F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E [632145]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ -NAPOCA
F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E
S P E C I A L I Z A R E A C A R T O G R A F I E

L U C R A R E D E L I C E N Ț Ă
LUCRĂRI TOPO -CADASTRALE NECESARE DEZMEMBRĂRII UNUI
IMOBIL SITUAT ÎN INTRAVILANUL LOCALITĂȚII ZALĂU,
JUDEȚUL SĂLAJ

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat].Lucr.dr. Vele Dan Mercaș Radu Florin

Cluj -Napoca, 2018

1

CUPRINS
CAPITOLUL1.DATEGENERALE…………………. ……………………………… ………… ………… ……….. 3
1.1 Sc opul șiimportanța proiectului …………………. ………………………… ……… ……………………….. …….3
1.2 Localizarea geografică și administrativă……………………. ……………………………………………. ……3
1.3 Descrierea si situa ția juridic ă a imobilului……………………………………… ……………………… …….. 4
1.4 Baza geodezo -topografică din zonă…………………………………………………………………… …………5
1.4.1. Proiecția stereografică 1970 ……………………………………………… ………………………………. ……5
1.4.2. Sistemul de cote Marea Neagr ă 1975…………………………………….. ……………………… …….. …12
CAPITOLUL 2. NORME ȘI REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI TEHNICE PRIVIND
EFECTUAREA DOCUMENTAȚI ILOR…………………………… ………………………. …………….. …13
2.1 Norme juridice, scopul, obiectul și rolul cadastrului general…………. ……………………… ………. 13
2.2 Funcțiile cadastrului general…………………………………………………………………….. ……………….. 15
2.3 Sistemul cărții funciare……………………………………………………………… ……………………… ……… 17
2.4 Cal culul Suprafețelor…………………………………………………………….. ……………………… …………. 20
2.5 Informații despre dezmembrare din Legea 700………………………………. ……………………… …….28
CAP ITOLUL 3. INSTRUMENTE SI METODE DE MASURARE…………………… ……….. …34
3.1 Aparatura folosită………………………………………………………… ……………………… ………………….. 34
3.2 Metoda de măsurare RTK…. ………………………………………………… ………….. ……………………… .36
3.3 Sistemul Rompos………………………………………………………….. ……………………… …………………. 41
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ …………………………………………. ………………………. …………. 43
4.1 Operații geodezo -topografice efectuate…………………………………………….. ………………………. ..43
4.1.1 Lucr ări de tere n …………………………………………………………………………………………… ………..43

2
4.1.2 Lucr ări de birou …………………………………………………………………………….. …………………. ….43
4.2 Prezentarea softurilor utilizate…………………………………………………………….. ………………………48
4.3 Intocmirea planului topografic……………………………………………………………. ………………………54
4.4 Conținutul documențației tehnice ……………………………………………………….. ………………………56
CAPITOLUL 5. CONCLUZII SI PROPUNERI……………………………………. ……………. ………..61
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………….. ……………………..62
ANEXE……………………………………………………………………………………….. ………. ……………………..63
Figuri……………………………………………………………………………………………………….. ………………….79
Tabele……………………………………………………………………………………………………….. …………………80
Parte Grafic ă…………………………………………………………………………………. …………………………….80
Declara ție…………………………………………………………………………………………………………….. ………81

3

CAPITOLUL 1
DATE GENERALE

1.1 Scopul și importanța proiectului
Această lucrare are ca obiect o prezentare generală asupra întocmirii documentației cadastrale
în vederea dezlipirii imobilului în șase loturi. Terenul care face obiectul lucrării se află în
intravilanul localității Zalău .

1.2 Localizarea geografică și administrativă
Județul Sălaj este un județ în regiunile Crișana și Transilvania (respectiv Partium),
subregiunile Țara Silvaniei și Țara Călatei, în nord -vestul României.
Județul Sălaj este așezat în partea de Nord -Vest a României și se suprapune pe cea mai mare
parte a zonei de legătură dintre Carpații Orientali și Munții Apuseni, cunoscută sub denumirea de
Platforma Someșană. Județul se întinde pe 3864,4 km2, ceea ce reprezintă 1,6% din suprafața
țării.Este traversat de Calea ferată Carei –Zalău, Calea ferată Dej –Jibou –Zalău, Calea ferată
Jibou –Baia Mare, Drumul european E81 și Autostrada Transilvania. El se învecinează la nord cu
Satu Mare și Maramureș, la vest și sud -vest cu Bihor iar spre sud, sud -est și est cu județul Cluj.
Din punct de vedere geografic, județul Sălaj este o zonă de dealuri și depresiuni situate pe
cursul văilor Almașului, Agrijului, Someșului, Crasnei si Barcăului. Zona montană este
reprezentată în partea de Sud -Vest prin două ramificații nordice al e munților Apuseni: culmile
Meseșului cu Vârful Măgura Priei (996 m.) și Plopișului cu Vârful Măgura Mare (918 m).
Depresiunile au o largă răspândire pe teritoriul județului și reprezintă importante zone agricole
de concentrare a așezărilor. Principala car acteristică a rețelei hidrografice a Sălajului este relativa
uniformitate a repartiției râurilor pe întregul teritoriu, cu o foarte slabă prezență a rețelei lacustre

4
naturale, dar cu apariția din ce în ce mai des a lacurilor artificiale. Râurile Someș, Cra sna,
Barcău, Almaș, Agrij si Sălaj reprezintă principalele ape curgătoare din județ. De asemenea, pe
raza județului se află și Lacul de acumulare Vârșolț de pe cursul râului Crasna.

Municipiul Zalău, reședința județului Sălaj, este situat în zona cen trală a județului, în bazinul
hidrografic al râului Zalău, la contactul depresiunii cu același nume și Culmea Meseșului.
Suprafața totală este de 90,09 km2 din care int ravilanul reprezintă 26,3925 km2.

Fig. 1. Localizarea Municipiului Z ălau

Singura localitate componentă, Stâna, este situată la o distanță de aproximativ 13 km SE de
municipiu, pe lângă ea mai existând două cartiere cu specific predominant rural: Ortelec – poziție
NE, la o distanță de 2 km de Zalău, și Valea Miții – pozitie NV, la o dis tanță de 3 km de Zalău.
Este situat în apropierea graniței fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de Castrul Roman
de la Porolissum – cea mai puternică fortificație cu rol de apărare din partea de nord -vest a
Provinciei Dacia Romana. În epoca medievală reprezenta spatiul de trecere dinspre centrul
Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sării". Azi, municipiul Zalău,
situat pe axa Cluj – Satu-Mare – Petea Vama, DN 1F – E 81, este conectat la o rețea rutieră cu
acces spre Europa de vest. Municipiul Zalău, pe lângă importanța sa economică, constituie și un
puternic centru cultural, de învătământ, și nu în ultimul rând, un atractiv areal turistic. De curând,

5
municipiul Zalău, pe lângă renumele școlilor și liceelor existente, se poat e mândri cu prezența a
două colegii universitare acreditate.

1.3 Descrierea si situația juridică a imobilului
Unitatea administrativ teritorială Zalău, are categoria de folosință A în suprafața de 2200 mp și
A în suprafața de 2200 mp și următoarele vecinătăț i: N –Jurcan IOAN, CAD.57401 CAD.67374
, E –CAD.67069 , S -Drum , V –Drum. Terenul este liber de construcț ii. Imobilul în suprafața
totală măsurată de 4400 mp este Teren intravilan (arabil).
1.4 Baza geodezo -topografică din zonă
Pentru a avea poziția planimetrică a punctelor de detaliu este necesar ca acestea să fie
determinate față de o serie de puncte cunoscute, puncte care formează rețeaua de sprijin pentru
măsurătorile respective. În componența rețelelor de sprijin intră punctele rețelei ge odezice de
sprijin de ordin superior, punctele rețelei de sprijin care provin din sistemul Gauss -Kruger,
punctele rețelei de îndesire de ordinul 5, punctele rețelei de sprijin locale care prin transcalcul
pot fi calculate în proiecția stereo 1970. Rețeaua de sprijin formează baza tuturor ridicărilor
planimetrice și este cunoscută sub denumirea de rețea geodezică de stat sau rețea de triangulație.
Punctele rețelei se clasifică în funcție de distanța dintre puncte și precizia măsurătorilor efectuate
în:
 Puncte de ordinul I – laturile triunghiurilor formate din aceste puncte au o lungime de max. 60
km, ca densitate un punct acoperă în medie o suprafață de 500 km2. .Verificarea se face prin
metoda Screiber.
 Puncte de ordinul II – laturile triunghiurilor formate din aceste puncte au o lungime de 20 km,
iar densit atea lor este de 1 punct/150 km2 .Verificarea se face tot prin metoda Screiber.
 Puncte de ordinul III – laturile triunghiurilor sunt de 5 -10 km, punctele a u o densitate de 1
punct/ 50 km2 , iar verificarea se face prin metoda turului de orizont.
 Puncte de ordinul IV – au o precizie mai mică, distanța între două puncte este de 1 -2 km,
densitatea punctelor este de 1 punct/20 km2 .
În cazul în care punctele rețelei geodezice de stat nu asigură densitatea necesară măsurătorilor ce
urmează a fi efectuate, se îndesesc puncte având ordinul V. Punctele de ordinul I -III formează

6
rețeaua de triangulație geodezică de ordin superior, iar punctele de ordinul IV -V constituie
rețeaua de îndesire, numită și triangulația geodezică de ordin inferior.

1.4.1. Proiecția stereografică 1970
Proiecția cartografică constituie metoda de reprezentare în plan a suprafeței terestre, sau a unei
porțiuni din suprafața acesteia , după principiile cartografiei matematice. Proiecția cartografică
asigură corespondența între coordonatele geografice ale punctelor de pe elipsoidul terestru și
coordonatele rectangulare ale acelorași puncte pe hartă. Marea varietate a cerințelor la care
trebuie să răspundă hărțile top ografice a dus la apariția a mai multor sistem e de proiecții
cartografice. La alegerea unui anumit sistem de proiecție se urmărește ca prin trecerea de la
suprafața curbă a Pământului, la suprafața plană a hărții să se realizeze deformări cât mai mici
ale unghiurilor dintre meridiane și paralele, ale distanțelor sau ale suprafețelor reale
Clasificarea proiecțiilor cartografice;
-După intersecția planului de proiecție cu Globul;
-După aspectul rețelei cartografice normale;
-După caracterul deformărilor;
-După poziția pe glob a centrului rețelei cartografice.
De-a lungul timpului, în țara noastră s -au folosit mai multe sisteme de proiecții cartografice și
diferiți elipsoizi de referință. Proiecția cilindrică echidistanță Cassini a stat la bază realizări i
primei hărți topografice la sc. 1:2 000 de către Serviciul Topografic Militar Român între anii
1873 -1900. Proiecția pseudoconică echivalent ă Bonne s -a folosit între anii 1900 -1917 pentru
hărțile cadastrale, având în vedere că nu deforma suprafețele.
Proiecția conică dreaptă pe un con secant, modificată Lambert – Cholesky a fost introdusă în
anul 1917 în vederea unificării diferitelor proiecții cartografice folosite pentru întocmirea hărților
Moldovei, Munteniei și Olteniei. Este o proiecție conformă, deci conservă unghiurile , dar
deformează distanțele și suprafețele . Proiecția azimutală stereografică a fost adoptată în țara
noastră în anul 1930, inițial în varianta cu plan tangent, având punctul central situat în zona

7
orașului Brașov, ulterior (1933 ) adoptandu -se varianta cu plan secant unic. În ambele cazuri s -au
folosit elementele de refer intă ale elipsoidului Hayford.
Proiecția cilindrică transversală Gauss – Krüger s -a introdus în anul 1951. În cadrul acestei
proiecții, elipsoidul de referință se proiectează pe suprafața interioară a unui cilindru, a cărui axă
coincide cu axa ecuatorială și este perpendiculară pe planul meridianului. Este o proiecție
conformă deoarece păstrează nedeformate unghiurile. În studiul acestei proiecții s -a constatat că
deformările lungimilor sunt admisibile pe zone de câte 6 grade longitudine. Din acest motiv, în
proiecția Gauss – Krüger, întreaga suprafață a globului a fost împărțită în zone mărginite din 6 în
6 grade. O astfel de zonă delimitată de două mer idiane poartă numele de fus, pe întreaga
suprafață a globului existând 60 de fuse.
Pe harta lumii la scara 1:1 000 000, teritoriul țării noastre este acoperit de fusul 34 la vest de
meridianul de 24 grade longitudine estică și fusul 35 la est de acel ași meridian. Meridianele
axiale ale celor 2 fuse au longitudine estică de 21 grade și respectiv 27 grade și reprezintă
meridianele de deformare zero. Rezultă că cele mai mari deformări vor apărea între meridianele
de 23 – 25 grade și 29 – 30 grade longitu dine estică. Totuși, aceste deformări sunt foarte reduse,
având în vedere că țara noastră se află la o distanță apreciabilă față de ecuator, unde deformările
au valori mai mari, fiind determinate de depărtarea maximă a meridianelor marginale față de cel
axial.

Fig. 2. Aspectul rețelei cartografice în proiecția Gauss -Krüger
Proiecția azimutală stereografică oblică în plan secant 1 970 s -a introdus î n vederea întocmirii
planurilor topografice de bază la scările 1:2 000, 1:5 000 si 1:10 000. După modul de
reprezentare al rețelei cartografice (paralelele și meridianele), această proiecție face parte din
proiecțiile azimutale perspective. Spre deosebire d e proiecția stereografică din anul 1930, noua

8
proiecție are parametrii de bază diferiți datorită adoptării valorilor elipsoidului de referință
Krasovski, alt punct central al proiecției (în apropiere de localitatea Făgăraș) și altă valoare a
adâncimii plan ului secant unic față de planul tangent care trece prin punctul central al proiecției.
În cadrul acestei proiecții se disting următorii parametri de bază:
– punctul central al proiecției (C) situat la nord de Făgăraș, definit de intersecția paralelei de 46
grade latitudine nordică cu meridianul de 25 grade longitudine estică ;
– punctul de perspectivă sau de vedere (V) ;
– raza medie de curbură a elipsoidului pentru punctul central al proiecției ;
– adâncimea planului secant unic (Ps) față de planul tangent (P t) în punctul central al proiecției,
H = 1 389, 478 m ;
– raza cercului de deformație nulă, care rezultă din intersecția planului secant cu suprafața sferei
terestre, r = 201 781 m.
Punctul central al proiecției este un punct fictiv, care nu este materia lizat pe teren, situat
aproximativ în centrul geometric al teritoriului României, la nord de orașul Făgăraș.
Coordonatele geografice ale acestui punct sunt de 25˚ longitudine estică și de 46˚ latitudine
nordică.
Adâncimea planului de proiecție este de apro ximativ 3.2 km față de planul tangent la sfera
terestră în punctul central. În urma intersecției dintre acest plan și sfera terestră de rază medie s -a
obținut un cerc al deformațiilor nule cu raza apropiată de 202 km.

Fig. 3. Polul Proiecției Stereo70

9
Acest sistem de proiecție s -a adoptat , avâ nd la baza elementele elipsoidului Krasovski – 1940
și planul de referință pentru cote Marea Neagra -1975.

Fig. 4 . Elipsoidul de rota ție
Elipsoidul Krasovski (1940) c are se foloseste din anul 1951 și care are u rmătorii parametrii
geometrici:
-Semiaxa mare: a = 6 378 245, 000 00 m;
-Semiaxa mică : b = 6 356 863, 018 77 m;
-Turtirea geometrică : f = 0, 003 352 329 869 = 1/298,3 ;
-Prima excentricitate (la pă trat) : e2 = 0, 006 693 421 623 ;
-A doua excentricitate (la pă trat) : (e’)2 = 0,006 738 525 415;
-Raza polară : C = 6 399 698 901 780 m .

Deformația relativă pe unitatea de lungime în punctul central al proiecției este egală cu -25
cm/km și crește odată cu mărirea distanței față de acesta până la valoarea z ero pentru o distanță
de aproximativ 202 km. După această distanță valorile deformației relative pe unitatea de
lungime devin pozitive și ating valoarea de 63,7 cm/km la o depărtare de centrul proiecției de
aproximativ 385 km.

10

Fig. 5 . Harta deformațiilor liniare relative pe teritoriul României în proiecția Stereografică
1970.

Adoptarea proiecției Stereo70 a urmă rit o serie de principii care satisfac cerintele de
precizie și câ teva asp ecte specifice teritoriului Româ niei dintre care amint im:
-Teritoriul României are o formă aproximativ rotundă și poate fi încadrat î ntr-un cerc cu raza de
400km;
– Limitele de hotar sunt încadrate î n cea mai mare parte ( 90%), de un cerc de raza 280km ș i
centru în polul proiecț iei;
– Proiecția este conformă ( unghiurile sunt reprezentate nedeformate);
– Deformațiile areolare negative ș i pozitive sunt relativ egale, ceea ce p ermite o compensare a
lor, adică prin reprezentarea în planul Proiecției Stereo70 es te menținută suprafața totală a
teritoriului.
Deformaț ia liniară poate fi apreciată cu ajutorul formulei:
D sec = D 0 + L 2 / 4R 2 +L 4 / 24R 4 + …km], unde:
D sec este deformația regională sau liniară relativă pe unitatea de lungime (1km) în plan secant;
D 0 = -0.000 250 000 km / km este deformația din punc tul central al proiecției;

11
L este distanța de la punctul central al proiecție la punctul din mijlocul laturii trapezului;
Modul în care se realizează proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecției
Stereografice 1970 este prezentat în figura de mai jos.

Fig.6 Proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecției Stereografice 1970
Unde :
r – raza cercului deformațiilor nule (aprox. 202 km );
H – adâncimea planului de proiecție (aprox. 3.2 km );
1, 2, 3, …,9 – puncte de pe suprafața terestră;
1’,2’,3’,…,9’ – puncte de pe suprafața planului de proiecție Stereografic 1970.
În reprezentarea planului de proiecție Stereografic 1970, s -au utilizat diferite culori, pentru a
putea fi vizualizate mai ușor mărimea și caracterul deformațiilor liniare, dupa cum urmează:
•culoarea roșu pentru valori negative ale deformațiilor (distanța din teren > distanța plan
proiecție);
•culoarea galben pentru valori aproximativ egale cu zero ale deformațiilor (distanța teren ~
distanța plan proiecție);
•culoarea albastră pentru valori pozitive (distanța teren < distanța plan proiecție) .

12
1.4.2. Sistemul de cote Marea Neagr ă 1975
Pentru determinarea altitudinii punctelor topografice a fost necesar să se ia în considerare o
suprafață de nivel, numit geoid, față de care să se poată determina atât înălțimile punctelor, cât și
adâncimile punctelor barimetrice, situate pe fundul mări lor și oceanelor. Geoidul este considerat
ca fiind suprafata linistită a mărilor și oceanelor, prelungită imaginar sub continente; în
topografie e denumită suprafața de nivel zero. Pentru o anumită țară, suprafața de nivel zero se
determină prin observații îndelun gate (30 -50 ani), executate față de un reper fix numit zero
fundamental, folosindu -se aparate speciale numite medimaremetre sau medimaregrafe. Pentru
România, suprafața de nivel zero este suprafața liniștita, de nivel mediu, a Mării Negre. Lucrăril e
de nivelment executate înainte de 1951 au fost racordate la o placă de bronz instalată pe chei în
apropierea maregrafului din Constanța. Această placă poartă, printre altele, înscrisă altitudinea sa
de 2,48 m față de “zero miră maregraf”, adică față de n ivelul mării, acceptat sau presupus la data
instalării maregrafului. Direcția Topografică Militară, folosind datele înregistrărilor la
maregraful din portul Constanța, în intervalul 1933 -1975, a stabilit nivelul mediu al Mării Negre
la epoca 1975. A rezult at o creștere a nivelului mării cu +0,139 m față de zero al mirei
maregrafului, astfel încât altitudinea plăcii de bronz, menționată mai înainte a fost stabilită la
2,341 m. Astfel prin intermediul unor lucrări de nivelment geometric repetat (1962, 1963, 1 964,
1970, 1972) și determinări gravimetrice, s -a calculat altitudinea reperului fundamental de tip I –
DTM din Capela Militară din Constanța, care este punctul zero fundamental pentru rețeaua de
nivelment de stat din țara noastră .
Rețeaua de nivelment a țării este structurată pe șase ordine, fiind independentă de cea
planimetrică și cuprinde peste 17 500 de repere determinate în sistemul de altitudini normale
Marea Neagră 1975, cu punctul zero fundamental în Capela Militară Constanța. În ansamblu
rețeaua noastră altimetrică este una considerată dintre cele mai reprezentative din Europa. Prin
normele elaborate de Oficiul Național de Geodezie și Cadastru, prelucrările mărimilor
topografice trebuie să se facă pe planul național de proiecție.

13
CAPITOLUL 2 . NORME ȘI REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI TEHNICE PRIVIND
EFECTUAREA DOCUMENTAȚIILOR

2.1 Norme juridice, scopul, obiectul și rolul cadastrului general
Cadastrul general este un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și
juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea , reprezentarea pe hărți și planuri
cadastrale a tuturor bunurilor imobile de pe întreg teritoriul țării, indiferent de destinația lor și de
proprietar. Entitățile de bază ale acestui sistem sunt parcela, con strucția și proprietarul. Prin bun
imobil se înțelege parcela de teren, cu sau fără construcții. Cadastrul general se organizează la
nivelul fiecărei unități administrativ -teritoriale: comună, oraș, municipiu, județ și la nivelul
întregii țări.
Cadastrul general are următoarele caracteristici:
• este obiectiv, pentru că exprimă realitatea din teren;
• este unitar, pentru că se execută după instrucțiuni și normative unice și folosește un limbaj
unic, atât pentru utilizator, cât și pentru beneficiar;
• este dinamic, pentru că exprimă realitatea în continuă schimbare, ceea ce imp une necesitatea
unei întrețineri permanente;
• este general, pentr u că satisface cerințele de bază pentru toate sectoarele economiei naționale;
• este obligatoriu pe înt reg teritoriul țării, pentru proprietarii de bunuri imobile și pentru toate
instituțiile care gestionează bunurile imobile;
• este perfectibil, pentru că oferă posibilitatea folosirii mijloacelor de automatizare a proceselor
de culegere și prelucrare a datelor, de obținere a documentelor finale și de întreținere, prin
crearea sistemului informatic cadastral.
Scopul cadastrului general constă în :
 identificarea, înregistrarea și descrierea, în documentele cadastrale, a terenurilor și a
celorlalte bu nuri imboile prin natură lor, măsurarea și reprezentarea acestora pe hărți și
planuri cadastrale, precum și stocarea datelor pe suporturi informatice;
 ansamblarea și integrarea datelor furnizatre de cadastrele de specialitate;

14
 identificarea și înregistrarea tuturor proprietăților și a altor detinatorilegali de terenuri și
de alte bunuri imobile, în vederea asigurării publicității și opozabilității drepturilor
acestora față de terți;
 furnizarea datelor necesare sistemului de imp ozite și taxe pentru stabilirea corectă a
obligațiilor fiscale ale contribuabililor;
 întocmirea d ocumentatiei pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol;
 cunoașterea terenurilor aflate în administrarea ministerelor sau departamentelor din
diferit e sectoare ale economiei naționale, precum și a modului de folosire a acestora în
raport cu destinația lor inițială;
 obținerea de date reale cu privire la starea fondului cailor de comunicații (drumuri, căi
ferate, străzi etc), necesare pentru planificare a lucrărilor de întreținere;
 cunoașterea și inventarierea fondului imobiliar -edilitar și a stării acestuia;
 cunoașterea și inventarierea fondului silvic, pentru amenajarea și exploatarea rațională a
pădurilor ;
 cunoașterea și inventarierea fondului apel or, pentru amenajarea și regularizarea cursurilor
de apa pentru cunoașterea zonelor supuse pericolului inundațiilor, precum și pentru
folosirea eficientă a potențialului apelor;
 cunoașterea, inventarierea terenurilor cu subsoluri care conțin diverse bogăț ii minerale
sau petrolifere;
 protecția mediului înconjurător;

Rolul cadastrului general evoluează de la o epocă la alta, de la o societate la alta, în funcție de
obiectivele stabilite. Astfel, inițial a avut doar un rol de invetariere a bunurilor imobil e că
întindere, pentru stabilirea impozitelor fiscale, sau ulterior pentru colectivizarea agriculturii etc.
În prezent , rolul și conținutul său trebuie să corespundă etapei actuale și de perspectivă a
dezvoltării economiei naționale și deci, să furnizeze datele reale cu privire la:
• Identificarea proprietăților de bunuri imobile și înscrierea lo r în registrele cadastrale și
cărți funciare;
• Determinarea întinderii, configurației și poziției bunului imobil, precum și a folosinței
lui, raportată la d estinația inițială;
• Stabilirea categoriei de calitate a terenurilor , ținând seamă de lucrările de amenajare
existente sau necesare , de bonitatea solurilor și a categoriilor de folosință, de
posibilitatea mecanizării pentru lucrările specifice ;

15
• Identificarea resurselor funciare și întocmirea materialului documentar necesar
introducereii sau scoaterii din circuitul agricol a terenurilor;
• Furnizarea elementelor calitative necesare evaluării bunurilor imobile .
Importanța cadastrului gener al constă în faptul că acesta furnizează date reale privitoare la
bunurile imobile (poziție, mărime, folosință, proprietar), necesare în toate ramurile economiei
naționale. În același timp, cadastrul este, pentru economia de piață, un instrument deosebit d e
important, pentru că furnizează documentele care dau siguranță tranzacțiilor care au loc pe piața
bunurilor imobile.
De asemenea , importanța lucrărilor de cadastru este de prim ordin pentru întocmirea
sistemelor informaționale ale teritoriului, ca pabile să furnizeze rapid date reale tuturor
organismelor de gestionare și planificare a bunurilor imobile din sectoarele importante ale
economiei naționale.

2.2 Funcțiile cadastrului general
Pentru cunoașterea completă și sistematică a imobilelor, cadastrul general realizează evidența acestora
după următoarele aspecte:
1.Aspectul cantitativ: se realizează prin funcția tehnică a cadastrului, răspunde la întrebarea: unde și
cât de mare este?;
2.Aspectul calitativ: este realizat de funcția (partea) economică a cadastrului, răspunde la întrebarea:
ce fel este? (ce valoare are?);
3.AspectulP juridic: se referă la dreptul de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor, răspun de la
întrebar ea: al cui este? ;
Cele 3 aspecte – cantitativ, calitativ și juridic, după care cadastrul trebuie să studieze și să inventarieze
bunurile imobile, le corespund , din punct de vedere al realizării practice, trei funcții:
1. Funcția tehnică;
2. Funcția economică;
3. Funcția juridică.

16
Funcția tehnică a cadastrului
Funcția tehnică a cadastrului constă în realizarea următoarelor lucrări:
– Stabilirea și marcarea în teren, prin borne tip cadastral, a hotarelor teritoriilor administrative
(comunale, orășenesti și municipale), prin operațiunea de delimitare;
– Identificarea și marcarea prin borne a perimetrelor construibile ale localităților ș i ale betrelor de
sat;
– Identificarea și marcarea pe teren a perimetrelor terenurilor societăților de stat și agențiilor care
dețin terenuri agricole;
– Identificarea și marcarea pe teren a perimetrelor terenurilor care aparțin asociațiilor cu caracter
particular;
– Identificarea și marcarea pe teren a perimetrelor zonelor industriale;
– Identificarea limitelor proprietăților private dintr -un teritoriul administrativ;
– Efectuarea măsurătorilor pe teren și prelucrarea datelor cadastrale;
– Întocmirea (sau reambalarea) planurilor cadastrale;
– Numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale ( tarlalelor sau cvartalelor) a corpurilor de
proprietate și a parcelelor de pe teritoriul administrativ respectiv;
– Calculul ariei suprafețelor pe întreg terito riul administrativ (comunal, orasanesc, municipal) , pe
sectoare cadastrale, pe corpuri de proprietate și pe parcele;
– Întocmirea registrelor cadastrale și a situatilor de sinteză;
– Întreținerea cadastrului (planuri, registre, fișe, situații de sinteză )
Documentele cadastrului întocmite în cadrul funcției tehnice sunt:
– Dosarul lucrărilor de hotărnicie (delimitare);
– Planurile și hărțile cadastrale;
– Registrele și fișele cadastrale, preocum și situațiile de sinteză.

Fucția economică a cadastrului
Funcția economică a cadastrului constă în realizarea următoarelor lucrări
– încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate;
– evidența terenurilor agricole î n funcție de stadiul degradării;
– evidența terenurilor amenajate prin l ucrări de îmbunătățiri funciare;
– evidența terenurilor care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare și tipul acestora ;
– evidența clădirilor după materialul de construcție, dotare cu instalații, confort, grad de uzură etc.
Prin funcția să economi că, cadastrul general reprezintă un instrument important pentru
organizarea, conducerea și planificarea producției agricole, precum și pentru cunoașterea,

17
folosirea rațională, conservarea și dezvoltarea construcțiilor, pădurilor, apelor și terenurilor cu
destinație specială din țara noastră.

Funcția juridică a cadastrului

Funcția juridică a cadastrului trebuie să asigure indentificarea corectă a proprietarilor de terenuri
și construcții, precum și înscrierea acestora în documentele cadastrului general și în cărțile
funciare, pe bază drepturilor și actelor juridice pe care se întemeiază proprietatea. Înscrierea în
cartea funciară a proprietarilor și a drepturilor reale asupra terenurilor și construcțiilor se face în
scopul evidenței juridice, dec i, cui aparține imobilul și ce deține fiecare cetățean pe teritoriul țării,
asigurându -se astfel publicitatea imobiliară.

2.3 Sistemul cărții funciare
Funcționarea și organizarea cărților funciare se bazează pe anumite reguli fundamentale numite
principii. Principiile de carte funciară sunt regulile de bază referitoare la organizarea, conducerea
și ținerea cărților funciare, precum și la activitatea propriu -zisă de publicitate imobiliară
(operațiunile de înscriere a actelor și faptelor juridice pr ivitoare la imobilele cuprinse în cartea
funciară).Identificarea și cunoașterea acestor principii este de o reală importanță practică, ea
fiind premisa aplicării unitare și corecte a publicității imobiliare la nivel național.

Scopul si obiectul cartii fun ciare
Cartea funciară este alcătuită di n titlu și din 3 părți. Titlul cărții funciare cuprinde numărul
cărții funciare și după caz, numărul cărții funciare anterioare, denumirea unității administrativ –
teritoriale și a localității în care este si tuat imobilul, precum și alte mențiuni stabili te prin legi
speciale.
Părțile cărții funciare sunt:
a) Partea I – referitoare la descrierea imobilelor
b) Partea a II -a – referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate și alte drepturi reale;
c) Partea a III -a – referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de
proprietate, ipoteci și sarcini.

18
Art. 64. Partea I a cărții funciare, desemnată în conținutul cărții funciar e și prin litera “A”,
cuprinde:
a) numărul de ordine și numărul cada stral ale imobilului;
b) adresa administrativă a imobilului; descrierea imobilului, cu indicarea suprafeței, cu
trimitere la extrasul de plan cadastral ce constituie anexa la partea I, precum și la
documentația cadastrală.
Art. 65 . Partea a II -a a cărții func iare, desemnată în cuprinsul cărții funciar e și prin litera „B”,
cuprinde:
a) numele proprietarului;
b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum și
menționarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept;
c) strămutările pr oprietății;
d) dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul de folosință cu titlu gratuit,
corespunzătoare proprietății publice;
e) servituțile constituite în folosul imobilului;
f) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, pr ecum și acțiunile
privitoare la proprietate;
g) recepția propunerii de dezlipire ori de alipire sau, după caz, respingerea acesteia,
respingerea cererii de recepție și/sau de înscriere;
h) obligații de a nu face, interdicțiile de înstrăinare, grevare, închiriere , dezlipire, alipire,
construire, demolare, restructurare și amenajare;
i) clauza de inalienabilitate a imobilului, potrivit art. 628 alin. (2) din Codul civil și clauza
de insesizabilitate, potrivit art. 2.329 alin. (3) din Codul civil;
j) faptele și actele jur idice prevăzute de lege în legătură cu înscrierile din această parte;
k) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s -ar face în titlu, în partea I sau a II -a a cărții
funciare, cu privire la înscrierile făcute.
Art. 66. Partea a III -a a cărții funciare, desemnată în cuprinsul cărții funciar e și prin litera „C”,
cuprinde:
a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, abitație, servituțile în sarcina fondului aservit, inclusiv
dezmembrămintele dreptului de proprietate privată a statului sau a unității administrativ –
teritoriale, ipoteca, precum și locațiunea și cesiunea de creanță;

19
b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile
privitoare la drepturile reale înscrise în această parte;
c) sechestrul, urmărirea imobilului sau a veni turilor sale;
d) faptele și actele juridice prevăzute de lege în legătură cu înscrierile din această parte,
precum și orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s -ar face cu privire la înscrierile
făcute în această parte.
Cartea funciară descrie imobilele și arată drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri. În
cazurile prevăzute de lege pot fi înscrise în cartea funciară si alte drepturi, fa pte sau raporturi
juridice, dacă au legatură cu imobile le cuprinse în cartea funciară.
Art. 877 .-Dreptu rile reale imobiliare înscrise în cartea funciară sunt drepturi tabulare. Ele se
dobândesc, se modifică și se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciară.
Art. 878 .-Obiectul drepturilor tabulare este imobilul, definit la art. 876 alin. (3), car e după
înscrierea în cartea funciară nu mai poate să fie modificat decât cu respectarea regulilor de carte
funciară. Aceeași carte funciară nu poate cuprinde decât un singur imobil.
Art. 879 .- Imobilul înscris în cartea funciară se poate modifica prin ali piri, dacă mai multe
imobile alăturate se unesc într -un singur imobil sau dacă se adaugă o parte dintr -un imobil la un
alt imobil ori, după caz, se mărește întinderea acestuia.De asemenea, imobilul înscris în cartea
funciară se modifică și prin dezlipiri, dacă se desparte o parte din imobil sau se micșorează
întinderea acestuia. Alipirea sau dezlipirea unui imobil grevat cu sarcini nu se poate face decât
cu consimțământul titularilor acelor sarcini. Refuzul titularilor sarcinilor nu trebuie să fie abuziv,
el putând fi cenzurat de către instanța judecătorească. Dacă însă creditorii ipotecari consimt la
alipirea sau, după caz, atât la dezlipirea, cât și la alipirea imobilului grevat la un alt imobil, în
lipsă de convenție contrară, ipotecile vor lua rang după cele ce grevează imobilul la care s -a făcut
alipirea. Operațiunile de modificare a imobilului înscris în cartea funciară, prin alipiri sau
dezlipiri, au caracter material și nu implică niciun transfer de proprietate.

Art. 880: Înscrierile în caz de alipire sau dezlipire
În caz de alipire sau dezlipire, imobilele rezultate se vor transcrie în cărți funciare noi, cu
menționarea noului număr cadastral pentru fiecare imobil, iar cartea funciară sau, după caz,
vechile cărți funciare se vor închide, fără a se mai putea redesc hide pentru alte înscrieri.
Dacă întregul imobil înscris în cartea funciară a fost transcris, aceasta se va închide și nu va mai
putea fi redeschisă pentru noi înscrieri.

20

Art. 881: Felurile înscrierilor
Înscrierile sunt de 3 feluri: intab ularea, înscr ierea provizorie și notarea.
Intabularea și înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare, iar notarea se referă la
înscrierea altor drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele c uprinse în
cartea funciară.
Înscrierea provizorie și notarea se fac numai în cazurile anume prevăzute de lege.

2.4 Calculul Suprafețelor
În activitatea de cadastru cunoașterea ariei suprafețelor este o problemă de bază,
suprafața este un atribut elementar alături de folosință, forma de proprietate sau deținere etc., fară
de care nu se poate realiza evidența cadastrală. În cadastru, prin suprafață, se înțelege aria unui
contur închis proiectat pe un plan de referință. Metodele și procedeele de calcul a suprafețelor
diferă în funcție de tipul datelor (numerice sau grafice), de precizia cerută respectiv scopul
urmărit, de metodele de măsurare utilizate. Astfel, determinarea suprafețelor se poate face prin:
 procedee grafice ,
 procedee mecanice ,
 procedeul analitic .
Relațiile generale de ca lcul al supra fețelor prin procedeul analitic

sau

Considerăm conturul unui triunghi (1 -2-3) definit prin coordonatele rectangulare ale
vârfurilor, suprafața triunghiului 123 poate fi determinată analitic în funcție de coordonata X
respectiv Y a punctelor de contur, astfel:
)1iY1iY(iX S2n
1i

)1iX1iX(iY S2n
1i


21

Fig. 7 . Relațiile generale de calcul al suprafețelor prin procedeul analitic
2S = Y 1 (X3-X2) + Y 2 (X1-X3) + Y 3 (X2-X1) – funcție de Y
2S = X 1 (Y2-Y3) + X 2 (Y3-Y1) + X 3 (Y1-Y2) – funcție de X
De obicei suprafața unui contur poligonal se calculează cu o formulă și se verifică cu
cealaltă. Astazi este utilizat pe scară largă , calculul suprafețelor pe cale analitică asistată de
calculator. În cadastrul general calculul suprafețelor se face analitic, din coordonatele
punct elor de contur ale unității administrativ -teritoriale (perimetrul extravilan și intravilan
subdivizat în sectoare cadastrale) ale corpurilor de proprietate și ale parcelelor rezultate în
urma prelucrării operațiunilor de teren și de birou. Valorile suprafe țelor calculate înscrise în
documentele cadastrului general se exprimă în metri pătrați. Suprafețele calculate înregistrate
în cadastrul general pot fi diferite de suprafețele înscrise în actele de proprietate (titlu de
proprietate, a cte de vânzare -cumpărare etc.). Calculul analitic al suprafețelor se face pentru:
unitatea administrativ -teritorială, extravilan – intravilan, sectoarele cadastrale, corpurile de
proprietate, parcele.

Pentru control în calculul suprafețelor (în cazul în care nu au fost determinate analitic
toate elementele), se au în vedere următoarele:
• suma suprafețelor parcelelor componente ale unui corp de proprietate este egală cu
suprafața calculată a corpului de proprietate – cu constrângere pe aceasta;
• suma supr afețelor corpurilor de proprietate este egală cu suprafața calculată a sectoarelor
cadastrale – cu constrângere pe acestea;
• suma suprafețelor sectoarelor cadastrale este egală cu suprafața calculată a extravilanului
și a intravilanului – cu constrângere p e acestea.

22
Calcule de bază
În lucrările de cadastru apar o serie de puncte noi, ca urmare a operațiunilor de parcelare,
detașare, rectificare etc., pentru a căror determinare este necesară cunoașterea unor metode
de calcul.
Calculul punctului pe segm ent
În parcelările (detașările) numerice este foarte des întâlnită situația când pe o dreaptă,
cunoscută prin coordonatele punctelor de capăt, este necesară determinarea coordonatelor
unui punct nou situat la o distanță dată față de punctele cunoscute . Punctul nou M poate fi
situat pe prelungirea segmentului A -B, pe prelungirea segmentului B -A sau între punctele A
și B. Indiferent de poziția punctului M, modul de calcul este același, diferențe apar numai în
cea ce privește semnul unor termeni din relațiile de calcul.
În principiu se dă segmentul AB, se cer coordonatele punctului nou (M) situat pe segmentul
AB la o distan ță dm față de punctul A.

Procedeul analitic
Se cunosc punctele A și B și distanța dm. Relațiile de calcul se deduc din rapoarturile de
asemănare a triunghiurilor AMM’ și ABB’.
Se cer coordonatele X si Y ale punctului nou M.

Fig. 8 . Calculul punctului pe segment

23

De aici rezulta  XM = X A+ r (X B – XA); YM = YA+ r (YB – YA)

Intersecții de drepte
Determinarea punctului de intersecție a două drepte este o problemă des întâlnită în cazul
parcelărilor, poate fi rezolvată pe cale analitică și trigonometrică, se deosebesc trei cazuri
funcție de poziția pe care dreptele o ocupă în plan.

Procedeul analitic
– calculul punctului de intersecție când se află între extremitățile ambelor drepte.
Coordonatele punctului M se calculează ca punct pe segmentele A -B și C -D cunoscute
prin coordonatele punctelor de capăt.

Fig. 9 . Intersecții de drepte
rBAMA
'BA'MA
'BB'MM
r
AYBYAYMY
AXBXAXMX



24

Raportul suprafețelor:

Adunând numărătorii și numitorii între ei, obținem :

Pentru segmentul A -B:
XM= X A r(XB – XA) YM= Y A r(YB – YA
În același mod se calculează coordonatele punctului M pentru segmentul C -D.

Punctul de intersecție este pe una din drepte și în prelungirea celeilalte .

Fig. 10 . Intersecții de drepte

ABAMrABAM
ADBSAMDS
ACBSACMS

ADBCSACDS
r
ABAM
ADBSAMDS
ACBSACMS


25
Scăzând la cele două rapoarte de suprafață, numărătorii și numitorii între ei obținem:

Punctul de intersecție este în prelungirea ambelor drepte.
În acest caz scăzând numărătorii și adunând numitorii obținem același raport ca și în
cazul precedent:

Fig 11 . Punctul de intersecție este în prelungirea ambelor drepte

Rezolvarea trigonometrică se bazează pe relațiile cunoscute de la metoda intersecției înainte,
indiferent de poziția punctului de intersecție.
Trasarea perpendicularelor
În acest caz deosebim două aspecte, în ambele cazuri aliniamentul este cunoscut prin
coordonatele punctelor de capăt.
• ridicarea unei perpendiculare de pe un aliniament
De obicei punctul din care se ridică perpendiculara este punct de capăt, în cazul în care
perpendiculara trebuie ridicată dintr -un punct de pe aliniament, atunci poziția acestuia se
determină ca și punct pe segment.

ACBDSACDS
r
ABAM
ADBSAMDS
ACBSACMS


26
Procedeul Analitic

Fig. 12 . Trasarea perpendicularelor
Se dă: d – distanța de la A la M
Se cunosc: DA-B – determinată din coordonate
Se cere: XM și YM
Pentru determinarea relațiilor de calcul se aplică distanța AM (d) pe aliniamentul AB, se obține
punctul C; DAM = DAC = D
XM = XA + r (YB – YA)
YM = YA + r (XB – XA)

Coborârea unei perpendiculare dintr -un punct dat pe un aliniament
Se dă : dreapta AB cunoscută prin coordonatele punctelor de capăt și un punct C, exterior
acesteia, cunoscut .
Se cere : să se coboare o perpendiculară CM pe dreapta AB și să se determine coordonatele
punctului M.

ABDd
ABAM
ABACr 

27
Procedeul analitic

r
AYBYCYMY
AYBYMXCX



ABDdr
Fig. 13 . Coborârea unei perpendiculare dintr -un punct dat pe un aliniament

d = 2S ABC / DAB XM = XC – r (YB – YA)
2
ABDABCS2
r
YM = YC + r (XB – XA)
Trasarea paralelelor
Se dă dreapta AB cunoscută prin coordonatele punctelor de capăt și un punct C, exterior
acesteia, cunoscut, se cere să se traseze prin acest punct o dreaptă paralelă cu dreapta AB.

Fig. 14 . Trasarea paralelelor

Procedeul analitic

Consider ând dreapta CM = AB, coordonatele punctului de intersecție al diagonalelor (O) are
coordonatele:

28
XO = XB + XC / 2 și XO = XA + XM / 2
YO = YB + YC / 2 și YO = YA + YM / 2
Astfel: XM = XC + (XB – XA)
YM = YC + (YB – YA)
Capătul de drum
Problema constă în a determina poziția unei a doua linii care delimitează un dig, canal,
drum etc., prima fiind chiar o latură de drumuire.
Considerând porțiunea dintr -o drumuire formată din punctele 1, 2, 3 și latura de drumuire
12, de -a lungul căreia este trasat un drum de lățime l, se cere să se determine coordonatele
punctului M, rezultat din intersectarea celei de -a doua limite cu latura de drumuire 23.
Procedeul analitic
Punctul M se determină ca punct pe segment
rS SMSM
231221l
23112
232

Fig. 15 Capătul de drum

2.5 Informa ții despre dezmembrare din Legea 700
Documentația cadastrală pe flux întrerupt se întocmește pentru efectuarea operațiunilor de
alipire/dezlipire, apar tamentare, reapartamentare. Se întocmește documentație cadastrală pe flux
întrerupt și în situația în care, pentru încheierea actului autentic sau a certificatului de moștenitor, nu
se prezintă un act justificativ al titlului dispunătorului sau autorului succesiunii, conform
protocol ului de colaborare dintre Agenția Națională și UNNPR. Drepturile reale constatate prin

29
certificatele de moștenitor și actele de partaj voluntar și judiciar sunt intabulate în cartea funciară la
prima înregistrare pe flux integrat, în baza unei documentații cadastrale întocmite ulterior încheierii
actului ș i a unui certificat de sarcini . Înscrierea modificărilor intervenite ca urmare a
alipirii/dezlipirii imobilelor.
Art. 132. Imobilul poate fi modificat prin alipiri sau dezlipiri. Aceste operațiuni de modif icare a
imobilului au caracter material și nu implică niciun transfer de proprietate. Modificările care intervin
prin operațiunile de alipire/dezlipire se fac pe baza unor documentații cadastrale recepționate de
biroul teritorial și a unui act încheiat în formă autentică notarială.
Art. 27. Realizarea documentațiilor cadastrale de dezlipire presupune parcurgerea următoarelor
etape: a) identificarea amplasamentului imobilului și documentarea tehnică;
b) execuția lucrărilor de teren și birou;
c) întocmi rea documentațiilor.
Art. 28. Proprietarul răspunde pentru cunoașterea, indicarea limitelor imobilului și conservarea
acestora, precum și pentru punerea la dispoziția persoanei autorizate a tuturor actelor/documentelor
pe care le deține cu privire la imob il.
Dezmembrarea este operațiunea prin care un imobil căruia i -a fost atribuit un număr cadastral
este împărțit în mai multe părți.

La această operațiune se apelează în situațiile în care:
 se dorește vânzarea unei părți din acel imobil ;
 se dorește vânzarea întregului imobil,dar în bucăți mai mici ;
 se dorește închirierea sau subînchirierea unei părți din acesta .

Imobilele ce pot fi dezmembrate sunt:
 Cazul 1 – Terenuri cu construcții ;
 Cazul 2 – Terenuri fără construcții ;
 Cazul 3 – Apartamente sau spații comerciale ;
 Cazul 4 – Construcții (apartamentare, dezmembrare construcție) .

30

Cazul 1 – Terenuri cu construcții
Un teren pe care se găsește una sau mai multe construcții, poate fi parcelat în două sau mai
multe imobile doar dacă terenul inițial deț ine deja un număr cadastral și este de asemenea înscris
în cartea funciară.Această operațiune se face în situația în care se dorește vânzarea sau
închirierea unei părți din acel imobil, sau vânzarea întregului imobil dar în parcele mai mici.
Foarte impor tant de reținut este faptul că,această etapă are și niște restricții tehnice:
 Fiecare lot rezultat din dezmembrare trebuie să aibă acces la un drum ;
 Limita cadastrală rezultată din dezmembrare nu poate trece prin construcție .

Operațiunea de dezmembrare presupune două etape:
1. Dezmembrarea tehnică ( de această parte ocupându -se persoana fizică autorizată ) ;
2. Dezmembrarea juridică ( de această parte se va ocupa notarul public împreună cu
proprietarul imobilului, pe baza documente lor predate de către persoana fizică autorizată ) .
Acte necesare:
 Extras de carte funciară pentru informare ( nu mai vechi de o lună ) ;
 Certificat de urbanism pentru dezmembrare ( doar dacă se dorește dezmembrarea imobilului
în mai mult de două loturi ) ;
 Copie documentație cadastrală ;
 Copie de pe schițele vechi recepționate anterior dacă acestea există, ele putân d fi obținute de
la arhiva OCPI
 Copii acte de identitate ale proprietarului sau Codul Unic de Identificare ( CUI) ;
 Cereri tip ;
 Acordul băncii în cazul în care imobilul este ipotecat

Cazul 2 – Terenuri fără construcții
Un teren liber ( fără construcții ), intravilan sau extravilan, poate fi parcelat in două sau mai
multe loturi, doar dacă acest teren are un număr cadastral atribuit și este întăbu lat în cartea
funciară.

31
Ca și în cazul terenurilor cu construcții, și în cazul acesta există o restricție tehnică:
 Fiecare lot rezultat trebuie să aibă acces la un drum
La fel ca și în cazul terenurilor cu construcții, operațiunea de dezmembrare cuprinde două etape
cum ar fi:
1. Dezmembrarea tehnică ( de această parte ocupându -se persoana fizică autorizată ) ;
2. Dezmembrarea juridică ( de această parte se va ocupa notarul public împreună cu
proprietarul imobilului, pe baza documentelor predate de către persoana fizică autorizată) ;
La fel ca și în cazul prezentat anterior, actele necesare realizării dezmembrării sunt :
 Extrasul de carte funciară pentru informare ( nu mai v echi de o lună ) ;
 Certificat de urbanism pentru dezmembrare ( doar dacă se dorește dezmembrarea imobilului
în mai mult de două loturi ) ;
 Copie documentație cadastrală ;
 Copie de pe schițele vechi recepționate anterior dacă acestea există, ele putân d fi obți nute de
la arhiva OCPI;
 Copiile actelor de identitate ale proprietarului sau Codul Unic de Identificare ( CUI) ;
 Cereri tip ;
 Acordul băncii în cazul în care imobilul este ipotecat .

Cazul 3 – Apartamente sau spații comerciale
Dezmembrarea unui apartament sau a unui spațiu comercial presupune împarțirea acestuia în
două sau mai multe spații comerciale pentru care se vor acorda numere cadastrale diferite.
Pentru ca această operatiune să se poată executa, este necesar ca imobi lul ce se dorește a fi
dezmembrat, să aibă număr cadastral și să fie înscris în cartea funciară. Ulterior, avizării
documentației de dezmembrare a imobilului, se va întocmi și actul autentic de dezmembrare în
vederea înscrierii în cărți funciare distincte.

Acte necesare:
 Extras de carte funciară pentru informare ( nu mai vechi de o lună ) ;
 Copie documentație cadastrală ;

32
 Copii acte de identitate ;
 Cereri tip ;
 Acordul băncii dacă este cazul .

Cazul 4 – Construcții (apartamentare, dezmembrare construcție)
Operațiunea de dezmembrare în acest caz se aplică doar in situația în care proprietarul (ii) dețin
o construcție întreagă (bloc de locuințe). Prin această operațiune, fiecare apartament, boxă,
parcare denumite și U.I. (unități individuale) va primi un nu măr cadastral unic, urmând ca actul
autentic de dezmembrare, precum și deschiderea și înscrierea în cartea funciară să fie făcute pe
cale notarială.
Foarte important de reținut este faptul că, pentru a se putea întocmi o documentație cadastrală
de aparta mentare (dezmembrare construcție), este imperios necesar ca terenul și implicit
construcția aflată pe acesta să aibă un număr cadastral și să fie înscrise și în cartea funciară.
Acte necesare:
 Extras de carte funciară pentru informare ( nu mai vechi de o l ună ) ;
 Copie documentație cadastrală ;
 Copii acte de identitate sau CUI proprietari ;
 Cereri tip ;
 Acordul băncii dacă este cazul .
În cazul primelor două situații prezentate anterior și anume dezmembrarea terenurilor cu
construcții și a celor fără construcții, documentele predate de către persoana fizică autorizată sunt
referatul de admitere, planul de amplasament cu propunerea de d ezmembrare vizat de către
consilierul de specialitate în două exemplare, și copie de pe planul de amplasament și delimitare
a bunului imobil a fiecărui lot rezultat in două exemplare.
Referitor la ultimele două cazuri prezentate mai sus, documentele pred ate de către persoana
fizică autorizată sau de către firma autorizată sunt referatul de admitere, releveul cu propunerea
de dezmembrare în două exemplare vizate de către consilierul de specialitate și releveele
imobilelor rezultate în urma dezmembrării iar la cazul patru vor fi predate și releveele pentru
fiecare unitate individuală rezultată și foaia de avere a construcției.
Documentația cadastrală de dezlipire/alipire conține:

33
a) borderoul;
b) dovada achitării tarifului;
c) cererea de recepție;
e) dec larația pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilulu i măsurat;
f) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverință emisă de către
serviciul public comunitar de evidența populației din care să rezulte datele d e identificare sau
certificatul constatator, în cazul persoanelor j uridice;
g) copia extrasului de carte funciară pentru infor mare sau copia cărții funciare;
h) certificatu l de urbanism, dacă este cazul;
i) inventarul de coordonate al punctelor de stație ș i al punctelor radiate;
j) cal culul analitic al suprafețelor;
k) me moriul tehnic;
l) planul de amplasament și delimitare al imobilului ce face obiectul d ezlipirii/alipirii (PAD vechi);
m) planul de amplasament și delimitare cu pr opunerea dezlipire sau alip ire;
n) planurile de amplasament și delimitare pentru fiecare imobil care rezultă din dezlipire/planul de
amplasament și delimitare a i mobilului rezultat din alipire;
o) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat.

34
CAPITOLUL 3. INSTRUMENTE SI METODE DE MASURARE

3.1 Aparatura folosită
Sistemele GPS au devenit din ce în ce mai utilizate în lucrările de topografie și geodezie,
datorită îmbună tățirilor tehnologice pe care acestea le -au cuno scut în ultimii ani, îmbunatățirea
preciziei ș i implementarea unor metode de l ucru mai simple, au fost doar câteva dintre
schimbă rile care au recomand at la trecerea acestui gen de măsurători.
Pentru efectuarea măsură torilor am folosit G PS-ul Stonex S9 III Plus care are următoarele
specificaț ii tehnice a receiverului:
Placa GNSS : Trimble BD970,la fel ca la modelul Trimble R8

Fig. 16 . Receptor Stonex S9 III Plus
Număr de canale : 220
Recepționează semnalale următoarelor sisteme de sateliți :
 GPS simultan L1 C/A, L2E, L2 C, L5
 Glonass simultan L1 C/A ,L1 P, L2 C/A(Glonass M), L2 P
 SBAS simultan L1 C/A, L5
 Giove -A : simultan L1 BOC, E5A, E5B, E5AltBOC1
 Giove -B : simultan L1 CBOC, E5A, E5B, E5AltBOC1
 Compass(rezervat) : B1(QPSK), B1-MBOC, B2(QPSK),B2 -BOC, B3(QPSK), B3(BOC),
L5(QPSK)
 conectori Lemo 7 și 5 pini
 USB
 Bluetooth clasa II 2,4 GHz cu rază de până la 50 m

35
 Radio intern emisie – recepție de 2 W(S9IIIUHF Plus) frecvență 403 -473 MHz cu interval
de selectare 12,5KHz si rază de a cțiune de 4 km în mediu urban și 10 km în afară.
 Modem GSM/GPRS/EDGE 3G
 Protocol comunicare : CMR+, CMRx, RTCM2.1, RTCM 2.3, RTCM 3.0, RTCM 3.1 input
și output
Acuratețe :
 Orizontal static : +/ -2,5 mm + 0,3 ppm
 Vertical static : +/ -5 mm + 0,5 ppm
 Orizontal RTK : +/ -0,8 cm + 1 ppm
 Vertical RTK : +/ – 1,5 cm + 1 ppm

Fig. 17 . Controller Stonex S9 III Plus
2.Specificație Controller Stonex S9 III Plus
Procesor Marvel PXA310 de 806 MHz
Sistem de operare : Windows Embedded 6.5 Professional
Echipat cu ultima versiune de software Carlson SurvCE ( în limba română) cu proiecția Stereo
70 pentru lucru în RTK implementată (Transdat)
Memorie și stocare date :
 256 MB RAM
 4 GB + 256 MB stocare date (se poate mări până la 32 GB)
 TF până la 32 GB
Tastatură alphanumerică

36
Display LCD color de 3,7" VGA rezoluție 480 x 640 pixel,ecran tactil
Interfață comunicare : WiFi,Bluetooth 2.1 + EDR,USB, port serial 9 pin, DC Jack
Dimensiuni/greutate : 177 x 91 x 33 mm / 550 Gr cu baterie
Rezistență la șocuri : făcu t să reziste la căzături repetate pe beton de la o înalțime de 2 m
Temperatura de lucru : -20 la +60 Grade Celsius
Temperatura de depozitare : -30 la +70 Grade Celsius
Umiditate : 5% -95%
Include :
 GPS L1 50 canale GPS+Glonass+SBAS(S4H)
 Camera de 5 MPixel(S4H)
 Modem GSM(S4H)

3.2 Metoda de măsurare RTK
Primul sistem de sateliți -cel american – denumit GPS ( Global Positioning System) a
devenit denumirea generică pentru măsurătorile topografice ce utilizează semnalul satelitar pentru
poziționare și pen tru acest tip de aparate.
Primele generații de astfel de aparate GPS au folosit receptoare cu o singură frecvență (L1)
, ce puteau recepționa numai semnale modulate pe o singură frecvență de la sistemul american
GPS.
În prezent, cele mai folosite aparate sunt cele GNSS -RTK de dublă frecvență (L1/L2 ), cu
un număr sporit de canale, și care se pot conecta la mai multe sisteme de sateliți ( la GPS, la
sistemul rusesc GLONASS , sau cu canale rezervate pentru alte sisteme ce vor apărea ulterior –
sistemul europ ean Galileo și cel chinezesc Compass în curs de implementare).
Dacă sistemele GPS de simplă frecvență (L1) se pot utiliza numai la măsurători statice, sau
cinematice urmând ca rezultatele să fie obținute după o postprocesare a datelor înregistrate în teren ,
sistemele GNSS -RTK cu dublă frecvență L1/L2 pot fi folosite atât la măsurători statice și
cinematice, cât și la măsurători în timp real, așa -numitele măsurători RTK (Real Time Kinematic).
Pentru determinarea în timp real cu precizie centimetrică a coordo natelor punctelor este nevoie ca
aparatele GPS -GNSS RTK să primească corecții de la stații fixe terestre. Acest lucru este posibil
fie prin radio UHF de la o bază proprie (în acest mod fiind nevoie de două aparate – base și rover),

37
sau folosesc modem -uri G SM pentru conectarea la internet pentru recepția corecțiilor RTK de la
stațiile fixe permanente, existente în multe țări (ROMPOS pentru România). Modulele GSM
funcționează cu cartele GSM de internet de la operatorii locali de telefonie mobilă.
Condiția ef ectuării măsurătorilor GPS -RTK este ca soft -ul controller -ului să aibă
implementat algoritmul de transcalcul din sistem de coordonate WGS84 în sistemul național de
coordonate al fiecărei țări (în cazul României – Transdat – pentru transcalcul și proiecția
Stereografică 1970 ca sistem național).
O altă condiție este ca în zona în care se efectuează măsurătoarea să fie semnal GSM de
date suficient de puternic pentru a realiza conexiunea la internet, în caz contrar pentru măsuratorile
GPS RTK fiind necesare mi nim două aparate (base și rover) și posibilitatea de a stabili conexiunea
radio UHF între ele.
Descărcarea măsurătorilor din aparat s -a făcut foarte ușor și anume: am intrat în job -ul creat,
după care am exportat coordonatele din fișier Ascii și am obtinut astfel coordonatele în format
.Txt

Fig. 18 . Exportarea măsurătorilor din fișier ASCII în fișier .txt

38

Fig. 19 . Exportarea masurătorilor din fișier ASCII în fișier .txt

Fig. 20 . Exportarea măsurătorilor din fișier ASCII în fisier .txt

39
În final am obținut următorul tabel de coordonate:
Suprafata totala = 4400mp
Nr curent N E Z
1 633251.5 353928.4 320.926
2 633245.2 353949 322.448
3 633236.3 353975.1 323.615
4 633227.7 354005.6 324.619
5 633272.1 354014.2 319.385
6 633275 353993.5 317.816
7 633278.7 353967.8 316.637
8 633321.7 353974.3 313.217
9 633325.8 353942.1 311.862

Tabel 1. Tabel de coordonate

Descărcarea aparatului se putea face și în alt fel însa era puțin mai complicat și presupunea
puțin mai mult timp: accesând Carlson Software și selectând butonul “Choose File” , apoi
alegând din folderul în care este măsurătoarea respectivă, fișierul cu extensia .rw5 și apoi
apăsând “Generate report” așa cum ne este prezentat în imaginile de mai jos, după care cu
ajutorul Microsoft Excel vom obține coordonatele X, Y și Z.

40

Fig. 21 . Descărcarea aparatului cu ajutorul Carlson Software

Fig. 22 . Descărcare a aparatului cu ajutorul Carlson Software

41

Fig. 23 . Obținerea coordonatelor în Microsoft Excel, cu ajutorul Carlson Software

3.3 Sistemul Rompos
ROMPOS este un sistem românesc de determinare a poziției prin care se asigură poziționări
precise în sistemul de referință și coordonate european ETRS89. Sistemul de determinare a
poziției ROMPOS este alcătuit din Centrul de Procesare și Control al datelor provenite de la
stațiile permanente GNSS (CPC), care are la bază un pachet software Leica Spider și Rețeaua
Națională de Stații GNSS Permanente (RNSGP) alcătuită din stații permanente GNSS localizate
la nivelul fiecărui județ de pe teritoriul României .
Sistemului ROMPOS preluat de Centrul Național de Cartografie se realizează în prezent cu
ajutorul unui soft specializat, fiind permisă accesarea și utilizarea datelor de la 98 de stații
permanente din care 73 în patrimoniu OCPI, una în administrarea Facultății de Geodezie a
Universității Tehnice de Construcții București (UTCB) și 24 în proprietatea țăr ilor vecine cu care
ANCPI a încheiat acorduri de cooperare. Prin integrarea sistemului ROMPOS® în sistemul
similar european EUPOS®, se asigură interconectarea sa cu sisteme similare europene,
permițând o poziționare uniformă chiar la trecerea frontierei cu țările vecine. ANCPI a semnat
acorduri de schimb de date transfrontaliere cu sisteme similare din Ungaria, Republica Moldova
și Ucraina.

42
Prestatorul va asigura servicii de suport tehnic pentru următoarele activități:
– identificarea defectelor și disfunc ționalităților semnalate de Achizitor;
– eliminarea defectelor și disfuncționalităților semnalate;
– indepărtarea sau corecția efectelor produse de manifestarea disfuncționalităților
Garanția pentru întreaga durată de timp în conformitate cu codurile (CC P key) achiziționate;
-efectuarea lunară de copii de siguranță ale bazelor de date, setărilor, caracteristicilor și
istoricului sistemului;
-verificarea lunară a preluării și prelucrării de date de la stațiile permanente integrate în sistemul
ROMPOS, respe ctiv, stațiile permanente
Statii existente in momentul de fata:
– 5 stații GPS permanente Leica System 1200 Pro;
– 30 stații GNSS permanente Leica GRX 1200 GG Pro;
– 9 stații GNSS permanente LEICA GRX1200+;
– 14 stații GNSS permanente Topcon TPS NET -G3;
– 15 stații GNSS permanente Topcon TPS NET -G3A.

43
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ

4.1 Operații geodezo -topografice efectuate
Pentru evidențierea fondului funciar se necesită o serie de lucrări topografice și cadastrale care se
execută prin măsurători, prelucrări, lucrări topografice, analitice și scriptice, care se desfășoară în teren
și în birou după o anumită tehnologie. Planu rile cadastrale sunt folosite ca bază pentru cunoașterea cu
exactitate a proprietății, mărimii, caracteristicilor economice și juridice ale proprietății funciare.
Dezmembrarea, cunoașterea și rectificarea hotarelor proprietății se execută pe planuri cadast rale, apoi
prin operații de trasare sunt materializate pe teren.
Totalitatea datelor tehnice, economice și juridice sunt consemnate în documente de „carte funciară”.
Se identifică în zonă sistemul topo -geodezic de referință în care se lucrează, fapt con statabil, atât prin
identificarea în teren, cât și la Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie Se merge în teren
pe baza schiței, măsurându -se și unghiuri în punctele de stație. Vor fi alese metoda și aparatul ,
compatibile cu ordinul rețelei de triangulație în funcție de precizia impusă prin norme. Datele rezultate
vor fi raportate pe planul topografic al terenului, obținând forma și mărimea suprafeței luate în studiu.

4.1.1 Lucr ări de teren
Primul pas pentru realizarea documentației de dezmembrare a fost etapa de teren. Împreună cu
proprietarul ne -am deplasat la terenul aflat în zonă orașului Zalău, care mi -a arătat limitele imobilului
înscris în cartea funciară,prin parcurgerea fiecărui punct care a fost salvat în aparat .

4.1.2 Lucr ări de birou
Următorul pas a fost acela de a merge cu proprietarul la birou, unde am descărcat datele preluate
în teren. În urma unirii punctelor obținute în teren am constatat că suprafața înscrisă în cartea funciară
există și în realitate , du pă care proprietarul mi -a arătat modul în care dorește să parceleze terenul în
cauza .
Primul pas făcut după descărcarea măsurătorilor a fost deschiderea programului AutoCAD 2014
după care am accesat TopoLT și din meniul acestuia am selectat “Coordonat e”- “ Raportează puncte”.

44

Fig. 24 . Deschiderea T opoLT – ului din meniul principal AutoCAD 2014
Deschizând fereastra “Raportează puncte” s -a deschis o nouă fereastră din care am selectat
“Adiționează fișier”, după care am adiționat fișierul su b extensia “Newjob.txt” , reușind astfel să
raportăm coordonate le X, Y ale punctelor măsurate.

Fig. 25. Raportarea punctelor

45

Apoi cu ajutorul poliliniei, am unit punctele și am obținut conturul terenului, în suprafață
măsurată de 4400 mp la fel ca și suprafața înscrisă în extrasul de carte funciară, am colorat
polilinia cu culorea roșie pentru a fi mai evidențiată și am salvat acest contur sub extensia . dxf.

Fig. 26 . Obținerea contur ului terenului cu ajutorul poliliniei

46

Fig. 2 7. Obținerea contur ului terenului cu ajutorul poliliniei
După ce m -am asigurat că nu există nicio suprapunere am deschis .Dxf -ul inițial și împreună cu
proprietarul am “împărțit” parcela inițială în suprafață de 4400 mp în șase parcele cu următoarele
suprafețe : două parcele cu suprafața de 700 mp, una cu suprafața de 1000 mp, una cu suprafața
de 800 mp și ultimele două cu suprafața de 600 mp.

Această împărțire a fost făcută cu ajutorul TopoLT -ului accesând următoarele
funcții :”Suprafețe” -“Detașează o suprafață” , după care suntem întrebați de felul cum dorim să
facem detașarea suprafeței ( Paralelă, Perpendiculară, Printr -un punct obligat, etc) , trebuie să
selectăm una dintre aceste posibilități după care suntem întrebați care este conturul pe care dorim
să face m detașarea, apoi selectăm acel contur, după care ne sunt adresate mai multe întrebări
cum ar fi:

47

Suprafață Parcelă, Nume Proprietar, Număr Parcelă, etc pe care le completăm sau nu, în funcție
de ce ne interesează, așa cum ne este prezentat în imaginil e de mai jos.

Fig 28 . Parcelarea cu ajutorul TopoLT -ului

48

Fig 29 . Finalizarea schiței cu ajutorul TopoLT -ului

4.2 Prezentarea softurilor utilizate
Microsoft Word
Aplicația Microsoft Word face parte din suita de programe Microsoft Office, alături de
Microsoft Excel, Microsoft PowerPoint, Microsoft Access și altele. Aceste programe pot lucra
independent sau împreună pentru a ușura activitatea utilizatorilor în editarea de documente.
Microsoft Word 2010 este un puternic procesor de texte, cu facilități încorporate care permit
crearea și salvarea documentelor. Aplicația asigură funcțiile specifice (de bază și avansate) ale
unui editor de texte, din care putem enumera: introducerea textului, stabilirea diferitelor tipuri de
caractere, alegerea d iferitelor formate de pagină, aranjarea textului în pagină, modalități de
automatizare a editării (utilizarea stilurilor și a referințelor, verificarea ortografică și gramaticală
automată), multiple modalități de utilizare și formatare a tabelelor, utiliza rea elementelor grafice
cu posibilități de importare, desenare și ajustare a acestora prin utilizarea de efecte 3D, texturi,

49
umbre și, nu în ultimul rând, suport multilingv inclus cu posibilitatea asistării editării (verificare
corectitudine și coerență, si nonime, despărțire în silabe) în limba aleasă.
Microsoft Excel
Microsoft Excel Excel este un produs al firmei Microsoft, destinat tratării datelor în formă
tabelară (Spreadsheet) cât și prezentării grafice a informației. Pe lângă aceasta Excel este dotat
cu o funcție pentru t ratarea datelor tabelei ca bază de date. Procesorul de tabele Excel include un
număr mare de funcții predefinite , dar oferă și posibilitatea ca utilizatorul să -și defineacă
propriile funcții, potrivit cerințelor de exploatare a aplicațiilor. Funcțiile Excel permit efectuarea
de calcule și prelucrări diverse, de la cele mai simple până la cele mai complexe. Fereastra
Excel are numeroase elemente comune cu ferestrele Windows, inclusiv o bară de meniuri de
unde se pot selecta come nzi, o bară de stare care indica starea activității curente și bare cu
instrumente care conțin butoane și liste derulante prin care obținem un acces rapid la comenzile
și facilitățile utilizate frecvent . În plus fereastra conține câteva elemente unice în Excel printre
care: bara de formule, în cazul în care este introdusă o formulă într -o celulă tot ceea ce
utilizatorul scrie, apare și pe bara de formule. Tot pe această bară este indicată poziția celulei.
AutoCAD
AutoCAD este un program CAD utilizat î n proiectarea planurilor în doua dimensiuni (2D) și
mai puțin trei dimensiuni (3D) dezvoltat și comercializat de Autodesk. Sistemul nativ de fișiere
sunt cele de tip dwg, precum și cele dxf (Drawing eXchange Format), extrem de larg răspândite.
Pentru reali zarea desenului, sistemul AutoCAD furnizează un set de obiecte grafice, numite și
entități, ce pot fi inserate în desen și modificate prin executarea comenzilor.
Exemple: segment de dreaptă, cerc, arc de cerc, text, bloc creat și salvat anterior ș.a.
Fereastra principală de lucru are mai multe componente :
• zona de desenare;
• bara de meniuri;
• barele de instrumente (4 active în mod implicit);
• fereastra de comenzi;
Toate obiectele grafice create în AutoCAD aparțin unui spațiu tridim esional, chiar dacă intenția
este de a crea un desen bidimensional. AutoCAD utilizează, în mod implicit, un sistem de
coordonate principal, numit sistem de coordonate universal și abreviat WCS (“World
Coordinate System”), care are originea în colțul din s tânga jos al ferestrei de desenare, orientările
axelor Ox și Oy așa cum arată icon -ul asociat și axa Oz perpendiculară spre ecran (spre noi),

50
conform regulii mâinii drepte. În orice moment al sesiunii de lucru, poate fi creat un alt sistem
de coordonate, numit sistem de coordonate al utilizatorului și abreviat UCS (“User Coordinate
System”) cu originea și orientările dorite pentru axe. Numai un sistem de axe este activ la un
moment dat.
Aproape toate comenzile programului AutoCAD se găsesc în meniurile desfășur abile aflate în
bara de meniuri din partea superioară a interfeței.

Fig. 30 . Bara de meniuri AutoCad
-meniul File conține comenzile necesare lucrului cu fișierele (începerea unui desen nou, salvarea,
deschiderea și exportul desenului curent), setarea paginii pentru imprimare, alegerea
dispozitivului extern de imprimare a desenului, stabilirea proprietăților acestuia etc.;
meniul Edit: conține comenzile necesare operațiilor de editare a desenului curent: copiere, lipire,
revenire la o stare ant erioară etc.;
-meniul View: conține comenzile de stabilire a parametrilo r vederii afișate: regenerarea
desenului, modificarea punctului de vedere asupra acestuia, împărțirea zonei de desenare în două
sau mai multe porturi de vedere, alegerea porturilor d e vedere potrivite pentru obiectele
bidimensionale și tridimensionale etc.;
-meniul Insert : conține comenzile necesare adăugării în spațiul de lucru a blocurilor, a
imaginilor, a fișierelor externe în diverse formate etc.;
-meniul Dimension: permite st abilirea stilului de cotare și aplicarea diferitelor tipuri de cote;
-meniul Modify: conține comenzi de modificare a unor entități (ștergere, întrerupere, extindere,
deplasare, rotire, etc.);
Programul AutoCAD pune la dispoziția utilizatorului numeroase instrumente de învățare.
Acestea includ asistență permanentă extensivă (online help) și tutoriale.
TopoLT
TopoLT este un program ce conține unelte pentru aplicații 2D sau 3D și o serie de facilități de
configurare a elementelor desenate, utile pentru realizarea de planuri topografice sau cadastrale,

51
a modelului tridimensional al terenului și a curbelor de nive l, calcularea volumelor de săpătură și
umplutură, la georeferențierea imaginilor raster, cât și la printarea automată. Autorul aplicației
TopoLT este biroul de arhitectură 3D SPACE, o companie cu o bogată experiență în domeniul
clădirilor de birouri și în domeniul rezidențial, bucurându -se de recunoașterea multor companii
internaționale.
Aplicația TopoLT reprezintă un instrument indispensabil în domeniul topografiei și cadastrului,
îndeplinind toate cerințele necesare pentru munca teren – birou. Funcționea ză în mai multe limbi
putând fi tradus de către utilizator în orice limbă, iar configurarea funcțiilor a fost gândită astfel
încât să acopere o cât mai largă gamă de situații. TopoLT rulează sub AutoCAD sau altă
platformă CAD (IntelliCAD), utilizând funcți ile de desenare ale acestor programe la care se
adaugă funcțiile specifice ale programului necesare pentru realizarea planurilor topografice și
cadastrale în format digital .

Fig. 31 . Meniul TopoLT din AutoCAD 2014

52

Descrierea pe scurt a funcțiilor acestui program:
 raportează direct în desen fișierul de coordonate, raportează direct coordonatele din stația
totală sau transmite coordonate din desen către stația totală;
 la raportare, textele punctelor pot fi optimizate astfel încât să nu existe suprapuneri între
ele sau suprapuneri față de celelalte entități aflate în apropierea punctului;
 codurile punctelor sunt traduse conform fișierului de interpretare a codurilor, definit de
utilizator;
 se pot introduce grafic puncte cu sau fără cote, cotele pot fi obținute și prin interpolare;

Fig. 32. Meniu Raportare Puncte
 se pot introduce automat puncte pentru entitățile (linii, polilinii, arce etc.) din desen ce nu
au puncte la capete;
 pot fi calc ulate coordonatele punctelor radiate (puncte polare) inclusiv cu posibilitatea
importului de măsuratori de la majoritatea stațiilor totale cunoscute;
 pot fi recepționate măsuratori pe portul serial de la un instrument;
 se pot face selecții ale punctelor după cod sau se pot modifica codurile punctelor;
 din desen pot fi extrase coordonatele punctelor și salvate în diferite formate, inclusiv în
formatele definite la instrumente (stații totale) sau în formate definite de utilizator;
 se pot crea tabele de co ordonate pentru punctele selectate, inclusiv tabel separat pentru
punctele de stație;

53
 se poate crea modelul 3D al terenului și curbele de nivel, se pot calcula volume fără
niciun fel de restricție (volumul obținut prin intersecția unei suprafețe 3D cu un plan sau
volumul dintre două suprafețe 3D de orice formă grid sau triunghiuri);
 modelele 3D pot fi tăiate sau unite;
 se pot vizualiza tridimensional entitățile dintr -un desen cu randare în timp real, pot fi
salvate filme AVI cu corpurile tridimensionale în mișcare, pot fi salvate imagini, pot fi
vizualizate fișiere 3ds, se pot atașa texturi la corpurile 3D inclusiv cu atașarea unor
imagini în coordonate pentru o vizualizare fotorealistică a modelelor 3D, vizualizarea
este valabilă și pentru funcțiile de c reare a modelului 3D și de calcul de volume;
 pot fi transformate imagini raster pentru a realiza corelarea acestora cu sistemul de
coordonate al planului, de asemenea imaginile raster pot fi atât tăiate cât și încadrate
odată cu efectuarea transformării, imaginile raster pot fi salvate în diferite formate,
formatul de culori poate fi schimbat;
 se pot insera automat simboluri punctiforme de tip bloc .dwg sau shape după codul
punctului, interpretarea codurilor fiind dată de fișierul în care sunt definite cod urile;
 se pot scala, roti, sau șterge simbolurile punctiforme automat după codurile punctelor;
 se pot schimba automat simbolurile liniare (tipurile de linii) conform fișierului de
interpretare a codurilor;
 se pot detașa suprafețe folosind metodele cunosc ute din cadastru pentru detașări
respectiv: paralela, paralela cu o direcție, perpendiculara, proportionala, printr -un punct
obligat și detaș area cu deschidere obligată;
 se po ate desena automat caroiajul;
 se pot crea planșe numerotate pentru a putea face vizualizări sau printări planșă cu planșă
pentru cazul planșelor înlănțuite;
 se poate desena automat planșa cu chenar și cartuș ținând cont de spațiul de printare a
imprimantei și de formatul hârtiei;
 desenează poligoane, trasee sau puncte în Google Ea rth folosind pentru aceasta
programul TransLT, un alt produs al aceleiași firme;
 configurarea programului a fost gândită astfel încât să asigure o cât mai largă gamă de
situații;
 programul funcționează în mai multe limbi, de asemenea programul poate fi t radus de
către utilizator în orice limbă.

54
4.3 Intocmirea planului topog rafic
Realizarea planului topografic se face cu ajutorul programelor AutoCad și TopoLT. Primul
pas este de a alege scara planului topografic:TopoLT – Configurare Program – Se selectează
scara planului topografic; urmând deschiderea fișierului cu extensia .dxf care coincide cu
polilina terenului în cauză. Următorul pas este de a numerota punctele imobilului, operațiune
care se realizează cu ajutorul TopoLT -ului astfel: TopoLT – Suprafețe – Tabel Suprafață

Fig. 33 . Numerota rea punctele lor imobilului
operațiunea în urma căruia vom obține și coordonatele imobilului .

Fig. 34 . Obținerea coordonatelor imobilului

55
Pe urmă am fost întrebat de unde selectez polilinia și numărul de pun ct cu care să încep
operațiunea . Următorul pas este cotarea poliliniei( de a da dimensiune terenului) : TopoLT –
Utile – Cotează polilinia.

Fig. 35 . Cotarea Poliliniei
Următoarea etapă este scrierea vecinilor care se face printr -o metodă foarte simplă : Insert – Text
; unde apare un chenar unde se poate introduce un text .

Fig. 36 .Inserarea textului

56
4.4 Conținutul documențației tehnice
Catre,
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sălaj
Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
CERERE DE RECEPTIE
Subsemnatul(a) __________ legitimat cu CI/BI seria __ numarul _______, CNP: _____________
domiciliat în: Zalau, , Nr., imputernicesc persona ________, conform contract/angajament nr. 243/2017,
pentru inregistrarea documentatiei la OCPI si vă rog să dispuneți:
I. Obiec tul Recepției:
modificarea limitei de proprietate;
modificarea suprafetei imobilului;
actualizare categorii de
folosinta/destinatii;
alte informatii tehnice cu privire la
imobil;
documentatie de identificare a amplasamentului imobilului situat pe un alt UAT;
documentatie de atribuire numar cadastral; documentatie pentru
dezlipire/alipire; documentatie de prima inregistrare UI; documentatie
pentru apartamentare; documentatie pentru dezlipire/alipire UI;
documentatie pentru reapartamentare; documentatie pentru mansardare;
documentatie pentru descrierea dezmembramintelor dreptului de
proprietate; documentatie pentru reconstituirea cartii funciare pierdute,
distruse sau sustrase;

prima inscriere (atribuire numar cadastral);
actualizare informatii cadastrale:
inscriere/radiere constructii;
repozitionare;

57

Imobilul: UAT ZALAU

Catre,
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sălaj
Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
DECLARAȚIE
Subsemnatul ____________ legitimat cu CI/BI seria __ numarul _____, CNP: _______________

58
domiciliat în: Zalau, , Nr., prin prezenta declar pe propria raspundere , in calitate de
proprietar/posesor/persoana interesata al imobilului situat in: Jud.salaj,loc. Zalau sub sanctiunile
prevazute de art.292 din Codul Penal, ca:
Am indicat persoanei autorizate limitele imobilului, in vederea intocmirii documentatiei
cadastrale;
Am fost informat(a) si solicit inscrierea in evidentele de cadastru si carte funciara a
suprafetei rezultate din masuratori de 4400 mp, comunicata de persoana autorizata; Am
fost informat(a) si sunt de acord cu pozitionarea incerta a imobilului si a conse cintelor ce
decurg din acest lucru;
Am adus la cunostiinta tuturor proprietarilor informatiile mai sus mentionate, acestia
fiind de acord cu intocmirea documentatiei si inregistrarea acesteia la OCPI; Imobilul nu
se afla in litigiu;
Imi asum intreaga rasp undere pentru punerea la dispozitia persoanei autorizate: _______ a
urmatoarelor acte doveditoare ale dreptului de proprietate: Cf 67717/2017 , in vederea identificarii
limitelor bunului imobil masurat, pentru executarea documentatiei cadastrale de Dezmembr are
Imobil, participand la masuratoare.
Declar că sunt de acord ca datele cu caracter personal furnizate în cadrul prezentei
documentatii să fie utilizate în conformitate cu Legea nr.677/2001 privind protecția persoanelor
cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu
modificările și completările ulterioare.
Executant:
Nume,Prenume(denumire)
Beneficiar:
Nume,Prenume(denumire)

Data: 26/06/2017

59

Plan 1. Planul cadastral

60

Plan 2. Plan de incadrare in zon ă

61

CAPITOLUL 5. CONCLUZII SI PROPUNERI

Sistemul GPS s -a dovedit a fi foarte util și extrem de ușor de utilizat, usurând foarte mult
munca de teren atât din punctul de vedere al efectuării măsurătorilor inițiale a terenului ( înaintea
efectuării operațiunii de dezmembrare) cât și în faza final ă (trasarea coordonatelor celor zece
parcele). De asemenea cu ajutorul GPS -ului STONEX S9 III PLUS timpul măsurătorii inițiale
cât și timpul trasării a scăzut foarte mult dacă e să facem o comparație cu o stație totală sau chiar
cu un teodolit. Acest GPS n u lasă de dorit nici dacă ne referim la precizie, fiind unul foa rte
precis și ușor de folosit.
Prelucrarea datelor cu ajutorul programelor: AutoCad 2014, TopoLt 10.4, Microsoft Word
2010 s -a dovedit a fi foarte eficientă în special dacă ne referim la durata timpului de lucru,
aproximativ trei ore, foarte puțin dacă ne gândim la gradul de complexitate nu foarte mic al
acestei lucrări.
Pe viitor, pentru lucrările de topografie -cadastru, programele și aparatele enumerate mai sus,
conferă o eficiență r emarcabilă în realizarea lucrărilor, deoarece conduc la simplificarea muncii
atât din punctul de vedere al muncii de teren cât și din cel al muncii de birou deoarece scurtează
foarte mult timpul de lucru, iar ca preț se dovedesc a fi destul de accesibile p entru piața din
România. Putem menționa aici urbanismul, arhitectura, restaurarea, arheo logia sau ingineria
drumurilor, domenii care nu ar putea coexista fără elementul de bază, TOPOGRAFIA.

62

BIBLIOGRAFIE :

1. ,,Cadastrul general si cadastrele de specialitate” Matrix Rom, Bucuresti 2005 ,Gheorghe
Tamaioaga , Daniela Tamaioaga
2. Vasile Dohotar (2003), " Cadastru general. Cadastru tehnic – note de curs "
3. Coșarcă C. ,, Topografie inginerească ’’, Edi tura Matrix Rom, București,2003
4. Ion N.L., Budiu V., Moca V., Ritt C., Ciolac V., Ciotlăuș A., Negoescu I. ,,Topografie și
cadastru’’, Editura Universal, 2002.
5. Vereș I . ,,Automatizarea lucrărilor topo -geodezice”, 2006, Editura Universitas, Petroșani
6. Manual de utilizare Stonex S9 III Plus
7. https://www.scribd.com
8. http://www.expertcadastru.ro
9. http://www.noitopografii.ro
10. http://www. scritub.com
11. http://www.topo -online.ro
12. http://www.cngcft.ro
13. http://sgg.gov.ro
14. http://e -juridic.manag er.ro
15. http://wikipedia.org
16. http://www.cadsolutions.ro
17. Baza de date a firmei S.C. Form S.R.L Zalău

63

Anexe :

Numar pagini documentatie: ……………………
Numarul de ordine al documentatiei din registrul de evidenta a lucrarilor: 243/2017
Continutul Documentatiei:
Borderou;
dovada achitarii tarifului; formulare tipizate de cereri si declaratii; certificat
fiscal; copii ale actelor de identitate ale propriet arilor persoane fizice sau copii
ale certificatelor de inmatriculare, in cazul persoanelor juridice; copie a
extrasului de carte funciara, dupa caz;
originalul sau copia legalizata a actelor in temeiul carora se solicita inscrierea;
– CF 67717/2017
memoriu tehnic;
plan de amplasament si delimitare;
releveele constructiilor; plan de incadrare
in zona;

64

Catre,
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sălaj
Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
CERERE DE RECEPTIE
Subsemnatul(a) __________ legitimat cu CI/BI seria __ numarul _______ , CNP: _____________
domiciliat în: Zalau, , Nr., imputernicesc persona ________ , conform contract/angajament nr. 243/2017,
pentru inregistrarea documentatiei la OCPI si vă rog să dispuneți:
I. Obiectul Recepți ei:
modificarea limitei de proprietate;
modificarea suprafetei imobilului;
actualizare categorii de
folosinta/destinatii;
alte informatii tehnice cu privire la
imobil;
documentatie de identificare a amplasamentului imobilului situat pe un alt UAT;
documentatie de atribuire numar cadastral; documentatie pentru
dezlipire/alipire; documentatie de prima inregistrare UI; documentatie
pentru apartamentare; documentatie pentru dezlipire/alipire UI;
documentatie pentru reapartamentare; documentatie pentru mansardare;
documentatie pentru descrierea dezmembramintelor dreptului de
proprietate; documentatie pentru reconstituirea cartii funciare pierdute,
distruse sau sustrase;

prima inscriere (atribuire numar cadastral);
actualizare informatii cadastrale:
inscriere/radiere constructii;
repozitionare;

65

Imobilul: UAT ZALAU

Catre,
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sălaj
Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
DECLARAȚIE
Subsemnatul ____________ legitimat cu CI/BI seria __ numarul _____ , CNP: _______________

66
domiciliat în: Zalau, , Nr., prin prezenta declar pe propria raspundere , in calitate de
proprietar/posesor/persoana interesata al imobilului situat in: Jud.salaj,loc. Zalau sub sanctiunile
prevazute de art.292 din Cod ul Penal, ca:
Am indicat persoanei autorizate limitele imobilului, in vederea intocmirii documentatiei
cadastrale;
Am fost informat(a) si solicit inscrierea in evidentele de cadastru si carte funciara a
suprafetei rezultate din masuratori de 4400 mp, comunicata de persoana autorizata; Am
fost informat(a) si sunt de acord cu pozitionarea incerta a imobilului si a consecintelor ce
decurg din acest lucru;
Am adus la cunostiinta tuturor proprietarilor informatiile mai sus mentionate, acestia
fiind de acor d cu intocmirea documentatiei si inregistrarea acesteia la OCPI; Imobilul nu
se afla in litigiu;
Imi asum intreaga raspundere pentru punerea la dispozitia persoanei autorizate: _______ a
urmatoarelor acte doveditoare ale dreptului de proprietate: Cf 67717/ 2017 , in vederea identificarii
limitelor bunului imobil masurat, pentru executarea documentatiei cadastrale de Dezmembrare
Imobil, participand la masuratoare.
Declar că sunt de acord ca datele cu caracter personal furnizate în cadrul prezentei
documentatii să fie utilizate în conformitate cu Legea nr.677/2001 privind protecția persoanelor
cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu
modificările și completările ulterioare.
Data: 26/06/2017

Executant:
Nume,Prenume(denumire)
Beneficiar:
Nume,Prenume(denumire )

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78
MEMORIU TEHNIC
Adresa Imobilului
UAT:Zalau,Intravilan,Jud.Salaj,Loc. Zalau
Tipul Lucrarii
Dezlipre imobil in vederea iesirii din indiviziune in 6 loturi: LOT -1 = 800 mp. LOT -2 = 700
mp. LOT -3 = 700 mp LOT -4 = 1000 mp. LOT -5 = 600 mp. LOT -6 = 600 mp.
Mentionam faptul ca documentatia de dezlipire imobil nu se foloseste in vederea obtinerii
auto rizatiilor de constructie nici in scopul vanzarii vreunui imobil ci strict in vederea iesirii
din indiviziune.
Situatia din teren
Imobilul in suprafata totala masurata de 4400 mp este Teren intravilan (arabil) situat in Jud.salaj,loc.
Zalau unitatea administrativ teritoriala Zalau, are categoria de folosinta A in suprafata de 2200 mp si A in
suprafata de 2200 mp si urmato arele vecinatati: N –Jurcan I , CAD.57401 CAD.67374 , E –CAD.67069 ,
S -Drum , V –Drum . Terenul este liber de constructii.
In urma ma suratorilor efectuate si a suprapunerii lor in planul cadastral a rezultat o suprafata mai mare de
teren aflata in folosinta proprietarilor, in urma consultarilor avute cu acestia suprafata imobilului s -a redus
la suprafata din actul de proprietate de pe l atura sudica si vestica in vecinatatea drumurilor de acces.

Situatia Juridica a Imobilului
Conform actului de proprietate Imobilul este inscris in Cartea Funciara 67717 sub nr. top
1454/1/1/1/2/2/1/b/b/2/b1/a/1/1/a/2/2/2/a/1/2.1454/1/1/1/2/2/1/b/b/2/b1/a/1/1/a/2/2/2/a/1/1/2 in
suprafata masurata de 4400 mp, si suprafata din acte de 4400 mp, in proprietatea Prodan I.
Terhes Vi, Prodan G, Prodan M . Terenul are categoria de folosinta A .In cartea funciara nu sunt inscrise
constructii.
Operatiuni Topo -Cadastrale efectuate
Masuratorile s -au efectuat cu ajutorul unui sistem GPS prin metoda cinematica (RTK) conform
raportului anexat. Sistemul de proiectie este Stereografic 1970 si sistemul de referinta altimetric este
Marea Neagra 1975.Prelucrarea datelor s -a facut digital cu programe specifice, iar raportarea punctelor,
schitele si calculul suprafetelor s -au realizat pe platforme digitale de tip CAD. Calculul suprafetelor s -a
deter minat analitic conform descrierii de mai jos, unde x(k), y(k) sunt coordonatele punctelor pe abscisa,
respectiv ordonata sistemului de coordinate iar n este numarul total de puncte.

79
Inventarul de Coordonate a punctelor determinate gps:
Suprafata Imobil = 4400 mp.
NrPnt N E Z

1 633251.516 353928.416 320.926
2 633245.213 353948.950 322.448
3 633236.264 353975.106 323.615
4 633227.731 354005.623 324.619
5 633272.090 354014.206 319.385
6 633275.020 353993.469 317.816
7 633278.747 353967.772 316.637
8 633321 .654 353974.345 313.217
9 633325.768 353942.096 311.862

Executant:

Data: 26 -Jun-17

Figuri
Fig.1. Localizarea Municipiului Zălau pag 4
Fig.2. Aspectul rețelei cartografice în proiecția Gauss -Krüger pag 7
Fig.3. Polul Proiecției Stereo70 pag 8
Fig.4. Elipsoidul de rotație pag 9
Fig.5. Harta deformațiilor liniare relative pe teritoriul României în pr oiecția Stereografică 1970
pag 10
Fig.6. Proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proi ecției Stereografice 1970 pag 11
Fig.7. Relațiile generale de calcul al suprafețelor prin procedeul analitic pag 21
Fig.8. Calculul punctului pe segment pag 22
Fig.9. Intersecții de drepte pag 23
Fig.10. Intersecții de drepte pag 24
Fig.11. Punctul de intersecție este în prelungirea ambelor drepte pag 25
Fig.12. Trasarea perpendicularelor pag 26
Fig.13. Coborârea unei perpendiculare dintr -un punct dat pe un aliniament pag 27
Fig.14. Trasarea paralelelor pag 27
Fig.15 Capătul de drum p ag 28

80
Fig.16. Receptor Stonex S9 III Plus pag 34
Fig.17. Controller Stonex S9 III Plus pag 35
Fig.18. Exportarea măsurătorilor din fișier ASCII în fișier .txt pag 37
Fig.19. Exportarea măsurătorilor din fișier ASCII în fișier .txt pag 38
Fig.20. Exportarea măsurătorilor din fișier ASCII în fisier .txt pag 38
Fig.21. Descărcarea aparatului cu ajutorul Carlson Software pag 40
Fig.22. Descărcarea aparatului cu ajutorul Carlson Software pag 40
Fig.23. Obținerea coordonatelor în Microsoft Excel, cu aju torul Carlson Software pag 41
Fig.24. Deschiderea TopoLT – ului din meniul principal AutoCAD 2014 pag 44
Fig.25. Raportarea punctelor e pag 44
Fig.26. Obținerea conturului terenului cu ajutorul poliliniei pag 45
Fig.27. Obținerea conturului terenului cu aju torul poliliniei pag 46
Fig.28. Parcelarea cu ajutorul TopoLT -ului pag 47
Fig.29. . Finalizarea schiței cu ajutorul TopoLT -ului pag 48
Fig.30. Bara de meniuri AutoCad pag 50
Fig.31. Meniul TopoLT din AutoCAD 2014 pag 51
Fig.32. Meniu Raportare Puncte pag 5 2
Fig.33. Numerotarea punctelelor imobilului pag 54
Fig.34 Obținerea coordonatelor imobilului pag 54
Fig.35. Cotarea Poliliniei pag 55
Fig.36. Inserarea textului pag 55

Tabele :
Tabelul 1. Tabel de coordonate pag 39

PARTE GRAFICĂ
Plan 1. Planul cadastral (1:1000) pag 59
Plan 2. Plan de incadrare in zon ă (1:5000) pag 60

81

DECLARAȚIE

Subsemnatul/Subsemnata Mercaș Radu Florin candidat la examenul de licență/disertație la Facultatea
de Geografie a Universității Babeș -Bolyai, specializarea Cartografie, declar pe propria răspundere că
lucrarea de față respectă standardele de etică profes ională și constituie rezultatul muncii mele, pe baza
cercetărilor personale de cabinet și de teren. De asemenea, declar că informații necesare elaborării
lucrării au fost obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor academice, în text, la
note de subsol și în bibliografia finală. Declar că lucrarea nu a fost preluată, parțial sau total, de pe site
uri de comercializare a lucrărilor de absolvire și nu a mai fost susținută de un alt absolvent al Facultății
de Geografie sau a oricăr ei alte instituții de învățământ superior din România sau din străinătate.

Data, Semnătura,

……………………………………….. ………………………………………..