F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E [609404]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ -NAPOCA
F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E
S PE CI AL I ZAR E A: G E O G RAFI A T URI S MUL UI

L U C R A R E D E L I C E N Ț Ă

Marketingul organiz ării de evenimente
Studiu de caz: Cluj Capitala Europeană a Tineretului 2015

Coordonator Științific , Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Souca Maria Luiza Peslari Andra

Cluj -Napoca, 2016

2
CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 4
1. MARKETINGUL ORGANIZĂRII EVENIMENTELOR ………………………….. …………………. 6
1.1. Marketing: definiții, etape, funcții ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
1.2. Marketingul evenimentelor ………………………….. ………………………….. …………………………. 7
1.3. Strategia de marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 7
2. PREZENTARE GENERALĂ A ORAȘULUI CLUJ – NAPOCA ………………………….. ……… 13
2.1. Poziția geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 13
2.2. Populația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 14
2.3. Istorie și cultură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 14
2.4. Obiective turistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 16
3. CLUJ CAPITALA EUROPEANĂ A TINERETULUI 2015 ………………………….. ……………. 20
3.1. Proiectul European „Cluj Capitala Europeană a Tineretului” ………………………….. …….. 20
3.2. Calendarul evenimentelor „Cluj Capitala Europeană a Tineretului 2015” ……………….. 23
3.3. Analiza anului 2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 27
3.3.2. Cluj Never Sleeps ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 34
3.3.3. The Color Run ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 36
3.3.4. Marea Hămăceală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 38
3.3.5. Festivalul Mioritmic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 38
4. UNTOLD ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 41
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 56
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 58
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 60

LISTA FIGURILOR

Fig. 1. Poziția strategiei de piață în cadrul politicii de marketing ………………………….. ………………. 8
Fig.2.Sezonalitatea.circulației. turistice………………… …………………..…………………….. 9
Fig. 3. Durata medie de ședere a turiștilor ………………………….. ………………………….. …………………. 9
Fig. 4. Hartă a Județu lui Cluj ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 13
Fig. 5. Piața Unirii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 14
Fig. 6 Palatul Bánffy anul 1690 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 15
Fig. 7. Teatru Național ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 16

3
Fig. 8. Casa Matei Corvin ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 16
Fig. 9. Biserica Romano -Catolica „Sfantul Mihail” ………………………….. ………………………….. ….. 17
Fig. 10. Parcul Central „Simion Barnutiu” ………………………….. ………………………….. ………………. 17
Fig. 11. Bastionul Croitorilor Cluj -Napoca ………………………….. ………………………….. ………………. 18
Fig. 12. Muzeul de Artă Cluj -Napoca ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
Fig. 13. Teatru Național „‟Lucian Blaga‟‟ ………………………….. ………………………….. ………………… 19
Fig. 14. Grădina Botanică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 19
Fig. 15. Totemul Cluj2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 20
Fig. 16. Numărul de activități pe lună (Raportul preliminar Federația SHARE) …………………….. 28
Fig. 17. Numărul de activități pe domenii ………………………….. ………………………….. ………………… 30
Fig. 18. Numărul de turiști de -a lungul anilor ………………………….. ………………………….. …………… 31
Fig. 19. Afi ș Jazz in the Park 2015 ………………………….. ………………………….. …………………………. 33
Fig. 20. The Color Run, Cluj -Napoca ………………………….. ………………………….. ……………………… 37
Fig. 21 Marea Hămăceală, Cluj-Napoca ………………………….. ………………………….. ………………….. 38
Fig. 22. Afiș festivalul Mioritmic ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 39
Fig. 23. Afiș Untold Festival ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 41
Fig. 24. Al doilea afiș realizat de cei de la Federația SHARE ………………………….. …………………. 42
Fig. 25. Primul afiș realizat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 42
Fig. 26. Hartă cu zonele festivalului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 43
Fig. 27. Hartă Festivalul Untold ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 44
Fig. 28 Dimitri Vegas & Like Mike ………………………….. ………………………….. ………………………… 50
Fig. 29. Dimitri Vegas & Like Mike ………………………….. ………………………….. ……………………….. 50
Fig. 30. David Guetta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 50
Fig. 31. David Guetta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 50
Fig. 32. Așa arăta o seară a dj -ului Armin van Buuren ………………………….. ………………………….. . 51
Fig. 33. Avicii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 51
Fig. 34. Armin van Buuren ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 51
Fig. 35. Armin van Buuren ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 51
Fig. 36. Turiștii străini din diferite țări la Untold ………………………….. ………………………….. ………. 52
Fig. 37. Voluntar Untold Festival – Drobotă Mihail Victor ………………………….. …………………….. 52
Fig. 38. Afiș “ Donează sânge! Fii erou!” ………………………….. ………………………….. ………………… 53
Fig. 39 Afiș Untold Cucerește Clujul ………………………….. ………………………….. ………………………. 55

4

Introducere

Lucrarea de licență a pornit din dorința de a vorbi și prezenta ce s -a întâmplat în anul
2015 în Cluj -Napoca. M -a fascinat faptul că orașul Cluj -Napoca a fost Capitala Tineretului 2015
și m-am bucurat să văd cât de multe evenimente s -au desfășurat și cum din ce în ce mai mulți
turiști sunt atrași de acest oraș.
Am ales această temă deoarece mi -a plăcut să particip la multe din activitățile ce s -au
realizat în cadrul programului “Cluj Capitala Europeană a Tineretului” și prezentarea unora
dintre cele mai importante evenimente, pentru mine cel puțin.
Cluj-Napoca se află în partea centrală a Transilv aniei și îmbracă forma unei cetăti,
deoarece acesta e ste înconjurat pe trei părți dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 700 m.
Orașul Cluj-Napoca este plasat la intersecția paralelei 46° 46" N cu meridianul 23° 36" E
fiind situat in zona de legătură d intre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei.
Cluj-Napoca găzduiește numeroase festivaluri și alte manifestări cu caracter socio –
cultural, precum Festivalul International “Lucian Blaga”, Festivalul “Toamna muzicală
clujeană”, Festivalul da nsurilor bărbătești din Transilvania, Festivalul internațional de film
“Transilvania”, Festivalul internațional de animație Puck -Animafest; Zilele municipiului Cluj –
Napoca, Zilele porților deschise, Ziua Europei, Festivalul berii, Festivalul vinului, Fes tivalul de
Teatru Man.In.Fest, târgurile și expozițiile Expo Transilvania, Festivalul Rave Delahoya.
Lucrarea este compusă din două părți: prima parte reprezintă partea de teorie, unde am
vorbit despre marketing dar și despre marketingul evenimentelor cât și despre strategiile de
dezvoltare a orașului Cluj -Napoca împreună cu eventualele oportunități.
În continuarea părții de teorie, am vorbit despre Cluj -Napoca ca poziție geografică,
populația ultimului recensământ realizat. O mică descriere a orașului, cu m era acesta în
vremurile din trecut, istoria acestuia însoțită de o serie de poze inedite.
Ultima parte și nu cea din urmă o prezintă studiul de caz realizat pe programul Cluj
Capitala Europeană a Tineretului. Cluj-Napoca a fost Capitala Europeană a Tiner etului în anul
2015, titlu câștigat prin competiția desfășurată anual, începând cu 2009, de Forumul European de
Tineret la nivelul celor 49 de țări din spațiul european.
Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului este un program extrem de complex
și dinamic, de 365 de zile, dedicat în primul rând sectorului de tineret din Cluj și România.

5
În anul 2015 acesta, fiind Capitală Europeană a Tineretului a avut peste 1.206.000 de
participanți, peste 3500 de activități, 1100 de evenimente și peste 5400 de v oluntari.
Acest titlu de Capitală Europeană a Tineretului a adus orașului Cluj -Napoca un număr
foarte mare de turiști, aceasta fiind o experiență pentru Capitala Culturală Europeană 2021.
Cei din Federația SHARE spun că “ Misiunea Pro gramului Youth@Cluj -Napoca 2015
este de a întări rolul și sprijinul acordat tiner ilor și organizațiilor de tineret și pentru tineret în
participarea activă a acestora în schimbarea societății printr -un proces de dezvoltare urbană
sustenabilă, responsabilă și inclusivă, prin împărtășirea spațiu lui, culturii, puterii, muncii,
bucuriei, viziunii și valorilor europene comune .”
Această parte prezintă și programul pe toate lunile anului 2015, statistici ce priveste
numărul de turiști prezenți în perioada festival ului Untold, a numărului de evenimente, voluntari.
Lucrarea relatează descrierea unor evenimente la care am șuat parte dar și prezentarea
festivalului Untold, cel mai mare festival din România care a câștigat și premiul de Best Major
Festival.

6

1. MARKETINGUL ORGANIZĂRII EVENIMENTELOR

1.1. Marketing : definiții, etape, funcț ii
Marketingul este "un proces social și managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi
obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse și servicii
având o anumită valoare."1
În plus, Philip Kotler definește marketing -ul ca “o act ivitate menită să satisfacă nevoile și
dorințele prin procese de schimbare".2
În concluzie, marketingul este un proces de planificare și realizare a conceptelor noilor
produse, de stabilire a prețului lor, de promovare și distribuție a ideilor, bunurilor ș i serviciilor
pentru a crea schimburi care satisfac obiectivele individuale și organizaționale și crează valoare
pentru client.
Conceptul de marketing turistic se defineș te prin: Cunoaștere -> Previziune ->Acțiune
În timp ce “cunoașterea” și „previziunea ” sunt activități legate de factorii externi ai
întreprinderii turistice, “acțiunea” este legată de activitatea unității respective. Acțiunea capătă
astfel sensul unui proces conștient, obiectiv și nece sar prin care unitatea turistică își adaptează
activita tea la cerinț ele pieței.
Marketingul, în procesul său de dezvoltare a parcurs următoarele etape :
1. Etapa producției în dezvoltarea marketingului
2. Etapa vânzărilor în evoluția marketingului
3. Etapa marketingului propriu -zis
4. Marketingul social și perspectivele dezvoltării acestuia
5. Etapa marketingului strategic relațional
Fucțiile marketingului
1. Funcția premisă – investigarea necesităților de consum, a pieței
2. Funcția de mijloc – conectarea dinamic ă a întreprinderii la meciul social și
economic
3. Funcția obiectiv – satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum
4. Funcția obiectiv – maximizarea eficienței economice a profitului

1 Philip Kotler, Managementul Marketingului , ediția a-III-a, București, Editura Teora , 2003, p.16
2 Ibidem, p. 16.

7
1.2. Marketingul evenimentelor

Marketingul evenimentelor poate fi definit ca modul prin care diferite organizații
guvernamentale, non-guvernamentale, profit și nonprofit pot utiliza comunicarea prin eveniment
pentru a transmite un mesaj publicului extern, reprezentat de stakeholderi, dar și de publicul
intern, reprezentat de către angajați. Acesta include evaluarea, definirea, achizi ția, alocarea,
controlul și analiza timpului, resursele umane și financiare, a produselor, serviciilor, și altor
resurse pentru a se atinge obiectivele. Marketingul evenimentelor presupune totodată
promovarea mărcilor întreprinderii sau a întreprinderii însăși prin asocierea cu o activitate
socială.
Pentru ca evenimentul să fie un succes există trei elemente esentiale:
1. Entertainment ( distracția ) – Este disponibilă peste tot în societatea noastră în
prezent. Dacă acum câțiva ani în urmă oamenii trebui au să facă eforturi mari pentru a se deplasa
la evenimente sportive, teatru, cinematografe, acum oamenii sunt săturați de toate modalitățile
convenționale de distracție pe care le dețin; spre exemplu televiziunea, internetul, radio
2. Excitment (încântarea ) – Acesta este un element cheie pentru a face un eveniment
memorabil. Încântarea poate semnifica lansarea unui nou brand și a unui nou logo la un târg de
vânzare sau la aniversarea asociației
3. Enterprise (întreprinzător) – Reprezintă acea persoană care este pregătită să -și
asume riscuri sau să încerce ceva unic.

1.3. Strategia de marketing

Aceasta este un ansamblu de principii, politici și proceduri necesare orientării politicii de
marketing. În principiu, strategia de marketing desemnează liniile definitorii ale atitudinii și
conduitei întreprinderii în vederea atingerii obiectivelor proiectate.
Strategia nu este același lucru cu politica și tactica. Politica se referă la acele obligații sau
condiții mai mult sau mai puț in perm anente, care au efec t asupra luării de decizii. Tactica
vizează decizii pe termen scurt, făcute atunci câ nd strategia prop usă pentru obie ctivele
marketingului trebuie să -și atingă scopul într -o anumită perioadă de timp.

8

Strategii privind segmentarea pieței
turistice – piața turistică este alcatuită
dintr -o reț ea de segmente, din anumite
categorii de clienț i, ca re au preferințe,
dorițe, necesități și motivaț ii proprii.
Pentru acest motiv piața turistică poate fi
diferențiată pe categorii omogene de tur iști
în vederea elaborarii unor s trategii de
marketing corespunză toare.

Criterii de segmentare a pieței turistice:
a. Criterii sociologice
1. Vârstă
2. Sex
3. Origine
4. Religie
5. Poziție socială, profesie, venit
6. Stare civilă
7. Nivel cultural

b. Criteria de comportament touristic (obiceiuri de călătorie)
1. Felul și destinația voiajului
2. Motivul voiajului/scopul vizitei
3. Dependența turistului de destinație
4. Gradul de fidelitate față de o anumită destinație turistică
5. Numărul și tipul regiunilor vizitate
6. Îndepărtarea față de des tinație
7. Durata sejurului
8. Structura cheltuielilor
9. Perioada călătoriei
10. Cazarea aleasă

(http://www.scritub.com/geografie/turism/STRATE
GII-DE-MARKETING -TURISTI72926.php )
Fig. 1. Poziția strategiei de piață în cadrul politicii
de marketing

9
11. Mijlocul de transport folosit
12. Forma de turism practicată
13. Utilizarea sau nu a unei agenții de turism
14. Dependent turiștilor față de data vacanței
15. Formele de petrecere a timpului liber al turiștilor la locul de sejur3

Strategii de dezvoltare tu ristică a orașului Cluj -Napoca

Cluj-Napoca se poziționează în Europa ca un oraș valoros și reprezentativ din punct de
vedere istoric, cu ltural, educativ și identitar.
Analizând ma i detaliat circulația turistică la nivelul municipiului Cluj -Napoca s -a
constatat existența unui caracter sezonier pronunțat, cu două perioade de vârf pe parcursul unui
an calendaristic: mai – iunie și septembrie – octombrie. După cum se poate observa și p e graficul
următor, în aceste perioade ale anului, circulația turistică la nivelul orașului depășește cu până la
20% media anuală (reprezentată pe grafic la nivelul de 100%), în timp ce în perioadele de
extrasezon, circulația turistică scade până la 35% fa ță de media anuală. Aceasta este o statistică
până în anul 2013, neavând informații mai actuale.

4 Fig. 2. Sezonalitatea circulației turistice Fig. 3. Durata medie de ședere a turiștilor
Sursa datelor: INS , 2013

Direcții strategice în dezvoltarea orașului
 Întărirea/consolidarea capitalului uman local prin creșterea calității vieții
 Asumarea unui parteneriat strategic între comunitate și universitățile clujene

3 Luiza Maria Souca, Marketing in turism (suport de curs ), 2014.
4 Statistici potrivit documentului Proiect de planificare strategică a mun icipiului Cluj -Napoca 2014 -202, material
intocmit de Cristina Bolog, Adrian Bradea, Valentin Toader, 2014

10
 Conștientizarea și valorificarea potențialului de transformare socială și regenerare
urbană al culturii.
 Creșterea implicării sectorului asociativ în sectoare cheie ale comunității și
stimularea parteneriatelor cu alți actori comunitari
 Asumarea consecventă a politicilor și a mesajului multicultural
 Investiții susținute ale comunității în educația preuniversitară
 Dezvoltarea unor mecanisme și instrumente instituționale incluzive și
participative
 Stimularea dinamismului demografic
 Adoptarea și asumarea unei stra tegii de marketing și crearea unei identități a
orașului
 Dezvoltarea unui set de indicatori ai calității vieții și serviciilor care să fie
urmăriți/monitorizați constant
 Creșterea competitivității economiei și a nivelului de bunăstare al comunității
prin: Valorificarea potențialului de clusterizare al economiei locale , utilizarea
noilor tehnologii ca parte integrată a dezvoltării comunității , stimularea politicilor
axate pe inovație si transfer tehnologic in sectorul public si privat , stimularea
industriil or cu potential

Principalele oportunități identificate pentru dezvoltarea turismului în Cluj -Napoca sunt:
 “spiritul și identitatea locală pot fi valorificate prin activități de agrement și
animație turistică (atât în spații interioare cât și exterioare);
 asocierea Cluj – Transilvania;
 Cluj-Napoca se poziționează ca un oraș valoros din punctul de vedere al tradiției
urbanității (roman – medieval – baroc – interbelic – comunist – actual);
 valorificarea caracterului multicultural și multietnic;
 diversitatea confesională (ortodoxism, romano -catolicism, greco -catolicism,
protestantism etc.); tradiția parcursului istoric și a istoriei urbane a orașului;
 istoria punctuală și evenimențială;
 în anul 2015, Cluj -Napoca va fi Capitala Europeană a Tineretului și prin a cest
eveniment se pot implementa, sprijini și permanentiza anumite proiecte cu impact
major asupra turismului local;
 municipiul beneficiază de o expunere și promovare puternică din partea diverselor
organizații și instituții de cultură, fiind oraș candidat la titlul de Capitală Culturală
Europeană;

11
 creșterea turismului intern (turiștii conaționali) în Cluj -Napoca și zona
metropolitană;
 Cluj-Napoca poate deveni o destinație de evenimente (festivaluri, congrese,
conferințe, evenimente culturale reprezentative ) având în vedere evoluția pozitivă
a evenimentelor organizate în ultimii ani în oraș;
 poziționarea geografică ce permite realizarea de trasee și itinerarii turistice de tip
stea, cu punct central în Cluj -Napoca;
 direcțiile de finanțare din diverse surse, pentru restaurarea patrimoniului material;
 serviciile de poliție turistică existente în destinațiile europene care poziționează
prioritar turismul ca activitate economică generatoare de venituri și îl protejează,
reprezintă o bună practică ce poate fi implementată și în Cluj Napoca;
 valorificarea legendelor orașului (unele dintre ele nefiind cunoscute nici de către
localnici) și a valorilor imateriale ale orașului: oraș roman, medieval, modern;
 recunoașterea la nivel internațional a sectorului medical d in Cluj -Napoca poate
asigura premisele dezvoltării turismului medical în condițiile în care cetățenii
Uniunii Europene au posibilitatea decontării cheltuielile medicale realizate într -o
altă țară decât cea de origine, potrivit legislațiilor naționale în ță rile de origine ale
acestora;
 gastronomia locală poate reprezenta un element de identitate din punct de vedere
turistic pentru Cluj -Napoca. Preparate precum varza a la Cluj, lucscos -ul,
vargabeles, platourile reci din care nu lipsește slăninuța afumată, br ânza și ceapa
pot reprezenta elemente de referință pentru orice turist care ne vizitează orașul;
 asociațiile care promovează gastronomia locală și consumul produselor ecologice;
 Proiect de planificare strategică a municipiului Cluj-Napoca 2014 -2020 -Turism –
12
 viața de noapte din Cluj -Napoca este percepută atât de către oamenii de afaceri
cât și de către locuitorii municipiului ca reprezentând un atu care ar putea fi
valorificat și din punct de vedere turistic. Statutul de centru universitar oferă
municipiul ui atmosfera unui oraș tânăr, dinamic, cult în care, pe lângă
oportunitățile de muncă și afaceri, se poate oricând petrece într -un mod agreabil
timpul liber.
 Asociația Meșterilor Populari Clujeni, care reunește peste 180 de meșteri,
producători și păstrăto ri de tradiții în realizarea produselor tradiționale –
produsele realizate de către aceștia putând reprezenta suveniruri pentru turiști
(produse autentice), contribuind la promovarea municipiul ca destinație turistică;

12
 turismul activ: turism ecvestru, cicl oturism, drumeție, escaladă și alergare
montană, activități disponibile în diverse forme de organizare;
 serviciile profesionale de ghidaj turistic;
 dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj va
permite aterizarea unor avioane cu o capacitate mai mare, crescând atât
importanța municipiului Cluj -Napoca ca destinație turistică și de afaceri cât și
fluxul de persoane;
 dezvoltarea mijloacelor TIC permite îmbunătățirea gradului de informare a
vizitatorilor asupra oportunităților tur istice pe care municipiul le oferă. Este
fezabilă dezvoltarea unor aplicații de realitate augmentată, a unor ghiduri turistice
audio sau a unor platforme informatice care să încorporeze întreaga ofertă
turistică;
 oferirea unor funcții alternative spațiilor existente din oraș (cinematografe, teatre,
alte clădiri).”5

5 Material întocmit de Cristina Bolog, Adrian Bradea, Valentin Toader, Proiect de planificare strategică a
municipiului Cluj -Napoca 2014 -2020, 2014

13

2. PREZ ENTARE GENERALĂ A ORAȘULUI CLUJ – NAPOCA

2.1. Poziția geografică

Orașul Cluj -Napoca se află în partea centrală a Transilvaniei, ocupând o suprafață de
179,5 km2.
Aspectul orașului
îmbracă forma unei
cetăti, deoarece acesta
este înconjurat pe trei
părți dealuri și coline
cu înălțimi între 500 și
700 m.
Cluj-Napoca este
plasat la intersecția
paralelei 46° 46" N cu
meridianul 23° 36" E
fiind situat in zona de
legătură dintre Munții
Apuseni, Podișul
Someșan și Câmpia
Transilvaniei.
Se înti nde pe
văile râurilor Someșul
Mic și Nadas și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului,
Borhanciului și Popii.
La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful
Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câm pia Someșană, iar la nordul
orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vâ rful Dealul
Melcul ui (617 m), Techintau (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealu l
Hoia (506 m), Dealul Gârbaului (570 m). Iar î n interior iorul orașului se află Dealul Calvaria și
Dealul Cetăț uia.

Fig. 4. Hartă a Județului Cluj
(https://www.google.ro /image )

14
Clima orașului este una de tip continental moderată, verile sunt călduroase, iar iernile în
general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anu ală din aer este cca. 8,2 °C, iar media
precipitațiilor anuale atinge 663 mm. Clima este influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar
toamna și iarna și de influențele atlantice de la vest.

2.2. Populația
Conform ultimului recensământ din 2011 , s-a cons tatat că orașul Cluj -Napoca ajungea la
324.576 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,71%). Principalele minorități sunt
cele de maghiari (15,27%) și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație, apartenența etnică nu
este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar
există și minorități de reformați (9,73%), romano -catolici (4,6%), greco -catolici (4,36%),
penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație, nu este cuno scută
apartenența confesională.

2.3. Istorie și cultură
Municipiul Cluj-Napoca a apărut între dealurile depresiunii transilvane, în valea
Someșului, ca urmare a cuceririi Daciei de către romani. După veacurile migrațiilor, renașterea
orașului a avut loc după cucerirea de către maghiari a „țării de dincolo de păduri” – Ultrasilvania
/ Transilvania (Erdő, Ardeal). Sașii colonizați aici de regii dinastiei arpadiene au întemeiat
așezări urbane întărite, denumind provincia „Țara celor șapte cetăți” (Siebenbürgen). Întăriturile
cu rol militar defensiv care închideau valea în fața eventualilor atacatori au dat numele medieval
latin de Clusium, căruia i -au
corespuns denumirea
germană de Klausenburg –
evocatoare poate și pentru un
personaj întemeietor mitic,
Klaus –, cea maghiară
Kolozsvár și cea românească
de Cluj.
În vremea lui Mathia
Corvin, Clujul a beneficiat de
statutul de oraș liber regesc,
afirmându -se prin producția

(http://www.turistderomania.ro/locuri -de-
vizitat/in/transilvania/judetul -cluj/ )
Fig. 5. Piața Unirii

15
viticolă și pe plan comercial. Ca recunoaștere a valorii sale urbanistice, economice, politice și
spiritual -culturale, așezarea a fost desemnată drept „orașul comoară” al regatului.
De asemenea, p ână în sec. XVII, majoritatea populației sale a fost săsească, abia după
această dată orașul devenind locuit preponderent de populația de limbă maghiară.
„Vechiul oraș” (Ovár), respectiv centrul orașului din zilele noastre, etalându -și clădirile
religioase și civile gotice, a devenit în această perioadă un loc al arhitecturii renascentiste.
Inițiativa principelui catolic Ștefan Báthory a condus la întemeierea la Cluj, de către i ezuiți, a
primului colegiu de rang universitar din Transilvania.
Barocul și iluminismul
– dezvoltate după intrarea
Transilvaniei sub stăpânirea
austriacă (1690) – s-au
manifestat nu doar ca mișcări
de idei, ci și în stilul
arhitectonic al unor palate,
precum Palatul Bánffy, actualul
sediu al Muzeului de Artă.
Atmosfera epocii luminilor este
cel mai bine evocată în Piața
Muzeului, unde vechea biserică a mănăstirii franciscane, la origini romanică, dar cu reveniri
gotice și baroce, coexistă cu casa oculistului român Mol nar-Piuariu și cu obeliscul imperial
ridicat în amintirea vizitei împăratului Francisc I în oraș.
Modernizarea Clujul de-a lungul timpului a dus la aspectul de un habitat urban cochet și
select. Amprentele inconfundabile ale orașului sunt: curțile profunde , pivnițele renascentiste și
timpuriu moderne – valorizate astăzi ca sedii ale unor localuri atractive –, clădirile cu turn.
Teatrul Național, str. Eroilor, ambianța stradală a centrului au conferit orașului aspectul elegant
și rațional moștenit până astăz i. Emblematică rămâne piața centrală, străjuită de statuia ecvestră a
regelui Mathia Corvin, de palatele nobililor maghiari și de prezența Hotelului Continental care,
împreună, oferă o armonioasă imagine a arhitecturii baroce, ottocentiste și art nouveau.
Integrarea Transilvaniei în componența României (1918), a permis afirmarea de noi
tendințe urbanistice. Construirea catedralei ortodoxe a transformat actuala piață Avram Iancu
într-un loc central al orașului.
Instalarea la cârma României a comuniștilor (1 947) pentru o jumătate de secol a însemnat
în istoria orașului apariția cartierelor compacte de blocuri, brăzdate de artere ample, intens
circulate, precum în Mănăștur, Mărăști sau în Zorilor. Ele sunt imaginea arhitecturală a

(http://www.turistderomania.ro/locuri -de
vizitat/in/transilvania/judetul -cluj/ )
Fig. 6 Palatul Bánffy anul 1690

16
opțiunilor ideologice comunis te: masificarea, uniformizarea, dorința de supraveghere
polițienească și comunitarismul tezist marxist.
Cluj-Napoca este un
oraș cultural prin prisma
evenimentelor organizate la
teatre, filarmonica. De
asemenea Cluj -Napoca deține
si muzee care adapostesc
numeroase exponate din
timpuri vechi, spații și galerii
de artă, galeria Quadro. Să nu
uităm faptul ca acest oraș este
bogat și prin numeroasele sale
librării, anticariate și biblioteci.

2.4. Obiective turistice

Cluj-Napoca este comoara Transilvaniei după cum mulți îl numesc a șa, mai jos voi
prezenta câteva obiective turistice din acest minunat oraș pe care turistii le pot vizita.
Casa Matei Corvin sau "Casa Mehffy" este o clădire de factură orașenească î n stil gotic
din secolul al XV -lea. În această casă care
era considerată în acea vreme hanul
orașului, s-a născut la 23 februarie 1443,
Matei Corvin, fiul ma relui voievod al
Transilvaniei, Ioan de Hunedoara. Matei
Corvin a fost cel mai mare rege al Ungariei
(1458 -1490 ). Casa Matei a avut diverse
destinaț ii, printr e care cea de colegiu, dar a
adăpostit și colecțiile etnografice ale
Societăț ii Carpatine Ardelene .
De-a lungul timpului, Casa Matei Corvin a suferit num eroase transformări și modifică ri
adaptate noilor stiluri ahitecturale. Începând din anul 1849, în incinta clădirii a fost amenajat
spitalul militar, în timp ce condamnații erau închiși în subsol.

(https://cluj.com/categorii/obiective -turistice/ )

(http://www.turistderomania.ro/locuri -de-
vizitat/in/ transilvania/judetul -cluj/ )
Fig. 7. Teatru Național
Fig. 8. Casa Matei Corvin

17
Biserica Romano -Catolica „Sfantul Mihail" este situată în Piața Unirii, aceasta este una
dintre cele mai impunătoare edificii
gotice din țara noastră, biserica a fost
construită aproximativ între anii 1350 ș i
1480 . Portalul principal, sculptat în
1444 în stil gotic, se termină cu o
acoladă înaltă prezentând în partea
centrală imaginea sculptată a
arhanghelului Mih ail. Turnul de pe
fatada nordică a fost construit între
1834 -1863 în stil neogotic, î nalt de 80
de metri, inclusiv crucea. Deosebite
sunt și decoraț iunile interioare și exterioare, precum ș i amvonul cu scul pturi baroce. O realizare
excepțională este portalul renascentist al sacris tiei (1528) cu motive italiene și o puternică
influență sud -germană .

Parcul Central „Simion Barnutiu” este unul dintre principalele locuri de recreere din
Cluj-Napoca, fiin d situat pe malul
Somesului Mic având o vechime de peste
180 de ani. Istoria acestui parc începe în
anul 1827, când Asociația de Binefacere a
Femeilor a î nchiriat terenul cu scopul de a
înființa un loc de recreaț ie. Parcu l a fost
deschis publicului la î nceputul anilor '30 ai
secolului a l XIX -lea, având iniț ial numele
de Parcul Poporului. În parc se află statuile
lui Li viu Rebreanu și George Cosbuc,
ridicate la sfârșitul anilor 1960 și clădirea
Secției de Pictură a Universității de Arte ș i Design „Ion Andreescu".

(https://cluj.com/categorii/obiective -turistice/ )

(https://cluj.com/categorii/obiective -turistice/ )
Fig. 9. Biserica Romano -Catolica „Sfantul Mihail”
Fig. 10. Parcul Central „Simion Barnutiu”

18
Bastionul Croitorilor a fost construit pe colțul sud -estic al zidului de apă rare a orașului,
după anul 1405, ca urmare a privilegiilor acordate de regele Sigismund de Luxemburg. De-a
lungul timpului, Turnul a fost distrus
de mai multe ori respectiv în anii:
1551 -1553, 1601, 1627,1707).
Forma actuală a fost dată de ultima
mare reconstruc ție din anii 1709 –
1711, fă cuta de austrieci . Turnul a
mai fost restaurat în perioada 1956 –
1957, când s -a încercat deschider ea
unui muzeu de istorie al oraș ului
Cluj, lucru interzis de au toritățile
comuniste, î n anul 1959.
În fața turnului a fost amplasată statuia lui Baba Novac acesta a fost gene ralul lui Mihai
Viteazul, ucis î n anul 1600.

Muzeul de artă – Palatul Banffy a fost înființat ca instituție în anul 1951, muzeul
funcționează din anul 1956 în Palatul Banffy fiind o clă dire baroc ă constituită pe baza planurilo r
arhitectului J. E. Blaumann, între 1774 – 1785, având destinația de reședință a guvernatorului
Transilvaniei.
Calitatea manifestărilor
organizate de către Muzeul de Artă
Cluj-Napoca a fost recompensată în
ultimii ani cu premii naț ionale
acordate de Ministerul Culturii ș i
Cultelor pentru expozițiile cultura ș i
arta armenea sca la Gherla, Abosi
Nagy Bela și Avangarda din
România în colecț ii clujene.

(https://cluj.com/categorii/obiective -turistice/ )

(https://cluj.com/cat egorii/obiective -turistice/ )
Fig. 11. Bastionul Croitorilor Cluj -Napoca
Fig. 12. Muzeul de Artă Cluj -Napoca

19
Clădirea care adăpostește
Teatrul Național "Lucian Blaga" și
Opera Română a fost ridicată î ntre
1904 -1906. Sala dispune de 928 de
locuri și este realizată î n stil neobaroc,
cu inflexiuni stilistice inspirate de
secesionism în decorarea holului.
Din anul 1919 aici funcționează
Teatrul Național și Opera Română .
Opera Nationala Romana Cluj-
Napoca este prima instituție lirico –
dramatică de stat din Româ nia.

Grădina Botanică din Cluj este o instituție științifică, didactică și educativă, subordonată
Universității Babeș -Bolyai. Grădina Botanică este împăr țită în mai multe compartim ente:
ornamental, fitogeografic,
sistematic, economic și medicinal.
Sectorul ornamental găzduiește,
în funcție de sezon, multitudinea
speciilor și varietăților de plante
care au calitatea de a fi, prin
excelență, decorative .
În cadrul compartimentului
fitogeografic, o rientul este
reprezentat de grădina japoneză
aranjată în stilul tradițional "gyo –
no-niwa" care cuprinde elemente
de peisaj specifice.
Compartimentul sistematic este unul dintre cele mai importante ale grădinii acoperind o
suprafață de 4 ha și cuprinzând cele mai importante familii de plante.
Sectorul economic grupează plantele după modul lor de utilizare în: plante alimentare,
tehnice, furajere, melifere și tinctoria le.
Grădina Botanică clujeană deține un sector al plantelor medicinale. Aici se cultivă atât
plante de leac tradiționale, utilizate de poporul român, cât și cele cuprinse în Farmacopeea
Română.

(https://cluj.com/categorii/obiective -turistice/ )

( sursă proprie a autorului)
Fig. 13. Teatru Național „‟Lucian Blaga‟‟
Fig. 14. Grădina Botanică

20

3. CLUJ CAPITALA EUROPEANĂ A TINERETULUI 2015

3.1. Proiectul E urope an „Cluj Capitala Europeană a Tineretului”
Cluj-Napoca a fost Capitala Europeană a Tineretului în anul 2015, titlu câștigat prin
competiția desfășurată anual, începând cu 2009, de Forumul European de Tineret la nivelul celor
49 de țări din spațiul european.
Cluj-Napoca 2015 Capitala European ă a Tineretului este un program extrem de complex
și dinamic, de 365 de zile, dedicat în primul rând sectorului de tineret din Cluj și România.
„Misiunea Pro gramului Youth@Cluj -Napoca 20 15 este de a întări rolul și sprijinul
acordat tinerilor și organizațiilor de tineret și pentru tineret în participarea activă a acestora în
schimbarea societății printr -un proces de dezvoltare urbană sustenabilă, responsabilă și inclusivă,
prin împărtășir ea spațiu lui, culturii, puterii, muncii, bucuriei, viziunii și valorilor europene
comune, abordând t eme precum responsabilizarea și susținerea tineri lor, mobilitatea, informarea
și dialogul structurat în cadrul unui program de un an în Cluj -Napoca. ”6
Capitala Europeană de Tineret este titlul acordat unui oraș european pentru un an, timp
în care i se va acorda șansa de a prezenta, printr -un program multi -direcțional, viața și
dezvoltarea orașului din punct de vedere tineresc pe plan cultural, social, po litic, economic.
Inițiativa programului capitalei încurajează implementarea ideilor noi și proiectelor inovative
relative la participarea activă a tinerilor în societate ce urmăresc să prezinte un model pentru
dezvoltarea viitoare a politicilor de tineret din alte municipalități europene.
Mesajele din acest totem sunt
exprimate prin cuvinte cheie, în cele cinci
limbi oficiale ale Capitalei Europene a
Tineretului și expuse în 63 de casete.
“Creativitate, inovație, artă sau educație
sunt doar câteva exemple dintre cuvintele
incluse în Totemul Cluj 2015, 13 sunt în
engleză, 14 în română, 12 în m aghiară, 11
în franceză și 11 în germană”, potrivit celor
spuse de cei de la Youth@Cluj -Napoca 2015.

6 Federa ția SHARE, Raport preliminar Cluj2015 , 2015.

(http://citynews.ro/eveniment/totemul -cluj-2015 )
Fig. 15. Totemul Cluj2015

21
Celelate două casete includ inima, simbol al comunității „I love Cluj”, și „2021”, anul în
care un oraș din România va fi gazda Capitalei Europeane a Cultu rii.
„Cea mai importantă realizare a Capitalei Europene a Tineretului a fost, din perspectiva
mea, activarea tinerilor ”.7

Perspective la nivel Național
„Pentru mine, să fiu președintele organizației care pune în mișcare tot acest program a
fost mai mult decât o oportunitate, este un privilegiu. Din punct de vedere organizatoric, consider
că "o capitală" e de ajuns în viața unui om. Spun asta deoarece a fost o experiență intensă ce a
implicat muncă, sacrificii și timp dedicate unei singure cauze: tineretul să devină prioritate
orizontală. Datorită echipei, a prietenilor, a rezultatelor și a impactului, a meritat. Experiențele
pozitive, cunoștințele acumulate și plăcerea de a munci alături de tin eri extraordinari din mai
multe domenii eclipsează munca, nervi i, sacrificiile, stresul cauzat de complexitatea unui
asemenea proiect.
Am reușit împreună, în condiții de multe ori vitrege, să ducem la bun sfârșit un proiect
care a luat naștere în jurul comunităților coagulate de ONG -urile clujene studențești și de tin eret.
Nu am primit nimic gratis, am muncit zile, luni, ani, anticipat și voluntar, a trebuit să
demonstrăm că merităm și doar după aceea am primit susținere.
Aș vrea să pot împărtăși experiența de a participa la un training de formare ca și tânăr, de
a par ticipa la o conferință, de a fi voluntar, de a organiza un proiect pentru colegii mei sau pentru
tineri pe care nu i -am cunoscut niciodată, de a face o diferență prin munca mea – doar pentru că
pot și nu pentru un câștig material.
Aș dori să le arăt tineri lor cum în acești ani am reușit împre ună să schimbăm mentalități,
să construim sisteme de dezvoltare și proiecte pentru tineri, cum am facut viața multor tineri mai
bună, însă toate acestea s -au reflectat deja și vor fi percepute la nivelul întregii comuni tăți
clujene, în timp.
Cea mai mare bucurie pentru mine a fost să văd tineri din alte medii, câteodată
concurente, care și -au unit forțele alături de echipa Federației Share Cluj -Napoca pentru ca,
împreună, să ducem la bun sfârșit proiecte pe care singuri nu am fi reușit niciodată. Am învățat,
am crescut, ne -am dezvoltat, am devenit mai puternici, împreună. ”8

7 Conform Mihaela Savin, secretar general Federația SHARE Cluj -Napoca .
8 Conform Vlad Pop , președinte Federația SHARE Cluj -Napoca .

22
Perspective la nivel internaț ional
„Capitala Europeană a Tineretului din acest an este orașul românesc Cluj-Napoca, din
inima Transilvaniei. Susțin misiunea lor și îi încurajez pe tineri să participle activ și să conducă
societatea către un viitor mai bun pentru ei ș i pentru copiii lor. Este vorba de talent, despre a
conecta tineretul și a transmite un mesaj pozitiv tinerilor. Sunteți tineri europeni , ajutați -ne să
construim o Europă mai bună. ”9
Promovarea a fost realizată online și offline. Cea online a fost realizată prin intermediul
Webului oficial Cluj2015 ( www.Cluj2015.eu ) aici s -au constatat următoarele statistici privin d
persoanele ce accesau site -ul:
“ ”10
Un alt mod de promovare este News letter -ul Cluj 2015, site -uri de socializare cum ar fi:
Facebook, Instagram, Tweeter.
Iar promovarea offline a fost f ăcută prin inter mediul tv -ului, radio, organizațiile
Federației SHARE, materiale vizuale. Statistic vorbind au fost realizate:
 “70.000+ broșuri lunare
 3.000+ afișe săptămânale
 60.000+ pliante
 50.000+ alte materiale de promovare
 15.000+ apariții media
 100+ Youth Zones
 40+ Newsletter”11

9 Conform Martin Schultz , președintele Parlamentului European .
10 Statistici conform Raportului preliminar Cluj2015 – Federația SHARE , 2015
11 Statistici c onform Raportului preliminar Cluj2015 – Federația SHARE , 2015

23

3.2. Calendarul evenimentelor „Cluj Capitala Europeană a Tineretului
2015”

De-a lungul anului 2015 s -au manifestat în fiecare lună diferite evenimente, unele mai
interesante altele mai puțin interesante tinerilor. Câteva dintre acestea sunt:
IANUARIE
 Revelion C luj 2015
 Letshow – Hungarian Opera – 4.01.2015
 IOM – access project – întâlnire națională -International Organization for
Migration și Federația Share Cluj -Napoca – 14.01.2015
 Club de lectură -Vocea cititorului – Cărțile pe Față – 15.01. 2015
 Luna tinerilor muzicieni – Filarminica Transilvania – 23.01.2015
 Unirea P rincipatelor Romane – Primăria Cluj Napoca – 24.01.2015
 Proiectul Hoia -Baciu – 30.01.2015
 Concert Arnaud Fleurent -Didier – Institutul Francez Cluj – 31.01.2015

FEBRUARIE
 Cultural Bus – ITMR – 01.02.2015
 Mindcoding – Concurs internațional de programare – Societatea Hermes –
12.02.2015
 Spiel Mit! -Jocuri de societate – Centrul Cultural German – 13.02.2015
 Proiecț ie de film ”Valea Plângerii” – DAY 15 – 15.02.2015
 Față-n față – față-n față team – 23.02.2015
 Matthias #572 – Slam Poetry Transylvania – 23.02.2015
 Learn2lead Conference – Colegiul Tehnic Ana Aslan – 25.02.2015
 British Documentary – British Council – 27.02.2015
 12 oameni furioși – Teatrul Naț ional Cluj -Napoca – 28.02.2015

MARTIE
 Mental comedy with Vlad Grigorescu – La Cizmărie – 1.03.2015
 Nestle Career Conference – Federa ția Share Cluj -Napoca și Nestle România –
02.03.2015
 Youth meeting 2 – Federaț ia Share – 05.03.2015
 My money week – Transylvania Colle ge – 09.03.2015

24
 Jobshop – Best Cluj -Napoca – 15.03.2015
 Riuf – Romanian International University Fair – Educativa – 17.03.2015
 Creierul în adolescență: pubertate ș i maturitate – Laboratorul de Neuroștiințe
Cognitive – 20.03.2015
 Atelier de gă tit – ASTRU Cluj Studenți – 24.03.2015
 Serile de Leadership – Fundația Leaders – 27.03.2015
 Festival Basarabia – GIB – 28.03.2015

APRILIE
 Congresul Național al Studenților F armaciști în Romania – Organizaț ia
Studenților F armaciști Cluj-Napoca – 01.04.2015
 Adunarea generală A.N.O.S.R – 03.04.2015
 Campionatului Național de Fotbal American – Cluj Crusaders – 5.04.2015
 Zilele evelui clujean – Consiliul Judetean al Elevilor Cluj – 06.04.2015
 Maratonul International Cluj -Napoca – Runners Club – 19.04.2015
 International Co uncil Meeting (ICM) – ELSA – 19 – 26.04.2015
 Seară culturală olandeză – 24-25.04.2015
 International Jazz Day – Transylvania Cultural Community – 30.04.2015

MAI
 Cercul de Donatori Cluj (CDC) – Fundația comunitară Cluj – 1.05.2015
 Free Guide Tour – Cluj Guided Tours – 01.05 -31.10.2015
 Proiectul “Clean Cluj” – Fundația Karoly Gaspar – 6-7.05.2015
 Zilele studențești KMDSZ – KMDSZ – 6-10.05.2015
 Congresul studenț ilor din România – Uniunea Studenților din România –
7.05.2015
 Cum să creezi un afiș modern – 13.05.2015
 Zi*le de turism – Organizația Studenților pentru Turismul R omânesc – 17.05.2015
 Festivalul Internaț ional de dans contemporan – Asociația Steps / Fundația
Europeană pentru Cultura Urbană – 20-21.05.2015

IUNIE
 Transilvania International Film Festiv al – Asociația pentru promovarea filmului
românesc (APFR) – 27.05 – 05.06. 2015
 Refresh the Park – Marea hămăceală – 3.06.2015

25
 River Fest – 12-14.06.2015
 The Color R un – Kick Off și Runners C lub – 13.06.2015
 Concert Caritabil – The Romanian Maltese Relief Service & Zorki Photo Café –
14.06.2015
 Ziua Muntelui la Cluj – EKE – 20.06.2015
 Cluj Never Sleeps, Înapoi î n viitor – Asociația Culturală ORIGO Egyesület –
20.06.2015
 Concert "Imnuri vechi si noi" – Armonix Association – 24.06.2015
 Electric Castle Festiva l – Boiler Events – 25.06.2015

IULIE
 Târgul Universităților din România în Chișină u – GIB – 1.07.2015
 Marea Hămăceală – Damaris Cosma – 4.07.2015
 Alandala Rooftop Party – Alandala Events – 4.07.2015
 Best Summer Course – Best Cluj -Napoca – 7.07.2015
 Salsa in the Park – Fiesta Cubana – 12.07.2015
 Universități de vară pentru elevi – OSUT – 14.07.2015
 "Creatori de viitor – Champions United 2015" – Asociaț ia 11even – 17-23.07.2015
 Jazz in the Park – Fapte – 29.06 -5.07.2015
 Connector 2015 – Agenția Națională pen tru Programe Comunitare în Domeniul
Educației și Formării Profesionale – 1.07.2015
 Youth Sings – Federația Share Cluj -Napoca, Beard Brothers, The Sisterhood –
8.07.2015
 Untold Festival – 30.07 -2.08.2015

AUGUST
 Festivalul Prieteniei – Asociația Cercetașii Munților – 2.08.2015
 Coolturban – Transylvania.Youth.Culture – 7.08.2015
 Catch a smile day – Youth Edition – Beard Brothers &The Sisterhood –
07.08.2015
 Green Sensation Festival 2015 – Green Sensation – 14.08.2015
 Pavilonul de tineret la zilele culturale maghiare din Cluj 20 -23.08.2015
 Cinemateca – Asociaț ia Clujul de altadata – 25.08.2015
 Quartfest – Theatre Impossible Association -28.08.2015
 Tradition Now – TIMAF – 30.08.2015

26
 Festivalul George Enescu – Grand Cinema&More, Cinema Victoria – 30.08.2015

SEPTEMBRIE
 Berăria Culturală – 3.09.2015
 Defineschool – Young Team – 5.09.2015
 Histrioni ada liceenilor – Consiliul Județ ean al Elevilor Cluj – 8.09.2015
 Business Smart School – Organizația Studenților Economiști – 13.09.2015
 Concert Moby Dick&Black – Napo calipsa E vents – 16.09.2015
 Crosul Companiilor – Runners Club – 20.09.2015
 Spectacolul celebrului cor al armatei roșii – Asociația Culturală S pectaculis –
21.09.2015
 Săptămâ nile bobocului – ASPR – Cluj Napoca – 28.09.2015

OCTOMBRIE
 Festival de film din RM – 1.10.2015
 Festivalul Internațional de Carte Transilvania – Asociația Culturală Eikon –
6.10.2015
 Mioritmic Festival – Club Midi, Sunrise Agency – 9.10.2015
 Conferinț a „‟Încotro alergi‟‟ – ASTRU Cluj – 14.10.2015
 Danube Conference – Junior Chamber Inte rnational – 15.10.2015
 Făget Tour Fortech – Runners Club & Asociația Clubul Sporturilor Montane
Rupicapra – 24.10.2015
 (Concert)Romanian Youth Orchestra – Notes and Ties, Muza Events – 25.10.2015
 Dreamhack Cluj -Napoca 2015 – Computergames.ro – 29.10.2015
 Petrecere de Halloween în pă durea Hoia -Baciu – Nefiresc Cluj – 31.10.2015

NOIEMBRIE
 Expoziț ia ,,Viața studențească la Cluj de -a lungul timpului‟‟ – Direcția Patrimoni
Cultural Universitar și de Muzeul de Istorie al Universității „Babeș -Bolyai” –
4.11.2015
 Cluj Blues Fest 2015 – ClujulCultural.ro – 6.11.2015
 Sing your song 2015 “prin muzică spre Dumnezeu” – Asociația Corala Sanctus
Pro Deo – 9.11.2015
 Gala Națională a Societății Civile Tinere din România – Ministerul Tineretului și
Sportului, prin D irectia Județeană pentru Sport și Tineret Cluj și Casa de Cultură

27
a Studenților Cluj -Napoca, împreună cu The Duke of Edinburgh‟s International
Award Romania, în parteneriat cu Federatia SHARE Cluj -Napoca. Cu sprijinul
Ministerului Educației și Cercetării Ș tiințifice, Primăriei Municipiului Cluj –
Napoca și Direcției Județene pentru Sport și Tineret Covasna. – 14.11.2015
 Festivalul Autumnalia – 17.11.2015
 Visegrad Plus International Youth Conference – Asociația Kifor în parteneriat cu
Asociația Miert și Sapien tia – 19-22.11.2015
 Crosul de noapte – Asociaț ia Club Sportiv Runners Club – 20.11.2015

DECEMBRIE
 Campania „‟Donează sâ nge! Fii erou!‟‟ – 7-11.12.2015
 Spectacolului caritabil “Care -i fruntea?” – ”Organizația Studenților pentru
Turismul Românesc" – 9.12.2015
 Meci de baschet caritabil – 9.12.2015
 „‟Din Suflet de Student‟‟ party si licitatie caritabila – 15.12.2015
 Târgul de fapte bune Day 15 – 11.12.2015

3.3. Analiza anului 2015
Pe parcursul anului 2015 au fost realizate numeroase evenimente, proiecte care au strâns
un număr considerabil de oameni ce au luat parte la acestea.
Voi prezenta datele statistice din fiecare luna a anului cu numărul aproximativ de
participanți, cu numărul de activități și eveni mente ce s -au desfășurat în fiecare lună. De
asemenea din aceste statistici vom putea observa care a fost cea mai cu vârf lună a anului 2015.
Pe întregul an 2015 s -au înregistrat ca fiind 1.206.000 de participanți, peste 3500 de
activități, 1100 de evenimente și peste 5400 de voluntari.
0100200300400500600700800900Numărul de activități
Numărul de activități

28

12 Fig. 16. Numărul de activități pe lună (Raportul preliminar Federația SHARE)

Observăm că Mai a fost luna cu cele mai multe activități, cu un număr de 833.

Fig. 17. Numărul de activități pe domenii

DOMENII
1. Administrativ 23
2. Aventur ă 62
3. Susținere și Lobby 29
4. Arhitectură 31
5. Afaceri 80

12 Conform Raportului preliminar Cluj2015 – Federația SHARE , 2015. 0100200300400500600700
Administrativ
Susținere și …
Afaceri
Caritate
Comunicare
Cultură
Diversitate
Angajabilitate
Antreprenoriat
Sănătate
Interculturalit…
Leadership
Marketing
Muzică
Filantropie
Dezvoltare…
Social
Socializare
Turism
VoluntariatNumărul de activități
Numărul de activități 438 Ianuarie
72 Februarie
386 Martie
490 Aprilie
833 Mai
346 Iunie
174 Iulie
304 August
80 Septembrie
252 Octombrie
134 Noiembrie

29
6. Carieră 95
7. Caritate 38
8. Participare civică 103
9. Comunicare 199
10. Implicare în comunitate 123
11. Cultură 573
12. Design 47
13. Diversitate 215
14. Educație/EducațieNonformală 476
15. Angajabilitate 73
16. Divertisment 283
17. Antreprenoriat 108
18. Mediu 73
19. Sănătate 109
20. Informativ 163
21. Interculturalitate 177
22. Internship 37
23. Leadership 92
24. Management 53
25. Marketing 50
26. Multiculturalitate 219
27. Muzică 205
28. Dezvoltare personală 207
29. Filantropie 20
30. Fotografie 62
31. Dezvoltare profesională 64
32. Conștietizare publică 94
33. Social 354
34. Incluziune socială 52
35. Responsabilitate socială 120
36. Socializare 191
37. Sport 95
38. Turism 83
39. Artă urbană 77

30
40. Voluntariat 210
41. Youth Empowerment 191

Mai sus avem domeniile cu numărul acestora în care s -au practicat activitățile și
proiectele .
Statisticile arată că s -au înregistrat următoarele date în fiecare lună :13
Ianuarie
 35.300 participanți
 440 de activități
 55 de evenimente
Februarie
 11.200 de paticipanți
 90 de activități
 65 de evenimente
Martie
 44.200 de participanți
 390 de activități
 170 de evenimente
Aprilie
 72.700 de participant
 490 de activități
 140 de evenimente
Mai
 259400 de participant
 840 de activități
 230 de evenimente
Iunie
 198700 de panticipanți
 350 de activități
 110 de evenimente
Iulie
 130200 de participant
 180 de activități

13 Conform Raportului preliminar Cluj2015 – Federația SHARE , 2015 .

31
 50 de evenimente
August
 249400 de participant
 310 de activități
 60 de evenimente
Septembrie
 12.400 de participant
 80 de activități
 60 de evenimente
Octombrie
 70.900 de participant
 250 de activități
 140 de evenimente
Noiembrie
 22.300 de participant
 140 de activități
 70 de evenimente

Titlul de Capital ă European ă a Tineretului a strâns o mulțime de turiști la Cluj -Napoca,
printre aceștea fiind și străini. Putem observa în graficul de mai jos, anul 2015 în comparație cu
anii 2012, 2013 și 2014.
14 Fig. 17. Numărul de turiști de -a lungul anilor
(Raportul preliminar Cluj2015 – Federația SHARE)

După părerea mea, cele mai importante evenimente sau mai bine spus evenimentele ce
mi-au plăcut mai mult raportându -mă doar la câteva dintre ele, sunt : Jazz in the Park, Cluj Never
Sleeps, The Color Run, Marea H ămăceală și Festivalul Mioritmic.

14 Statistici conform Raportului preliminar Cluj2015 – Federația SHARE , 2015 .

32

3.3.1. Jazz in the Park

În 2015, Jazz in the Park ajunsese la cea de a -III-a ediție. Față de edițiile trecute, de data
aceasta a atras un număr mare de participanți.
Jazz in the Park este un festival de muzică, destinat persoanelor carora le place muzica
jazz, ieșirile in aer liber, în natură. Acest festival este un loc de întâlnire a comunității, în care
aceasta își recapătă spațiul public și își ia în primire orașul.
„Poate cea mai mare victorie este cea a fondului Jazz in the Park. Provocarea a fost să
strâng em o sumă de bani de la publicul participant, pentru proiecte culturale, în contextul în care
festivalul are accesul gratuit, iar obiectivul a fost depășit. Răspunsul publicului ne arată că peste
90% din participanți sunt dispuși să facă această donație. A cest fond ne va permite să facem și
mai multe pentru oraș, alături de oamenii care trăiesc aici. Practic, e un fond creat de comunitate,
pentru comunitate”15
Mai jos voi prezenta câteva date statistice evenimentului
 50.000.000 reach în campania de promovare
 55.000 participanți
 30.000 poze făcute
 285 muzicieni care au urcat pe scene
 57 trupe participante
 8 orașe în care a fost promovat festivalul
 41.490 lei strânși la fondul Jazz in the park
 5000 donatori
 240 voluntari la eveniment
 45 persoane în ech ipa de implementare
 72 parteneri ai evenimentului
 216 ore pentru producția festivalului
 97 ore de muzică live
 716 postări pe pagina de facebook
 7 zile de festival 16
Public: 75% din Cluj -Napoca / 22% din alte orașe din România / 3% din afara țării
Jazz in the Park 2015 a adunat peste 50 de mii de participanți, mai mult decât dublu față
de ediția anterioară, iar Fondul Jazz in the Park s -a bucurat de un succes peste așteptări, au

15 Conform Alin Vaida, directorul Jazz in the Park .
16 Conform http://www.clujlife.com/tag/jazz -in-the-park/ , 2015 .

33
anunțat organizatorii festivalului. Cele mai animate zile de festival a u fost sâmbătă și duminică,
cu 16.000 și respectiv 17.000 de participanți, în timp ce vineri au venit în Parcul Central
aproximativ 12.000 de persoane. Cele două zile de concerte și activități de pe malul Someșului
au strâns 4.500 de persoane, iar la seril e de jam session din Colin‟s Gastro Pub au participat
aproximativ o mie de persoane. Concertele susținute de Bogdan Vaida și Florin Niculescu la
Opera Maghiară au totalizat 1.500 de participanți.
Festivalul a inclus concerte pe malul Someșului, la Colin‟s, Opera Maghiară și în Parcul
Central: N.O.H.A, Zoe Rahman Trio, Balako, Tango with Lions, Hilde Louise Asbjørnsen,
Barabás Lőrinc Quartet, Sebastian Spanache Trio, Jazzybirds, Lucia, EYOT, Blazzaj, Koszika
and The Hot Shots, Tiptil, Mice on the Run, Jazú, The Rank & Fashion și Nuages Quartet,
Bogdan Vaida și Florin Niculescu. Pe lângă concerte, festivalul a găzduit o serie de activități
pentru întreaga familie: la Casino s -a desfășurat salonul de carte Bookfest Estival, British
Council a adus în Parcul Cent ral Reading Lounge, Universitatea de Artă și Design a organizat
The Art House – expoziții de pictură, sculptură și instalații la Clădirea UAD din Parcul Central,
iar Fundația AltArt a venit cu pavilionul Future Fabulators – un oraș al viitorului și un loc de
întâlnire pentru clujeni. Participanții la festival s -au mai bucurat de o zonă de joacă și un proiect
de educație muzicală pentru copii – Jazz for Kids, o zonă
de activități sportive pentru întreaga familie, un spațiu
dedicat educației participative, o zonă de întâlnire pentru
bicicliști, cu un showroom de biciclete Pegas și Bosch
eBike, o zonă de hamace și relaxare, târgul de artizanat
Târguțu ‟ Vintage, food -court și terase.
Am fost și eu în aceste zile, am ieșit cu familia și
prietenii în parc. Mi -a placut foarte mult. Pe lângă
muzica bună ce se auzea, dar și oamenii care erau foarte
ok, evenimentul s -a desfățurat fără evenimente neplăcute.
Nu am putut să nu observ că cei de la BCR, fiind
sponsori, dădeau pături pentru cei care doreau să ia parte
evenimentului și nu aveau la ei paturi sau hamace. Pe
lângă aceste pătur i puneau la dispoziție diverse jocuri de
comunitate cum ar fi: monopoly, remi și multe alte jocuri de genul acesta. În parc era și un târg
unde se găseau tot felul de lucruri tradiționale, bijuterii, dulciuri.

(https://www.facebook.com/jazzinth
eparkromania/ )
Fig. 18. Afiș Jazz in the Park 2015

34

3.3.2. Cluj Never Sleeps

Cluj Never Sleeps este un proiect ce dorește să promoveze cultura, cea mai scurtă noapte
din an devine noaptea aventurilor culturale prin diverse activități.
Acest proiect se desfășoară ca o noapte albă, noaptea în care orașul Cluj -Napoca a fost
viu, dinamic și tânăr. Acesta a fost organizat în cea mai scurtă noapte din an, între 20 -21 iunie.
De asemenea, au fost patru tipuri de programe: evenimente principale, evenimente
independente, evenimente speciale dar și activități pentru copii.
20.000 de participanti, 35 de eve nime nte si 21 de locuri
Evenimentele principale
 10:00 – 22:00 – Day 15 Beach Party | Plaja Grigorescu
 22:00 – 23:15 – Clovni Extratereștri | Teatrul Național Cluj -Napoca – Piața Unirii
 23:30 – 00:30 – Roata de Foc | curtea Institutului Francez Cluj -Napoca
 00:00 – 01:30 – Concert Loose Neckties Society | Teatrul Maghiar de Stat Cluj – Curtea
teatrului
Evenimente independente
 18:00 – 22:00 – Orașul din vedere panoramică (balon cu aer cald) | Asociația Kifor –
Clopot str. Eroilor
 18:00 – 01:00 – Cluj Never Sleeps Rooftop Party | KMDSZ și Balcony TV – Iulius Mall
rooftop
 19:00 – 20:20 – Joc Urban | Brain Bloom – Parcare UBB – str. Hermann Oberth – Eroilor –
Unirii – Muzeului – Parcul Caragiale – str. Baritiu – Parcul Central
 19:00 – 00:00 – Nopțile Someșului | Fundația Tranzit – Casa Tranzit
 20:00 – 21:40 – Breaking the Waves de Vivian Nielsen | Teatrul Maghiar de Stat, Sala
Studio
 22:00 – 23:30 – Livingroom No. 09 | Curtea Teatrului Maghiar de Stat Cluj
 22:00 – 06:00 – Expoziție interactivă de artă multimedia | Aici Acolo Pop Up Gallery –
str. Tipografiei nr. 3
 23:00 – 02:00 – Înapoi în viitor – performance | Asociația Culturală Origo – Casa Matei –
str. Napoca
 23:30 – 04:00 – A Night at the Museum (petrecere cu video -mapping) | La Palat (curtea
Muzeului de Ar tă)
 01:00 – 02:20 – Monstruoasa poveste a fecioarei care așteaptă să răsară soarele sau Isterie
| Reactor de Creație și Experiment

35
Evenimente speciale
 12:00 – 22:00 – Și cărțile au insomnie | Schimb de Cărți Cluj – Plaja Grigorescu
 18:00 – 01:00 Seara Munt elui la Cluj – Cetățuia, platoul dintre terenul de joacă și turnul
de parașutism
 19:00 – 22:00 – #ClujBlogMeet – Orange Shop Bdul. 21 Decembrie 1989
 19:00 – 03:00 – 'Why Vinyl Still Matters' cu Andrei Puiu | Sisters Caffe
 20:00 – 02:00 – Sportul pentru toț i / Spinning Marathon | Asociația Sportivă Interteam –
parcare Piața Unirii
 20:00 – 04:00 – Sâmbăta în club, în clubul de lectură | Cărțile pe față și Institutul Francez
– Mediateca Institutului Francez (str. I.I.C. Brătianu nr. 22)
 21:00 – Nighty Night! – Zona Bistro
 22:00 – 02:00 – Milonga @ Cluj Never Sleeps | Compania de Tango Cluj și Tango
Caliente – Salsa Caliente (str. Dacia nr. 2)
 23:00 – Atenție! Sus Se Pune Muzică! – Yolka Bistro
 23:00 – 05:00 – Salsa en la Calle (petrecere de salsa) – str. Mihail Kogălniceanu
 00:00 – Râsete până la capăt cu camaradul Nicu Bendea! – Che Guevara Social Pub
 00:00 – First night we go out! – Le General
 00:30/01:00/01:30/02:00 – Pub Crawl @ Cluj Never Sleeps
 21:00 – 23:00 – Party în Tramvai | CooltUrban
 Duminică 21 iuni e – 11:00 – 13:00 – Brunch pe Plaja Grigorescu
 Duminică 21 iunie – 12:30 – 14:00 – Zumbathon caritabil “Lupt ăm pentru Viață” – Piața
Unirii
Activitati pentru copii
 18:00 – 18:50 – Ha én lennék Mátyás király…/Dacă aș fi Matia Corvin | Teatrul de Păpuși
Puck – str. Ioan Bob
 18:00 – 19:00 – Activități și ateliere pentru copii | str. Ioan Bob (artizanat, morișcă, jocuri
de mișcare)
 19:00 – 21:00 – Teatrul coboară în parc | Asociația Reflector – Parcul Stadion (Cluj
Arena)
 20:00 – 21:00 – Activități și ateli ere pentru copii | str. Ioan Bob (artizanat, morișcă, jocuri
de mișcare)
 21:00 – 21:50 – Vasilache și Mărioara | Teatrul de Păpuși Puck – str. Ioan Bob
Din toate părțile bune acestui eveniment sunt și cele rele, nu ar fi putut lipsi. Am
participat la câtev a activițăți, însă am rămas dezamăgită. În primul rând, nu sunt de acord să se

36
vorbească în două limbi, adică a doua limbă, maghiara. Sunt mulți turiști veniți în acea perioadă
în Cluj și după părerea mea o a doua limbă ar fi putut fi engleza nu maghiara.
Un eveniment la care am luat parte, e fost cel „‟ Ora șul din vedere panoramic ă‟‟.
Așteptam cu nerăbdare să văd cine are norocul să meargă, să văd cum „‟își ia zborul‟‟ dar
surpriza a fost că s -a amânat, zic ei din cauza vântului.
Fiind la facultatea de Geografie, mi -a sărit în ochi de cum am deschis broșura ce tocmai o
primiserăm cu evenimentele din acea noapte, un eveniment frumos pentru mine, cel puțin:
“Seara Muntelui la Cluj” acesta cuprindea tiroliană pe Cetățuie, cățărări pe Cetățuie. Am zis
„wow c e dor imi era să mă cațăr din no u” și eram super încântată că mă voi da cu tiroliana chiar
în or așul meu. Dar entuziasmul mi -a dispărut atunci când am ajuns acolo, pe Cetățuie.
Realizasem ca doar eu cu prietenii mei și o ambulanță este acolo. Am făcut un o col, ne -am uitat
peste tot, nimic. Mergem, întrebăm pe cei de la ambulanță totuși dacă știu ceva. Răspunsul lor a
fost: „nu am văzut pe nimeni care să vină cu echipamente sau ceva…și noi așteptam să ne dăm cu
tiroliană”. Eram amuzată cum și bietul om de pe ambulanță era la fel de entuziasmat ca mine.
Am așteptat, trecuseră cu mult ora de când trebuia să înceapă. Am plecat a doua oară dezamăgită
în seara aceea.
În centrul or așului era organizat” Sportul pentru toți”. Erau numeroase biciclete ce
stăteau pe loc și lumea pedepala. Era frumos să vezi cum orice om, de orice vârstă se avântase la
biciclete.
Am mai luat parte la un eveniment în acea seară, în Grigorescu la „Beach Party” pe mini
faleza de lângă Someș. Acolo a fost foarte frumos în afară de acei paz nici care se luau de tine
fără motiv și dacă îi b ăgai în seamă îți stricau seara, în rest, pe partea organizatorică a fost bine.

3.3.3. The Color Run

Acest eveniment este cunoscut și ca “Happiest 5K on the Planet”, acesta este o cursă în
care toți participanții sunt vopsiți din cap până în picioare. La fiecare km parcurs se trece printr -o
boltă și se aruncă cu câte o culoare. Dupa cei cinci km parcurși toți vor ajunge colorați cu diferite
colori.
Această acțiune este mai puțin axată p timp și mai mult pe distracție.
Evenimentul presupune două reguli ce trebuie înde plinite:
1. Cursa trebuie începută î n haine albe
2. Treci linia de sosire colorat

37
Simplu și frumos, nu? Pentru tineri dar și nu numai, este o distracție dar să nu uităm unde
se duc banii care îi dăm pe taxă.
Evenimentul a perceput in 2015 o
taxă de pa rticipare în valoare de 80
de lei care conținea un kit. Acest kit
cuprindea un tricou, o bentiță și două
pliculețe de pudră colorată.
Cum ziceam, o parte din taxa
percepută merge la Generația Grow.
GROW este un proiect pent ru
liceenii cool, organizat de Școala de
Valori și AIESEC, cu traineri
internaționali, workshop -uri practice și multă distracție!
GROW aliniază la start liceeni curioși, traineri internaționali veniți de pe tot globul și o
super-echipă de organizare, care pornesc în pași de alergare într -o aventură colorată cu
experiențe de învățare wow, distracție și prieteni noi. La linia de finish, adolescenții sunt mai
încrezători în forțele proprii și pot să meargă mai departe pe drumul p otrivit în viață.

Pașii de înscriere și participare sunt:
 După ce ai citit regulamentul, te inscrii pe site -ul lor
 Urmează să primești un mail cu toate informațiile necesare și cu harta unde se va
desfășura alergarea
 Trebuie mers la bancă sau poți plăti taxa și online cu card
 Primesti o chitanță, iar cu aceasta mergi să ridici kitul de participare care se dă cu
o săptămână înainte de la Iulius Mall
 După ridicarea kitului, mergi la eveniment. Pe baza acelui kit ai acces la The
Color Run.
La sfârșit, după c e se termină cursa, fiecare participant primește o medalie.
În incinta Piața Unirii erau diferite standuri cu sponsorii care, de exemplu sponsorii de la
Becks ofereau tricouri participanților, cei de la Word Class, ofereau două intrări gratis la sală, cei
de la Orange făceau tatuaje temporare: delfin, panteră, fluture.
Program COLOR RUN 12 iulie 2015
 15:00 – sosirea participanț ilor
 17:00 – Primul start – vor fi mai multe starturi, astfel încat î n dreptul punctelor de
culoare, fiecare să aibă parte de o exp eriență cât mai intensă. Cursa este necompetitivă .

(www.facebook.com/TheColorRunRO/ )
Fig. 19. The Color Run, Cluj -Napoca

38
 17:00 – 18:00 The Color Run Experience: alergare/mers – pe traseul de 5km. La
KM 1, 2, 3 si 4 te așteaptă valuri de culoare.
 18:00 – 21:00 The Color Run Fest ival: Un line -up de DJ, interacț iune cu c ei mai
tari instructor de dans ș i fitness.
 19:30 – The Color Run Explosion : Pastrează pudra pentru festival și colorează -te
în mii de combinaț ii.

3.3.4. Marea Hămăceală

Cum se poate descrie mai bine, decât
prin cuvintele: aer liber, iarbă verde, râsete și
zâmbete, hamace colorate, vată de zahăr,
porumb fiert și multă energie pozitivă. Marea
Hămăceală este un eveniment al oamenilor
iubitori de natură, simpli, care vin să se
relaxeze și în același timp să se distreze în aer
liber.
Elementul de bază al acestui eveniment
este h amacul. În vara anului 2015 a luat parte
un număr considerabil de oameni la acest
eveniment.
În cadrul evenimentului de anul trecut, erau câteva persoane nu știu dacă cei care au
organizat sau erau asociație sau oameni simplii ce au pus o mini -bibliotecă î n jurul hamacelor iar
lumea putea să se servească cu câte o carte, să se relaxeze prin acest mod. Bineînteles la sfârșit
trebuiau duse înapoi.

3.3.5. Festivalul Mioritmic

A cea de a treia ediție a festivalului de muzică electronică „MIORITMIC”, desfășurată pe
parcursul weekend -ului 9 -11 octombrie 2015 pe Aleea Muzeului Etno grafic din Cluj -Napoca, a
strâns un număr record de participanți din toată țara, dar mai ales din străinătate. Grupuri de
tineri din țări precum Rusia, Germania, Franța, Ungari a, Anglia, Italia, Spania, Slovenia sau
Ucraina s -au arătat încântați de festival, iar fiecare regiune a țării noastre a fost reprezentată la
Cluj, mulți tineri venind din Iași, Timișoara, Constanța, Brașov, Oradea sau București.

(sursă proprie a autorului)
Fig. 20 Marea Hămăceală, Cluj -Napoca

39
Cum nu se putea altfel, f iecare moment artistic a fost apreciat, astfel că, pe tot parcursul
weekend -ului, toate cele trei scene au beneficiat de un public numeros, entuziast și comunicativ,
care a contribuit la atmosfera creată în cadrul
festivalului. Începând de vineri seara și până
luni dimineața, când s -a încheiat oficial a treia
ediție a festivalului, 15.000 de tineri au luat
parte la un adevărat maraton muzical alături
de Loco Dice, Paco Osuna, Nastia, Abelle,
K!D Chriss, RQZ & Paul K la Scena Naiului,
Netsky, Ed Rush, Subcar pati, The
Correspondents, Snow & MC Agent, Down,
Ethylen, MadLiquid, Zo și Marwan la Scena
Cobzei, și Rhadoo, Praslesh, Petre Inspirescu,
Barac, Priku, Kozo, Mihigh, Arapu și Gescu la
Scena Lirei.
„Artiștii prezenți au oferit un feedback
pozitiv în ceea ce privește publicul,
organizarea, sunetul și locația. Mai mult, mulți
dintre aceștia au rămas prezenți pe tot
parcursul festivalului, oferind publicului prestații unice al ături de alți artiști inv itați.
Feedback -ul pozitiv al artiștilor și al publicului a apărut încă din timpul festival ului pe
rețelele de socializare:
“Frumoasa editie!” – Andreea, Baia Mare
“Mulțumesc foarte mult! A fost o e xperiență de neuitat” – Andras, Sfântu Gheorghe
“O editie de vis, toti au fos t impecabili” – Paul, Timișoara

(http://www.clujlife.com/2015/07/29/mioritmic –
2015/ )
Fig. 21. Afiș festivalul Mioritmi c

40

41

4. UNTOLD

Untold, povestea nespusă!
„A fost odată ca niciodată că
dacă n-ar fi nu s -ar povesti: a fost o
dată Cluj -Napoca 2015 Capitală
Europeană a Tineretului. Un oraș pe
malul unui râu, înconjurat de
imaginație și de voie bună care invită
prinții și domnițele din toate cele 9
mări și țări, la un bal cum nu s -a mai
văzut și care se va chema Untold
Festival.
În mijloc de vară, cu soare și
distracție, Avicii, David Guetta, John
Newman, Fedde Le Grand, ATB și
mulți alți Feți -Frumoși antrenați în
mânuirea mixerului, microfonului,
chitărilor și sintetizatoarelor și
înconjurați de magice lumini de
stroboscop și lasere, vor veni la Cluj tocmai de la capătul pământului, ca să ne aducă o experință
de neuitat!
Mai mult de 10 scene vor împânzi tărâmul Untold Festival și timp de 4 zile și 4 nopți,
între 30 iulie și 2 august, vei avea de înfruntat, dragul nostru Prâslea, o sumedenie de ispite și
pericole pentru plictiseală: concertele de la Main și Secondary Stages din Zona River situată
între Cluj -Arena și Sala Polivalentă, co ncertele și Chill -out zone -ul din The Forest(Parcul
Central), doar ca să răzbești în zona The Citadel ( Piața Unirii) unde o scenă imensă cu intrare
liberă va celebra spațiul public și tinerețea sutelor de mii de Greuceni și de Ilene Cosânzene.
Dar dacă Ba laurul cu Trei Capete îți va fi încurcat drumurile și în loc de Cetate, vei
ajunge în Zona The Pool nu vei regreta: vei găsi aici o petrecere la piscină care l -ar face invidios
chiar și pe Împăratul Roșu! ”17

17 Povestea festivalului preluată de pe www.UntoldFestival.ro , 2015 .

(https://www.facebook.com/UntoldFestival/ )
Fig. 22. Afiș Untold Festival

42
Untold a fost cel mai așteptat festival al anului. Prima ediți e Untold Festival, cel mai
mare eveniment al programului Capitala Europeană a Tineretului 2015, a însemnat 4 zil e de
festival în vara anului trecut , mai exact 30 iulie – 2 august 2015, cu un număr de peste 240.000
de festivalieri, cu o m edie de peste 60.000 de participanți pe zi.
Pentru prima dată în România au urcat pe scenă patru dintre cei mai îndrăgiți artiști
electro -dance -music din întreaga lume: Avicii, Armin van Buuren, David Guetta și Dimitri
Vegas&Like Mike, alături de alți pest e 150 de artiști internaționali și naționali.
“Cel mai de seamă reprezentant național al industriei de marketing și comunicare,
International Advertising Association Romania (IAA), premiază UNTOLD Festival cu titlul de
Brandul Anului 2015 în România, în ca drul Galei Premiilor de Excelență IAA.”18
European Festival Awards a nominalizat festivalul clujean la două categorii în competiția
europeană și anume: Best Major Festival și Best New Festival, având concurente festivaluri cu
tradiție precum Tomorrowland. În cele din urmă, Festivalul Untold a căștigat Best Major
Festival. Este o onoare pentru noi acest lucru. Pe lângă festivalurile mari din străinătate, au
concurat și Jazz in the Park, Mioritmic însă nici una nu a c ăștigat nimic.
A fost o nebunie cu afi șul ce reprezentă festivalul. Prima oară a fost un afiș ce prezenta
un balaur cu 3 capete. În urma publicării acestui afiș au fost discuții privind semnificația
acestuia. Subîntelegem că e orașul cu secrete, cu legende, un balaur care veghează deasupra
orașului, amenință tor. Afișul ce a apărut după toate discuțiile acestea, a fost refăcut cu un afiș
care înlocuiește balaurii cu o imagine a lui Matei Corvin încadrat de sute de lilieci, într -un peisaj
gotic.

18 Conform Raportului preliminar Cluj2015 – Federația SHARE , 2015.

(https://www.facebook.com/UntoldFestival/ )

(https://www.facebook.com/UntoldFestival/ )
Fig. 24. Primul afiș realizat
Fig. 23. Al doilea afiș realizat de cei de la Federația
SHARE

43

De asemenea, clipul cu car e s-a lansat imnul Youth 2015 a fost acuzat de erotism, în
timp ce Facebook -ul vuiește de acuzaț ii de disc riminare a femeilor din Cluj. S -a făcut chiar și o
petiție pentru stergerea c lipului de pe Youtube, pentru că nu reprezintă Clujul.19

Cei din organizație au publicat o hartă a festivalului cu amenajarea acestuia, care să îi
ajute pe străini dar și restul persoanelor de a găsi locațiile. În total au fost făcute cinci zone
tematice, precum: Hoia Baciu fiind The Mountain, Malul Someșului fiind The River, Parcul
Central devine The Forest, Piața Unirii este The Citadel iar Cluj Arena este numită The Arena.
Zona River a fost compusă din trei scene, cea mai principala fiind la Cluj Arena, iar două
secundare în exteriorul dar și interiorul sălii Polivalente.
Zona The Forest, situată în Parcul Central a avut două scene, un târg de produse urbane
dar și o zonă specială de chill out, amenajată pentru vizitatori.
Zona The Citadel , reprezentând Piața Unirii, a avut o scenă creată special pentru a da
impresia de castel.
Zona The Pool, a fost creată în interiorul ștrandului Sun, unde a fost amenajată o scenă.

19 Ziar de Cluj, http://www.ziardecluj.ro/un -afis-si-un-clip-de-pomina -se-fac-bancuri -si-parodii -pe-seama –
productiilor -lansat e-ieri-de-federatia -share , 2015 .

(www.google.com/image )
Fig. 25. Hartă cu zonele festivalului

44
De asemenea, a mai fost creată o hartă în care cuprinde și restul informațiilor cum ar fi:
unde este zona pentru hamace, toaletele, zona de chill -out, stațiile de autobuz, mâncarea și
băutura, barul și multe alte informați i dupa cum putem observa fig.26.

Programul pe zile ale festivalului Untold pe fiecare zonă în parte
Ziua 1
 Ursus Untold Arena – Ora 18.00 – Șuie Paparude
Ora 19.15 – Tom Odell
Ora 20.45 – Duke Dumont
Ora 22.15 – Fedde Le Grand
Ora 23.45 – ATB
Ora 01.15 – Dimitri Vegas & Like Mike
Ora 02.45 – Lost Frequencies, Michael Calfan
 The Labyrinth – Ora 00.00 – Nu Zău
Ora 02.00 – Dense & Pika
Ora 04.00 – Adam Beyer
Ora 06.00 – Alexandru Jijian
 River Side – Ora 16.00 – DJ Oz
Ora 17.30 – Dj Snow & Agent Mc
Ora 18.30 – P Money
Ora 1 9.45 – The Bug & Flow Dan
Ora 21.15 – Gramatik

( www.UntoldFestival.ro )
Fig. 26. Hartă Festivalul Untold

45
Ora 23.15 – Wilkinson
 The Forest – Ora 12.00 – Dubase
Ora 14.00 – Suhov
Ora 16.00 – Nadia E Rodolfo
Ora 18.00 – Club Des Belugas
Ora 19.15 – Akua Naru
Ora 21.00 – Danaga
Ora 22.30 – Moonsoon/CHVL
Ora 02.30 – Chuck Boris
Ora 05.0 0 – Logical Elements
 The Citadel – Ora 16.00 – Kontrast
Ora 16.40 – New Proscenium
Ora 17.20 – Ares
Ora 18.00 – Altfive
Ora 19.10 – RattleJack
Ora 19.50 – Elyon
Ora 20.45 – Costi Camarasan Band
Ora 21.30 – Crowd Control
Ora 22.30 – Changing Skins
 The Sound of Town – Ora 10.00 – Mike Husher
Ora 12.00 – Andrew Case
Ora 14.00 – CDJ
Ora 16.00 – Mentaal
Ora 18.00 – Paul Dimixie
Ora 20.00 – Manuel Riva
Ora 22.00 – Carlos
Ora 02.00 – Liquid
Ora 06.00 – Mathei
 Retro Stage – Ora 22.00 – Boney M

Ziua 2
 Ursus Untold Arena – Ora 18.00 – Marwan
Ora 19.00 – Raku
Ora 20.00 – Gentleman
Ora 21.10 – Subcarpați

46
Ora 22.30 – Wu-Rang -Clan
Ora 00.00 – Cazzette
Ora 01.45 – Avicii
Ora 04.00 – Aronchupa
 The Labyrinth – Ora 00.00 – Parra for Cuva Marwan
Ora 03.00 – Sasha
Ora 05.00 – Lee Burrdige
Ora 07.00 – Pedestrian
 River Side – Ora 16.00 – Moods
Ora 18.00 – Starslinger
Ora 20. 00 – Onra
Ora 21.30 – Foreign Beggars
Ora 22.45 – Andy C & Mc 2Shy
 The Forest – Ora 12.00 – Digital Selekta
Ora 14.00 – Mighty Boogie
Ora 16.00 – Zen Baboon
Ora 18.00 – Nopame
Ora 19.15 – Kosta
Ora 21.15 – Shivaham Band
Ora 23.15 – Dubase
Ora 01.15 – A Walk in Town
Ora 03.15 – Raman
Ora 05.15 – Mano
 The Sunny Stage – Ora 10.00 – Lăzărică
Ora 12.00 – Dodo
Ora 14.00 – NDJ
Ora 16.00 – DJ Snow
 The Citadel – Ora 15.40 – Face Today
Ora 16.20 – The Glass Fish
Ora 17.10 – Black Diamond
Ora 17.50 – N.O.R
Ora 19.10 – Autumn Hotel
Ora 19.50 – Satellites
Ora 20.45 – Luna Amară
Ora 21.40 – The Mono Jacks

47
Ora 23.45 – Trooper
 The Sound of Town – Ora 10.00 – Mike Iova BSB Phil
Ora 12.00 – Iulian Florea
Ora 14.00 – Adrian Pelin & Aurik
Ora 16.00 – Bite Your Lips
Ora 19.00 – Yan Russ
Ora 22.00 – Mihai V
Ora 02.00 – Boddo
Ora 06.00 – Kristall
 Retro Stage – Ora 22.00 – Mr. President

Ziua 3
 Ursus Untold Arena – Ora 18.00 – MoonLight Breakfast
Ora 19.00 – Patrice
Ora 20.30 – John Newman
Ora 22.00 – Tinie Tempah
Ora 23.15 – Radio Killer
Ora 23.45 – Sunnery James & Ryan Marciano
Ora 01.30 – Armin Van Buuren
 The Labyrinth – Ora 00.00 – Virgil
Ora 02.00 – Sharam
Ora 04.00 – Satos hi Tomiie
Ora 06.00 – Livio & Roby
 River Side – Ora 16.00 – Mr. Goju
Ora 18.00 – Crazy P
Ora 20.00 – Marwan
Ora 21.30 – Argatu
Ora 23.00 – Mala
 The Forest – Ora 12.00 – Jaheyo
Ora 15.00 – Injektah
Ora 17.00 – Alexandrina
Ora 18.15 – Mariana Preda
Ora 19.30 – Silent Strike
Ora 20.45 – Man of No Ego
Ora 22.15 – 7th Sphere Project

48
Ora 00.15 – Metamorphosis
Ora 02.15 – Saranankara
Ora 04.15 – CândCum
Ora 06.15 – Quanta
 The Sunny Stage – Ora 10.00 – Digital Love
Ora 12.00 – Seme
Ora 14.00 – HighRoller
Ora 16.00 – DJ Angel
 The Citadel – Ora 15.40 – Mere
Ora 16.20 – Red Mane tic
Ora 17.00 – Vespera
Ora 17.50 – Temple Invisible
Ora 19.00 – Masterpiece
Ora 19.50 – Toulouse Lautrec
Ora 20.40 – Les Elephants Biza rres
Ora 21.40 – Grimus
Ora 22.40 – Travka
 The Sound of Town – Ora 10.00 – Xael
Ora 12.00 – DJ Vice
Ora 16.00 – DJ Bigda
Ora 18.00 – Gruuv Elements
Ora 20.00 – Sunset Eye
Ora 23.30 – Alex Tripon
Ora 03.00 – George
Ora 07.00 – Moshu
Ziua 4
 Ursus Untold Arena – Ora 19.00 – Golan
Ora 20.15 – Irie Mafia
Ora 21.30 – Third Party
Ora 23.15 – Tujano
Ora 01.00 – David Guetta
 The Labyrinth – Ora 00.00 – Paul K
Ora 02.00 – Nic Fanciulli
Ora 04.00 – John Digweed
Ora 06.00 – Maribou State

49
 River Side – Ora 16.00 – NightMares in Wax
Ora 18.30 – Bondax
Ora 20.00 – Jeru the Damaja
Ora 21.00 – DJ Premier
Ora 22.45 – Pendulum & Mc Verse
 The Forest – Ora 12.00 – Tamaka
Ora 14.00 – UFE
Ora 17.00 – Nickodemus
Ora 20.00 – Mr. Woodnote, Lil Rhys & Eva Lazarus
Ora 21.15 – DJ Silent Disciple
Ora 23.15 – Overder
Ora 01.15 – E Mantra
Ora 03.15 – Resonandu
Ora 05.15 – I-One
Ora 06.30 – Latam
 The Sunny Stage – Ora 10.00 – Barac
Ora 12.00 – Hijack
Ora 14.00 – Akos
Ora 16.00 – The Joint Ventures
 The Citadel – Ora 16.00 – The Purple Dandies
Ora 16.40 – Baby Elvis
Ora 17.20 – Times of Need
Ora 19.00 – Mercedes Band
Ora 19.50 – The Dream Diggers
Ora 20.40 – Robin and The Backstabbers
Ora 21.40 – Altar
Ora 22.40 – Alternosfera
 The Sound of Town – Ora 10.00 – Mircea
Ora 12.00 – Michael T
Ora 14.00 – Mendez
Ora 16.00 – Claudio Lacosta
Ora 19.00 – Hunay
Ora 00.00 – Blackie
Ora 03.00 – Bery
Ora 07.00 – Mini

50
 Retro Stage – Ora 22.00 – Culture Beat
Cei mai așteptați artiști au fost: Dimitri Veg as & Like Mike, Avicii, Armin va n Buuren și
David Guetta. Aceștia au fost printre cei mai așteptați artiști, fiind de talie foarte înaltă. Cei
prezenți la festival au fost foarte mulțumiți de cum s -a desfășurat totul și s -au distrat până
dimineața. Recunosc că nu am participat la Untold Festival, însă am stat pe lângă stadion când
erau Dimitri Vegas & Like Mike, Armin, Avicii și David Guetta. Mi se făcea pielea de găină
stând acolo, apăi să fi fost în acea mulțime de oameni.
Voi prezenta mai jos câteva imagini de la concertul celor patru mari artiști.

(https://www.facebook.com/UntoldFestival/ )

(https://www.facebook.com/UntoldFestival/ )

(https://www.facebook.com/UntoldFestival/ )

(https://www.facebook.com/UntoldFestival/ )
Fig. 28. Dimitri Vegas & Like Mike
Fig. 27 Dimitri Vegas & Like Mike
Fig. 29. David Guetta
Fig. 30. David Guetta

51

Armin va n Buuren a strâns un număr record de oameni, acesta fiind de peste 70.000 de
oameni. “Armin van Buuren, a stat pe scenă peste trei ore, trecând cu aproape două peste
programul stabilit. Căldura cu care a fost primit de către fanii săi, l -a sensibilizat atât de tare pe
artist încât la finalul show -ului a fost vizibil acaparat de emoții. Peste 40.000 de fani l -au votat și
l-au dorit din nou pe scena fe stivalului. A fost pe primul loc în topul preferințelor, iar dorința lor
de a-l avea din nou pe regele Trance -ului în România, devine realitate. De altfel, artistul olandez
a fost desemnat de 5 ori cel mai bun DJ al lumii de câtre revista Dj Magazine"20

20 Transmit organizatorii Untold prin inte rmediul unui comunicat de presă – http://ziuadecj.realitatea.net/ .

(https://www.facebook.com/UntoldFestival/ )

(https://www.facebook.com/UntoldFestival/ )

(https://www.facebook.com/UntoldFestival/ )

https://www.facebook.com/UntoldFestival/
Fig. 32. Avicii
Fig. 31. Așa arăta o seară a dj -ului Armin van
Buuren
Fig. 34. Armin van Buuren
Fig. 33. Armin van Buuren

52
“Conform datelor colectate de operatorul de ticketing, 25% din biletele și abonamentele
festivalului au fost vândute în Cluj -Napoca,
având astfel un festival la care au participat în
fiecare zi aproximativ 15.000 de clujeni, iar
restul de 45.000 de oameni au venit la
UNTOLD din afara Clujului, din orașe
precum București, Timiș oara, Oradea, Brașov,
Sibiu, Iași etc., sau din străinătate. 15% din
totalul de participanți au fost turiști străini,
topul vânzărilor de bilete pe țări conturându -se
în felul următor: Marea Britanie, Germania, SUA și Canada, Franța, Italia, Ungaria, Austr ia,
Moldova, Olanda, Danemarca, Japonia.
Mai mult, UNTOLD Festival a atras și câțiva participanți din țări exotice precum Mexic,
Noua Zeelandă, Maroc, Egipt și Singapore.”21
M-am gândit să -mi întreb câțiva prieteni cum li s -a parut ideea de a fi voluntari ș i cum s –
au simțit în familia Untold, deoarece din păcate eu nu m -am înscris ca și voluntar pentru acest
festival dar nu e timp pierdut, anul acesta cu siguranță o voi face asta.
„Păi ca și festival e super fain (nu î l pot compara
deoarece nu am parti cipat la alt festival de această dimensiune,
gen EC), știi tu distracție, muzică, oameni faini. Ca și voluntar e
super, dacă reușești să combini munca cu distracția; și trebuie să
întelegi ideea de voluntar (muncești pentru că vrei); ajungi să
interacționezi cu tot felul de oameni în toate stările existente
(fericire, supărare, extaz, î ncordar e, disperare etc.). Mie mi -a
plăcut să fiu voluntar la Untold, a fost epuizant d e-a dreptul, la
10:00 eram prezent la treabă unde îmi întâmpinam sponsorii
până seara când își strângeau standurile, iar apoi mă prindeau
zorii zile i la concerte, somn de 2 -3 ore și o luam de la capăt.
Într-o dimineață am ajuns cu cana de cafea până la fes tival, pentru că nu am reușit să o beau
acasă. A fost foarte impresionant, să vezi un stadion extra plin (te ren, peluze, tribune) care
emană o energie pozitivă, simți cum vibrezi, e uau, am rămas șocat. Și tot felul de activități ș i
oameni de peste tot. ” spune Drobotă Mihail Victor

21 Surs ă preluată de pe http://dej24.ro/untold -festival -2015 -in-cifre -cati-bani -si-cat-capital -de-imagine -a-adus –
regiunii/ .

(https://www.facebook.com/UntoldFestival/ )

Fig. 35. Turiștii străini din diferite țări la Untold
Fig. 36. Voluntar Untold
Festival – Drobotă Mihail
Victor

53
“ Pentru mine, experienț a Untold a fost una nemaipomenită, aș putea spune că a fost una
dintre c ele mai bune de pe anul 2015 ( și au fost o gramadă ). Am cunoscut oameni noi și
minunaț i, cu care am rămas prietenă și pe care spe r să îi văd ș i anul acesta.
Am l ucrat cu oameni faini, din toată țara ș i de peste ho tare și am reușit să îmbin utilul cu
plăcutul..mai exact, am și ajutat cât am putut, dar am ș i mers la concerte.
Recomand din suflet volunta riatul la un festival de tali a Untol d, unde organizarea HR se
ridică la nivelul așteptă rilor. “ Adela Lază r
“ O experiență exuberantă, plină de amintiri frumoase și experiențe plăcute. Am întâlnit o
mulțime de oameni noi, am învățat cum e să lucrezi sub stres, cu o grămadă de oameni pe care e
nevoie să îi mulțumești pe fiecare î n parte.
Am luat parte la cel mai semn ificativ proiect al Clujului în calitate de voluntar, și
recomand cu căldura tuturor celor care vor să se implice, să o facă, pentru că merită din plin. “
Sasa Chereja
Ceea ce mi s -a parut mi e foarte gândit , este acea idee de a dona sânge și în schimbul
donației să primești o
brățară cu care poți
participa la festival. Astfel,
a mobilizat și încurajat
oamenii să meargă să
doneze sânge. O idee
inedită a organizatorilor
evenimentului, atrăgând
tinerii în număr mare având în vedere ca este nevoie mare de sâ nge în Romania.
Adrian Chereji, directorul de comunicare al Festivalului Untold spune:” Dintre
personajele care apar în festival avem vampirul și atunci însumând aceste motive oarecum am
încercat să facem o analogie simpatică între nevoia vampirului de sân ge și nevoia României de a
colecta sânge.”
Pe lângă această idee de a atrage tinerii să doneze sânge pentru a avea gratuită o zi la
Untold Festival, ce s -au gândit organizatorii ; cei de la Federația SHARE s -au gândit să îi
motiveze pe cei care dau bacul în vară să învețe. Și cum? Simplu! Au pus la dispoziție
abonamente pentru cei care iau bacalaureatul cu brio, adică cu nota 10. O motivație super bună și
o idee genială! Și la festivalul din acest an, 2016 s -a anunțat același lucru, și se vor da
abonamente e levilor cu 10 la bacalaureat.
Primăria Municipiului Cluj -Napoca a pus în tot orașul, în special in zona centrală,
indicatoare. Aceste indicatoare erau cu locuri de parcare, mall -urile, zonele de camping, unități

(https://www.facebook.com/UntoldFestival/ )

Fig. 37. Afiș “ Donează sânge! Fii erou!”

54
de cazare cât și cu locurile de distracție p entru turiști. Toate acestea au fost amplasate pentru
turiștii veniți la Untold Festival. De asemenea, au fost puse la dispoziție autobuze de noapte, din
zona centrală în toate cartierele orașului pe toată durata nopții.
Cazare pentru turiști a fost în uni tățile hoteliere, camere închiriate dar și un camping
special amenajat , camping cu cort inclus, acces la rulotă sau în campus . Cei care nu au mai găsit
loc într -o unitate de cazare nu a avut de ales și a mers în zona de camping.
Site-ul oficial al festivalului Untold din 2015 era ambiguu, nu avea o pagină care să
cuprindă toate informațiile și care să fie pe înțelesul tuturor, clar. Comparând cu alte site -uri de
un rang așa mare, Untold nu se ridica așteptărilor. De asemenea site -ul era prezentat în doar 2
limbi străine: maghiară și engleză. Însă acum, văzând ca au avut turiști și din partea Franței,
Spaniei și Germaniei, au făcut site -ul în 4 limbi străine.
Broșurile, pliantele, afișele și orice mijloc de promovare a festivalului , părerea mea e că
ar trebui realizate în mai multe limbi nu doar română și engleză. Anul trecut au fost turiști din
Spania, Germani, Franța. Astfel am putea să realizăm de exemplu în patru limbi toate
materialele: româ nă, engleză, spaniolă, franceză, germ ană.
Organiza torii au amenajat un loc denumit “Lost & Found”, aici puteai să îți găsești
lucrurile pierdute dar și cei care găseau lucruri puteau duce acolo pentru a ajuta oamenii ce își
pierduse acele lucruri. De asemenea au fost publicate și pe pagina de Facebook al festivalului,
gândindu -se că așa este cel mai eficient mod de a găsi posesorii acelor lucruri. Portofelele găsite
au fost predate la poliție iar cardurile bancare au fost duse la banca de proveniență.

55

Fig. 38 Afiș Untold Cucerește Clujul
(http://www.cluj2015.eu/untoldfestival / )

56

CONCLUZII

Cluj-Napoca este orașul comoară al Transilvaniei. Acesta atrage de la fiecare an încoace
tot mai mulți turiști. Ceea ce l -a remarcat în ultima perioadă a fost Untold Festival, cel mai mare
festival realizat vreodată în Cluj -Napoca dar și la nivel de țară, în România. Prin acest festival a
reușit să cucerească inimile străinilor de peste hotare dar și a turiștilor din diferite zone ale țării
nostre și să câștige Best Major Festival, acesta concurând cu festivaluri foarte mari un exemplu
poate fi Tomorrowland.
În anul 2015 acesta, fiind Capita lă Europeană a Tineretului a avut peste 1.206.000 de
participanți, peste 3500 de activități, 1100 de evenimente și peste 5400 de voluntari .
Misiunea Programului Youth@Cluj -Napoca 2015 a fost de a întări rolul și sprijinul
acordat tinerilor și organizațiilo r de tineret și pentru tineret în participarea activă a acestora în
schimbarea societății printr -un proces de dezvoltare urbană sustenabilă, responsabilă și inclusivă,
prin împărtășirea spațiului, culturii, puterii, muncii, bucuriei, viziunii și valorilor europene
comune, abordând teme precum responsabilizarea și susținerea tinerilor, mobilitatea, informarea
și dialogul structurat în cadrul unui program de un an în Cluj -Napoca .
Festivalul Untold a fost peste măsura așteptărilor participanților, ce am observ at din
reacțiile acestora care plângeau de bucuria celor întâmplate. Headlinerii au declarat în repetate
rânduri ca își doresc să se întoarcă la edițiile viitoare ale festivalului și că Untold este din
perspectiva lor unul din festivalurile de top din lume , mulți luând hotărârea să rămână la Cluj
pentru a se bucura și de celelalte zile de festival.
Cu toate acestea, faptul ca orașul a fost Capitală Europeană a Tineretului și că este gazda
Festivalului Untold, nu este suficient pentru dezvoltarea turistică ș i culturală sustenabilă. Astfel,
trebuie sa avem în vedere următoarele aspecte care pună cu adevărat Cluj -Napoca pe harta
orașelor turistice din Europa, chiar mai mult, să îi permită câștigarea titlului de Capitală
Culturală Europeană în 2021:
– Dezvoltarea, îmbunătățirea și crearea unei infrastructuri de transport moderne,
adecvate pentru un oraș modern: finalizarea căilor de acces rutiere în zonă (ex.
Autostrada Transilvania), modernizarea căii ferate și a trenurilor, modernizarea și
îmbunătățirea transport ului public în oraș, sistematizarea eficientă a traficului. Doar
prin aceste măsuri de bază, orașul poate fi pregătit pentru primirea unui număr mare
de turiști.

57
– Creșterea capacității hoteliere și modernizarea structurilor turistice. Crearea mai
multor spa ții de cazare pentru toate categoriile de turiști (de la 1 până la 5 stele) este
un aspect esențial dacă se dorește atragerea unui flux important de turiști.
– Punerea în valoare a patrimoniului arhitectural al orașului (prin consolidarea și
renovarea clădir ilor istorice), a râului Someș care străbate orașul, a pădurilor și
atracțiilor turistice din jurul Clujului (Pădurea Baciu, Pădurea Făget, Salina Turda
etc.).

58

BIBLIOGRAFIE

1. Philip Kotler, Managementul Marketingului, ediția a-III-a, București, Editura Teora, 2003, p.16 .
2. Luiza Maria Souca, Marketing in turism (suport de curs), 2014.
3. Definiții, funcții, etape marketing – curs de marketing [http://www.apubb.ro/wp –
content/uploads/2011/02/Marketing_suport_de_curs.pdf – accesat: 25.10.15]
4. Biblioteca Online, Marketingul Evenimentelor [https://www.scribd.com/doc/54310618/Cursurile –
1-8-Marketingul -evenimentului accesat: 10.11.15]
5. Strategii de dezvoltare t uristică a orașului Cluj -Napoca
[http://www.primariac lujnapoca.ro/userfiles/files/strategia2015.pdf – accesat: 13.04.16]
6. Oportunități identificate pentru dezvoltarea turismului în Cluj -Napoca – Document întocmit de
Cristina Bolog, Adrian Bradea, Valentin Toader “ Strategia de dezvoltare turistică a orașului
Cluj-Napoca”
7. Așezarea geografică a orașului Cluj -Napoca
[http://www.qbox.ro/Cluj -Napoca/informatii/Turism/Obiect ive-Turistice/Asezare -geografica –
municipiul -Cluj-Napoca -detaliu -954.html – accesat: 15.04.16]
8. Istoria și cultura orașului Cluj -Napoca
[http://www.visitclujnapoca.ro/despre -cluj/is toria-cluj-ului/ – accesat: 15.04.16]
9. Istoria și cultura Clujui [http://clujonline.com/ro/istoric.htm – accesat: 15.04.16]
10. Obiective turistice [ https://cluj.com/categorii/obiective -turistice/ – accesat: 15.04.16]
11. Totul despre proiectul european “Cluj Capitala Europeană a Tineretului 2015”
12. Totemul Cluj2015 [ http://citynews.ro/eveniment/totemul -cluj-2015 – accesat: 17.04.16]
13. Perspective la nivel national și international cu privire la proiectul european “ Cluj Capitala
Europeană a Tineretului” – Raport preliminar Federa ția SHARE Cluj2015 .
14. Promovarea proiectul ui european – Raport preliminar Federația SHARE Cluj2015 .
15. Statistici privind numărul de activități pe tot anul 2015, numărul de participant, de evenimente
dar și voluntari – Raport preliminar Federația SHARE Cluj2015 .
16. Analiza domeniilor implicate în “Cluj Capitala Europeană a Tineretului 2015” – Raport
preliminar Federația SHARE Cluj2015 .
17. Statistici privind numărul de turiști din anul 2012 până în 2015 – Raport preliminar Federația
SHARE Cluj2015 .
18. Calendaru l evenimentelor anului 2015 [http://www.cluj2015.eu/calendar.html – accesat:
25.04.16]
19. Descrierea evenimentului „Jazz in the Park” [ http://www.clujlife.com/tag/jazz -in-the-park/ –
accesat 25.04.16]

59
20. Programul evenimentelor „Cluj Never Sleeps” [http://clujneversleeps.ro/program/ – accesat:
25.04.16]
21. Caz social susținut de „The Color Run” – Generatia Grow [http://thecolorrun.ro/cauza -sociala/ –
accesat: 25.04.16]
22. Programul The Color Run 2015 [ http://thecolorrun.ro/locations/cluj/ – accesat: 25.04.16]
23. Festivalul Mioritcmic [http://www.clujlife.com/2015/07/29/mioritmic -2015/ – accesat: 26.04.16]
24. Untold, povestea nespusă! [ https://chapter1.untoldfestival.com/ro/povestea -nespusa/ – accesat:
10.05.16]
25. Untold, câștigătorul titlului de „Best Major Festival” [ http://eu.festivalawards.com/ – accesat:
10.04.16]
26. Despre afișele realizate de organizatorii Federației Share [ http://www.ziardecluj.ro/un -afis-si-un-
clip-de-pomina -se-fac-bancuri -si-parodii -pe-seama -productiilor -lansate -ieri-de-federatia -share –
accesat: 10.05.16]
27. Zonele festivalului Untold [http://ro.cluj2015.eu/news/newsfeed/198 -din-2015 -festivalul -untold –
cucerete -clujul.html – accesat: 12.05.16]
28. Programul festivalului Untold [ https://chapter1.untoldfestival.com/ro/program/ – accesat:
12.05.16]
29. Despre Armin van Buuren, părerea s -a despre România [ http://ziuadecj.realita tea.net/ -accesat
12.05.16]
30. Interviu luat directorului festivalului Untold [http://transilvaniareporter.r o/cultura/bogdan -buta-
directorul -untold -festival -confirma -cu-siguranta -va-exista -o-a-doua -editie -in-2016/ -accesat:
13.05.16]
31. Statistici privind turiștii veniți atât din România dar și din străinătate [http://dej24.ro/untold –
festival -2015 -in-cifre-cati-bani-si-cat-capital -de-imagine -a-adus-regiunii/ – accesat13.05.16]

32. Campania “Doneaz ă sânge ! Fii erou! ” [ http://ro.cluj2015.eu/cluj -napoca2015.html – accesat:
13.05.16]

60

ANEXE

Transilvania Reporter i -a luat un interviu directorului Untold Festival, Bogdan Buta,
întrebându -l din perspectiva lui care ar fi motivele pentru care el crede că a fost o reușită acest
festival, pe partea de organizare care au fost cele mai mari dificultăți și ce a învățat atât el cât si
echipa sa, lecția pe care a învățat -o în urma festiv alului. De asemenea acesta l -a întrebat pe
Bogdan Buta când crede el că va ajunge festivalul Untold să fie văzut ca un brand al orașului, cât
este de benefic pentru ei ca lumea să compare festivalul Untold cu cu alte festivaluri și dacă va
exista o a doua dată în anul următor.
În urma întrebărilor adresate de către reporter, directorul festivalului Untold, Bogdan
Buta a răspuns la toate întrebările adresate, astfel voi face o sintetizare la ceea ce a spus el.
Acesta a spus că, din perspectiva lui motivele s ă creadă că acest festival a fost o reușită sunt: un
număr destul de mare de participanți de care nu a avut parte nici un alt eveniment din țara
noastră, în perioada de promovare, campaniile inițiate de echipa sa, au avut un răspuns și un
impact internațio nal extrem de mare, exemplul cel mai elocvent fiind campania Pay with Blood,
și Headlinerii au declarat în repetate rânduri ca își doresc să se întoarcă la edițiile viitoare ale
festivalului și că Untold este din perspectiva lor unul din festivalurile de t op din lume, mulți
luând hotărârea să rămână la Cluj pentru a se bucura și de celelalte zile de festival. Cele mai mari
dificultăți, spune Bogdan Buta că au fost “La nivel logistic, a fost dificil de gestionat necesarul
tehnic și munca utilajelor astfel în cât să ne asigurăm că are un impact minim asupra vieții
obișnuite a orașului și, în același timp, că suntem noi în grafic cu lucrările.”
Directorul festivalului spune ca sunt multe lecții învățate, însă sunt prea multe pentru a fi
enumerate. Acesta spune c ă “A fost o experiență deosebită pentru toți stakeholderii și cu toții am
avut de tras învățăminte din prima ediție. Nu a fost totul perfect, mai avem multe de îmbunătățit,
dar ne bucurăm că avem un public frumos, care a apreciat efortul pe care l -am depus . Asta ar fi
cea mai importantă lecție: de a ne asculta și a mulțumi publicul și fanii UNTOLD.”
La întrebarea reporterului despre Untold ca brand al orașului, Bogdan Buta a răspuns că
Untold este deja un brand al orașului, un brand care a transmis emoție ș i un brand cu care peste
60.000 de oameni s -au identificat zilnic, timp de patru zile. Mai mult, Untold a devenit o carte de
vizită pentru Cluj -Napoca.

61
“Noi ne -am bucurat foarte mult să fim asemănați încă de la început cu unele dintre cele
mai apreciate fe stivaluri din lume. Probabil și datorită acestui fenomen ne -am stabilit o țintă
foarte înaltă pentru care ne -am consumat foarte multă energie și toți membrii echipei au avut o
implicare extraordinară pentru a reuși să ne ridicăm la nivelul așteptărilor. Cu siguranță mai
avem de demonstrat și în anii următori că merităm să fim comparați cu astfel de festivaluri, poate
chiar să le depășim pe unele, după o anumită experiență.” Spune directorul festivalului la
întrebarea despre cât de benefic este pentru ei și pentru festival să ii compare lumea cu alte
festivaluri.
Bogdan Buta declară că va fi cu siguranță o a doua dată a festivalului Untold, având în
vedere că a primit multe, foarte multe mesaje de la persoane ce au participat la acest festival
exprimând senti mentul față de festival și dorința de a mai fi și alte ediții. Acesta a ma spus că
dorește să facă evenimente conexe și promovarea și în alte orașe din țară, însă festivalul Untold
va fi tot la Cluj -Napoca.
Și chiar asa este, după cele declarate de Bogdan a venit și o a doua ediție a festivalului
Untold, artiștii principali fiind aceeași, lumea fiind la fel de entuziasmată și acum fiind și un
număr mult mai mare de oameni interesați de eveniment, văzând ediția din 2015.