F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I [606275]

0

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

LUCRARE DE DI SERTAȚIE

Studiu privind realizarea sistemului de incalzire pentru un
ansamblu rezidential utilizand energii regenerabile

Conducător științific,
dr. ing. ANCUȚA ABRUDAN

Masterand: [anonimizat]. GULICIUC ANDREI

_______________________ _ 2019 _____________________

400027, Cluj-Napoca, Bld. 21 Decembrie nr. 128/130, Cluj, România
tel. +[anonimizat]/202509; fax +40 264 410179
http:// www.instalatii.utcluj.ro

1

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

CUPRINS
TERMINOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 2
LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI UTILIZATE ÎN LUCRARE ………………………… 4
LISTA PRINCIPALELOR SIMBOLURI UTILIZATE ÎN LUCRARE ……………………….. 4
1 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………………………. 6
1.1 SCOPUL LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ……………………. 6
1.2 NECESITATEA LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. …………… 7
1.3 ACTUALITATEA ÎN DOMENIU ………………………….. ………………………….. …….. 8
2 STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DO MENIUL HVAC ………………………….. ………… 12
2.1 NOȚIUNI GENERALE ………………………….. ………………………….. ……………….. 12
2.2 SITUAȚIA PE PLAN NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL ÎN DOMENIUL HVAC 26
2.3 ANALIZA CRITICA A STADIULUI ACTUAL ………………………….. ………………. 29
2.4 CONCLUZII PARȚIALE ………………………….. ………………………….. ……………… 30
3 METODICA DE CALCUL ………………………….. ………………………….. …………… 31
4 STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………. 38
4.1 NOTIUNI GENERALE ………………………….. ………………………….. ……………….. 38
4.2 CONCLUZII PAR ȚIALE ………………………….. ………………………….. ……………… 40
5 CONTRIBUTII PROPRII IN DOMENIUL TEMATICII PROPUSE ……………….. 42
6 CONCLUZII FINALE ………………………….. ………………………….. …………………. 51

2

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

TERMINOLOGIE

Agent frigorific Fluid circulând în interiorul unei mașini frigorifice, care
absoarbe
căldură la temperatură scăzu tă pentru a o evacua la temperatură
mai înaltă.
Agent purtător de frig
(agent intermediar) Fluid utilizat pentru transferul căldurii
produselor sau mediului de răcit, către mașina frigorifică.
Aparat de răcire a apei
recirculate Aparat destinat răcirii a pei care este încălzită în
condensator.
Compresor alternativ
. Compresor volumetric presupunând unul sau mai multe
pistoane având o deplasare liniară și alternativă în sensuri
opuse, în interiorul cilindrilor.
Compresor axial Turbocompresor în care agent ul comprimat se deplasează, în
ansamblul său, în rotoare cu palete, după o direcție paralelă cu
axa de rotație
Compresor frigorific Mașină pentru comprimarea și refularea agentului frigorific în
stare de vapori sau gazoasă, printr -un procedeu mecanic.
Compresor volumetric

Compresor în care agentul frigorific este aspirat printr -o
mărire a volumului unei camere de comprimare și comprimat
printr -o micșorare a acestui
volum, iar apoi este refulat într -o conductă
Condensator atmosferic Condensator în care apa de răcire este stropită pe țevile cu
agent frigorific, în aer liber.
Condensator cu aer Condensator în care aerul este utilizat ca agent de răcire.

Condensator cu apă Condensator în care apa este utilizată ca agent de răcire.
Condensator cu evapor are
forțată Condensator cu stropirea apei și circulație
forțată a aerului, în care căldura este preluată în principal prin
evaporarea apei.
Condensator Schimbător de căldură în care vaporii de agent frigorific se
lichefiază
cedând căldură unui agent de r ăcire.
Filtru (pentru agenți
frigorifici) Aparat destinat reținerii impurităților solide din
agentul frigorific, într -o mașină frigorifică
Instalație frigorifică Ansamblu de elemente ale uneia sau mai multor mașini
frigorifice și toate aparatele, mașinil e, accesoriile, fluidele și
tubulaturile necesare
funcționării acestora, ca și distribuirii și utilizării frigului.
Mașini frigorifice
Categorie de mașini termice care consumând energie, au ca
scop
preluarea de căldură de la corpuri având temperatură scă zută și
cedarea acesteia altor corpuri cu temperatură mai ridicată.

3

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Motocompresor Compresor frigorific al cărui motor electric este încorporat într –
un
carter comun, sau este fixat prin bride pe carterul
compresorului.
Pompă de căldură Mașină frigorifică utilizată pentru furnizarea de căldură unui
corp cu temperatură mai ridicată.
Vaporizator Schimbător de căldură în care agentul frigorific lichid
vaporizează pe
seama căldurii extrase de la substanța de răcit.
Vaporizator cu detentă
uscată

Vaporizator în care agentul frigorific curge într -o
singură direcție de la intrarea spre ieșirea din vaporizator și
vaporizează complet pe durata
parcursului.
Vaporizator cu plăci Vaporizator realizat fie din două plăci între care sunt
constituite canale pentru circu lația agentului frigorific, fie
dintr -un ansamblu de tuburi sudate
pe o placă sau prinse între două plăci.
Vaporizator înecat Vaporizator în care numai o parte din agentul frigorific în
circulație pe suprafața de schimb de căldură vaporizează ;
restul age ntului lichid este separat
de vapori și rămâne în vaporizator.
Materiale auxiliare pentru
instalațiile frigorifice Materiale lichide și solide care
sunt necesare instalării, funcționării și exploatării mașinilor și
instalațiilor frigorifice.
Mașină frigo rifică pentru
răcire și încălzire Mașină frigorifică utilizată pentru
preluarea de căldură la temperatură mai scăzută, iar după
inversarea ciclului este utilizată
pentru furnizarea de căldură unui corp cu temperatură mai
ridicată.

4

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI UTILIZATE ÎN LUCRARE

HVAC -R HEATING, VENTILATION, AIR CONDITIONING AND REFRIGERATION
STAS STANDARD DE STAT
G.S. GRUP SANITAR
MTOE MEGATONA DE PETROL ECHIVALENT
VRV VOLUM DE REFRIGERENT VARIABIL
LISTA PRINCIPALELOR SIMBOLURI UTILIZATE ÎN LUCRARE

SIMBOLURI CU CARACTERE LATINE

Nr.
crt. Simbol Denumire mărime Unitate de
măsură
1. c Căldură specifică J*kg-1*K-1
2. m Masa kg
3. ṁ Debit masic kg*s-1
4. t Timp, perioada de timp s
5. T Temperatura absoluta K
6. Q Cantitate de căldură, energie J
7. cm Capacitatea termica kJ*K-1
8. V Volum m3
9. Ṽ Debit volum ic m3*s-1
10. g Factor transmisie ala energiei solare –
11. I Intensitatea radiatiei solare W*m-2
12. L Lungime m
13. A Aria m2
14. na Număr de schimb orar de aer între exterior și interior h-1
15. p Presiune Pa
16. qv Debit aer ventilare l*s-1
17. R Rezistență termică m2*K*W-1
18. U (k) Coeficient de transfer termic W*m-2*K-1
19. v Viteză m*s-1
20. a Coeficient de absorbție al radiației solare –

5

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

SIMBOLURI CU CARACTERE GRECE ȘTI

Nr.
crt. Simbol Denumire m ărime Unitate de
măsură
1. Φ Flux de c ăldură W
2. η Randament –
3. λ Coef icient de conductivitate te rmică W*m-1*K-1
4. ε Emisivitatea unei suprafețe –
5. φ Umiditate relativă %
6. ρ Densitatea, masă volumică kg*m-3

6

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

1 INTRODUCERE
1.1 SCOPUL LUCRĂRII
Scopul tratat în această lucrare este asigurarea parametrilor optimi și a cerințe lor impuse
de tema de proiectare, precum și un studiu comparativ între instalația de încălzire utilizând ca și
combustibil biomasa și o instalație de încalzire alcatuită din pompe de căldura. Cladirea stu diată
pentru evidenț ierea avantajelor și dezavantaje lor celor 2 sisteme de încălzire este un hotel având
ca și regim de înălțime S+P+3E+R.
Clădirea este situată în localitatea Cluj -Napoca. In calcul necesarului de căldura s -a avut
în vedere temperatura exterioară de -18°C , valoare conform Tabelului 2 din S TAS 1907/1 din
2014. Localitatea Cluj -Napoca se încadrează conform tabelului menționat anterior în zona
termică III și zona eoliană IV.
Suprafața utilă al imobilului este de 647,46 mp, suprafață propusă a fi încalzită prin
intermediul sistemului de încalzi re radiantă prin pardoseală.
Destinația imobilului este de hotel de apartamente . Cladirea propusă va conține un corp
de clă dire cu functiuni adecvate regimului hoteli er , organizate pe parter – zonă de recepț ie,
camera recepționer, oficiu, sală mic dejun, grup sanitar,î n timp ce la etaj – zonă de noapte
reprezentat prin apartamente.
Imobilul este dezvoltat pe 6 niveluri:
 Subsol : Adă post Apărare Civilă, Hol, G.S., Ascensor, Centrală Termică
 Parter: Hol+Recepție, cameră recepționer, G.S., Oficiu, Să la mic dejun
 Etaj 1: 4 Bă i, 5 Camere, Ascensor, Hol
 Etaj 2: 4 Bă i, 5 Camere, Ascensor, Hol
 Etaj 3: 3 Bă i, 4 Camere, Ascensor, Hol
 Etaj 4: 2 Băi, 3 Camere, 1 Sufragerie și bucă tarie, Ascensor, Hol

7

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

1.2 NECESITATEA LUCRĂRII

Conform ultimelor tendințe la nivel glo bal, se urmărește limitarea gazelor cu efect de
seră. Emisiile de gaze cu efect de seră din UE contribuie la fenomenul global al schimbărilor
climatice .
Un alt aspect ce se urmărește este modernizarea și creșterea randamentului
echipamentelor HVAC -R deja e xistente sau dezvoltarea de noi echipamente cu un efect cât mai
redus asupra mediului înconjurător și un randament cât mai ridicat.
Din 26 septembrie 2015, Directiva ErP (Ene rgy related Products) a intrat în vigoare ca
acțiune a Uniunii Europene pentru red ucerea emisiilor de carbon.
Se aplica aceasta lege pentru centralele termice din 26 Septembrie 2015. Deasemenea
sunt reglementari aplicate si pentru alte grupe de produse cum ar fi pompe de circulatie sau
ventilatoare ,
Directiva ErP este impartita in doua parti:
 Ecodesign – Inseamna ca centrala termica trebuie sa indeplineasca anumite criterii de
performanta pentru a putea fi produsa si vanduta. Centralele termice cu tiraj fortat (fara
condensatie) vor fi eliminate pentru puteri de pana la 400 kw.
 Energy La beling – Inseamna etichetarea centralelor termice cu o clasificare de la A+++
pana la G (G fiind cea mai slaba calificare). Asa cum la frigider sau masina de spalat in
magazin sunt etichete cu clasa energetica lipite pe ele, la fel vei gasi pe centrala te rmica.
Această directiva se aplică de la producătorii de centrale termice până la clientul final.
Unul dintre efectele aceste directive este acela că începând cu data de 26 .09.2015
producatorii de centrale termice pot produce doar centrale termice in condensatie care respecta
normele ErP .
Aceasta lege pentru centrala termica este benefica deoarece obliga producatorii sa faca
doar echipamente performante cu consum mic pentru a reduce consumul de energie. Dar lucrul
acesta se reflecta in buzunarul utilizatorului car e va scoate mai multi bani pentru o centrala
termica in condensatie.

8

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

1.3 ACTUALITATEA ÎN DOMENIU

Domeniul instalațiilor HVAC este unul foarte larg, cuprinzând totalitea echipamentelor si
componentelor utilizate în asigurarea parametrilor de lucru și de confort pentru societate. Piata
de echipamente HVAC este una dinamica și reglementanta, producătorii de echipamente
introducerea pe piata produse cat mai performante, cu dimensiuni cat mai reduse și compacte.
Tendința urmărită în domeniul instalațiilor HVAC -R este aceea de a folosi combustibili
din surse regenerabele și limitarea pe cât posibil a folos irii combustibililori fosili.
Astfel cererea de pompe de căldura a crescut în ultimii ani datorită constientizării
populației a efectelor climatice datorită încălzirii globale.
Pompele de căldura au fost implementate în diferite proiecte, în cladiri cu d iferite
destinații:
 spitale
 clădiri de birouri
 case unifamiliale
 clădiri administrative
 construcții civile
Tehnologiile bazate pe energii regenerabile au în general un impact mai scăzut asupra
mediului decât combustibilii fosili, deși există anumite semnal e de alarmă în ceea ce privește
sustenabilitatea ecologică a anumitor tipuri de biocombustibili.
În urma unor studii și analize cu privire la identificarea potențialului surselor regenerabile
de energie, s -a ajuns la concluzia că din punct de vedere al ren tabilității econmice, este necesară
implementarea unor soluții tehnologice pentru valorificarea biomasei, a microhidroenergiei și
energiei solare.
În prezent, în diferite locații din România au fost implementate soluții tehnologice de
producere a energiei a energiei electirce și calorice pe baza captării radiației solare și a energiei
geotermice, utilizând panouri solare, pompe de căldură etc.
Un procent consirederabil din energia totală consumată în anul 2012 și anume 50%
reprezentat de 546 Mtoe (echivale ntul a 586,152) de milioane de gaz natural , îl reprezintă
sectorul de răcire și încălzire, la nivelul Uniunii Europe. Energiile regenerabile au fost utilizate
in procent de 18% pentru climatizare, pe când combustibilii fosiili au avut un procent mai ridica t
de folosire și anume de 75%.

9

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Figura 1. Conform “COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT,
THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE
REGIONS ”, Brussels, 16.2.2016 , pag. 3

Un sistem VRV® reprez intă tehnologia Daikin pentru asigurarea parametrilor de confort
si eficienta energetica in domeniul climatizarii cladirilor de birouri, spatii comerciale, hoteluri,
furnizand incalzire si racire pe durata celor 4 sezoane ale anului.
Daikin a i nventat tehnologia revoluționară VRV® (Volum de Refrigerent Variabil) în
1982. Acum, Daikin a dus acest produs de top pe noi culmi, cu inovații precum sistemul răcit cu
apă VRV®WIII, cu Recuperare de Căldură, sau pentru regiuni reci (VRV® III -C).
Deoarece sistemul Daikin VRV® recirculă doar cantitatea de agent frigorific necesară –
de aici și numele ‘Volum de Refrigerent Variabil’ – încăperi diferite se pot bucura simultan de
temperaturi diferite. O altă premieră, tehnologia inverter Daikin p ermite sistemului să -și ajusteze
puterea necesară la cerințele de moment. Acest lucru asigură confort maxim (fluctuațiile de
temperatură sunt minimizate) și eficiență maximă (fără consumuri de energie inutile pentru
porniri și opriri).
Toate a cestea duc la costuri minime de operare!
De când a introdus acest sistem, Daikin a fost capabil să ofere o multitudine de aplicații
pentru sistemele VRV® – de la magazine mici la cladirile foarte înalte – în același timp crescând

10

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

siguranța, uș urința instalării și întreținerii. DAIKIN a lansat de curand VRV IV cu recuperarea
caldurii, completand portofoliul de succes al gamei VRV III.
În funcționarea recuperare a căldurii, VRV IV este cu până la 15% mai eficient în
comparație cu VRV III. În fun cționarea într -un singur mod, eficiența sezonieră a sistemului poate
fi cu până la 28% mai mare, datorită tehnologiei temperaturii variabile a agentului frigorific, în
comparație cu un sistem VRF convențional. Noul sistem combină toate tehnologiile de ulti mă oră,
punînd accent pe protecția mediului și se adresează atît normelor de mediu existente cît și a celor
ce vor urma. Ca rezultat, noul VRV IV cu recuperarea căldurii deschide noi orizonturi
consultanților, antreprenorilor, inginerilor de service și, de sigur, îndeosebi clientului final, avand
în vedere:
-flexibilitatea în proiectare
-posibilitațile de instalare
-întreținerea usoară

11

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

STRUCTURA LUCRĂ RII DE DIS ERTAȚIE

Lucrare a de di sertație cuprinde 51 pagini, din care stadiul cunoașterii ocupă 18 de pag ini și
reprezintă 33 % din lucrare, iar cercetările proprii acoperă 12 de pagini, reprezentând 30 % din lucrare.

Să expunem succint cele cinci capitole ale lucrar ii de di sertație :

Capitolul 1 – Introducere

Capitolul 2 – Stadiul cunoașterii în domeniul tematicii propuse

Capitolul 3 – Metodica de calcul

Capitolul 4 – Studiu de caz

Capitolul 5 – Contribuții proprii în domeniul tematicii propuse

Capitolul 6 – Concluzii finale

Bibliografia

Anexe

12

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

2 STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL HVAC
2.1 NOȚIUNI GENE RALE

În fizică, încălzirea este procesul termodinamic de ridicare a temperaturii. În vorbirea
curentă, prin încălzire se înțelege asigurarea unui nivel termic confortabil în clădiri, locuințe,
spații de producție, spații comerciale, mijloace de transport etc. Legată strâns de activitatea de
încălzire este asigurarea apei calde de consum (= apă caldă menajeră, apă caldă sanitară), ambele
utilități fiind din punct de vedere tehnic realizate de utilaje asemănătoare.
In Romania, primele instalatii de incalzire centrala executate au fost la Teatru National din
Bucuresti (ridicat in 1856) si Ateneul Roman din Bucuresti ( ridicat in 1888), ambele cladiri
utilizand sistemul de incalzire cu abur.
Introducerea pe scara din ce in ce mai larga a pompelor de caldura cu comprimare
mecanica de vapori in schemele de alimentare cu caldura a cladirilor este determinata de mai
multe considerente:
 existenta unor surse gratuite de caldura de tipul: aer (aerul exterior sau aerul evacuat prin
instalatiile de ventilare), apa (apa d e suprafata, apa freatica, apa calda uzata evacuata prin
instalatiile de canalizare, ape geotermale) si sol;
 superioritatea sistemelor care utilizeaza pompe de caldura, atat din punct de vedere
economic, cat si din punct de vedere al protectiei mediului in conjurator prin reducerea
semnificativa a emisiilor de CO2;
 inlaturarea inconvenientelor provocate de utilizarea combustibililor clasici (transport,
stocare, poluare);
 posibilitatea utilizarii aceleiasi instalatii, printr -o simpla inversare a ciclului, pen tru racire
in anotimpul calduros.
O pompă de căldură este o instalație care, consumând lucru mecanic, transferă căldură de
la un mediu de temperatură mai joasă (mai rece) la altul de temperatură mai înaltă (mai cald).
Cantitatea de căldură transmisă mediul ui cald este mai mare decât lucrul mecanic consumat.
Aceste instalații se folosesc în general pentru încălzire.
Funcționarea pompelor de căldură se bazează pe proprietățile unui fluid la schimbarea
stării de agregare, mai precis la lichefiere si evaporare. Cel mai adesea pompele de căldură
extrag căldura din aer sau pământ, motiv pentru care unele din ele nu mai lucrează eficient când
temperatura mediului scade sub -5 °C.

13

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Cele mai întâlnite pompe de căldură funcționează prin exploatarea proprietăților fizic e ale
unui fluid cunoscut sub denumirea de "agent frigorific" atunci când acesta trece prin procese de
evaporare și de condensare.
Reprezentare schematică a ciclului de funcționare prin vaporizare -condensare pentru o
pompa de căldură: 1) condensator, 2) su papă de expansiune, 3) evaporator, 4) compresor.
Fluidul de lucru, în stare gazoasă, este sub presiune și circulat prin sistem prin intermediul
unui compresor. La ieșirea din compresor, gazul acum fierbinte și sub presiune mare este răcit într -un
schimbăto r de căldură numit "condensator", până când condensează într -un lichid aflat la o presiune
mare și o temperatură moderată. Agentul frigorific condensat trece apoi printr -un dispozitiv de
scădere a presiunii ca o supapă de expansiune, un tub capilar, sau ev entual un dispozitiv extractor de
lucru mecanic, cum ar fi o turbină. După acest dispozitiv, lichidul refrigerant aflat acum într -o stare
cvasi -lichidă trece printr -un alt schimbător de căldură numit "evaporator" în care agentul refrigerant
se evaporă prin absorbție de căldură. Fluidul revine astfel la compresor și ciclul se repetă.
În aplicațiile de instalații sanitare, o pompa de căldură este uneori utilizată pentru încălzirea
sau preîncălzirea apei pentru piscine sau încălzitoare de apă menajeră.
În apli cații oarecum rare, ambele capacități atât de extracție cât și de adăugare de căldură pot
fi utile și de obicei rezultă în utilizarea foarte eficientă a energiei de intrare. De exemplu, atunci când
un aparat de aer condiționat folosit pentru răcire poate f i adaptat la un aparat pentru încălzirea apei, o
singură pompă de căldură poate sluji la două scopuri utile. Din păcate, aceste situații sunt rare din
cauza cererii semnificativ diferite pentru profile de încălzire și răcire.
CLASIFICAREA POMPELOR DE CALD URA
Exista mai multe tipuri prin care se p ot clasifica pompele de caldura, cea mai comuna fiind :
Dupa felul surselor de caldura utilizate pompele de caldura pot fi:
 aer-aer: folosesc ca sursa de caldura aerul atmosferic si ca agent purtator de caldura to t aerul in
cladirile in care sunt montate. Avantajul acestui tip de pompa de caldura il reprezinta inversoara
usoara a ciclului, astfel in sezonul cald este folosita pentru conditionare
 apa-aer:folosesc ca sursa de caldura apa de suprafata sau de adancime, agentul purtator de caldura
find aerul
 sol-aer: folosesc ca sursa de caldura solul iar agentul purtator de caldura era aerul
 soare -aer: folosesc ca sursa de caldura energia termica provenit de la soare, agentul purtator de
caldura este aerul
 aer-apa: folo sesc ca sursa de caldura aerul iar ca agent purtator de caldura apa
 apa-apa: folosesc ca sursa de caldura apa iar ca agent purtator de caldura tot apa

14

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

 sol-apa: folosesc ca sursa de caldura solul iar ca agent purtator apa
 soare -apa folosesc ca sursa de cal dura radiata solara iar ca agent purtator de caldura apa

În prezent, în multe clădiri operează sisteme distincte pentru încălzire, răcire, încălzire cu
perdea de aer și apă caldă. Prin urmare, se irosește multă energie. Pentru a furniza o alternativă
mult mai eficientă, tehnologia VRV a fost dezvoltată într -o soluție completă, care gestionează
până la 70% din consumul de energie al clădirilor, permițând mari economii de costuri.
 Încălzire și răcire pentru confort pe tot parcursul anului
 Apă caldă pentru producerea eficientă de apă caldă
 Încălzire prin pardoseală/răcire pentru încălzirea/răcirea eficientă a spațiului
 Ventilare pentru medii de calitate ridicată
 Perdele de aer pentru separarea optimă a aerului
 Sisteme de control pentru o eficiență de funcționare optimă
 Răcire pentru camere de servere, incinte de telecomunicații etc., în condiții
extreme de până la -20 °C (cu recuperarea căldurii VRV sau Sky Air)
 Refrigerare cu unitățile de refrigerare cu VRV

15

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Grație tehnologiei revoluționare a temperaturii variabile a agentului frigorific (VRT), VRV
IV reglează în mod continuu turația compresorului cu inverter și temperatura agentului frigorific
în modurile răcire și încălzire, furnizând capacitatea necesară pentru a satisface sarcina aferentă
clădirii, la cel mai ridicat nivel al eficienț ei sezoniere în mod permanent!
 Eficiență sezonieră mărită cu 28% ›
 Prima comandă de compensare a condițiilor meteo de pe piață ›
 Grație temperaturilor de refulare mai ridicate (care previn curenții de aer rec e),
confortul clientului este garantat

Unitate Exterioara

Unitati Interioare

VRV IV continuă să asigure încălzire chiar și în modul de degivrare, furnizând răspunsul
la orice dezavantaje percep ute privind utilizarea unei pompe de căldură în cadrul unui sistem de
încălzire monovalentă.

16

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

 Confort interior continuu garantat de elementul unic de acumulare a căldurii și de
degivrarea alternativă ›
 alternativă inovativă la sistemele de încălzire tr adiționale
Compresoare cu control complet prin inverter Compresoarele cu control complet prin
inverter permit controlul aproape continuu al volumului de agent frigorific. Astfel, capacitatea se
corelează perfect cu diferite sarcini, în fiecare cameră, evit ând risipa de energie. În plus,
compresoarele cu control deplin prin inverter permit controlul precis al temperaturii agentului
frigorific, adaptând automat unitatea VRV la cerințele clădirii și ale climatului dvs., reducând
astfel costurile de funcționare cu până la 28%. În plus, lipsa compresoarelor cu pornire/oprire,
înseamnă lipsa curenților de pornire ridicați, din ce în ce limitați de operatorii rețelelor de
distribuție a energiei și de furnizorii de energie electrică.
Instalarea sistemului VRV poate fi pusă în aplicare etaj cu etaj, astfel încât anumite
secțiuni ale clădirii pot fi puse în funcțiune foarte repede, sau poate permite punerea în funcțiune
și acționarea în etape a sistemului de aer condiționat, înainte de finalizarea proiectului.
Unitățil e interioare Daikin au niveluri de zgomot în timpul funcționării foarte scăzute,
până la 19 dBA, fiind ideale pentru zonele sensibile la zgomot, precum camere de hotel .
În cazul defectării unui compresor, un alt compresor sau unitate exterioară va intra în
funcțiune pentru a menține o capacitate intermediară timp de 8 ore, permițând un interval de
timp pentru întreținere sau reparații, garantând în același timp confortul.
Unităț i Interioare

Toatã lumea dorește aer condiționat, și, dacã s -ar putea, sã nu fi e vãzut sau auzit, doar sã
se simtã! Gama de unitãți interioare Daikin VRV face mai mult decât dreptate: design extrem de
variat, pentru fiecare camerã, pentru fiecare scop.

1. Casetă de col ț montată în tavanul fals.

Model K

17

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Specificã aranjamentel or de colț , în special pentru plafoane false înguste (215 mm).

2. Casetă montată în plafon fals cu refulare pe două părț i.
Model C

Jetul de aer este pe douã direc ții, și aproape nici nu se aude (doar 25dB[A]).

3. Casetă montată î n plafonul fals cu re fulare pe 4 direc ții.

Model Z

Pe dimensiunile modulelor arhitecturale standard – pãtratã, compactã, discretã, dar extrem de
eficientã, cu refulare pe 2, 3, sau 4 direc ții.

18

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

4. Case tă suspendată de plafon cu refulare pe 4 direcț ii.

Model U

Oferã posi bilitatea sã se obtureze una sau douã direc ții pentru o instalare ușoarã în col țuri. Aerul
poate fi refulat la 5 unghiuri diferite între 0 și 60 de grade.

Arhitectul do rește o integrare elegantã, proiectantul doreș te maximum de eficienț ã – cu Daikin
VRV și cele 14 modele de unitãț i interioare toate dorinț ele pot fi împlinite. Sistemul Daikin VRV III
abordeazã creativ ș i inovator domeniul aerului .condiționat .

5. Unitate suspendată de tavan .

Model H

Cu distribuț ie de aer la 100 de grade, este de dimen siuni reduse, oferind spaț iu maxim pentru
mobilã și decoraț iuni.

19

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

6. Unitate necarcasat ă de plafon fals.

Model M

Cu presiune staticã mare (mai mult de 150 Pa), destinatã camerelor mari.
Extrem de flexibilã și silenț ioasã, este idealã pentru biro uri sau centre de afaceri .

8. Unitate necarcasată de plafon fals, cu racordare la tubulatuăa, cu inălțime redusă .

Model DN

20

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Are dimensiuni compacte, poate fi uș or instalatã într -un plafon fals cu înãlț imea de numai 240
mm. Pompa de condens cu înãl țimea de pompare de 750 mm este livratã standard.

Sistemul Daikin VRV III garanteazã, pe baza tehnologiei proprii dezvoltate inverter și a celorlalte
avantaje de confort, eficienț ã energeticã maximã cu costuri de funcț ionare minime.

9. Unitate de per ete.

Model A

Foarte platã, foarte elegantã, foarte eficientã. ș i cu numai 29 dB(A), normal, și foarte silenț ioasã .

10. Unitate de pardoseală .

Model L

21

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Apare ca o linie decorativă, nimic de vazut, nimic de auzit, dar lucreazã ca ceasul.
Poate f i utilizat ca un despărțitor discret de cameră.

22

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

CENTRALA TERMICA AVAND COMBUSTIBIL BIOMASĂ

Sistemele de incalzire cu biomasa utilizeaza materii vegetale si organice, precum lemnul,
rezidurile agricole si chiar deseurile urbane in scopul generari i de caldura. Aceasta caldura poate
fi transportata si utilizata acolo unde se cere, pentru incalzirea si ventilarea cladirilor individuale
sau in retea si chiar in procesele industriale.
Sistemele de incalzire cu biomasa sunt diferite fata de combustia co nventionala realizata
in sobe pe lemn sau in seminee, prin controlul amestecului de aer si de biocombustibil in scopul
maximizarii randamentului si minimizarii emisiilor. Ele includ si un sistem de distributie care
transporta caldura de la locul combustiei la beneficiar. Multe sisteme de incalzire cu biomasa
includ un mecanism de alimentare automata cu biomasa .
Centrale le termice pe peleti sunt automate si ecologice, produse din tabla de otel de calitate
superioara, sudata si se folosesc pentru diverse apli catii, de la centrale casnice pana la aplicatii
industriale.
Principalul avantaj al acestor centrale pe peleti este faptul ca peletii din lemn sunt relativ
ecologici si producerea lor se realizeaza prin utilizarea deseurilor lemnoase si astfel se produce o
curatare a mediului natural de materialele poluante pentru sol.
Acestea sunt fabricate in mai multe game de puteri, intre 8.5 kW si peste 500 kW.Cazanul este
confectionat din tabla de otel cu o grosime de 4 mm. Utilizeaza o tehnologie avansata pentru
incalzire prin biomasa – peleti din lemn. Sistemul consta într -un cazan din otel, arzator inoxidabil,
snec pentru alimentare peleti, unitate de control electronic si rezervor (195 kg/390 kg). Combustibilul
este transportat din rezervor prin snecul de alimentar e în arzator, unde se produce arderea peletilor cu
ajutorul aerului aspirat de un ventilator.Aceasta este o metoda complet automatizata a sistemelor de
încalzire, incluzind si aprindere.Corpul cazanului este proiectat pentru eficienta dar urmarind o linia
de aspect si stil.Arzatorul la aceasta generatie noua se monteaza dinamic dupa nevoile clientului pe
oricare dintre cele doua laturi. In figura 6 se poate vedea construcția unei centrale termica pe peleți.

23

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Fig, 6 Centrala termică pe peleți BIOPEL
Peleții (Fig. 7) sunt combustibili solizi, cu conținut scăzut de umiditate, obținuți din rumeguș, așchii
de lemn sau chiar scoarță de cop ac prin presare. Rășinile și lianții existenți în mod natural în rumeguș
au rolul de a menține peleții compacți și de aceea aceștia nu conțin aditivi. Peleții au dimensiuni
foarte mici, cu un diametru de la 3 la 15 mm (cei mai folosiți fiind cei de 6 mm) ș i o lungime de 60
mm.

Fig. 7. Peleți

Avantajele utilizării peleților:

1. Sunt ecologici
Peleții sunt proveniți din deșeuri lemnoase, astfel niciun rest de pe urma prelucrării lemnului
nu este pierdut. Problema defrișării este una foarte răspândită, mai ales în România, iar prin folosirea
peleților economisim combustibil și bani. Sunt neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon,
deoarece la ardere emit cam aceeași cantitate de CO2 ( dioxid de carbon ) care a fost absorbit de

24

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

copac în timpul creșter ii acestuia. Emisia de fum rezultată din arderea peletului este foarte redusă, în
gazele de ardere praful este alcalin și au un conținut scăzut de metal, iar sulfurile sunt aproape
inexistente. Totodată, chiar și cenușa rezultată de pe urma arderii poate f i folosită ca și îngrășământ
natural deoarece este bogată în minerale.
2. Sunt economici
Peleții sunt o sursă de energie curată, modernă și ieftină. Procesul de creeare a peleților nu
este complicat, iar proprietățile acestora le permit să fie ușor presați și compactați mai apoi în
formele necesare. Acest lucru, cât și faptul că sunt produși din deșeuri lemnoase, nu fac decât să le
scadă prețul iar peleții să devină cel mai ieftin combustibil de pe piață. Cu o alimentare plină de
peleți de până la 180 kg, s e garantează până la o săptămână de căldură.
Dacă e să facem o comparație cu lemnul de foc, rezultă că peleții sunt mai eficienți din punct
de vedere al randamentului de ardere, puterii calorice, confortul și siguranței în utilizare. Însă, dacă e
să facem o comparație cu o centrală termică pe lemne, o centrală pe peleți va consuma pentru aceeași
putere termică produsă, cu un cost cu aproximativ 20 -30% mai redus.

Dezavantajele peletilor din lemn:
– Costul cu achizitia unei centrale termice pe peleti de cali tate, respectiv a echipamentelor
aferente ( buncar, snec, motor, pompe, supape de siguranta, vase de expansiune, etc.) poate depasi de
2 sau 3 ori costul cu achizitia unei centrale termice pe lemne obisnuite, a unei centrale termice pe
lemne cu functionare pe principiul gazeificarii, a unei centrale termice electrice, cu functionare pe
gaz metan sau GPL;
– Sensibilitate ridicata la sistemul de alimentare cu peleti ai centralei termice; motorul
snecului se poate infunda sau chiar arde destul de repede, snecu l si arzatorul se pot infunda cu peleti
in cazul in care nu se face o curatare periodica la 2 -3 zile si in cazul in care peletul folosit este de o
calitate foarte slaba;
– Intreruperea curentului electric implica introducerea unor elemente de siguranta in instalatie
( ceea ce duce la cresterea investitiei initiale ), cum ar fi: generator automat pe benzina sau motorina
sau UPS.
Plecand de la premiza dezavantajului precum ca este costisitor achizitionarea unui cazan de
ardere pe peleti, putem folosi vechea c entrala pe lemne pentru a face transformarea si automatizarea.
Astfel pentru a putea alimenta un cazan cu peleti este suficient sa adaugi un arzator, un sneck si un
buncar in care sa fie plasati peletii. Pe langa avantajul ecologic obtinut folosind peletii (resturi de

25

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

lemn) vom obtine si un avantaj dat de automatizarea superioara a unui astfel de sistem si de frecventa
mai mica de alimentare.

Incalzirea in pardoseala

Incalzirea prin pardoseala (Fig. 7) este o parte integrala a cladirii fiind o instalatie
permanenta. De aceea este foarte important ca aceasta sa fie proiectata inca de la inceput odata cu
arhitectura si rezistenta cladirii. Executia acesteia trebuie programata si corelata cu celalalte lucrari.
In cazul sistemului umed ales in acest caz, teav a este asezata direct in sapa. Avantajele acestei solutii
sunt: costuri mai reduse, temperatura turului poate fi mai scazut, executie usoara, libertate mare la
pozitionarea tevilor. Datorita faptului ca teava incalzeste suprafata de schimb indirect prin
intermediul sapei de cantitate relativ mare, sistemul are inertie termica ridicata cea ce necesita un
reglaj mai atent.
In apropierea peretilor exteriori, suprafete vitrate este recomandat executarea unei fasii perimetrale,
cu latimea maxima de 1m, cu dista nta de dispunere mai mica intre tevi.

Fig. 7 Incalzire in pardoseala

26

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

2.2 SITUAȚIA PE PLAN NAȚ IONAL ȘI INTERNAȚION AL ÎN DOMENIUL
HVAC

În România, se disting, în prezent, două modele pentru lanțul valoric al energiei termice,
de la producție la consumul final de energie termică, respectiv:
 Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică reprezentat de sistemele de
termoficare, care asigură producția, transportul și distribuția și furnizarea energiei termice
la consumatorii finali în sistem centralizat. Serviciul public de alimentare centralizată cu
energie termică se desf ășoară la nivelul unităților administrativ teritoriale sub conducerea,
coordonarea și responsabilitatea operatorilor delegați de către autoritățile administrației
publice locale, fiind sub directa monitorizare și controlul Autorității Naționale de
Reglemen tare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), care are rol de
reglementare în acest sector. Scopul serviciului constă în asigurarea energiei termice
necesare încălzirii și preparării apei calde de consum pentru populație, instituții publi ce,
obiective social -culturale și operatori economici;
 Sistemul descentralizat de producție și alimentare cu energie termică, care integrează două
categorii de consumatori:
 Consumatorii care nu au acces la sistemul centralizat de alimentare cu energie
termică, reprezentați printr -o pondere semnificativă a populației României care
locuiește, cu precădere, în mediul rural, în localități izolate sau îndepărtate de
centrele urbane, unde sistemele de termoficare nu au fost dezvoltate; acești
consumatori utiliz ează, în principal, lemne de foc pentru producerea energiei
termice;
 Consumatorii care au optat pentru deconectarea de la sistemul centralizat de
alimentare cu energie termică și consumatorii din orașele și localitățile unde
sistemele centralizate de alim entare cu energie termică au fost desființate; acești
consumatori adoptă diverse sisteme individuale de încălzire.
Reducerea poluarii în mediul urban este o prioritate globală, revine din ce în ce mai
pregnant pe agenda publică în ceea ce privește reducere a emisiilor de dioxid de carbon și a altor
emisii de gaze cu efect de seră. În acest context, termoficarea a redevenit un subiect de interes,
acum când se caută soluții pentru orașele din ce în ce mai aglomerate, în care termoficarea poate
reprezenta cea m ai sustenabilă și mai eficientă metodă de încălzire și răcire centralizată a

27

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

locuințelor, atat din punct de vedere al costurilor, cât și în ceea ce priveste posibilitatea integrării
diferitelor surse de energie.
În ceea ce privește cererea pentru răcire ce ntralizată, la momentul realizării evaluării,
infrastructura pentru sistemul centralizat de alimentare cu energie pentru răcire este inexistentă.
Avându -se în vedere condițiile climatice din România, cererea de energie pentru răcire ar putea
fi realizată d oar pe o periadă de aproximativ 3 luni pe an. La nivelul clădirilor rezidențiale
aproape tot necesarul de energie pentru răcire este asigurat prin intermediul aparatelor de aer
condiționat tip split, alimentate cu energie electrică, montate individual de f iecare consumator.
Acest lucru este în general valabil și la nivelul clădirilor nerezidențiale însă, în acest caz, se
constată, pentru clădirile noi, asigurarea răcirii și prin instalații centralizate, de tip chillere.
Creșterea consumului de energie elect rică la nivelul consumatorilor casnici și noncasnici pentru
asigurarea necesarului de frig, a cunoscut o creștere spectaculoasă, în special pe seama
dezvoltării sistemelor de climatizare a locuințelor, pornind de la un un nivel de climatizare la
nivelul cl ădirilor aproape total inexistent înainte de anul 1990 și ajungând în prezent la o dotare
cu instalații de climatizare la circa 50% din fondul de locuințe.
Ca surse de încălzire în sectoul rezidențial și nerezidențial din România se evidentiază trei
surse principale și anume:
 biomasă (în principal lemn),
 gaz natural și
 sistemul centralizat de termoficare (Fig. 2)

Fig. 2 Surse de încălzire în sectorul rezidențial și nerezidențial din România
Termoficare ,
23%
Electricitate ,
1%
Gaz, 28% ,
Biomasă ,
48%Termoficare
Electricitate
Gaz
Biomasă

28

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Încălzirea și răcirea clădirilor și al industriei reprezi ntă jumătate din consumul total de
energie al UE.
În gospodăriile din UE, încălzirea și preparare de apa caldă reprezintă doar 79% din
consumul final total de energie (192,5 Mtoe). Răcirea reprezintă o parte relativ mică din
consumul final total de energie , dar cererea din partea gospodăriilor și întreprinderilor, cum ar fi
industria alimentară, crește în lunile de vară. Această tendință este legată, de asemenea, de
schimbările climatice și de creșterea temperaturii. În industrie, 70,6% din consumul de ener gie
(193,6 Mtoe) a fost utilizat pentru încălzirea spațiului și a proceselor industriale, 26,7% (73,3
Mtoe) pentru iluminatul și procesele electrice, cum ar fi motoarele mașinilor și 2,7% (7,2 Mtoe)
pentru răcire.
84% din energia necesara pentru încălzire și răcire este generată încă din combustibili
fosili, în timp ce numai 16% sunt generați din surse regenerabile de energie. Pentru a îndeplini
obiectivele UE în materie de climă și energie, sectorul de încălzire și răcire trebuie să își reducă
brusc consum ul de energie și să reducă utilizarea combustibililor fosili.

29

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

2.3 ANALIZA CRITICA A ST ADIULUI ACTUAL

Pentru a se atinge obiectivele de decarbonizare, clădirile trebuie decarbonizate. Acest lucru
implică renovarea fondului de clădiri existent, împreună cu ef orturile intensificate în materie de
eficiență energetică și energia regenerabilă, susținută de electricitatea decarbonizată și încălzirea
centralizată. Clădirile pot să utilizeze automatizarea și controalele pentru a -și servi mai bine
ocupanții și pentru a oferi flexibilitate pentru sistemul electric prin reducerea și schimbarea
cererii și stocarea termică.
Industria se poate muta în aceeași direcție, profitând de cazul economic eficiența și noile
soluții tehnice pentru a utiliza mai multă energie din surs e regenerabile. În acest sector, cu toate
acestea,se poate aștepta o cerere de combustibil fosil pentru procese de temperatură foarte
ridicată. Industrial procesele vor continua să producă căldură reziduală și frig, precum și
infrastructura. O mare parte d in ea ar putea fi refolosite în clădirile din apropiere.
Deși aceasta este o viziune pe termen lung, câștigurile mari pot fi obținute imediat .
Tăierea energiei consumate prin încălzire și răcire în clădiri și în industrie poate fi realizată
prin extinderea utilizării tehnicilor avansate de construcție și de proiectare și a materialelor de
izolație de înaltă performanță la renovarea clădirilor. Utilizarea energiei poate fi redusă și prin
furnizarea de informații mai bune și controlul utilizării energiei cu t ermostate inteligente.
Acestea pot opri încălzirea atunci când temperatura este atinsă sau chiar oprită atunci când nu
există nimeni în clădire, în special clădirile de birouri. De asemenea, energia poate fi economisită
prin modernizarea echipamentelor de încălzire și răcire, cum ar fi cazanele, la cele mai recente
tehnologii cele mai eficiente. Alte tehnologii regenerabile de încălzire și răcire, cum ar fi
cazanele pe bază de biomasă și sistemele de încălzire solară, reduc utilizarea combustibililor
fosili . În industrie, energia pentru încălzire și răcire poate fi economisită prin tehnologii eficiente
din punct de vedere energetic, cum ar fi unitățile combinate de căldură și energie care produc atât
energie termică și electrică, cât și prin soluții și tehno logii de gestionare a energiei.

30

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

2.4 CONCLUZII PARȚIALE

Sistemul VRV IV este o instalație simplă care utilizează pana la 64 de unitãți interioare
conectate la o singurã unitate exterioarã.
Tehnologia (aproape invizibilã – VRV IV) de condiționare a aerului este soluția pe care o
aleg decoratorii și arhitecții. Sistemul este flexibil, poate fi oricând și oricum extins, cheltuielile
fiind limitate la minimum. Cheltuielile de funcționare sunt mici deoarece adaptarea variabilă
continu ă reduce necesarul de energie. Noile caracteristici, cum ar fi controlul automat al
scurgerilor, scurtează timpul de pornire și service rezultând pornire și întreținere usoară.
Acest sistem oferă aer condiționat fără probleme, după dorința fiecăruia.
Siste mele de climatizare VRV sunt predispuse să dialogheze cu o serie de protocoale de
comunicare dintre cele mai răspândite pe piața Building Automation. Printr -o serie de interfete și
software -uri specifice, toate datele de tip gestiune ce privesc direct mași nile și diferitele
controale sunt puse la dispoziție în protocoale standard: Lonworks, Modbus, XML și Bacnet
utilizate de principalele sisteme intregator în interiorul platformei BMS, pentru gestionarea
globală a clădirii.

31

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

3 METODICA DE CALCUL
Instalația de încălzire trebuie s ă cedeze încăperilor un flux termic care s ă asigure temperatura
de confort, ținându -se cont de pierderile de căldură prin elementele de construcție cu
exteriorul sau cu încăperile învecinate cu un ecart de temperatură mai mare de 4°C. Calculul
necesarului de căldură s -a relizat pe baza STAS -urilor:
• SR 1907/1,2 -97
• C107/97
Astfel , necesarul de căldură s -a calculat utilizând următoarele formule:

QT – flux termic cedat prin transmisie, considerat în regim termic staționar, corespunz ător
diferenței de temperatură între interiorul și exteriorul elementelor de construcție, care
delimitează încăperea.
Qi – sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară la temperatura interioară a
aerului infiltrat prin neetanșeitățile uși lor și ferestrelor și a aerului pătruns la deschiderea
acestora.
A0 – adaosul de orientare, afectează numai fluxul termic cedat prin elementele de construcție
ale încăperilor cu pereți exteriori
Ac – adaosul pentru compensarea efectului suprafețelor reci, afectează numai fluxul termic prin
elementele de construcție ale încăperilor a căror rezistență termică medie, nu depășește 10
m2K/W.
QT se calculeaz ă cu relația:

Unde:
nao – numărul de schimburi de aer necesar în încăpere din condi ții de confort fiziolog ic;
V – volumul încăperii; [m3]
– densitatea aerului la remperatura
i; [Kg/m3]

32

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Cp – căldura specific ă la presiunea constant ă a aerului la temperatura
i; [J/KgxK]
i, e, Ac – au semnifica țiile anterioare;

Unde:
E – factor de corec ție de înălțime;
i –coeficient de infiltra ție a aerului prin rosturi [W/mK]
L – lungimea rosturilor u șilor și ferestrelor din fa țadele supuse ac țiunii v ântului; [m] v – viteza
convențională a vântului de calcul; [m/s]
Qu,
i,
e, Ac – au semnifica țiile anterioare;
Qi2 – sarcina termic ă pentru încălzirea de la temperatura exterioar ă convențională de calcul, a
aerului infiltrat prin neetan șeitățile ușilor și ferestrelor si a celui p ătruns la deschiderea acestora,
determinat ă de viteza conven țională a vântului.
In urma calcu lelor ,rezistenta termica al peretilor este de 2.783 mp x K / W , placa peste sol 3.40 iar
placa sub invelitoare are rezistenta termica de 3.15.
Conform STAS 6472 -1989
FE FEREASTRA EXTERIOARA 0.8 1.2
UE USA EXTERIOARA 0.8 1.2
UI USA INTERIOARA 0.8 1
UC USA CULISANTA 1.136 1.2
PE Perete exterior R = 2.783 mp x K /
W 1
1 Coeficient de convectie la interior i = 8 W / m x K
2 Coeficient de convectie la exterior e = 24 W / m x K
STRATIFICATIE ELEMENT Grosime Densitate Lambda Rstrat
Nr Material m kg/mc W / m x K mp x K / W
1 Zidarie 0.300 1450 0.640 0.469
2 Polistiren 0.100 20 0.044 2.273
TOTALURI: 0.400 1093 2.741

33

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Conform necesarului de caldura anexat, cantitatea de energie necesara pentru inca lzirea
imobilulu i este 54.56 kW iar pentru prepararea apei calde este necesar 8.72 kW.
Ipoteza de calcul 1 :
Calculul necesarului de caldura al cladirii s -a facut conform STAS 1907/1996 1.
Temperaturile interioare au fost considerate conform dorintei beneficiarului:
· +18°C pentru casa scarii si spatiile anexe;
· +20°C pentru camerele de zi, dormitoare;
· +22°C pentru bai.
Proprietatile termice ale materialelor de constructie, care delimiteaza spatiile incalzite,
sunt: caramida 30 cm pentru peretii exter iori; beton 10 cm si un strat izolator de 15 cm polistiren
expandat pentru plafonul etajului (catre pod), ferestre duble din stejar. Peretii exteriori sunt izolati la
exterior cu un strat de 10 cm de polistiren expandat.
Prima solutie propus a pentru acoper irea necesarului de caldura este alcatuit dintr -o centrala
termca avand ca so combustibil peletii. Centrala termica propusa este LAFAT, SM ECO 70 KW Fig.
8. si un boiler monovalent de 300 L.

Fig. 8 CENTRALA TERMICA CU PELETI LAFAT, SM ECO .

Incalzirea c ladirii se realizeaza astfel:
– incalzirea spatiilor locuite (camere de zi , bai, dormitoare, casa scarii, cava) se va face
cu incalzire in pardoseala;
– incalzirea bailor si spatiilor anexe se va face cu corpuri statice;
– temperatura apei calde in serpentinele sistemului de incalzire in pardoseala va fi
37°C/32°C
– pentru alimentarea sistemului se utilizeaza sisteme distribuitor/colector;

34

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Principiu de functionare :
 Cazanul au fo st proiectat pentru prepararea apei calde si trebu ie racordate la o
instalatie de incalzire si/sau o instalatie de preparare apa calda menajera in limitele
performantelor lor si a consumului.
 Ele sunt cazane pentru apa calda cu temperatura maxima de iesire de 90 °C
(valoarea de referinta este max. 80 °C) si o presiune de functionare maxima permisa
de 3 bar. Temperaturile apei de retur nu trebuie sa fie sub 55 °C.
 Aceste cazane nu sunt adecvate utilizarii sub forma de incalzitor de apa direct.
Acolo unde se impune apa potabila sau apa calda menajera, in s istem trebuie montat
si un schimbator de caldura intermediar.
 Aceste cazane sunt concepute sa functioneze cu peleti din lemn de calitate
superioara si daca trebuie sa schimbati combustibilulAcest cazan trebuie aprins cu
ajutorul arzatorului sau original s i a snecului de alimentare peleti.
 Acest cazan este adecvat pentru utilizare in sistemele de incalzire cu vas de
expansiune deschis.
 Conductele de gaze de ardere pentru transferul de caldura din a doua trecere au
dispozitive de producere a turbulentei (t ulburatoare) pentru a maximiza transferul de
caldura catre apa si pentru a curata suprafetele interioare ale conductelor. Nu
inlaturati niciodata aceste turbulatoare pentru ca aceasta conduce scaderea eficientei
si defectarea cazanului.
 Acest cazan nu est e de tip „in condensatie”, deci asigurati -va ca acesta nu prezinta
condens pentru perioade lungi de timp.

Schema de operare orientativă :
1 = buncar de stocare peleti cu sertar de încărcare (16)
2 = șnec pentru transportul peleților din buncar la focar
3 = motoreductor care gestioneaza functionarea șnecului
4 = creuzetul, unde are loc arderea peletilor
5 = rezistenta electrica pentru aprinderea peleților
6 = ventilator centrifugal de evacuare a gazelor arse
7 = ventilator pentru difuzarea aerului cald prod us
8 = racord de evacuare fum pentru conectarea la coșul de fum

35

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

9 = grila frontala pentru distributia aerului cald în camera de instalare
10 = racord pentru priza de aer exterior necesar arderii
11 = panou sinoptic pentru gestionarea și vizualizarea tuturo r fazelor de operare
12 = uși duble suprapuse, din sticlă ceramică rezistenta și la șoc termic de 800°C.
13 = manta dubla de apa care inconjoara focarul
14 = bloc focar care se deschide în ușă pentru a facilita accesul la dispozitivele din spatele ei (pent ru
curățenie și întreținere ușoară)
15 = kit hidraulic integrat pentru a asigura maximum de siguranță și pentru a facilita instalarea

36

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Astfel echipamentele prezente in camera tehnica aflata la subsolui cladirii sunt : cazanul pe
peleti,boiler 300L mon ovalent, pompe de circulatie, vana cu 3 cai, butelie de egalizare si rezervor de
acumulare.
Ipoteza de calcul 2 :
Conform etapele proiectării unui sistem de climatizare VRV® IV sunt următoarele:
Determinarea aporturilor și pierderilor de căldură totale
Alegerea unității interioare de climatizare VRV® IV în funcție de:
– cerințe arhitecturale
– cerințe dimensionale
– cerințe economice
În cazul în care criteriile enumerate s -au satisfăcut unitatea interioară se va alege în baza
puterii necesare și a temperatu rilor interioare și exterioare. Se va alege o unitate interioară cu
capacitate termică .
Alegerea unității exterioare de climatizare VRV® IV
Alegerea tipului si numărului unităților exterioare de climatizare VRV® IV se realizează în
funcție de combinațiile realizabile între modelele de unități interioare VRV® IV alese și unități
interioare posibile. Combinațiile posibile dintre unitățile interioare și unitățile exterioare este
determinată astfel încât suma capacităților unităților interioare să fie în aprop ierea și mai mică decât
capacitatea unității exterioare la un indice de încărcare egal cu 100%. Se pot conecta maxim 16
unități interioare la o unitate exterioară. În cazul în care indicele de încărcare este superior valorii de
100% se vor alege alte tipur i de unități interioare. Este recomandabil să se aleagă o unitate exterioară
mai mare, în cazul în care spațiul de montare este insuficient.
Combinațiile posibile dintre unitățile interioare și exterioare se regăsesc în sub formă
tabelară.

Determinarea p erformanțelor reale ale sistemului
După finalizarea alegerii unităților de climatizare interioare de ventilație VRV® IV și
unitățile exterioare se determină performanțele reale ale sistemului și se calculează indicele de
încărcare real prin corectarea cap acităților unităților interioare cu un coeficient, care ține seama de
amplasarea lor și de lungimea traseelor aferente sistemului de climatizare.
Determinarea diametrelor conductelor frigorifice

37

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Determinarea diametrelor conductelor frigorifice se realize ază prin alegere directă din
tabele și corectare cu coeficienți de corecție în funcție de lungimea traseului frigorific.
In urma calculele, solutia tehnica prevedea instalrea unei unitati exterioare VRV REYQ38T
alcatuiti din REYQ8T, REYQ12T, REYQ18T, avand capacitatea totala de incalzire de 58,1 kW. Fisa
tehnica este urmatoarea :

38

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

4 STUDIU DE CAZ
4.1 NOTIUNI GENERALE
Imobilul face parte din categoria: hotel de apartamente. Cladirea propusa va contine un
corp de cladire cu functiuni adecvate regimului hotelier , organizate pe p arter – zona de receptie,
camera receptioner, oficiu, sala mic dejun, g.s. ,in timp ce la etaj – zona de noapte.
Sistemul constructiv
Cladirea va avea o structura din stalpi din beton armat si plansee tip dala groasa din beton
armat (min 20cm grosime). Fundatiile vor fi de tip radier (min 60cm grosime) din beton armat,
iar acoperisului va fi de tip terasa.
Pentru mai multe detalii a se vedea memoriul tehnic “ Structura”.
2. Inchiderile exterioare si compartimentare interioare
Inchiderile exterioare v or fi realizate din caramida cu goluri eficienta de grosime 30 cm,
placata cu polistiren expandat de 10 cm.
Peretii de compartimentare interioara vor fi realizati din gips -carton de 10cm respectiv
15cm. Tamplaria va fi din PVC cu geam tip “Termopan”.
3.Finisaje interiore
Pardoseli si plinte:
– placi ceramica 30×30 cm , montate in pat de adeziv specific;
– parchet lemn
Pereti:
vopsitorie lavabila;
zone placate cu faianta;
Plafoane:
-vopsitorie lavabila
Zidarie de caramida pentru inchiderile din interi or.
La zona bailor se va folosi gips -carton specific pentru incaperi umede, pentru firida de
instalatii.
Tamplarie interioara :
-foi de usa din panel placate cu lemn
4. Finisaje exterioare
Pentru fatade:

39

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Intreaga cladire va fi izolata termic cu un str at de 10 cm de polistiren expandat peste care
se va aplica un strat de tencuiala decorativa si vopsea lavabila siliconata. De asemenea se vor
prevedea placaje cu piatra decorativa si placi ceramice.
Pentru tamplarii:
Tamplariile sunt din PVC cu geam term opan de culoare maro.
Pentru terase si logie:
Pe zonele cu terasase se vor monta placi ceramice antiderapante pentru exterior,
rezistente la inghet montate in pat de adezivi specific.
Parapetul balconului si al terasei este realizat din zidari e de caramida si are o
inaltime de 90 cm.
5. ACOPERISUL SI INVELITOAREA
Cladirea va avea acoperis de tip terasa. Acoperirea se va face cu finisaj din placi ceramice
aplícate peste betonul de panta.
Apele pluviale vor fi colectate printr -un sistem de incl inatii de pante ale teraselor care le
vor scurge prin intermediul ghenelor de la bai, ulterior in sistemul de canalizare public.
În figura 4 se poate observa secțiunea prin clădire.

40

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

Hotelul are nevoie de un sistem de climatizare pentru spațiile de c azare ,pentru care s e dorește
răcirea și încalzirea parțială. Flexibilitatea ș i consumul re dus de energie electrică sunt cerințele de bază î n
adoptarea sistemului de c limatizare. O altă solicitare este ca nivelul de zgomot să fie câ t mai redus pentru
asigur area unui confort ridicat.
Pentru asigurarea tuturor condiț iilor solicitate pentru siste mul de climatizare s -a propus soluț ia cu
sisteme de climatizare Daikin VRV în pompa de căldură.Unităț ile interioare alese sun t cele cu montaj pe
pardoseala ,. Sistemul asigură un control eficient al parametrilor de climatizare pe fiecare aparat sau pe
zone.
Utilizand ipoteza de calcul 2, asigurarea necesarului de caldura s -a realizat prin intermediul
suprafetelor radiante de joasa temperatura cu montaj in sapa.
Realiza rea de temperaturi diferite pentru zone diferite s -a realizate prin intermediul grupului de
pompare (Fig. 10) si amestec instalat in distribuitorul colector amplasat pe hol. Astfel termostatatele
instalate in fiecare aparatament comanda pornirea circuitulu i in care se afla termostatul, circuitele aferente
celorlale apartamente se inchid prin intermediul robinetilor actionati electric.

Fig. 10 Grup de pompare si amestec

4.2 CONCLUZII PAR ȚIALE

Solicitarea di n partea beneficiarului a fost în primul râ nd de a se asigura r ăcirea și î ncalzirea
pentru camerele de hotel și a spațiilor comune în condiț iile unui grad de încărcare cu variații mari î n timp.
Flexibilitatea sistemului în funcționare și consumurile energetice proporționale cu gradul de ocupare și
parametr ii reglați au fost cerințele de baza î n alegerea sistemului de climatizare.Pe lângă acestea s -a mai
dorit un nivel de zomot câ t mai redus și posibilitatea monitorizarii ș i cotrolu lui centralizat a tuturor

41

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

unităților interioare. Soluț ia pentru asigurarea t uturor condiț iilor impuse pentru sist emul de climatizare s –
a propus și s -a ales î n final s oluția cu sis teme de climatizare Daikin VRV în pompa de căldură.Unităț ile
interioare alese pent ru camerele de hotel sunt unităț i special destinate acestui tip de apli cație. . Reglajul
parametrilor se face in divudual de la comanda amplasată în cameră.

42

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

5 CONTRIBUTII PROPRII IN DOMENIUL TEMATICI I PROPUSE
NOȚIUNI GENERALE
Lucrarea este un studiu al literaturi de specialitate în domeniul instalațiilor de climatizare.
Literatu ra de specialitate în domeniul climatizarii este bogată și tratează o gamă largă de probleme.
Studiile se fac pe următoarele direcții: – pur teoretice în care se obțin soluții în formă închisă la
problemele propuse; – teoretice cu validare practică sau num erică a rezultatelor obținute. Studiul este
aplicat unui caz particular.

CONTRIBUTII PRORPII
Pentru acest studiu am folosit Xpress Selection V8.2.0 – database Central 10.7.0
MATERIAL LIST
Model Qty Description
REYQ 8T 1 VRV IV (REYQ -T)
REYQ1 2T 1 VRV IV (REYQ -T)
REYQ1 6T 1 VRV IV (REYQ -T)
BS4Q14AV1B 1 Branch selector unit
BS6Q14AV1B 10 Branch selector unit
BS8Q14AV1B 1 Branch selector unit
FXLQ20P 34 VRV FXLQ – Floor standing
FXLQ25P 19 VRV FXLQ – Floor standing
FXLQ32P 6 VRV FXLQ – Floor standing
FXLQ40P 5 VRV FXLQ – Floor standing
FXLQ50P 2 VRV FXLQ – Floor standing
FXLQ63P 1 VRV FXLQ – Floor standing
KHRQ23M29T9 3 Refnet branch piping kit
KHRQ23M64T 5 Refnet branch piping kit
KHRQ23M75T 2 Refnet branch piping kit
KHFP26A100C 5 Pipe closing kit
BRC1E53B 67 Remote Controller
BHFQ23P1357 2 Outdoor unit multi connection piping kit for 3 modules HR
R410A 76,9kg Extra refrigerant charge
Piping 6,4 712,5m
Piping 9,5 19,5m
Piping 12,7 822,5m
Piping 15,9 104,0m
Piping 19,1 164,0m
Piping 22,2 74,5m
Piping 28,6 66,0m
Piping 34,9 67,0m
Piping 41,3 67,0m

43

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

INDOOR UNIT DETAILS
TABLE OF ABBREVIATIONS
Name Logical name of the device, possibly preceeded by room name
FCU Device model name
Tmp C Indoor conditions in cooling (dry bulb temp. / RH)
Rq TC Required total cooling capacity
Number of indoors in room
Max TC Available total cooling capacity
Rq SC Required sensible cooling capacity
Number of indoors in room
Max SC Available sensible cooling capacity
Tevap Evaporating temperature of indoor unit coil
Tdis C Indoor unit discharge air temperature in cooling
Tmp H Indoor temperature in heating
Rq HC Required heating ca pacity
Number of indoors in room
Max HC Available heating capacity
Tdis H Indoor unit discharge air temperature in heating
Airflow Supplied airflow
Sound Sound pressure low and high
PS Power supply (voltage and phases)
MCA Minimum Cir cuit Amps
WxHxD WidthxHeightxDepth
Wght Weight of the device
PI-C 50Hz Power input in cooling at 50Hz
PI-H 50Hz Power input in heating at 50Hz

44

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

OUTDOOR UNIT DETAILS
TABLE OF ABBREVIATIONS
Name Logical name of the device
Model Device mod el name
Tmp C Outdoor temperature in cooling
CC Available cooling capacity
Rq CC Required cooling capacity
EER EER at nominal conditions for standard efficiency series (nominal temperatures,
100% connection ratio and
without considering pip e length corrections)
ESEER European Seasonal Energy Efficiency Ratio
Tmp H Outdoor conditions in heating (dry bulb temp. / RH)
HC Available heating capacity (integrated heating capacity)
Rq HC Required heating capacity
COP COP at nominal co nditions for standard efficiency series (nominal temperatures,
100% connection ratio and
without considering pipe length corrections)
Piping Largest distance from indoor unit to outdoor unit
Bse Refr Standard factory refrigerant charge (5m actual piping length)
excluding extra refrigerant charge
For calculation of extra refrigerant charge refer to the databook
Ex Refr Extra refrigerant charge
GWP Global Warming Potential
TCO₂
eq. Tonnes of CO ₂ equivalent
PS Power supply (voltag e and phases)
MCA Minimum Circuit Amps
WxHxD WidthxHeightxDepth
Wght Weight of the device

45

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

OUTDOOR DETAILS
Name Model Comb Tmp
C CC Rq
CC EER ESEER Tmp H HC Rq
HC COP
% °C kW kW °C kW kW
U.E. Parter fara
Apendice REYQ42T 79 35,0 89,9 66,1 3,6 6,8 -18,0 /
50% 67,9 66,1 4
U.E. Etaj 1 REYQ50T 70 35,0 107,1 73,5 3,4 6,5 -18,0 /
50% 76,0 73,5 3,9

Name Model Piping Refrigerant
m Type GWP Bse Refr Ex Refr TCO₂ eq.
kg kg Tonnes
U.E. Parter fara
Apendice REYQ42T 94,0 R410A 2087,5 33,4 39,4 152
U.E. Etaj 1 REYQ50T 89,0 R410A 2087,5 35,4 37,5 152,3

The system contains fluorinated greenhouse gases.

Name Model PS MCA WxHxD Wght
A mm kg
U.E. Parter fara Apendice REYQ42T 400V 3Nph
* REYQ16T 32 1240×1685×765 305
* REYQ16T 32 1240×1685×765 305
* REYQ10T 21 930×1685×765 218
BS 7 BS8Q14AV1B 230V 1ph 580×298×430 31
BS 5 BS6Q14AV1B 230V 1ph 580×298×430 28
BS 6 BS6Q14AV1B 230V 1ph 580×298×430 28
BS 3 BS4Q14AV1B 230V 1ph 370×298×430 22
BS 2 BS6Q14AV1B 230V 1ph 580×298×430 28
BS 1 BS6Q14AV1B 230V 1ph 580×298×430 28
U.E. Etaj 1 REYQ50T 400V 3Nph
* REY Q18T 36 1240×1685×765 337
* REYQ16T 32 1240×1685×765 305
* REYQ16T 32 1240×1685×765 305
BS 11 14 -15D BS6Q14AV1B 230V 1ph 580×298×430 28
BS 12 AX 17 -18D BS6Q14AV1B 230V 1ph 580×298×430 28
BS 13 AX 20 -21D BS6Q14AV1B 230V 1ph 580×298×430 28
BS 8 AX 10 -11 D BS6Q14AV1B 230V 1ph 580×298×430 28
BS 9 AX 7 -8 D BS6Q14AV1B 230V 1ph 580×298×430 28
BS 8 AX 3 -4D BS6Q14AV1B 230V 1ph 580×298×430 28

Sufficient distance should be respected between the modules according to the service &
operation space rules as mentioned in the databook.

46

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

U.E. Etaj 1
REYQ50T
REYQ18T REYQ16T REYQ16T
15,9×28,6×22,2 12,7×28,6×22,2
19,1×34,9×28,612,7×28,6×22,2
BHFQ23P1357
32,0m
KHRQ23M75T19,1×41,3×34,9 *16,0m
KHRQ23M64T15,9×28,6×19,1BS 11 14-15D
BS6Q14AV1B1,0m
9,5×19,1×15,9 *
U.I.43
FXLQ32P14,5m
6,4×12,7 *
U.I.44
FXLQ20P7,5m
6,4×12,7 *
U.I.45
FXLQ20P12,5m
6,4×12,7 *
U.I.58
FXLQ40P5,5m
6,4×12,7 *
U.I.56
FXLQ20P14,5m
6,4×12,7 *
U.I.55
FXLQ25P10,5m
6,4×12,7 *
12,0m
KHRQ23M29T912,7×22,2×19,1BS 12 AX 17-18D
BS6Q14AV1B1,0m
12,7×15,9×12,7 *
U.I.46
FXLQ20P11,5m
6,4×12,7 *
U.I.47
FXLQ25P10,5m
6,4×12,7 *
U.I.54
FXLQ20P14,5m
6,4×12,7 *
U.I.53
FXLQ20P11,5m
6,4×12,7 *
U.I.52
FXLQ25P10,5m
6,4×12,7 *
U.I.51
FXLQ20P14,5m
6,4×12,7 *
BS 13 AX 20-21D
BS6Q14AV1B12,0m
12,7×15,9×12,7 *
U.I.48
FXLQ20P11,5m
6,4×12,7 *
U.I.49
FXLQ25P8,5m
6,4×12,7 *
U.I.50
FXLQ25P10,5m
6,4×12,7 *
U.I.57
FXLQ40P10,0m
6,4×12,7 *
2,0m
KHRQ23M64T19,1×28,6×28,6BS 8 AX 10-11 D
BS6Q14AV1B1,0m
9,5×19,1×15,9 *
U.I.39
FXLQ20P12,5m
6,4×12,7 *
U.I.40
FXLQ20P8,5m
6,4×12,7 *
U.I.41
FXLQ50P12,5m
6,4×12,7 *
U.I.42
FXLQ40P11,5m
6,4×12,7 *
U.I.60
FXLQ25P13,5m
6,4×12,7 *
12,0m
KHRQ23M64T15,9×28,6×19,1BS 9 AX 7-8 D
BS6Q14AV1B1,0m
9,5×19,1×15,9 *
U.I.37
FXLQ32P12,5m
6,4×12,7 *
U.I.38
FXLQ20P8,5m
6,4×12,7 *
U.I.66
FXLQ40P4,5m
6,4×12,7 *
U.I.59
FXLQ25P13,5m
6,4×12,7 *
U.I.61
FXLQ20P8,5m
6,4×12,7 *
U.I.62
FXLQ25P12,5m
6,4×12,7 *
BS 8 AX 3-4D
BS6Q14AV1B14,0m
12,7×19,1×15,9 *
U.I.35
FXLQ25P5,5m
6,4×12,7 *
U.I.36
FXLQ25P12,0m
6,4×12,7 *
U.I.67
FXLQ40P6,5m
6,4×12,7 *
U.I.65
FXLQ25P14,5m
6,4×12,7 *
U.I.64
FXLQ20P9,5m
6,4×12,7 *
U.I.63
FXLQ25P11,5m
6,4×12,7 *
U.E. Parter fara Apendice
REYQ42T
REYQ16T
REYQ16T
REYQ10TQ1,Q2
Q1,Q2
Q1,Q2L1,L2,L3,N
32A 3Nph
L1,L2,L3,N
32A 3Nph
L1,L2,L3,N
21A 3NphBS 7
BS8Q14AV1BL,N
BS 5
BS6Q14AV1BL,N
BS 6
BS6Q14AV1BL,N
BS 3
BS4Q14AV1BL,N
BS 2
BS6Q14AV1BL,N
BS 1
BS6Q14AV1BL,NOUT F1,F2
BS F1,F2IN F1,F2
OUT F1,F2
BS F1,F2
OUT F1,F2
BS F1,F2
OUT F1,F2
BS F1,F2
OUT F1,F2
BS F1,F2
OUT F1,F2F1,F2 IN F1,F2U.I.16
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.17
FXLQ25P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.18
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.32
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.31
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.33
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.30
FXLQ32P
L,N 0,6A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.19
FXLQ32P
L,N 0,6A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.20
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.29
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.28
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.27
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.26
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.21
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.22
FXLQ25P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.23
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.24
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.25
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.34
FXLQ50P
L,N 0,6A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.5
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.6
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.7
FXLQ63P
L,N 0,6A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.3
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.4
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.15
FXLQ32P
L,N 0,6A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.10
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.9
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.8
FXLQ25P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.1
FXLQ25P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.2
FXLQ25P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.14
FXLQ32P
L,N 0,6A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.13
FXLQ25P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.12
FXLQ20P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2
F1,F2 IN F1,F2U.I.11
FXLQ25P
L,N 0,3A 1phBRC1E53BP1,P2

47

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

MODUL DE VALORIFICARE A REZULTATELOR

DEVIZ GENERAL
privind cheltuielile necesare realiz ării:

Instalaț ie de climatizare pentru Complex Hotelier

In mii lei / mii euro, la cursul 4.2678 lei/euro din data de 20.06.2011

Nr. Denumirea capitolelor și subcapitolelor Valoare fara TVA TVA Valoare (inclusiv TVA)
crt. de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea
terenului

1.1. Obținerea terenului 0 0 0 0 0
1.2. Amenajarea terenului 0 0 0 0 0
1.3. Amenajări pentru protecția mediului și
aducerea la starea inițială 0 0 0 0 0
TOTAL CAPITOLU L 1 0 0 0 0 0

CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilităților
necesare obiectivului 0 0 0 0 0

TOTAL CAPITOLUL 2 0 0 0 0 0

CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare și asistență
tehnică

3.1. Studii de teren 1,5 0.351 0.285 1.785 0.418
Studii topografice 0 0 0 0 0
Studii geotehnice 0 0 0 0 0
3.2. Taxe pentru obținerea de avize, acorduri și
autorizații 2,0 0,468 0 2,0 0,468
a) obținerea/prelungirea valab ilitații
certificatului de urbanism 0 0 0 0 0
b) obținerea/prelungirea valabilității
autorizației de construire/desființare

0 0 0 0
0
1 2 3 4 5 6 7
c) obținerea avizelor și acordurilor pentru
racorduri și bransamente la rețele publice 0 0 0 0 0

48

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

de apă, ca nalizare, gaze, termoficare,
energie electrică, telefonie etc.
d) obținerea certificatului de nomenclatură
stradală și adresă 0 0 0 0 0
e) întocmirea documentației, obținerea
numărului cadastral provizoriu și
înregistrarea terenului în ca rtea funciară 0 0 0 0
0
f) obținerea acordului de mediu 0 0 0 0 0
g) obținerea avizului P.S.I. 0 0 0 0 0
h) alte avize, acorduri și autorizații 0 0 0 0 0
Autorizație pentru construcție 1 % 0 0 0 0 0
Avize N.T.S.M., P.S.I., e.t.c. 0. 5 % 0 0 0 0 0
3.3. Proiectare și inginerie 173,19 40,580 32,906 206,096 48,290
Studiu de prefezabilitate 0 0 0 0 0
Studiu de fezabilitate 0 0 0 0 0
Proiect tehnic +Caiete de sarcini 0 0 0 0 0
Detalii de execuție 0 0 0 0 0
Plata verific ării tehnice a proiectării 10 % 0 0 0 0 0
Plata elaborării certificatului de
performanță energetică a clădirii 0 0 0 0 0
Elaborarea documentațiilor necesare
obținerii acordurilor, avizelor și
autorizațiilor aferente obiectivului de
investiție (docu mentații ce stau la baza
emiterii avizelor și acordurilor impuse prin
certificatul de urbanism, documentații
urbanistice, studii de impact,
studii/expertize de amplasament, studii de
trafic etc). 0 0 0 0
0
Cheltuielile efectuate pentru expertizarea
tehnica 0 0 0 0 0
Cheltuielile pentru efectuarea auditului
energetic 0 0 0 0 0
3.4. Organizarea procedurilor de achiziție 0 0 0 0 0
Cheltuieli privind organizarea licitațiilor
pentru elaborarea
studiului de fezabilitate 0,025 % 0 0 0 0
0
Chelt uieli privind organizarea licitațiilor
pentru executia lucrărilor 0,05 % 0 0 0 0 0
3.5. Consultanță 177,09 41,494 33,647 210,737 49,378
a) plata serviciilor de consultanță la
elaborarea studiilor de piață, de evaluare
etc. 0 0 0 0
0
b) plata ser viciilor de consultanță în
domeniul managementului execuției
investitiei sau administrarea contractului de
execuție 0 0 0 0
0
3.6. Asistență tehnică 30,7 7,193 5,833 36,533 8,560
a) Asistență tehnică din partea
proiectantului pe perioada de execuție 0 0 0 0 0

49

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

a lucrărilor (în cazul în care aceasta nu
intră în tarifarea proiectului)

1 2 3 4 5 6 7
b) plata diriginților de santier, desemnați
de autoritatea contractantă, autorizați
conform prevederilor legale pentru
verificarea execuției lucrărilor de
construcții și instalații 0,1 – 0,5 % 0 0 0 0
0
TOTAL CAPITOLUL 3 384,48 90,088 72,671 457,151 107,116

CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1. Construcții și instalații 778,494 182,411 147,913 926,407 217,069
4.2. Montaj utilaje tehnologice 7,55 1,769 1,434 8,984 2,105
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice și
funcționale cu montaj 216 50,611 41,040 257,04 60,227
4.4. Utilaje fără montaj și echipamente de
transport 0 0 0 0 0
4.5. Dotări 6881,762 1612,484 1307,534 8189,297 1918,856
4.6. Active necorporale 0 0 0 0 0
TOTAL CAPITOLUL 4 7883,80 1847,27 1497,92 9381,72 2198,25

CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli

5.1. Organizare de șantier 7,784 1,824 1,479 9,264 2,170
5.1.1. Lucrarii de construcții 3,5 % 5,838 1,368 1,109 6,948 1,628
5.1.2. cheltuieli conexe organizării
șantierului 1,946 0,456 0,369 2,315 0,542
Taxa pentru autorizarea executării
lucrărilor, 3 % din valoarea de OS, conf orm
Ordin 1943 di 19.12.2001, articolul 71 0 0 0 0
0
Taxa de amplasament 0 0 0 0 0
5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului 10,12 2,371 0 10,12 2,371
5.2.1 Comisioane, taxe si cote legale 0 0 0 0 0
Comisionul băncii finanțatoa re 0,5 % 0 0 0 0 0
Cota aferentă Inspectoratului de Stat în
Construcții pentru controlul calității
lucrărilor de construcții, cota pentru
controlul statului în amenajarea teritoriului,
urbanism și pentru autorizarea lucrărilor de
construcții 6,227 1,459 0 6,227 1,459
Cheltuieli pentru controlul statului în
amenajarea teritoriului, urbanism și
autorizarea executării lucrărilor de
construcții , cota de 0,1 % din valoarea
lucrările autorizate, conform Ordin 1943
din 19.12.2001, articolul 75
0 0 0 0 0

50

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

1 2 3 4 5 6 7
Cheltuieli necesare pentru elaborarea
reglementărilor tehnice și pentru inspecția
statului pentru controlul calității lucrărilor
de construcții , cota de 0,7 % din
cheltuielile pentru lucrările autorizate,
conform Ordin 1943 din 19.12.2 001,
articolul 75 0 0 0 0 0
Cota aferentă Casei Sociale a
Constructorilor 0.5 % 3,892 0,912 0 3,892 0,912
Valoarea primelor de asigurare din sarcina
autorității contractante 0 0 0 0 0
Taxe pentru acorduri, avize și autorizația
de construire/des ființare, precum și alte
cheltuieli de aceeasi natură, stabilite în
condițiile legii 0 0 0 0
0
5.2.2. Costul creditului 0 0 0 0 0
Comisioanele 0 0 0 0 0
Dobânzile aferente creditului 0 0 0 0 0
5.3. Cheltuieli diverse și neprevazute 10 % 54,494 12,768 10,353 64,848 15,194
TOTAL CAPITOLUL 5 72,399 16,964 11,833 84,233 19,736

CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste și
predare la beneficiar

6.1. Pregatirea personalului de exploat are 0 0 0 0 0
6.2. Probe tehnologice și teste 41,487 9,720 7,882 49,369 11,567
TOTAL CAPITOLUL 6 41,487 9,72 7,882 49,369 11,567

TOTAL GENERAL 8382,173 1964,050 1590,310 9972,483 2336,680
Din care C+M 791,882 185,548 150,457 942,340 220,802

INVESTITOR, PROIECTANT,

51

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

6 CONCLUZII FINALE
Sistemul Daikin VRV IV garanteazã, pe baza tehnologiei proprii dezvoltate inverter și a
celorlalte avantaje de confort, efic iențã energeticã maximã cu costuri de funcționare minime. Toatã lumea
dorește aer condiționat, și, dacã s -ar putea, sã nu fie vãzut sau auzit, doar sã se simtã. Gama de unitãți
interioare Daikin VRV face mai mult decât dreptate: design extrem de variat, pe ntru fiecare camerã,
pentru fiecare scop. Noua generație VRV IV include cele mai bune caracteristici ale vechiului VRV II.
Suplimentar, oferã, de asemenea, un numãr considerabil de elemente de rafinament ce se referã la un
design nou, instalare și întrețin ere.

Avantaje centrale termice pe peleti:
 sunt relativ ecologici, proveniti din deseuri lemnoase;
 sursa de energie curata, moderna si ieftina;
 autonomie foarte ridicata; functie de depozitul de peleti construit si de automatizarea centralei termice,
autonomia unei centrale termice pe peleti poate fi 1 luna de zile sau chiar 2 luni de zile;
 o centrala termica pe peleti, fiind considerata ecologica, poate fi achizitionata prin programul CASA
VERDE, unde puteti beneficia de o suma de pana la 6000 RON;
 produ cerea peletilor se realizeaza prin utilizarea deseurilor lemnoase si astfel se produce o curatare a mediul
natural de materialele poluante pentru sol;
 sunt neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon, deoarece la ardere emit cam aceeasi cantitate de CO2
( dioxid de carbon ) care a fost absorbit de copac in timpul cresterii acestuia;
 emisia de fum rezultata din arderea peletului este foarte redusa;
 in gazele de ardere praful este alcalin;
 au un continut scazut de metal, iar sulfurile sunt aproape inexi stente;
 cenusa rezultata in urma arderii peletului poate fi folosita ulterior ca si ingrasamant natural deoarece este
bogata in minerale
 costul in exploatarea peletilor este mai redus decat in cazul combustibililor fosili
 facand o comparatie cu lemnul de f oc rezulta ca peletii sunt mai eficienti din punct de vedere al
randamentului de ardere, puterii calorice, confortul si sigurantei in utilizare;
 facand comparatie cu o centrala termica pe gaz conventionala, o centrala termica pe peleti va consuma, cu
un co st pentru aceeasi putere termica produsa, cu aproximativ 20 -30% mai redus; in cazul in care se face
comparatia cu o centrala termica pe gaze cu functionare in condensatie, care are un randament mai bun
decat una conventionala, o centrala termica pe peleti va consuma, cu un cost pentru aceeasi putere termica
produsa, cam la fel;

52

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

 necesita un spatiu relativ redus de depozitare, pentru 1 tona de peleti fiind necesar un volum de aproximativ
1200 – 1500 litri / 1,2 – 1,5mc.
Dezavantaje centrale termice pe peleti:
 costul cu achizitia unei centrale termice pe peleti de calitate, respectiv a echipamentelor aferente ( buncar,
snec, motor, pompe, supape de siguranta, vase de expansiune, etc.) poate depasi de 2 sau 3 ori costul cu
achizitia unei centrale termice pe lemn e obisnuite, a unei centrale termice pe lemne cu functionare pe
principiul gazeificarii, a unei centrale termice electrice, cu functionare pe gaz metan sau GPL;
 sensibilitate ridicata la sistemul de alimentare cu peleti ai centralei termice; motorul snecul ui se poate
infunda sau chiar arde destul de repede, snecul si arzatorul se pot infunda cu peleti in cazul in care nu se
face o curatare periodica la 2 -3 zile si in cazul in care peletul folosit este de o calitate foarte slaba;
 in cazul unei centrale termi ce pe peleti este nevoie de un spatiu tehnic destul de mare atat pentru montarea
centralei, a echipamentelor aferente cat si a buncarului / depozitului de peleti, camera care sa corespunda
normelor si normativelor in vigoare;
 intreruperea curentului electr ic implica introducerea unor elemente de siguranta in instalatie ( ceea ce
duce la cresterea investitiei initiale ), cum ar fi: generator automat pe benzina sau motorina sau UPS;
 o centrala termica pe peleti necesita montarea obligatorie a unui cos de fum;
 desi centrala termica cu functionare pe peleti este considerata ca fiind ecologica totusi in urma arderii
peletilor rezulta degajarea unor noxe, chiar si intr -o cantitate redusa, dar tot noxe sunt; daca puneti un
accent foarte important pe latura ecologic a, ca si alternativa puteti opta pentru o instalatie cu panouri solare
sau pentru o instalatie cu pompa de caldura;
 alegerea peletului se face de regula pe criteriul pretul cel mai mic – cei mai ieftini peleti , iar in acest caz
exista mari sanse sa luati u n pelet de proasta calitate care sa afecteze functionarea corecta a cazanului pe
peleti, respectiv a echipamentelor aferente acestuia.
Avantaje sistem de climatizare VRV:
 usurinta de montaj
 design modern
 prietenos cu mediul inconjurator
 Unități compacte, c are economisesc spațiu la instalare
 Reducerea substanțială a costurilor de funcționare
 Fiabilitate de vârf
 rezistență anticoroziune de până la 6 ori mai mare
 Instalare etapizată
 Mai mulți locatari, o singură unitate exterioară

53

F A C U L T A T E A D E I N S T A L A Ț I I

 Cablare ușoară – sistemul „ Super Wiring”
 Design flexibil al conductelor
 recuperator de caldura

Dezavantaje sistem de climatizare VRV:
 cost mai mare al investitiei
 durata mai mare de amortizarea a investitiei
 necesita puteri mari de racordare la reteaua electrica
 consum marit de cur ent electric
 zgomotul produs de unitatile exterioare