Extras din MEMORIU GENERAL [603036]

1

Extras din MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoastere a documentatiei
Denumire lucrare : Actualizare Plan urbanistic gene ral Comuna Hinova
Proiectant : S.C. PROIECTARE S.R.L.
Beneficiar : Consiliul local Comuna Hinova
Faza : P.U.G.
Data elaborarii: anul 2012

1.2. Obiectul lucrarii
Actualizarea Planului urbanistic general comuna Hi nova in conformitate cu Ghid
privind metodologia de elaborare si continutul – ca drul al planului urbanistic general,
Reglementare tehnica indicativ GP038/1999, cu H.G.R nr.525/ 1998 cu modificarile si
completarile ulterioare, cu Legea nr.50/91privind a utorizarea lucrarilor de constructii –
republicata, Legea 350/2001 privind amenajarea teri toriului si urbanismului –actualizata si
completata in 2009, si Legea 18/91 modificata si co mpletata in 1998.
In cadrul documentatiei se vor identifica directii le de dezvoltare a teritoriului
comunei in acord Strategia de dezvolare a comunei H inova elaborata in anul 2011, si cu
propunerile Consiliului local Hinova.
Coroborat cu potentialul natural si uman existent, se vor stabili intravilanele
localitatilor componente, zonificarea functionala a teritoriului intravilan, modul de utilizare
a terenului extravilan, zonele de protectie fata de obiectivee cu valoare de patrimoniu,
modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico -edilitare

1.3. Sursele documentare
– P.A.T. Jud. Mehedinti –aprobat in anul 2002
– Plan urbanistic general comuna Hinova, elaborat in 1999 , proiectant SC PROIECT
IMPACT SRL si aprobat cu Hotararea Consiliului Loca l Hinova nr 8 din 21.04.2000.
– P.A.T. sectiunile publicate: sectiunea I – Retele d e transport, sectiunea II – Apa,
sectiunea III – Zone protejate, sectiunea IV – Rete aua de localitati, sectiunea V –
Zone de risc natural,
– Legea 5/2000 privind protejarea monumentelor
– Date obtinute de la Oficiul de Cadastru si Publicit ate Imobiliara Mehedinti, Consiliul
Judetean Mehedinti, Primaria Hinova.
– Studiu privind fenomenele de degradare ale terenuri lor si a masurilor recomandate
– jud. Mehedinti 1980
– Proiect tehnic “Alimentarea cu apa la sate” nr 608A din anul 2000, pentru
localitatea Hinova.
– Dictionarul enciclopedic al judetului Mehedinti –Ed itura Prier 2003- autori Ileana
Roman si Tudor Ratoi
– PUZ-Case de vacanta P+M proiectant SC Lenart SRL
– PUZ Case de vacanta com Hinova proiectant SC PROFOR MA SRL
– Strategia de dezvoltare a comunei Hinova elaborate in 2011
– Regulamentul ariilor natural protejate ROSPA0011 Bl ahnita si ROSCI 0173 Padurea
Starmina –draft-

2 Documentatia topografica
– planul topografic al teritoriului administrativ al comunei Hinova sc:1:25000.
– planuri topografice sc. 1:5000 ed. 1972 actualiza te pe baza ortofotoplanurilor
localitatilor componente.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1. Evolutie
Date privind evolutia in timp a unitatii teritorial – administrative ce face
obiectul PUG
Comuna Hinova este situata in partea de S-V a judet ului Mehedinti, la distanta de
15 km fata de resedinta de judet municipiul Dr. Tr. Severin si are in componenta 4
localitati: localitatea Hinova – resedinta de comun a, localitatea Bistrita, localitatea Ostrovul
Corbului, si localitatea Carjei.
De-a lungul timpului unitatea administrativ teritor iala Hinova a avut in componenta
urmatoarele localitati:
– In perioada 1864-1892 a functionat numai cu satul H inova
– intre 1892-1925 avea in componenta satele Hinova, C arjei si Nicovala (sat dispus
pe coastele dintre Hinova si Carjei si disparut pri n absorbtie)
– intre 1925- mai 1968 functiona cu satele Hinova, Ca rjei si Ostrovul Corbului
Actuala componenta a comunei Hinova dateaza din mai 1968, odata cu ultima
impartire administrativ teritoriala, cand comunei H inova i se arondeaza si satul Bistrita
Teritoriul comunei a fost locuit din timpuri strave chi, descoperirile arheologice
aratand urme ale vietii materiale si spirituale din epoca romana.
Atestarea documentara a localitatilor:
– satul Hinova existent inainte de 1652, cand este at estat documentar; vechea vatra
a satului a fost la nord de paraul Hinova (Turburea ) pe locul numit Selistea
– satul Bistrita dateaza dinainte de 1385 cand este a testata aici moara daruita
Manastirii Tismana de doamna Chalinchia. Prin danii succesive, satul si mosia au
ajuns in stapanirea Manastirii Tismana, fapt inregi strat si in catastiful judetului
Mehedinti din 1727. Una din vechile vetre ale satul ui a fost locul numit Mojia, unde,
pana in 1950 se mai vedeau ruinele unei vechi biser ici.
– Satul Carjei a inceput sa se formeze in primul dece niu al secolului 19, in 1819 fiind
catagrafiat cu 9 familii sub numele Adunatii ot Hin ova, pe mosia boiernasilor Carjei.
Intre 1864-1892 satul exista dar nu era inclus in n omenclatura administrativa
oficiala.
– Satul Ostrovul Corbului atestat documentar din 10 i unie 1656. Intre 1721/1722 Fr
Schwantz inregistreaza satul sub numele Ostrovu de Sus pe Dunare. In 1727 nu
figureaza ca sat in catastiful judetului Mehedinti si nici in cel al Tarii Romanesti din
dec 1819. Apare mentionat ca sat dupa 1840.

Patrimoniul construit al comunei este reprezentat d e:
– biserica «Sf Mucenic Gheorghe » din centrul satului Hinova – biserica zidita int re
anii 1892-1894, inclusa in Lista cu obiectivele de patrimoniu de importanta locala la
pozitia MH-II-m-B-10343;
– biserica „Adormirea Maicii Domnului ” din satul Bistrita zidita intre anii 1833-1836,
inclusa in Lista cu obiectivele de patrimoniu de i mportanta locala la pozitia MH-
II-m-B -10266;
– Castrul roman de la Hinova , sec IV-V epoca romana tarzie, inclus in Lista cu
obiectivele de patrimoniu de importanta nationala l a pozitia MH-I-s-A -10076; in

3 jurul castrului exista o necropola hallstattiana co nstituita dintr-un camp de urne
funerare
– Brazda lui Novac , sec IV epoca romana, inclus in Lista cu obiective le de patrimoniu
de importanta locala la pozitia MH-I-m-B-10077, in nord-estul satului Hinova, in
extravilan. Tot in aceasta zona sunt si morminte de inhumatie sec. IX-X.
– Asezare “Ursoaica ”, sec II-IV epoca romana, in exravilanul satului B istrita, inclusa
in Lista cu obiective de patrimoniu de importanta l ocala la pozitia MH-I-m-B-10348.
– Situl arheologic “Botul Piscului ” in Ostrovul Corbului, inclus in Lista cu obiectiv ele de
patrimoniu de importanta locala la pozitia MH-I-s-B -10086; zona cuprinsa intre km
911 (Cliuci) si km 916 (Botul Piscului) cuprinde si turi arheologice din aproape toate
epocile istorice.
In vatra satului Ostrovul Corbului s-au facut desco periri din epoca neolitica.
La gura paraului Moja au fost facute numeroase desc operiri din epoca romana.

Caracteristici semnificative ale teritoriului si lo calitatii, repere in evolutia
spatiala a localitatii
Comuna Hinova este situata in sud vestul judetului Mehedinti, in bazinul
depresionar Turnu Severin – Crivina, si partial in Campia Inalta a Balacitei, subunitate
morfologica a Podisului sau Piemontului Getic.
Forma comunei este alungita pe directia N-S, iar as pectul general este de
amfiteatru care porneste de la Dunare cu doua trept e – prima treapta este constituita din
terasele II si III ale Dunarii, iar treapta a doua reprezinta terasa IV constituita din dealuri
piemontane ce inconjoara primele doua terase.
Este riverana Dunarii fiind situata la est de fluvi u si strabatuta de doua drumuri
nationale (DN 56A Dr. Tr. Severin – Vanju Mare si D N 56 B Hinova – Ostrovu Mare punct
frontira cu Serbia), un drum judetean (DJ 606 B Sim ian-Bistrita) si drumul comunal DC
28.
In administrativul comunei intra 4 localitati, si f unctie de caracteristicile reliefului
sunt dispuse astfel:
– localitatile Hinova, Bistrita si Carjei pe vaile un or parauri si pe versantii acestora.
– Ostrovul Corbului in zona de lunca a Dunarii
Forma vetrelor este neregulata, cu prelungiri pe va i si pante cum este cazul satelor
Bistrita si Hinova, sau compacta ca in cazul satelo r Ostrovul Corbului si Carjei. Vetrele au
suprafete mari, si pe langa terenul afectat gospoda riilor, suprafete mari din intravilan sunt
ocupate de culturi agricole, de livezi sau sunt ter enuri degradate.
In evolutia lor, localitatile riverane Dunarii si c u acces la drumurile nationale DN
56A si DN 56B, prin continuarea construirii de locu inte si in special de locuinte sezoniere
aproape s-au contopit, trecerea dintr-o localitate in alta este insesizabila – Hinova, Bistrita,
Ostrovul Corbului. Satul Carjei, defavorizat din pu nctual de vedere al accesului, cu un
drum local nemodernizat si greu accesibil, fara dot ari, cu o populatie mica si imbatranita,
a continuat si continua sa se depopuleze.
Zona de locuinte este constituita din gospodarii in dividuale de tip rural cu suprafete
medii de peste 1500mp, cu dotari minime de confort (Hinova si Bistrita) cu un fond
locuibil din materiale semidurabile (lemn, paianta, pamant) in procent ridicat in special
satul Carjei, regim mic de inaltime la constructii, iar ca vechime, majoritatea au peste 50
ani.
Dupa anul 1990 populatia localitatilor riverine Dun arii (Hinova, Bistrita si Ostrovul
Corbului) a cunoscut o usoara stabilizare, s-au con struit peste 150 de noi locuinte din
materiale durabile, case de vacanta sau locuinte pe ntru inlocuirea fondului construit vechi,
situatia conducand la extinderea intravilanului. Sa tele Bistrita si Hinova sunt alimentate cu

4 cu apa in sistem centralizat, nu dispun de retele d e canalizare insa toate localitatile sunt
alimentate cu energie electrica.
In ultimii ani se constata o cerere mare de autoriz atii pentru constructia de case
sezoniere, de deschiderea unor activitati lucrative , de infiintarea unor activitati in turism si
agrement care sa valorifice potentialul natural al comunei in special in relatia cu Dunarea
Pozitia favorabila a comunei, cadrul natural, polit ici coerente de dezvoltare a
agriculturii si de echipare tehnica si edilitara a satelor, coroborate cu diverse programe de
finantare externa, de acordarea unor facilitati pen tru eventuali investitori care sa dezvolte
activitati economice utilizand forta de munca si re sursele naturale din teritoriu, sunt factori
care trebuie si pot fi fructificati pentru revigora rea localitatilor.

2.2. Elemente ale cadrului natural
Caracteristicile reliefului
Teritoriul comunei se dezvolta in partea de est a D unarii, prezinta un relief
predominant deluros ce apartine Campiei Inalte a Ba lacitei, subunitate a Piemontului
Getic, si partial lunca sau campie pe malul fluviul ui. Altitudinea maxima se intalneste in
extremitatea estica, la limita comunei si scade de la nord la sud si de la vest la est.
Cea mai mare altitudine se intalneste la Dealul Mar e – 359m, apoi scade treptat
spre sud ajungand la 300 m in zona localitatii Carj ei, 234m in varful Dealului Trandafir, si
la 200 m in Dealul Stirmina. Pe directia est-vest a ltitudinea scade brusc ajungand la 50 –
60m in zona Ostrovu Corbului – limita de campie.
Aspectul general al comunei este de amfiteatru care porneste de la Dunare cu doua
trepte ce constituie terasele a-II-a si a-III-a, in conjurate de dealuri piemontane care
constituie terasele IV si VII.
Zona deluroasa (terasele IV si VII) inconjoara prim ele doua terase si este
constituita in principal din materiale necimentate; dealurile prezinta un grad ridicat de
fragmentare, separate prin vai adanci cu profil in V, seci in perioada secetoasa, cu
caracter torential in perioade ploioase.
Terasa a-II-a porneste de la Simian, se intinde pan a la Hinova si se prezinta ca o
fasie ingusta cu aspect coliniar cu altitudinea de 15-20 m.
Pe terasa a-III-a se intinde cea mai mare parte a l ocalitatii Hinova. Trecerea de la
terasa a-IV-a la a-VII-a se face brusc, ajungandu-s e la 200m altitudine si cuprinde
localitatile Bistrita si Cirjei.
Desi comuna se dezvolta pe partea de est a fluviulu i Dunarea, campia are o
pondere redusa, cu o latime de 200 – 300m in zona l ocalitatii Hinova si se dezvolta mai
mult intre bratul vechi si cel actual al Dunarii in zona localitatii Ostrovu Corbului.
Zona de relief specifica luncii si teraselor joase a Dunarii, bine protejata fata de
vanturile reci din nord si insolatii puternice, la cotul fluviului unde ape le patrund pe uscat
in zona de sud a localitatii Hinova pe portiunea nu mita Dunarea Mica, a permis crearea
unui tip special de habitat reprezentat de terenuri mlastinoase cu stufarisuri si balti
permanente, paduri de salcie si plopi, paduri de fo ioase, tufarisuri si pajisti natural.
Astfel, pe teritoriul comunei s-au declarat doua ar ii naturale protejate, parte a
Retelei ecologice NATURA 2000:
– „Padurea Starmina” sit de interes comunitar cod ROS CI0173 cu suprafata de 114,9
ha din care cca 100 ha pe teritoriul comunei Hinova , conf OM 1964/2007
– „Zona umeda Hinova-Ostrovul Corbului”, arie de prot ectie avifaunistica cod
ROSPA0011 conf HG 1284/2007
Rezervatia Padurea Starmina este localizata in sudu l comunei, in lungul DN 56A
Hinova – Vanju Mare, pe terasa II a Dunarii.

5 Zona umeda Hinova-Ostrovul Corbului este localizata pe stanga Dunarii, de la mal
pe latura de sud si sud-est, intre km fluvial 923 ( in dreptul paraului Erghevita) si Km 910
(in dreptul localitatii Batoti) si acopera cca 56% din teritoriul comunei
Flora si fauna
Bogatia speciilor de plante este reprezenta de spec ii forestiere deosebite precum:
fagul balcanic ( Fagus moesiaca ) si gorunul ( Quercus dalechampii ) care vegeteaza in foarte
bune conditii la cea mai mica altitudine din tara ( 40 m), avand o varsta de cca. 120 ani si
o inaltime medie de 21-25 metri, cu un diametru de 42 cm; ghimpele ( Ruscus aculeatus si
Ruscus hipoglossum ), cele doua specii de arbusti formand adevarate ma sive intregi. In
asociatii se gasesc teiul alb ( Tilia tomentosa ), artarul tatarasc ( Acer tataricum ), jugastrul
(Acer campestre ), ciresul pasaresc ( Cerasium avicene ), salcamul ( Robinia pseudacacia ),
etc.
In zonele joase se gasesc exemplare rare de chiparo s de balta dar si culturi silvice
de platan, nuc negru, plop alb, nuc american, steja r de lunca, nuc comun, stejar rosu de
balta, paltin iar in zonele mlastinoase intalnim pl op, salcie, trestie, papura, etc .
Substratul pe care se dezvolta vegetatia este malos pentru habitatele de tufarisuri
si salcii, nisipos pentru restul habitatelor.
Avifauna include un insemnat numar de specii acvati ce care populeaza temporar in
cursul perioadelor de migrare sau vin aici din teri toriul de cuibarit pentru a se hrani. Dintre
acestea amintim: starcul cenusiu ( Ardea cinerea ), cormoranul mare ( Phalacrocorax carbo ),
egreta mica ( Egreta garzetta ), rate salbatice ( Anas species ), pescarus (Larus argentatus,
L. marinus ), lebede ( Cygnus orol ), barza alba ( Ciconia ciconia ).
Fauna in zona este bogata in specii limnicole si pe sti. Dintre acestea se remarca:
crapul ( Cyprinus carpio ), somnul ( Silurus glanis ), stiuca ( Esox lucius ), mreana ( Barbus
barbus ), carasul ( Crassius crassius ), bibanul ( Perca fluviatis ), salaul ( Sandar lucioperca ).
Se evidentiaza astfel o categorie de plante si anim al especifica acestui tip de hábitat care
impreuna constituie un ecosistem ce trebuie proteja t prin toate mijloacele.

Solurile
Datele geologice privind jumatatea de sud a campiei Balacitei careia ii
apartine si comuna Hinova indica o geneza a depozit elor legata de activitatea
Dunarii in perioada cuaternara, concretizata in for marea unui imens con de dejectie
la est de Portile de Fier si la sud de fosta depres iune a lacului Pliocen si apoi
prin formarea intregului sistem de terase. Sediment ele de solidificare sunt
alcatuite din:
– luturi argiloase deluvio-proluviale caracteristice suprafetelor plane de
campie si partii superioare a versantilor cu grosim i de 5-10 m, cu un
continut redus de carbonati 5-12 %
– deluvii predominant luto-argiloase uneori cu pietri suri, la anumite
nivele pe versanti, in cantitati ce pot determina u n caracter scheletic al
solurilor.
Pe teritoriul comunei, in zona de campie se identif ica soluri de tip cernoziom levigat
nisipoase; aceste tipuri de soluri dau recolte foar te bune la cultura graului, porumbului si a
legumelor.
Pe coame si versantii dealurilor sunt soluri brune si brun roscat de padure
favorabile culturilor de livezi, vii ,paduri de ese nta garnita, cer.
Subsolul
In subsol se gasesc marne argiloase folosite la fab ricarea caramizii, nisipuri
cuartoase pentru fabricarea sticlei pentru ambalaje , nisipuri si pietrisuri pentru mortare si
betoane

6 Reteaua hidrografica
Ape de suprafata
Principalul curs de apa pe teritoriul comunei este fluviul Dunarea care datorita
indulcirii pantei si-a largit albia in aceasta zona si a depus aluviunile transportate, creand
astfel Osrovu Corbului. Prin realizarea lacului de acumulare PF II, cota de inundabilitate s-
a ridicat in dreptul comunei Hinova.
Din fluviul Dunarea spre partea de sud – vest a com unei porneste fostul brat
Dunarea Mica care delimiteaza teritoriul localitati i Ostrovu Corbului.
In partea de nord a comunei, teritoriul este straba tut de paraul Bistrita.
Pe directia de est-vest, in fluviul Dunarea, devers eaza o serie de vai cu debit de
apa redus, vai seci, dar cu caracter torential in p erioadele de precipitatii bogate: Valea
Odailor, Valea Bistrita, Valea Mojii, Valea Larga.
Ape subterane
Hidrogeologic, Comuna Hinova se situeaza in zona pi emontului Getic si partial in
culoarul depresionar Tr. Severin, in care natura ro cilor permite circulatia si acumularea
apelor in strate acvifere situate la adancimi mici in lunca si vaile adiacente acesteia, iar in
zona deluroasa acumularile acvifere se intalnesc la adancimi de peste 30m
In zona de campie (in zona Ostrovul Corbului) cu un teren nisipos, slab argilos,
nivelul apelor freatice este variabil, potrivit lac ului de acumulare PF II, si poate fi intalnit in
jur de 7,0 m; sub acesta se identifica ape de infi ltratii din precipitatii.
In zona deluroasa din nordul comunei, in valea para ului Bistrita stratul acvifer a
fost interceptat la adancimi de 15-20 m, cu o grosi me medie de 4-5m.
In general, alimentarea orizontului acvifer este in fluentat de fluvial Dunarea care
colecteaza paraul Bistrita si apele de pe vai.

Clima
Clima este temperat continentala cu influente subme diteraneene, vanturile
dominante sunt cele de vest, nord–vest si nord–est, directie care in mare parte este
influentata de orientarea unitatilor de relief. Reg imul vanturilor este caracterizat prin
cresterea vitezei medii in cursul primaverii.
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 10-1 1 C, verile sunt calduroase
(temperatura medie a lunii iulie este cuprinsa intr e 22-23C), iernile sunt relativ blande
(temperatura medie a lunii ianuarie variaza intre – 1 si -3C), in general primele ingheturi
apar la jumatatea lunii octombrie iar ultimele ingh eturi se produc in prima decada a lunii
aprilie. Intervalul de timp cu strat de zapada este de 50-60 zile.
Cantitatea de precipitatii este de 700-800mm/an, in special la inceputul verii si
toamna, media anuala a umiditatii relative este -74 %

Caracteristici geotehnice
Comuna Hinova cu satele componente se incadreaza in zona de risc seismic avand
ag = 0,12g si Tc= 0,7secunde.
Conditiile generale de fundare sunt normale: terenu l de fundare de tip bun (STAS
3300/2-85), adancimea minima de fundare 0,70 m, iar capacitatea portanta a terenului de
fundare variaza de la Pconv=280Kpa la 300Kpa.

Riscuri naturale
Conform Legii 575/2001 pentru aprobarea PATN secti unea V – Zone de risc natural
teritoriul comunei se incadreaza in categoria unita tilor administrative ce prezinta riscuri
naturale – alunecari de teren cu potential de produ cere ridicat de tip primar.
Teritoriul comunei Hinova cu 4 localitati in componenta prezinta un relief
preponderant deluros, cu procese de degradare dator ate reliefului prin energia sa,

7 gradului de inclinare al pantelor, litologiei si st ructurii geologice, caracterului si starii
solului si a vegetatiei. In extravilanul localitati i Hinova se identifica alunecari de teren
active pe cca 5,0 ha
Fenomenele de degradare intalnite in teritoriul co munei si in localitati:
– localitatea Hinova: eroziuni torentiale pe versantu l din partea de est a satului,
abrupturi la limita estica si sud-vestica a vetrei, eroziuni in suprafata pe intreaga
vatra a satului care se manifesta prin siroiri in s pecial la ploi abundente.
– localitatea Bistrita: prezinta eroziuni torentiale cauzate de vaile si ogasele ce
debuseaza in paraul Bajevani. Pe versantii vaii s-a u dezvoltat numeroase organisme
torentiale ce au bazinul de receptie in afara vetre i. Conurile de dejectie in care
debuseaza organismele torentiele afecteaza suprafet e din vatra satului, drumuri,
terenuri agricole, in special in partea de sud a sa tului. Pe ulitele in panta eroziunea
torentiala este foarte dezvoltata.
– Localitatea Ostrovu Corbului: prezinta eroziuni in suprafata de intensitate redusa si
eroziuni lineare in lungul ulitelor

2.3. Relatii in teritoriu
Teritoriului administrativ al comunei Hinova are o suprafata de 7091ha si o
populatie stabila de 2873 locuitori in anul 2011 co nform datelor primariei.
Resedinta de comuna Hinova este asezata in partea c entrala a teritoriului
administrativ, la intersectia DN56A (Dr. Turnu Seve rin – Vanju Mare – Calafat – Vidin ) cu
DN56 B (Hinova – SHN PF II), cu deschidere la Dunar e, si la distanta de 15 km fata de
municipiul resedinta de judet Dr. Tr. severin
In teritoriu, satele componente sunt situate la distan te relativ mici fata de centrul
comunei iar legaturile se asigura astfel:
– pe DC 28 nemodernizat si DN 56 A modernizat (Bistri ta – Hinova) – 5,5 km
– pe DN 56 B modernizat (Hinova – Ostrovul Corbului) – 5,0 km
– pe drum local nemodernizat (Hinova-Carjei) – cca 4, 0 km
Pe teritoriul comunei nu exista cale ferata, iar c ea mai apropiata statie feroviara
este in municipiul Drobeta Turnu Severin la cca 15 km.
Teritoriul administrativ Hinova se invecineaza cu t eritoriile administrative ale
comunelor:
/square4 nord – comuna Simian si Prunisor
/square4 sud – comuna Rogova si Devesel
/square4 est – comuna Livezile
/square4 vest – fluviul Dunarea
Conform PAT jud. Mehedinti, functia localitatilor dupa ocupatia locuitorilor si
activitatea desfasurata este agricola – cultura cer ealelor, pomicultura, dar si cresterea
animalelor.
Satele componente se incadreaza in categoria locali tatilor mari cu populatia peste
1000 locuitori (Hinova si Bistrita), mici, cu popul atia cuprinsa intre 100 – 500 locuitori
(Ostrovul Corbului) si foarte mici – sub 100 locuit ori (Carjei).
Comuna Hinova in cadrul judetului are o pozitie geo grafica favorabila si relatiile cu
localitatile din judet sunt asigurate prin:
– DN6 – DN56A – 15 km pana la Drobeta Turnu Severin
– DN56A – 21.00 km pana la Vanju Mare
– DN 56A – 12.00 km pana la Simian
– DN56B – 30.00 km pana la Devesel.
Localitatile comunei sunt electrificate, Bistrita si Hinova dispun de alimentare cu
apa in sistem centralizat, insa niciuna nu dispune de sistem de canalizare.

8 In teritoriu, relatiile se vor dezvolta si amplific a in coroborare cu Strategia de
dezvoltare a comunei Hinova elaborata in 2011, prev ederile Planului de amenajare a
teritoriului judetean aprobat dar si cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului
national – sectiunile aprobate. Astfel:
– Planul de amenajare a teritoriului judetean prevede cinci zone de dezvoltare
economico – sociale, iar PATJ include comuna Hinova in microzona IV- turistica a
judetului. Coroborat cu Strategia de dezvoltare a c omunei, unul din obiectivele
principale il constituie asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului intr-o
maniera in care bogatiile de mediu, culturale si de patrimoniu apartinand zonei sa
fie in egala masura apreciate in prezent si pastrat e pentru generatiile viitoare.
– Planul de amenajare a teritoriului national – secti unea IV – Reteaua de localitati,
prevede principalii indicatori, elemente si nivelur ile de dotare prevazute de lege
pentru ierarhizarea lor.
Comuna Hinova se inscrie in categoria comunelor in care nu s-au produs scaderi
accentuate de populatie.
Dupa importanta localitatilor, populatie si nivel d e dotare, resedinta de comuna
Hinova este de rang IV, iar localitatile componente sunt de rang V.
Aceasta ierarhizare impune si echiparea cu dotarile minime necesare satelor pentru
servirea locuitorilor in teritoriu, cu consecinte p ozitive in cresterea calitati vietii si a
stabilizarii populatiei.

2.4. Activitati economice
Profilul economic al comunei Hinova poate fi preciz at pe baza potentialului natural
al solului, subsolului si principalelor functiuni e conomice.
Potentialul natural al solului este reprezentat de suprafetele de teren agricol – 3202
ha care reprezinta 45% din suprafata intregii comun e, de suprafetele impadurite – 3049
ha (43% din suprafata administrativa) dar si de ter enurile ocupate de apa care sunt
semnificative la nivelul comunei, 447 ha (6,30% din suprafata administrativa)
Datorita amplasarii comunei de-a lungul fluviului D unarea, precum si a bratului
Dunarea Mica, cu arii naturale si de patrimoniu pro tejate incluse, zona riverana constituie
un extraordinar potential turistic neexploatat, la faza de dezvoltare incipienta, haotica, prin
realizarea unor locuinte sezoniere.
Subsolul este sarac, principalele bogatii sunt re zervele de argila, nisip si pietris
valorificabile in industria constructiilor.
Activitatile economice sunt slab dezvoltate, practi c sunt ca si inexistente. In prezent
in aceasta comuna functioneaza 2 societati comercia le in domeniul exploatarii lemnului,
care valorifica potentialul economic forestier, 9 s ocietati (inclusiv asociatiile familiale si
persoanele independente) in domeniului comertului s i 3 societati comerciale cu activitate
cazare si alimentatie publica, distribuite pe local itati, astfel:
Hinova:
– SC Contangent SRL – activitate principala exploatar e lemn
– SC Luxor Com SRL – activitate principala comert
– II Antonas Minca – activitate comert
Bistrita:
– SC Loredana Mixt SA – activitate principala comert
– AF Ghinea Constanta – activitate comert
– AF Ghinea Elionora 2000 – activitate comert
– Ghinea Ion – activitate comert
Ostrovu Corbului:
– SC Baietoniu Com SRL – activitate principala comert
– AF Bazavan Constantin – activitate comert

9 – AF Cojocaru Fag – activitate comert
– SC Alexander Forest SRL – activitate principala exp loatare lemn
– SC San GINO – pensiune
– SC Comert CGH SRL – alimentatie publica
– SC Alex Com SRL – alimentatie public
Agricultura este activitatea de baza in teritoriu, terenul agricol are ponderea de
45% din suprafata comunei (3202 ha) din care 55% es te teren arabil (1754 ha).
Terenul agricol al comunei apartine grupelor III (a rabil, livezi, pasuni, fanete) si II
(viile) de fertilitate, este neirigat si este explo atat in principal:
– de persoane fizice – 2577 ha
– de investitori straini – 207 ha (arabil 118 ha, f anete 8 ha)
– de consiliul local (proprietatea privata a comune i) – 232 ha (pasuni)

Bilantul teritorial pe forme de proprietate si deti natori la nivelul anului 2009

Proprietate privata ha Proprietate publica ha Categoria
de
folosinta Total ha
Total
ha a
com. Pers
fizice Total
ha de
stat unit.
terit.
ha % ha % ha ha ha % ha ha
Total
agricol 3202 100 2818 232 2577 177 177
–
Arabil 1754 54,8 1609 – 1609 27 27 –
Pasuni 747 23,3 747 232 515 – – –
Fanete 48 1,5 48 – 48 – – –
Vii 170 5,3 99 – 99 71 71 –
Livezi 483 15,1 404 – 404 79 79 –
Total neagric. 3889 100 373 – 372 3506 3383 123
Paduri 3049 78,4 212 – 212 2837 2837 –
Ape 447 11,5 – – – 447 374 73
Drumuri 49 1,2 – – – 49 1 48
Constructii 99 2,5 84 – 83 15 13 2
Neproductiv 245 6,3 77 – 77 158 7 –
Total 7091 3191 232 2949 3683 3560 123

In medie o gospodarie detine cca 2,7 ha teren agric ol si nu se inregistreaza forme
asociative de lucrare a pamantului .
Suprafetele arabile sunt cultivate cu porumb, grau, secara, cartofi, legume. Exista
plantatii de vita de vie pe 170ha din care – 80 ha in proprietatea publica si privata a
statului si 90 ha in proprietate particulara, dar s i plantatii de livezi pe 483 ha din care 323
ha in proprietate particulara.
Valorificarea suprafetei agricole dupa modul de fol osinta, suprafete cultivate,
productii obtinute:

Indicatori ha UM 1995 2000 2001 2002 2003
Supr. agricola ha 3236 3262 3272 3272 3202
– arabila ha 1747 1776 1763 1763 1754
– livezi ha 461 461 483 483 483
– vii ha 61 119 231 231 170
– pasuni ha 919 858 747 747 747
– fanete ha 48 48 48 48 48

10 Suprafata cultivata, productie vegetala

Suprafata cultivata
in anii – ha Productia medie
in anii – to
1995 2002 2003 1995 2002 2003
grau secara 522 351 450 1477 995 1095
porumb boabe 866 998 556 2771 – 1303
cartofi 50 50 50 380 370 540
legume 115 120 120 1255 615 1100
fructe 128 228 2335
struguri 435 195 730

In general se mentine folosinta terenurilor cu acel easi suprafete, culturile practicate
sunt in principal grau, porumb si pe suprafete mai mici legume, cartofi. Cantitatile
recoltate sunt scazute, variabile, sub posibilitati le potentialului terenurilor si datorate in
principal neefectuarii la timp a lucrarilor de chim izare, fertilizare, lipsei utilajelor, lipsa
irigatiilor si in general lipseste o strategie in s ectorul agricol; agricultura se practica in
gospodaria privata care detine suprafete mici de te ren agricol, nu este suficient
subventionata, nu este pus la punct un sistem de pr elucrare, colectare a produselor
agricole, si nu se manifesta tendinta de asociere p entru realizarea de ferme agricole.
Gospodaria particulara ca principalul detinator al terenului arabil, prin modul de
exploatare si valorificare a terenurilor, prin prod uctiile obtinute, nu asigura un trai decent
populatiei comunei.
Sectorul zootehnic dispune de un numar redus de an imale, cresterea animalelor se
practica in gospodaria particulara, dar in general media este de 1 animal la 2-3 gospodarii.
Pasunile si fanetele proprietate particulara in sup rafata de 550 ha reprezinta
21,3% din suprafata agricola dettinuta de persoanel e particulare dar sunt exploatate
ineficient din cauza fertilitatii scazute a solului si a lipsei lucrarilor de amendare.

Efective de animale – capete in
gospodaria particulara
1995 2000 2002 2003
Bovine 710 605 346 380
Porcine 1200 930 625 730
Ovine 1400 798 579 554
Pasari 29000 43050 24539 27530

Se observa scaderea a interesului pentru cresterea animalelor in gospodaria
privata, situatie nejustificata daca se raporteaza la suprafetele mari de pasuni si fanete din
zona .
De mentionat ca pe teritoriul comunei a functionat pana in 1990 o ferma
zootehnica langa localitatea Bistrita, acum este de populata iar cladirile sunt in conservare.
In concluzie activitatea agricola este slab dezvolt ata chiar daca exista resurse
materiale si umane, si asigura in general cu produs e nevoile proprii, si mai putin piata.

Fondul forestier ocupa 43 % din suprafata teritoriului administrat iv, respectiv 3202 ha.
Din aceasta suprafata, 2837 ha sunt in proprietatea publica a statului si 212 ha sunt
proprietate privata a persoanelor fizice.

11 Fondul silvic este arondat Ocolului silvic Simian, padurile fac parte din grupa a II – a
de productie si protectie; in suprafata ocupata de paduri, cca 100 ha din padurea
Starmina (in teritoriul comunei) este declarata ari e naturala protejata.
Padurea Starmina cu suprafata de 114,9 ha este sit de interes comunitar
(ROSCI0173) declarat prin Ordinul 1964/2007, parte integranta a retelei ecologice
europene NATURA 2000 in Romania; situl conserva hab itate naturale si specii importante
sub aspect forestier, fiind arie protejata administ rata in special pentru conservare prin
interventii de gospodarire.
Valoarea rezervatiei se datoreaza suprafetelor comp acte cu ghimpe si amestecului
de diferite foioase.
Pentru mentinerea echilibrului ecologic sunt necesa re actiuni de exploatare
rationala a fondului forestier, respectarea planuri lor de taiere, a programului de
impadurire, rationalizarea pasunatului, amenajarea si intretinerea drumurilor forestiere si
infiintarea unor centre de desfacere a lemnului de foc la preturi accesibile pentru limitarea
actiunilor de taieri ilegale, iar pentru padurea St armina, in conditii reglementate de
administratorul zonei protejate.

Piscicultura – pe teritoriul comunei suprafata ocupata de ape este de 447 ha, principalul
curs de apa este Dunarea care gazduieste nenumarate specii de peste; astazi nu es te
exploatata organizat iar pescuitul este practicat s poradic, mai mult pentru consumul
particular.

Turismul – comuna ofera un potential deosebit din perspectiv a turistica, varietatea si
bogatia formelor de relief in zona localitatii Hino va face din aceasta un punct de atractie
deosebit.
Atractiile turistice ale comunei Hinova sunt legate in special de cursul Dunarii, de
peisaje, de obiective de interes turistic ce pot fi vizitate:
– peisajele pitoresti din Ostrovu Corbului – Dunarea Mica
– valea Mojiei
– rezervatia „Zona umeda Hinova-Ostrovul Corbului”
– rezervatia forestiera „Padurea Starmina”
– fondul piscicol al Dunarii, aici in regim de lac de acumulare al hidrocentralei PF II
– aspectele peisagistice create de Dunare pe traseul drumului national DN56A si DN
56B
– biserica „Sf Mucenic Gheorghe” din Hinova si biseri ca „Adormirea Maicii Domnului”
din Bistrita
– castrul roman de la Hinova
Turismul organizat si activitatea turistica sunt ap roape inexistente, in comuna
exista doar 3 pensiuni turistice, fara dotari stand ardizate, astfel ca in zona se poate
practica doar turismul de tranzit.
Potentialul turistic identificat poate fi valorific at printr-o strategie de organizare si
introducere a acestei activitati in zona, prin cons ervarea cadrului natural, identificarea
suprafetelor de teren ce ar putea sa asigure amenaj ari de baze turistice diverse pentru
desfasurarea turismului de sejur sau tranzit, pescu it sportiv. Existenta unor valori
arhitectonice si istorice deosebite se impun a fi i ntegrate in circuitul turistic – bisericile
monument de arhitectura din Hinova si Bistrita, cas trul roman, etc.
Se pot organiza zone de agrement pe malul Dunarii, dar este necesar sa se vina in
intampinare si cu alte masuri precum: identificarea unor cladiri posibile a fi amenajate ca
unitati turistice, amenajarea de tabere, echiparea cu alimentare cu apa, telefonie,
amenajarea drumurilor locale etc.

12 2.5. Populatia- elemente demografice si sociale
Comuna Hinova are in componenta 4 localitati si o p opulatie stabila de 2873
locuitori in anul 2011, conf. datelor primariei. Re sedinta de comuna este localitate de rang
IV iar celelalte trei localitati componente sunt lo calitati de rang V. Dupa numarul de
locuitori, Hinova si Bistrita sunt localitati de ma rime mare cu populatia peste 1000
locuitori, Ostrovul Corbului este localitate de mar ime mica, cu populatia cuprinsa intre 100
si 500 locuitori, iar Carjei este localitate de mar ime foarte mica, cu populatia sub 100
locuitori.
In anul 2002 populatia comunei era de 2865 de locui tori, in usoara scadere fata de
anul 1992 cand numara de 2903 de locuitori; dupa 20 02 populatia prezinta o usoara
crestere, tendinta fiind mai mult de stagnare.

Statistica populatiei:
1992 1998 2002 2011
Hinova 1012 1020 1020
Bistrita 1370 1280 1345
Carjei 50 45 39
Ostrovu Corbului 471 460 461
Total comuna 2903 2805 2865 2873

Populatia stabila la 01.01.2011 – total = 2873 pers oane, din care:
– masculin = 1465 persoane
– feminin = 1408 persoane
Tendinta de scadere a populatiei comunei s e observa dupa 1977, procesul involutiv
datorandu-se in mare masura migratiei unei parti di n forta de munca spre localitati ce
ofereau locuri de munca, in special spre municipiul Dr. Tr. Severin, dar si scaderii
natalitatii .

Localitati 0-19 20-60 60 si peste
Hinova 236 534 250
Bistrita 333 758 254
Ostrovul Corbului 67 201 193
Carjei 67 201 193

Structura pe sexe este relativ echilibrata.
Structura populatiei pe grupe de varsta la recensamintele din anii 1992 si 2002,
pe total comuna si localitati

Structura populatiei stabile pe grupe de varsta si sexe la 01.01.2011:

anul Populatia
comunei 0-14
ani % 15-60
ani % 60 ani ,
peste %
1992 2903 584 20,20 1603 55.2 716 24,6
2002 2865 479 16,7 1673 58,4 713 24,9
TOTAL 0 – 19 ani 20 – 60 ani Peste 60
TOTAL 2873 633 1643 597
Masculin 1465 341 887 237
Feminin 1408 292 756 360

13 Intre ultimele doua recensaminte structura pe g rupe de varsta s-a modificat, a
crescut usor populatia dependenta raportat la popul atia activa, si aceasta mai mult pe
baza sporului natural negativ:

Fenomenul de imbatranire demografica este mai ridic at in localitatile Carjei si
Ostrovul Corbului, iar populatia dependenta (sub 14 ani si peste 60 ani) depaseste
populatia apta de munca.
Aceste schimbari structurale poate avea consecinte negative pentru evolutia
demografica, in special pentru localitatea Carjei c are risca sa se depopuleze intr-un viitor
apropiat.

Populatia activa si ocupata la nivelul comunei –dat e de recensamant:

Datele arata o crestere importanta a populatiei ina ctive (de la 51,7% la 72,1%)
intre cele doua recensaminte, scaderea populatiei a ctive (de la 48,3% la 27,9%) si
cresterea numarului de pensionari (de la 644 la 81 0 persoane).
In totalul populatiei active de 1643 persoane, numa rul salariatilor care desfasoara
activitate pe raza comunei sau in afara ei este foa rte mic, de 185 persoane. Aceasta
inseamna ca restul populatiei apte de munca este oc upata in agricultura, asigurandu-si
un venit si traiul de zi cu zi din cultivarea paman tului
Procentul ridicat al populatiei active care prestea za activitati in gospodaria proprie
cu mijloace traditionale si mai putin mecanizate, j ustifica si o mobilitate scazuta a
populatiei ocupate si un navetism scazut.

Structura salariatilor pe ramurile economiei
Forta de munca UM 1995 2000 2001 2003 2009
Salariati total pers 221 366 362 380 185
– agricultura pers. 105 8 2 23 70
– industrie pers 36 19 18 19 5
– constructii pers 13 278 278 242 –
– comert, pers 11 10 11 9 20
– transporturi, epozitare pers 5 4 1 – 2
– adm. publica pers 2 9 10 17 16
-invatamant,act.stiint. pers 30 31 34 32 36
– sanatate, asist. sociala pers 12 6 6 6 36 anul Populatia
cu domiciliu Nascuti vii decedati spor nat spor migr spor total
1995 2794 24 52 -28 3 -25
2000 2765 40 40 – -13 -13
2001 2737 20 47 -27 6 -21
2002 2803 24 53 -29 28 -1
2003 2786 26 54 -28 46 18
populatia
comunei populatia activa – pers populatia inactiva
anul total total ocupat neocup. total pensionari
1992 2903 1402 1223 179 1501 644
2002 2865 799 651 148 2066 810

14 Structura populatiei ocupate pe baza datelor 1995 – 2003 releva profilul economic
predominant agricol al comunei, unde peste 50% din populatia activa este ocupata in
agricultura.
Se mai remarca existent a doar doua unitati de mica industrie locala prelucratoare,
iar sectorul prestator de servicii, in special in t urism este in faza incipienta

Structura etnica la recensamantul din 2002
Populatia este formata din romani, dar exista si al te etnii:
Romani – 2861, maghiari – 1, germani – 1, sarbi – 1 .
Structura populatiei – culte la recensamantul din 2 002
– ortodocsi 2.797 persoane
– romano – catolici 1 persoana
– baptisti 39 persoane
– penticostali 23 persoane

Locuirea / gospodariile populatiei
La recensamantul din anul 2002 pe teritoriul comune i se inregistrau :
– 1386 locuinte construite din fonduri private si 23 locuinte proprietate publica si
1046 gospodarii, cu 2,7 pers / gospodarie.
Intre cele doua recensaminte (1992 – 2002) numarul locuintelor a crescut de la
1117 la 1386, la fel numarul gospodariilor a crescu t de la 723 la 1046.
Intre anii 1992 si 2002, numarul persoanelor pe gos podarie a scazut de la 4 la 2,7,
situatie reflectata si in numarul mare de locuinte construite, cca 270
– 49620 mp supraf locuibila, revenind 17,32 mp / p ersoana si 35,0 mp pe locuinta.
Repartitia populatiei si a gospodariilor pe localit ati, in 2002:
– Hinova – 1020 locuitori si 359 g ospodarii – 2,9 pers/gosp.
– Bistrita – 1345 locuitori si 47 4 gospodarii – 2,8 pers/gosp.
– Ostrovul Corbului – 461 locuitori si 197 gosp odarii – 2,3 pers/gosp.
– Carjei – 39 locuitori si 16 gospodarii – 2,4 pers/gosp.

In ultimii ani s-au construit mai multe locuinte, i n special case sezoniere in
localitatile Hinova si Ostrovul Corbului.
Nu se constata probleme la nivelul fondului de loc uinte in ce priveste numarul si
suprafata locuintelor, insa se constata calitatea s cazuta a confortului determinata de lipsa
dotarilor si echiparii edilitare in localitatile Os trovul Corbului si Carjei si a canalizarii in
toate cele 4 sate componente.
Majoritatea caselor de locuit sunt construite din m ateriale semidurabile, iar regimul
de inaltime este predominant parter, si P+1 nivele.

Disfunctionalitati privind evolutia si structura po pulatiei
Comuna Hinova se inscrie in categoria comunelor cu populatie mica (sub 3000
locuitori) in care se constata o usoara stabilitate a populatiei. Principalele disfunctionalitati
constatate privind populatia comunei:
– lipsa locurilor de munca si migrarea tinerilor c atre zona urbana mai bine dezvoltata
economic.
– procentul ridicat al populatiei imbatranite, sca derea natalitatii, procent negativ al
sporului total.
– risc ridicat de depopulare a localitatii Carjei, cu populatie foarte mica si procent ridicat
de persoane varstnice.
– locuinte lipsite de minimum de confort, fara ali mentare cu apa in sistem centralizat la
satele Ostrovul Corbului si Carjei, fara canalizare in toate satele componente;

15 2.6. Circulatie si transporturi
Accesibilitatea la caile de transport reprezinta un indicator foarte important in
aprecierea posibilitatilor de dezvoltare economico- sociala a localitatilor comunei.
Accesul direct la o infrastructura rutiera corespun zatoare, asigura premisele
dezvoltarii unor activitati economice, faciliteaza accesul populatiei la locurile de munca,
satisfacerea anumitor servicii.
Comuna Hinova este situata in partea de sud est a j udetului, la 15 km de
municipiul Dr. Tr. Severin este riverana Dunarii, s i strabatuta de doua drumuri nationale,
un drum judetean si un drum comunal prin care se as igura legaturile cu localitatile
invecinate:
– drumul national DN56A (Drobeta Turnu Severin – Vanj u Mare – Calafat – Vidin )
strabate comuna pe directia nord-sud, intra pe ter itoriul comunei la km 75+400 si
are pe teritoriu ei cca 20.km
DN 56A este reabilitat, inclusiv lucrarile de arta, lucrari care au fost finalizate in anul 2010
din fonduri europene si guvernamentale, are suprafa ta caii de rulare din imbracaminte
asfaltica pe doua benzi de circulatie.
In intravilanul localitatii Hinova, drumul national functioneaza ca strada principala in
care debuseaza celelalte strazi din localitate, si nu are asigurate trotuare pentru pietoni.
– drumul national DN 56B ( Hinova – SHN PF II ) se ra mifica din DN 56A km 0+00 in
localitatea Hinova, strabate localitatea Ostrovu Co rbului, si prin Devesel merge spre
PF II km 30+700. Pe teritoriul comunei drumul are . ….km.
DN 56B este modernizat iar la acesta au acces zona case de vacanta Hinova din Ostrovul
Corbului, si localitatea Ostrovul Corbului
– drumul judetean DJ 606B leaga comuna Hinova de comu nele Simian si Livezile prin
partea de nord a teritoriului, este modernizat dar in stare necorespunzatoare din
E70 pana in centrul satului Bistrita (cca 5,00 km) si in continuare pana la Livezile
este drum cu infrastructura de pamant. Lungimea dru mului pe teritoriul comunei
este de ……km
– drumul comunal DC 28 este nemodernizat, cu infrastr uctura de pamant, are pe
teritoriul comunei 1,54 km, porneste din DN 56A km 73+750 si intra in satul
Bistrita, in DJ 606B km 91+385.
Resedinta de comuna Hinova este stabatuta de cele doua drumuri nationale, car e
reprezinta si calea de acces principala, sunt drumu ri modernizate dar nu sunt amenajate
trotuarele. Circulatia pietonala se face pe partea carosabila, aceasta fiind generatoare de
disconfort. Celelalte strazi ale localitatii au lat imea partii carosabile variabila, de la 3m la 5
m, sunt nemodernizate, dezvoltate haotic, prezentan d o suprastructura usoara din balast
de rau compactat.
Nu sunt amenajate trotuare si santuri de scurgerea apelor. Distanta dintre
fronturile construite permit modernizarea acestora la profilele transversale prevazute de
lege.
Localitatea Bistrita este situata in nord – estul comunei si strabatuta de DJ 606B
partial modernizat. Drumul este in stare satisfacat oare, in intravilan este asfaltat pana in
centrul satului (scoala), insa nu are amenajate tro tuare. Ulitele din localitate au pante
mari, unele de 15%, sunt nemodernizate, lipsite de trotuare si santuri de scurgere a
apelor cea ce ingreuneaza circulatia pe aceste drum uri in tot timpul anului.
Localitatea Carjei este izolata de drumuri importante, este legata de resedinta de
comuna prin drum local neamenajat, cu pante mari, p racticabil cu dificultate tot timpul
anului. In sat, ulitele nu sunt modernizate, nu pre zinta santuri si trotuare.
Localitatea Ostrovul Corbului este amplasata la DN 56 B pe o lungime de cca 3 km

16 Ulitele satului sunt dezvoltate haotic, uneori cu l atimi ale platformei de 3- 5m,
nemodernizate, fara santuri, fara podete cea ce con tribuie la depunerea pe carosabil a
aluviunilor aduse de ploi.

Referitor la circulatia pe calea ferata, comuna nu dispune in prezent de retea
feroviara, legatura cu aceasta facandu-se prin stat ia Drobeta Turnu Severin, situata la 15
km de comuna sau prin statia Simian, situata la o d istanta de 4 km de comuna.
Cu privire la relatia cu fluviul Dunarea la care e ste riverana comuna pe o lungime
de cca. 15 km, mentionam ca nu dispune de port, deb arcader, sau alta amenajare
specifica ambarcatiunilor mici.

Transporturi
Transportul marfa este asigurat de firme comerciale cu capital din Dr. Tr. Severin,
cat si de cetateni particulari.
Transportul in comun se realizeaza cu ajutorul firm elor din Drobeta Turnu Severin
cu o frecventa de plecari-sosiri/zi de max. 5 ori, si se realizeaza prin reteaua rutiera
existenta.

2.7. Intravilanul existent – zone functionale
Comuna Hinova are 4 localitati componente: satul H inova resedinta de comuna si
satele Bistrita, Ostrovul Corbului, Carjei
Intravilanul existent aprobat prin Hotararea consil iului local nr 8 din anul 2000
pentru localitatile comunei insumeaza 349,04 ha mas urata pe ortofotoplanuri, si este
reprezentat pe plansele “Situatia existent-disfunct ionalitati”,:
In componenta intravilanului existent intra urmat oarele trupuri:
Localitatea Hinova cu suprafata de 164,00 ha si 9 trupuri
TR 1 – localitatea cu suprafata de 109,18 ha.
TR 2 – cimitir cu suprafata de 2,06 ha.
TR 3 – zona pt. agrement cu suprafata de 45,36 ha.
TR 4 – unitate economica cu suprafata de 0,64 ha.
TR 5 – unitate economica (fosta fca de caramida) c u suprafata de 6,11 ha.
TR 6 – casa de vacanta cu suprafata de 0,15 ha.
TR 7 – gospodaria de apa cu suprafata de 0,20 ha.
TR 8 – put forat (captare apa) cu suprafata de 0,15 ha.
TR 9 – put forat (captare apa) cu suprafata de 0,15 ha.
Localitatea Bistrita cu suprafata de 115,59 ha si 15 trupuri
TR 1 – localitatea cu suprafata de 102,40 ha.
TR 2 – locuinta cu suprafata de 0,10 ha.
TR 3 – locuinta cu suprafata de 0,10 ha
TR 4 – locuinte cu suprafata de 0,41 ha.
TR 5 – unitate economica (fosta ferma zootehnica) c u suprafata de 4,20 ha.
TR 6 – unitate economica (moara private )suprafata de 0,87 ha.
TR 7- unitate economica (mecanizare) cu suprafata de 0,46 ha.
TR 8 – put forat (captare apa) cu suprafata de 0,15 ha.
TR 9 – put forat (captare apa) cu suprafata de 0,15 ha.
TR 10 – gospodarie de apa cu suprafata de 0,16 ha.
TR 11 – cu suprafata de 2,06 ha.
TR 12 – cu suprafata de 45,36 ha.
TR 13 – cu suprafata de 0,64 ha.
TR 14 – cu suprafata de 6,11 ha.
TR 15 – casa de vacanta cu suprafata de 0,15 ha.

17 Localitatea Ostrovul Corbului cu suprafata de 53,37 ha
TR 1 – localitatea cu suprafata de 53,37 ha.

Localitatea Carjei cu suprafata de 16,08 ha si doua trupuri
TR 1 – localitatea cu suprafata de 15,83 ha
TR 2 – cimitir cu suprafata de 0,25 ha

Bilantul zonelor functionale in intravilanul celor 4 localitati se prezinta astfel:
Localitatea Hinova

Localitatea Bistrita

Localitatea Ostrovul Corbului

Zone functionale supr.
ha %
Zona institutii si servicii publice 2,00 1,22
Zona locuinte si functiuni complementare 51,70 31,51
Zona activitati economice 7,30 4,45
Zona cai comunicatie rutiera 20,30 12,38
Spatii verzi,sport, plant. protectie, paduri 27,00 16,47
Zona lucrari tehnico edilitare 0,50 0,30
Gospodarie comunala / cimitir 0,38 0,6
Terenuri libere, agricole 34,30 20,90
Zona cu destinatie speciala 0,30 0,18
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 164,00 100,0

Zone functionale supr.
ha %
Zona institutii si servicii publice 0,80 0,70
Zona locuinte si functiuni complementare 62,54 54,10
Zona activitati economice 5,54 4,80
Zona cai comunicatie rutiera 15,05 32,00
Spatii verzi,sport, plant. protective, paduri 8,00 6,90
Zona lucrari tehnico edilitare 0,36 0,30
Gospodarie comunala / cimitir 1,30 1,10
Terenuri libere, agricole 22,00 19,10
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 115,59 100,0

Zone functionale supr.
ha %
Zona institutii si servicii publice 1,02 1,75
Zona locuinte si functiuni complementare 23,45 44,00
Zona cai comunicatie rutiera 11,25 21,00
Spatii verzi,sport, plant. protectie, paduri 1,00 1,85
Gospodarie comunala / cimitir 0,75 1,40
Terenuri libere, agricole 16,00 30,00
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 53,37 100

18 Localitatea Carjei

Zona pentru locuinte si functiuni complementare, inclusiv terenurile agricole si
libere de constructii dar destinate construirii, es te preponderenta si ocupa o suprafata de
223,66 ha (din care 144,64 ha curti si constructii si 79,02 ha teren agricol) si reprezinta
64,10 % din intravilanul comunei (349,04 ha)
Densitatea gospodariilor in zona de locuit este sca zuta, in medie 4,9 gospodarii / ha
iar o gospodarie are in medie 2000 mp
Locuintele sunt construite preponderent in regim de inaltime parter, cu suprafete
medii de peste 35 mp, majoritatea din materiale mai putin durabile (lemn, chirpici) si din
caramida, piatra sau inlocuitori, cu vechime de pes te 50 de ani.

In ultimii ani 10 ani numarul de cladiri de locuit noi construite a fost relativ mare,
cca 200 locuinte, in general s-au solicitat autoriz atii pentru case sezoniere, locuinte noi dar
si adaugiri de locuinte sau anexe gospodaresti.
Echiparea cu apa in sistem centralizat exista doar in satele Hinova si Bistrita, nu
exista retea de canalizare iar reteaua de strazi si ulite este neintretinuta, neamenajata, cu
suprastructura de pamant sau pietris.

Zona institutii si servicii publice reprezinta terenurile ocupate cu dotari publice sa u
destinate pentru astfel de obiective, existente in centrul localitatii sau in cadrul localitatii.
In localitatile comunei mai putin resedinta, dotari le sunt putine si dispersate fara a
constitui un nucleu central. Zona ocupa o suprafata de 4,61ha in cele 4 localitati, iar
dotarile existente satisfac necesitatile locuitoril or pe total comuna, mai putin satul Carjei
unde exista doar biserica.

Zona pentru activitati economice ocupa suprafata de 12,84 ha. Terenurile si constru ctiile
sunt foste unitati de stat cu profil agricol ce au trecut in proprietate particulara si acum
sunt in conservare (unitate agrozoo, moara, sectia mecanizare – Bistrita), fosta fabrica de
caramida demolata din Hinova, doua mici sectii de p relucrare lemn functionale tot in
Hinova.

Zona plantatii protectie, paduri, sport ocupa suprafata de 36 ha in care este inclus si un
teren forestier ce apartine ocolului silvic

Zona pentru agrement, turism reprezinta trupul separat al localitatii Hinova si tuat in lungul
DN 56B care s-a dezvoltat in ultimii 10 ani cu cons tructii destinate caselor sezoniere,
inclusiv terenuri libere destinate pentru diverse a ctivitati de agrement, sport. Suprafata
acestei zone este de 19,40 ha.
Zone functionale supr %
Zona institutii si servicii publice 0,41 2,50
Zona locuinte si functiuni complementare 6,95 43,20
Zona cai comunicatie rutiera 1,75 10,90
Gospodarie comunala / cimitir 0,25 1,60
Terenuri libere, agricole 6,72 100,0
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 16,08 100,0

19 Zona cai de comunicatii rutiere cuprinde suprafetele de teren aferente drumurilor
nationale, judetean, comunal, locae, strazi si ulit e din intravilanele celor patru localitati.
Suprafata ocupata de aceasta zona este de 48,35 ha.

Zona pentru constructii si lucrari edilitare ocupa suprafata de 0,86 ha, si reprezinta
terenurile gospodariei de apa si a forajelor din lo calitatile Hinova si Bistrita.

Zona gospodarie comunala/cimitir reprezinta suprafata cimitirelor din cele patru lo calitati
ale comunei. Suprafata zonei este de 3,50 ha.

Localitatea Hinova – resedinta de comuna este asezata in partea centr ala a teritoriului
administrativ, pe malul Dunarii, la intersectia DN 56A cu DN 56B si este formata din 8
trupuri plus un trup localitatea de baza.
Localitatea s-a dezvoltat pe terasa a III-a a fluvi ului, teren ce urca de la Dunare la
cote de 50-70m. Forma intravilanului dezvoltat la e st de DN 56A este a unui trapez, cu o
trama stradala neregulata, dar prezinta si extinder i de-a lungul celor doua drumuri
nationale DN56A si DN56B cu noua zona destinata cas elor sezoniere,si agrement.
Intravilanul localitatii are 164,0 ha.

Zona pentru locuinte si functiuni complementare inclusiv terenurile libere si cu functiune
agricola ocupa 86,0ha, respectiv 52,5% din intravilanul exis tent.
Locuintele sunt de tip rural, in majoritate din mat eriale semidurabile, cele mai noi
sunt construite din material durabile, sunt const ruite in regim izolat cu accese directe din
drumurile localitatii, regimul de inaltime este pre ponderent parter, cu indici de ocupare si
utilizare a terenului scazut (POTsub 10%, CUT sub 0 ,15). Gospodariile au in medie peste
2000mp.
Zona are teren disponibil pentru viitoare construct ii, teren neconstruit cu folosinta
agricola ce va putea fi ocupate treptat, odata cu e miterea autorizatiilor de construire, cu
locuinte individuale, spatii pentru servicii si uni tati economice.
Localitatea este electrificata, are alimentare cu apa, nu are canalizare.

Zona centrala si alte functiuni de interes public reprezinta centrul localitatii ocupat de
dotarile publice. Suprafata ocupata de dotari si servicii publice este de 2,00 ha. ( 1,22 %
din total intravilan).
Reteaua de institutii si servicii publice de care d ispune localitatea:
– sediu primarie, constructie P+1, sc=180 mp, teren a ferent 730 mp
– dispensar uman care functioneaza in incinta primari ei, la parter
– gradinita cu program normal si centru de zi pentru copii de 0-3 ani, reabilitata in
anul 2000 cu o grupa de 15 prescolari. In cladirea cu gradinita se regaseste si
biblioteca cu 8000 volume. Sc=401 mp iar terenul af erent este de 1483 mp.
– scoala generala cu clasele I – VIII, cu 8 sali de c lasa si 5 laboratoare, formata din
doua corpuri, din care corpul in care isi desfasoar a activitatea invatamantul
gimnazial a fost reabilitat in anul 2000 – dispun d e teren de sport. In aceasta
scoala functioneaza urmatoarele forme de invatamant . Unitatea scolara are un
personal didactic format din 12 cadre didactice si un personal didactic auxiliar si
administrativ de 2 persoane. Scoala dispune de o re tea de calculatoare, 1 server,
15 calculatoare, router, 3 imprimante (prin Program ul PHARE 2001).Numarul
elevilor in anul scolar 2010/2011 a fost de 112 ele vi.
– camin cultural, constructie parter, sc=273, teren a ferent=691. Cladirea este in
stare nesatisfacatoare, nefunctionala.

20 – biserica ortodoxa cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe monument istoric 1892-1894
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): MH-II-m-B-10343 –
– spatii comerciale private
– cimitir cu suprafata de 1,20 ha in trup separat

Zona pentru activitati economice ocupa 7,30 ha din care 6,11 ha terenul fostei fabri ci de
caramida dezafectate, 0,64 ha un atelier de prelucr are lemn, in trupuri separate de
localitate, si 0,55 ha un atelier de construit barc i,- incinta e situata pe malul Dunarii in
intravilanul satului.

Zona cai de comunicatie rutiera ocupa 20,30 ha si este reprezentata de reteaua de
strazi si ulite din localitate. Pe directia nord –s ud localitatea este strabatuta de drumul
national DN 56A modernizat care se constitue ca str ada principala.

Zona de gospodarie comunala detine 1,20 ha si reprezinta terenul ocupat de cimitir.

Zona pentru lucrari tehnico edilitare ocupa 0,50 ha, e constituita din cele doua captari cu
zona de protectie severa, si terenul si constructii le pentru gospodaria de apa.
In intravilanul localitatii, terenurile libere cu f olosinta agricola si destinate construirii
insumeaza cca 34,30 ha, iar cele cu vegetatie de pr otectie, paduri, spatii verzi partial
amenajate cca 27,00 ha.

Terenul cu destinatie speciala are 0,30 ha, reprezinta fosta locatie a politiei d e frontiera,
desfiintata, acum in proprietatea ministerului de interne.
Zona pentru agrement , case de vacanta este in plina faza de dezvoltare si ocupa
suprafata de 19,40 ha. Zona s-a dezvoltat in partea de vest a satului, de-a lungul
drumului DN 56B

Localitatea Bistrita
Este situata in nordul comunei, pe un teren framant at ce face trecerea de la terasa
a III-a la terasa IV, plecand de la cota 10-40m, pe unele locuri 140-150 m altitudine, pe
valea paraului Bistrita.
Localitatea este compusa din trupul de baza si 14 t rupuri, suprafata intravilanului
are suprafata de 115,59 ha, si s-a dezvoltat linear de-a lungul drumului judetean DJ 606B
care in localitate are statut de strada principal. Prezinta tentacule spre sud fata de paraul
Bistrita si spre nord-est pe drumul ce face legatur a cu comuna Simian.

Zona de locuinte si functiuni complementare inclusiv terenurile libere si agricole destinate
construiri ocupa 84,54 ha, ea este inclusa in trupul satului d ar si in alte 8 trupuri risipite
de-a lungul drumului comunal DC 28 si DN 56A. Densi tatea gospodariilor – 5,7 gosp / ha,
o gospodarie are in medie 1800 mp, locuintele sunt construite in regim izolat si retrase de
la aliniament cu accese directe din drumurile local itatii, regimul de inaltime al constructiilor
este preponderent parter, procentul de ocupare a te renului este in medie 10%.

Zona institutii si servicii publice ocupa 0,80 ha iar dotarile localitatii sunt concen trate in
centrul satului si se rezuma la :
– gradinita cu program normal reabilitata, sc=20 mp, teren =80 mp cu o
grupa de 20 prescolari
– scoala generala cu clasele I – VIII, reabilitata in anul 2002, sc= 1516 mp,
teren in suprafata de 2331 mp, fara teren de sport, si fara sala de
gimnastica, cu 8 sali de clasa, 5 cabinete scolare; scoala dispune de o retea

21 de calculatoare Pentium 4: 15 calculatoare, 1 serve r, router, 3 imprimante si
scanner (prin program guvernamental). In aceasta sc oala functioneaza 51
elevi in invatamant primar, si 84 elevi in invatama nt gimnazial.
– camin cultural reabilitat in anul 2008, sc=554 mp, suprafata teren 1856 mp.
– Biserica ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului” monum ent de arhitectura
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): MH-II-m-B-10266
– spatii comerciale private
– cimitir

Zona pentru activitati economice ocupa 5,54 ha in trei trupuri distincte: fosta ferm a
agrozootehnica dezafectata (4,20 ha), moara nefunct ionala (0,87 ha) si o unitate agricola/
sectie mecanizare (0,46 ha).

Zona cai de comunicatie rutiera ocupa 15,05 ha si este reprezentata de reteaua de
strazi si ulite de pamant din localitate dezvoltata haotic, cu pante mari . Pe directia est –
vest localitatea este strabatuta de drumul judetean DJ 606B -partial asfaltat- care se
constitue ca strada principala.

Zona de gospodarie comunala detine 1,30 ha si reprezinta terenul ocupat de cimitir.

Zona pentru lucrari tehnico edilitare ocupa 0,36 ha, e constituita din cele doua captari cu
zona de protectie severa, si terenul si constructii le pentru gospodaria de apa.
In intravilanul localitatii, terenurile cu vegetati e de protectie, spatii verzi partial
amenajate ocupa 8,00 ha.

Localitatea Ostrovul Corbului
Este situata in sud vestul teritoriului administrat ive, la DN 56B, in teritoriul delimitat
de fostul brat al Dunarii, Dunarea Mica, si digul d e la Dunare.
Intravilanul localitatii are o forma compacta si su prafata de 53,47 ha.

Zona de locuinte si functiuni complementare detine 39,45 ha, gospodariile au suprafete
in medie de 2000 mp, regimul de inaltime al constru ctiilor este preponderent parter iar
procentul de ocupare a terenului este in medie 10%.

Zona institutii si servicii de interes public are 1,40 ha si este constituita din
– dispensar uman particular
– caminul cultural, sc=260 mp, teren in suprafata de3 19 mp, cladirea se afla
intr-o stare avansata de degradare .
– scoala primara cu clasele I – IV, sc=243 mp, supraf ata teren 1007 mp,
cladirea este veche, cu 4 sali clasa.
– biserica ortodoxa
– teren sport neamenajat
– spatii comert privat

Zona cai comunicatie rutiera este reprezentata de drumul national DN 56B moderni zat si
reteaua de strazi si ulite din localitate, dezvolta te haotic, cu infrastructura din pamant.
Suprafata totala a retelei de circulatie este de 11 ,25 ha.

Zona de gospodarie comunala , respectiv cimitir ocupa 0,75 ha.

Terenurile cu vegetatie de protectie , sport ocupa 1,0 ha

22
Localitatea Carjei
Se dezvolta in estul teritoriului administrative, p e terasa VII, la cote cuprinse intre
240 – 300 m altitudine
Localitatea este formata din doua trupuri, din care unul este cimitirul, are o forma
dreptunghiulara are numai 39 locuitori si 16 gospod arii locuite, si se accede la ea dintr-un
drum local neamenajat, greu practicabil, care face legatura cu resedinta de comuna
Hinova.
Intravilanul localitatii are suprafata 16,08 ha.

Zona de locuinte si functiuni complementare inclusi v terenurile libere si agricole destinate
construirii ocupa 13,68 ha. Gospodariile au suprafete in medie de 6500 mp, cu 1,4 gosp /
ha, regimul de inaltime al constructiilor este prep onderent parter, procentul de ocupare a
terenului este in medie 10%. Cladirile sunt constru ite in regim independent si retrase din
aliniament.

Institutii si servicii publice – ocupa 0,41 ha iar dotarile localitatii se rezum a la:
– cladire scoala primara veche, nefunctionala din lip sa de copii
– biserica ortodoxa

Zona cai comunicatie rutiera este reprezentata de reteaua de strazi si ulite di n localitate,
nemodernizate. Suprafata totala a retelei de circul atie este de 1,75 ha.

Zona gospodarie comunala / cimitir – localitatea are un cimitir in suprafata de 0,25 ha
dispus la marginea zonei de locuinte in trup separa t

2.8. Zone cu riscuri naturale
Conform Legii 575/2001 pentru aprobarea PATN secti unea V – Zone de risc natural
teritoriul comunei se incadreaza in categoria unita tilor administrative ce prezinta riscuri
naturale – alunecari de teren cu potential de produ cere ridicat de tip primar.
Teritoriul comunei Hinova cu 4 localitati in componenta prezinta un relief
preponderant deluros, cu procese de degradare dator ate reliefului prin energia sa,
gradului de inclinare al pantelor, litologiei si st ructurii geologice, caracterului si starii
solului si a vegetatiei.
In extravilanul localitatii Hinova se identifica al unecari de teren active pe cca 5,0 ha
Fenomenele de degradare intalnite in teritoriul co munei si in localitati:
Localitatea Hinova :
prezinta eroziuni torentiale pe versantul din partea de est a satului, abrupturi la limita
estica si sud-vestica a vetrei, eroziuni in suprafa ta pe intreaga vatra a satului care se
manifesta prin siroiri in special la ploi abundente .
Localitatea Bistrita :
prezinta eroziuni torentiale cauzate de vaile si og asele ce debuseaza in paraul Bistrita. Pe
versantii vaii s-au dezvoltat numeroase organisme t orentiale ce au bazinul de receptie in
afara vetrei. Conurile de dejectie in care debuseaz a organismele torentiele afecteaza
suprafete din vatra satului, drumuri, terenuri agri cole, in special in partea de sud a satului.
Pe ulitele in panta eroziunea torentiala este foart e dezvoltata.
Localitatea Ostrovu Corbului
prezinta eroziuni in suprafata de intensitate redus a si eroziuni lineare in lungul ulitelor
In zona deluroasa a teritoriului administrativ, pe Valea Bistritei, Gura Mojii, Valea
Odailor se intalnesc eroziuni prin siroire, ravene, torenti

23 Terenuri agricole cu umiditate excesiva sunt intaln ite in zona malurilor Dunarea
Veche pe cca 75 ha.
Terenurile inundate sunt localizate pe malul Dunari i, de la paraul Erghevita
(intrarea in comuna) la Hinova.
Suprafata terenurilor degradate, neproductive la ni velul comunei este de 245 ha.
Teritoriul administrativ al comunei este riveran D unarii pe cca 15 km, iar Dunarea
aici functioneaza in regim de lac de acumulare al b arajului PFII. Aceasta situatie impune:
– restrictii pentru autorizarea constructiilor pe ter enuri situate sub cota 43,58 mdMA,
– restrictii pentru activitati economice (ex. pentru agricultura si silvicultura) pe
terenuri situate sub cota 42,58 mdMA, care reprezi nta limita lacului de acumulare
la asigurarea de 1%.

2.9. Echipare edilitara

Gospodarirea apelor
Comuna Hinova si satele componente sunt amplasate i n bazinul hidrografic al
Dunarii, principala apa de suprafata este paraul Bi strita, in nordul teritoriului, iar pe
directia est-vest, in fluviul deverseaza o serie de vai cu debit de apa redus, vai seci, dar cu
caracter torential in perioadele de precipitatii bo gate: Valea Odailor, Valea Bistrita, Valea
Mojii, Valea Larga.
Pe teritoriul comunei nu s-au executat lucrari hidr otehnice sau hidroameliorative –
irigatii, combaterea eroziunii solului, desecari, d esi prezenta lor in anumite zone este
absolut necesara.
Astfel albia paraului Bistrita pe teritoriul satulu i Bistrita trebuie amenajata in
vederea evitarii inundatiilor din perioadele cu pre cipitatii bogate iar vaile cu debit de apa
redus si caracter torential necesita lucrari de sto pare a evolutiei degradarii terenurilor.

Ape subterane
Acumularile acvifere se intalnesc la adancimi mici , in jur de 7 m in zona de lunca si
vaile adiacente acesteia, iar in zona de deal acumu larile acvifere se intalnesc la adancimi
de peste 30m.
In general, alimentarea orizontului acvifer este in fluentat de fluvial Dunarea care
colecteaza paraul Bistrita si apele de pe vai.
Panza freatica de adancime se afla cantonata la ad ancimi mai mari de 50 m, apa
indeplinind conditiile de potabilitate si avand deb ite suficiente pentru satisfacerea nevoilor
de apa a locuitorilor.

Alimentarea cu apa
Din cele 4 sate componente ale comunei , numai sate le Hinova si Bistrita sunt
echipate cu apa in sistem centralizat prin programu l lansat prin HG 687/1997
In celelalte doua sate, Ostrovul Corbului si Carjei , apa necesara nevoilor
gospodaresti, dotarilor sociale-administrative, pre cum si sectorului zootehnic individual se
obtine din fantani individuale sau comune existente , sau din izvoare. Aceasta apa este
folosita asa cum se obtine, fara a fi tratata din p unct de vedere al potabilitatii conform
STAS 1343/91.

Localitatea Hinova
Sursa de alimentare cu apa este stratul de adancime . Solutia tehnologica de alimentare cu
apa este urmatoarea:
– Captarea – dimensionata pentru Ql= 3l/sec este real izata din doua puturi de 50 m
adancime, cota de amplasare a puturilor este de apr oximativ 55 m. Puturile sunt

24 echipate cu pompe submersibile cu urmatoarele carac teristici: Q=1l/sec; H= 50m;
P=2,2kw. Zona de protective sanitara cu regim sever este de 50m in toate directiile
si este imprejmuita cu gard.
– Aductiunea – dimensionata pentru Q=3,84l/s este rea lizata din HDPE PN6 in
lungime de 950m.
Din forajele de captare apa este pompata in rezervo rul de inmagazinare existent in
cadrul gospodariei de apa situat in vecinatate.
Gospodaria de apa ocupa o suprafata de 2000 mp impr ejmuita cu gard pentru
protectia sanitara se compune din:
– rezervor de inmagazinare cu un volum de 15 0mc din care 86 mc rezerva intangibila
de incendiu.
– doua statii de pompe, una active, una de rez erva Q=5l/s; H=50m; P=7,5 kw.
Presiunea in retea se mentine printr-un vas hidrofo r.
– statia de clorinare de capacitate 200mg/mc
Regimul de debit si presiune in reteaua de distribu tie se realizeaza prin pompare
din rezervorul de inmagazinare, datorita topografie i terenului – teren plat..
Reteaua de distributie ingropata s-a dimensionat la un debit maxim orar de 6,16 l/
sec, este executata din teava de polietilena PEHD P N 6, si Dn 110, 75, 63, 50 si echipata
cu 28 fantani publice amplasate la maximum 300 m in tre ele, hidranti de incendiu si
camine de vane pentru sectorizarea retelei.
Lungimea totala a retelei de distributie dezvoltata pe trama stradala a localitatii
este de 8300 m.
Alimentarea cu energie electrica a intregului ansam blu se asigura dintr-un tablou
general cu o putere totala instalata de 30 kw.
Amplasamentele captarilor si a gospodariei de apa sunt pozitionate pe plansa
“Reglementari Urbanistice”.

Localitatea Bistrita
Reteaua de alimentare cu apa a localitatii Bistrita are schema tehnologica
asemanatoare cu cea din localitatea Hinova;
Sursa subterana – doua puturi forate de 50 m adanci me, rezervor apa=200mc,
prevazut cu racoarde pentru autospecialelor. Gospod aria de apa ocupa suprafata de 1500
mp.
Lungimea retelei de distributie este de 5,9 km din teava de polietilena PEHD PN 6,
si Dn 800

Canalizarea
Nici unul din satele componente nu dispune de canal izare in sistem centralizat.
Pentru nevoile igienico-sanitare, populatia foloses te latrine uscate.

Alimentarea cu caldura
Sistemul de incalzire al locuintelor si obiectivelo r publice se face cu sobe pe
combustibil solid – lemn din zona sau carbune. Pent ru gatit se folosesc butelii de aragaz
care au depozit constituit la nivelul comunei.
In comuna Hinova nu exista retea de gaze de joasa p resiune.

Gospodarie comunala
In prezent, pe teritoriul comunei Hinova se regases c 3 depozite menajere. Pe
termen lung se va realiza colectarea selectiva a de seurilor atat stradal cat si de catre
cetateni. Acestia vor fi instruiti pentru a constie ntiza importanta acestei actiuni si astfel vor

25 beneficia de un mediu mai curat si mai putin poluat , nemaifiind necesara actuala rampa
de gunoi, care va fi inchisa.
De altfel primaria va incheia cu firma Bratner un c ontract de colectare a gunoiului,
fiind in curs de amenajare platforme unde se depozi teaza containerele care apoi se vor
ridica periodic.

Telefonie
Exista telefonie mobila precum si centrala automata ROMTELECOM pentru telefonie
fixa, la care erau abonati in anul 2003 un numar de 345 persoane. Pe teritoriul comunei
exista cablu de fibra optica Romtelecom ingropat, p e urmatoarele trasee:
– pe DN 6 pana in Simian, si apoi pe DJ 606 B- Bistri ta spre Livezile
– pe traseul Bistrita – Hinova
– pe DN 56A, Simian – Hinova – Rogova
– pe DN 56 B din Hinova, prin Ostrovul Corbului spre Devesel
Traseul cablului fibra optica ingropat si amplasame ntele echipamentelor RTc sunt
indicate pe planurile documentatiei. Cablul fibra o ptica si echipamentele aferente sunt
proprietatea Romtelecom.

Teviziune CATV
Televiziunea prin cablu – a fost instalata de un operator privat, societat ea
Combridge a fost extinsa, acoperindu-se astfel localitatile H inova si Bistrita. Este necesara
in continuare extinderea, modernizarea si imbunatat irea acesteia.
Internet – Reteaua de internet este destul de putin dezvolta ta, exista conexiuni
ADSL prin intermediul liniei de telefonie fixa numa i in localitatea Hinova.
– la reteaua de internet sunt racordate si primaria si scoala;
Servicii postale – Comuna are un oficiu postal care realizeaza toate s erviciile postale
disponibile pe teritoriul Romaniei.

Alimentarea cu energie electrica
In prezent, teritoriul comunei Hinova este traversa t de o linie electrica de 400 kV ce
apartine de S.C. TRANSELECTRICA S.A. si este alimen tata din statia electrica Portile de
Fier I.
Prin intermediul acesteia se asigura o circulatie d e putere dictata de solicitarile
Sistemului Energetic National.
De asemenea, pe teritoriul comunei Hinova se regas este linia electrica de 110 Kv ce
alimenteaza zona judetului Mehedinti din raza local itatilor Vanju Mare si Cujmir, si anume:
– LEA 110 kV Banovita – Vanju Mare
Prin intermediul acestei LEA 110 kV, dispeceratul s istemului energetic national
transporta si energie electrica produsa in Hidrocen trala Portile de Fier II spre Drobeta Tr.
Severin.
Localitatile din componenta comunei Hinova sunt al imentate cu energie electrica
prin doua linii de medie tensiune aeriana, LEA 20 k V Simian, in lungime de 14,6 km,
alimentata din Statia 110/20 kV Banovita, si LEA 20 kV Banovita –Vanju Mare, in lungime
de 7,2 km. alimentata tot din Statia 110/20 kV Bano vita .
Traseul retelelor atat de medie tensiune cat si ina lta tensiune este pozitionat pe
plansa de Incadrare in teritoriul administrativ al comunei Hinova.
Alaturi de cele patru LEA de medie si inalta tensiu ne, se regasesc pe teritoriul
studiat, racordurile de medie tensiune aeriene ce a limenteaza cele aproximativ 15 posturi
de transformare aeriene, 8 alimentate din LEA 20 kV Simian si 7 din LEA 20 kV Banovita –
Vanju Mare.

26 Puterea nominala si incadrarea posturilor de transf ormare sunt indicate in tabelul
urmator :

• Din LEA 20 kV Simian
Nr.
Crt. Localitatea Denumire PTA Putere trafo
Hinova
1 – Graniceri PTA 20/0,4 kV 40 kVA
2 – Tracia SRL PTA 20/0,4 kV 40 kVA
3 – Pompe Apa Hinova PTA 20/0,4 kV 160 kVA
4 – Hinova sat PTA 20/0,4 kV 100 kVA
5 – SMA Hinova PTA 20/0,4 kV 100 kVA
6 – Ferma Pomicola PTA 20/0,4 kV 160 kVA
7 – Ostrovul Corbului PTA 20/0,4 kV 160 kV A
8 – Hinova 3 PTA 20/0,4 kV 100 kVA

• Din LEA 20 kV Vanju Mare
Nr.
Crt. Localitatea Denumire PTA Putere trafo
Bistrita
1 – UM Bistrita PTA 20/0,4 kV 100 kVA
2 – Moara Bistrita PTA 20/0,4 kV 250kVA
3 – Pompe Apa Hinova PTA 20/0,4 kV 160 kVA
4 – Ferma gaini Bistrita PTA 20/0,4 kV 250 kVA
5 – Bistrita sat PTA 20/0,4 kV 100 kVA
6 – Cirjei PTA 20/0,4 kV 100 kVA
7 – Valea Izvorului PTA 20/0,4 kV 63 kVA

Se mentioneaza ca incarcarea posturilor de transfor mare aeriene a fost estimata de
personalul de exploatare al SC CEZ DISTRIBUTIE S.A. Drobeta. Posturile de transformare
sunt incarcate in proportie de 60-70 %.
Avand in vedere ca localitatea Hinova se afla la nu mai 15 km de municipiul Drobeta
Tr. Severin, locuitorii comunei sunt catalogati ca si consumatori din categoria urban, cu un
consum anual mai mare decat al celor din categoria localitatilor rurale.
Datorita faptului ca teritoriul comunei Hinova este in mare parte situat pe faleza
Dunarii , aceasta ce a dus la cresterea numarului de gospodarii nou construite.
Alaturi de aceasta, nu putem sa nu amintim de zona geografica in care se afla
comuna respectiva, existenta fluviului Dunare au at ras cresterea numarului de constructii
de case de vacanta.
In acest sens, pentru solicitarile de alimentare cu energie electrica se vor propune
amplasarea de noi posturi de tranformare ce se vor racorda la LEA 20 kV existente.
Cresterea activitatilor economice din zona, pot sta la baza unor masuri si de
amplificare a posturilor de transformare existente. Distributia energiei electrice catre
consumatorii casnici se realizeaza prin LEA de joas a tensiune ce deriva din fiecare din cele
15 PTA. Aceste retele electrice sunt realizate din stalpi de beton armat tip SE 10 si SE 4,
respectiv conductorul folosit este conductor torsad at izolat de tip TYIR sau TA2X,
dimensionate corespunzator puterilor aferente.
In proportie de 80 % instalatiile electrice si PTA 20/0,4 kV au beneficiat de lucrari
de modernizare din partea CEZ DISTRIBUTIE S.A., uti lizandu-se echipamente moderne si

27 selective care in final duc la micsorarea numarului de intreruperi in alimentarea cu energie
electrica a consumatorilor atat casnici cat si econ omici.

2.10. Probleme de mediu
Teritoriul administrativ al comunei Hinova nu este expus la factori nocivi de mediu
datorate activitatilor economice.
Activitatile de industrie mica sunt foarte slab dez voltate, practic sunt ca si
inexistente. In prezent in comuna functioneaza 2 so cietati comerciale in domeniul
exploatarii lemnului, care valorifica potentialul e conomic forestier, 9 societati in domeniului
comertului si 3 societati comerciale cu activitate cazare si alimentatie publica.
Agricultura este slab dezvoltata si exploatata, cu productii mici la hectar datorita
parcelelor mici, neirigate, nefertilizate eficient.
Poluarea fonica se pastreaza in limite normale, cu efecte limitate in timp si spatiu,
sursa principala de zgomot fiind data de circulatia autovehiculelor pe drumurile publice.
Doua localitati (Hinova si Bistrita) beneficiaza d e alimentare cu apa in sistem
centralizat insa nicio localitate nu dispune de sis tem de canalizare, pentru nevoile
fiziologice sunt folosite latrinele uscate; aceasta situatie poate genera sursa de poluare
prin infestarea apelor freatice.

Cadru natural
Teritoriul comunei prezinta un relief predominant d eluros si partial lunca sau
campie pe malul fluviului, altitudinile plecand de la 15-20 m pana la maxim 359 m in
punctul Dealul Mare. Aspectul general al comunei es te de amfiteatru care porneste de la
Dunare cu doua trepte ce constituie terasele a-II-a si a-III-a, inconjurate de dealuri
piemontane care constituie terasele IV si VII.
Zona deluroasa (terasele IV si VII) inconjoara prim ele doua terase si prezinta un
grad ridicat de fragmentare, dealurile sunt separat e prin vai adanci cu profil in V, seci in
perioada secetoasa, cu caracter torential in perioa de ploioase.
Desi comuna se dezvolta pe partea de est a fluviulu i Dunarea, campia are o
pondere redusa, cu o latime de 200 – 300 m in zona localitatii Hinova si se dezvolta mai
mult intre bratul vechi si cel actual al Dunarii in zona localitatii Ostrovu Corbului.
Din punct de vedere al reliefului, localitatile Hin ova, Bistrita si Carjei pe vaile unor parauri
si pe versantii acestora iar satul Ostrovul Corbulu i in zona de lunca a Dunarii
Din punct de vedere geotehnic, comuna cu satele co mponente se incadreaza in
zona de risc seismic avand ag = 0,12g si Tc= 0 ,7secunde.
Conditiile generale de fundare sunt normale: terenu l de fundare de tip bun (STAS
3300/2-85), adancimea minima de fundare 0,70 m, iar capacitatea portanta a terenului de
fundare variaza de la Pconv=280Kpa la 300Kpa.
Pentru sate dezvoltarea constructiilor si extindere a vetrei se poate face fara
restrictii in zona de lunca si la baza versantilor cu energie mica de relief, insa va trebui sa
se tina seama de zona inundabila a vai Bistrita in interiorul satului Bistrita.
Hidrogeologic, comuna Hinova se situeaza in zona pi emontului Getic si partial in
culoarul depresionar Tr. Severin, in care natura ro cilor permite circulatia si acumularea
apelor in strate acvifere situate la adancimi mici in lunca si vaile adiacente acesteia, iar in
zona deluroasa acumularile acvifere se intalnesc la adancimi de peste 30m
In zona Ostrovul Corbului cu un teren nisipos, slab argilos, nivelul apelor freatice
este variabil, potrivit lacului de acumulare PF II, si poate fi intalnit in jur de 7,0 m.
In zona deluroasa din nord, in valea paraului Bistr ita stratul acvifer a fost
interceptat la adancimi de 15-20 m.
In general, alimentarea orizontului acvifer este in fluentat de fluvial Dunarea care
colecteaza paraul Bistrita si apele de pe vai.

28 Apele sunt curate si nu prezinta semne de poluare .
Clima este temperat continentala cu influente subme diteraneene, vanturile
dominante sunt cele de vest, nord–vest si nord–est, directie care in mare parte este
influentata de orientarea unitatilor de relief. Tem peraturile medii anuale sunt cuprinse
intre 10-11 C, cu veri calduroase (temperatura medi e a lunii iulie este cuprinsa intre 22-
23C), si ierni relativ blande (temperatura medie a lunii ianuarie variaza intre -1 si -3C.
Cantitatea de precipitatii este de 700-800mm/an, in special la inceputul verii si toamna,
media anuala a umiditatii relative este -74%
In interiorul localitatilor nu sunt spatii verzi am enajate corespunzator insa terenurile
si curti plantate cu gradini si pomi din sate sunt elemente importante de purificare a
aerului.

Resurse naturale
Teritoriul comunei dispune de putine resurse ale su bsolului, si acestea sunt marnele
argiloase folosite la fabricarea caramizii, nisipur i cuartoase, nisipuri si pietrisuri pentru
mortare si betoane
Principala resursa a solului o reprezinta suprafa ta agricola care ocupa 3202 ha si
care este reprezentata in procent de 55% de terenur i arabile cu clasa II (viile) si III
(arabil, livezi pasuni fanete) de fertilitate si f avorabilitate.
Pe teritoriul comunei, in zona de campie se identif ica soluri de tip cernoziom levigat
nisipoase; aceste tipuri de soluri dau recolte foar te bune la cultura graului, porumbului si a
legumelor.
Pe coame si versantii dealurilor sunt soluri brune si brun roscat de padure
favorabile culturilor de livezi, vii, paduri de gar nita, cer.

Riscuri naturale
Teritoriul comunei se incadreaza in categoria unita tilor administrative ce prezinta
riscuri naturale – alunecari de teren cu potential de producere ridicat de tip primar.
Acestea se manifesta in extravilanul satelor si sun t identificate cca 5,0 ha in extravilanul
localitatii Hinova.
Relieful preponderant deluros, prezinta procese de degradare datorate reliefului prin
energia sa, gradului de inclinare al pantelor, lito logiei si structurii geologice, caracterului si
starii solului si a vegetatiei. Pe Valea Bistritei, Gura Mojii, Valea Odailor se intalnesc
eroziuni prin siroire, ravene, torenti . In lunca D unarii, in zona malurilor bratului Dunarea
Veche sunt cca 75 ha terenuri agricole afectate de umiditate excesiva.
Terenurile inundate sunt localizate pe malul Dunari i, de la paraul Erghevita
(intrarea in comuna) la Hinova.
Degradari de teren din cauze mixte se intalnesc zon a Insula Ostrovul Corbului si malul
Dunarii – intre Erghevita si Hinova, unde suprafete de teren sunt periclitate prin actiunea
combinata natura-om; prin amenajari hidrotehnice cc a 10 ha, prin aclimatizarea
agriculturii, cca 320 ha.
Fenomenele de degradare intalnite pe teritoriul sat elor:
localitatea Hinova : eroziuni torentiale pe versantul din partea de es t a satului, abrupturi la
limita estica si sud-vestica a vetrei, eroziuni in suprafata pe intreaga vatra a satului care
se manifesta prin siroiri in special la ploi abunde nte.
localitatea Bistrita : prezinta eroziuni torentiale cauzate de vaile si ogasele ce debuseaza in
paraul Bajevani. Pe versantii vaii s-au dezvoltat n umeroase organisme torentiale ce au
bazinul de receptie in afara vetrei. Conurile de de jectie in care debuseaza organismele
torentiele afecteaza suprafete din vatra satului, d rumuri, terenuri agricole, in special in
partea de sud a satului. Pe ulitele in panta erozi unea torentiala este foarte dezvoltata.

29 Localitatea Ostrovu Corbului : prezinta eroziuni in suprafata de intensitate red usa si
eroziuni lineare in lungul ulitelor
Suprafata terenurilor degradate, neproductive la ni velul comunei este de 245 ha.
Teritoriul administrativ al comunei este riveran D unarii pe cca 15 km, iar Dunarea
aici functioneaza in regim de lac de acumulare al b arajului PFII. Desi nu exista pericolul de
inundabilitate, se precizeaza situatia de risc de e xceptie pentru situatia de dezastru la
baraj. Aceasta situatie impune:
– restrictii pentru autorizarea constructiilor pe ter enuri situate sub cota 43,58 mdMA,
– restrictii pentru activitati economice (ex. pentru agricultura si silvicultura) pe
terenuri situate sub cota 42,58 mdMA, care repre zinta limita lacului de acumulare
la asigurarea de 1%.
In caz de situatii de urgenta sau calamitati natura le, exista instalatii de alarmare a
populatiei: sirene electrice in satele Ostrovul Cor bului, Hinova, Bistrita, portavoce sau
clopotele bisericilor.
Pentru monitorizarea situatiilor critice la precipi tatii, s-a amplasat statie
hidrometrica avertizoare pe malul Dunarii la Hinova .

Monumente ale naturii si istorice
Zona de relief specifica luncii si teraselor joase a Dunarii, bine protejata fata de
vanturile reci din nord si insolatii puternice, la cotul fluviului unde ape le patrund pe uscat
in zona de sud a localitatii Hinova pe portiunea nu mita Dunarea Mica, a permis crearea
unui tip special de habitat reprezentat de terenuri mlastinoase cu stufarisuri si balti
permanente, paduri de salcie si plopi, paduri de fo ioase, tufarisuri si pajisti natural.
Astfel, pe teritoriul comunei s-au declarat doua ar ii naturale protejate, parte a
Retelei ecologice NATURA 2000, care acopera cca 56% din teritoriul comunei:
– „Padurea Starmina” sit de interes comunitar cod ROS CI0173 cu suprafata de 114,9
ha din care cca 100 ha pe teritoriul comunei Hinova , conf OM 1964/2007.
Rezervatia Padurea Starmina este localizata in sudu l comunei, in lungul DN 56A
Hinova –Vanju Mare, pe terasa II a Dunarii. Situl conserva habitate naturale si
specii importante sub aspect forestier,valoarea ace stei rezervatii datorandu-se
suprafetelor compacte cu ghimpe ( Ruscus aculeatus ) si amestecului de diferite
foioase. Valentele peisagistice nu sunt deosebite, interesanta fiind zona din
vecinatatea Dunarii Mici.
– „Zona umeda Hinova-Ostrovul Corbului”, arie de prot ectie avifaunistica cod
ROSPA0011 conf HG 1284/2007. Zona este localizata p e stanga Dunarii, intre km
fluvial 923 (in dreptul paraului Erghevita) si Km 9 10 (in dreptul localitatii Batoti),
varful Starminii si tot terenul din Ostrovul Corbul ui si acopera cca 56% din teritoriul
comunei. Tipul special de habitat este reprezentat de terenuri mlastinoase cu
stufarisuri in proportie de aproximativ 23 %, precu m si balti permanente , paduri
de salcie si plop, paduri de foioase, tufarisuri si pajisti naturale.
Bogatia speciilor de plante este reprezentata de sp ecii forestiere deosebite ca: fagul
balcanic ( Fagus moesiaca ) si gorunul ( Quercus dalechampii ) care vegeteaza in foarte bune
conditii la cea mai mica altitudine din tara (40 m) , avand o varsta de cca. 120 ani si o
inaltime medie de 21-25 metri, cu un diametru de 42 cm; ghimpele ( Ruscus aculeatus si
Ruscus hipoglossum ), cele doua specii de arbusti formand adevarate ma sive intregi.In
asociatii se gasesc teiul alb ( Tilia tomentosa ), artarul tatarasc ( Acer tataricum ), jugastrul
(Acer campestre ), ciresul pasaresc ( Cerasium avicene ), salcamul ( Robinia pseudacacia ),
etc.. In zonele joase se gasesc exemplare rare de c hiparos de balta dar si culturi silvice de
platan, nuc negru, plop alb, nuc american, stejar d e lunca, nuc comun, stejar rosu de
balta, paltin iar in zonele mlastinoase intalnim pl op, salcie, trestie, papura, etc..

30 Substratul pe care se dezvolta vegetatia este malos pentru habitatele de tufarisuri
si salcii, nisipos pentru restul habitatelor.
Avifauna include un insemnat numar de specii acvati ce care populeaza temporar in
cursul perioadelor de migrare sau vin aici din teri toriul de cuibarit pentru a se hrani. Dintre
acestea amintim: starcul cenusiu ( Ardea cinerea ), cormoranul mare ( Phalacrocorax carbo ),
egreta mica ( Egreta garzetta ), rate salbatice ( Anas species ), pescarus (Larus argentatus,
L. marinus ), lebede ( Cygnus orol ), barza alba ( Ciconia ciconia ).
Fauna in zona este bogata in specii limnicole si pe sti. Dintre acestea se remarca:
crapul ( Cyprinus carpio ), somnul ( Silurus glanis ), stiuca ( Esox lucius ), mreana ( Barbus
barbus ), carasul ( Crassius crassius ), bibanul ( Perca fluviatis ), salaul ( Sandar lucioperca ).

Elementele de sit construit valoros sunt reprezenta te prin
– biserica «Sf Mucenic Gheorghe » din centrul satului Hinova – biserica zidita int re
anii 1892-1894, inclusa in Lista cu obiectivele de patrimoniu de importanta locala la
pozitia MH-II-m-B-10343;
– biserica „Adormirea Maicii Domnului ” din satul Bistrita zidita intre anii 1833-1836,
inclusa in Lista cu obiectivele de patrimoniu de i mportanta locala la pozitia MH-II-m-B –
10266;
– Castrul roman de la Hinova , sec IV-V epoca romana tarzie, inclus in Lista cu
obiectivele de patrimoniu de importanta nationala l a pozitia MH-I-s-A -10076; in jurul
castrului exista o necropola hallstattiana constitu ita dintr-un camp de urne funerare
– Brazda lui Novac , sec IV epoca romana, inclus in Lista cu obiective le de patrimoniu
de importanta locala la pozitia MH-I-m-B-10077, in nord-estul satului Hinova, in extravilan.
Tot in aceasta zona sunt si morminte de inhumatie s ec. IX-X.
– Asezare “Ursoaica ”, sec II-IV epoca romana, in exravilanul satului B istrita, inclusa
in Lista cu obiective de patrimoniu de importanta l ocala la pozitia MH-I -m-B-10348.
– Situl arheologic “Botul Piscului ” in Ostrovul Corbului, inclus in Lista cu obiectiv ele
de patrimoniu de importanta locala la pozitia MH-I- s-B-10086; zona cuprinsa intre km 911
(Cliuci) si km 916 (Botul Piscului) cuprinde situri arheologice din aproape toate epocile
istorice.
In vatra satului Ostrovul Corbului s-au facut desco periri din epoca neolitica.
La gura paraului Mojia au fost facute numeroase des coperiri din epoca romana.
Alte elemente sunt cele de arhitectura populara: ca sa Turuga Constanta, casa Filip
Dinu ambele din Hinova si casa Vladu Gheorghe din O strovul Corbului, iar in Bistrita casa
folcloristului Constantin Dumitrescu Bistrita si fa ntana Cojocarilor.

Depozite de deseuri menajere
In teritoriul comunei, problema colectarii si depoz itarii deseurilor menajere este in
curs de rezolvare cu o firma specializata, in local itati urmand a se amenaja platforme
pentru amplasarea de containere de colectare a dese urilor.
In zona nu exista surse de radioactivitate, nu se l ucreaza cu substante toxice sau
periculoase.
Cimitirele localitatilor sunt relativ bine amplasat e, insa nu dispun de perdele de
protectie in jurul lor.

Disfunctionalitati –prioritati (mediu)
Principalele disfunctionalitati constatate se refer a la:
– inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a deseurilor;
– ipsa statiilor si instalatiilor de epurare pen tru procesarea integrala a debitelor de ape
uzate provenite din activitatile agrozootehnice sau din gospodariile populatiei, cu
repercusiuni asupra poluarii apelor de suprafata, s ubterane, degradarea solului;

31 – gestionarea necorespunzatoare a deseurilor, n u sunt amenajate rampele de gunoi si
nu se face o colectare selectionata a deseurilor.
– nu este respectat corespunzator regulamentul d e functionare si utilizare a terenurilor
din ariile protejate, nu sunt protejate obiectivele de patrimoniu construit.
– nu exista un sistem de monitorizare adecvat pen tru a utiliza informatiile legate de
mediu;
– existenta a cca 320 ha teren degradat din cauza naturii reliefului dar si a actiunii
combinate natura -om.

2.11. Disfunctionalitati la nivelul teritoriului si localitatilor
Din analiza situatiei existente a localitatilor se identifica disfunctionalitati ce privesc
in special:
Zonele functionale din intravilanul localitatilor:
– zona de recreere si sport insuficient dezvoltata, t erenurile de sport din Hinova si
Ostrovul Corbului nu sunt amenajate, spatiile verzi amenajate sunt foarte putine
– terenuri agricole si gospodarii inundate la precipi tatii mari de paraul Bistrita, in satul
Bistrita
Dezvoltare economica
– activitatea agricola se desfasoara la nivelul gospo dariei particulare cu randament
scazut fiind necesar organizarea de asociatii; acti vitatea de crestere a animalelor in
gospodaria particulara s-a diminuat motivat de rent abilitatea scazuta si costul
ridicat de crestere a animalelor.
– slaba tendinta de asociere – in prezent nu exista asociatii agricole
– sectorul de mica industrie existent se bazeaza pe p relucrarea produselor agricole si
a lemnului (moara, ateliere prelucrare lemn), lipse sc activitati mestesugaresti,
artizanale, prestari de servicii ;
– fosta incinta agrozoo este neutilizata si necesita reorganizarea pe baze noi
– resurse financiare la nivel local, insuficiente pen tru sustinerea sau promovarea unor
investitii;
– lipsa unor spatii disponibile pentru activitati ant reprenoriale;
– pondere redusa a activitatilor complementare agricu lturii (servicii, prelucrarea
produselor agricole si animale, turism rural) care conduce si la depopularea satelor;
– lipsa unei corelari intre cererea si oferta de fort a de munca si investitii reduse in
resursele umane;
Fondului de locuinte si dotari :
– densitatea construita scazuta, calitatea locuintelo r este satisfacatoare atat ca stare
de intretinere cat si ca valori ale suprafetelor de locuit.
– dotarile pe localitati nu sunt satisfacatoare, part ial reabilitate si in stare buna de
functionare in Hinova si Bistrita; Ostrovul Corbulu i are putine dotari iar satul Carjei
are doar o biserica.
– nu exista cabinet stomatologic si dispensar veterin ar, numar insuficient de personal
medical
– slaba educatie sanitara a comunitatii;
– numarul crescut al persoanelor care lucreaza fara f orme legale, neputand beneficia
de servicii medicale gratuite;
– servicii sociale insuficient dezvoltate si un grad redus de asociativitate
– servicii insuficient diversificate pentru diferite categorii de persoane defavorizate
– neintegrarea in circuit turistic si de agrement a u nor terenuri cu acces la Dunare,
intreaga zona are peisaje splendide, neexploatate d in punct de vedere turistic;
– numarul redus al pensiunilor cu specific agroturist ic

32 – lipsa infrastructurii edilitara in zonele de agreme nt – turism (retele de apa,
canalizare, statii de epurare, drumuri);
– lipsa unui sistem de indicatoare turistice rutiere;
– degradarea progresiva a patrimoniului cultural-arti stic;
– lipsa de servicii de colectare a gunoiului in zonel e rurale si turistice;
– lipsesc resursele umane specializate in domeniu;
– mijloace de transport public (autobuze, microbuze) uzate fizic si moral,
Circulatia rutiera
– drumul judetean DJ 606B prin Bistrita este in stare necorespunzatoare si neasfaltat
pe toata lungimea, fara a avea profilul de drum jud etean in interiorul localitatii,
– lipsa trotuarelor amenajate la drumuri principale i n localitati
– drumul comunal DC 28 nemodernizat, cu suprastructur a balast de rau sau pamant
– strazile din localitati si drumul local care leaga Hinova de satul Carjei sunt
nesistematizate, cu infrastructura de pamant, major itatea fara santuri sau rigole,
greu practicabile in perioade ploioase si iarna.
– in zona pentru agrement case vacanta nu sunt amenaj ate drumurile de acces, nu
exista strazi colectoare pentru a limita accesul di rect din proprietati in drumul
national.
Probleme sociale
– populatia este in proces accentuat de imbatranire s i ocupata preponderent in
agricultura;
– populatia satului Carjei este foarte mica, imbatran ita, exista riscul depopularii.
– lipsesc activitati economice care sa utilizeze resu rsele comunei in vederea
stabilizarii populatiei;
– numar mare al persoanelor care nu au ocupatie;
Zone natural si construite protejate
– nu se aplica in integralitate un regulament de func tionare in ariile protejate
”Padurea Starmina” si “Zona umeda Ostrovul Corbului Hinova”
– nu sunt delimitate zonele de protectie a monumentel or de arhitectura si a siturilor
arheologice insuficient cercetate.

Aspecte legate de gradul de echipare edilitara
– localitatile nu au sistem centralizat de canalizare , iar de alimentare cu apa in sistem
centralizat beneficiaza doar Hinova si Bistrita; nu sunt racordate la aceasta utilitate
decat o parte din gospodarii, iar cismelele nu sunt functionale.
– alimentarea cu apa in satele neracordate la apa se face din puturi sapate in panza
freatica de suprafata.
– lipsa statiilor si instalatiilor de epurare pentru procesarea integrala a debitelor de
ape uzate provenite din activitatile agrozootehnice sau din gospodariile populatiei,
cu riscul poluarii apelor de suprafata, subterane, degradarea solului;
– rampele de gunoi nu sunt corespunzatoare;
– nu s-a realizat gestionarea ecologica integrata a d eseurilor;

Necesitati si optiuni ale populatiei
Pentru elaborarea documentatiei, proiectantul a men tinut contactul cu autoritatile
locale, luand cunostinta de principalele cerinte si optiuni ale populatiei, de punctul de
vedere al conducerii locale privind politica genera la de dezvoltare, si a avut in vedere
Strategia de dezvoltare a comunei Hinova elaborate in anul 2011 .
Principalele cerinte vizeaza :

33 – redimensionarea zonelor functionale prin introducer ea in intravilan a unor imobile
(terenuri si constructii) inregistrate in evidente cadastrale si neincluse in intravilanul
existent
– introducerea in intravilan de noi suprafete pentru organizarea zonei de recreere,
sport, agrement, case sezoniere, pe terenuri rivean e Dunarii, dat fiind potentialul
turistic al comunei.
– extinderea zonei pentru activitati economice
– reconsiderarea unor suprafete forestiere existente in intravilan si scoaterea
acestora in extravilan
– realizarea alimentarii cu apa si a canalizarii in s istem centralizat in toate localitatile,
modernizarea drumurilor si strazilor din cadrul lo calitatilor ;
– reabilitarea si functionalizarea unor constructii i n localitatile Hinova, Ostrovul
Corbului foste sedii graniceri, intregirea retelei de dotari si obiective de utilitate
publica in localitati ;

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

3.1. Studii de fundamentare
Pentru comuna Hinova nu s-a elaborat nici un stud iu de fundamentare anterior
sau concomitent cu prezenta documentatie, astfel ca propunerile de organizare urbanistica
si amenajare a teritoriului se fundamenteaza pe:
– Strategia de dezvoltare a comunei Hinova elaborate in 2011
– date preluate din PUG Hinova elaborat in anul 19 99
– Planul de amenajare a teritoriului judetului Mehed inti aprobat in anul 2002;
– P.A.T.N. Sectiunile aprobate (Sectiunea I – Retele de transport, Sectiunea 2 – Apa,
Sectiunea3 – Zone protejate, Sectiunea 4 – Reteaua de localitati, Sectiunea 5 – Zone
de risc natural).
Cartarea fondului construit existent si a terenuril or s-a efectuat de catre proiectant
dupa reactualizarea partiala a suportului topograf ic mai vechi pe baza ortofotoplanurilor.

3.2 . Evolutia posibila, prioritati
Dezvoltarea comunei Hinova pe termen scurt, mediu, lung, trebuie sa se bazeze pe
valorificarea :
Pozitiei geografice si a cadrul natural :
– localizarea in apropierea granitei cu Serbia, preze nta in apropiere a unor poli de
atractie urbana – municipiul Drobeta Turnu Severin (15km), Vinju Mare (21km), cu
impact pozitiv asupra schimburilor;
– existenta unor rezervatii naturale si a unor vestig ii istorice, retea hidrografica
bogata in zona; conditii climatice, hidrogeologice, pedologice favorabile. Sunt
necesare reglementari nivelul intregii unitati admi nistrative cu privire la delimitarea
teritoriului intravilan, stabilirea modului de util izare a terenului din intravilan si
extravilan, stabilirea zonelor afectate de servitut i si a zonelor protejate, ,
identificarea formelor de proprietate si circulatia juridica a terenurilor.
Populatia si resursele umane :
– implicarea autoritatilor locale in problemele comun itatii, deschiderea la realizarea
de parteneriate; accesarea unor programe de finanta re guvernamentale, pentru
crearea de noi locuri de munca pentru someri; atra gerea investitorilor romani si
straini in zona avand ca rezultat crearea de noi lo curi de munca.
Infrastructura:
– accesarea fondurilor comunitare destinate dezvoltar ii infrastructurii rurale;
realizarea sistemului de canalizare la nivelul comu nei;

34 Activitati economice si turism:
– valorificarea oportunitatilor de finantare ale Uniunii Europene; dezvoltarea cooperarii
locale; diversificarea activitatilor economice;
– turismul reprezinta o oportunitate in apar itia si dezvoltarea IMM-urilor cu activitati
turistice;
– posibilitatea accesarii creditelor cu doban da subventionata pentru crearea de noi
locuri de munca in mediul rural;
– derularea unor parteneriate si a unor proiecte educ ationale cu finantare interna si
externa in invatamant ,cultura, sanatate Mediul inc onjurator

3.3. Optimizarea relatiilor in teritoriu
Se vor mentine si se vor amplifica relatiile cu loc alitatile comunelor vecine, cu
orasul Drobeta Turnu Severin municipiul resedinta d e judet, relatii de munca, de
aprovizionare, valorificare a produselor agricole, de acces la reteaua de dotari.
Comuna se mentine cu aceleasi localitati ce se vor completa cu dotari
corespunzator dezvoltarii economico sociale, respec tiv rangul IV pentru resedinta de
comuna, si rangul V pentru localitatile componente .
Pentru optimizarea legaturilor intre localitat i, dar si optimizarea legaturilor intre
comuna si localitatile vecine, caile de acces – dou a drumuri nationale DN56A si DN56B
modernizate, un drum judetean partial modernizat DJ 606 B si drumul comunal DC 28
nemodernizat – constituie infrastructura comunei; v or trebui modernizate drumul judetean
DJ606B, drumul comunal DC 28 si drumul local care f ace legatura intre satul Hinova si
satul Carjei..
In intravilanul satelor vor trebui reprofilate drum urile si ulitele satesti conform
normativelor rutiere.

3.4. Dezvoltarea activitatilor

Profilul economic al comunei este predominant agric ol, populatia este ocupata in
activitati agricole si foarte putin in activitati t ertiare – servicii.
Potentialul de care dispune comuna nu este valorifi cat corespunzator, malul
Dunarii este partial amenajat dar insuficient explo atat, la fel resursele naturale – in special
terenurile agricole si padurile.
Din punct de vedere economico – social, nu se ident ifica posibilitati de dezvoltare
imediata, insa pentru relansarea economica a comune i, propunerile vor trebui axate pe
forta de munca existenta in teritoriu, pe valorific area pozitiei geografice – zona turistica
atractiva si competitive pentru turisti – si pe val orificarea locala a resurselor solului si
subsolului.

Agricultura – Comuna face parte din zona II si III favorabila culturilor de grau, porumb,
struguri, fructe dar si cresterii animalelor..
Pentru revigorarea agriculturii, principala sursa d e venituri a locuitorilor sunt
necesare unele masuri:
– profilarea productiei pe tipuri de culturi cu favor abilitate ridicata, exploatarea
pamantului si cresterea animalelor trebuie sa depas easca sistemul familial sau
privat, prin infiintarea de ferme agrozootehnice, p rin asocierea gospodariilor
populatiei, un manajement calificat.
– incurajarea infiintarii de culturi ecologice
– organizarea unui sistem de colectare si depozitare a produselor agroalimentare
– infiintarea de unitati de prelucrare a produselor a gricole si animaliere

35 – reabilitarea terenurilor agricole cu potential scaz ut prin lucrari de amendare a
terenurilor arabile si pasuni cu produse fertilizan te.
In teritoriul comunei sunt rezervate suprafete libe re dar si partial ocupate cu
constructii (in conservare) in care se pot desfasur a din initiativa privata, pe baze noi,
diverse activitati agrozootehnice, depozitare, pre lucrare produse agricole, infiintarea de
centre de sacrificare animale, centre de mecanizare cu tehnologii avansate de lucrare a
pamantului.

Activitati de industrie mica, depozitare servicii – vor trebui promovate prin
incurajarea initiativei private, in sectorul industriei mici, a rtizanele, servicii si turism,
depozitare, in sectorul de prelucrare primara a pro duselor agricole si animaliere; se pot
utiliza atat spatii si terenuri in cadrul incintelo r fostei ferme din Bistrita, prin reorganizarea
acesteia, pe terenuri libere introduse in intravila n, dar activitati mestesugaresti, artizanale,
se pot desfasura si in zona de locuit cu conditia s a fie nepoluante si sa nu produca
disconfort.

Activitatea turistica
constituie un factor de dezvoltare pentru economia comunei avand in vedere pozitia
favorabila a acesteia, amplasarea la Dunare, natura in mare parte bine conservata si
nepoluata, traditiile culinare ale regiunii, existe nta unor rezervatii naturale si a unor
vestigii istorice. In acest sens prin documentatie se are in vedere:
– delimitarea pe teritoriul comunei a retelei de teri torii cu posibile functionalitati
turistice, in zonele adiacente Dunarii; este posibi l amenajarea de centre de pescuit,
tabere scolare, pensiuni in zona Dunarea Mica, dar si amenajarea de baze sportive,
centre nautice, in zona Hinova.
– formularea si lansarea campaniei investitionale pen tru infrastructura edilitara in zona
turistica;
– infiintarea unui debarcader pentru ambarcatiuni mic i;
– infiintarea unui sat de vacanta cu deschidere la Du nare
– dezvoltarea potentialului infrastructurii de presta re a serviciilor in zona turistica.

3.5. Evolutia populatiei
Populatia comunei in ultimii 10 ani s-a mentinut ap roximativ la acelasi numar de
locuitori, si se poate previziona stabilizarea ei s i chiar o usoara crestere in urmatorii ani, in
ipoteza imbunatatirii comportamentului demographic, odata cu revigorarea contextului
economic, prin politici economico – sociale, prin o ferirea de locuri de munca in localitati.
De asemeni stabilizarea in plan economic poate con duce la o redresare in plan
socio – demografic si la o crestere usoara a popula tiei pe baza imbunatatirii sporului
natural.
In teritoriu se va urmari:
– extinderea intravilanului pentru includerea unor am plasamente cu valoare naturala in
vederea revigorarii zonei de agrement, turism, recr eere aflata in faza incipienta de
dezvoltare
– impulsionarea activitatilor economice
– dezvoltarea retelei de drumuri si strazi in toate z onele localitatilor
– ameliorarea calitatii vietii prin dotari cu institu tii si servicii publice si echipari edilitare
(alimentare cu apa si canalizare) conform rolului s i functiei localitatilor
Se poate prognoza o stabilizare a populatiei si la o crestere usoara in urmatorii 10
ani la cca 3000 locuitori.

36 3.6. Organizarea circulatiei
Comuna Hinova beneficiaza numai de existenta circul atiei rutiere – drumurile
nationale DN 56A si DN56B modernizate, drumul judet ean DJ606B partial asfaltat si in
stare rea, de drumul comunal DC28 nemodernizat, si drumuri locale neamenajate.
Pe drumurile principale sunt amenajate cateva stati i autobuz in stare buna.
Pentru imbunatatirea circulatiei intre localitatile comunei, intre comuna si localitatile
comunelor invecinate, si in intravilanul localitati lor comunei Hinova se propun
urmatoarele :
– reprofilarea drumului judetean 606B inclusiv in int ravilanul satului Bistrita,
reabilitarea de podete, realizarea de trotuare iar acolo unde este posibil,
amenajarea de piste pentru biciclisti.
– in zonele nou introduse in intravilan si strabatute de drumurile nationale, acolo
unde este posibil se va urmari crearea de alei caro sabile care sa deserveasca
loturile construibile amplasate la aceste drumuri; pentru a nu impiedica circulatia pe
drumul principal, aleile carosabile vor accede in d rumurile nationale in puncte
controlate – intersectii.
– in zona drumului national DN56A din intravilanul sa tului Hinova, in partea de est a
drumului din vecinatatea zonei de locuit, se va ame naja trotuarul respectiv
– se vor amenaja spatii de parcare atat in zona centr ala a satului Hinova cat si in
zonele de agrement propuse
– se vor realiza statii de autobuz cu platforme de as teptare, in afara spatiului
carosabil.
– reprofilarea si modernizarea drumului comunal DC28 cu o lungime de 2,0 km, din
punctul de pornire (DJ 606B) pana la intrarea in DN 56A .
– reprofilarea, intretinerea si pietruirea ulitelor p rincipale din intravilanele celor 4
localitati ale comunei.
– intretinerea drumurilor locale din extravilan si am enajarea corespunzatoare a
drumului local in lungime de cca 4,5 km dintre satu l Carjei si resedinta de comuna
Hinova
– construirea strazilor de acces la loturile construi te in zona de agrement- turism
Hinova

La amenajarea drumurilor se vor respecta profilele caracteristice functie de
categoria drumului. Distantele intre fronturile con struite si strazilor din intravilan permite
modernizarea acestora conform prospectului actual a l drumurilor si profilelor caracteristice
prevazuta de lege, fara a fi necesara exproprierea de terenuri.

3.7. Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant t eritorial
Intravilanul propus si zonele functionale pentru fi ecare localitate a comunei este
prezentat pe plansele 3 “Reglementari urbanistice – zonificare “.
La data inceperii documentatiei, suprafata intravil anului existent este de 349,14 ha,
iar suprafata intravilanului propus va ajunge la 47 1,59 ha (o crestere de 122,45 ha).
Fata de intravilanul existent, suprafetele cuprinse in intravilanul propus sunt in
special extinderi cu terenuri necesare dezvoltarii zonelor de agrement, case sezoniere,
dotari de turism, dat fiind pozitia favorabila la D unare si cadrul natural generos, mici
corectii ale ale zonei de locuinte si functiuni com plementare pentru cuprinderea tuturor
suprafetelor construite si aflate in extravilan, ex tinderea zonei pentru activitati economice
la solicitarea primariei si a unor investitori, si scoaterea din intravilanul existent al
satului Hinova a terenului cu vegetatie forestiera ce apartine ocolului silvic (in zona
Dunarea Mica).

37 Prin propunerea de extindere a intravilanelor cu pr ecadere pe terenuri limitrofe
Dunarii, se modifica tipologia localitatilor in sen sul contopirii unor trupuri, astfel ca
trecerea dintr-o localitate in alta este insesizabi la – Bistrita – Hinova – Ostrovul Corbului.

Datele de bilant ale suprafetelor cuprinse in intra vilanul propus pe zone functionale
pentru fiecare localitate sunt prezentate in tabele le anexa.

Zona centrala si alte functiuni de interes public se constituie din zona centrala a
satului Hinova si din nucleele centrale al satelor care dispun de un minim de dotari:
Bistrita si Ostrovul Corbului. Satul Carjei cu 36 l ocuitori si 16 gospodarii nu are dotari
publice functionale (dispune de o scoala primara ve che nefunctionala)
Suprafata ocupata de institutii si servicii publice propusa la nivelul comunei este de
4,95 ha.
Zona de locuinte si functiuni complementare se redimensioneaza fata de situatia
existenta, cuprinde terenuri cu locuinte si anexe g ospodaresti, terenuri cu folosinta
agricola adiacente la strazi existente si care se v or ocupa cu locuinte prin autorizare,
terenuri neconstruite, obiective publice, servicii dispersate in zona de locuinte.
In localitatea Hinova, zona de locuinte se va extinde in partea de est si vest a
DN56A iar in Bistrita si Ostrovul Corbului se introduc in intravilan gospodariile existente c e
nu erau cuprinse in intravilanul existent.
Zona de locuinte si functiuni complementare ajunge astfel la supraf. de 230,27 ha.
Zona unitati economice se mareste fata de situatia existenta prin introdu cerea in
intravilan a unor noi suprafete. Zona este constitu ita din incintele existente si destinate
pentru activitati economice sau agrozootehnice din satele Bistrita (fosta ferma zoo din
intravilanul satului, TR 6 –moara, TR 7- baza mecan izare pomicola), si Hinova (fosta
fabrica de caramida,atelier constructii barci) si d in suprafete noi (TR4, TR5, TR6, TR7)
introduse in intravilan, situate in zona Ostrovul C orbului. Suprafata destinata acestei zone
este de 34,45 ha.
Zona spatii verzi, plantatii de protectie, sport – s e prevede mentinerea si
intretinerea plantatiilor de protectie pe terenuri degradate din intravilanele localitatilor
Bistrita, Hinova, Ostrovul Corbului, amenajarea cor espunzatoare a terenurilor de sport in
localitatile Hinova si Ostrovul Corbului, amenajare a de scuaruri in zona intersectiilor si a
obiectivelor publice din Hinova, Bistrita, Ostrovul Corbului. Suprafata totala a zonei verzi,
plantatii protectie, sport, propusa, este de 11,25 ha. Fata de situatia existenta (suprafata
de 36 ha) suprafata zonei este mai mica deoarece s- a scos din intravilan terenul forestier
situat pe bratul Dunarea Mica
Zona cai de comunicatii rutiere cuprinde suprafetele de teren aferente drumurilor
nationale, judetean, comunal, locale, strazi si uli te din intravilanele propuse ale celor patru
localitati. Suprafata ocupata de aceasta zona este de 48,75 ha.
Zona pentru constructii si lucrari edilitare ocupa suprafata de 0,86 ha, si reprezinta
terenurile gospodariei de apa si a forajelor din lo calitatile Hinova si Bistrita.
Zona gospodarie comunala/cimitir reprezinta suprafata cimitirelor din cele patru
localitati ale comunei. Suprafata zonei este de 3,5 0 ha.
Zona agrement, turism se dezvolta in intravilanul propus pe terenuri lib ere situate
limitrof Dunarii in localitatea Bistrita, Ostrovul Corbului si Hinova in zona Dunarii Mici, si
cuprinde si zona de case de vacanta existente aflat a in plina dezvoltare din Hinova.
Suprafata destinata acestei zone este de 137,23 ha cu 117,83 ha mai mult decat in
situatia existent. Suprafata mare destinata acestei zone este sustinuta de potentialul
turistic, pe care il are comuna, de solicitarile de construire de case sezoniere.

38 Zona de agrement este amplasata in intregime in ari a protejata “Zona umeda
Hinova-Ostrovul Corbului”, astfel ca autorizarea co nstructiilor si amenajarilor se va face
numai in conditiile avizului custodelui ariei prote jate.
Intravilanul propus rezolva o zonificare functional a corespunzatoare dezvoltarii
localitatilor comunei pe o perioada de 5 -10 ani.

Localitatea Hinova , are conturata o zona centrala in care sunt conc entrate o parte din
obiectivele si serviciile publice necesare functio narii unei resedinte de comuna, precum si
celelalte zone functionale: zona de activitati econ omice, zona de locuinte, zona agrement,
cimitir.
Vatra satului isi pastreaza forma trapezoidala, iar prin extinderile propuse de-a
lungul drumurilor nationale unde sunt incluse teren uri limitrofe Dunarii, ponderea zonei
destinate pentru agrement turism (99,48 ha) va depa si zona destinata locuintelor si
functiuni complementare (96,80 ha). Creste deasemen i suprafata destinata activitatilor
economice de la 7,30 ha la 25,95 ha
Prin modificarile aduse, intravilanul propus va ave a 248,43 ha fata de situatia
existenta de 164,0 ha.
In situatia existenta localitatea este constituita din 9 trupuri, in situatia propusa va
avea 10 trupuri .
– TR 1 – localitate cu suprafata de ha 109,18 ha
– TR 2 – cimitir cu suprafata de 2,35 ha.
– TR 3 – zona agrement case sezoniere cu suprafata de 80,50 ha
– TR 4 – zona activitati economice cu suprafata de 3,70 ha.
– TR 5 – zona activitati economice cu suprafata de 1,70 ha.
– TR 6 – zona activitati economice cu suprafata de 10,23 ha.
– TR 7 – zona activitati economice cu suprafata de 1,40 ha.
– TR 8 – put forat cu suprafata de 0,15 ha.
– TR 9 – put forat cu suprafata de 0,15 ha.
– TR 10 – gospodarie de apa cu suprafata de 0,20 ha.

Localitatea Bistrita este situata in nordul comunei si dezvoltata linear in lungul
drumului judetean DJ 606B, intravilanul existent ar e 115,59 ha si este format din
localitatea de baza si 14 trupuri. Intravilanul pro pus se mareste la suprafata de 142,35 ha
prin includerea unor terenuri limitrofe Dunarii des tinate zonei de agrement- turism, case
vacanta.
In situatia propusa localitatea este constituita di n 13 trupuri
– TR 1 – localitate cu suprafata de 111,76 ha.
– TR 2 – locuinta cu suprafata de 0,11ha
– TR 3 – locuinta cu suprafata de 0,10 ha
– TR 4 – locuinta cu suprafata de 0,41ha
– TR 5 – locuinta cu suprafata de 0,10 ha
– TR 6 – zona activ. economica (moara) cu suprafata de 1,16 ha
– TR 7 – activitate economica cu suprafata de 0,77 ha
– TR 8 – zona agrement cu suprafata de 0,45 ha
– TR 9 – zona agrement cu suprafata de 4,85ha
– TR 10 – zona agreement cu suprafata de 22,28 ha
– TR 11 – put forat cu suprafata de 0,10 ha
– TR 12 – put forat cu suprafata de 0,10 ha
– TR 13 – gospodarie apa cu suprafata de 0,15 ha

39 Localitatea Ostrovul Corbului este situata in continuarea Localitatii Hinova si d ispune
de cateva obiective publice.
Fata de situatia existenta, localitatea se mareste prin extinderea intravilanului in lungul
drumului national DN 56B cu terenuri necesare dezvo ltarii zonei de agrement, turism.
Localitatea are si ramane cu un singur trup
– TR 1 – localitatea cu suprafata de 64,36 ha.

Localitatea Carjei este situata in estul comunei si legata de resedint a de comuna printr-
un drum local greu practicabil. Are o populatie foa rte mica si numai 16 gospodarii. Fata de
situatia existent, intravilanul se mareste numai cu 0,37 ha, cu terenul necesar functionarii
unei mici manastiri.
Localitatea nu dispune de obiective si servicii pub lice functionale.
In situatia existenta localitatea este constituita din 2 trupuri, in situatia propusa va
avea tot 2 trupuri .
– TR 1 – localitate cu suprafata de 16,20 ha
– TR 2 – cimitir cu suprafata de 0,25 ha

Bilantul zonelor functionale in intravilanul celor 4 localitati :

Localitatea Hinova

Localitatea Bistrita

Zone functionale Supr.
ha %
Zona institutii si servicii de interes public 2,00 0,80
Zona locuinte si functiuni complementare 96,80 39,00
Zona activitati economice 25,95 10,40
Zona cai comunicatie rutiera 20,50 8,30
Zona constructii tehnico edilitae 0,50 0,20
Gospodarie comunala/ cimitir 1,20 0,50
Spatii verzi, sport, plantatii protectie 1,70 0,70
Zona agrement, turism, case sezoniere 99,48 40,00
Zona cu destinatie speciala 0,30 0,10
TOTAL INTRAVILAN PROPUS 248,43 100,0
Zone functionale Supr.
ha %
Zona institutii si servicii de interes public 0,80 0,60
Zona locuinte si functiuni complementare 80,46 56,50
Zona activitati economice 8,50 6,00
Zona cai comunicatie rutiera 15,10 10,60
Zona constructii tehnico edilitae 0,36 0,25
Gospodarie comunala/ cimitir 1,30 0,90
Spatii verzi, sport, plantatii protectie 8,25 5,75
Zona agrement, turism, case sezoniere 27,58 19,40
TOTAL INTRAVILAN PROPUS 142,35 100,0

40 Localitatea Ostrovul Corbului

Localitatea Carjei

3.8. Masuri in zonele cu riscuri natural
Conform Legii 575/2001 pentru aprobarea PATN secti unea V – Zone de risc natural
teritoriul comunei se incadreaza in categoria unita tilor administrative ce prezinta riscuri
naturale – alunecari de teren cu potential de produ cere ridicat de tip primar. Aceste zone
nu sunt inventariate si delimitate in planuri asa cum prevedea legea , si se identifica in
extravilanul localitatilor in zonele deluroase cu p rocese de degradare datorate reliefului
prin energia sa.
In intravilanul localitatilor fenomenele de degrada re intalnite sunt eroziuni
torentiale, eroziuni in suprafata, eroziuni lineare iar masurile recomandate pentru
diminuarea fenomenelor pot fi realizate si pe plan local :
– taluzarea si impadurirea cu salcami a versantului d in partea de est a satului Hinova,
fixarea malurilor vaii torentiale cu pomi, iar in albii vor fi fixate praguri de fund, in
lungul ulitelor se recomanda construirea de santuri betonate sau pietruite, iar
abrupturile de la limita sud-vestica a vetrei se re comanda a fi consolidate prin
construirea de ziduri de sprijin din piatra sparta sau bolovani
– construirea unui baraj in zona de obarsie a ogasulu i din nordul vetrei satului Bistrita
si betonarea lui pana in valea Bajevani, in lungul talvegului vailor torentiale se
recomanda executarea de praguri si cleionaje si fix area malurilor cu plantatie de
salcami, construirea unor epiuri in zonele cu malur i concave ale paraului Bajevani
pentru combaterea eroziuni, indiguirea malurilor sa u amenajarea de mici baraje
care sa combata eroziunea malurilor, construirea de santuri pietruite in lungul
drumurilor in panta.
In general, in intravilanul localitatilor terenul d ispune de stabilitate, se poate
autoriza direct, iar in satul Bistrita, in sudul og asului Bistrita se vor autoriza constructii in
afara zonei inundabile a vaii . Zone functionale Supr.
ha %
Zona institutii si servicii de interes public 1,40 2,17
Zona locuinte si functiuni complementare 39,34 61,13
Zona cai comunicatie rutiera 11,40 17,70
Gospodarie comunala/ cimitir 0,75 1,20
Spatii verzi, sport, plantatii protectie 1,30 2,00
Zona agrement, turism, case sezoniere 10,17 15,80
TOTAL INTRAVILAN PROPUS 64,36 100,0
Zone functionale Supr.
ha %
Zona institutii si servicii de interes public 0,75 4,60
Zona locuinte si functiuni complementare 13,67 83,20
Zona cai comunicatie rutiera 1,75 10,60
Gospodarie comunala/ cimitir 0,25 1,60
TOTAL INTRAVILAN PROPUS 16,45 100,0

41 In lunca Dunarii, in zona malurilor bratului Dunare a Mica sunt cca 75 ha terenuri
agricole afectate de umiditate excesiva.
Terenurile inundate sunt localizate pe malul Dunari i, de la paraul Erghevita
(intrarea in comuna) la Hinova.
Pe terenurile inundabile nu sunt premise autorizare a constructiilor definitive.
Teritoriul administrativ al comunei este riveran D unarii pe cca 15 km, iar Dunarea
aici functioneaza in regim de lac de acumulare al b arajului PFII. Desi nu exista pericolul de
inundabilitate, se precizeaza situatia de risc de e xceptie pentru situatia de dezastru la
baraj. Aceasta situatie impune:
– restrictii pentru autorizarea constructiilor pe ter enuri situate sub cota 43,58 mdMA,
– restrictii pentru activitati economice (ex. pentru agricultura si silvicultura) pe
terenuri situate sub cota 42,58 mdMA, care reprezi nta limita lacului de acumulare
la asigurarea de 1%.
In situatiile de mai sus constructiile se vor ampla sa in asa fel incat sa fie respectata
cota de 43,58 care reprezinta asigurarea de 1% a la cului de acumulare.
In caz de situatii de urgenta sau calamitati natura le, exista instalatii de alarmare a
populatiei: sirene electrice in satele Ostrovul Co rbului, Hinova, Bistrita, portavoce sau
clopotele bisericilor.
Pentru monitorizarea situatiilor critice la precipi tatii, s-a amplasat statie
hidrometrica avertizoare pe malul Dunarii la Hinova .

3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare
Alimentarea cu apa si canalizare
Localitatile Hinova si Bistrita dispun de alimentare cu apa in sistem centralizat dar
care nu acopera intregul intravilan, cu atat mai mu lt zonele destinate caselor de vacanta,
agreement, turism. Ostrovul Corbului si Carjei nu dispun de aceasta utilitate , iar sistem
de canalizare nu are nici o localitate.
La nivelul localitatilor comunei este necesar exti nderea alimentarii cu apa pentru a
se acoperii intregul teritoriu intravilan al satelo r Bistrita si Hinova, realizarea alimentarii cu
apa a localitatii Ostrovul Corbului, si realizarea canalizarii in sistem centralizat in localitatile
Hinova, Bistrita, Ostrovul Corbului.
Dat fiind costurile ridicate realizarii acestor uti litati (apa, canal) care depasesc
posibilitatile comunei, in etapa de perspectiva se vor face demersuri pentru accesarea
fondurilor comunitare destinate dezvoltarii infrast ructurii rurale precum si atragerea unor
noi investitori in comuna prin facilitati pe care a dministratia locala sa le puna la dispozitie.
In situatia data de extindere a zonelor principale ale localitatilor cu terenuri
neechipate edilitar, pana la realizarea unui sistem de alimentare cu apa centralizat pe
intreg teritoriu intravilan se propune:
– sistem de alimentare cu apa independent (local), cu captare din foraje de medie
adancime, acumulare in rezervor la sol sau subteran , cuplat cu statie de hidrofor si
statie de clorinare, toate organizate in cadrul une i gospodarii de apa amplasata in
centrul de greutate al unei zone sau subzone (ex: z ona agrement, zona activ
economica, zona locuinte etc). Se vor asigura perim etre de protectie sanitara de
regim sever pentru protectia surselor de apa.
Pentru rezovarea canalizarii, intrucat posibilitita tile actuale ale comunei nu pot asigura
finantarea unei lucrari de canalizare in sistem cen tralizat se propun:
– retea de canale colectoare a apelor menajere in zon a centrala si de agrement a
localitatii Hinova, dezvoltata pe etape, functie de gradul de dotare si echipare cu
instalatii sanitare

42 – statie de epurare avand ca emisar Dunarea, cu treap ta mecanica si treapta
biologica cu namol activat. Statia de epurare va pu tea primi si prelucra apele uzate
rezultate din vidanjarea foselor septice
– in zonele de agrement propuse, pana la realizarea s istemului de canalizare
centralizat, canalizarea se va putea realiza in reg im propriu – microstatie de
epurare ecologica proprie,
– pentru rezolvarea unor zone sau subzone mai mari ca suprafata de teren, apele
menajere se vor descarca gravitational pe colectoar e stradale din polietilena in
statii de epurare AS-MONO COMP/PUMP – TIP SEAR200
– canalizarea apelor pluviale se propune prin rigole stradale

Alimentarea cu caldura
Pentru alimentarea cu caldura se mentine sistemul c u sobe pe combustibil solid.

Alimentarea cu energie electrica
Potrivit situatiei energetice, pe teritoriul comune i rezulta o incarcare a posturilor de
transformare existente de 60-70%. Aceasta inseamna ca nu exista inconveniente in
rezolvarea solicitarilor de racordare la energie el ectrica.
Pentru solicitarile de alimentare cu energie electr ica se vor propune amplasarea de
noi posturi de tranformare ce se vor racorda la LEA 20 kV existente.
Cresterea activitatilor economice din zona, pot sta la baza unor masuri si de
amplificare a posturilor de transformare existente. Distributia energiei electrice catre
consumatorii casnici se realizeaza prin LEA de joas a tensiune ce deriva din fiecare din cele
15 PTA.
In proportie de 80 % instalatiile electrice si PTA 20/0,4 kV au beneficiat de lucrari
de modernizare din partea CEZ DISTRIBUTIE S.A. , ut ilizandu-se echipamente moderne si
selective care in final duc la micsorarea numarului de intreruperi in alimentarea cu energie
electrica a consumatorilor atat casnici cat si econ omici.

Gospodarie comunala
In teritoriul comunei colectarea gunoiului menajer est e in curs de rezolvare,
primaria va incheia un contract de colectare a guno iului cu o firma privata care va instala
un containere in fiecare localitate, si pe care l e vor ridica periodic.
Cimitirele sunt dimensionate, nu necesita extindere

3.10 Protectia mediului
La nivelul comunei Hinova nu exista probleme majore din punct de vedere al
protectiei mediului. Prin procesul de dezvoltare ec onomico-sociala a unui teritoriu, dar si
de dezvoltare urbanistica a localitatilor, se poate ajunge la agresiuni nedorite fata de
echilibrul natural, daca nu se va interveni din tim p cu masuri de protectie pentru a se tine
sub control calitatea factorilor de mediu. Principa lele masuri vizeaza:
– reabilitarea si modernizarea drumurilor din intravi lan care dispun de infrastructura
de pamant, construirea de santuri si rigole in lung ul drumurilor pentru preluarea apelor
pluviale si diminuarea eroziunilor lineare.
– amenajarea drumurilor agricole din extravilan ca re deservesc fermele agricole si a
celor care asigura accesul la punctele de exploatar e a fondului forestier
– extinderea alimentarii cu apa in sistem centrali zat in toate zonele din intravilanul
localitatilor Hinova si Bistrita
– realizarea alimentarii cu apa in sistem centraliz at pentru localitatea Ostrovul
Corbului.

43 – realizarea sistemului centralizat de canalizare s i construirea unei statii de epurare
pentru prima etapa in localitatile care dispun de a limentare cu apa in sistem centralizat
(Hinova si Bistrita)
– in zonele de agrement din intravilanul propus, li psite de retele edilitare, se vor
organiza gospodarii de apa si statii de epurare in asa fel amplasate incat sa deserveasca
un numar mai mare de utilizatori (captari cu puturi forate in panza de adancime,
microstatii de epurare ecologice individuale, sau s tatii de epurare monobloc )
– amenajarea grupurilor sanitare si asigur area vidanjarilor periodice in zona
institutiilor publice, terenurilor de sport si agre ment ;
– pe terenurile degradate din intravilan si din imediata vecinatate a acestuia, cu
fenomene precum eroziuni torentiale, eroziuni in su prafata, se vor executa lucrari de
taluzare si fixare a vailor torentiale cu pomi iar in albii vor fi fixate praguri de fund (in
Hinova versantul din est, in Bistrita ogasul din se ctorul de nord al vetrei).
– indiguirea malurilor paraului Bistrita in localit atea Bistrita, construirea de epiuri in
zonele cu maluri concave, pentru protectia terenuri lor agricole, drumurilor, gospodariilor.
– regularizarea paraului Erghevita si Bistrita
– stabilizarea versantilor cu culturi adecvate, reg lementarea exploatarii necontrolate
a argilei si produselor de balastiera.
– recuperarea malului Dunarii in zona introdusa in intravilan prin umpluturi de
pamant, lucrari de consolidare, si utilizarea pentr u activitati de agrement, spatii plantate
amenajate.
– interzicerea construirii de obiective poluante in zona de locuit
– instituirea masurilor de protectie asupra monumen telor istorice, situri arheologice
– autorizarea activitatilor zootehnice pe terenuri rezervate ce respecta distanta fata
de zona de locuit si prevederile acordului de mediu
– amenajarea plantatiilor de protectie intre zone d e locuinte si cimitire;
– realizarea unui centru de triere a mate rialelor refolosibile
– se va realiza educarea continua a locuitorilor (p rin presa, afisare, conferinte etc.)
asupra factorilor de mediu si protejarea acestora.
– pentru zonele construite protejate din intravilan si extravilan – biserici monument,
situri arheologice, rezervatii paleontologice se va institui o zona de protectie pe o raza de
500 m in extravilan si 200 m in intravilan, autoriz area construirii in zona de protectie fiind
permisa numai cu avizul Comisiei Zonale pentru Prot ectia Monumentelor.
– punctele fosilifere din teritoriul comunei se vor marca, se vor atentiona prin
placute, – in zona respectiva orice lucrari de cons tructie sau amenajari se va face cu avizul
Muzeului Regiunii Portile de Fier.
Pe teritoriul comunei s-au declarat doua arii natur ale protejate, parte a Retelei
ecologice NATURA 2000, care acopera cca 56% din ter itoriul comunei: „Padurea
Starmina” sit de interes comunitar cod ROSCI0173 cu suprafata de 114,9 ha din care cca
100 ha pe teritoriul comunei Hinova, conf OM 1964/2 007, si „Zona umeda Hinova-
Ostrovul Corbului”, parte a Sitului de Protectie Av ifaunistica „Blahnita” cod ROSPA0011
conf HG 1284/2007
Responsabilitatea administrarii ariilor speciale de conservare revine Custodelui
Sitului de Protectie Avifaunistica „Blahnita” si a Sitului de Importanta Comunitara „Padurea
Starmina”
Pentru protectia mediului in cele doua zone se prev ede:
– Pe terenurile care fac parte din fondul forestier i nclus in Arie se executa numai
lucrarile care sunt in concordanta cu planul de man agement sau cu masurile de
conservare stabilite prin planul de management al A riei

44 – orice activitati care se vor desfasura pe terenuri situate in extravilan sau intravilan
si se regasesc zonele de dezvoltare sau de conserva re ale ariei protejate se va face
numai cu avizul custodelui ariei.

3.11. Reglementari urbanistice
Prin actualizare PUG Hinova se stabilesc obiective, actiuni si masuri de dezvoltare si
totodata reglementarile si categoriile de intervent ii urbanistice.
Solutia generala de organizare si dezvoltare a loca litatilor:
– in dezvoltarea comunei si a localitatilor component e se va pastra profilul agricol
existent pe baza valorificarii resurselor solului s i subsolului si a fortei de munca din
teritoriu.
– necesitatea valorificarii potentialului turistic al comunei se constata prin cresterea
cererilor de construire a caselor sezoniere, a unit atilor turistice, si de agrement, si
pot fi asigurate prin extinderea intravilanului exi stent.
– delimitarea zonelor functionale in intravilanul pro pus, stabilirea suprafetelor
ocupate de unitati de productie, dotari de utilitat e publica, terenuri destinate
circulatiei, gospodariei comunale, lucrari edilitar e, terenuri amenajate pentru
turism, agrement, sport, recreere.
– amenajarea drumurilor existente, deschiderea de noi drumuri in zonele de turism-
agrement
Fondul locuibil
– se maresc intravilanele existente ale localitatilor Hinova si Bistrita cu teren agricol
pentru redimensionarea zonei de locuinte si functiu ni complementare, si turism –
agrement
– se preiau in noul intravilan trupuri cu locuinte ra mase in afara intravilanului
– terenurile agricole din intravilanul existent si ce le nou introduse in intravilanul
propus se vor ocupa etapizat conform solicitarilor, si pe baza documentatiilor PUZ –
parcelare.
Regimul de inaltime propus pentru locuinte in localitate este max P+1+ M
Institutii si servicii publice
– localitatile dispun de dotarile necesare corespunza toare rangului IV pentru resedinta
de comuna, V pentru localitatile componente, si se pot completa cu noi dotari pe
masura cresterii populatiei, avand teren asigurat.
Activitatile economice existente au amplasamente asigurate, pentru altele noi se propun
amplasamente in localitatea Hinova in patru noi tru puri: TR4, TR5, TR6, TR7
Pentru echiparea edilitara si modernizarea acesteia sunt deja asigurate ampla samente din
situatia existenta.
Zona de spatii verzi, sport, plantatii de protectie
– se propune reamenajarea prin replantare, c ompletarea spatiului de joc si mobilier
adecvat la parcul de langa primarie si in parcul pe ntru copii, amenajarea scuarurilor din
intersectii
– se propun plantatii de protectie pe toate terenu rile degradate din zona ogaselor
– se propune amenajarea terenurilor de spo rt din Ostrovul Corbului si Hinova
Zona turism, agrement se prevede in intravilanul localitatilor:
– Ostrovul Mare – prin extinderea intravilanului exis tent cu teren agricol, situat in
lungul drumului national DN56B.
– Bistrita – prin includerea in intravilan a unor ter enuri agricole si neproductive situate
in lungul DN 56A, intre drum si fluviul Dunarea: TR 8, TR 9, TR10
– Hinova – prin includerea in intravilan a unor teren uri agricole si neproductive situate
in lungul DN 56A, in continuarea intravilanului exi stent, si prin extinderea zonei de
agrement existente in zona Ostrovu Mare TR 3.

45 Zonele de agrement din localitatile Hinova, Bistrit a si Ostrovul Corbului vor
cuprinde amenajari pentru plaja, puncte de alimenta tie publica (cherhana, restaurant
pescaresc), puncte de acostare, terenuri de sport, terase belvedere cu spatii parcare,
acces la oglinda de apa prin amenajari de trasee pi etonale, spatii plantate,
Zonele de agrement din trupul 3 (Hinova) si trupuri le 8 si 9 (Bistrita) care cuprind
case de vacanta, pot fi mobilate cu case de vacanta individuale (sezoniere) si in
completare se propun noi amenajari: spatii primire (camping si zona campare),
alimentatie publica, pensiuni turistice, debarcader e, mici locuri de plaja.
Organizarea circulatiei consta in:
– modernizarea drumului judetean DJ 606B si asigura rea cu trotuare pe portiunea
cuprinsa in intravilan, realizarea spatiilor de par care vecinatatea institutiilor publice;
– intretinerea tramei stradale existente;
– largirea strazilor care au carosabilul sub 3 m, m odernizarea strazilor din intravilan
care au imbracaminte din pamant;
– deschiderea de drumuri noi in zonele de agrement
Terenul aferent drumurilor nationale DN56A si DN56 B ce traverseaza localitatile
cuprinde ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie
In profil transversal drumul national are 22 m, iar amplasarea constructiilor noi se
va face la distanta de 13 m din axul drumului.
Zonele protejate sunt evidentiate pe plansa „Reglementari” cu indic area limitelor:
– cimitir – 50 m fata de zona de locuit;
– zonele de protectie sanitara cu regim sever la su rsa de apa, gospodaria de apa
– zona de protectie pentru DN este de 26 m sau de 1 3 m din ax in intravilan;
– zona de protectie fata de biserici monument in intr avilan – 200 m
– zona de protectie fata de obiective cu valoare de patrimoniu – 200 m in intravilan
si 500 m in extravilan
– interdictii temporare de construire s-au institui t asupra terenurilor care necesita
realizarea de PUZ-uri parcelere, pentru deschiderea de drumuri si strazi
Reglementarile referitoare la utilizarea terenurilo r din intravilanul localitatilor sunt
prezentate in general in plansele documentatiei, si in detaliu in Regulamentul local de
urbanism (Vol. 2), in baza caruia se deruleaza proc edura de autorizare a constructiilor din
intravilan.
Pentru particularizarea reglementarilor pe zone afe rente, intravilanul a fost impartit
in unitati teritoriale de referinta (UTR-uri) cu ca re se opereaza in Regulamentul local.
– Prin Regulamentul local de urbanism se prevad in ca teva capitole reglementarile
generale valabile pentru teritoriul comunei, pentru localitati si UTR-uri, cu referiri
precise la fiecare UTR.
Se va tine seama situarea localitatilor in aria pro tejata “Zona umeda Hinova –
Ostrovul Corbului”: orice activitati care se vor de sfasura pe terenuri situate in extravilan
sau intravilan si se regasesc zonele de dezvoltare sau de conservare ale ariei protejate se
va face numai cu avizul custodelui ariei.

3.12. Obiective de utilitate publica
Pentru crearea conditiilor si posibilitatilor de re alizare a obiectivelor de utilitate
publica si asigurare a terenurilor necesare acestor a, trebuie sa se tina seama de:
1. lista obiectivelor de utilitate publica necesar a fi realizate conform
reglementarilor din PUG;
2. identificarea tipurilor de proprietate a terenurilo r .
Se disting urmatoarele tipuri de proprietate asupra terenurilor in localitati:

46 – terenuri proprietate publica a statului: terenuri o cupate cu ape, terenurile si
constructiile ce apartin de Ministerul de Interne, drumurile nationale DN56A si DN
56B
– terenuri proprietate publica de interes local: tere nuri ocupate cu institutii si servicii
publice, reteaua de drumuri comunale ( DC28A), loca le si strazi interioare, cimitire
– terenuri proprietate publica de interes judetean: D J 606B,
– terenuri proprietate privata de interes local:
– terenuri proprietate privata a persoanelor fizice s i juridice
3. determinarea circulatiei juridice a terenurilor int re detinatori, in
vederea realizarii unor obiective de utilitate publ ica .

Obiectivele publice din fiecare localitate au fost materializate in pi esele desenate
Localitatea Hinova resedinta de comuna – localitate de rang IV, dispune de minimum de
dotari necesare:
– sediu primarie, constructie P+1
– dispensar uman care functioneaza in incinta primari ei, la parter
– dispensar veterinar
– gradinita cu program normal In cladirea cu gradinit a se regaseste si biblioteca cu
8000 volume
– centru de zi pentru copii de 0-3 ani, scoala genera la cu clasele I – VIII, cu 8 sali de
clasa si 5 laboratoare
– teren sport in incinta scolii
– camin cultural, stare nesatisfacatoare, nefunctiona la.
– biserica ortodoxa cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe monument istoric
– spatii comerciale private
– statie PECO private, nefunctionala
– cimitir
– cladire pichet graniceri dezafectat, cladirea este in proprietatea Ministerului de
interne
Celelalte localitati sunt de rang V si dispun de asemeni de minimum de dotari :

Localitatea Bistrita
– gradinita
– scoala generala cu clasele I – VIII,
– camin cultural reabilitat
– Biserica ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului” monum ent de arhitectura
– spatii comerciale private
– cimitir

Localitatea Ostrovul Corbului
– dispensar uman particular
– caminul cultural, cladirea se afla intr-o stare ava nsata de degradare .
– scoala primara cu clasele I – IV, cladirea este vec he, cu 4 sali clasa.
– biserica ortodoxa
– teren sport neamenajat
– spatii comert privat

Localitatea Carjei
– cladire scoala primara veche, nefunctionala din lip sa de copii
– biserica ortodoxa

47 In comuna exista firme particulare cu caracter come rcial. Alte spatii comerciale in
functie de necesitatile locuitorilor se vor dezvolt a din initiativa privata (la fel si alte
categorii de servicii), cu conditia sa nu constitui e surse de poluare si ca urmare se vor
autoriza cu acord de mediu.
Potrivit optiunilor Consiliului local, se are in ve dere realizarea urmatoarelor
obiective:

localitatea Hinova :
– amenajarea puncte precolectare gunoi menajer ;
– modernizare strazi principale, lucrari de pietruire si intretinere a strazilor secundare,
amenajare trotuar la drumul national DN 56B in part ea de est ;
– extinderea alimentarii cu apa in toate zonele intr avilanului si realizarea canalizarii in
sistem centralizat;
– amenajare teren sport si construire sala sport in i ncinta scolii gimnaziale
– reparatii la biserica monument
– reabilitarea caminului cultural si extinderea acest uia
– amenajare piata agroalimentara si artizanat
– infiintare post politie locala
– construirea unui dispensar veterinar
– modernizarea drumului comunal DC 28 – legatura intr e DN 56A si DJ 606B precum
si a ulitelor, podetelor si rigolelor din localitat i;

localitatea Bistrita
– lucrari de reparare la cladirea scolii primare si i nfiintarea unui serviciu after-school
– amenajarea puncte precolectare gunoi menajer
– modernizarea drumului judetean DJ606A
– extinderea alimentarii cu apa si realizarea canaliz arii in sistem centralizat;
– modernizarea drumurilor satesti, pietruirea acestor a

localitatea Ostrovul Corbului
– lucrari de reabilitare la localul scolii
– lucrari de reabilitare a caminului cultural
– amenajarea puncte precolectare gunoi menajer
– realizarea alimentarii cu apa in sistem centralizat si canalizarii;
– modernizarea strazilor, lucrari de pietruire si int retinere

localitatea Carjei
– lucrari de conservare la scoala existenta nefunctio nala;
– reabilitarea drumului principal
4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE

Dezvoltarea durabila si echilibrata a comunei Hinov a, prin crearea si sustinerea unui
mediu economico – social competitiv, stabil, sanato s si diversificat, trebuie sa asigure
cresterea economica continua si cresterea calitatii vietii cetatenilor.
Profilul comunei va ramane agricol prin valorifica rea potentialului agricol, natural si uman.
Obiectivele principale ale dezvoltarii comunei Hino va constau in:

1. Reabilitarea drumurilor din comuna.
Se intentioneaza modernizarea drumurilor locale, cr eare alei pietonale, reabilitare si
modernizare poduri si podete in cadrul localitatilo r.

48 Indeplinirea acestei actiuni se poate realiza prin finantare din Fondul European pentru
Agricultura si Dezvoltare Rurala, prin intermediul Programului National de Dezvoltare
Rurala, masura 3.2.2..
Obiectivul pe termen lung este asfaltarea strazilor din localitatea Hinova si satele
Bistrita si Ostrovu Corbului.

2. Extindere retea alimentare cu apa
Finantarea acestei actiuni se va face din fonduri e uropene, prin intermediul POS Mediu,
axa prioritara 1 – „Extinderea si modernizarea sist emelor de apa si apa uzata”, domeniul
major de interventie 1.1. „Extinderea/modernizarea sistemelor de apa/apa uzata”.
Prin FEADR cei din zona rurala pot obtine sprijin f inanciar nerambursabil pentru retele
publice locale de alimentare cu apa . Conform informatiilor detinute in prezent, investi tia ar
putea primi fonduri nerambursabile FEADR, prin inte rmediul Axei III ,,Calitatea vietii in
spatiul rural si diversificarea economiei rurale” i n cadrul masurii 322 ,,Renovarea,
dezvoltarea satelor, conservarea si imbunatatirea m ostenirii rurale”.

3. Realizarea retelei de canalizare – sistem de apa uz ata inclusiv statii
de epurare
Finantarea acestei actiuni se va face din fonduri e uropene, prin intermediul POS Mediu,
axa prioritara 1 – „Extinderea si modernizarea sist emelor de apa si apa uzata”, domeniul
major de interventie 1.1. „Extinderea/modernizarea sistemelor de apa/apa uzata”.
Prin FEADR cei din zona rurala pot obtine sprijin f inanciar nerambursabil pentru retele
publice locale de canalizare . Conform informatiilor detinute in prezent, investi tia ar putea
primi fonduri nerambursabile FEADR, prin intermediu l Axei III ,,Calitatea vietii in spatiul
rural si diversificarea economiei rurale” in cadrul masurii 322 ,,Renovarea, dezvoltarea
satelor, conservarea si imbunatatirea mostenirii ru rale”.

4. Colectarea selectiva a deseurilor.
Acest proiect poate fi finantat prin POS Mediu, axa prioritara 2, domeniul major de
interventie 2.1.
In cadrul acestui proiect se va efectua si informar ea populatiei cu privire la avantajele
colectarii selective si modalitatile prin care se r ealizeaza protectia mediului.

5. Construirea unei sali de sport
Finantarea acestei actiuni se va realiza din fondur i europene, prin depunere unui proiect in
cadrul POR, axa prioritara 3, domeniul major de int erventie 3.4.
In cadrul acestui proiect se urmareste reabilitarea scolii si extinderea acesteia prin
construirea unei sali de sport si a unor laboratoar e. Totodata se urmareste si dotarea
acestora.

6. Reabilitarea iluminatului public in localitatile
Asa cum este prevazut in cadrul strategiei pentru u tilitati, obiectivul principal este de
reabilitare si extindere a retelei in proportie de 100%. Finantarea acestei actiuni se
urmareste a se obtine conform Ordinului Ministrului Economiei nr. 3722/2008, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei nr. 16/2009.

7. Infiintarea unui serviciu after-school in cadrul Centrului de Zi
Finantarea pentru infiintarea acestui serviciu se v a face din fonduri europene, prin
intermediul Planului National de Dezvoltare Rurala, masura 3.2.2.

49
8. Dezvoltarea turismului scolar prin construirea d e tabere
Acest proiect poate fi finantat prin POS pentru dez voltarea resurselor umane Axa prioritara
2 „Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu p iata muncii” Domeniul major de interventie
2.2 „Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii”.

9. Implementarea si dezvoltarea agroturismului si a turismului ecologic
Finantare prin ADR Domeniul de interventie: 4.2 Cre area/ dezvoltarea/ modernizarea
infrastructurilor specifice pentru valorificarea du rabila a resurselor naturale cu potential
turistic si Domeniul de interventie: 4.3 Reabilitar ea/, modernizarea si extinderea
structurilor de cazare si a utilitatilor conexe, pr ecum si a infrastructurii de agrement.
Se poate accesa componenta "Investitii in infrastru ctura de primire turistica" din cadrul
masurii 3.1.3 "Incurajarea activitatilor turistice" . Pentru structurile de primire agroturistica
se poate obtine un sprijin financiar de 70.000 de e uro, cu un procent de confinantare de
pana la 70%.

10. Modernizarea, reabilitarea si extinderea caminu lui cultural din
comuna Hinova in satul Ostrovu Corbului.
Finantarea pentru acest obiectiv se va face din fon duri europene, prin intermediul Planului
National de Dezvoltare Rurala, masura 3.2.2.

50