F 1 N14 Finante Publice Busu Cristian [606758]

COSMIN STOICA DANIELA PENU
ANA-MARIA MARINOIU CRISTIAN BU ȘU

FINANȚE PUBLICE
Eficien ța actului de guvernare prin
finan țe publice
Edi ția a II-a, revizuit ă și ad ăugit ă

CUPRINS

Introducere…………………………………. …………………………………………… ………………… 4
CAPITOLUL 1 …………………………………. …………………………………………… ……… 6
1.1 Rolul economico-social și func țiile finan țelor publice……………………………….. 6
1.2. Elaborarea și aplicarea politicii în domeniul finan țelor publice…………………… 7
Capitolul 2…………………………………. …………………………………………… …………….. 8
GESTIONAREA CHELTUIELILOR ȘI RESURSELOR………………………………… … 8
2.1. Structura și factorii determinan ți ai cheltuielilor publice……………………. …….. 8
2.3. Structura resurselor financiare publice……. …………………………………………… .. 9
2.4. Rolul impozitelor și taxelor în asigurarea obiectivelor de interes pub lic………10
2.5. Taxele vamale – resurs ă financiar ă public ă și instrument de protec ție a
economiei na ționale……………………………………… ………………………………………….10
CAPITOLUL 3 …………………………………. …………………………………………… ……..11
3.1. Cadrul juridic și institu țional privind finan țele publice……………………………..11
3.2. Etapele și procedurile procesului bugetar în România…….. ……………………….12
CAPITOLUL 4 …………………………………. …………………………………………… ……..13
4.1. Implica țiile implement ării și aplic ării m ăsurilor de politic ă vamal-comercial ă
comun ă…………………………………………… …………………………………………… ………..13
4.2 Aspecte generale privind vulnerabilit ăț ile ramurilor economice…………………13
CAPITOLUL 5 …………………………………. …………………………………………… ………….14
IMPLICA ȚII ALE FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE – PENTRU
ROMÂNIA…………………………………….. …………………………………………… ……………14
5.1. Absorb ția fondurilor europene de c ătre România…………………………………. …14
5.2. Alocarea Instrumentelor structurale în România – defini ții, tipologie, aspecte
procedurale și tehnice…………………………………… ………………………………………….14
5.3. Arhitectura institu țional ă în domeniul gestion ării instrumentelor structurale în
România…………………………………….. …………………………………………… …………….15
Capitolul 7…………………………………. …………………………………………… …………………18
7.1. Rolul institu țiilor financiare interna ționale în acordarea împrumuturilor externe
…………………………………………… …………………………………………… …………………..18
7.2. Abordarea teoretic ă privind datoria public ă a României……………………………19
7.3 Indicatori de analiz ă ai datoriei publice…………………………. ……………………….19
Capitolul 8 …………………………………. …………………………………………… ……………20
8.1 Arhitectura institu țional ă monetar ă european ă………………………………………….20
Cadrul institu țional al Sistemului European al B ăncilor Centrale (SEBC) ……..21
8.2. Costurile și beneficiile unei monede unice europene……….. ………………………21
8.3. Argumente pro și contra adopt ării monedei euro în România…………………… .21
Capitolul 9 …………………………………. …………………………………………… ……………22
9.1. Repere teoretice privind parteneriatul public- privat (PPP)…………………………22
9.2. Tipuri de parteneriate public privat………. …………………………………………… …23
9.3. Rolul Parteneriatului Public Privat în crearea de bunuri publice…………………24
9.4. Parteneriatul public – privat – implica ții social – economice pentru România.24
Capitolul 10………………………………… …………………………………………… …………..25
POSIBILIT ĂȚ I DE FOLOSIRE EFICIENT Ă A BANILOR PUBLICI PRIN
INSTRUMENTELE GUVERN ĂRII ELECTRONICE …………………………………25

10.1. Abordarea teoretico – conceptual ă privind guvernarea electronic ă……………25
10.2. Achizi ții publice prin licita ții electronice – posibilit ăț i de cheltuire eficient ă a
banilor publici……………………………… …………………………………………… ……………25
11.1. Repere teoretice privind dubla impunere…… …………………………………………26
11.2. Metode pentru evitarea dublei impuneri……. …………………………………………… .26
11.3. Reglement ări interna ționale și na ționale cu privire la dubla impunere……….27
Capitolul 12………………………………… …………………………………………… …………..28
12.1. Trezoreria statului: concept…………….. …………………………………………… ……28
12.2. Func țiile Trezoreriei statului…………………….. ……………………………………….28
12.3. Organizarea și func ționarea Trezoreriei statului………………….. ………………..28
Capitolul 13………………………………… …………………………………………… …………..29
13.1 Implica ții economice ale politicilor publice…………… ………………………………29
13.2. Modalit ăț i de corectare a crizei datoriei externe……….. …………………………..29
13.3 Tendin țe ale crizelor economice financiare în noul context interna țional…….30
Capitolul 14………………………………… …………………………………………… …………..31
14.1. Abordarea libert ăț ii și propriet ăț ii în finan țe publice……………………………….31
14.2. Eficien ța actului de guvernare prin finan țe publice…………………………………31
BIBLIOGRAFIE………………………………… …………………………………………… …………32

Introducere

Finan țele publice au cunoscut, în func ție de perioadele istorice, diverse
abord ări la nivelul puterii politice, mediului academic și universitar, speciali știlor în
domeniu și cet ăț enilor din toate sferele vie ții sociale.
Pentru puterea politic ă și guvernamental ă, finan țele publice ca abordare macro
de elaborare a politicii și gestionare a banilor publici, reprezint ă domeniul cu cea mai
mare sensibilitate, dar și cel mai important pentru realizarea tuturor obiec tivelor
politice și de guvernare indiferent de natura economic ă sau noneconomic ă.
Pentru mediul academic și universitar analiza știin țific ă și abordarea teoretic ă
nu poate avea aplicabilitate f ără consultarea practic ă a speciali știlor în domeniu, f ără
exprimarea doctrinar ă și contextual ă geopolitic ă și economic ă a puterii politico –
guvernamentale și f ără con știentizarea dorin țelor și specificit ăț ilor fiec ărui popor. De
asemenea orice dorin ță și nevoie de interes public, orice program politic și orice
abordare strategic ă nu poate fi realizat ă f ără consultarea teoretic ă și știin țific ă, f ără
consultarea mediului academic și universitar și a literaturii de specialitate.
Lucrarea de fa ță î și propune în limite modeste s ă eviden țieze importan ța
corela ției dintre abordarea teoretic ă în domeniul finan țelor publice și cea practic ă la
nivel macro și s ă sublinieze eficien ța actului de guvernare prin intermediul finan țelor
publice. Bineîn țeles, domeniul fiind destul de extins, în carte sun t tratate, în special
noi abord ări legate de contextul actual al României și de evolu ția sau apari ția unor noi
instrumente de politic ă economic ă.
Consider ăm c ă puterea guvernamental ă are rolul central în domeniul
finan țelor publice și c ă omul reprezint ă valoarea suprem ă a unui popor, și din acest
motiv am con știentizat importan ța omului în toat ă substan ța lucr ării. Din aceste
considerente, lucrarea încearc ă o abordare nou ă a rolului guvern ării în gestionarea
banilor publici, subliniind îns ă și aspectele mai pu țin pozitive legate de implica țiile
acesteia.
Cartea se adreseaz ă în primul rând studen ților Facult ăț ii de Finan țe, B ănci și
Contabilitate din cadrul Universit ăț ii Cre știne „Dimitrie Cantemir”, de asemenea celor
din cadrul Academiei de Studii Economice, c ărora le dorim s ă–și în țeleag ă voca ția de
economist ca „doctor al sistemului social – economi c” și s ă con știentizeze c ă
bun ăstarea și s ărăcia unei na țiuni ține de fiecare om în parte, r ăspunz ător fiind în

special economistul. Lucrarea poate constitui un in teres și pentru speciali știi din
administra ția public ă central ă și local ă.
Autorii

CAPITOLUL 1
ABORDAREA TEORETICO – CONCEPTUAL Ă A
FINAN ȚELOR PUBLICE

1.1 Rolul economico-social și func țiile finan țelor publice

Manifestarea libert ăț ii omului, la nivel individual sau colectiv, în lim itele
admise, impune crearea și consolidarea unui mediu și a unui climat corespunz ător care
să asigure echilibrul și performan ța activit ăț ii umane indiferent de domeniul de
ac țiune. Al ături de mediul pe care ni-l cre ăm prin rela țiile personale, spa țiul de
manifestare fiind extins iar formele de manifestare fiind dinamice avem nevoie de
utilit ăț i și facilit ăț i care s ă ne ajute în mod direct sau indirect, pe care le pu tem
„accesa” individual, dar care s ă apar țin ă comunit ăț ii. Vorbim aici de bunurile și
serviciile publice, care pot fi „folosite” la nivel local sau na țional. Avem dreptul de
utilizare și de folosire a lor, îns ă nu avem dreptul de proprietate. Dreptul de
proprietate și de administrare al bunurilor publice îl are statu l. De asemenea, statul are
obliga ția de a pune la dispozi ția comunit ăț ii bunuri și servicii publice. De la
infrastructura de transport pân ă la serviciile po ștale, de la energia nuclear ă pân ă la
drumurile comunale, statul asigur ă crearea și punerea în folosin ță a acestora. Pentru a
pune în func țiune și a asigura aceste bunuri și servicii, statul are nevoie de finan țare.
Statul va constitui fonduri, va economisi, va repar tiza fondurile în func ție de priorit ăț i,
le va cheltui și va analiza eficien ța cheltuielilor efectuate.
Pentru a cunoa ște modul de constituire a veniturilor unei ță ri, scopul
constituirii lor, modalitatea de cheltuire a unor a numite sume pentru atingerea unor
obiective, trebuie s ă în țelegem la nivel conceptual – teoretic, mai întâi, r olul și
principiile finan țelor ca știin ță economic ă fundamental ă. Astfel, știin ței finan țelor,
mai multe școli de gândire i-au acordat o importan ță teoretico – conceptual ă adaptat ă
la situa ția economic ă social ă și la curentele de gândire din epoc ă.
Finan țele au un rol primordial în orice activitate. Proie ctele, strategiile și
obiectivele oric ărei activit ăț i sunt imposibile f ără corelarea lor cu posibilit ăț ile de
finan țare. Potrivit unor autori, f ără știin ța finan țelor toate celelalte știin țe economice
nu ar fi decât o sum ă de concepte frumoase. Toate ideile încep s ă aib ă un rol în

bun ăstarea uman ă doar atunci când pot fi finan țate. Un sistem financiar ce opereaz ă
fluent irig ă cu banii necesari ideile valoroase.
Component ă a știin țelor economice, finan țele reprezint ă un sistem de
cuno știn țe știin țifice, de metode și tehnici de estimare a necesarului de resurse
financiare și a posibilit ăț ilor de finan țare. De asemenea, știin ța finan țelor
fundamenteaz ă c ăile de echilibrare a bugetelor, de finan țare a deficitelor, de efectuare
a controlului financiar, prognoza financiar ă, evaluarea eficien ței în domeniul
financiar.

Func țiile finan țelor publice

Finan țele publice î și îndeplinesc misiunea prin intermediul unor func ții
specifice, dintre care cele consacrate în literatur a de specialitate sunt func ția de
reparti ție și func ția de control .

1.2. Elaborarea și aplicarea politicii în domeniul finan țelor publice

Politica poate fi definit ă ca fiind procesul prin care un grup de oameni cu
opinii și interese ini țial divergente ajung la decizii colective socotite ca fiind
obligatorii pentru respectivul grup și impuse ca o linie de conduit ă comun ă. Politica
presupune o diversitate dac ă nu despre scopurile ultime, cel pu țin despre mijloacele
optime de ale atinge.
Înainte de a prelua puterea politic ă și guvernamental ă, fiecare forma țiune
politic ă î și stabile ște un program politic și de guvernare. Programul de guvernare în
perioada pre-electoral ă este elaborat în func ție de doctrina politico – economic ă a
partidului politic, de interesele economico – socia le ale categoriilor de sus țin ători, de
conjunctura intern ă și interna țional ă și, bineîn țeles, în func ție de erorile politico –
economice ale adversarilor politici.
Pentru realizarea obiectivelor de guvernare dar și pentru aplicarea continu ă a
politicilor statului este nevoie de finan țarea public ă. Toate politicile publice au nevoie,
mai mult sau mai pu țin, de fonduri publice, ele ac ționând întotdeauna, în
complementaritate, cu politica economico – financia r ă.

Politica financiar ă ac ționeaz ă într-un cadru organizat, pentru elaborarea și
aplicarea ei fiind nevoie de o arhitectur ă institu țional ă, de o legisla ție principal ă și
complementar ă, de instrumente, tehnici și metode de aplicare, de speciali ști în
domeniu. În elaborarea și aplicarea ei, politica financiar ă este realizat ă prin
mecanismul financiar .

Politica financiar ă este component ă a politicii economice a statului. Al ături de
politica financiar ă, principalele politici economice sunt: politica co mercial ă, politica
monetar ă, politica valutar ă, politica industrial ă.

Capitolul 2
GESTIONAREA CHELTUIELILOR ȘI RESURSELOR
FINANCIARE PUBLICE

2.1. Structura și factorii determinan ți ai cheltuielilor publice

Cheltuielile publice au destina ții diverse. Unele cheltuieli ajut ă la finan țarea de
către stat a institu țiilor publice, pentru func ționarea lor. De asemenea, cheltuielile
publice influen țeaz ă direct mediul economic și social. Cheltuielile publice pot fi
considerate și instrumente de interven ție asupra mediului economico – social. Din
acest punct de vedere, ele trebuie analizate nu doa r din punct de vedere al importan ței
domeniului unde sunt efectuate, ci și din punct de vedere al impactului pe care îl au
asupra domeniului respectiv și al celorlalte domenii complementare.

Obiectivele de finan țat sunt stabilite de c ătre Guvern. În func ție de ierarhizarea
lor și de abilitatea politico – economic ă a factorilor de decizie, folosirea banilor

publici poate contribui la corectarea anumitor disp arit ăț i de dezvoltare, la cre șterea
competitivit ăț ii economice sau se pot crea dezechilibre majore.

Structura cheltuielilor publice reflect ă modul în care sunt orientate resursele
financiare spre anumite obiective: economice, socia l – culturale, militare, politice,
financiare. De asemenea, evolu ția cheltuielilor este dinamic ă. Din aceste puncte de
vedere, este necesar ă cunoa șterea structurii lor dup ă anumite clasifica ții și criterii.
– Clasificarea administrativ ă.
– Clasificarea economic ă.
– Clasificarea func țional ă.
– Clasifica ția financiar ă

În optimizarea lor, cheltuielile publice depind de urm ătorii factori:

/head2right Factori demografici
/head2right Factori economici
/head2right Factori sociali
/head2right Factori militari
/head2right Factori istorici și politici

2.2. Eficien ța cheltuielilor publice

Eficien ța cheltuielilor publice exprim ă raportul determinat între efectele
comensurabile sau estimative, obtenabile pe seama o biectivelor finan țate de c ătre stat
și eforturile financiare (consumul de resurse financ iare).

2.3. Structura resurselor financiare publice

Factorii care determin ă cre șterea resurselor financiare sunt de natur ă divers ă:
/head2right Factorii economici
/head2right Factorii sociali
/head2right Factorii demografici
/head2right Factorii politici și militari

Resursele financiare publice pot fi grupate dup ă anumite criterii:
/square4 În func ție de con ținutul economic
/square4 În func ție de structura organizatoric ă a statelor
/square4 În func ție de sistemul de bugete
/square4 În func ție de ritmicitatea încas ărilor:
/square4 În func ție de provenien ța resurselor

2.4. Rolul impozitelor și taxelor în asigurarea obiectivelor de interes pub lic

Rolul impozitului poate fi de natur ă:
/square4 Financiar ă
/square4 Economic ă
/square4 Social ă

Elementele impozitului cuprind:
– Subiectul impozitului .
– Obiectul impozitului
– Sursa impozitului
– Unitatea de impunere
– Cota impozitului .
– Termenul de plat ă

2.5. Taxele vamale – resurs ă financiar ă public ă și instrument de protec ție a
economiei na ționale

Comer țul liber a reprezentat un ideal spre care trebuie s ă tind ă statele,
deoarece, a șa cum au fost prezentate în teoriile și modelele privind comer țul
interna țional, autorii acestora au considerat c ă un comer ț liber este o solu ție mai bun ă
decât oricare alte m ăsuri de politic ă comercial ă promovate de c ătre guverne. Dar cu
toate acestea, de și în cadrul abord ărilor teoretice eficien ța comer țului liber este
evident ă, foarte pu ține ță ri s-au apropiat de starea de comer ț liber, toate statele lumii

intervenind în comer țul exterior prin politici comerciale autarhice, pro tec ționiste sau
liberale.

În aplicarea politicii vamale, guvernul folose ște norme și reglement ări
na ționale, stabilite prin lege sau alte acte normative , norme și reglement ări vamale și
comerciale regionale sau interna ționale. De asemenea, având în vedere complexitatea
politicii vamale, domeniul de aplicare, dinamica ac esteia, pentru facilitarea aplic ării
acesteia sunt folosite norme și decizii interne emise de administra ția vamal ă na țional ă.

Tariful vamal este un nomenclator care cuprinde m ărfurile de import
clasificate și codificate dup ă origine, grad de prelucrare, și taxele vamale exprimate
ad valorem , specific sau mixt.

CAPITOLUL 3
POLITICA FINANCIAR Ă ȘI ARHITECTURA
INSTITU ȚIONAL Ă ÎN ROMÂNIA

3.1. Cadrul juridic și institu țional privind finan țele publice

În România, institu ția cu rol în gestionarea resurselor financiare publ ice este
reprezentat ă de Ministerul Finan țelor Publice .

Agen ția Na țional ă de Administrare Fiscal ă își desf ăș oar ă activitatea în
domeniul impozitelor, taxelor, contribu țiilor și al altor venituri bugetare, pentru care este
competent ă potrivit legii, prin intermediul procedurilor de g estiune, colectare, control fiscal,
solu ționare a contesta țiilor și dezvoltarea unor rela ții de parteneriat cu contribuabilii,
inclusiv prin acordarea de servicii de asisten ță .

Garda Financiar ă este institu ție public ă de control, cu personalitate juridic ă,
care exercit ă controlul operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și
combaterea oric ăror acte și fapte din domeniul economic, financiar și vamal, care au
ca efect evaziunea și frauda fiscal ă, organizat ă ca organ de specialitate al
administra ției publice centrale în subordinea Ministerului Fi nan țelor Publice.

Curtea de Conturi este institu ția suprem ă de control financiar asupra modului
de formare, administrare și de întrebuin țare a resurselor financiare ale statului și ale
sectorului public. Curtea de Conturi exercit ă și atribu ții jurisdic ționale în condi țiile
prezentei legi.

Autoritatea Na țional ă a V ămilor

În aplicarea politicii vamale, Autoritatea Na țional ă a V ămilor exercit ă, în
principal, atribu ții de aplicare în domeniul vamal a m ăsurilor specifice rezultate din
legisla ția comunitar ă, na țional ă și interna țional ă.
Structurile centrale și regionale ale Autorit ăț ii Na ționale a V ămilor urm ăresc și
supravegheaz ă respectarea legisla ției vamale pe întreg teritoriul ță rii și exercit ă
controlul specific potrivit reglement ărilor în vigoare, iau m ăsuri de prevenire și
combatere, în conformitate cu reglement ările legale în vigoare, a oric ăror infrac țiuni și
contraven ții în domeniul vamal

3.2. Etapele și procedurile procesului bugetar în România

În desf ăș urarea procesului bugetar pot fi identificate urm ătoarele principale
etape :
a. Elaborarea bugetelor
b. Aprobarea bugetelor
c. Execu ția bugetar ă.

CAPITOLUL 4
IMPLICA ȚIILE ADOPT ĂRII TARIFULUI VAMAL
COMUN DE C ĂTRE ROMÂNIA

4.1. Implica țiile implement ării și aplic ării m ăsurilor de politic ă vamal-comercial ă
comun ă

Adoptarea tarifului vamal comun și a politicii comerciale comune, la
momentul anului 2007, au fost preg ătite de c ătre țara noastr ă împreun ă cu Uniunea
European ă, în special prin respectarea prevederilor din Acor dul de Asociere și
cerin țelor din documentele de pozi ție ale Capitolelor de negociere privind Uniunea
Vamal ă și Rela țiile Externe.
Dup ă aderare, România nu mai beneficiaz ă în Uniunea European ă de statutul
de țar ă în curs de dezvoltare.
Rela țiile comerciale ale României cu ță rile AELS (EFTA) sunt armonizate,
conform Acordului de comer ț liber România – ță rile AELS, din 1993.
Adoptarea politicii comerciale comune de c ătre România, presupune costuri și
avantaje.
Eliminarea taxelor vamale, la importurile de produs e industriale la 1 ianuarie
2002, a produs deficite la bugetul de stat, de asem enea acela și lucru s-a petrecut și
pentru importul produselor agricole, la momentul ad er ării .

4.2 Aspecte generale privind vulnerabilit ăț ile ramurilor economice

Contextul actual al crizelor structurale extinse și contagierea multor economii
determin ă abordarea acestei probleme în fiecare context econ omic și în fiecare
prelegere de natur ă economic ă.
Desigur în abordarea fiec ărei probleme negative se începe cu cauza. Criza
economica trebuie abordat ă mai întâi teoretic – conceptual, trebuie mai întâi s ă
con știentizezi latura crizei, expertizat ă și nuan țat ă știin țific.

CAPITOLUL 5
IMPLICA ȚII ALE FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE
COEZIUNE – PENTRU ROMÂNIA

5.1. Absorb ția fondurilor europene de c ătre România

În contextul actual al crizei economice extinse și al calit ăț ii României de
membr ă a Uniunii Europene, fondurile europene postaderare pot contribui salvator la
ameliorarea și rezolvarea multor probleme de dezvoltare în scopu l apropierii de
nivelul de dezvoltare al ță rilor membre dezvoltate.
Banii europeni nu se ob țin u șor, trebuie s ă ai un proiect foarte bun care s ă fie
în concordan ță cu toate criteriile și exigen țele europene în domeniu. Dar cel mai
important este ca investi ția finan țat ă s ă corespund ă nevoilor de dezvoltare și
specificului zonei în care se realizeaz ă proiectul.

5.2. Alocarea Instrumentelor structurale în România – defini ții, tipologie, aspecte
procedurale și tehnice

Pentru gestionarea eficient ă a banilor care vin de la Uniunea European ă, bani
de aproximativ patru ori mai mul ți decât în perioada de pre-aderare, au fost elabora te
la nivelul institu țiilor de resort documente programatice.
În dezvoltarea social – economic ă a României, fondurile externe cu finan țare
nerambursabil ă, devenite fonduri publice na ționale, pot juca un rol important în
reducerea decalajelor dintre România și ță rile membre.
O problem ă care se pune este cea a gradului de absorb ție și a corect ării și
elimin ării blocajelor și disfunc ționalit ăț ilor ce pot afecta implementarea proiectelor cu
finan țare extern ă.

5.3. Arhitectura institu țional ă în domeniul gestion ării instrumentelor structurale în
România

Autoritatea de management este organismul public ca re asigur ă gestionarea
asisten ței financiare din instrumentele structurale. La niv elul Ministerului Finan țelor
Publice s-a constituit o autoritate de management p entru Cadrul de sprijin comunitar
iar în cadrul ministerelor câte o autoritate de man agement pentru fiecare program
opera țional.
Comitetul de monitorizare este organismul care asig ur ă coordonarea
instrumentelor structurale, precum și urm ărirea eficacit ăț ii și calit ăț ii implement ării
asisten ței comunitare, modul de utilizare și impactul acesteia, cu respectarea
prevederilor comunitare în materie.

Capitolul 6
IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR STRUCTURALE
ÎN ROMÂNIA ȘI MANAGEMENTUL PROIECTELOR
CU FINAN ȚARE EUROPEAN Ă

/square4 Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Obiectivul general const ă în dezvoltarea capitalului uman și cre șterea
competitivit ăț ii pe pia ța muncii, prin asigurarea egalit ăț ii de șanse pentru înv ăț area pe
tot parcursul vie ții, dezvoltarea unei pie țe de munc ă moderne, flexibile și incluzive,
care s ă conduc ă, pân ă în 2013, la o ocupare durabil ă a 900.000 de persoane.

/square4 Programul Opera țional Sectorial Cre șterea Competitivit ăț ii Economice

Obiectivul general este determinat de cre șterea productivit ăț ii întreprinderilor
române ști pentru reducerea decalajelor fa ță de productivitatea medie la nivelul UE.
Ținta este o cre ștere medie anual ă a productivit ăț ii de cca. 5,5 % pân ă în 2015.
Aceasta va permite României s ă ating ă un nivel de aproximativ 55% din media UE.

/square4 Programul Opera țional Sectorial de Transport

Obiectivul general este determinat de promovarea în România a unui sistem
de transport care s ă permit ă deplasarea rapid ă, eficient ă și în condi ții de siguran ță a
persoanelor și bunurilor, la servicii de un nivel corespunz ător standardelor Europene,
la nivel na țional, în cadrul Europei, între și în cadrul regiunilor României.

/square4 Programul Opera țional Sectorial de Mediu

Obiectivul general const ă în îmbun ătăț irea standardelor de via ță ale
popula ției și a standardelor de mediu, vizând, în principal, re spectarea acquis-ului
comunitar de mediu precum și reducerea decalajului existent între Uniunea Euro pean ă
și România în ceea ce prive ște standardele de mediu, luând în considerare dou ă
obiective pe termen lung: asigurarea accesului la u tilit ăț ile publice de baz ă și
îmbun ătăț irea calit ăț ii mediului.

/square4 Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Capacit ăț ii Administrative

Obiectivul general contribuie la realizarea obiectivelor na ționale și ale
Uniunii Europene de a ob ține progresul în dezvoltarea socio-economic ă potrivit
obiectivelor de coeziune și convergen ță .

/square4 Programul Opera țional Regional

Obiectivul general al celui mai important program ca extindere const ă în
cre șterea economic ă mai accelerat ă a regiunilor slab dezvoltate, astfel încât raportu l
între cea mai dezvoltat ă și cea mai slab dezvoltat ă Regiune, în termeni de PIB, s ă nu
se m ăreasc ă în perioada de programare, fa ță de situa ția existent ă în prezent (ultimul
an pentru care exist ă date statistice).

/square4 Programul Opera țional Sectorial Asisten ță Tehnic ă

Obiectivul general const ă în asigurarea unui proces de implementare a
instrumentelor structurale în România în conformita te cu principiile și regulile de
parteneriat, programare, evaluare, comunicare, mana gement, inclusiv management
financiar, monitorizare și control pe baza responsabilit ăț ilor împ ărțite între Statele
Membre și Comisia European ă, conform prevederilor din Regulamentul General
privind Fondul European de Dezvoltare Regional ă, Fondul Social European și Fondul
de Coeziune.

Capitolul 7
DATORIA EXTERN Ă ȘI ARHITECTURA
INSTITU ȚIONAL Ă ÎN DOMENIUL FINAN ȚELOR
INTERNA ȚIONALE

7.1. Rolul institu țiilor financiare interna ționale în acordarea împrumuturilor
externe

Banca Mondial ă

Banca Mondial ă1 reprezint ă una dintre cele mai importante surse financiare și
de cuno știn țe de pe întreg Globul, în scopul sprijinirii statel or aflate în tranzi ție și în
curs de dezvoltare.

Fondul Monetar Interna țional

Fondul Monetar Interna țional 2 (FMI) este o institu ție financiar ă interna țional ă
care reune ște 185 de ță ri membre. FMI a fost înfiin țat în iulie 1945, în urma
Conferin ței Na țiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA).

Banca European ă pentru Reconstruc ție și Dezvoltare

Banca European ă pentru Reconstruc ție și Dezvoltare 3 (BERD) a fost înfiin țat ă
în 1991, în scopul sus ținerii dezvolt ării sectorului privat într-un mediu democratic, în
ță rile foste comuniste.

1 Analiz ă documentar ă având ca surs ă site-ul oficial al B ăncii Mondiale: http://web.worldbank.org
2 Analiz ă documentar ă având ca surs ă site-ul oficial al Fondului Monetar Interna țional: www.imf.org
3 Analiz ă documentar ă având ca surs ă site-ul oficial al BERD: www.ebrd.org

Banca European ă de Investi ții

Banca European ă de Investi ții (BEI) este institu ția finan țatoare a Uniunii
Europene (UE) și a fost creat ă în anul 1958 prin Tratatul de la Roma. Ac ționarii
băncii sunt statele membre ale Uniunii Europene. Cont ribu ția fiec ărui stat membru la
capitalul b ăncii este calculat ă în func ție de PIB.

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), cea mai veche institu ție
financiar ă multilateral ă din Europa, a fost înfiin țat ă în anul 1956, ca instrument al
politicii sociale a Consiliului Europei.

7.2. Abordarea teoretic ă privind datoria public ă a României

În vederea în țelegerii modului de reglementare, na ștere, contractare și
rambursare a datoriei publice, interne sau externe, este necesar ă cunoa șterea
termenilor de baz ă și a instrumentelor metodologice.
Datoria public ă guvernamental ă reprezint ă totalitatea obliga țiilor financiare
interne și externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile
contractate direct sau garantate de Guvern, prin Mi nisterul Finan țelor Publice, în
numele României, de pe pie țele financiare

7.3 Indicatori de analiz ă ai datoriei publice

1. Structura datoriei publice
2. Gradul de îndatorare
3. Indicatori de analiz ă pentru aprecierea datoriei publice interne
3.1. M ărimea absolut ă a datoriei publice interne .
3.2. Serviciul datoriei publice (SDI) interne
3.3 Ponderea datoriei publice interne în produsul i ntern brut

3.4 Ponderea dobânzilor aferente datoriei publice in terne în produsul intern
brut
3.5 Ponderea serviciului datoriei publice interne în produsul intern brut
3.6 Ponderea serviciului datoriei publice interne în totalul cheltuielilor
publice
3.7 M ărimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publ ice interne

4. Indicatori de analiz ă pentru aprecierea datoriei publice externe
4.1 M ărimea absolut ă a datoriei publice externe
4.2 Serviciul datoriei publice externe (SDPE)
4.3 Ponderea datoriei publice externe în produsul in tern brut
4.4 Ponderea datoriei publice externe în exporturi
4.5 Ponderea serviciului datoriei publice externe î n totalul cheltuielilor
publice
4.6 Ponderea serviciului datoriei publice externe î n produsul intern brut
4.7 Ponderea serviciului datoriei publice externe î n exporturi
4.8 M ărimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publ ice externe

Capitolul 8
ADOPTAREA MONEDEI UNICE EUROPENE –
IMPLICA ȚII POSTADERARE PENTRU ROMÂNIA

8.1 Arhitectura institu țional ă monetar ă european ă
Integrarea monetar ă reprezint ă un factor al coeziunii economice și sociale
dintre statele membre ale Uniunii Europene, dintre care face parte și România
începând cu 1 ianuarie 2007. Succesul Pie ței Comune se bazeaz ă, în principal, pe
convergen ța politicilor monetare ale statelor membre.
„Integrarea monetar ă” este denumirea procesului de formare a unei zone
monetare, a unui spa țiu în care monedele mai multor ță ri sunt fie legate între ele în

mod irevocabil sau fiecare moned ă se leag ă irevocabil de o moned ă „ancor ă" pe baza
unui anumit raport, fie monedele na ționale sunt înlocuite cu o singura moned ă, care va
fi folosit ă în întreaga zon ă. Atât într-un caz, cât și în cel ălalt, ne afl ăm în fa ța unui
proces de unificare monetar ă.” 4

Cadrul institu țional al Sistemului European al B ăncilor Centrale (SEBC)

Sistemul European al B ăncilor Centrale (SEBC) cuprinde Banca Central
European ă (BCE) și b ăncile centrale/na ționale ale statelor membre ale Uniunii
Europene, indiferent dac ă ele au adoptat sau nu moneda unic ă european ă.
Eurosistemul include BCE si b ăncile centrale na ționale doar ale statelor
membre care au adoptat euro.

8.2. Costurile și beneficiile unei monede unice europene

Economi știi iau în considerare patru criterii primordiale p e care unul sau mai
multe state trebuie s ă le îndeplineasc ă pentru a realiza o zon ă monetar ă optim ă:
1. intensificarea schimburilor comerciale și cre șterea gradului de liberalizare a
comer țului;
2. realizarea simetriei ciclurilor de afaceri;
3. înregistrarea unui grad ridicat de mobilitate a for ței de munc ă;
disiparea riscului prin intermediul politicii fisca le.
8.3. Argumente pro și contra adopt ării monedei euro în România

Exper ții BNR au realizat o serii de studii comparative cu privire la situa ția
ță rilor care utilizeaz ă moneda unic ă european ă și situa ția României și au prezentat
câteva argumente pro și contra utiliz ării euro:
a) Argumente pro euro:

4 Maria Bârsan, „Integrare economic ă european ă”, Editura Tribuna Economic ă, Bucure ști, 1994

• Asigurarea unui climat de afaceri stabil și cre șterea încrederii investitorilor
str ăini pe pia ța româneasc ă.
• BNR apreciaz ă c ă reducerea dobânzilor la împrumuturile externe spre
niveluri similare cu cele din zona euro este foarte important ă pentru ță ri care au
costuri bugetare mari cu dobânzile (Ungaria și Polonia), datorit ă, în primul rând,
datoriei publice semnificative;

b) Argumente împotriva euro:
• Efectul Balassa-Samuelson 5 și necesitatea convergen ței reale ;
• Existen ța unor șocuri asimetrice într-o economie înc ă nesincronizat ă precum
cea a României ;
• O alt ă cauz ă care ar putea împiedica adoptarea timpurie a moned ei unice de
către România o reprezint ă posibila opozi ție a Comisiei Europene sau a B ăncii
Central Europene.

Capitolul 9
PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT – IMPLICA ȚII
ASUPRA GUVERN ĂRII ECONOMICE

9.1. Repere teoretice privind parteneriatul public- privat (PPP)

În România primele structuri de parteneriat public- privat (PPP) s-au format
ad-hoc la nivel na țional începând cu perioada anilor ’90, cu prilejul elabor ării unor
strategii sectoriale ori na ționale (Strategia Na țional ă de Dezvoltare Durabil ă – 1999,

5 Efectul Balassa-Samuelson arat ă c ă economiile care sunt caracterizate în mod sistemat ic de nivele mai înalte
ale productivit ăț ii tind s ă aib ă și monede care sunt în termeni nominali mai „scumpe” decât cele ale ță rilor mai
pu țin productive. O alt ă implica ție a acestui efect este aceea c ă o diferen ță de productivitate între o țar ă cu un nivel
sc ăzut al veniturilor și una cu un nivel înalt al veniturilor determin ă apari ția unei infla ții rezultat ă din procesul de
„ajungere din urma”. Aceast ă infla ție nu poate fi legat ă de dezechilibrele din economie, ci ea doar oglinde ște faptul
că un proces de ajungere din urm ă a productivit ăț ii implic ă în acela și timp o ajungere din urm ă a pre țurilor,
inclusiv a salariilor.

Strategia de Dezvoltare Economic ă pe Termen Mediu – 2000), precum și ca structuri
institu ționalizate, cum sunt Comisia Tripartit ă și Consiliul Economic și Social. Aceste
parteneriate au contribuit treptat la realizarea un ui mediu de cooperare între actorii
sociali și cei politici și de multe ori, au jucat și înc ă mai joac ă rolul de legitimare a
unei ac țiuni politice, fiind mai pu țin implicate în procesul decizional sau de
monitorizare a politicilor. De asemenea, se întâlne sc forme de parteneriat public-
privat între stat și parteneri locali pentru lucr ări de infrastructur ă.

9.2. Tipuri de parteneriate public privat

În func ție de sistemul administrativ existent, de stadiul d escentraliz ării
serviciilor publice și nivelul dezvolt ării capitalului social se pot distinge urm ătoarele
tipuri de parteneriat public privat: 6
a) Parteneriatul de tip „orizontal”
b) Parteneriatul de tip „vertical”

Principalele forme juridice ale parteneriatului conform practicii
interna ționale și legisla ției române ști sunt: 7
1) Preluarea de c ătre stat a unei societ ăț i ori achizi ționarea de ac țiuni într-o
societate comercial ă;
2) Joint Ventures
3) Achizi ția public ă (public procurement).
4) Contracting out
5) Concesiunea

6 „Parteneriat public privat – solu ții pentru un mai bun management al comunit ăț ilor locale din
România”, Institutul pentru Politici Publice Bucure ști
7 „Parteneriat public privat – solu ții pentru un mai bun management al comunit ăț ilor locale din România
”, Institutul pentru Politici Publice Bucure ști.

9.3. Rolul Parteneriatului Public Privat în crearea de bunuri publice

Principalul scop al parteneriatului dintre adminis tra ția public ă și partea privat ă
îl reprezint ă crearea de bunuri publice.

9.4. Parteneriatul public – privat – implica ții social – economice pentru România

Ca o concluzie a acestui capitol se poate spune c ă în România Parteneriatul
Public Privat se afl ă într-o faz ă incipient ă, mai ales în realizarea unor investi ții de
interes general.
Motivul principal pentru care sectorul privat se fe re ște s ă recurg ă la acest tip
de parteneriat l-a reprezentat amploarea lucr ărilor care trebuie realizate și riscurile
aferente în raport cu remunerarea financiar ă relativ redus ă. Constrângerile de ordin
financiar țin de dou ă variabile: for ța financiar ă sc ăzut ă a sectorului privat și gradul de
acoperire a riscului financiar. Dup ă cum se poate observa din experien ța anilor
anteriori, aceast ă problem ă se poate realiza prin asigurarea unui mediu de afa ceri
prielnic pentru încurajarea investi țiilor și nu prin acordarea de facilit ăț i fiscale.

Capitolul 10
POSIBILIT ĂȚ I DE FOLOSIRE EFICIENT Ă A
BANILOR PUBLICI PRIN INSTRUMENTELE
GUVERN ĂRII ELECTRONICE

10.1. Abordarea teoretico – conceptual ă privind guvernarea electronic ă

Unul dintre cele mai ambi țioase planuri ale Uniunii Europene este legat de
Noua Economie, fiind vorba de e Europa , adic ă informatizarea vechiului continent,
punerea în re țea a statelor membre UE, întreprinderi și popula ție. Aceasta presupune
construirea unui sistem de re țele între persoane și/sau organiza ții, adoptarea sistemului
de vânzare-cump ărare, educa ție, informatizare, ajungându-se chiar pân ă la propunerea
de a se realiza alegeri electorale prin intermediul noii tehnologii.

10.2. Achizi ții publice prin licita ții electronice – posibilit ăț i de cheltuire eficient ă a
banilor publici

Ță rile industrializate au lansat mai multe programe p entru a sprijini ță rile în
curs de dezvoltare în efortul lor de a se integra î n fluxul interna țional de informa ții.
Utilizarea Internetului și extinderea utiliz ării comunica țiilor și a tehnologiei
informa ției permit popoarelor s ă se dezvolte și s ă aib ă acces la cuno știn țele existente
pe plan mondial. Inova ția este diseminat ă mai repede, acest fapt conducând la progres
economic și la o mai bun ă calitate a vie ții.
Tehnologia Informa ției și Comunica țiile au devenit factori critici de succes
pentru democra ție, educa ție și cre ștere economic ă.

Capitolul 11
INSTRUMENTE GUVERNAMENTALE DE PROTEC ȚIE
ÎMPOTRIVA DUBLEI IMPUNERI

11.1. Repere teoretice privind dubla impunere

Datorit ă progresului tehnologic, fenomenul de maximizare a veniturilor s-a
accelerat la scar ă interna țional ă. Dup ă cum se știe, taxele și impozitele reprezint ă
principala surs ă de venit a autorit ăț ilor statului. Ținând cont de aceste dou ă axiome,
putem s ă deducem efectul bulg ărelui de z ăpad ă care antreneaz ă sectorul public și pe
cel privat. Chiar dac ă în alt capitol a fost ilustrat ă eficien ța parteneriatului public
privat, cei doi actori se g ăsesc de cele mai multe ori în raporturi diferite: s tatul
încearc ă s ă perceap ă taxe și impozite pentru a m ări bun ăstarea na țiunii 8, iar mediul
privat dore ște maximizarea veniturilor nete. Globalizarea econo miei determin ă și
globalizarea veniturilor persoanelor juridice și fizice. Autorit ăț ile statelor, în aceste
condi ții, recurg la impozitarea total ă a veniturilor persoanelor juridice și a celor fizice
rezidente ale statelor respective, dar și a veniturilor ob ținute de persoanele nerezidente
pe teritoriul statului luat în considerare.
Se ajunge, astfel, ca anumite venituri s ă fie impozitate atât în statul de origine
(la surs ă), cât și în cel de destina ție, fapt ce ar împiedica dezvoltarea ulterioar ă a
raporturilor dintre state. În condi țiile acestea, eliminarea sau cel pu țin limitarea acestui
fenomen sunt necesare pentru buna desf ăș urare a activit ăț ilor economice produc ătoare
de profit.

11.2. Metode pentru evitarea dublei impuneri

Pentru evitarea propriu-zis ă a dublei impuneri, în practica fiscal ă se aplic ă în
principal dou ă metode: 9

8 Acest aspect ține de politica abordat ă: fiscalitate redus ă sau fiscalitate ridicat ă.
9 ONU, „Conven ția model pentru eliminarea dublei impuneri în rela țiile dintre statele dezvoltate și
statele în curs de dezvoltare”, capitolul V, Art. 2 3 A și art. 23 B.

1. Metoda scutirii
a) Scutirea total ă
b) Scutirea progresiv ă
2. Metoda credit ării
a) Creditarea „ordinar ă” a impozitului
b) Creditarea „total ă” a impozitului

11.3. Reglement ări interna ționale și na ționale cu privire la dubla impunere
Particularit ăț ile politicilor fiscale, diversificarea sistemelor fiscale na ționale
precum și utilizarea impozitelor ca pârghii de stimulare sa u limitare a unor activit ăț i
economice au determinat apari ția și, pe parcurs, amplificarea dublei impuneri
interna ționale. Odat ă cu diversificarea schimburilor comerciale și globalizarea
economiei s-a pus și problema reglement ării dublei impuneri.
Instrumentele prin care se lupt ă împotriva dublei impuneri sunt reprezentate de
măsurile legislative unilaterale precum și de negocierea de conven ții bilaterale sau
multilaterale cu statele partenere.

Capitolul 12
TREZORERIA STATULUI

12.1. Trezoreria statului: concept

Trezoreria statului reprezint ă „un sistem unitar și integrat prin care statul asigur ă
efectuarea opera țiunilor de încas ări și pl ăț i privind fondurile publice, inclusiv cele
privind datoria public ă”10 .

Termenul de trezorerie este folosit în dou ă sensuri:
– casierie propriu-zis ă a statului;
– administra ție public ă.

12.2. Func țiile Trezoreriei statului

Trezoreria statului îndepline ște dou ă func ții tradi ționale: casier public și
banc ă a statului. Aceste func ții se bazeaz ă pe dou ă principii: centralizarea fondurilor
publice și gestionarea fondurilor publice.

12.3. Organizarea și func ționarea Trezoreriei statului

Trezoreria este organizat ă și func ționeaz ă ca un sistem unitar atât la nivelul
central, în cadrul Ministerului Finan țelor Publice, cât și la nivelul unit ăț ilor teritoriale
ale Ministerului Finan țelor Publice, în cadrul direc țiilor generale al finan țelor publice
din subordinea Agen ției Na ționale de Administrare Fiscal ă.

10 Ordonan ță de Urgen ță nr.146 din 31 octombrie 2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate
prin trezoreria statului, publicat ă în Monitorul Oficial nr. 824 din 14 noiembrie 2002 , art.1, lit.a

Capitolul 13
CRIZELE ECONOMICO – FINANCIARE –
MODALIT ĂȚ I DE CORECTARE PRIN POLITICI
ECONOMICO – FINANCIARE ALE STATULUI

13.1 Implica ții economice ale politicilor publice

Scopul și motiva ția principal ă a cheltuielilor publice reprezint ă un catalizator
în procesul de adoptare a deciziilor sociale. Obiec tivul lor este de fapt, facilitarea
reparti ției eficiente a resurselor societ ăț ii. Când pie țele func ționeaz ă normal, interesul
individual conduce la o alocare eficient ă a resurselor.

Eficien ța actului de guvernare const ă într-o dualitate: corelarea dintre politicile
macroeconomice și instrumentele corespunz ătoare. Acestea se definesc în:
• Politici monetare și de credit
• Politici de cheltuieli publice
• Politici fiscale

13.2. Modalit ăț i de corectare a crizei datoriei externe

Datoria public ă prin defini ție este suma datoriilor publice locale și
guvernamentale. Datoria guvernamental ă acoper ă obliga țiile financiare interne și
externe, într-un anumit moment. Acestea apar din îm prumuturile contractate direct
sau garantate de guvern, prin Ministerul Finan țelor Publice în numele României de pe
pie țele financiare. Datoria public ă local ă cuprinde totalitatea obliga țiilor financiare
interne și externe ale autorit ăț ii administra ției publice locale, la un moment dat,
provenind din împrumuturi contractate direct sau ga rantate de acestea de pe pie țele
financiare 11 .

11 Legea datoriei publice nr. 313/28.06.2004 publicat ă în MO, Partea I, nr. 577, art. 2

13.3 Tendin țe ale crizelor economice financiare în noul context interna țional

Conceptele tematice ale politicilor publice și posibilitatea de a le transforma în
aspecte palpabile sunt adesea alterate de constrâng erile economice pe termen scurt ce
determin ă nerespectarea regulilor teoretice.
Noul context interna țional este caracterizat de pragmatismul principiilo r
generale, acestea fiind constrânse de e șecurile electorale și de obiectivele economice
pe termen mediu si lung.
Ță rile în dezvoltare sunt caracterizate printr-o slab ă reglementare a pie țelor
financiare, de unde rezult ă adesea un nivel ridicat de activit ăț i speculative.
Succesiunea crizelor din ultimele decenii atât în A sia cât și din America de
Sud, a definit crizele financiare ca fiind un rezul tat inevitabil al procesului de
globalizare. Unii anali ști consider ă c ă problema care st ă în spatele acestor analize este
în fapt deteriorarea calit ăț ii managementului financiar. Expunerea pe pie țele
interna ționale de capital au generat aceste crize pân ă la un nivel incontrolabil, fapt ce
conduce la reducerea ritmului de cre ștere înregistrat în aceste zone care nu ar fi avut o
asemenea amploare f ără existen ța impulsurilor financiare determinate de globalizar e.

Capitolul 14
IMPLICA ȚIILE PUTERII POLITICE ȘI
GUVERNAMENTALE ÎN GESTIONAREA EFICIENT Ă A
BANILOR PUBLICI

14.1. Abordarea libert ăț ii și propriet ăț ii în finan țe publice

Consider ăm c ă în orice abordare strategic ă, și orice abordare strategic ă implic ă
fonduri publice consistente, trebuie luat ă în considerare rela ția contextual ă identitate
cultural ă – abordare politic ă – abordare economic ă – pozi ționare geopolitic ă.
În ceea ce prive ște definirea obiectivului general și al celor specifice, trebuie
pornit de la definirea problemei actuale la nivelul economiei na ționale, identificarea
cauzelor și a scopului, prin pozitivarea problemei, iar apoi se pot g ăsi solu țiile, adic ă
liniile directoare care trebuie urmate.
De asemenea, obiectivele strategice s ă fie bine rela ționate, conceptele s ă fie
adresabile situa ției actuale a României, m ăsurile propuse s ă fie aplicabile și adaptabile
pentru România. Nu este recomandat ca într-o strate gie de dezvoltare social –
economic ă s ă fie men ționate doar modele și solu ții sofisticate cu experimentare și
aplicare în limitele unui laborator.
14.2. Eficien ța actului de guvernare prin finan țe publice

Guvernarea economic ă este un mecanism complex prin care puterea executi v ă
a ță rii î și îndepline ște func țiile în societate, prin centre de decizie macroecon omice
proprii. Administra ția public ă îndepline ște un rol economic important în toate ță rile,
în func ție de anumite criterii și conjuncturi.
Pentru realizarea obiectivelor de guvernare, guvern ul aflat la putere elaboreaz ă
acte normative noi pentru politicile publice existe nte, asigur ă continuitatea aplic ării
angajamentelor interne și externe pentru politicile existente, elaboreaz ă și aplic ă
politici publice noi.

BIBLIOGRAFIE

Tratate, manuale universitare, c ărți de specialitate, studii de cercetare științific ă

1. AzizJ, Caramazza F.,Salgado R. – Currency Crises: In search of Common
Elements, International Monetary Fund, Working Paper 67
2. Balcerowicz, Leszek – Libertate și dezvoltare , Editura Compania, 2001
3. Bari, Ioan (coord.) – Globalizarea economiei , Editura Economic ă, Bucure ști, 2005
4. Belean Pavel, Anghelache Gabriela – Finan țele Publice ale României, Editura
Economic ă, 2005.
5. Belu Mihaela, Paraschiv Dorel, Com ănescu Ana-Maria – Tranzac ții pe internet ,
Editura Economic ă, Bucure ști, 2004
6. Berg, A.,Borensztein E., Milesi-Ferretti G. M., Pat tillo C., 1999 – Anticipating
Balance of Payment Crises. The Role of Early Warning Systems,
International Monetary Fund, Occasional Paper 186.
7. Birsan ,Maria – Integrare economic ă european ă, Tribuna Economic ă 1994
8. Borensztein E., Milesi-Ferretti G. M., Pattillo C., 2004
9. Cartas, Maria – Tehnologiile avansate – component ă major ă a procesului de
preg ătire a economiei române ști pentru integrarea în structurile europene,
Conjunctura Economiei Mondiale , IEM, 2003
10. Cioponea Mariana-Cristina – Finan țe publice și teorie fiscal ă, Editura Funda ției
România de Mâine, Bucure ști, 2007.
11. Ciupagea, Constantin –coordonator – Evaluarea costurilor și beneficiilor ader ării
României la UE, Studii de impact PAIS II, Institutul European din România, 2004.
12. Ciucur, Dumitru – coordonator, Economie, Editura Economic ă, 2001.
13. Comunicatul Comisiei Europene , COM/2006/0862 “Cinc i ani de moned ă și
bacnota euro”, 2006
14. Dăianu, Daniel – Pariul României , Editura Compania, 2004.
15. Diaconescu, Mirela – Asocierea României la Uniunea European ă, Editura
Economic ă, 2003.
16. Dr ăgan, Gabriela – România și managementul instrumentelor structurale ,
Institutul European din România, 2004.

17. Dumitru, Miron – Economia Uniunii Europene , Editura Luceafarul, 2002.
18. International Monetary Fund – Assessing Early Warning Systems: How Have
They Worked in Practice , Working Paper 52, martie 2004
19. Frankel A. Jeffrey and Rose K. Andrew – The Endogeneity of the Optimum
Currency Area Criteria, studiu revizuit, 24 September 1997
20. Isarescu, Mugur- Spre o nou ă strategie de politic ă monetar ă:Țintirea direct ă a
infla ției , Banca Na țional ă a României:Studii și Analize 2007.
21. Is ărescu Mugur – România: drumul c ătre euro ,Conferin ța organizat ă de Colegiul
Academic al Universit ăț ii „Babe ș Bolyai”, 2004, actualizat ă 2007.
22. Jeffrey A. Frankel and Andrew K. Rose – The Endogeneity of the Optimum
Currency Area Criteria, studiu revizuit, 24 September 1997
23. Laffineur Marc, Vincon Marc – Les perspectives financieres europeennes 2007 –
2013 , La documention francaise, Paris 2004.
24. Lipsey Richard, Chiystal Alec – Economia pozitiv ă, Editura Economic ă, Bucure ști
1999.
25. Matei Gheorghe, Dr ăcea Marcel, Dr ăcea Raluca – Finan țe Publice, teorie și
practic ă, Editura Universitaria Craiova.
26. Matei Ani (coord.)- Economie public ă, Editura Economic ă, Bucure ști, 2004.
27. Mo șteanu Tatiana – coordonator- Finan țe Publice, Editura Universitar ă, Bucure ști
2004.
28. Mo șteanu Tatiana – Buget și trezorerie public ă, Edi ția a II-a revizuit ă și
completat ă, Editura DU Style, Bucure ști, 2000.
29. Pelkmans, Jacques – Integrare european ă.Metode și analiz ă economic ă, Institutul
European din România, 2003.
30. Renard Geoffroy – Les regles communautaires en matiere d’aides d’etat et la
fiscalite , L’Harmattan, Paris 2004.
31. Roman, Daniela Lidia (coord) – Finan țe publice interna ționale , Editura
Economic ă, Bucure ști, 2006
32. Sen Amartya – Dezvoltarea ca libertate , Editura economic ă, Bucure ști 2004.
33. Stiglitz Joseph, Walsh Carl – Economie , Editura economic ă, Bucure ști 2005.
34. Stoica, Cosmin – Politica Vamal ă – implica ții economice ale adopt ării tarifului
vamal comun al U.E ., Editura Pro Universitaria, 2006
35. Stoica Cosmin, Marinoiu Ana-Maria – Politica vamal ă. Comer ț liber și echitabil
prin poilitca vamal ă, Editura Pro Universitaria, Bucure ști, 2009

36. Stoica Cosmin, Marioniu Ana-Maria, Bu șu Cristian – Finan țe publice. Eficien ța
actului de guvernare public ă, Editura Pro Universitaria, Bucure ști, 2007
37. Văcărel Iulian, Bistriceanu Gh., Anghelache Gabriela, B odnar Maria, Bercea
Florian, Mo șteanu Tatiana, Georgescu Florin – Finan țe Publice , Editura Didactic ă
și Pedagogic ă, Bucure ști 2003.
38. Vincze, J., Financial Crises in Transition Countries: Models an d Facts , Banca
Central ă a Ungariei, WP 2000.
39. *** Dic ționar de economie, Editura Economic ă, 2001.
40. *** Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Edi t. Humanitas, 2000
41. Guidelines for successful public-private partnershi ps , European Commission,
Directorate
42. General Regional Policy, Bruxelles, 2003, pag. 16.
43. Ghidul pentru parteneriat public-privat (edi ția a III-a rev ăzut ă și ad ăugit ă),
Bucure ști septembrie 2006, Camera de Comer ț și Industrie a României
44. *** International Trade Center UNCTAD/WTO – Busines s Guide to the World
Trading System, traducere neoficial ă a Centrului Român de Comer ț Exterior,
1999.
45. *** Institutul European din România – Adaptarea politicilor României la cerin țele
UE cu privire la taxele vamale și politica comercial ă, studiu de impact, IER,
2001.
46. Institutul pentru Politici Publice Bucure ști – Parteneriat public privat – solu ții
pentru un mai bun management al comunit ăț ilor locale din România ”,
47. ONU, -Conven ția model pentru eliminarea dublei impuneri în rela țiile dintre
statele dezvoltate și statele în curs de dezvoltare , capitolul V, Art. 23 A și art. 23
B.
48. Ordonan ța nr. 16 din 24 ianuarie 2002.
49. Review of Opportunities for Public Private Partners hips in Northern Ireland,
Northern Ireland. UK:The Office of the First Minist er and Deputy First Minister,)
50. Sisteme de avertizare timpurie a crizelor valutare , Banca Na țional ă a României,
Ianuarie 2006
51. „What effects is EMU having on the euro area and it s member contries” ECB NO
599/martie 2006

Acte normative, rapoarte, documente ale institu țiilor guvernamentale

• Cadrul Strategic Na țional de Referin ță pentru perioda 2007 – 2013
• Codul fiscal și codul de procedur ă fiscal ă, actul normativ în vigoare cu
modific ările și complet ările aferente
• Codul vamal și Regulamentul de aplicare al Codului vamal
• Legisla ția în vigoare privind politica de dezvoltare region al ă și coordonarea
instrumentelor structurale (ex: Legea nr.315/2004)
• Legea irlandez ă din 2002 privind raporturile de parteneriat public -privat :
Public Private Partnership Arrangements Act 2002;
• Legea nr. 500/2002 privind finan țele publice, publicat ă în M. Of. partea I nr.
597 din 13/08/2002
• ONU, „Conven ția model pentru eliminarea dublei impuneri în rela țiile dintre
statele dezvoltate și statele în curs de dezvoltare”, capitolul V, Art. 23 A și art.
23 B
• Ordonan ța Guvernului nr. 16 din 24 ianuarie 2002 privind contractele de
parteneriat public privat.
• Ordonan ța de Urgen ță nr. 146 din 31 octombrie 2002 privind formarea și
utilizarea resurselor derulate prin trezoreria stat ului, publicat ă în Monitorul
Oficial nr. 824 din 24 noiembrie 2002.
• Legea nr. 354 din 3 decembrie 2007 pentru modificar ea și completarea
Ordonan ței de Urgen ță a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și
utilizarea resurselor derulate prin trezoreria stat ului, publicat ă în Monitorul
Oficial nr. 839 din 7 decembrie 2007.
• Planul Na țional de Dezvoltare al României pentru perioada 200 7 – 2013
• Programele Opera ționale Sectoriale și Programul Opera țional Regional
• Programul de guvernare pentru perioada 2004 / 2008
• Strategia post aderare a României, proiect
• Sisteme de avertizare timpurie a crizelor valutare , Banca Na țional ă a
României, februarie 2006
• Studii ale B ăncii Na ționale a României din 2006-2007:studiul 12, studiul 16;
studiul 18

• Studii de impact asupra analizei cost – beneficiu r ealizate de Guvernul
României
• Towards a new early warning system of financial cri ses, European Central
Bank, Working Paper 145, mai 2002 Calvo, G., 1998
• 1977 – Tratatul Model O.C.D.E pentru eliminarea dublei impuneri

Site-uri oficiale

52. *** www.mie.ro , site-ul oficial al Ministerului Integr ării Europene
53. *** www.gov.ro , site-ul oficial al Guvernului României
54. www.mfinante.ro , site-ul oficial al Ministerului Economie și Finan țelor
55. *** www.customs.ro , site-ul oficial al Autorit ăț ii Na ționale a V ămilor
56. *** www.ier.ro , site-ul oficial al Institutului European din Româ nia
57. *** www.europa.int.org , site-ul oficial al Comisiei Europene
58. *** www.e-licitatie.ro , site-ul oficial al achizi țiilor publice
59. *** www.e-guvernare.ro , site-ul oficial al guvern ării electronice
60. *** www.igcti.ro
61. *** /www.wto.org site-ul oficial al Organiza ției Mondiale a Comer țului
62. *** www.ecb.int/home/html/index.en.html site-ul oficial al B ăncii Central
Europene
63. *** www.europa.eu site-ul oficial al Uniunii Europene
64. *** /www.bnro.ro/ site-ul oficial al B ăncii Na ționale a României
65. *** www.euro-info.ccir.ro/ site-ul oficial al Euro Info Centre România, Camer a de
Comer ț și Industrie România
66. *** www.ccir.ro site-ul oficial al Euro Info Centre România, Camer a de Comer ț și
Industrie România

/checkbld Aspectele men ționate în prezenta lucrare referitoare la rolul Guv ernului și al
administra ției publice în elaborarea politicilor publice de na tur ă economico –
financiar ă, au avut ca baz ă documentar-analitic ă și cunoa șterea practic ă a
arhitecturii institu ționale și cadrului legislativ – institu țional, de asemenea a
activit ăț ii de analiz ă și evaluare a politicilor economice aplicate.