSONALITĂȚII COPIILOR ȘI A
ADOLESCENȚILOR

2
CUPRINS

CAPITOLUL 1. Delimitări conceptuale
1.1 Definirea mass -mediei și a comunicării de masă
Capitolul 2. Impactul mass -mediei asupra populației din România
2.1 Condiționările impuse de legea audio -vizualului
2.3 Preferințele minorilor din România în materia televiziunii
Capitolul 3. Efectele producțiilor mass -media cu conținut sexual
3.1 Impactul reclamelor cu conținut sexual
3.2 Fenomenul producțiilor de televiziune cu conținut sexual
3.3 Conținutul de sexualitate al programelor de televiziune contemporane și impactul
acestora asupra psihicului
3.4 Influența new -media asupra comportamentului copiilor și adolescenților
Studiu de caz
Bibliografie
Anexe

3
CAPITOLUL 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Este cunoscut faptul că sistemul aferent comunicării de masă, ulterior impunerii în
actuala societate modernă ca fiind o componentă primordială, a continuat să se manifeste
în mod constant, din postura actorului activ, astfel reușindu -se modelarea diverselor
subsisteme de la nivelul societății contemporane , prin intermediul presiunilor exercitate
permanent de mesajele aferente mediei.
În plus, ma ss-media reprezintă nu doar mijlocul ideal de informare la nivelul
actualei societăți, ci ea a reușit să se transforme și într -un adevărat factor de educație, ce
poate contura, amplifica ori diversifica numeroasele experiențe de natură
comportamentală ori cognitivă în rândul indivizilor.
Nu în ultimul rând, se impune a se evidenția seria numeroaselor controverse
sesizate de -a lungul timpului privind influența pe care mass -media o poate determina
asupra amplului proces al dezvoltării personalității copilulu i, respectiv adolescentului,
știut fiind faptul că numeroasele influențe ce pot să fie exercitate asupra acestora pot
determina o serie întreagă de efecte și consecințe.
În contextul în care persoanele adulte dispun de un anumit fond de percepție,
cristal izat relativ, ele având astfel capacitatea de a selecta în mod critic conținutul
diverselor mesaje ale mass -mediei, mesajele pe care le pot asimila sau nu, în funcție de
sistemul valorilor deja conturat, în situați a copiilor, ca și al adolescenților, ce se află într –
un amplu proces al maturizării afective, intelectuale, dar și morale, se pot remarca o serie
întreagă de influențe ale mesajelor mass -mediei, influențe ce pot căpăta, cu destul de
mare facilitate, conotații de natură negativă.
Acesta este, de altfel, și principalul motiv pentru care se impune în mod constant
analizarea multitudinii de efecte pe care mass -media le are asupra copiilor și
adolescenților în mod special, în paralel cu evaluarea potențialului acesteia privind rolul
determinat în cadrul procesului de educare și de modelare a generației tinere.

4
1.1 Definirea mass -mediei și a comunicării de masă

În domeniul dedicat terminologiei, respectiv al tipologiei, se remarcă faptul că prin
mass -media se are în vedere totalitatea mijloacelor de dicate informării în masă, ca și al
comunicării în masă, cu toate componentele acestora. Iar sinteza sui generis a rezultat din
simpla alăturare a cuvântului de origine britanică „mass ” (re spectiv reprezentând o masă
de persoane) , cu latinescul „media ”1, ce reprezintă plural ul substantivului comun
„medium ” (respectiv transmițător, intermediar) .
Se impune a se remarca și faptul că î n ultima perioadă tot mai frecvent se
înlocuiește expresia „mass -media ” cu termenul deja consacrat „media ”2, termen ce are
capacitatea de a determina, în același timp nu doar diversele tehnici de producere a și de
transmiterea mesajelor, ci și ansamblul producătorilor de mesaje, în totalitatea
multitudinii acestora.
În domeniul dedicat definirii noțiun ii mass -media, merită menționată în cuprinsul
prezentei lucrări de diplomă abordarea lui Sergiu Tămaș, în versiunea căruia mass -media
se constituie în ansamblu l „mijloacelor și modalităților tehnice moderne de informare și
influențare a maselor ”3, cu mențiunea că includerea presei, a televiziunii, a radioului , a
cinematografului , a discurilor , ca și a diverselor alte mijloace în interiorul unei unice
categorii s -a realizat prin prisma faptului că „toate contribuie la crearea unei culturi de
masă, pr oprie civilizației moderne, diferită de cultura rezervată publicului instruit,
cultură dobândită prin instituții de învățământ și cărți ”4.
După cum bine a remarcat și autorul anterior menționat, mass -media reușește să
dispună de capacitatea influențării maselor, în paralel cu exercitarea rolului difuzării
diverselor mesaje către acestea și transmiterea informațiilor spre consacrata audiență de
masă.
Nu în ulti mul rând, se impune a se menționa și faptul că în actuala societate,
marcată periodic de diverse fluctuații ce au un impact major la nivelul indivizilor, o
atenție deosebită este acordată așa numitei „comunic ări în masă ”, mai ales prin prisma

1 http://www.upm.ro/ldmd/LDMD -02/Lds/Lds%2002%2028.pdf , accesat la data de 27.12.2017
2 Ibidem
3 SergiuTămaș, Dicționar politic , București, Editura Academiei Române, 1993, p.166
4 Idem, p.167

5
vastelor posibilități dedicate „influențării milioanelor de cetățeni ”, aspect care, în timp , a
determinat o „anumită estompare a formelor tradiționale de comunicare politică ”5.
Iar în ultimii ani tot mai numeroși au fost specialiștii care au atras atenția asupra
influenței deosebite pe care o poate manifesta asupra indivizilor actuala mass -media, „un
rol priorit ar revenindu -i televiziunii ”6.
În contextul în care, de la o zi la alta, m ijloacele de comunicare în masă reușesc să
se diversifice în mod accelerat, iar puterea, respectiv influența pe care acestea o au asupra
indivizilor crește în mod exponențial, se re marcă faptul că mass -media, ca și mijloc de
comunicare în masă, pri n intermediul specificului său, reușește să determine unei mari
majorități a populației iluzia participării în mod activ la diversele evenimente cotidiene,
ca și o anumită implicare activă în acestea7.
De asemenea, m ass-media are capacitatea de a impune și de a determina un
adevărat sistem al valori lor materiale și spirituale, mai ales prin intermediul conținuturilor
diverselor știri ori al informațiilor pe care le difuzează publicului larg , în acest fel ea
reușind să îi determine acestuia un adevărat complex de reacții și de atitudini.
În plus, datorită faptului că reușește să le ofere indivizilor totalitatea informațiilor
de care aceștia au nevoie, informații ce sunt prezentate în forme ș i concepte care mai de
cate mai cosmetizate, mass -media reușește și să crească în mod exponențial nevoile
publicului de implicare, de noi, de apartenență la realitatea cotidiană.
Se remarcă faptul că în actuala societate nici o informație din mass -media nu este
mai bine receptată de către marea masă a publicului larg dacă aceasta nu este în mod
obligatoriu însoțită și de o anumită imagine considerată ca fiind reprezentativă, știut fiind
faptul că nimic nu reușește să capteze și implicit să fidelizeze mai ideal atenția oricărui
consumator de media decât o informație de impact, ce este în mod obligatoriu însoțită și
de imaginea despre care se spune că „ face cât o mie de cuvinte ”.
Așa se face faptul că imaginea la modul general, ca și imaginea regăsită în
televiziune, în tot mai „săraca” presă scrisă ori în mediul online, reușește în acest moment
să contribuie în mod esențial nu doar la susținerea ori la întărirea unor tipare în cadrul
mentalului colectiv, ci și la modificarea acestora, ori chiar la determinarea unor noi tipare.
Iar semnificativ și demn de evidențiat este modul în care prin intermediul unor anumite

5 S.Tămaș, Dicționar politic , Editura Academiei Române, Bucu rești, 1993, p.167
6 Idem
7 Mihai Dinu, Comunicarea. Repere fundamentale , Editura Orizonturi, București, 2007, p. 67

6
imagini, ce sunt atent selecționate și ulterior incluse în conținutul unor informații din
mass –media (oricare ar fi forma ac esteia, mai precis televiziune, presă scrisă ori mediu
online ) se pot determina la nivelul opiniei publice o serie întreagă de reacții și sentimente
de tip controversat, oscilând între frustrări și respingeri, păreri antagonice ori ostilități
diverse.
Trebuie precizat faptul că noțiuni precum „comunicare de masă ”, „mass -media ”,
ca și noțiunea dedicată „mijloacelor de comunicare în masă ” nu au capacitatea de a se
întrepătrund e la nivel general, respectiv în totalitate, acestea nefiind sinonime în tr-o
accepțiune totală, ceea ce poate să determine anumite confuzii.
O abordare interesantă în acest context este regăsită la Jean Cazeneuve,
specialistul opinând că media reușește să „desemneaze , în principiu, procesele de
mediere, mijloacele de comunicare și comunicațiile de masă ”8.
Se remarcă faptul că media este definită de autorul francez ca fiind totalitatea
„mijlo acelor de informare (comunicare ”, mass-media fiind percepută drept totalitatea
mijloacelo r de comunicare dedicate unui „public larg, mijloace inventate și folosite de
civilizațiile moderne și care au drept caracteristică esențială uriașa lor putere corelată
cu un vast câmp de acțiune. Fără discuție că în această categorie trebuie înscrise:
radiodifuziunea, televiziunea, cinematograful, presa scr isă, cartea, discursurile, benzile,
casetele, videocasetele, afișajul publicitar”9.
De asemenea, se impune a se aminti și conceputul „media” în versiunea lui
Marshall McLuhan10, concept care a reușit să determine în timp multiple construcții
lingvistice (multe dintre acestea căpătând și derivate), ce au fost ulterior preluate, sub
diverse forme, la nivelul limbajului de specialitate, remarcându -se noțiunea:
 Multimediei
 Macromediei
 Noilor Media
 Hypermediei
 Mediatizării
 Mediei Analysis
 Medierii

8 Jean Cazeneuve, La société de l' ubicuité , Editura Denoel -Gonthier, Paris, 1972, p.10
9 Idem, pp.10 -11
10 În conținutul lucrării sale din anul 19 64, Understanding Media: The Extensions of Man

7
Urmând contextul acesta, se poate defini comunicarea de masă ca reprezentând
ansamblul diverselor procedee specifice ( incluzând televiziunea, presa scrisă , radio ul,
cinema tograful sau noile media) prin intermediul cărora se reușește realizarea unei
informă ri complexe la nivelul publicului larg, în paralel cu realizarea controversatului
proces al comunicării către așa denumita „opinie publică”.
În domeniul dedicat analizării complexului concept aferent „comunicării în masă ”
se remarcă existența unor multip le sintagme, în topul acestora poziționându -se
amplitudinea socială a mesajului, nivelul receptivității, standardizarea consumului
mediatic, ca și simultaneitatea receptă rii.
Din acest considerent se remarcă faptul că deseori, la nivelul limbajului obișnu it,
sunt utilizare expresii precum „tehnici de difuzare colectivă ” ori „canale de difuzare
colectivă ”, ceea ce poate determina ideea redefinirii comunicării în masă, ca fiind
asociere a diverselor fenomene socio -culturale , urmare a efectelor determinate de evoluția
continuă a tehnologiei de ultimă oră .
În opinia autorului anterior citat, Marshall McLuhan, în categoria mijloacelor de
comunicare sunt incluse și „cuvântul, telefonul, telegraful, scrisul ”, cu toate că se
apreciază că ele „servesc mai curân d la stabili tatea de relații interpersonale decât ca
emițători către marele public ”11. Iar c omunicarea de masă este percepută drept procesul
deosebit de complex și variabil, în interiorul căruia căreia „ nimic nu poate fi simplu și de
la sine înțeles ”12.
Se impune a se evidenția și faptul că în societatea actuală, mass -media a reușit să
își aroge noi dimensiuni și valențe și dimensiuni, transformându -se într -un „fel de centru
gravitațional în raport cu care se poziționează toate celelalte segmente ale societății –
sistemul economic, sistemul politic, sistemul ideologic, sistemul cultural, sistemul
tehnologic, sistemele și subsistemele sociale ”13.
Iar din totalitatea mijloacelor media existente, cu certitudine televiziunea a reușit
să se detașeze net, ur mare a influenței majore pe care o manifestă la nivelul marii
majorități a indivizilor.
Televiziunea actuală reușește să determine luarea diverselor decizii, să imprime
abordarea anumitor concepte, ca și să formeze anumite percepte asupra diverselor valor i

11 Jean Cazeneuve, La société de l' ubicuité , Paris, Editura Denoel -Gonthier, 1972, pp.10 -11
12 Mihai Coman, Introducere în sistemul mass -media , Iași, Editura Polirom, 1999, pp.7 -8
13 Ibidem, pp.7 -8

8
existente. Și asta mai ales în contextul în care ea le oferă tuturor indivizilor, aproape fără
restricții și limitări, o infinitate de informații preluate din cele mai vaste domenii, ca și
analize complexe, fenomene, concepte, știri, emisiuni, etc.
În actuala societate , noua televiziune (cea redefinită de influențele ultimelor ani) a
reuși t să definească, din păcate, și o nouă cultură, mult mai simplă și în absența unor
implicații mai profunde, conforme preferințelor manifestate constant de către public ul
larg contemporan . Iar asta mai ales în contextul în care un grad mai ridicat al culturii ar
impune /ar atrage după sine și criterii cu mult mai rigu roase, respectiv mai înalte de dicate
selectării programelor unor anumite televiziuni, un deziderat destul de dificil greu de
realizat, mai ales în cadrul contextului contemporan.
În acest moment, di n păcate pentru actuala societate, televiziunea se evidențiază
tot mai frecvent prin intermediul multitudinii disfuncțiilor ce sunt semnalate de către
specialiști14, din totalitatea acestora menționând doar :
 O anumită e femeritate a mesajului
 Multiplele efecte ale unei vizionări excesive
 Cronofagie
 Fenomenul dezinformării periodice
 Fenomenul manipulării, manipulare ce poate îmbrăca diverse forme
 Casarea nivelului cultural
 Crearea de false evenimente , ca și crearea unor false vedete
În acest moment, se remarcă faptul că marea majoritate a televiziunilor existente
aleg varianta parazitării funcției de in formare, o atenție specială fiind acordată
mimetismului mediatic. Iar cel mai edificator exemplu în acest sens îl reprezintă celebrul
scandal Clinton -Lewinski , prin intermediul hărțuirii informaționale atent concertate fostul
președinte al Statelor Unite ale Americii , Bill Clinton, reușind să redirecționeze atenția
mass -mediei de la acel scandal numai prin intermediul exagerării conflictului armat din
zona Golf ului.
Acest mimetism mediatic (una dintre victimele celebre acestuia fiind nimeni alta
decât fosta prințesă a inimilor, Diana) a deven it un fel de „modă” în ultimele decenii, el
nefiind decât un efect firesc al crizei supra -informațiilor. Mai precis, se remarcă faptul că

14http://issopha.unblog.fr/category/manipulations/de -la-fabrique -de-lopinion -et-du-consentement/au -sujet –
des-medias/la -television -selon -pierre -bourdieu/ , accesat la data de 27.12.2017

9
marea majoritate a instituțiilor mass -media par a cădea la un moment dat sub incidența
unei așa zise „nebunii mediatic e”, ele focalizându -se asupra unui subiect pe care îl percep
ca fiind de maximă importanță și actualitate pentru publicul larg și pe care îl exploatează
la maxim, încălcând deseori toate regulile deontologice în domeniu.
Așa se face faptul că foarte rapid imitația informației reușește să ajungă într-un
punct considerat critic (delirul mediatic al publicului larg), de unde începe să se remarce
așa numitul efect a l bulgărelui de zăpadă. Din acest moment, cu cât un anumit subiect
este în centrul atenției publ icului larg, mai dezbătut, mai analizat, cu atât subiectul începe
să fie tot mai mult perceput ca fiind unul de neabandonat discuției, un subiect
indispensabil și de importanță majoră.
Acesta este de altfel și momentul în care în rândul unor anumite tele viziuni se
remarcă și apariția unui trend asemănător hipnozei, aceste instituții mass -media omițând
mare parte din conceptele deontologice și continuând să pună presiune respectivul
subiect, considerat a fi de maxim interes pentru publicul larg.
De altfel, în interiorul oricărei televiziuni, mulți sunt jurnaliștii ce, în dorința de a
obține senzațional ul, de a difuza diverse exclusivități, uită de toate regulile deontologice
și încep să imite, respectiv să copieze ori chiar să denatureze unele informații , în acest fel
afectându -se în mod grav nu doar realitatea conținutului informațiilor prezentate
publicului larg, ci și denaturarea adevărul ui.
În plus, nu de puține ori, se remarcă și prezența hiper -emoțiilor, televiziunile
prezentând adevărate p redilecții pentru spectacolele ieftine. Și asta deoarece în actuala
societate, se cunoaște faptul că mass -media reușește nu doar să supraviețuiască , ci și să se
impună prin intermediul furnizării diverselor funcții pe care le deține, ea impunând în
mod con stant „anumite consecințe directe asupra marii majorități a populației și
răspunzând necesităților impuse ”15.
Cu toate acestea, de -a lungul timpului mulți au fost specialiștii care și -au formulat
suspiciunile cu privire la efectele impactului determinat de mass -media la nivelul
majorității largi a publicului, Jean Jacques Rousseau apreciind că mass -media este
dedicată numai persoanelor ignorante, în vreme ce T. J. De Santi a ajuns la concluzia că

15 Melvin L. De Fleur, Sandra Ball Rokeach, Teorii ale comunicării de masă , Iași, Editura Polirom, 1999,
p.133

10
„va veni ziua când cei care produc în domeniul gândirii vor deveni surzi la mass
media ”16.
În țara noastră, sesizându -se precoce nevoia publicului larg pentru diversele
scandaluri, pentru cancanuri, ca și pentru evenimente și imagini care mai de care mai
șocante (mediul online abundând în acest moment de acestea), o mare parte din mass –
media a renunțat în ultimii ani la realizarea/difuzarea unor infor mații de calitate, acestora
luându-le locul scandalurile dintre diversele personaje aflate în atenția publicului,
imaginile cu un puternic impact emoțional, acuzațiile în direct, comentariile licențioase,
scenele de violență, etc.
În acest moment, marea majoritate a televiziunilor din România au capacitatea
determinării unor modificări semnificative la nivelul mentalității colective, cu intervenții
directe asupra evolu ției diverselor categorii sociale, mai ales pe fondul determinat de
necesitatea exagerată a abordării unor informații considerate de impact, incluzând nu doar
noutățile de moment, ci și divertismentul, scandalurile (incluzând și scena politică) și
chiar o anumită latură a erotismului.
Cele mai multe dintre televiziunile românești au reușit să se transforme în ultimii
ani în acele instituții media ce au capacitatea de a determina dependența publicului larg,
în acea „preferință” ce poate, din păcate, contro la nu numai modul de reacție al
privitorului, atașamentul ori detașarea acestuia, ci și felul în care acesta percepe ori
analizează anumite informații, cu influențe directe asupra modului de gândire.
Toate acestea în contextul în care oferta deosebit de vastă a informațiilor și
programelor pe care televiziunile le pun la dispoziția oricărui consumator de media
interesat este nu doar aproape fără limitări, ci și gratis, ceea ce determină și o creștere
progresivă a apetitului pentru aceasta a privitorului.
Pe bună dreptate, mass -media a ajuns să fie definită de către unii specialiști ca
fiind fenomenul ce are capacitatea de a influența în mod permanent diversele trăiri, stări,
ca și decizii ale publicul ui larg, cu mențiunea că și societatea este în mod constant și
periodic influențată de aceasta.
Și în ciuda faptului că există multe păreri conform cărora televiziunea nu are
capacitatea da a exercita asupra societății efecte majore (susținându -se că aceasta poate
doar să reflecte o reprezentare a societății), în realitate se întâmplă exact invers,
televiziunea trasformându -se într -o adevărată putere la nivelul actualei societăți.

16 Mihai Coman, Introducere în sistemul mass -media , Iași, Editura Polirom, 1999, pp. 34 -35

11
Mai mult, datorită importanței și interesului indus de publicul larg, televiziunea
deține în acest moment un rol primordial la nivelul diverselor domenii ale societății
contemporane , aceasta fiind percepută și ca un adevărat factor de încredere la nivelul
populației.
Din nefericire pentru publicul larg, televiziunile au realizat rolul deosebit pe care
îl au la nivelul actualei societăți, ele că pătând inclusiv conștiința propriilor valori în fața
marii mase a populației și ulterior uzând de totalitatea mijloacele avute la îndemână în
vederea influenț ării nu doar a diverselor medii, ci și a stărilor de fapt.
Iar o parte dintre televiziuni apreciază în acest moment că influența , ca și puterea
pe care o manifestă, sub o formă sau alta, asupra publicului larg, este determinată de
modul în care ele reușes c să își expună acestuia așa numitul „adevăr absolut”, moment în
care se declanșează și emiterea unor pretenții (deseori exagerate) privind aducerea la
ordine a unor reprezentanți marcanți ai actualei societăți.
Nu de puține ori, publicul larg are senzați a că se află permanent într -un contact
direct cu personajele promovate de mass -media, deseori imaginea acestora fiind asociată
involuntar cu mesajele transmise și receptate. Iar imaginea în mass -media (în general) și
cea din televiziune, în special, se con stituie în cea mai facilă și sigură metodă de
manipulare/influențarea comportamentelor umane, indiferent de reacțiile acestora la
diversele condiții specifice.

12
CAPITOLUL 2. IMPACTUL MASS -MEDIEI ASUPRA
POPULAȚIEI DIN ROMÂNIA

Se cunoaște faptul că cel mai influent și puternic element al mass -media,
televiziunea, considerată ca fiind și în topul instituțiilor de manipularea maselor largi, nu
ar reuși să determine o influență deosebită asupra publicului larg în condițiile în care
imaginile difuzate de aceasta nu ar determina un impact deosebit la nivelul psihicului
uman, cu modelarea și modificarea atitudinilor, a convingerilor, a reacțiilor, ca și a
deciziilor.
Din nefericire, sunt foarte puțini cei care au cunoștință cu adevărat despre
totalitatea consecințelor pe care mass -media le poate avea asupra psihicului uman, ca a
efectelor determinate la nivel mental de informațiile/programele preferate ce sunt difuzate
în mod periodic.
Iar din totalitatea programelor ce sunt derulate zilnic pe micul ecran, cele mai
nocive asupra publicului larg (cu precădere asupra copiilor și adolescenților) sunt
programele ce includ direct ori indirect în conținutul lor diverse eleme nte specifice
domeniului erotic.
În România anului 2018, se estimează că peste 85% din numărul total al
gospodăriilor includ minim un televizor, în 70% dintre acestea diverselor programe de
televiziune fiind receptate prin cablu ori prin satelit. Iar în ceea ce privește numărul
copiilor /adolescenților ce au în camera proprie un televizor , procentul se apropie de
valoarea de 46% la nivelul mediul ui urban, respectiv de valoarea de 33 % în cadrul
mediul ui rural17.
Conform studiilor ce au fost realizate în domeniu în ultimii ani, s -a reușit
evidențierea faptul ui că în marea majoritate ca cazurilor, atât persoanele adulte , cât și
copiii , respectiv adolescenții preferă să își petreacă timpul liber pe care îl au la dispoziție
vizionând diverse pro grame de televiziune .

17 Conform raportului Gallup România & Metro Media Transilvania, comandat de CNA

13
Mai precis, un procent de 80% dintre copii i din țara noastră se uită zilnic la
televizor, în vreme ce 90 % au precizat că obișnuiesc să urmărească diverse programe de
televiziune de cel puțin cinci ori într -o săptămână18.
Demn de precizat este faptul că aceste procente crescute au fost înregistrate în
ciuda faptului că în ultimii ani a crescut exponențial numărul cercetătorilor au atras
atenția asupra faptului că un consum ridicat de televiziune atrage după sine și o diminuare
drastică a volumului de lectură.
În plus, d acă un procent de peste 30% din numărul total al copiilor au precizat că
televizorul se constituie în principala opțiune pe care o au de a -și petrece timpul liber,
doar 4% au menționat că preferă, ca și o modalitat e de distracție, lectura ( aici fiind
incluse cărțile, ziare le ca și diversele reviste) ori diversele activități de natură culturală,
cum ar fi vizionarea unor concerte, ca și vizionarea de filme la cinematograf, etc19.

2.1 Condiționările impuse de legea audio -vizualului

La nivelul tuturor televiziunilor din România reglementarea emisiunilor diverse, ce
sunt incluse în cadrul grilelor de programe aferente acestora se realizează avându -se în
permanență în vedere nu doar prevederile incluse în conținutul Legii nr. 504/11.07.200220, ci
și cele regăsite în Decizia nr. 220/24.02.2011 ce vizează Codul reglementării conținutului
audiovizualului21.
Mai precis, totalitatea programelor televiziunilor ce emit pe teritoriul țării noastre
sunt delimitat e în mai mu lte categorii de programe, respectiv:
 Programe ce sunt considerate a fi accesibile tuturor categoriilor de public,
acestea neincluzând nici un fel de restricții ori semne de avertizare22

18 Conform raportului Gallup România & Metro Media Transilvania, comandat de CNA
19 Ibidem
20Ce este cunoscută și ca Legea audiovizualului, disponibilă la
http://www.cna.ro/IMG/pdf/LEGEA_504_CU_ULTIMELE_MODIFICARI.pdf , accesat la data de 6.02. 2018
21 Aceasta fiind în vigo are din data de 26.03.2017 și care este disponibilă la adresa
http://www.cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_CNA_NR._220_2011_VERSIUNE_CONSOLIDATA.pdf, accesat la
data de 10 .02.2018
22 În conformitate cu prevederile incluse în conținutul alineatului a) al articolului 21 din cadrul Deciziei nr. 220
din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, Decizie ce este în vigoare din
data de 26.03.2017 și care este disponibilă la adresa

14
 Programe ce pot să fie vizionate de către persoanele minore ce au vârs ta de
maxim 12 ani, cu mențiunea că vizionarea se poate face doar cu acordul
părinților ori împreună cu familia. Aceste programe sunt inscripționate cu
simbolul AP – respectiv acord parental
 Programe ce sunt interzise persoanelor minore ce au vârsta sub 12 ani –
respectiv programele inscripționate cu simbolul „ 12”
 Programe ce sunt interzise persoanelor minore ce au vârsta sub 15 ani –
respectiv programele inscripționate cu simbolul „ 15”
 Programe ce sunt interzise persoanelor minore ce au vârsta sub 18 ani –
respectiv programele inscripționate cu simbolul „ 18”23
 Programe ce sunt interzise persoanelor minore, acestea incluzând filme, dar și
diverse emisiuni cu caracter pornografic, ce au ca principal scop prezentarea
actelor sexuale ori a diverselor modalități ce sunt dedicate satisfacerii
dorințelor sexuale, ca și a programelor în cadrul cărora sunt prezentate acte
sexuale reale, indifferent de modalitățile de filmare a acestora – respectiv
programele inscripționate cu simbolul „ 18+”24
Programele de televiziune ce sunt inscripționate cu simbolul AP pot să fie difuzate
numai prin însoțire a acestora cu semnul caracteristic de avertizare ( mai precis un cerc ce are
culoarea albă și în centrul căruia este marcat, pe fond transparent, simbolul AP), programele
de telev iziune ce sunt însoțite de simbolul „ 12” fiind difuzate numai după orele 22.00, acestea
fiind în permanență însoțite de semnul distinct de avertizare, mai precis cerculețul alb, în
centrul căruia, pe fondul transparent, este inscripționat simbolul 1225.

http://www.cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_CNA_NR._220_2011_VERSIUNE_CONSOLIDATA.pdf, accesat la
data de 10 .02.2018
23 În conformitate cu prevederile incluse în conținutul articolului 21, alineatele b), c), d) și e) din cadrul Deciziei
nr. 220 din data de 24 februarie 201 1 vizând Codul de reglementare a conținutului audiovizual, în vigoare din
data de 26.03.2017 și care este disponibilă la adresa
http://www.cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_CNA_NR._220_2011_VERSIUNE_CONSOLIDATA.pdf, accesat la
data de 8 .02.2018
24 În conformitate cu prevederile incluse în conținutul articolului 21, alin. f) din cadrul Deciziei nr. 220 din data
de 24 februarie 201 1 vizând Codul de reglementare a conținutului audiovizual, în vigoare din 26.03.2017 și care
este disponibilă la ad resa
http://www.cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_CNA_NR._220_2011_VERSIUNE_CONSOLIDATA.pdf, accesat la
data de 9 .02.2018
25 În conformitate cu prevederile incluse în conținutul articolului 23 din cadrul Deciziei nr. 220 din data de 24
februarie 2011 vizând Codul de reglementare a conținutului audiovizual, în vigoare din 26.03.2017 și care este
disponibilă la adresa
http://www.cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_CNA_NR._220_2011_VERSIUNE_CONSOLIDATA.pdf, accesat la
data de 9 .02.2018

15
În ceea ce privesc programele de televiziune ce sunt inscripționate cu simbolul „ 15”,
acestea sunt difuzate numai în intervalul orar 23.00/6.00, acestea fiind în permanență însoțite
și de simbolul caracteristic (ce a fost anterior menționat, singura deosebi re fiind reprezentarea
cifrei 15). Singura excepție este reprezentată de filme artistice, de filme seriale, ca și de filme
documentare, toate clasificate în categoria simbolului „ 15”, caz în care este permisă
difuzarea acestora în intervalul orar 22.00 -6.0026.
Programele ce poartă simbolul „ 18” pot să fie difuzate de televiziunile din România
numai în intervalul orar 1.00/6.00, semnul caracteristic acestora, respectiv (18), fiind în mod
obligatoriu expus pe micile ecrane pe întreaga durată a respectivului program difuzat de
televiziunea respectivă27.
Demn de menționat este faptul că toate programele de televiziune ce sunt clasificate în
categoria „ 12”, respectiv în categoria „15” pot să fie difuzate de către televiziuni și în
reluare, în intervalul orar 6.00 -20.00 numai cu condiția editării acestora anterior difuzării,
astfel încât acestea, la redifuzare, să respecte toate condițiile dedicate modului de difuzarea
programelor de te leviziune ce sunt accesibile tuturor categoriilor de public, ca și a diverselor
condiții dedicate difuzării programelor încadrate la categoria AP28.
De asemenea, se impune a se menționa în cadrul prezentului subcapitol al lucrării de
diplomă și faptul că în intervalul orar 6.00 -20.00 este interzisă și difuzarea programelor de
televiziune în conținutul cărora sunt prezentate diverse acte cu comportament obscen, acest
intervalul prelungindu -se până la orele 23.00 în situația producțiilor de televiziune în care
sunt prezentate scene de sex, dar și limbaj ori comportament obscen29.

26 În conformitate cu prevederile incluse în conțin utul articolului 24 din cadrul Deciziei nr. 220 din data de 24
februarie 2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, în vigoare din 26.03.2017 și care este
disponibilă la adresa
http://www.cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_CNA_NR._220_2011_VERSIUNE_ CONSOLIDATA.pdf, accesat la
data de 9.02.2018
27 Conform prevederilor ce sunt incluse în conținutul articolului 25 din cadrul Deciziei nr. 220 din data de 24
februarie 201 1 vizând Codul de reglementare a conținutului audiov izual, în vigoare din 26 .03.2017 și care este
disponibilă la adresa
http://www.cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_CNA_NR._220_2011_VERSIUNE_CONSOLIDATA.pdf, accesat la
data de 10 .02.2018
28 În conformitate cu prevederile incluse în conținutul articolului 27 din cadrul Deciziei nr. 220 din data de 24
februarie 2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, în vigoare din 26.03.2017 și care este
disponibilă la adresa
http://www.cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_CNA_NR._220_2011_VERSIUNE_CONSOLIDATA.pdf, accesat la
data de 10 .02.2018
29 În conformita te cu prevederile incluse în conținutul articolelor 15 și 18 din cadrul Deciziei nr. 220 din data de
24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, în vigoare din 26.03.2017 și care
este disponibilă la adresa

16
2.3 Preferințele minorilor din România în materia televiziunii

În ciuda faptului că poate părea dificil de crezut, studiile au reliefat faptul că pe
perioada unei singură săptămâni, un copil din România se uită la diversele emisiuni TV
timp de 150 minute/zi, în vreme ce în perioada de week -end acest intervalul poate ajunge
și la 215 minute/zi.
În ceea ce privesc intervalele preferate dedicate vizionării diverselor emisiuni tv,
acestea sunt între orele 17 -22 (mai precis aproape 2/3 din numărul total al copiilor și
adolescenților ), respectiv între orele 22-24 (un procent de peste 30% din numărul t otal al
copiilor – cu mențiunea că durata de vizionare depășește deseori valoare a a 60 de
minute)30.
În plus, peste 50% din numărul total al copiilor care obișnuiesc să se uite la
diversele emisiuni ce sunt difuzate de posturile de televiziune din țara noastră prefer ă să
le urmărească singuri, mai precis în absența adulților. Iar în peste 90 % dintre cazuri,
acești copii susțin (și declarațiile lor au fost confirmate de către părinți) că obișnuiesc să
urmărească în principal emisiunile de televiziune ce sunt marcate cu simbolul „A.P.”31.
Doar o treime din numărul total al copiilo r ce au vârstele cuprinse între șase ani –
opt ani, respectiv doar ¼ din numărul total al copiilor cu vârste incluse în intervalul 9-11
ani nu vizionează nici un fel de emisiuni de televiziune ce sunt inscripționate cu
mențiunea „12”, în vreme ce jumătate din numă rul total al copiilor au declarat că
obișnuiesc deseori să se uite la astfel de programe32.
Un procent semnificativ (mai precis de aproape 30%) obișnuiește să urmărească
deseori emisiunile televizate ce au fost inscripționate cu simbolul „16”, indiferent de
vârsta copiilor telespectatori , cu mențiunea că prezența diverse lor semne de interdicție nu
reușește să le inducă restricțiile specifice în astfel de cazuri.
În conformitate cu rezultatele studiului ce a fost anterior menționat, în cazul
copiilor ce au vârste incluse în intervalul 6 ani – 11 ani, s -a remarcat situația următoare :

http://www.cna.ro/ IMG/pdf/DECIZIE_CNA_NR._220_2011_VERSIUNE_CONSOLIDATA.pdf, accesat la
data de 10 .02.2018
30Conform raportului Gallup România & Metro Media Transilvania, comandat de CNA
31 Conform datelor regăsite în conținutul raportului Gallup România & Metro Media Transil vania,
comandat de C .N.A.
32 Ibidem

17
 Un procent de 87% obișnuiesc să vizioneze în mod frecvent diversele
emisiuni tv ce sun inscripționate cu „ A.P.”
 68 % dintre copiii incluși în studiu au declarat că se uită la emisiunile tv ce
poartă sigla „ 12”
 Un procent de peste 24% dintre acești copii declară că obișnuiesc să se uite
la emisiunile tv ce au prevăzut semnul „ 16”33
În plus, mai mult de jumătate dintre copiii ale căror vârste sunt cuprinse în
intervalul 12 ani – 14 ani au declarat că obișnuiesc să urmărească emisiuni tv ce au
prevăzut semnul „ 16”, iar peste 22% din tre copiii ce au fost incluși în această categorie au
menționat că cel puțin o dată au urmărit filme erotice/porno la televizor34.
În acest mo ment, s pecialiștii în domeniu apreciază că în România , vârsta la care
copiii reușesc să ia contact pentru prima oară în viața lor cu diverse elemente erotice ori
chiar cu elemente porno variaz ă în intervalul 9 -13 ani, aspect ce ar trebui să se constituie
într-un adevărat semnal de alarmă pentru toate persoanele interesate de pentru ulterioara
lor dezvoltare psihică, mentală, dar și fizică35.
Din nefericire însă, în actuala societate nu se poate remarca decât o uriașă lipsă de
interes din partea părinților privind modul în care copiii și adolescenții obișnuiesc să își
petreacă timpul liber , astfel minorilor fiindu -le oferită posibilitatea (deosebit de
periculoasă) urmăririi nestingherite a diverselor programe și emisiuni televizate , ce includ
anumite grade de conținut dăunător copiilor.
Mai mult, î n ciuda numeroaselor atenționări venite din partea autorităților, ca și
din partea specialiștilor, un număr tot mai mare de copii și adolescenți au posibilitatea să
își aleagă singuri diversele programe și emisiuni de televiziune pe care să le urmărească ,
în acest fel existând riscul creșterii exponențiale a multiplelor efecte pe care aceste
demersuri le pot avea asupra lor.

33 Conform raportului Gallup România & Metro Media Transilvania, comandat de CNA
34 Ibidem
35Conform datelor regăsite în conținutul raportului Gallup România & Metro Media Transilvania,
comandat de C .N.A.

18
CAPITOLUL 3. EFECTELE PRODUCȚIILOR MASS -MEDIA CU
CONȚINUT S EXUAL

3.1 Impactul reclamelor cu conținut sexual

Pe lângă toate acestea, în ultimii ani s -a remarcat și creșterea deosebită a
număr ului de reclame ce au în conținutul lor diverse imagini cu conțin ut sexual, în marea
majoritate a cazurilor în centrul atenției fiind poziționate personaje de sex feminin , ce au
un aspect fizic deosebit și care sunt prezentat e/percepute publicului larg drept „obiecte
sexuale”.
Marea diversitate ce este semnalată pe piața reclamelor , căreia i se adaugă și
dorința de nou, respectiv de schimbare, îi determină pe tot mai mulți producătorii din
întreaga lume să abordeze din ce în ce mai frecvent acest subiect, nemaifiind un secret
pentru nimeni faptul că „ sexul vinde ”.
În țara noastră , de departe cea mai reprezen tativă reclamă ce a inclus o imagine
sexuală a fost cea a fostei prezentatoare TV, Mihaela Rădulescu, vedeta fiind implicată în
urmă cu câțiva ani într-o campanie anti -tutun, respectiva reclamă reușind să stârnească
cu trecerea timpului o serie întreagă de controverse (a se vedea ANEXA 1 ).
În domeniul dedicat percepțiilor consumatorilor vizând astfel de reclame c e includ
un anumit conținut sexual, se remarcă diverse păreri contradictorii , mare parte dintre
telespectatorii români ce au fost intervievați în acest sens apreciind că astfel de reclame
pot fi percepute drept normale.
În vreme ce o parte dintre telespectatori apreciază acest g en de reclame, pe care le
caracterizează ca fiind interesante și stimulative în influențarea cump ărării produsului,
alții declară că acestea le displac și chiar că reușesc să îi determine să reacționeze în mod
nega tiv când vine vorba de produsul ori serviciile la care fac referire respectivele reclame.

19
S-au sesizat însă și păreri conform cărora „ sexualitatea reflectată î n reclame nu
are capacitatea de a afecta în mod semnificativ o valoare umană, aceasta starea de spirit
a culturii colective ”36.
Tot mai n umeroasele studii și abordări în domeniul dedicat reclamelor ce includ în
conținutul lor imagini de sexualitate ori imagini care imprimă femeilor ideea obiectelor
sexuale, au reușit să evidențieze faptul că aceste reclame reușesc să determine o trezire a
atenției intenționate la indivizi , ca și o trezire a interesului față de respectivele bunuri ce
au fost promovate î n vederea achiziționării37.
În opinia controversatului König38, diversele reclame ce au un conținut de
sexualitate variabil reușesc să acționeze în mod metodic asupra psihicului uman, în
vederea determinării unor dispoziții de tip voluntar diverse, ce au dre pt principal rezultat
final achiziționarea respectivului produs/serviciu ce a fost prezentat în respectiva reclamă.
În plus , Dimitrie Todoran39 este de părere că reclama se constituie într -un mijloc
prin intermediul căreia se reușește atragerea atenției c onsumatorului ( mai precis prin
activarea psihicului acestuia ), ea determinând implicit achiziționarea
produsului/serviciului ce a fost afișat în cadrul acesteia.
În vederea creșterii deosebite a gradului de eficacitate specific unei reclame, se
impune ca aceasta să includă și diverse tehnici ce au capacitatea de a -i determina pe
potențialii cumpărători să achiziționeze într-un timp cât mai scurt respectivele
produse/servicii ce sunt incluse.
Acesta este motivul pentru care, apreciază psihologul Anthony R. Pratkanis, în
conținutul diverselor reclame comerciale realizate și difuzate, se impune și includerea
unor tactici persuasive fundamentale, cu mențiunea că imaginile proeminente cu potențial
conținut sexual se numără în topul acestor a40.
În cadrul demersului dedicat obținerii unor r ezultate cât mai bune (mai precis
realizarea unei cifre de afaceri ridicate în domeniul vânzărilor de produse/servicii

36 G.G. DeShazo, Assesing the effect of sexuality in advertising on human values,
http://scotdir.com/other/assessing -the-effect -of-sexuality -in-advertising , accesat la dat a de 4.01.2018
37 Dimitrie Todoran, Psihologia reclamei ,Editura Tritonic, București, 2005, p. 39
38 Ibidem, p.39
39 Ibidem, p.40
40 Pamela Morris, Gender in print advertisements: a snapshot from around the world, pp. 5, disponibil la:
http://www.allacademic.com/one/www/research/index.php?click_key=1 , accesat la data de 3.01.2018

20
deosebite), mu lți sunt producătorii ce iau în calcul includerea în conținutul diversel or
reclame pe care le realizează, a unor imagini ce au un conținut variabil de sexualitate, cu
precizarea că în multe dintre astfel de situații se remarcă și faptul că o parte dintre
reclame ajung ulterior să fie interzise spre difuzare pe micile ecrane.
Cel mai bun exemplu în acest sens este cel al cazul reclamei ce a fost concepută de
către cunoscuta companie britanică Kazam ( aceasta fiind producătoare de smartphone -uri)
în vederea promovării telefonului Tornado, reclamă c e a fost interzisă spre difuzare a pe
micile ecrane, ca urmare a conținutul ui sexual în mod explicit (a se vedea ANEXA 2 ).
Respectiva reclamă , ce a fost interzisă de către A.S.A. ( mai precis Autoritatea
pentru Stan darde în Publicitate), ca urmare a conținutului cu caracter sexua l, o înfățișează
pe o tânără brunetă, ce se plimbă prin casă îmbrăcată fiind numai în lenjerie intimă și care
își atinge coapsele, sânii și își mușcă buzele, conținutul neavând nici un fel de legătură cu
produsul ce se dorea a fi promovat, el fiind centrat pe gesturile actriței.
În replică, producătorii au ținut să precizeze că respectiva reclamă sugestiona
ideea că respectivul telefon are dimensiunile atât de mici încât poate fi cu ușurință uitat în
buzunarele unui accesoriu vestimentar, scenariul folosit fiind unul „clasic”.
Un alt exemplu edificator poate fi reprezentat de către reclama făcută la un anumit
parfum de către c unoscuta cântăreață, Beyonce, aceasta fiind de asemenea interzisă spre
difuzare la p osturile de televiziune ca urmare a caracterulu i sexual explicit (a se vedea
ANEXA 3 ).
Și tot aici se impune a se menționa și reclama ce a fost concepută pentru compania
Dreamscape Networks și care o are în centrul atenției pe frumoasa Pamela Anderson ,
reclamă de asemenea interzisă la difuzare în Marea Britanie nu doar pentru caracterul său
sexual, ci și pentru „ degradarea femeii ” (a se vedea ANEXA 4 ).

3.2 Fenomenul producțiilor de televiziune cu conținut sexual

În cadrul acestui capitol al prezentei lucrări de diplomă se impune menționarea ș i a
unui alt fenomen ce s -a remarcat în domeniul comportamentului erotic ce poate fi
reflectat prin intermediul mass -mediei, mai precis fenomenul filmelor ce sunt derulate la
diverse televiziuni și care includ scene c e au un conținut variabil de sexualitate.

21
La acest capitol nici România nu face excepție, remarcându -se faptul că pe marea
majoritate a canalelor de televiziune existente sunt difuzate în mod periodic astfel de
filme, c e pot să fie vizionate nu doar de către persoanele adulte, ci și de către minorii ce
au acces la media, fără o supraveghere corespunzătoare din partea părinților.
Nu în ultimul rând, se impune a se menționa și evoluția deosebită pe care a
cunoscut -o în ultimul deceniu mediul online dedicat filmelor ce includ în conținutul lor
scene diver se de sexualitate, la acestea minorii având practic acces nelimitat, în ciuda
unor restricții ce sunt impuse de către admini stratori (în această categorie fiind incluse
mențiunile standard vizând vârsta utilizatorilor, ce apar afișate pe respectivele pagini web
sursă ).
În domeniul dedicat filmelor, se remarcă de altfel și trecerea destul de facilă de la
revoluția artistică și respectiv de la mișcarea socială la o așa denumită „revoluție
sexuală ”, prin intermediul negării diverselor valori de natură etică, ca și morală, reușindu –
se nu doar o liberalizarea sexuală, ci și o afișare a unei sexualități sălbatice41.
Și asta în contextul în care este cunoscut faptul că, mai cu seamă în ultimi i ani ,
sexul a început să fie perceput drept o „afacere” deosebit de profitabilă, în acest moment
numărul filmelor cu caracter sexual depășindu -l de câteva ori pe cel al filmelor clasice ,
ce sunt produse la nivel mondial.
În paralel cu această evoluție deose bită, se remarcă și dezvoltarea gradului de
receptivitate la diversele imagini cu caracter sexual, respectiv la scenele sexuale, aspect
determinat și de difuzarea în mod constant la televiziuni, ca și în mediul online, al tot mai
numeroaselor pelicule de g en.
Pe fondul reducerii semnificative a diverselor restricții impuse în domeniul audio –
vizualului, s-a remarcat faptul că industria filmelor ce include diverse scene de sexualitate
s-a dezvoltat în mod deosebit, în acest moment impactul acesteia la public fiind unul
deosebit nu doar la nivel global, ci și la nivel național.
Cel mai bune exemplu îl constituie filmul „Basic Instinct” („Instinct primar”),
celebrul thriller erotic din anul 1992, produs în S .U.A., sub regia lui Paul Verhoeven și
scenariul lui Joe Eszterhas , film ce i -a avut în rolurile principale pe cunoscuta Sharo n
Stone și Michael Douglas (a se vedea ANEXA 5 ) și care la un buget de 49 de milioane de
dolari a reușit să atragă încasări de aproape 400 de milioane de d olari.

41 Vance Packard (1968) The Sexual Wilderness, https://www.kirkusreviews.com/book -reviews/vance –
packard -3/the -sexual -wilderness/ , accesat la data de 9.01.2018

22
3.3 Conținutul de sexualitate al programelor de televiziune contemporane și
impactul acestora asupra psihicului

Nu în ultimul rând, se impune a se lua în calcul și tot mai numeroasele emisiuni
televizate ce includ replici și/sau acțiuni cu trimitere la sexualitate, mai ales în contextul
în care se cunoaște că, în cadrul oricărei emisiuni televizate, imaginile sunt c ele care dau
putere deplină oricărui mesaj din televiziune, iar telespectatorii, indiferent de categoria
socială ori de vârstă devin distrași instant de la un mesaj oral dacă prin fața ochilor le sunt
trecute imagini succesive, bine și sugestiv alese.
În ultimul deceniu , nu doar în televiziunile din întrega lume, ci ma i ales în
televiziunile din țara noastră , s-a observat faptul că că dinamismul diverselor
informațiilor a dispărut în mod treptat, dar sigur, iar subiectele sunt abordate de către
producător i în intervalul unor șabloane aproximativ similare , urmând și respectând niște
reguli ce par a fi impuse de către societate a modernă .
În goana lor după audiență sau după raitingul ce , la rândul său, atrage după sine și
resursele financiare fără de care nu ar putea exista, televiziunile din țara noastră au
diminuat în mod considerabil nivelul diverselor informații pe care le oferă
telespectatorilor fideli, astfel reușindu -se sacrificarea calității informațiilor diverse pe așa
zisul altar al mulțumirii depline a telespectatorului „suveran”.
Din nefericire , se remarcă faptul că în cadrul marii majorități a televiziunilor ce
există pe piața media românească în acest moment, numeroasele programe ce sunt inclu se
în grilele de program nu exceleaz ă nici în conținutul educativ semnificativ, ca de altfel
nici un gradul de utilitate generală.
În ultima perioadă o serie întreagă de specialiști au atras atenția asupra
conținutului sexual ( fie acesta în imagini ori în limbaj), ca și a supra conținutului scenelor
violente diverse, care sunt din ce în ce mai prezente la nivelul micului ecran (uneori ele
remarcându -se chiar și în cazul desenelor animate).
Numeroasele studii ce au fost realizate de -a lungul anilor în domeniu au evidențiat
faptul că în 2/3 d in totalul programelor ce sunt difuzate la TV, se remarcă atât scene de
violență ( remarcându -se o rată de difuzare de 6/oră), cât ș i discuții sau scene ce includ
imagini/replici cu trimitere directă spre sexualitate.

23
Mai mult, în peste 35 % dintre scenele ce fac , într -un fel sau altul, trimiteri la
sexualitate, se remarcă și o afișare fățișă sau mai puțin vizibilă a unor imagini c e au
caracter sexual explicit, acestea sunt prezentate de cele mai multe ori ca producându -se
între persoane ce nu sunt căsătorite, și fără a prezenta vreun fel de risc.
Programele ce includ diverse scene, imagini ori limbaj cu caracter sexual sunt , din
păcate, la mare căutare printre telespectatorii români (dar și de peste hotare), motiv pentru
care tot mai m ulte televiziuni au înțeles să opteze pentru o reducere a calității
informațiilor ce sunt difuzate din cadrul emisiunilor, în favoarea introducerii în prim –
planul acestora a imaginilor ce au un anumit caracter sexual.
Trebuie , de asemenea, menționat și faptul că atenția telespectatorilor este relativ
destul de ușor de atras, dar destul de dificil de menținut, acesta fiind motiv ul pentru care
realizatorii de televiziune optează pentru diverse strategii și tactici ce au un caracter
îndoielnic în domeniul de dicat televiziunii.
Se cunoaște faptul că orice telespectator preferă să rămână în fața micului ecran pe
care se derulează imagini ce au capacitatea de a -i stârni diverse emoții puternice, motiv
pentru care, în conținutul diverselor emisiuni de pr ofil, sunt incluse tot mai numeroase
scene cu caracter sexual, respectiv scene de violență, ce includ imagini din ce în ce mai
explicite și asta în ciuda impactului pe care îl pot determina nu doar la nivelul persoanelor
adulte, ci mai ales la nivelul minorilor.
Statisticile sunt mai mult decât îngrijorătoare, dependența de erotism, respectiv de
pornografie atingând niveluri deosebite42. Astfel, numai la nivelul SUA, s -a constatat că
peste 25 de milioane de persoane (adulți și minori) își petrec între o oră și z ece ore
urmărind diverse materiale erotice și pornografice online, alte aproape cinci milioane
preferând să vizioneze diverse materiale postate pe paginile web dedicate adulților43.
Ca și în cazul minorilor, diversele mesaje erotice transmise în cadrul em isiunilor
televizate pot determina anumite modificări la nivelul discernământului și asta deoarece
mesajele erotice/pornografice au capacitatea ocolirii neo -cortexului, ele acționând în mod
direct la nivelul creierului emoțional.

42 K. Doran (2010), Industry Size, Measurements, an d Social Costs , în cadrul „Costurile sociale ale
pornografiei – culegere de lucrări, Princeton, N.J.: Witherspoon Institute
43 M.S.N.B.C./Stanford/Duquesne Study (2011), Washington Times, 1/26/2011

24
În acest fel se ajunge l a situația în care este stimulată înaintea unui răspuns
rațional din partea neo -cortexului, cu semnalul retragerii, evitării „inamicului” de tip
neuro -psihologic.
Din aceste considerente și marea majoritate a specialiștilor în domeniu atrag
frecvent atenț ia, mesajele erotice având capacitatea:
 Subminării libertății de conștiință
 Diminuării consimțământului, prin capacitatea excitării deosebit stimulată
 Creșterii nivelului de anxietate – până la momentul în care un control
rațional al respectivului comporta ment se poate realiza în condiții deosebit
de dificile
Persoanele mature, care obișnuiesc să recepționeze frecvent mesaje erotice ajung
să fie dominate de numeroasele impulsuri iraționale de la nivelul inconștientului,
mecanismul de bază ce este declanșat de aceste mesaje erotice având capacitatea de a
devia energia sexuală, inducând o anumită stare euforică, destul de asemănătoare celor
generate de substanțele psihotropice.
Studiile44 realizate în domeniu au evidențiat faptul că mesajele erotice și
pornog rafice acționează în zonele corticale în care se remarcă și acțiunea heroinei și a
cocainei, motiv pentru care ele determină o anumită dependență. Respectiv, în absența
unei potențiale excitații sexuale ce este determinată de diversele mesaje
erotice/porno grafice, persoana respectivă resimte tot mai frecvent stările specifice unui
sevraj, cum ar fi anxietatea, depresia, stările de neliniște, irascibilitatea, unele dureri de
cap, etc.
Persoanele mature ajung să se simtă tot mai puțin motivate de alte compo rtamente,
în afara comportamentului ce este determinat de mesajele erotice, respectiv cele ce le
produc o anumită excitație sexuală.
Ajungând dependentă de aceste mesaje, o persoană matură este în mod psihologic
(și uneori și organic) constrânsă să conti nue să recepționeze acele mesaje erotice, ce pot
să fie cu mult mai nocive în comparație cu drogurile, ele determinând nu doar dependență
și diverse dereglări organice, ci mai ales unele deviații mentale, ce uneori pot fi destul de
grave.

44 Anna Rose Childress, Ronald N. Ehrman, Ze Wang, et all ( 2008), Prelude to Passion: Limbic Activation
by „Unseen" Drug and Sexual Cues, Plos one, No. 3(1), pp. 1505 -1506

25
Experimentele d iverse realizate în domeniu au evidențiat faptul că mesaje erotice
și pornografice pot, în doar câteva săptămâni, să modifice atitudinea, mentalitatea și chiar
comportamentul învățat de o persoană pe perioada întregii sale existențe.
În cazul copiilor și al adolescenților, l ăsând la o parte efectul hipnotic, se remarcă
și un anume comportament de tip depe ndent, specialiștii R. Kubey și M. Csikszentmihalyi
reușind să dovedească faptul că televiziunea are capacitatea de a determina o legătură
puternică de dependență, în lipsa acesteia (în cazul minorilor în cazul cărora s -a instalat
deja dependența de anumite programe) remarcându -se simptome similare cu cele generate
de absența unor anumite substanțe.
În plus, s -au remarcat și anumite deficiențe la nivelul dezvoltării structurale a
creierului, direct influențate de timpul acordat vizionării unor programe „sp eciale” la
televizor, cu prejudicii directe la nivelul dezvoltării corticale. Astfel, prin vizionarea
constantă a unor imagini cu conținut sexual ori violent, se remarcă o inhibare a dezvoltării
cortexului pre -frontal, ca și a emisferei cerebrale (partea s tângă), respectiv a comunicării
inter -emisferice (ce se realizează prin intermed iul punții corpului calos).
Specialiștii au stabilit faptul că diversele mesaje erotice ce sunt transmise în unele
emisiuni televizate au capacitatea de a incita la maxim ima ginația minorilor, acestea
contribuind în mod esențial la maturizarea precoce a acestora (prin prisma sexuală).
Numeroasele studii și cercetări realizate în domeniu au evidențiat apariția unor
tulburări de comportament grave45 (ca și tulburări de natură p sihologică) la minorii ce au
obiceiul de a consuma diverse materiale erotice (fie din media, fie din alte surse),
remarcându -se :
 Dependența determinată de consumul de mesaje erotice diverse – se
remarcă necesitatea consumului constant al acestora
 Formarea unei imagini false privind conceptul „dragostei”, mai ales în
domeniul dedicat așteptărilor
 Reducerea considerabilă a vârstei la care se produc primele relații sexuale
în cazul acestor minori
 Nașterea obișnuinței de a privi relațiile sexuale drept „un spo rt” care poate
să fie nu doar practicat spontan, dar și cu orice partener, cu tendința tratării
acestui partener drept „ obiect al satisfacerii plăcerilor ”

45 New media [Fourth Edition], Oxford University Press, 2014, Melbourne, VIC, disponibil la
http://www.oup.com.au/titles/higher_ed/media_studies/9780195577853 , accesat la data de 4.01.2018

26
 Reducerea, la vârsta maturității, a dorinței întemeierii unei familii
 Apariția sentimentului frustră rii – minorii se tem că nu vor reuși să atingă
diversele standarde de seducție și de frumusețe remarcate pe micul ecran,
ca și diversele „performanțe erotice”
 Creșter ea gradului de violență în raporturile cu ceilalți – în special în
raport cu femeile
 Apar iția unui comportament de tip ră zvrătit sau titanic
 Anumite atitudini ironice și un limbaj caracteristic emisiunilor vizionate
 Incapacitatea realizării unei socializări normale
 Determinarea unor factori de stres ce sunt deosebit de nocivi în cadrul
procesu lui de dezvoltarea personalității minorilor

3.4 Influența new -media asupra comportamentului copiilor și adolescenților

Frecvent utilizată în cadrul societății actuale, sintagma „New M edia” a intrat în
atenția diverșilor specialiști încă din deceniul al VIII -lea al secolului trecut, aceasta începând
să fie utilizată în varii domenii cum ar fi cel al psihologiei, al științelor sociale, al economiei,
al științelor politice ori chiar în domeniul dedicat tehnologiilor de comunicare.
Cu trecerea timpului s-a constatat o modificare graduală a valorii aferente sintagmei,
modificare ce a fost determinată cu precădere de evoluția fără precedent pe care a cunoscut -o
tehnologia , în acest moment semnificația acesteia fiind total diferită cu cea există î n perioada
ultimelor trei decenii46.
Așa se face faptul că dacă anterior anilor 2000, se obișnuia realizarea unei asocieri a
evoluției diverselor tehnologii de comunicare și de informare cu extinderea „ computerelor, ce
pot să stocheze o cantitate de informații uriașă, ele procesând informația rapid47”, respectiv
cu „ telecomunicațiile moderne ce au capacitatea de a transmite informația în mod
instantaneu48”, în actuala societate „New Media” este percepută de specialiști ca fiind un

46Conform Leah A. Lievrouw, Theorizing Nex Media, disponibil la
http://polaris.gseis.ucla.edu/llievrou/LievrouwMeta.pdf , accesat la data de 11.02.2018
47 Pachal Preston, Reshaping Communications Tehnology: Information and Social Change, Los Angeles, 200 1,
Sage Publications
48 Pachal Preston, Reshaping Communications Tehnology: Information and Social Change, Los Angeles, 2001,
Sage Publications

27
„termen -umbrelă”, ce i nclude tehnologii diverse, cum ar fi televiziunile interactive,
platformele web, lumile virtuale, enciclopediile tip „wiki”, podcost -urile, dispozitivele
mobile diverse, jocurile video49, toate acestea generând formarea și consolidarea unor
adevărate comuni tăți virtuale, ca și a rețelelor sociale, a căror dezvoltare a fost una d e tip
exponențial în ultima perioadă .
În concepția lui Mohammad Al -Rawashdeh50, procesul evoluției „New Media” se
derulează în mod constant, indif erent de forma de manifestare, mai p recis mediu online, text,
video, aceasta generând unice metode de comunicare în masă .
Prin intermed iul noilor media, orice persoană capătă capacitatea accesării oricărui tip
de informație, într -un timp aproape instantaneu și oricând , prin intermediul ori cărui dispozitiv
digital ce este conectat la o rețea de internet, ca și capacitatea de a oferi, respectiv primi în
timp real un feedback.
Într-un studiu51 dat publicității, autorul Terry Flew evidențiază faptul că marea
majoritate a tehnologiilor actuale, ce sunt incluse deseori în categoria noilor media, sunt nu
doar organizate în rețea și compreh ensibile, ci și interactive și mai ales manipulabile, jocurile
video având un impact deosebit asupra „ consumatorilor ”52.
Considerate a fi un segment important di n categoria noilor media, cel mai adesea
jocurile video , atât de îndrăgite de copii, ca și de adolescenți, reușesc să genereze modificări
comportamentale deosebite asupra acestora , cu efecte ce sunt resimțite pe termen lung.
În actualul peisaj mediatic, aflat într -o perpetuă transformare, în care noile tehnologii
generează dezvoltarea interactivității pe dispozitive din ce în ce mai performante și în același
timp reduse ca și dimensiune, copiii și adolescenții reușesc să desco pere resurse deosebite de
învățare, cunoștințele actuale fiind la o rată inegalabilă, fie chiar și comparativ cu cele din
deceniul trecut.
Ignorând domeniul mediei tradiționale, remarcăm faptul că noile tehnologii,
combinate cu accesul aproape nelimitat la mediul online, le conferă adolescenților și nu
numai, nu doar mijloace moderne de accesarea diverselor jocuri video, ci și accesul deplin la

49 R. Fidler, Mediamorphosis -Understanding New Media, Cluj Na poca, 2004, Idea Design & Print
50 Mohammad Al -Rawashd eh, The Effect of the digital space and media on the international relations, Journal
of Advances in Political Science, vol. 2, no.3, pp. 18 -33, disponibil la
http://cirworl d.org/journals/index.php/JOS/article/view/3470N/pdf_19 , accesat la data de 12.02.2018
51 New media [Fourth Edition], Oxford University Press, 2014, Melbourne, VIC, disponibil la
http://www.oup.com.au/titles/higher_ed/media_studies/9780195577853 , accesat la data de 12.0 2.2018
52 http://www.oup.com.au/titles/higher_ed/media_studies/9780195577853 , accesat la data de 12.0 2.2018

28
o diversitate a conținuturilor de tip stimulant la nivel vizual, cu toate riscurile și implicațiile
ce decurg di n aceasta.
În societatea contemporană, pe fondul lipsei tot mai acute de timp a adulților (dar și a
stresului cotidian) orice copil sau adolescent are capacitatea de a descărca, viziona și juca
diverse jocuri video, cu un conținut variabil de violență.
În situația diverselor conținu turi media, ce nu au nici un fel de legătură cu aspecte
violente diverse, este acceptată ideea conform căreia orice informație, ce este obținută din
cadrul realității virtuale caracteristice mediei, are capacitatea de a influ ența comportamentul
în lumea reală. Se sesizează însă o oarecare reticență în acceptarea concluziei conform căreia,
în media, reprezentarea violenței dispune de capacitatea necesară influențării obiceiurilor din
viața reală, mai ales de disponibilitatea an gajării într -un comportament de tip agresiv53.
Este cunoscut faptul că nici unul dintre factorii considerați ca fiind „de risc” nu pot
determina, în singular, un comportament de tip agresiv.
Nu același lucru se poate afirma însă despre acumularea mai mul tor factori de risc,
fiecare dintre aceștia crescând probabilitatea apariției unui comportament agresiv, mai ales pe
fondul unor provocări, când acesta este perceput ca un răspuns la acestea (modelul de risc și
reziliență)54. În ultimele decenii, au fost re alizate numeroase studii55 la nivel global în
vederea evidențierii modului în care accesarea unor jocuri video ce includ și scene de violență
are sau nu capacitatea de a influența comportamentul jucătorilor într -unul de tip violent5657.
În cadrul acestor st udii, ce au utilizat diverse metode, cu eșantioane ce au inclus
persoane repartizate aleatoriu în vederea expunerii la vizionări cu teme violente, respectiv

53 L. Berkowitz, Aggression: Its causes, consequences, and control . Philadelphia , PA: Temple University Press,
1993
54 L. D. Eron, L.R. Huesmann, M.M, Lefkowitz, & L.O. Walder, How learning conditions in early childhood –
including mass media – relate to aggression in late adolescence. American Journal of Orthopsychiatry, 44 ,pp.
411-424
55 C.A. Anderson, L. Berkowitz, E. Donnerstein, L.R. Huesmann, J. Johnson, D. Linz, N. Malamuth & E.
Wartella, The influence of media violence on youth. Psychological Science in the Public Interest, 4 , 2003, pp.
80-112
B.J., Bushman & L.R. Huesmann, Shor t-term and long -term effects of violent media on aggression in children
and adults. Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine, 160 , 2006, pp. 345 -355
56 L.R., Huesmann, The impact of electronic media violence: Scientific theory and research. Journal o f
Adolescent Health , 2007, pp.5 -14
57 L. R., Huesmann, & L. Kirwil, Why observing violence increases the risk of violent behavior by the observer.
In D. J. Flannery, A. T. Vazsonyi, & I. Waldman (Eds.), The Cambridge handbook of violent behavior and
aggress ion, Cambridge: Cambridge Univ ersity Press, 2007, pp. 544 -571

29
non-violente, s -a reușit demonstrarea faptului că scenele violente pot determina pe termen
scurt un anumit risc de agresiune58.
În cazul unei expuneri regulate și pe termen lung, s -a constatat un risc mai crescut de
manifestarea unui comportament agresiv în realitate, în cazul copiilor supuși constant unui
mediu violent evidențiindu -se riscul deosebit al acestora de a adopta un comportament
agresiv în perioada adolescenței, ca și la maturitate5960.
În vederea determinării dimensiunilor efectelor generate la nivelul comportamentului
copiilor, s -a avut în vedere includerea tuturor rezultatelor în diverse meta -analize, în acest fel
reușindu -se combinarea multiplelor studii științifice.
Au fost date publicității peste 15 meta -analize, cu examinarea diverselor posibile
legături între violența reflectată în media și comportamentul ulterior agresiv, remarcând u-se
faptul că, în ciuda numărului variabil de studii incluse61, rezultatele obținute au fost foarte
asemănătoare62.
De asemenea, s -a remarcat că, în ciuda faptului că au fost identificate dimensiuni ale
efectelor aproximativ identice și de dimensiuni simi lare, unii cercetători au preferat să le
interp reteze ca lipsite de prea mare i mportanță, în vreme ce alții le -au catalogat ca fiind de
importanță deosebită.
Chiar dacă dimensiunile acestor efecte (determinate în mod empiric) au variat
(cunoscut fiind fa ptul că specialiștii au interpretări diverse asupra importanței pe care o
acordă dimensiunii unui efect), prin prisma acestor diferențe de interpretare nu se diminuează

58 C. A. Anderson, A. Sakamoto, D.A. Gentile, N. Ihori et all., Longitudinal effects of violent video games
aggression in Japan and the United States, 2008 Pediatrics, 122, pp. 1064 -1075
59 L.R. Huesmann, J. Moise -Titus, C.P. Podolski & L.D. Eron, Longitudinal relations between childhood
exposure to media violence and adult aggression and violence: 1977 -1992, 2003, Developmental Psychology,
39, pp. 200 -224
60 M.D. Slater, K.L. Henry, R.C. Swa im & L.L. Anderson, Violent media content and aggressiveness in
adolescents: A downward spiral model, 2003, Communication Research , 30, pp. 711 -738
61 C. A. Anderson, A. Shibuya, N. Ihori, et all., Violent video game effects on aggression, empathy, and
prosocial behavior in Eastern and Western countries: A meta -analytic review, 2010, Psychological Bulletin, 136 ,
pp.150 -175
G. Comstock, & E. Scharrer, Meta -analyzing the controversy over television violence and aggression. In D. A.
Gentile, Media violence an d children: A complete guide for parents and professionals (pp. 201 -227), Westport,
CT, 2003, Praeger Publishers/Greenwood Publishing Group.
62 C.J. Ferguson, Evidence for publication bias in video game violence effects literature: A meta -analytic
review. Aggression and Violent Behavior, 2007, pp 471-484
H. Paik, & G.A. Comstock, The effects of television violence on antisocial behavior: A meta -analysis, 2004,
Communication Research, 21 , pp.515 -545

30
concluzia generală, conform căreia cu cât consumul de media cu influențe violente este mai
mare, cu atât crește și riscul determinării ulterioare a unui comportament de tip agresiv.
Documentarea prin intermediul meta -analizelor menționate a efectelor pe care
influențele violente din media le are asupra unui comportament agresiv poate fi ref lectată
astfel:

B.J. Bushman,
L.R. Huesmann
2006 C.J. Ferguson
2007 – studii
experimentale C.A.Anderson et all.
2010 – studii experimentale
de tip transversal/longitudinal
Nr. probe independente 431 14 381
Nr. participanți 68.463 1.189 130.296
Gânduri agresive .18 .25 .16
Excitare nivel fiziologic .26 .27 .14
Sentimente agresivitate .27 – .14
Comportament de tip agresiv .19 .29 .19
Comportament de tip pro -social -.08 -.30 -.10

Toate aceste rezultate evidențiate în cadrul meta -analizelor date publicității de către
cercetători au evidențiat faptul că expunerea la secvențe violente poate să genereze nu numai
un comportament de tip agresiv (ce se poate manifesta în diverse forme), ci și sentimente de
tip agresiv, gânduri agresive ori o diminuare c onsiderabilă a comportamentului de tip pro –
social63.
Demn de remarcat este faptul că efectele de manifestare asupra comportamentului
variază de la o persoană la alta, uneori acestea putând îmbrăca forme foarte subtile, ele ieșind
la iveală cu prilejul pro vocărilor ori al situațiilor de tip stresant.
De asemenea, se impune a fi menționat și faptul că aceste efecte au fost identificate nu
numai în cazul jocurilor video, ci și al televiziunii, muzicii și chiar a desenelor animate64,65.

63 C.A. Anderson, L. Berkowitz, E. Donnerstein, L.R. Huesmann, J. Johnson, D. Linz, N. Malamuth & E.
Wartella, The influence of media violence on youth. Psychological Science in the Public Interest, 4 , 2003, pp.
80-112
64 S.J. Kirsh, Children, adolescents, and media violence: A critical look at the research , 2012, Thousand Oaks,
CA: Sage

31
Aceste efecte s -au dove dit a fi deosebit de persistente, indiferent de vârsta persoanei, de sexul
acesteia ori de mediul din care provine, ceea ce i -a determinat pe cercetători să ajungă la
concluzia comună conform căreia există o deosebită legătură de cauzalitate între un
compo rtament de tip agresiv și media cu influențe violente.
Se impune a fi specificat și faptul că aceste concluzii nu au în vedere un
comportament de tip violent penal, ci doar comportamentele de tip agresiv66.
În ciuda faptului că numeroasele cercetări ce au fost realizate în domeniu, prin
intermediul diverselor practici metodologice, au evidențiat cauzalitatea dintre consumul de
media cu influențe violente și creșterea gradului de agresivitate, s -au remarcat tendințe
persistente în negarea acestor efecte d e violență67.
Unul dintre motivele care stau la baza acestor negări constă în percepția indivizilor
conform cărora efectele negative ale componentelor new -media se resimt imediat și se
manifestă sever, în absența acestora considerându -se că acestea nu exi stă. În acest sens,
studiile au reliefat faptul că efectele îmbracă forme nu tocmai dramatice (așa cum consideră
marea majoritate a populației) ci discrete, respectiv cu cât un copil își petrece mai mult timp
în acest mediu ce includ e scene violente, cu at ât acesta va deveni mai lipsit de respect și mai
sfidător68, adulții adoptând un comportament lipsit de solicitudine în raport cu cei din jurul
lor69.
Mai mult, în situația în care o persoană prezintă un interes nativ pentru influențele
violente din media, s-a remarcat că negarea efectelor influenței acestora este motivată de
necesitatea întreținerii unei imagini de sine de tip pozitiv, ca și de disonanța cognitivă70.

65 C.A. Anderson, L. Berkowitz, E. Donnerstein, L.R. Huesmann, J. Johnson, D. Linz, N. Malamuth & E.
Wartella, The influence of media violence on yout h. Psychological Science in the Public Interest, 4 , 2003, pp.
80-112
66 S.M. Coyne, S.A. Nelson, F. Lawton et all, The effects of viewing physical and relational aggression in the
media: Evidence for a cross -over effect, 2012, Journal of Experimental Social Psychology, 44 , pp. 1550 -1555
67 A. Anderson, et all, Prosocial, antisocial, and other effects of recreational video games, Thousand Oaks, CA:
Sage , Handbook of children and the media, 2012, pp. 247 -275
68 K.E. Dill, How fantasy becomes reality: Seeing th rough media influence . New York: Oxford University
Press, 2009
69 B.J. Bushman, C.A., Anderson, Comfortably numb: Desensitizing effects of violent media on helping others,
2009, Psychological Science , 21, pp. 272 -278
70 B.J.Bushman, L.R. Huesmann, Effects of violent media on aggression, In D. G. Singer & J. L. Singer (Eds.),
Handbook of children and the media, 2012, pp.231 -247

32
Actualele componente new -media, care au un gr ad ridicat de popularitate în râ ndul
adolesc enților includ un nivel destul de mare de violență realistă, după cum ne precizează
cercetătorii C. A. Anderson și B.J. Bushman în cadrul unei analize ce a inclus un număr de 35
de studii dedicate conținuturilor violente.
În ciuda faptului că, din păcat e, nu există încă suficiente studii/date legate de
potențialele efecte pe care noile new -media , ce includ un anumit grad de conținut violent , le
au asupra persoanelor, concluzia general acceptată de către cercetători este că primele efecte
negative se rema rcă asupra copiilor și a adolescenților.
Astfel, c oncluziile cercetărilor C. A. Anderson și B.J. Bushman sunt îngrijorătoare
mai precis e xpunerea constantă la diverse conținuturi media ce includ elemente de violență :
 Dezvoltă dorința unui comportament vi olent
 Generează gânduri violente
 Determină emoții de tip agresiv
 Generează acțiuni agresive
 Diminuează drastic acțiunile de tip pozitiv
În ceea ce privesc efectele pe termen lung, se cunoaște faptul că, prin intermediul
mecanismelor complexe, diversele sentimente, senzații ori concepte ajung să se activeze în
anumite circumstanțe, împreună, ele devenind în acest un complex de cunoștințe ce este
perceput de creierul uman drept schemă (script).
În momentul activării acestor structuri, ele se transformă în factorii primordiali de
influențarea comportamentului, putând avea influențe chiar și în afara ariei conștiinței7172.
Multe dintre aceste scheme și scenarii reprezintă consecințele evoluției uma ne (cum ar
fi scenariul ce leagă agresiunea de furie sau teama de singurătate), marea majoritate a
structurilor de cunoștințe ori a rețelelor neuronale fiind modelate și modificate prin
intermediul învățării din experiențele cu lumea înconjurătoare.
În acest fel, pet recerea unei anumite perioade în prezența conținutului violent regăsit
în new -media poate să determine nu doar învățarea unor scenarii și a schemelor regăsite în
acestea, ci și adoptarea unor credințe regăsite în conținutul elementelor violent e vizionate .

71 L.R., Huesmann, The impact of electronic media violence: Scientific theory and research. Journal of
Adolescent Health , 2007, pp.5 -14
72 L. R., Huesmann, & L. Kirwil, Why observing violence increases the risk of violent behavior by the observer.
In D. J. Flannery, A. T. Vazsonyi, & I. Waldman (Eds.), The Cambridge handbook of violent behavior and
aggression, Cambridge: Cambridge Univ ersity Press, 2007, pp. 544 -571

33
Din acest motiv se impune acordarea unei importanțe deosebite conți nutului inclus în
componentele new -media , acesta fiind cel care va determina ce anume se va învăța de către
viitorul adult . În situația în care acest conținut este unul de ti p educațional ori el include
mesaje ce vizeaz ă comportamente pozitive, atente, etc, dezvoltarea rețelei neuronale (mai ales
în cazul copiilor și adolescenților) va reflecta acest conținut, aspect sesizat și în cazul
conținutului violent sau cu tente de vio lență.
Efectele oricărui conținut violent ce este regăsit în componentele new -media sunt cele
pe care creierul le va percepe drept efecte de învățare, imitația datorându -se conexiunilor
particulare de la nivelul acestuia73.
Pe lângă faptul că reprezintă surse deosebite de imitație, imaginile încărcate de
violență ce se regăsesc în componentele new -media (chiar și cele din benzile desenate, desene
animate, etc) au capacitatea de a acționa drept declanșatori de activarea diverselor sentimente
și gânduri de tip agresiv, acestea aflându -se deja stocate la nivelul memoriei.
În situația în care sentimentele și gândurile de tip agresiv sunt reactivate în mod
constant, printr -o expunere la violenț a regăsită în unele componente new -media , se remarcă
faptul că acestea au capacitatea de a deveni „cronic accesibile”, situație în care pot să
influențeze într -un mod decisiv comportamentul unei persoane.
De asemenea, există posibilitatea foarte mare ca, urmare a vizionării unor scene
violente remarcate în conținutu l new-media , aceste persoane să devină cu mult mai interesate
de ostilitate, dar și de agresivitate, ele putând percepe diversele acțiuni de tip ambiguu ale
celor din jur ca fiind acte de provocare de tip deliberat.
În marea majoritate a cazurilor, perso najele regăsite în new-media sunt percepute
drept modele deosebit de atractive, cu precădere în situația în care unele acțiuni violente ale
acestora sunt prezentate de realizatori/autori ca fiind acțiuni justificate, ce sunt acceptabile
social.
În eventu alitatea în care acest conținut violent re găsit frecvent în cadrul
componentelor new -media , este și „răsplătit” de către autorul acestuia ori prezentat ca fiind
un conținut de divertisment, distractiv, se remarcă faptul că orice concept de agresiune este
corelat în mod clasi c cu diversele sentimente pozitive. Ca urm are a acestui fapt se va sesiza
nu doar modificări de atitudine, ci și modificări ale convingerilor privind agresiunea ori

73 L.R., Huesmann, The impact of electronic media violence: Scientific theory and research. Journal of
Adolescent Health , 2007, pp.5 -14

34
violența, agresiunea (sau violența, după caz) fiind percepută drept răsp unsul cel mai
acceptabil în situația unor provocări.
Diversele modificări de sentimente și gânduri pot genera modificări majore la nivelul
comportamentului, nu obligatoriu în mod mecanic, ci prin modificarea șanselor ca oricărei
provocări din mediul exte rn să îi fie conferit un răspuns de tip agresiv.
Unii specialiști obișnu iesc să afirme că o parte dintre actualele new -media pot fi niște
educatori deosebiți, acestea utilizând mare parte din tehnicile folosite în mediul educațional,
acesta fiind de alt fel și principalul motiv datorită căruia în special jocurile video de tip
educațional și -au dovedit de -a lungul timpului eficiența deosebită. Indiferent de care le este
conținutul, acestea reușesc să determine învățarea „consumatorilor”, atitudinile regăsi te în
acestea fiind transferabile în viața reală.
În acest fel, în situația unor jocuri video cu conținut violent (avându -se în vedere
timpul petrecut, gradul de violență, ca și numărul jocurilor) se remarcă un transfer facil al
atitudinilor și comportame ntelor agresive regăsite pe micul ecran74.
De asemenea, cercetătorii au atras atenția asupra fenomenului „desensibiliză rii la
violență”, componentele new -media cu un conținut violent dezvoltând riscul ca resp ectivul
„consumator” să prezinte un comportamen t mai agresiv, datorită faptului că, în timp, acesta
devine din punct de vedere emoțional, insensibil la violență.
Studiile în domeniu realizate în ultimele decenii au evidențiat faptul că această
„desensibilizare la violență” reprezintă principalul rezu ltat al unei expuneri prelungite la
conținutul violent din media, desensibilizarea fiind definită ca o diminuare ori o excludere a
diverselor răspunsuri emoționale, cognitive ori fiziologice.
Chiar dacă, în esență, desensibilizarea este privită ca fiind o experiență de tip comun,
desensibilizarea la violență poate afecta într -un mod major procesul evaluării morale al unei
persoane, datorită faptului că aceasta (ca urmare a desensibilizării) nu mai are capacitatea să
perceapă ori să răspundă75 la diverse in dicii în fața cărora s -ar declanșa (în absența
desensibilizării) procesul evaluării7677.

74 D.A.Gentile, J.R. Gentile, J. R., Violent video games as exemplary teachers: A concept ual analysis, 2008,
Journal of Youth and Adolescence, 37 , pp. 125 -142
75 L.R., Huesmann, The impact of electronic media violence: Scientific theory and research. Journal of
Adolescent Health , 2007, pp.5 -14
76 J.B.Funk, Children’s exposure to violent video g ames and desensitization to violence. Child and Adolescent
Psychiatry Clinics of North America, 14, 2005, pp. 386 -403

35
Ca urmare a acestui aspect, persoana respectivă poate să întreprindă diverse acțiuni
negative fără a ține cont de eventualele implicații morale ale acestora. De asemen ea se poate
remarca o neinițiere a unei acțiuni pro -sociale ce se impune într -un anume moment78.
Cercetările79 realizate în ultimul an în domeniu au reușit să evidențieze legătura
directă dintre expunerea la conținutul viole nt regăsit în unele new -media și desensibilizare80,
aceasta fiind cuantificată (pe termen scurt, dar și pe termen lung) în cadrul cercetării de
comportament și a celei psihofiziologice81.
În ceea ce privesc avantajele noilor new -media, se cunoaște faptul că societatea
contemporană este marcată de modificări majore ce conturează o nouă generație, total diferită
de cele de până acum, generație care nu are capacitatea de a percepe lumea în alt mod decât
prin prisma digitală82. Această generație, la care se referă Leif Abraham & Christian
Behrendt , este generația așa numiților „ nativi digitali ”, adolescenții contemporani, care s -au
dezvoltat într -un mediu caracterizat de o tehnologie deosebit de complexă.
În acest mediu adolescenții sunt supuși constant diverșilor stimuli, condiție în care
ajung să proceseze diversele informații într -o manieră absolut diferită de adolescenții anilor
2000, spre exemplu83.

77 L. R., Huesmann, & L. Kirwil, Why observing violence increases the risk of violent behavior by the observer.
In D. J. Flannery, A. T. V azsonyi, & I. Waldman (Eds.), The Cambridge handbook of violent behavior and
aggression, Cambridge: Cambridge University Press, 2007, pp. 544 -571
78 B.J. Bushman, C.A., Anderson, Comfortably numb: Desensitizing effects of violent media on helping others,
2009, Psychological Science , 21, pp. 272 -278
79 M. Strenziok, F. Krueger et all, Fronto -parietal regulation of media violence exposure in adolescents: A
multi -method study. Social Cognitive and Affective Neuroscience, 6, 2011, pp. 536-548
80 B. Krahé, L Möller et all., Desensitization to media violence: Links with habitual media violence exposure,
aggressive cognitions and aggressive behavior. Journal of Personality and Social Psychology, 100 , 2011, pp.
631-647
81 K. Bailey, R. West, & C.A. Anderson, The association between chronic exposure to video game violence and
affective picture processing: An ERP study. Cognitive, Affective, and Behavioral Neuroscience, 11 , 2011, pp.
257-277
82 Conform Leif Abraham and Christian Behrendt, Oh My G od What Happened and What Should I Do?, New
York, Inoovative Thunder, 2010, disponibil la http://www.ohmygodwhathappened.com/ , accesat la data de
accesat la data de 1 4.02.2018
83 Jones, Chris and Shao, Binhu i, The net generation and digital natives: implications for higher education.
Higher Education Academy, New York, 2011, disponibil la http://oro.open.ac.uk/30014/1/Jones_and_Shao –
Final.pd f, accesat la data de 12.0 2.2018

36
Pentru așa numitul „nativ digital”, tehnologia reprezintă domeniul care îl fascinează în
mod constant, ea fiind parte integrantă din întreag a sa viață84.
Termenul „ nativ digital ” a fost menționat pentru prima oară încă din anul 2001, de
către Marc Prensky, care a folosit expresia pentru a vorbi despre generațiile ce s -au trezit într –
un mediu încărcat de toate noile tehnologii, mediu în care a cestea sunt considerate a fi „ nativi
ai limbii digitale ”85.
Numeroasele studii ce au fost date publicității în ultimii ani în domeniu au evidențiat
faptul că jocurile video au capacitatea de a consuma o mare parte din atenția copiilor, ca și
din cea a ado lescenților, Marc Prensky estimând încă de acum câțiva ani că adolescenții
contemporani („nativii digitali”) vor dedica maxim 5.000 de ore cititului, în timp ce pentru
jocurile video vor fi dispuși să aloce un timp de două -trei ori mai mare86.
În ultima v reme, de cele mai multe ori, t impul petrecut cu noile new -media este
considerat a avea un impact negativ asupra adolescenților, aceștia având tendința de acorda
mult mai multă atenție acestei lumi virtuale, în comparație cu atenția acordată lumii reale87.
În ciuda faptului că acest aspect poate părea total nerecomandat, prin prisma mediului
educațional (știută fiind reticența profesorilor privind adoptarea altor metode decât a celor
tradiționale), unele studii realizate în domeniu88 au reușit să demonstreze capacitatea
deosebită pe care o au mai ales jocurile video în atragerea tinerilor spre diverse experiențe de
învățare, aspect ce a dus la definirea termenului „ edutaimment ” media.

84 J. Eduardsen, Are the Digital Natives Myth or Reality? And what are their impacts on motivation ? Aalborg,
Aallborg University
85 http://www.marcprensky.com/writing/Prensky%20 -%20Digital%20Natives,%20Digital%20Immigrants%20 –
%20Part1.pdf , accesat la data de 12.0 2.2018
86 http://www.marcprensky.com/writing/Prensky%20 -%20Digital%20Natives,%20Digital%20Immigrants%20 –
%20Part1.pdf , accesat la data de 12.0 2.2018
87 Mallone, T.W, Toward a theory of intrinsically motivated instruction. Cognitive Science, no.4, disponibil la
http://cci.mit.edu/malone/tm%20study%20144.html , accesat la data de 1 4.02.2018
88 Kaveri Subrahmanyam, Patricia M. Greenfield, Effect of Video Game Practice on Spatial Skills in Girls and
Boys, University of California, Los Angeles, 1994, disponibil la
http://www.cdmc.ucla.edu/PG_Media_biblio_files/kaveri_greenfield_1994.pdf , accesat la data de 1 4.02.2018

37
STUDIU DE CAZ

În cadrul studiului de caz al prezentei lucrări de diplomă denumite „ Efectele mass –
media asupra personalității copiilor și adolescenților ” se impune a se menționa faptul că în
România anului 2018 un impact deosebit asupra personalității adolescenților și copiilor o are
senzațion alul regăsit tot mai frecvent în cadrul diverselor programe media, indiferent de ora
difuzării acestora.
Se remarcă faptul că diversele subiecte apreciate ca fiind de „fapt divers”, ce se pot cu
ușurință regăsi în aproape toate componentele mass -mediei, co mponente apreciate ca fiind de
influență în România, pierd constant din calitatea ce este apreciată de către specialiști ca fiind
caracteristică unei mass -medii profesionale. Mai mult, se apreciază că acestea tind să se
apropie ușor, dar sigur, de granița ridicolului, graniță preferată, din păcate, de un procent tot
mai ridicat al publicului larg, ce include nu doar adolescenții, ci și copii.
În cadrul prezentului STUDIU DE CAZ al lucrării denumite „ Efectele mass -media
asupra personalității copiilor și ad olescenților ”, vor fi prezentate și ulterior analizate
rezultatele unei cercetări ce este dedicată nu doar consumului de mass -media, cu conținut
variabil în influențe erotice în România anului 2018, ci și potențialelor efecte resimțite de
publicul vizat (î n speță adolescenți și copii) atât în mediul urban, cât și în mediul rural.
Pe parcursul derulării acestei cercetări, ce s -a desfășurat în perioada 10 februarie – 10
martie 2018, s -a reușit identificarea unor diferențe majore între diversele moduri de a bordare
a mass -mediei cu influențe erotice diverse, media clasică pierzând un avantaj deosebit în fața
mediului online, aflat într -un trend ascendent exponențial.
Din analiza precară a răspunsurilor, ce au făcut obiectul prezentului studiu de caz, a
reieșit destul de evident faptul că marea parte a persoanelor tinere manifestă un interes
crescut pentru media ce include diverse influențe erotice, un procent considerabil preferând
mediul online, decât în orice altă formă a mass -mediei.

38
De asemenea, s -a remarcat și faptul că gradul de percepție al conținutului erotic
regăsit în mass -media este în strînsă legătură cu educația individului, dar și cu mediul în care
acesta provine, acesta având diverse influențe la nivelul mentalităților, al percepțiilor, dar ș i
al atitudinilor respectivilor subiecți incluși în eșantionul de studiu.
Din analiza răspunsurilor generate pe perioada cercetării a reieșit faptul că puțini sunt
adolescenții care, aflați în fața unor informații ușor suspecte, cu un anume conținut de
erotism, preferă să manifeste reticență, ulterior analizând alte surse suplim entare, în vederea
descoperirii eventualelor cauze care au stat la baza distorsionării mesajelor, respectiv a
„îmbogățirii” acestora cu diverse influențe erotice.
Marea majoritate a repondenților se arată deranjată de reclamele/publicitatea din
mass -medi a românească, ce include elemente erotice, indiferent de forma pe care acestea o
îmbracă (clipuri, bannere, etc). Nu doar sexualitatea, ci și violența, politica, infracțiunile și
scandalurile între vedere par să se afle în topul preferințelor publicului vi zat, iar în domeniul
informațiilor, marea majoritate a acestuia preferă internetul în defavoarea mediei scrise sau a
televiziunii.
Publicul ce a fost inclus în cadrul eșantionului de studiu al prezentei cercetări nu
deține, din păcate, cunoștințele neces are pentru a identifica/percepe indiciile caracteristice
manipulării prin mass -media (incluzând și mesajele cu tentă sexuală), acesta nefiind de altfel
prevenit nici asupra influenței pe care mass -media și implicit mesajele cu tentă
sexuală/erotică o pot g enera la nivelul atitudinilor și a comportamentelor.
În ciuda faptului că marea majoritate a publicului vizat nu exclude varianta existenței
manipulării, puțini sunt repondenții care cred că mass -media, respectiv libertatea acesteia
poate fi influențată/ cenzurată prin diverse mijloace, comportamentul erotic, remarcat frecvent
în televiziune fiind privit drept o formă normală de manifestare a mediei.
Tema cercetării prezentei lucrări a reprezentat -o identificarea efectelor (respectiv a
influenței) determ inate de comportamentul erotic din media la nivelul opiniei publice în
funcție de mediul de proveniență, respectiv urban și rural, dar și în funcție de sexul
persoanelor ce au fost incluse în eșantionul de studiu al prezentei cercetări.
Indiferent de form ele de manifestare, comportamentul erotic din mass -media poate
avea asupra opiniei publice tinere o influență deosebită, acesta exercitându -și aria de
influență asupra persoanelor de ambele sexe prin diverse modele și teorii ale mediei.
Cercetarea realiz ată în cadrul prezentei lucrări de diplomă, denumite „ Efectele mass –
media asupra personalității copiilor și adolescenților ” a avut în vedere determinarea modului

39
în care comportamentul erotic regăsit în media românească poate influența gradul de
percepție, comportamentele și atitudinile adolescenților, avându -se în vedere mediul de
proveniență și sexul persoanei ce a fost inclusă în lotul de studiu al prezentei cercetări.
Ca metodă de cercetare a fost folosită cercetarea de tip calitativ, optându -se pentru
varianta interviului în profunzime, cu intervievarea față în față și transpunerea instrumentelor
folosite pentru o cercetare cantitativă.
Eșantionul a vizat un număr de 120 respondenți, în proporții egale din punct de vedere
al sexului, dar și în ceea ce privește mediul de proveniență, aceștia având vârstele cuprinse
între 13 și 22 de ani, cu grade de pregătire profesională medii și superioare.
În ceea ce privesc ipote zele cercetării s -a pornit de la premisa că nivelul de influență
pe care comportamentul erotic din mass -media îl are asupra individului este invers
proporțional cu stilul de viață al acestuia, ca și cu gradul de pregătire și mediul de
proveniență. Prin com plexitatea stilului de viață se înțelege gradul de încărcare al activității
individului, dezvoltarea profesională având și ea o influență deosebită în procesul de
influență pe care mass -media îl poate reprezenta la nivelul individului.
Obiectivele cercet ării au vizat analizarea modului în care diverșii subiecți intervievați
percep diversele forme de manifestare ale comportamentul erotic în mass -media, preferințele
acestora, ca și capacitatea de a percepe tendințele de manipulare ale mass -mediei, în parale l
cu acceptarea acestui fapt.
În ceea ce privește metoda de realizare a cercetării, aceasta s -a realizat față în față,
subiecții fiind rugați să răspundă la chestionarul special conceput în acest scop.

40
DATE EȘANTION GENERAL

CHESTIONAR – REZULTATE ȘI INTERPRETARE GRAFICĂ

1.Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 semnifică foarte puțină și 5 foarte multă, câtă
încredere aveți în acest moment în mass -media?

0 1 2 3 4 5
Total repondenti 5 -foarte multa incredere
4
3
2
1 – foarte putina incredere
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Mediul urban 5 -foarte multa incredere
4
3
2
1 – foarte putina incredere
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Mediu rural 5 -foarte multa incredere
4
3
2
1 – foarte putina incredere

41

2.Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 desemnează foarte puțin mulțumit iar 5 foarte mulțumi t, cât
de mulțumiți vă declarați față de informațiile pe care le receptați din mass media?

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane sex feminin 5 -foarte multa incredere
4
3
2
1 – foarte putina incredere
0 0.5 1 1.5 2
Persoane sex masculin 5-foarte multa incredere
3
2
2
1 – foarte putina incredere
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
1 5 -mult
4
3
2
1 – putin

42

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Mediul urban 5 -mult
4
3
2
1 – putin
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Mediu rural 5 -mult
4
3
2
1 – putin

43

3. Care este sursa dumneavoastră de informare preferată?

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
Persoane sex feminin 5 -mult
4
3
2
1 – putin
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane sex masculin 5 -mult
4
3
2
1 – putin
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Mediul rural Internet
Televiziunea publică
Televiziuni comerciale
Din discutiile cu familia
Din discutiile cu prietenii
Din presa scrisa

44

0 1 2 3 4 5 6
Mediul urban Internet
Televiziunea publică
Televiziuni comerciale
Din discutiile cu familia
Din discutiile cu prietenii
Din presa scrisa
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Mediul rural Internet
Televiziunea publică
Televiziuni comerciale
Din discutiile cu familia
Din discutiile cu prietenii
Din presa scrisa
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
Persoane sex feminin Internet
Televiziunea publică
Televiziuni comerciale
Din discutiile cu familia
Din discutiile cu prietenii
Din presa scrisa

45

4. Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 semnifică foarte puțină și 5 foarte multă, câtă încredere aveți
în acest moment în televiziunea din România ?

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane sex masculin Internet
Televiziunea publică
Televiziuni comerciale
Din discutiile cu familia
Din discutiile cu prietenii
Din presa scrisa
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
5 -foarte multa incredere
4
3
2
1 – foarte putina incredere
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Mediul urban 5 -foarte multa incredere
4
3
2
1 – foarte putina incredere

46

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Mediul rural 5 -foarte multa incredere
4
3
2
1 – foarte putina incredere
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane sex feminin 5 -foarte multa incredere
4
3
2
1 – foarte putina incredere
0 0.5 1 1.5 2
Persoane sex masculin 5 -foarte multa incredere
4
3
2
1 – foarte putina incredere

47
5. Cât timp petreceți în fața televizorului, într -o zi obișnuită din cursul săptămânii?

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Mai mult de 6 ore
Pana în 4 ore
Pana la 2 ore
Sub 60 min.
Foarte putin
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Mediul urban Mai mult de 6 ore
Pana în 4 ore
Pana la 2 ore
Sub 60 min.
Foarte putin
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Mediul rural Mai mult de 6 ore
Pana în 4 ore
Pana la 2 ore
Sub 60 min.
Foarte putin

48

6. Care este canalul dvs preferat?

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane de sex feminin Mai mult de 6 ore
Pana în 4 ore
Pana la 2 ore
Sub 60 min.
Foarte putin
0 0.5 1 1.5 2
Persoane de sex masculin Mai mult de 6 ore
Pana în 4 ore
Pana la 2 ore
Sub 60 min.
Foarte putin
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
TVR 1
PRO TV
ANTENA 1
KANAL D
REALITATEA
ANTENA 3

49

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Mediul urban TVR 1
PRO TV
ANTENA 1
KANAL D
REALITATEA
ANTENA 3
0 0.5 1 1.5 2
Mediul rural TVR 1
PRO TV
ANTENA 1
KANAL D
REALITATEA
ANTENA 3
0 0.5 1 1.5 2
Persoane sex feminin TVR 1
PRO TV
ANTENA 1
KANAL D
REALITATEA
ANTENA 3

50

7.Care este motivul pentru care va uitați de obicei la televizor?

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Persoane sex masculin TVR 1
PRO TV
ANTENA 1
KANAL D
REALITATEA
ANTENA 3
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 Sa aflu noutati
Sa ma relaxez
Sa imi umplu timpul
Sa stau cu
familia/prietenii
Alte motive
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Mediul urban Sa aflu noutati
Sa ma relaxez
Sa imi umplu timpul
Sa stau cu
familia/prietenii
Alte motive

51

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Mediul rural Sa aflu noutati
Sa ma relaxez
Sa imi umplu timpul
Sa stau cu
familia/prietenii
Alte motive
0 0.5 1 1.5 2
Persoane de sex feminin Sa aflu noutati
Sa ma relaxez
Sa imi umplu timpul
Sa stau cu
familia/prietenii
Alte motive
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Persoane de sex masculin Sa aflu noutati
Sa ma relaxez
Sa imi umplu timpul
Sa stau cu
familia/prietenii
Alte motive

52
8 Ce tipuri de emisiuni preferați?

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
STIRI
FILME ARTISTICE/SERIALE
SPORTIVE
MUZICA/DIVERSTISMENT
DOCUMENTARE
DEZBATERI POLITICE
0 0.5 1 1.5 2
Mediul urban STIRI
FILME ARTISTICE/SERIALE
SPORTIVE
MUZICA/DIVERSTISMENT
DOCUMENTARE
DEZBATERI POLITICE
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Mediul rural STIRI
FILME ARTISTICE/SERIALE
SPORTIVE
MUZICA/DIVERSTISMENT
DOCUMENTARE
DEZBATERI POLITICE

53

9. Dacă observați diferențe majore între informațiile difuzate de diversele televiziuni:

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane sex feminin STIRI
FILME ARTISTICE/SERIALE
SPORTIVE
MUZICA/DIVERSTISMENT
DOCUMENTARE
DEZBATERI POLITICE
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Persoane sex masculin STIRI
FILME ARTISTICE/SERIALE
SPORTIVE
MUZICA/DIVERSTISMENT
DOCUMENTARE
DEZBATERI POLITICE
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Nu le bag in seama
Schimb canalul
Ma enervez
Incerc sa aflu adevarul
Altele

54

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Mediul urban Nu le bag in seama
Schimb canalul
Ma enervez
Incerc sa aflu adevarul
Altele
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Mediul rural Nu le bag in seama
Schimb canalul
Ma enervez
Incerc sa aflu adevarul
Altele
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane sex feminin Nu le bag in seama
Schimb canalul
Ma enervez
Incerc sa aflu adevarul
Altele

55

10. Pe o scală de la 1 la 5 unde 1 înseamnă foarte rar și 5 înseamă foarte des, vă îndoiți de
informațiile auzite la televizor?

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Persoane sex masculin Nu le bag in seama
Schimb canalul
Ma enervez
Incerc sa aflu adevarul
Altele
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
5 – Foarte des
4
3
2
1- Foarte rar
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Mediul urban 5 – Foarte des
4
3
2
1- Foarte rar

56

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Mediul rural 5 – Foarte des
4
3
2
1- Foarte rar
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
Persoane sex feminin 5 – Foarte des
4
3
2
1- Foarte rar
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane sex masculin 5 – Foarte des
4
3
2
1- Foarte rar

57
11. Ce vă deranjează cel mai mult din ceea ce vedeți la televizor?

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 Violenta
Publicitate
Certurile vedetelor
Dezbaterile politice
Vulgaritatea
Altele
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
Mediul urban Violenta
Publicitate
Certurile vedetelor
Dezbaterile politice
Vulgaritatea
Altele
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Mediul rural Violenta
Publicitate
Certurile vedetelor
Dezbaterile politice
Vulgaritatea
Altele

58

12 Pe ce se bazează increderea pe care o acordați unei informații?

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane sex feminin Violenta
Publicitate
Certurile vedetelor
Dezbaterile politice
Vulgaritatea
Altele
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Persoane sex masculin Violenta
Publicitate
Certurile vedetelor
Dezbaterile politice
Vulgaritatea
Altele
0 1 2 3 4 5 6 PE POSTUL TV
PE JURNALISTUL CARE O
PREZINTA
PE INFORMAȚIILE
SIMILARE, FURNIZATE DE
ALT POST TV

59

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Mediul urban PE POSTUL TV
PE JURNALISTUL CARE O
PREZINTA
PE INFORMAȚIILE
SIMILARE, FURNIZATE DE
ALT POST TV
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Mediul rural PE POSTUL TV
PE JURNALISTUL CARE O
PREZINTA
PE INFORMAȚIILE
SIMILARE, FURNIZATE DE
ALT POST TV
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane sex feminin PE POSTUL TV
PE JURNALISTUL CARE O
PREZINTA
PE INFORMAȚIILE
SIMILARE, FURNIZATE DE
ALT POST TV

60

13. Pe o scalã de la 1 la 5, unde 1 înseamnã foarte puținã și 5 înseamă foarte multã, cât de
multã încredere aveți în informațiile furnizate în cadrul emisiunilor de divertisment difuzate
la televizor ?

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane sex masculin PE POSTUL TV
PE JURNALISTUL CARE O
PREZINTA
PE INFORMAȚIILE
SIMILARE, FURNIZATE DE
ALT POST TV
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
5 – Foarte multa
4
3
2
1- Foarte putina
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Mediul urban 5 – Foarte multa
4
3
2
1- Foarte putina

61

0 0.5 1 1.5 2
Mediul rural 5 – Foarte multa
4
3
2
1- Foarte putina
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane de sex feminin 5 – Foarte multa
4
3
2
1- Foarte putina
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Persoane de sex masculin 5 – Foarte multa
4
3
2
1- Foarte putina

62
14 Cât de des obișnuiți să urmăriți emisiuni cu tentă/influență sexuală?

0 1 2 3 4 5 6 7
De cateva ori pe zi
Zilnic
1-2 ori pe saptamana
Rar
Aproape deloc
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
Mediul urban De cateva ori pe zi
Zilnic
1-2 ori pe saptamana
Rar
Aproape deloc
0 0.5 1 1.5 2
Mediul rural De cateva ori pe zi
Zilnic
1-2 ori pe saptamana
Rar
Aproape deloc

63

15. Considerati că anumite comportamente erotice remarcate la televizor v -ar putea
influența/manipula atitudinea, comportamentul ?

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Persoane de sex feminin De cateva ori pe zi
Zilnic
1-2 ori pe saptamana
Rar
Aproape deloc
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane de sex masculin De cateva ori pe zi
Zilnic
1-2 ori pe saptamana
Rar
Aproape deloc
0 1 2 3 4 5 6
Exclus
Nu cred
Mi-as da seama
Nu există manipulare
Posibil

64

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Mediu urban Exclus
Nu cred
Mi-as da seama
Nu există manipulare
Posibil
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Mediul rural Exclus
Nu cred
Mi-as da seama
Nu există manipulare
Posibil
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Persoane de sex feminin Exclus
Nu cred
Mi-as da seama
Nu există manipulare
Posibil

65

16. Considerați că anumite emisiuni din televiziune v -ar putea influența comportamentul, opiniile,
atitudinile?

0 0.5 1 1.5 2
Persoane de sex masculin Exclus
Nu cred
Mi-as da seama
Nu există manipulare
Posibil
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 Nu cred
Poate, uneori
Nimeni nu ma poate
influenta
Posibil
Da, uneori
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Mediul urban Nu cred
Poate, uneori
Nimeni nu ma poate
influenta
Posibil
Da, uneori

66

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Mediul rural Nu cred
Poate, uneori
Nimeni nu ma poate
influenta
Posibil
Da, uneori
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane de sex feminin Nu cred
Poate, uneori
Nimeni nu ma poate
influenta
Posibil
Da, uneori
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Persoane de sex masculin Nu cred
Poate, uneori
Nimeni nu ma poate
influenta
Posibil
Da, uneori

67
17. Credeți că anumitele emisiuni din televiziune, ce includ comportamente erotice, ar putea avea
diverse interese ascunse?

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Nu cred
N-ar avea motiv
Poate, uneeori
Deseori
Intodeauna
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Mediul urban Nu cred
N-ar avea motiv
Poate, uneeori
Deseori
Intodeauna
0 0.5 1 1.5 2
Mediul rural Nu cred
N-ar avea motiv
Poate, uneeori
Deseori
Intodeauna

68

Prezentarea și interpretarea rezultatelor

În România anului 2018 mass -media în general și televiziunea în mod special nu mai
reprezintă un pilon de încredere pentru publicul larg, indiferent de vârsta acestuia, marea
majoritate a acestora manifestând un grad alterat de încredere. Cercetarea realizată în cadrul
prezentei lucrări de diplomă, denumită „Efectele mass -media asupra personalității copiilor și
adolescenților ”, a scos la iveală faptul că, din totalul repondenților intervievați numai 15 %
au încredere deplină în mass -media, în vreme ce procentul celor care nu au deloc încredere în
mass -media atinge valoarea de 10%.
Din punct de vedere al mediului de proveniență , se remarcă faptul că cei mai
încrezători în mass -media sunt subiecții din mediul urban, la polul opus situându -se cei din
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Persoane de sex feminin Nu cred
N-ar avea motiv
Poate, uneeori
Deseori
Intodeauna
0 0.5 1 1.5 2
Persoane de ex masculin Nu cred
N-ar avea motiv
Poate, uneeori
Deseori
Intodeauna

69
mediul rural, din categoria căruia nu a fost idendificată nici o singură persoană care să aibă
încredere maximă în mass -media.
De asemenea, s -a remarcat că repondenții de sex feminin sunt mult mai sceptice, în
comparație cu repondenții de sex masculin, în ceea ce privește încrederea acordată mass –
mediei, cea mai mare reprezentare poziționându -se în jurul valorii de 50%. Numărul
persoanelor de sex masculin care au încredere maximă în mass -media îl depășește cu mult pe
cel al femeilor, raportul menținându -se din păcate și in cazul lipsei de încredere.
Informațiile diverse receptate în media – nu par să îi mulțumească pe subiecții
prezentei cercetări, numărul celor declarați foarte mulțumiti de informațiile oferite de mass –
media fiind sensibil egal cu cel al subiecților declarați total nemulțumiți.
În ceea ce privește mediul, repodenții din urban sunt mult mai mulțumiți de calitatea
informațiilor recepționate din media, comparativ cu cei din mediul rural. Iar la capitolul
reprezentare pe criterii sexuale, repondenții de sex masculin sunt de departe, și de aceasta
dată, mult mai mulțumiți de informațiile furnizate de mass -media, spre d eosebire de
persoanele de sex feminin.
Sursa de informare preferată – este de departe reprezentată de mediul online, pe
ultimul loc aflându -se presa scrisă, care în ultimii ani a pierdut teren important în fața
publicului larg din România, din motivele d eja expuse în conținutul prezentei lucrări.
Internetul se află pe prima poziție în topul preferințelor respondenților din mediul
urban, dar și a celor din mediul rural, unde locul secund este ocupat de televiziunea publică
(în mediul urban fiind preferate , pe locul doi al surselor de informare, televiziunile
comerciale). Și tot pe locul întâi se află internetul atât în preferințele persoanelor de sex
feminin (ce preferă pe poziția a doua televiziunile comerciale) cât și în cele ale persoanelor
de sex mascu lin (ce pun pe locul al doilea televiziunea publică).
Televiziunea din România – nu se bucură de încrederea repondenților prezentei
cercetări, cel mai mare nivel de încredere manifestându -se în cadrul mediului rural, dar și în
rândul persoanelor de sex m asculin.
Timpul petrecut în fața televizorului – diferă considerabil de la un mediu la altul, cei
mai mulți repondenți petrecând între 2 -4 ore zilnic în fața micului ecran. Persoanele din
mediul urban își petrec mult mai mult timp în fața televizorului, persoanele de sex feminin
detașându -se în fața bărbaților din acest punct de vedere.
La nivel general, Pro TV și Antena 3 se numără în topul preferințelor repondenților,
Antena ocupând locul întâi în mediul urban, în vreme ce televiziunea Pro Tv se află în topul

70
persoanelor din mediul rural. Persoanele de sex feminin preferă să se uite la Pro Tv și Kanal
D, în vreme ce bărbații aleg Antena 3 și canalele sportive.
Repondenții ce au făcut obiectul cercetării prezentului studiu de caz susțin că se uită la
televizor frecvent pentru a se relaxa, cei din mediul urban preferând noutățile în defavoarea
relaxării, așa cum fac repondenții din mediul rural. Iar în vreme ce repondenții de sex feminin
se uită la televizor pentru a se relaxa și a -și umple timpul, adol escenții preferă televizorul în
primul rând pentru informațiilor oferite de acesta.
Filmele artistice și serialele se aflâ în topul preferințelor repondenților prezentei
cercetări, acestea aflându -se în topul preferințelor atât în mediul urban, cât și în mediul rural.
Și tot filmele sunt preferate și de repondente, spre deosebire de repondenții de sex masculin,
care preferă știrile, emisiunile sportive și uneori dezbaterile politice.
Diferențelor majore sesizate la nivelul unor diverse informații transm ise de diverse
tensiuni nu li se acordă o importanță prea mare, marea majoritate a repondenților din mediul
urban fiind tentați să încerce să afle adevărul legat de conținutul acestora. În vreme ce
repondenții de sex masculin se enervează la sesizarea unor contradicții în cadrul unor
informații, repondenții de sex feminin susțin că preferă să le ignore.
Foarte des informațiile furnizate de mass -media reprezintă un motiv de îndoială
pentru marea majoritate a repondenților, iar repondenții de sex masculin p ar a fi totuși mult
mai rezervați în comparație cu repondenții de sex feminin.
Publicitatea cu tentă sexuală difuzată în televiziune pare să stârnească interesul tuturor
repondenților, indiferent de mediul de proveniență ori de sex. Pe următoarele locuri , în ordine
descrescătoare, se află violența și dezbaterile politice.
Când vine vorba de încrederea ce este acordată unei informații furnizată într -o
emisiune ce include și elemente de sexualitate, aceasta depinde de cele mai multe ori de
postul TV la care a fost receptată, persoanele din mediul rural luând în considerare și
jurnalistul ce le prezintă informația.
Mesajele cu caracter sexual, ca și limbajul cu tentă sexuală, remarcate în unele
emisiuni de televiziune se bucură de o încredere deosebită din partea repondenților, de
acestea bucurându -se cu precădere persoanele din mediul urban. Și indiferent de mediul de
proveniență ori de sex, mediul online pare să fie din ce în ce mai atractiv pentru toți
repondenții, ce obișnuiesc să acceseze internetul de mai multe ori într -o singură zi.
Manipularea atitudinilor și a compo rtamentelor prin diversele comportamente erotice
sesizate în unele emisiuni televizate sunt excluse din discuție ân cazul tuturor repondenților,

71
de ambele sexe, din ambele medii, care consideră că nu este posibil să le fie influențate nici
atitudinile și n ici comportamentele prin diversele mesaje cu conținut sexual ori prin limbajul
cu tentă sexual ce este abordat uneori în cadrul unor emisiuni de televiziune.
Comportamentul erotic regăsit în mass -media nu poate influența comportamente,
atitudinii, opinii – aceasta este concluzia la care au ajuns marea majoritate a repondenților ce
au făcut obiectul prezentei cercetări. În plus, aceasta nu poate avea, în versiunea
repondenților, nici un fel de interes ascuns în difuzarea diverselor mesaje și informații.

72
BIBLIOGRAFIE

Autori români :

Cristina Coman, Relații publice – tehnici de comunicare cu presa, București, Editura All,
1999
Mihai Coman, Introducere în sistemul mass -media, Iași, Editura Polirom, 1999
Mihai Dinu,Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Orizonturi, București, 2007
Ion Drăgan, Paradigme ale comunicării de masă, București, Editura Șansa, 1996
Bogdan Fic eac, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, București, 1998
Doru Silviu Lumin osu, Sociologia mass -media, Editura PUR, Timișoara, 199 5
M. Moldoveanu , D. Miron, Psihologia reclamei -Publ icitatea în afaceri, Editura Libra ,
București, 1995
D. Petre , D. Iliescu , Psihologia Rec lamei, Bucuresti: comunicare.ro, 2005
D. Petre , M. Nicola, Introducere î n Publici tate, Bucureș ti: comunicare.ro , 2004
SergiuTămaș, Dicționar politic, București, Editura Academiei Române, 1993
Dimitrie Todoran, Psihologia reclamei,Editura Tritonic, București, 2005

Autori străini:

C.A. Anderson, L. Berkowitz, E. Donnerstein, L.R. Huesmann, J. Johnson, D. Linz, N.
Malamuth & E. Wartella, The influence of media violence on youth. Psychological Science
in the Public Interest, 4 , 2003
C. A. Anderson, A. Sakamoto, D.A. Gentile, N. Ihori et all., Longitudinal effects of violent
video games aggression in Japan and the United States, 2008 Pediatrics, 122
C. A. Anderson, A. Shibuya, N. Ihori, et all., Violent video game effects on aggression ,
empathy, and prosocial behavior in Eastern and Western countries: A meta -analytic review,
2010, Psychological Bulletin, 136
Leif Abraham and Christian Behrendt, Oh My God What Happened and What Should I Do?,
New York, Inoovative Thunder, 2010

73
A.Anderson, et all, Prosocial, antisocial, and other effects of recreational video games,
Thousand Oaks, CA: Sage , Handbook of children and the media, 2012
C.A. Anderson, L. Berkowitz, E. Donnerstein, L.R. Huesmann, J. Johnson, D. Linz, N.
Malamuth & E. Wartella, The influence of media violence on youth. Psychological Science
in the Public Interest, 4 , 2003
K. Bailey, R. West, & C.A. Anderson, The association between chronic exposure to video
game violence and affective picture processing: An ERP study. Cognitive, Aff ective, and
Behavioral Neuroscience, 11 , 2011
L. Berkowitz, Aggression: Its causes, consequences, and control . Philadelphia, PA: Temple
University Press, 1993
B.J., Bushman & L.R. Huesmann, Short -term and long -term effects of violent media on
aggression i n children and adults. Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine, 160 , 2006
B.J. Bushman, C.A., Anderson, Comfortably numb: Desensitizing effects of violent media on
helping others, 2009, Psychological Science , 21
B.J.Bushman, L.R. Huesmann, Effects o f violent media on aggression, In D. G. Singer & J.
L. Singer (Eds.), Handbook of children and the media, 2012
G. Comstock, & E. Scharrer, Meta -analyzing the controversy over television violence and
aggression. In D. A. Gentile, Media violence and children : A complete guide for parents and
professionals, Westport, CT, 2003, Praeger Publishers/Greenwood Publishing Group.
C.J. Ferguson, Evidence for publication bias in video game violence effects literature: A
meta -analytic review. Aggression and Violent Behavior, 2007
L. D. Eron, L.R. Huesmann, M.M, Lefkowitz, & L.O. Walder, How learning conditions in
early childhood – including mass media – relate to aggression in late adolescence. American
Journal of Orthopsychiatry, 44
Jean Cazeneuve, La société de l' ubicuité, Editura Denoel -Gonthier, Paris, 1972
Melvin L. De Fleur, Sandra Ball Rokeach, Teorii ale comunicării de masă, Iași, Editura
Polirom, 1999
G.G. DeShazo, Assesing the effect of sexuality in advertising on human values,
Pamela Morris, Gender in print advertisements: a snapshot from around the world
Vance Packard (1968) The Sexual Wilderness
K. Doran (2010), Industry Size, Measurements, and Social Costs, în cadrul „Costurile
sociale ale pornografiei – culegere de lucrări, Princeton, N.J.: Witherspo on Institute
M.S.N.B.C./Stanford/Duquesne Study (2011), Washington Times, 1/26/2011

74
Anna Rose Childress, Ronald N. Ehrman, Ze Wang, et all (2008), Prelude to Passion:
Limbic Activation by „Unseen" Drug and Sexual Cues, Plos one, No. 3(1)
New media [Fourth Edition], Oxford University Press, 2014, Melbourne, VIC
Leah A. Lievrouw, Theorizing Nex Media
Pachal Preston, Reshaping Communications Tehnology: Information and Social Change, Los
Angeles, 2001, Sage Publications
R. Fidler, Mediamorphosis -Understanding New Media, Cluj Napoca, 2004, Idea Design &
Print
Mohammad Al -Rawashdeh, The Effect of the digital space and media on the international
relations, Journal of Advances in Political Science, vol. 2, no.3
L.R., Huesmann, The impact of electronic media violen ce: Scientific theory and research.
Journal of Adolescent Health , 2007
L. R., Huesmann, & L. Kirwil, Why observing violence increases the risk of violent behavior
by the observer. In D. J. Flannery, A. T. Vazsonyi, & I. Waldman (Eds.), The Cambridge
handbo ok of violent behavior and aggression, Cambridge: Cambridge University Press, 2007
L.R. Huesmann, J. Moise -Titus, C.P. Podolski & L.D. Eron, Longitudinal relations between
childhood exposure to media violence and adult aggression and violence: 1977 -1992, 2 003,
Developmental Psychology, 39
M.D. Slater, K.L. Henry, R.C. Swaim & L.L. Anderson, Violent media content and
aggressiveness in adolescents: A downward spiral model, 2003, Communication Research ,
30
H. Paik, & G.A. Comstock, The effects of television vi olence on antisocial behavior: A meta –
analysis, 2004, Communication Research, 21
C.A. Anderson, L. Berkowitz, E. Donnerstein, L.R. Huesmann, J. Johnson, D. Linz, N.
Malamuth & E. Wartella, The influence of media violence on youth. Psychological Science
in the Public Interest, 4 , 2003
S.J. Kirsh, Children, adolescents, and media violence: A critical look at the research , 2012,
Thousand Oaks, CA: Sage
S.M. Coyne, S.A. Nelson, F. Lawton et all, The effects of viewing physical and relational
aggression in the media: Evidence for a cross -over effect, 2012, Journal of Experimental
Social Psychology, 44
K.E. Dill, How fantasy becomes reality: Seeing through media influence . New York: Oxford
University Press, 2009

75
L.R., Huesmann, The impact of electronic media violence: Scientific theory and research.
Journal of Adolescent Health , 2007
L. R., Huesmann, & L. Kirwil, Why observing violence increases the risk of violent behavior
by the observer. In D. J. Flannery, A. T. Vazsonyi, & I. Waldman (Eds.), The Cambridge
handbook of violent behavior and aggression, Cambridge: Cambridge University Press, 2007
L.R., Huesmann, The impact of electronic media violence: Scient ific theory and research.
Journal of Adolescent Health , 2007
D.A.Gentile, J.R. Gentile, J. R., Violent video games as exemplary teachers: A conceptual
analysis, 2008, Journal of Youth and Adolescence, 37
L.R., Huesmann, The impact of electronic media violence: Scientific theory and research.
Journal of Adolescent Health , 2007
J.B.Funk, Children’s exposure to violent video games and desensitization to violence. Child
and Adolescent Psychiatry Clinics of Nor th America, 14, 2005
L. R., Huesmann, & L. Kirwil, Why observing violence increases the risk of violent behavior
by the observer. In D. J. Flannery, A. T. Vazsonyi, & I. Waldman (Eds.), The Cambridge
handbook of violent behavior and aggression, Cambridge: Cambridge University Press, 2007
B.J. Bushman, C.A., Anderson, Comfortably numb: Desensitizing effects of violent media on
helping others, 2009, Psychological Science , 21
M. Strenziok, F. Krueger et all, Fronto -parietal regulation of media violence exposu re in
adolescents: A multi -method study. Social Cognitive and Affective Neuroscience, 6, 2011
B. Krahé, L Möller et all., Desensitization to media violence: Links with habitual media
violence exposure, aggressive cognitions and aggressive behavior. Journal of Personality and
Social Psychology, 100 , 2011
Jones, Chris and Shao, Binhui, The net generation and digital natives: implications for higher
education. Higher Education Academy, New York, 2011
J. Eduardsen, Are the Digital Natives Myth or Reality? And w hat are their impacts on
motivation ? Aalborg, Aallborg University
Mallone, T.W, Toward a theory of intrinsically motivated instruction. Cognitive Science,
no.4
Kaveri Subrahmanyam, Patricia M. Greenfield, Effect of Video Game Practice on Spatial
Skills in Girls and Boys, University of California, Los Angeles, 1994

Site-uri consultate:

76
http://cirworld.org/journals/index.php/JOS/article/view/3470N/pdf_19
http://www.oup.com.au/titles/higher_ed/media_studies/9780195577853
http://polaris.gseis.ucla.edu/llievrou/L ievrouwMeta.pdf
http://www.ohmygodwhathappened.com/
http://oro.open.ac.uk/30014/1/Jones_and_Shao -Final.pdf
http://www.marcprensky.com/writing/Prensky%20 –
%20Digital%20Natives,%20Digital%20Immigrants%20 -%20Part1.pdf
http://www.cdmc.ucla.edu/PG_Media_biblio_files/kaveri_greenfield_1994.pdf
http://cci.mit.edu/malone/tm%20study%20144.html
http://www.upm.ro/ldmd/LDMD -02/Lds/Lds%2002%2028.pdf /
http://www.cna.ro/IMG/pdf/LEGEA_504_CU_ULTIMELE_MODIFICARI.pdf/
http://www.cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_CNA_NR._220_2011_VERSIUNE_CONSOLIDATA
.pdf
http://scotdir.com/other/assessing -the-effect -of-sexuality -in-advertising /
http://www.oup.com.au/titles/higher_ed/media_studies/9780195577853 /
http://www.allacademic.com/one/www/research/index.php?click_key=1
http://issopha.unblog.fr/category/manipulations/de -la-fabrique -de-lopinion -et-du-
consentement/au -sujet -des-medias/la -television -selon -pierre -bourdieu/
https://www.kirkusreviews.com/book -reviews/vance -packard -3/the -sexual -wilderness/

Alte documente consultate:

Raportul Gallup România & Metro Media Transilvania, comandat de CNA
Decizia nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conținutului
audiovizual

77
ANEXA 1

Imaginea campaniei anti -fumat în România, difuzată atât în mass -media, cât și prin
intermediul afișajului stradal

Sursă captură – Agentiadepresamondena.com

78
ANEXA 2

Captură din reclama companiei britanice Kazam (producătoare de smartphone -uri)
dedicată promovării telefonului Tornado, ce a fost interzisă datorită conținutului sexual
explicit:

Sursa capturii – www.youtube.com

79
ANEXA 3

Imaginile cu caracter sexual prin care Beyonce încearcă să promoveze pe piață un nou
parfun:

Sursă capturi – www.youtube.com

80
ANEXA 4

Captură din reclama companiei Dreamscape Networks , în care una dintre protagoniste
este Pamela Anderson, reclamă interzisă în Marea Britanie pentru caracterul sexual explicit:

Sursă captură – www.youtube.com

81
ANEXA 5

Filmul „Basic Instinct” – prezentare oficială și scene memorabile cu un conținut de
sexualitate extreme de ridicat:

Sursă captură – www.youtube.com

82

Sursă captură – www.youtube.com

Sursă captură – www.youtube.com

83

Sursă captură – www.youtube.com