F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E [621553]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ -NAPOCA
F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E
SPECIALIZAREA: HIDROLOGIE ȘI METEOROLOGIE

L U C R A R E D E L I C E N Ț Ă

EVALUAREA SCURGERII PE DEALURILE CLUJULUI ȘI DEJULUI
ÎN ANUL 2010

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat]áth Marinela Miclea

Cluj -Napoca, 2019

2

CUPRINS

DECLARAȚIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 3
1.INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 4
1.1.ISTORICUL CERCETARILOR ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
2.CARACTERIZAREA GENERALÂ A REGIUNII ………………………….. ………………………….. .. 8
2.1.Caracteristici fizico -geografice ………………………….. ………………………….. …………………….. 8
2.2.Bazinele hidrografice studiate ………………………….. ………………………….. ……………………. 11
3.METODOLOGIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 15
3.1.Baza de date utilizată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 15
3.2.Stațiile hidrometrice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 15
4.SCURGEREA NATURALĂ A RÂURILOR ………………………….. ………………………….. ……… 17
4.1.Scurgerea minimă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 17
4.2.Scurgerea medie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 18
4.2.1 Scurgerea medie zilnică în anul 2010 ………………………….. ………………………….. …….. 19
4.2.2.Scurgerea medie lunară în anul 2010 ………………………….. ………………………….. ……… 30
4.2.3.Scurgerea medie sezonieră ………………………….. ………………………….. …………………… 32
4.3.Scurgerea maximă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 32
4.4.CONDIȚIILE GENERATOARE ALE VIITURII ………………………….. ……………………… 34
4.4.1.Caracteristici ale viiturilor din Dealurile Clujului și Dejului ………………………….. …… 34
4.4.2.Contextul hidrometeorologic de producere a viituriilor ………………………….. …………. 36
4.5.CARACTERISTICILE HIDROLOGICE AL UNDEI DE VIITURĂ ………………………… 38
4.5.1. Elementele caracteristice ale undei de viitură ………………………….. ……………………… 38
4.5.2 Analiza hidrologică a undei de viitură ………………………….. ………………………….. ……. 39
5.PAGUBE ÎNREGISTRATE ȘI MĂSURI LUATE ………………………….. ………………………….. 43
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 48
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 50

3
DECLARAȚIE

Subsemnatul/Subsemnata ___________________________________________________ candidat la
examenul de licență/disertație la Facultatea de Geografie a Universității Babeș -Bolyai, specializarea
___________________________________________________, declar pe propria răspundere că
lucra rea de față respectă standardele de etică profesională și constituie rezultatul muncii mele, pe baza
cercetărilor personale de cabinet și de teren. De asemenea, declar că informații necesare elaborării
lucrării au fost obținute din surse care au fost citat e și indicate, conform normelor academice, în text,
la note de subsol și în bibliografia finală. Declar că lucrarea nu a fost preluată, parțial sau total, de pe
site-uri de comercializare a lucrărilor de absolvire și nu a mai fost susținută de un alt absol vent al
Facultății de Geografie sau a oricărei alte instituții de învățământ superior din România sau din
străinătate.

Data,
………………………………………..
Semnătura,

………………………………………..

4
1.INTRODUCERE

În lucrarea de față sunt abordate unele aspecte importante din categoria hazardelor naturale,
formarea viiturilor, consecințele acestora și evaluarea scurgerii în zona Dealurilor Clujului și Dejului,
din anul 2010, pe râul Someșul Mic și pe afluenții de stânga ai acestuia.
Datorită schimbărilor climatice care au avut loc pe o p erioadă mai îndelungată, aceste
fenomene s -au format în special în arealul unde condițiile fizico -geografice au ajutat la geneza
acestora.
Fenomenul de scurgere este influențat de pătrunderea unor cantități mari de apă în albiile
râurilor provenite din top irea zăpezii, a ghețarilor de munte, din ploi, precum și din pânzele subterane
de apă. Depășindu -se nivelul râului, datorită cantității destul de ridicată din albie, apare fenomenul de
inundație, fiind un proces de revărsare a apei în lunci, unde poate afe cta suprafețe întinse, utilizate de
om pentru habitat, agricultura etc. De asemenea, un rol important în formarea inundaților îl jo acă
omul, prin procesul de despă durire, care favorizează o scurgere rapidă a apei de pe versanți.
În perioada, 1992 -2005 s -au produs cele mai periculoase inundații din ultimii 100 de ani care
au afectat aproape toate județele din țara noastră, determinând multe pagube, datorită despăduririlor
excesive și -a extinderii localităților în lunci. (Achim, 2010)
Inundațiile și viiturile sunt hazarde periculoase, care au loc pe aproape întreaga suprafața a
pământului, determinând pagube materiale și pierderi omenești.
Lucrarea este formată din 4 capitole mari, primul dintre ele conține informații referitoare la
caracteristicile regiunii st udiate, precum și bazinele hidrografice luate în considerare: Someșul Mic,
Nadăș, Borșa, Lonea, Olpreț.
În continuare, se trece la partea practică prin care hidrologii cu ajutorul hidrometrilor au
determinat rezultatele finale asupra debitelor, nivelelor existente în anul 2010.
Capitolul al treilea cuprinde mai multe subcapitole în care se evidențiază caracteristicile de
formare a scurgerilor, evoluția acestora și formarea inundațiilor; în ultimul capitol se surpind pagubele
și măsurile operative luate de autoritățile aflate în domeniu.

5

1.1.ISTORICUL CERCETARILOR

Apa are un rol important în viața planetei, fiind cea mai răspândită și care participă la toate
procesele biologice, chimice și fizice. În perioada dezvoltării pământului, s -au format primele mase
de vapori de apă din oxigen și hidrogen, datorită scăderii de temperatură a su prafeței până la mii de
grade. Vaporii de apă sunt transportați pe uscat cu ajutorul curenților de aer, în condiții favorabile se
condensează și cad sub forma precip itațiilor atmosferice. Apa din precipitațiile atmosferice căzute pe
uscat , în parte se infiltrează în sol formand ape freatice, în parte se scurge pe suprafața pămîntului și
se formează pâraie și râuri , iar restul se evaporă din nou. Oricât s -ar repeta pr ocesul căderii de
precipitațiilor pe suprafața pământului și evaporarea lor ulterioară, la urma urmei apele aduse pe uscat
prin intermediul curenților de arer, se scurg pe pantele bazinelor și ajung din nou în ocean, încheind
astfel așa numitul circuit ma re al apei de pe globul pământesc. (Cebotarev)
În anul 1933, R. Iacobi elaborează formule de calcul pentru a determina debitele minime, medii
și maxime pe baza măsurătorilor efectuate pe râurile din Transilvania . În 1926 M. Sophia elaborează
o hartă cal culată pe baza debitelor minime de etiaj . D. Pavel a publicat lucrarea „Forțele hidraulice
ale României” în 1929 , în care “dă valorile debitelor medii, într -un număr mare de puncte, pentru
râurile montane”. Autorul a propus numeroase soluții pentru am enajările hidrotehnice în lucrarea
“Resursele energetice ale României”. (Pavel, 1936 )
Mai demult a apărut ideea de -a se reprezenta pe hartă variația scurgerii medii pentru a avea o
imagine asupra repartizării scurgerii pe teritoriu și pentru a se putea apr ecia rolul factorilor în
determinarea repartizării geografice. În 1892, americanul Newell a creat prima hartă a scurgerii medii
din lume iar în URSS prima hartă a scurgerii apărut în anul 1927 pentru teritoriul european. Privind
această hartă , oamenii au putut observa rapid legătura dintre scurgere și factorii fizico -geografici.”
Scurgerea de pe teritoriul R.P.R variază între limitele largi de valori mai mari de 50 l/sec.km.p. în
regiunea de munte până la valori mai mici de 0.5 l/sec.km.p. în regiunea de câmpie.” Astfel se putea
observa că amplitudinea variației scurgerii scade treptat de la munte spre câmpie. Variația scurgerii
se află în legătură cu variația factorilor fizico -geografici. Tot pe baza hărții specifică scurgerii medii ,
se putea observa că râurile aflate sub influențe phoenice au scurgerea mai mică decât râurile aflate pe
versanții cu expunere directă către infunențele climatice predominante. „Cele mai ridicate valori ale
scurgerii în țara noastră se găsesc pe masivele Retezat la altitud inile 2200 -2500 m (peste 50
l/sec.km.p.)”. (R .P.R, 1954)

6
În bazinul Someș au avut loc nu meroase inundații iar datorită fenomenelor efectuate asupra
inundațiilor, cea mai dezastruoasă inundație a avut loc în anul 1970. Viitura din acest an a determinat
pagube extrem de mari, fiind inundate 34629 de case, peste 196.000 ha de teren (24.950 ha din sectorul
agricol au fost inundate , având o valoare de pierderi de 32 de milioane și în sectorul animalier o sumă
de 60.000de lei) șosele, poduri, căi ferate ; a u fost afectate numeroase rețele electrice, linii telefonice
și nu în ultimul râand a fost remarcat un număr extrem de mare de pierderi umane. În totalitate, suma
pagubelor a fost de 104 milioane. ( Anitan, 1974)
În județul Cluj au fost inundate 2669 de ca se dintre care 323 au fost distruse, 20.000 de de
teren agricol, având un cost total de 230 de milioane. (Anitan, 1974)
În anul 1877, în acest bazin, au apărut primele stații hidrometrice pe Someșul Mic și pe
Someșul Mare, stația de la Apahida , de la Bec lean și cea de la Dej în anul 1888. (Anitan, 1974)
Până în jurul anului 1950, rețeaua hidrometrică s -a lărgit iar după 1946 folosirea apei a
devenit o “problemă de stat ” ceea ce -a determinat o bună organizare stiințifică a activității de
hidrometrie. ( Anițan, 1974)
“ La nivelul României s -a evaluat o scurgere medie specifică de aluviuni în suspensie de 1.88
t/ha.an, ceea ce reprezintă un volum de 44,5 milioane tone material evacuat de râuri. Partea vestică a
țării până la valea Cernei inclusiv, care re prezintă 35% din teritoriu are, în medie, o scurgere specifică
de aluviuni în suspensie de 1.0 t/ha.an și de 8.8 milioane tone din total. Partea estică,sudică și sud –
estică a țării însumează 35,7 milioane tone materiale, adică 2.4 t/ha.an. ” (Sorocovchi , 2002)
O lucrare recentă asupra zonei pe care o studiez este cea din anul 2005: “Lucrarea de față
tratează unele aspecte importante din categoria hazardelor hidrografice, aspecte referitoare la inundații
și viituri, cauzele și consecințele acestora, analizâ ndu-se situația concretă a viiturii din 16 -21 martie
2005 în zona Dealurilor Clujului și Dejului, pe câțiva afluenți de stânga ai Someșului Mic” (Alina
Achim, 2016).
În anul 2014 a fost elaborată o lucrare de dizertație Estimarea scurgerii în bazine neco ntrolate
hidrometric. Dealurile Clujului și Dejului . Această lucrare constă în „ Prezentarea și evaluarea
metodelor de determinare a debitului în secțiuni lipsite de măsurători hidrometrice, atât prin metode
clasice cât și prin metode moderne, cunoașter ea acestor parametrii fiind din ce în ce mai importantă
în studii de cercetare și pentru dezvoltarea construcțiilor hidrotehnice ” (Rahaela Daniela Huluban )
O dată cu trecerea timpului, viitorul ne oferă noi posibilitați de -a prelucra o mulțime de date
și de-a realiza hărți cu ajutorul aparatelor și -a programelor digitale .“ Cele mai reprezentative hărți
tematice asociate parametrilor hidrici se referă la interpretarea spațială a scurgerii lichide, pe baza

7
datelor înregistrate la stațiile hidrometrice, în corelație cu altitudinea, cu suprafața bazinală etc. Nu se
poate omite analiza unor parametrii climatici (precipitații, evapotranspirație) în studiile hidrologice,
întrucât aceștia se leagă direct de producerea și interpretarea unor indici ai bilanțului hi dric
(coeficientul scurgerii).” ( Șerban, 2011)

8

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A REGIUNII

2.1.Caracteristici fizico -geografice

Principala trăsătură a cadrului natural în care este localizat județul Cluj este prezența reliefului
deluros (2/3 din suprafața totală ) și restul de 1/3 constituie relieful muntos . (T. Morariu, 1970)
Podișul Transilvaniei de pe teritoriul județului Cluj este format din două unități : Câmpia
Transilvaniei și Podișul Someșan, iar Dealurile Clujului și De jului se încadrează în această ultimă
unitate. (Grigor P. Pop, 2007)
Partea stângă a bazinului hidrografic este reprezentată aproape în totalitate de Dealurilor
Clujului și Dejului și de porțiunea mai restrânsă a flancului nordic al Munților Gilău ( https://pe –
harta.ro/cluj/ ) (Fig.1 ).
„Dealurile Clujului și Dejului, caracterizate printr -o largă desfășurare areală, cuprind întregul
teritoriu drenat de către afluenții de pe stânga Someșului Mic și Someșului, începând cu Valea
Nadășului și încheindu -se cu Valea Vadului. În acest spațiu, cu puține excepții -zona Căpuș -Nadăș,
unde apar, în general, calcare eocene și alte formațiuni oligocen -miocen inferioare – unitatea cuprinde
aproape întreaga serie sedimentară a Miocenul ui, din care, cu dispunere de la vest la est, până la
Culoarul Someșului Mic, se remarcă formațiunile ottnangiene (helvețiene), reprezentate din
conglomerate, nisipuri, gresii și argile, urmate de cele badeniene, reprezentate prin argile, gresii, tufuri
riodacitice și sare (ultima în masivul de sare de la Ocna Dejului), iar pe latura dinspre Culoarul
Someșului Mic, pe o fâșie ce se lărgește de la nord către sud (îndeosebi la sud de Valea Borșa), au
rămas depozite sarmațiene, alcătuite din argile, nisipuri, tufuri și chiar pietrișuri, care reprezintă ultima
serie sedimentară din cuprinsul acestei unități.” (Grigor P. Pop, 2007, pg. 51 -52)
„Extremitatea sudică a Dealurilor Clujului și Dejului se încheie cu Interfluviul Căpuș -Someșul
Mic-Nadăș (25 km), începând de la Podișul Păniceni și până la Dealul Hoia -Cetățuia, care pătrunde
adânc, sub formă de „peninsulă”, în vatra orașului Cluj -Napoca. Este constituit din formațiuni eocene
și oligocene -miocen inferior (calacare, nisipuri, gresii, argile și gipsuri), versantului sudic
corespunzându -i cuesta dublă de pe stânga Căpușului și a Someșului Mic, cel nordic căzând prelung
spre Valea Nadășului, s curții afluenți de pe dreapta acesteia (Macău, Gârbău, Viștea, Suceag) având
caracter consecvent. Interfluviul, cu altitudini, coborând sub 500 de m numai în Dealul Hoia (507 m),

9
se prezintă sub forma unei suprafețe structurale tipice, modelată în ciclul M ăguri -Mărișel, funcțional
aparținând spațiului forestier și celui de pășuni.” (Grigor P. Pop, 2007, pg. 53)
Prezența tufului din Dej fiind prezent pe o fâșie între Cluj -Napoca -Dej , cu o grosime și cu o
anumită rezistență la eroziune, a pus în evidență “li nia marilor înalțimi” și unele dealuri care depășesc
600 de m : Lomb (682 m), Nucu (667 m), Vulturu (608 m), Bobâlca (693 m, având cea mai mare
înalțime). (Grigor P. Pop, 2001)
Văile care coboară către Someșul Mic și străbat brâul de tufuri riodacitice, fo rmează o serie
de îngustări : Vultureni -Cumăfaia (pe valea Borșa), Pâglișa -Dăbâca (Luna), Stoiana -Morău (Lujerdiu)
etc. În amonte de aceste îngustări s -au format bazinete depresionare de obârșie : Așchileu -Vultureni
(pe Borșa), Panticeu -Dârja (Luna), Ticou de Sus -Cornești (Lujerdiu), Bobâlna -Războieni (Olpret).
(Grigor P. Pop, 2007)
„Presiunea umană a acționat de timpuriu și intens asupra Dealurilor Clujului și Dejului,
datorită ușoarei accesibilități dinspre valea Someșului Mic, transformând un domeniu ini țial de păduri
masive, într -unul agropastoral -pomicol, cu o densitate medie a așezărilor în teritoriu de 6 -8 localități
pe 100 km² și a populației de 45 -50 loc/ km², ambele valori cu tendințe de creștere înspre Culoarul
Someșului Mic”. (Grigor P. Pop, 2007 , pg. 529)

10

Fig. 1. Harta fizico -geografică a județului Cluj ( Dealurile Clujului și Dejului ) ,
Sursa: (https://pe -harta.ro/cluj/ )

„Județul Cluj beneficiază de un climat continental moderat. Altitudinea, formele de relief i
expoziția lor, vegetația și apele, privite ca factori locali, determină însă diferențieri demne de reținut
în mersul elementelor climatice, nota cea mai specifică fiind dată de modificările impuse de re lief,
rescpectiv apariția fenomenului de fohn -fie și atenuat -în zonele depresionare de la periferia estică și
nordică a Munților Apuseni (Huedin,culoarul Căpuș -Gilău -Cluj-Napoca, Hășdate, Iara, Turda),
datorită descendenței aerului de proveniență vestică, după escaladarea culmii Bihorului”. (Cluj, 1980,
pg. 19 -20)
Radiația globală diferă de la zona de munte la zona de deal. În Podișul Someșan și -n Câmpia
Transilvaniei radiația cuprinde valori între 110 -118 kcal/cm²/an iar în Muntele Rece, Vlădeasa, se
ating valorile radiației globale de 90 -100 kcal/cm²/an. (Cluj, 1980).

11
“ Umezeala aerului variază, ca medie anuală, între 70 -80 % în Câmpia Trnasilvaniei și Podișul
Someșan, depășind 80 % în Munții Apuseni, iar nebulozitatea medie între 5,7 zecimi la Cluj -Napoca
și 6,1 zecimi la Băișoara, decembrie fiind luna cea mai răcoroasă în zonele joase și mai în cadrul
montan”. (Cluj, 1980, pg. 20)
În zona muntoasă, primul și ultimul îngheț se produc între 20 -30 septembrie și -ntre 21 -30
aprilie iar în zona deluroasă număr ul zilelor cu înghet variază între 120 -180 anual. La Cluj -Napoca,
zilele tropicale(maxima de 30șC) abia ating numărul de 10 pe an și nu sunt prezente în aria montană,
(Cluj, 1980).
“ Repartiția precipitațiilor este inegală, cu cantități minime în zona Turd a-Câmpia Turzii (circa
550 mm) în funcție de fenomenul de fohnizare a aerului descendent din Munții Apuseni și maxime
(circa 1400 mm) în masivul Vlădeasa și numai 1200 mm în Muntele Rece (situat în „umbră de
precipitații” față de culmea Bihorului). În medi e, valorile anuale (măsurate într -un interval de 50 de
ani), ajung la 600 -650 mm în Câmpia Trnasilvaniei, 650 mm -700 mm în Podișul Someșan și peste
900-1000 mm în Munții Gilăului ”. ( Cluj, 1980, pg. 20 -23)
Inafară de culoarul Arieșului inferior care prime ște cantităși reduse de precipitații, restul
regiunilor din județ primesc cantități destul de satisfăcătoare. În regiunea de dealuri, este prezentă și
seceta prelungită în lunile de toamnă (septembrie -octombrie) și în luna martie, sezon de primăvară.
(Cluj , 1980)
Vânturile, cu dominanță vestică, sunt influențate de poziția masivelor muntoase și de
orientarea culoarelor văilor. Viteza maximă a vântului se înregistrează în februarie pentru zona de
munte și -n aprilie pentru zona de dealuri. (Cluj, 1980)

2.2.Bazinele hidrografice studiate

Principalele culoare de vale se diferențiază față de unitățile deluroase propriu -zise, prin
aspectul peisajului și -a umanizării.
În partea de sud a Dealurilor Clujului și Dejului se află bazinul Văii Nadășului, unde sunt
prezente formațiuni eocene (calcare grosiere inferioare, gresii, gipsuri și argile vărgare superioare).
Datorită căderii formațiunilor de la sud spre nord și -a direcției de vest -est a văii (subsecventă), pe
partea stângă a acesteia s -a format un abrupt str uctural (cuestă) în orizontul de calcare, asemănător cu
cel de pe partea stângă a Văii Căpușului. În zona inferioară a bazinului, prin prezența glacisului și prin
înregistrarea unei situații de aplatizare a cuestei s -au dezvoltat livezi, în arealul Mera -Suceagu -Baciu.
( Grigor P. Pop, 2001)

12
În această parte este pus în evidență Culoarul Nadășului, având o lungime de 30 km, fiind
caracterizat prin asimetrie, versantul drept coboară treptat dinspre platoul structural iar versantul stâng
se ridică repede sub formă de cuestă. Culoarul Nadăș se îngustează în calcare eocene la Băgara, unde
se dezvoltă un bazinet de obârșie și aval de Gârbău, formând o luncă de 1 km lățime. Datorită curgerii
văii pe argile, a profilului modest al albiei minore și -a condiției de su spendare a celor două sectoare
de lărgire este prezentă vegetația corespunzătoare (stuf și papură). ( Grigor P. Pop, 2001 ).
Relieful de terase este destul de modest, cu excepția terasei care însoțeste lunca iar pe partea
dreaptă a văii sunt situate așezăr i de-a lungul culoarului, precum și căile de comunicație feroviare și
rutiere. Au mai fost indentificate și alte nivele de terasă, printre care și nivelul de 90 -110 m, care
dovedeste vechimea a acesti văii. (Grigor P. Pop, 2001)
„După ieșirea din Munții G ilăului și intrarea în Depresiunea Transilvaniei, între Dealurile
Clujului și Dejului, pe de o parte , Masivul Feleacului și Câmpia Transilvaniei, pe de alta, Someșul
Mic și -a creat un important culoar, respectiv Culoarul Someșului Mic , care se înscrie ca o clară zonă
de discontinuitate geografică, dar, în același timp, formează o semnificativă axă de influnență pentru
teritoriile mai apropiate sau mai îndepărtate, în lungul acesteia concentrandu -se un însemnat potențial
geodemografic, care a contribuit la dezvoltarea unor activități geografico -umane dintre cele mai
complexe ”. (Grigor P. Pop, 2001, pg. 132)
„Culoarul se înscrie între unitățile semnificative din această categorie ale Depresiunii
Transilvaniei, fiind un rezultat al acțiunii de adâncire a Som eșului Mic, începând de la Gilău și până
la Dej, în formațiuni paleogene (până în zona orașului Cluj -Napoca) și miocene (între Cluj -Napoca și
Mica), pe traseul său de aproximativ 75 km (nu 100 km cum este menționat în unele resurse )
prezentând caracterist ici geografice destul de diferite de la un scetor la altul, între acestea înscriindu –
se : prezența unor sectoare de îngustare și a altora de lărgire, asimetria, gradul de umanizare ridicat
etc”. (Grigor P. Pop, 2001, pg. 132)
„Primul sector de îngustare a l culoarului este foarte bine pus în evidență în partea din amonte
a vetrei orașului Cluj -Napoca, între popina Calvaria (Cartierul Mănăștur) și Dealul Hoia (498 m),
unde Someșul Mic taie calcare eocene rezistente la eroziune, fapt care a determinat și o ru ptură în
profilul longitudinal al râului, astfel încât malurile acestuia sunt destul de înalte și viteza apei pe
măsura situației date, fapt care nu pun probleme deosebite în privința revărsărilor . Trebuie subliniat,
între altele, că îngustarea culoarului din acest sector constituie o restrictivitate orografică
semnificativă, care pune, în prezent, probleme majore în dezvoltarea vetrei orașului și mai cu seamă
a rețelei de circulație, îndeosebi dacă se are în vedere și prezența principalului parc al orașul ui Cluj –

13
Napoca. A doua situație de îngustare se înregistrează în zona Băița -Gherla, unde Someșul Mic a fost
obligat să intersecteze anticlinalul diapir Sic -Săcălaia -Bunești – Ocna Dejului ”. ( Grigor P. Pop, 2001,
pg. 133)
„ Asimetria este o altă caracteristică semnificativă a culoarului, în sectorul de la Gilău și pănă
spre conflunența cu Nadășul (partea terminală a Dealului Cetațuia), Someșul Mic fiind o vale tipic
subsecventă, favorizând formarea, pe stânga, a unui clar front de cuestă, care în dreptul dealurilor
Hoia și Cetațuia întregistrează un abrupt puternic, în multe locuri total nefavorabil contrucțiilor și
vegetației. De astfel, alunecările și prăbușirile sunt dintre cele mai frecvente în acest sector, în multe
situații cei care au încerc at astfel de demersuri ajungând la rezultate dintre cele mai neplăcute”. (
Grigor P. Pop, 2001, pg. 133)
Versantul drept față de versantul stâng este caracterizat prin dezvoltarea teraselor , care încep
de la Masivul Feleacului cu nivelul de 140 m și cont inuă până la terasa de luncă. Astfel s -a extins
vatra orașului Cluj -Napoca spre sud, unde s -au format multe cartiere reziduale : Mănăștur, Zorilor,
Observator, Bună Ziua și Gheorgheni. (Grigor P. Pop, 2001)
„Deplasarea spre dreapta a Someșului Mic în secto rul din aval de Apahida este pusă pe seama
numărului ridicat de afluneți ce coboară din Dealurile Clujului și Dejului (Feiurdeni, Borșa, Luna,
Lujerdiu, Măru etc), în timp ce dinspre Câmpia Transilvaniei, mai săracă în precipitații, ajung numai
două văi ce va mai însemnate (Gădalin, Fizeș). Chiar în aceste condiții, Valea Fizeșului și -a clădit, la
intrarea în culoar, un con de dejecție relativ bine dezvoltat, fapt care a și determinat apropierea
Someșului Mic de versantul stâng în sectorul respectiv, unde a u și fost puse în evidență urmele
vechiului drum roman. În părțile sale mai avântate, conul de dejecție al Fizeșului a favorizat, parțial,
fixarea vetrelor așezărilor Gherla și Mintiu Gherlii. ” . (Grigor P. Pop, 2001, pg. 133)
Interfluviul Căpuș -Nadăs -Someș este prezent între culoarele Căpuș, Someș și Nadăș având o
lungime de 25 km, care începe din Podișul Pălticeni și se îndreaptă până în Dealul Hoia -Cetățuia,
pătruzând sub formă de „peninsulă” în orașul Cluj -Napoca. Versantul sudic este reprezentat de re lieful
de cuestă iar versantul nordic cade prelung spre Valea Nadășului, având în partea dreaptă scurți
afluenți cu caracter consecvent (Macău, Gârbău, Viștea, Suceag). (Grigor P. Pop, 2001)
„Ca și în alte locuri de pe cuprinsul Depresiunii Transilvaniei, viețuirea populației autohtone
este străveche, cu urme arheologice cel puțin din Neolitic și cu continuitate în perioada daco -romană
și a evului mediu, foarte de timpuriu fiind pusă în evidență cuprinderea acestui teritoriu în voievodatul
de sub conducerea lui Gelu, cu reședința în Cetatea Dăbâca, situată pe un promontoriu de tuf riodacitic

14
de pe stânga Văii Luna. De asemenea, este de subliniat că marea majoritate a așezărilor sunt menționte
documentar în perioada secolelor XII -XV ”. (Grigor P. Pop, 2001, p g. 129)

Fig. 2. Localizarea arealului studiat : Dealurile Clujului și Dej

15
3.METODOLOGIA

3.1.Baza de date utilizată

Pentru a evalua scurgerea pe Dealurile Clujului și Dejului, am primit de la Stația Hidrologică
Cluj-Napoca date meteorologice( precipitații) și date hidrologice (debite,viituri) din anul 2010 pe râul
Someș și pe afluenții de stânga ai acestuia. Aceste dealuri sunt localizate în Podișul Someșan. Datele
primite sunt de la opt stații hidrologice, amplasate de -o parte și de alta a Som eșului Mic, fiind
amplasate diferit pentru a se putea vedea diferențele hidrologice dintre ele. Folosind umătoarele
programe: Cavis și Microsoft Excel , am prelucrat datele pentru a putea analiza mai bine scurgerea și
mai ales debitele maxime care au determ inat viituri excepționale provocând pagube oamenilor aflați
în împrejurimi. Am folosit și programul Esri ArcMap , pentru a localiza arealul și stațiile studiate.

3.2.Stațiile hidrometrice

Acest teritoriu cuprinde mai multe stații hidrometrice și posturi pluviometrice aflate în
subordonarea Administratiei Bazinale de Apa Someș -Tisa Cluj -Napoca. Amplasarea lor în teren s -a
făcut pe considerente bine precizate, atât strict hidrologice cât și din punctul de vedere al posibilității
de prevedere a situațiilor d e urgență și a emiterii de avertizări în timp util .

Tabel 1. Date referitoare la stațiile hidrometrice studiate
Stații hidrometrice Râuri Stații pluviometrice
Cluj-Napoca Someșul Mic Cluj SGA
Apahida Someșul Mic Apahida
Salatiu Someșul Mic Salatiu
Dej Someș Dej
Maia Olpreț Maia
Luna de Jos Lonea Luna
Borșa Borșa Borșa
Aghireș Nadăș Aghireș
Mintiu Gherlii Someșul Mic Mintiu

16
Fig.3. Localizarea stațiilor hidrometrice din Dealurile Clujului și Dejului

17
4.SCURGEREA NATURALĂ A RÂURILOR

Repartiția scurgerii într -un an determină o valoare economică a apelor și având un regim de
scurgere echilibrat, apele pot fi utilizate eficient.
Scurgerea are un caracter continuu, fiind influențată de mai mulți factori: schimbările fizico –
geografice ale bazinului Someș, variația multianuală a climei, variația radiației solare, care determină
o periodicitate a scurgerii.
Există trei tipuri de scurgere, una care are loc pe versant, alta care se desfășoară în albia râurilor
(scurgere concentrată) și una car e este reprezentată de cantitatea de apă care se scurge în stratul
superficial de sol (scurgerea hipodermică).
Scurgerea totală a râuruilor este determinată de apele care ajung în râu pe cale naturală și
superficială, cea de pe versanți, fiind formată dato rită prezenței ploilor, topirii zăpezii etc.
Râurile sunt alimentate cu apa provenită din scurgerea de pe suprafața bazinului dar și de apa
care provine de pe suprafața terenului.
Scugerea din bazinul Someș depinde de poziția latitudinală și altitudinală a acestuia, aflandu –
se sub o influență temperată a climatului, astfel alimentarea scurgerii va fi mixtă datorită formelor
lichide și solide a precipitațiilor. Cantitatea de apă sub formă de zăpadă aflată deasupra terenului ajută
la alimentare doar atunci câ nd temperaturile devin pozitive și astfel se topește zăpada. Topirea zăpezii
determină formarea viiturilor și -a apelor mari de primăvară care pot afecta viața omului.
Tipurile de alimentare superficială depind de valoarea procentului de alimentare din zăpe zi.
Atunci când valoarea acetuia depășește 50% din volumul scurgerii anuale, atunci are loc alimentarea
nivală. Există mai multe tipuri de alimentare superficială : nival moderat, nivo -puvial, pluvio -nival,
pluvial moderat, pluvial. În funcție de altutudine exită trei tipuri de alimentare, în zona de munte
predomină alimentarea din zăpezi, în cea de deal și podiș, alimentarea din ploi iar în cea din câmpie
predomină alimentarea din zăpezi, deoarece precipitațiile din sezonul cald se pierd prin evapo –
transpir ație și infiltrație.
Alimentarea din ape freatice se face în urma infiltrării și -a acumulării din apele provenite de
la ploi, de la zăpezi și astfel se crează un streat freatic, cu un debit variabil al scurgerii care d etermină
o alimentare continuă.

18
4.1.Scurgerea minimă

Scurgerea minimă reprezintă cea mai mică cantitatea de apă care se scurge prin secțiunea
râului, reprezentând faza apelor mici din hidrograful de scurgere . Un rol important în diminuarea
scurgerii minime o au formațiunile geologice în car e sunt adâncite albiile de râu. În cazul în care
nivelul piezometric se află sub nivelul fundului albiei, rezerva subterană de apă nu mai contribuie la
scurgerea minimă și astfel apare fenomenul de secare. Pe lângă factorii geologici care contribuie la
scurgerea minimă, caracterul și regimul precipitațiilor pot determina debite reduse și astfel apare
seceta.
Scurgerea minimă de vară -toamnă are loc datorită reducerii frecvenței de precipitații din lunile
august și septembrie, are loc o evaporație accentuată și se epuizează rezervele subterane. Durata
acestei perioade se menține în jur de 80 de zile . Scurgerea minimă din timpul iernii este determinată
de perioadele secetoase prelungite din timpul iernii dar si -a temperaturilor negative, care pot
determina îng hețul râurior sau pârâurior.

4.2.Scurgerea medie

Scurgerea medie este un indicator general al resurselor de apă și reprezintă măsura
potențialului de apă a râului.
Există mai multe tipuri de scurgere medie: lunară, anuală și anotimpuală.
Scurgerea medi e, ca parametru hidrologic se calculează prin media aritmetică a debitelor
multianuale pe întreaga perioadă de observații (debitul mediu multianual).
 Debitul mediu multianual pe o perioadă de timp se exprimă prin
următoarea formulă :

 Volumul scurgerii medii reprezint ă cantitatea de apă scursă printr -o secțiune de
râu și se exprimă în m ³, prin următoarea formulă:
W=Q*T(m³)
W – volumul, în m3;
Q – debitul mediu, în m3/s;
T – durata, în s.

dtQTQT
i m
01

19
 Scurgerea medie specifică este cantitatea de apă care se scurge într -o unitate de
timp pe o anumită suprafață :
(l/s. km2)
q – debitul specific al apei, în l/s. km2;
Q – debitul lichid, în m3/s;
F – suprafața bazinului, în km2.
În analiza scurgerii medii am folosit datele de observații de la 8 stații hidrometrice de -o parte
și de alta a Someșului Mic.
 Înălțimea stratului scurgerii reprezintă grosimea unui strat de apă repartizată
uniform pe suprafața bazinului:
(mm)
Y – stratul scurs, în mm;
W – volumul de apă scurs, în m3;
F – suprafața bazinului, în km2

4.2.1 Scurgerea medie zilnică în anul 2010

Fig.4 Scurgerea medie zilnică pe luna ianuarie
F Qq310
310 FWY0.0005.00010.00015.00020.000
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile)Aghireș
Borșa
Luna de Jos
Maia

20

Fig.5 Scurgerea medie zilnică pe luna ianuarie

Din graficele de mai sus reiese faptul că valorile cele mai ridicate a debitelor sunt înregistrate
pe râul Someșul Mic, la stația Dej. Aceste valori sunt mai ridicate datorită confluenței dintre Someșul
Mic și Someșul Mare. În luna ianuarie, can titatea de precipitații lichidă este redusă, înnregistrandu -se
temperaturi scăzute. Pe aflunenții de stânga ai Someșului Mic, valoarea debitului maxim a fost de
16.300 m ³/s. Urmărind amble grafice din ziele de 12 -31 ianuarie la stațiile: Aghireș, Borșa, Luna de
Jos și Maia, scurgerea este minimă(Q ->0), fiind prezent fenomenul de îngheț. La celelate stații,
scurgerea medie zilnică variază ținandu -se cont de meandrarea râului și de nivelul acestuia.

Fig.6 Scurgerea medie zilnică pe luna februarie
0.000100.000200.000300.000400.000500.000600.000700.000
0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.00070.000
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile)Apahida
Cluj-Napoca
Salatiu
Dej
0.0005.00010.00015.000
12345678910111213141516171819202122232425262728Q (m³/s)
T (zile )Aghireș
Borșa
Luna de Jos
Maia

21

Fig.7 Scurgerea medie zilnică pe luna februarie

În zilele de februrarie, debitele sunt destul de reduse ca valoare, fiind prezent fenomenul
periculos de îngheț. Se poate observa că cele mai ridicate debite sunt prezente în perioada de 19 -24
februarie, fiind determinate de o creștere usoară a temperaturii. La stația Luna de Jos au fost
înregistrate cea mai mare valoare a debitelor: 10.100 m ³/s iar la Sta ția Dej s -a depășit valoarea de
500 m³/s.

Fig.8 Scurgerea medie zilnică pe luna martie

0.000100.000200.000300.000400.000500.000600.000
0.00020.00040.00060.00080.000100.000120.000
12345678910111213141516171819202122232425262728Q (m³/s)
T (zile)Apahida
Cluj-Napoca
Salatiu
Dej
0.0001.0002.0003.0004.0005.000
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile)Aghireș
Borșa
Luna de Jos
Maia
0.00050.000100.000150.000200.000
0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.000
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile)Apahida
Cluj-Napoca
Salatiu
Dej

22
Fig.9 Scurgerea medie zilnică pe luna martie

O dată cu creșterea temperaturii, începând cu ziua de 10 martie 2010, la stațiile: Borșa și Lun a
de Jos au fost măsurate cu ajutorul moriștii valori mai ridicate ale debitelor decât la celela lte stații
aflate pe partea stângă a Someșului dar mai scăzute decât la stațiile de pe râul Someșul Mic.

Fig. 10 S curgerea medie zilnică pe luna aprilie

Fig.11 Scurgerea medie zilnică pe luna aprilie

Creșterea valorii debitelor la toate stațiile depinde de particularitățile suprafeței active(
expoziția versanțior față de advecția maselor de aer umed, alt itudinea, forma de relief etc.).
0.0001.0002.0003.0004.0005.0006.000
123456789101112131415161718192021222324252627282930Q (m³/s )
T (zile)Aghireș
Borșa
Luna de Jos
Maia
0.00050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000450.000
0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.000
123456789101112131415161718192021222324252627282930Q (m³/s)
T (zile)Apahida
Cluj-Napoca
Salatiu
Dej

23

Fig.12 Scurgerea medie zilnică pe luna mai

Fig.13 Scurgerea medie zi lnică pe luna mai

Luna mai, o lună cu temperaturi aflate în creștere de la anotimpul rece, înregistrându -se
cantități destul de mari de precipitații. Din graficul de mai sus, se poate observa că valoril e debitelor
de la stația: Luna de Jos prezintă valoari mai ridicate decât în luna predecentă .
În luna mai, scurgerea medie zilnică la stațiile localizate pe râul Someșul Mic variază destul
de mult, în special, în zilele de 15 -22 mai. Valorile debitelor de la stația Salatiu sunt destul de
asemănătoare cu cele de la stația Dej deși în zilele: 28 -30 mai sunt reprezentate valori mai ridicate.
0.0005.00010.00015.00020.000
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile )Aghireș
Borșa
Luna de Jos
Maia
0.000100.000200.000300.000400.000500.000600.000
0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.00070.000
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile)Apahida
Cluj-Napoca
Salatiu
Dej

24

Fig.14 Scurgerea medie zi lnică pe luna iunie

Fig.15 Scurgerea medie zi lnică pe luna iunie

În această lună, suprafața terestră fiind încălzită inegal și datorită mișcării aerului umed
tropical se formează ploile torențiale care sunt caracterizate prin cantități mari de apă într -un interval
scurt de timp iar datorită intensității mari au loc următoarele consecinț e: modelarea versanților,
eroziunea și spălarea solului. Aceste averse prezintă un rol important în regimul scurgerii pe râul
Someșul Mic, determinând valori ale debitelor cele mai ridicate din timpul anului.
0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.000
123456789101112131415161718192021222324252627282930Q (m³/s)
T (zile)Aghireș
Borșa
Luna de Jos
Maia
0.00050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000
0.00050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000
123456789101112131415161718192021222324252627282930Q (m³/s)
T (zile)Apahida
Cluj-Napoca
Salatiu
Dej

25

Fig.16 Scurgerea medie zi lnică pe luna iulie

Fig.17 Scurgerea medie zi lnică pe luna iulie

Un alt factor climatologic care joacă un rol în creșterea nivelelor râurilor este orajul, acesta se
manifestă în prezența norilor Cumulonimbus, care determină intensificări ale vântului și ploi violente.
Acest fenomen se produce mai des în anotimpul cald decât în lunile de iarnă. Din graficele de mai sus
rezultă un regim diferit al scurgerii fiind influențate de ploile violente.
0.0000.2000.4000.6000.8001.0001.2001.4001.600
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile)Aghireș
Borșa
Luna de Jos
Maia
0.00050.000100.000150.000200.000250.000300.000
0.00020.00040.00060.00080.000100.000120.000
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile)Apahida
Cluj-Napoca
Salatiu
Dej

26

Fig.18 Scurgerea medie zi lnică pe luna august

Fig.19 Scurgerea medie zi lnică pe luna august

În luna august, temperaturile sunt mai ridicate decât în lunile anterioare, cantitatea de
precipitații se reduce mult. Începând cu ziua de 14 august, la toate stațiile precizate mai sus, valorile
debitelor tind spre 0. Astfel pe aceste râuri, poate apărea fenomenul de secare .
0.0000.2000.4000.6000.8001.0001.200
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile)Aghireș
Borșa
Luna de Jos
Maia
0.00020.00040.00060.00080.000100.000120.000140.000160.000180.000
0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.00070.00080.00090.000
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile )Apahida
Cluj-Napoca
Salatiu
Dej

27

Fig.20 Scurgerea medie zi lnică pe luna septembrie

Fig.21 Scurgerea medie zinlică pe luna septembrie

În luna septembrie, cantitățile de precipitații se reduc, temperatu ra la fel scade cu
încetul și astfel valoarea maximă înregistrată de la aceste stații nu depășeste valoarea debitului de
126.000 m ³/s. Astfel scurgerea medie zilnică în această perioadă este destul de mică.

Fig.22 Scurgerea medie zi lnică pe luna octombrie
0.0000.2000.4000.6000.8001.0001.200
123456789101112131415161718192021222324252627282930Q (m³/s)
T (zile)Aghireș
Borșa
Luna de Jos
Maia
0.00020.00040.00060.00080.000100.000120.000140.000
123456789101112131415161718192021222324252627282930Q (m³/s)
T (zile)Apahida
Cluj-Napoca
Dej
Salatiu
0.0000.0500.1000.1500.2000.2500.3000.350
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile)Aghireș
Borșa
Luna de Jos
Maia

28

Fig.23 Scurgerea medie zi lnică pe luna octombrie

La stațiile de pe Someșul Mic(Apahida, Cluj -Napoca, Salatiu, și Dej), în zilele de: 14 -16
octombrie se ating valori ridicate, aproximativ egale. Temperaturile din toamnă sunt destul de
asemănătoare cu cele din pr imăvară, cantitatea de precipitații destul de mare și astfel la toate stațiile
scurgerea variază destul de mult deși la stațiile: Borșa și Apahida debitele sunt aproximativ egale cu
valoarea: 0.

Fig.24 Scurgerea medie zi lnică pe luna noiembrie
0.00020.00040.00060.00080.000100.000120.000
0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.00070.00080.000
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile)Apahida
Cluj-Napoca
Salatiu
Dej
0.0000.0500.1000.1500.2000.2500.3000.350
123456789101112131415161718192021222324252627282930Q (m³/s)
T (zile )Aghireș
Borșa
Luna de Jos
Maia

29

Fig.25 Scurgerea medie zi lnică pe luna noiembrie

În această lună, se poate observa că fenomenul de ploaie nu a lipsit, doar la stația Borșa, se
poate spune că a avut loc fenomenul de secare, cu un debit de doar: 0.038 m ³/s. De asemenea în al
doilea grafic față de primul se evidențiază o variație a debitelor, mai ales în perioada: 20 -28 noiembrie.

Fig.26 Scurgerea medie zi lnică pe luna decembrie
0.00020.00040.00060.00080.000100.000120.000140.000160.000180.000200.000
0.0005.00010.00015.00020.00025.000
123456789101112131415161718192021222324252627282930Q (m³ /s)
T (zile) Apahida
Cluj-
Napoca
Salatiu
Dej
024681012
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile) Aghireș
Borșa
Luna de Jos
Maia

30

Fig.27 Scurgerea medie zi lnică pe luna decembrie

În luna decembrie, temperaturile fiind destul de scăzute, pe râurile de la următoarele stații:
Aghireș, Borșa și Apahida, scurgerea este minimă. Spre sfârșitul zilelor, se poate observa la stațiile:
Luna de Jos și Maia o creștere a debitelor, depășind valoarea de 10 m ³/s, fiind influențate de o creșterea
temperaturii și de topirii zăpezii.

4.2.1. Scurgerea medie lunară în anul 2010

Fig. 28 Scurgerea medie lunară pe afluneții de stânga ai Someșului Mic 0.00050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000
0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.000
12345678910111213141516171819202122232425262728293031Q (m³/s)
T (zile) Apahida
Cluj-Napoca
Salatiu
Dej
0.0001.0002.0003.0004.0005.0006.000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Q (m³/s )
T (luni )Aghires
Borsa
Luna de Jos
Maia

31

Fig. 29 Scurgerea medie lunară pe râul Someșului Mic

Scurgerea medie lunară pune în evidență pe râul Someșului Mic și afluneții acestuia un maxim
în lunile mai -iunie și un minin în lunile:august, septembrie. În luna ianuarie, precipitațiile find sub
formă solidă valorile scurgerii sunt destul de reduse. . În luna mai, c antitățile de precipitații
atmosferice sunt destul de însemnate datorită prezenței maselor de aer um ed, de origine oceanică. În
luna iunie, se înregistrează cele mai mari cantitați de precipitații, cele mai bogate precipitații sunt
prezente în regiunea montană, M -ții Bihor, care influențează destul de mult scurgerea medie.
Observând graficele de mai sus, în această lună, debitele de la stațiile de pe Someșul Mic depășesc
toate valoarea de 20.000 m³/s. În lunile următoare, valorile scurgerii tinde să crească atingând valoarea
cea mai mare în luna mai, de 172.523 m³/s, la stația de la Dej și în luna iunie este evidențiată cea mai
mare val oare a scurgerii superficiale, la stația Luna de Jos, cu o valoare a debitului de 5.267 m³/s. În
luna iulie, cantitățile de precipitații sunt destul de ridicate dar față de luna iunie, sunt mai reduse,
deoarece cresc valorile temperaturilor și -a evapo -transpirației. Lunile septembrie și octombrie
prezintă valori reduse ale scurgerii datorită prezenței regimului anticiclonic, care determină o reducere
semnificativă a cantităților de precipitații.

0.00020.00040.00060.00080.000100.000120.000140.000160.000180.000200.000
0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.00070.00080.00090.000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Q (m³/s )
T (luni)Apahida
Cluj-Napoca
Salatiu
Dej

32

4.2.2. .Scurgerea medie sezonieră

Clima din această zon a este una temperat -continentală cu influențe oceanice , can titatea de
precipitații este destul de ridicată . În anotimpul rece, scurgerea medie , înafară de de cantitățile de
precipitații căzute este influențată și de r egimul termic, observandu -se temperaturi negative, mai ales
în zona montană. Astfel, valorile debitelor râurilor tind spre o valoare destul de scăzută.
Primăvara este anotimpul cel mai bogat în precipitații, temperaturile cresc, fiind pozitive
determină topirea zăpezii, valorile evapo transpirației sunt destul de reduse și astfel scurgerea
superficială este mult mai bogată. Someșul Mic este alcătuit din Someșul Cald și Rece și izvorăște din
Munții Apuseni iar pentru a prevenii inundațiile au fo st construite baraje. Debitele observate la stațiile
hidrometrice amplasate pe râul Someșul Mic sunt destul de ridicate, în special primăvara datorită
cantității mari de zăpadă, aflată în zona montană, care se topește și influențează scurgerea de pe acest
râu.
Anotimpul cald se caracterizează prin temperaturi destul de ridicate, valorile medii depășesc
20 șC iar cele mai mici valori se înregistrează la altitudini mai mari. Creșterea temperaturii și formarea
covorului vegetal determină intesificarea evapotranspir ației și astfel se reduce regimul de scurgere.
Toamna, temperaturile medii revin la valorile apropiate temperaturilor din anotimpul de
primăvara, deși în zonele montane sunt evidente temperaturile negative doar la altitudini de peste 2500
m.

4.2.3 .Scurgerea maxim ă

Scurgerea maximă reprezintă o fază importantă în regimul scurgerii râurilor, datorită efectului
ei asupra mediului înconjurător. Aceste perioade de scurgere determină fenomene care se manifestă
sub formă de viituri sau ape mari. Cunoscând u-se geneza acestor fenomene, se poate preveni
combaterea efectelor ecologice, sociale, economice.
Geneza acestor fenomene este datorată de prezența cantităților de ploi căzute în lunile mai –
noiembrie și de topirea zăpezii din anotimpul rece. Cantitățile de precipitații sunt mai reduse iarna
atunci când este prezentă circulația anticiclonică continentală . Atunci când este cald, umezeala
absolută este mare, su nt prezente procesele frontale c e determină viituri catastrofale.
Ploile torențiale au rolul de -a determina formarea debitelor maxime, fiind prezente în sezonul
cald.

33
Datorită invaziei maselor de aer cald, zăpada determină o rezervă importantă de a pă și astfel
se formează viiturile catastrofale. Rezerva de apă de pe sol depinde de grosimea zapezii și de
persistenșa ei.
Fiind prezente masele de aer estice, în zona montană (M -ții Apuseni), se formează viituri
excepționale și de aceea la stațiile de pe Someșul Mic s -au înregistrat valori ale scurgerii destul de
ridicate.
Caracteristicile fizico -geografice ale bazinului Someș pot influența procesele de scurgere:
relieful, solurile, vegetația; de asemenea condițiile climatice ale bazinului au efect asupra scurgerii:
temperatura aerului, topireaz zăpezii, intensitatea și durata ploilor etc.
Relieful bazinulu i este principalul factor care contribuie la procesul scurgerii maxime prin
crearea zonalității verticale a umidității sau direct prin pantă, expoziția versanților față de frontul de
ploaie, etc.
Omul, de asemenea are o influență asupra scurgerii maxime, d atorită diferitelor aspecte ale
activitații sale.

34

4.4.CONDIȚIILE GENERATOARE ALE VIITURII

4.4.1. Caracteristici ale viiturilor din Dealurile Clujului și Dejului

Inundațiile din bazinul hidrogafic Someș sunt provocate de mai mulți factori : factorul
climatic, factorul hidrografic și factorul geomorfologic .
Bazinul Someșului Mic se află într -o regiune climatică care se caracterizează prin veri
răcoroase și ierni puțin aspre. Temperatura anuală variază între 8 -9.5 ș C iar amplitudinil e de
temperatură variază între 22 -24 ș C. În luna ianuarie sunt cele mai scăzute temperaturi iar în luna iulie,
temperatura medie variază între 19 -21ș C. (Probleme de Geografie, vol. V)
„Precipitațiile din această regiune climatică prezintă tipul de variaț ie continental cu un singur
maxim în luna iunie. În timpul iernii, ele scad sub formă de zăpadă. Urmărind harta izohietelor în
bazinul Someșului Mic, observăm că în amonte, la izvoarele Someșului Rece și ale Someșului Cald,
precipitațiile ating 900 mm și c hiar 1000 mm anual, această regiune fiind una din cele mai bogate în
precipitații. În restul bazinului, pe măsură ce ne deplasăm spre conflunența Someșului Mic cu Someșul
Mare, precipitațiile scad, fără să atingă o valoare mai mică de 700 mm. Rezultă de ai ci că Someșul
Mic are un regim de alimentare pluvionival și în lunile de primăvară, când la precipitații se adaugă
topirea zăpezilor, determină mari inundații în xonele de luncă”. (Probleme de Geografie, vol. V, pg.
166-167)
„Precipitațiile torențiale, în special în lunile de vară, provoacă ridicarea nivelului apelor cu
mult peste etiaj. Astfel, la mira de la Cluj în luna august 1929, nivelul a crescut cu aproape 193 cm,
în iulie 1934, 264 cm, iar la Apahida în iulie 1921 a atins 156 cm”. (Probleme de Geogr afie, vol. V,
pg. 167)
„ Din cercetările efectuate pe teren și din confruntarea datelor obținute la mirele instalate de –
a lungul Someșului Mic și ale afluenților săi principali, rezultă că cele mai mari inundații au avut loc
atunci când precipitațiile boga te coincideau cu perioada de dezgheț, care în regiunea aceasta este la
sfârșitul lunii aprilie și la începutul lunii mai. Astfel, la mira de la Someșul Cald s -au înregistrat 160
cm în aprilie 1932 și 158 cm în aceeași lună a anului 195 ; la Someșul Rece 11 0 cm în mai 1953 ; la
Cluj 394 cm în arpilie 1932 și 283 cm în mai 1942 ; la Apahida 224 cm în aprilie 1932 și 136 cm în
mai 1930, iar la Dej 410 cm în aprilie 1935 și 440 cm în aprilie 1932 ”. (Probleme de Geografie, vol.
V, pg. 167)

35
„Factorul hidrografic influențează frecvența inundațiilor în lunca Someșului Mic prin gradul
puternic de meandrare al râului, care constituie o frână în scurgerea apelor. Zăpoarele de gheață
barează scurgerea la meandre și poduri, ceea ce dă naștere la mari revărsări în aceste puncte. De
asemenea, la viituri mari se produc inundații la confluențele Someșului Mic, cu afluenții săi, în special
cu Căpușul, Lona și Fizeșul. Cele mai mari inundații se produc aval de Cluj, deoarece până la această
localitate Someșul Mic își primește cei mai însemnați afluenți ai săi, urmând ca de aici să curgă pe o
singură albie, astfel că în perioada când aceștia aduc simultan cantități mari de apă, evacuarea se face
cu multă greutate ”. (Probleme de Geografie, vol. V, pg. 168)
Factorul geomorfologic punând accent pe structura geologică, aspectul malurilor, variațiile de
pantă și gradul de aluvionare a râurilor favorizează provocarea inundațiilor. (Probleme de Geografie,
vol. V)
„Până la conflență, cele două râuri(Someșul Cald și Rece) au văi tăiate î n formațiuni rezistente,
cu pante abrupte, cu un profil transversal îngust, ceea ce nu permite crearea unei zone inundabile. De
la confluență, între Gilău și Apahida, caracterul de subsecvență al Someșului Mic determină eroziunea
în malul stâng, care devin e astfel mai înalt ; regiunea inundabilă se întinde spre sud. Începând de la
cotitura Apahidei către Dej, malul drept este mai înalt, astfel că zona inundabilă are o extesiune mai
mare spre vest. Aspectul malurilor variază de -a lungul râului și faptul că a cestea nu sunt consolidate
pe toată lungimea lor, face ca apele să iasă din albia minoră și să inunde de o parte și de alta, în funcție
de înalțimea lor ” . (Probleme de Geografie, vol. V, pg. 167)
„ Variația pantei râului pe porțiunea dintre Gilău și Dej, determină de asemenea frecvența
inundațiilor. Astfel, de la panta accentuată din amonte de Gilău (peste 5 m/km), se trece la 3 m/km
între Gilău și Cluj și la 1.7 m/km între Cluj și Apahida. În acest sector se produc și inundațiile cele
mai frecvente. Pant a redusă determină aluvionarea materialelor transportate de râu, ce provoacă o
înălțare a fundului văii și astfel o ridicare a nivelului apei, care la marile viituri, depășesc malurile și
se revarsă”. (Probleme de Geografie, vol. V, pg. 167 -168)

36
4.4.2.Contextul hidrometeorologic de producere a viituriilor

În bazinul Someșului Mic, grosimea stratului de zăpadă crește treptat din luna noiembrie până
la sfarșitul lunii februarie și descrește treptat în anotimpurile mai calde determinând astfel forma rea
viiturilor.
Scurgerea din bazin este influențată și de zona montană, unde grosimea stratului de zăpadă
este mult mai mare și în timpul primăverii se topește.
De asemenea, factorul hidrografic influențează scurgerea Someșului și -a aflunenților săi prin
gradul puternic de meandrare, care poate fi o frână a scurgerii.
În anul 2010, au avut loc câteva viituri excepționale la următoarele stații : Maia, Luna de Jos,
Dej și Salatiu stații aflate de -o parte și de alta a Someșului Mic.

Fig.30 Variația prec ipitațiilor lichide în anul 2010

Ploaia este un factor meteorologic care are un rol important în formarea viiturilor și -a apelor
mari. În anotimpul rece, cantitatea maximă de precipitațiii înregistrată a fost de 63 mm. În această
perioadă cantitatea este redusă deoarce majoritatea picătu rilor de apă se regăsesc sub formă solidă. 0.020.040.060.080.0100.0120.0140.0160.0180.0200.0PRECIPITAȚII LICHIDE
MAIA LUNA SALATIU Dej

37
Cele mai însemnate cantități de precipitații se înregistrează în zona montană, crescând o dată cu
altitudinea. În lunile cu temperaturi mai ridicate (aprilie, mai, iunie) cantitățile de precipitații sunt mai
ridicate deoarece activitatea ciciclonică islandeză este mai intensă, cantitatea de precipitații depășește
pe întreg teritoriu studiat 40 -45 mm. Luna iunie, este luna cu cele mai ridicate cantități de apă din
timpul anului, deseori regăsindu -se sub formă de av erse. În luna iulie, cantitatea de precipitații, este
mai redusă decât în luna anterioară, dar în zona de podiș, crescând o dată cu altitudinea cantitățile de
precipitații lichide depășesc 60 mm. Datorită prezenței anticiclonului, cantitatea de precipitați i se
reduce în lunile august și septembrie, octombrie. În lunile noiembrie și decembrie, activitatea ciclonică
se intensifică, temperaturile scad și astfel particulele lichide sunt tranformate în precipitații solide .

.

38

4.5.CARACTERISTICILE HIDROLOGICE AL UNDEI DE VIITURĂ

4.5.1.Elementele caracteristice ale undei de viitură

Caracteristicile undelor de viitură produse în anul 2010 au fost analizate la mai multe stații
hidrometrice. Hidrometrii se ocupă cu măsurarea nivelului , a debitel or ( cu morișca sau cu flotorii).
Hidrologii de la Stația Cluj -Napoca au preluat datele de la observatorii hidrometrii pentru a efectua
calcule asupra parametrilor care sunt legați de evoluția viiturilor.
În aceaste cărți, Vladimirescu, L., 197 8; Diaconu, C., Serban, P., 1994 sunt prezentate
următoarele caracteristici ale undei de viitură :
– volumul viiturii: cantitatea de apă care se sc urge în timpul unei viituri
– debitul maxim al hidrografului: reprezintă cea mai mare valoare a debitului
atinsă în timpul unei viituri
– coeficientul de formă : este raportul dintre suprafața hidrografului și suprafața
dreptunghiului circumscris
– durata de creștere a viiturii: reprezintă timpul necesar de la formarea viiturii
până la atingerea valoarii debitului de vârf
– durata de scădere a viiturii : intervalul de timp de l a valoarea cea mai mare a
debitu lui până la terminarea viiturii

39

4.5.2.Analiza hidrologică a undei de viitură

Fig. 31 Hidrograful viiturii din anul 2010

În luna iunie, în data de 23, viitura cea mai mare a atins valoarea de 432 m ³/s, la stația
Salatiu. De asemenea, pentru a se atingea o astfel de valoare a debitului, au fost prezente fenomene
meteorologice periculoase c are au intensificat fenomenul de scurgere.
102030405060708090100110120130140150160170180190200210220230240250260270280290300310320330340350360370380390400410420430440
06/13/10 06/15/10 06/17/10 06/19/10 06/21/10 06/23/10 06/25/10 06/27/10 06/29/10 07/01/10 07/03/10 07/05/10 07/07/10 07/09/10Q(m³/s)
T(zile)RÂUL: SOMEȘUL MIC
ST. HM.: SALATI U
432

40

Fig.32 Hidrograful vii turii din anul 2010

Stația Luna de Jos fiind repartizată pe hartă, în Podișul Someșan, nu depășește valoarea
debitului de 83.4 m ³/s nefiind influențat ca Someșul Mic de zona montană. Valorile ridicate ale
debitelor din această perioadă se datorează cantităților ridicate de precipitații .
0102030405060708090
6/19 6/21 6/23 6/25 6/27 6/29 7/1 7/3 7/5 7/7 7/9
T(zile)RÂUL: LONEA
ST. HM.: LUNA DE JOS Q(m³/s)
83.4

41

Fig.33 Hidrograful viiturii din anul 2010

Stația de la Dej cuprinde cele mai mari valori ale debitelor datorită confluenței Someșului Mic
cu Someșul Mare determinând astfel creșteri de nivel care produc inundații. În anul 2010, tot în luna
decembrie, viitura a depășit cota de pericol având o valoa re a debitului maxim de : 815 m ³/s.
0100200300400500600700800900
12/30 1/1 1/3 1/5 1/7 1/9 1/11 1/13 1/15 1/17RÂUL: SOMEȘ
ST HM.: DEJ
T(zile )

42

Fig.34 Hidrograful viiturii din anul 2010

În luna iunie, cantitatea de precipitații este destul de ridicată datorită circulației maselor de aer
umed, de origine oceanică, de la periferia nordică a anticiclonului Azoric. La stația hidrometrică de
pe râul Olpreț, valoarea debitului maxim a fost de: 40.1 m ³/s.

Tabelul 2. Elementele undei de viitură
Stația hidrometrică Salatiu Luna de Jos Dej Maia
Râul Someșul Mic Lonea Someșul Olpreț
Suprafață bazin(km²) 3588 172 8856 98.5
Lungime(km) 170.4 31.5 134 16
Q max(m³/s) 432 83.359 813.5 40.092
Volum(mil.m³) 84.539 12.446 365.517 4.346
Coeficientul de formă 0.226 0.084 0.311 0.139
Durata de creștere(h) 216 148 65 7
Durata de descreștere(h) 24 344 336 209

051015202530354045
6/19 6/21 6/23 6/25 6/27 6/29 7/1 7/3Q(m³/s) RÂUL: OLPRE Ț
ST HM.: MAIA
T (zile)

43
5.PAGUBE ÎNREGISTRATE ȘI MĂSURI LUATE

5.1.Tipuri de pagube

În general, viituriile pot provoca pagube materiale și umane, degradarea albiilor, a malurilor,
aceste procese se vor intensifica o dată cu durata lungă a acestor viituri. (Tabel 3)
În anul 2010, perioad a analizată de mine, câteva comune localizate în arealul s tudiat au fost
inundate . ( Fig.35, 36 și 37 )
Cantitățile de de apă provenite din precipitații au determinat activarea rapidă a scurgerii de pe
versanți, a torenților care au avut principalul aport a l debitelor, al aluviunilor, pietrișului și plutitorilor.
De asemenea, alte fenomen e meteorologice care au influnențat producerea inundațiilor sunt: orajele,
intensificările vântului și grindina . Toate fenomenele care au participat la provocarea viiturilor, în
anul 2010, s -au desfășurat pe arii extinse afectând tot arealul județului Cluj.
Aceste fenomene periculoase produse în lunie iunie -iulie au determinat pagube la terenuri,
case, poduri/podulețe, drumuri, lucrări hidrotehnice, surse de aliment are cu apă, rețele electrice,
eroziuni de mal, izolarea temporară a unor localiăți.
În anul 2010, au fost înregistrate două vi ctime omenești, în data de 21.06.2010, în jurul orei
20.00, un vehicul în care erau trei persoane a fost transportat de viitură. C ele trei persoane au reușit să
se agațe de crengi pe o durată de cca 2 ore, dar cel mai tânăr nu a putu t să se mai țină de crengi și -a
disparut o dată cu viitura.
La data de 22.06.2010, în jurul orei 14.30, o doamnă învârstă a fost găsită moartă de o vecin ă
care a ieșit din casă să vadă dacă curtea ei a fost inundată.

44

Fig.35 Locuin țe din Gherla afectate de revărsarea Someșului Mic

Fig.36 Terenuri agricole afectate de revărsarea râului Someșul Mic
Sursă : S.G.A. Cluj -Napoca

45

Fig.37 Localități afectate de revărsarea râului Someșul Mic
Sursă : S.G.A. Cluj -Napoca

Tabelul 3 . Situația pagubelor produse la inundațiile din anul 2010
MUNICIIUL, ORAȘUL
COMUNA/LOCALITĂȚI
APARȚINĂTOARE OBIECTE AFECTATE CAUZELE
AFECTĂRII
FIZIC
VALORIC
(mii.lei
RON)
B.H. Someș
1. Municipiul Cluj –
Napoca și afluenții
Localitatea: Cluj-Napoca
 Victime omenești
 Nr. case din
care:inundate,avariate
 Km. DN 1F
 Nr. poduri
 Nr. c -tii hidrot și I.F
(lucrări de regularizare) –
0
34.593
0.00
117.000 – ploi torențiale,
activare scurgeri de pe
versanți, incapacitatea
sistemelor de
canalizare de preluare
ape pluviale
– 5 case cu risc afectate
datorită alunecărilor de
teren
TOTAL 151.593

46

2. Municipiul Dej
r. Someș și afluenții  Victime omenești
 Nr. case din
care:inundate,avariate
 Nr. poduri
 Ha terenuri:
 Ha agricol: 12.0
 Ha fânețe :15.9 –
0
0.00
–
– – ploi torențiale,
activare scurgeri de pe
versanți,
– 1 punte pietonală
distrusă
-1 pod rutier afectat
-12 ha teren agricol
-15.98 ha teren
agricol(fânețe) TOTAL 0.00

3. Comuna Bor șa/v. Borșa
și afluenți
 Victime omenești
 Nr. case din
care:inundate,avariate
 Km DN, DC.
 Ha terenuri

–
400.00
3192.175
–
-ploi torențiale,
activare scurgeri de pe
versanți,
– 75 de persoane izolate
– 5 case în pericol de
prăbușire
-50 de anexe
gospodărești inundate
-refacere șanțuri,
decolmatare podețe
16.000 lei. TOTAL 4542.175

5.2.Măsuri întreprinse

“Începând cu data de 18 iunie 2010, m ăsurile operative au fost coordo nate de către
COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ Cluj, prin grupul de Suport Tehnic
pentru Situații Urgență ( S .G.A Cluj) și Inspectoratul pentru situații de Urgență „Avram Iancu” al
jud. Cluj. Se face precizarea că acțiunile de apărare și măsurile de apărare inițiate la nivel județean cu
începere din 18.06.2010 au continuat și în luna iulie 2010.” (SINTEZĂ PRIVIND APĂRAREA
IMPOTRIVA INUNDAȚIILOR, ACCIDENTEL OR LA CONSTRUCȚIILE HIDROTEHNICE ȘI
POLUĂRILOR ACCIDENTALE DIN JUDEȚUL CLUJ, PERIOADA (18.06.2010 -31.07.2010)

47
Principalele măsuri au constat în:

 patrularea și supravegherea curusurilor de apă de către personalul formațiilor
Sistemului de Gospodărire a Apelor Cluj, a S.G.A, alături de reprezentanții comunităților
locale pentru monitorizarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase
 asigurarea fluxului informațional și operativ decizional
 acordarea de asistență tehnică în luarea unor decizii operative la
COMITETELE LOCALE PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
 intervenția directă a comitetelor locale cu echipe de intervenție, materiale,
mijloace și tehnica în zonele afectate ( scoaterea apei din pivniță, desfundări etc. )
 intervenția directă a S.G.A Cluj Formațiile Gilău, Cluj, Gherla, Bonțida și Dej
cu materiale, mijloace și tehnica pentru protejarea lucrărilor hidrotehnice din administrare,
reparații la echipamente le hidromecanice și asigurarea funcționării lor, intervenții directe în
ajutorul comitetelor locale pentru limitarea efectelor negative datorate deversărilor, stoparea
eroziunilor activate, intervenții cu saci de nisip pentru supraînălțarea de maluri în zo nele
limitrofe locuințelor, gospodăriilor și îndepărtarea plutitorilor și aluviunilor din zonele critice
 intervenția directă a S.D. N. Cluj pe trasee DN, în zonele de drum și de poduri
/ podețe
 în zonele unde au fost inundate case, gospodării, a intervenit personalul din
cadrul Detașamentelor de Pompieri și formațiunile de Protecție Civilă, Poliția locală și formații
a poliției județene cu mijloace și tehnica pentru salavare, evacuarea localnicilor și asigurarea
bunurilor, paza bunurilor și asigurarea ordin ii publice în municipii și -n comunele din județ
afecatate de apele mari și inundații

48
CONCLUZII

Instituțiile: Administrația Națională de Apă Someș -Tisa și Centrul Meteorologic Transilvania
de Nord monitorizează întreg arealul studiat, atât meterol ogic(cu ajutorul pluviometrelor măsoară
cantitatea de precipitații cazută) cât și hidrologic( cu ajutorul hidrometrilor care calculează,
indentifică, evaluează debitele și nivelul râurilor). În aceată zonă: Dealurile Clujului și Dejului sunt
amplasate mai multe stații hidrometeorologice pentru a avea o precizie mai clară a datelor.
În acest areal studiat, principalii factori care au un rol important în formarea regimului
scurgerii sunt cei climatici, determinând variații cantitative și temporale ale resurs elor de apă a râurilor
și-a pârâurilor. Ceilalți factori(relieful, solurile etc) reprezintă fondul general în care se formează
scurgerea. De asemenea, factorul antropic joacă un rol important în regimul hidric.
În luna iunie, județul Cluj a fost traversat de fronturi atmosferice, care se deplasau dinspre V
spre E(NV -SE) având un impact asupra celor trei bazine mari: Crișul Repede, Someș și Someșul Mic.
Fenomenele periculoase generate de aceste fronturi au determinat precipitații sub formă de aversă și
vijelii. Precipitațiile din această regiune climatică prezintă tipul de variație continental cu un singur
maxim în lun a iunie. În timpul iernii, ele cad sub formă de zăpadă. Astfel, stațiile hidrometrice:
Apahida, Cluj -Napoca,Salatiu aflate pe Someșul Mic au un volum de apă destul de ridicat ca valoare
datorită nivelului râului care a crescut prin topirea zăpezii din Munții Apuseni, influențând astfel
scurgerea. Scurgerea înregistrată la stațiile: Aghireș, Borșa, Luna de Jos și Maia de pe afluenții de
stânga a i Someșului mic este mai redusă decât de pe Someșul nefiind influențată de zona montană și
cantitatea de precipitații din Podișul Someșan este de aproximativ 60 mm.
Pe lângă factorul meteorologic: ploaia, un rol important în formarea viiturilor periculoase îl
mai joacă și fenomenul periculos: orajul, care se formează în prezența unui nor Cumulonimbus
determinând intensificări ale vântului și averse de ploaie. Astfel, în bazinul Someșului mic, depășindu –
se altitudinea(997 m) acestuia, au loc scurgeri mai amp le ale râului Someșul Mic.
În anul 2010, în luna iunie s -au format cele mai mari viituri, înregistrate la stațiile următoare:
Maia, de pe râul: Olpreț; Luna de Jos, de pe râul: Lonea și stația Salatiu de pe Someșul Mic, atingând
valori maxime ale debitelor de 40.1 m³/s, 83.4 m³/s, 432 m³/s, reprezentate pe hidrograf.
De aceea, producerea inundațiilor din anul 2010, au avut loc în lunile iunie -iulie, provocând
pagube materiale, sociale și economice. Au fost afectate: case, poduri /podețe, ha de terenuri agricol,
drumuri naționale, ect. și chiar două victime moarte, care au fost luate de apă.

49
De asemenea a fost înregistrată o viitură in timpul rece al anului, mai precis iarna, la stația
hidrometrică: Dej, o valoare destul de rificată pentru acest anotimp, o valoare de: 815 m³/s. Această
viitură nu s -a format doar din cau za creșterii temperaturii ci și datorită confluenței dintre cele două
râuri: Someșul Mic și Someșul Mare.
Personalul din S.G.A. împreună cu Comitetul Județean Pentru Situații de Urgență au luat
măsuri pentru a ajuta populația afectată de aceste viituri cat astrofale și au reparat pagubelor produse
la lucrările hidrotehnice. Aceste măsuri constau în: sprijinul populației pentru reabilitarea zonelor
afectate, refacerea sistemelor de alimentare cu apă și punerea în funcțiune a sistemelor de dirijare a
apelor pl uviale(sanțuri, canale etc.). Pagubele produse și măsurile întreprinse luate au ajuns la un cost
aproximativ de 4.693.768 mii de lei(1 milion de euro).
Legat de pagubele produse și materialele folosite în favoarea refacerii daunelor determinate
de viituril e catastrofale, care au existat, personalul de la Administrația Națională Apele Române
Someș -Tisa vor să amplaseze mai multe stații pluviometrice și hidrometrice pentru a reduce din
costuri și din ravagiile provocate.
În concluzie, fenomenul de scurgere, c are este prezent pe Dealurile Clujului și Dejului fiind
influențat de factorii meteorologici și hidrologici, prezintă valori ridicate ale debitelor pe râul Someșul
Mic. În special, scurgerile de pe versanți au un impact deosebit asupra caselor, anexelor go spodărești,
a drumurilor.

50
BIBLIOGRAFIE

Anitan, I. (1974 ), Scurgerea maximă în bazinul hidrografic Somes , Teză de doctorat,
Univers itatea Babes -Bolyai, Cluj -Napoca
Bilașco, Ștefan (2008), Implementarea S.I.G. în modelarea viiturilor de versant. Studii de caz
în bazinul Someșului Mic , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca
Chiriac, V., Filotti, A., Manoliu, I. A.(1980) – Prevenirea și combaterea inundațiilor . Editura
Ceres, București
Chiriac, Vasile, Filotti, Andrei, Manoliu, Ion A. (1980), Prevenirea și combaterea
inundațiilor , Editura Ceres
Chiriac, Vasile, Filotti, Andrei, Manoliu, Ion A.(1980), Prevenirea și combaterea inundațiilor ,
Editura Ceres
Croitoru, Adina -Eliza (2006), Exces ul de precipitații din Depresiunea Transilvaniei, Editura
Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca.
Diaconu, C și Lăzărescu D (1980), Hidraulică și hidrologie , Manual pentru liceele industriale,
Editura Didactică și Pedagogică, București
Diaconu, C. (1961), În problema coeficientului de variație al scurgerii anuale a râurilor din
România, Studii hidrologice,vol.1, București (pp.25 -44)
Diaconu, C. (1978), Rezerva de apă din stratul de zăpadă, Hidrotehnica, vol.23, nr.1,
București
Diaconu, C.(1994), Sinteze și r egionalizări hidrologice, Editura Tehnică, București
Diaconu, C.,Vârcol, A., L . (1962 ) Unele rezultate ale studiului repartiției scurgerii în timpul
anului la râurile din României. Studii hidrologice, vol.2, București (p.65 -90)
Dumitrescu, S .(1958), Repartiția scurgerii pe sezoane la râurile din
România.Meteorologia,hidrologia și gospodărirea apelor , vol.3, nr.1, București
Iacobi, R.(1933), Hidrografia Ardealului , Sighișoara
Iulica, V.(2004), Clima României , Editura Universitară, București
Grigor P. Pop(2001), Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca
Grigor P. Pop(2007), Județul Cluj , Editura Academiei Române, București

51
Grigor P. Pop(2012), Depresiunea Transilvaniei , Editura Presa Universitară Clujeană, Clu j-
Napoca
Lăzărescu, D., Tuca, I. (1973) – Legătura dintre coeficientul de scurgere global al viiturii și
caracteristicile ploilor și condițiile meteorologice anterioare , în Studii de hidrologie, vol.11,
București
Mociorniță, C.(1961) Unele rezultate ale st udierii scurgerii maxime pluviale pe râurile din
România . Studii hidrologice, vol.11, București, 1961(p.35 -54)
Moldovan, F.(1986), Rolul Munților Apuseni în diferențierea climatică regional a părții de
NV a României, Teză de doctorat, Universitatea Babes -Bolyai, Cluj -Napoca
Mustățea A. (2005), Viituri excepționale pe teritoriul României: geneză și efecte , Teză de
doctorat, Academia Română, București
Pavel, D.(1929), Forțele hidraulice disponibile ale României , București
Pavel, D.(1936), Amenajarea căderilor de apă din România , I.R.E
Platagea, Gh.(1959) Studiul ploilor torențiale pe teritoriul României și influența lor asupra
scurgerii. Meteorologia,hidrologia și gospodărirea apelor, vol.4, nr.4 , București
Săndulache, Al. (1957), Zona inundabilă a Someșului Mic, în Probleme de Geografie, vol. V,
Editura Academiei Republicii Populare Romane, p.165 -178
Selarescu, M., Podani, M.(1993), Apărarea împotriva inundațiilor , Editura Tehnica, București
Sorocovschi, Victor(2002), Hidrologia us catului , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca.
20970, 21057
Șerban, Gh. (2011), Inițiere în G.I.S și aplicații în hidrologie , Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
Șerban, P., Stănescu, V. Al., Roman, P.(1989), Hidrologie dinamică, Editura Tehnică,
București
T. Morariu, Al. Savu(1970), Județul Cluj , Editura Academiei Republicii Socialiste România,
București
Ujvári, I.(1972), Geografia Apelor României , Editura Științifică, București
Vladimirescu, L. (1978), Hidrologie , Editura Did actică și Pedagogică, București
***(1968), Scurgerea aluviunior pe râurile din bazinul Someșului Mic , Editura Academiei
Republicii Socialiste România
***(1987), Geografia României , Editura Academiei Republicii Socialiste România
***(1980), Cluj: Monografie, Editura Sport -Turism, București

52
***(2008), Clima României , Editura Academiei Române, București
***Alina Achim(2010), Viitura din 15 -20 martie 2005 înregistrată pe alfuenții de stânga ai
Someșului Mic , Cluj-Napoca
***(2011), Societatea de Geografie din România , Editura Corpului Didactic Deva, Referate
și Comunicări de Geografie, vol.4
*** https://pe -harta.ro/cluj/ – accesat: 20.05.2019
Notă:
 fotografiile prezentate în cadrul lucrării au fost făcute de către personalul Stației
Hidrologice Cluj în timpul deplasărilor pe teren din timpul viituriilor din anul 2010