Extensia Universitară Sfântu Gheorghe Facultatea Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Specializarea Administrație și Management Public… [619322]

1

UNIVERSITATEA „BABEȘ – BOLYAI”

Extensia Universitară Sfântu Gheorghe
Facultatea Științe Politice, Administrative și ale
Comunicării
Specializarea Administrație și Management
Public

STRUCTURA ORGANIZATOR ICĂ ȘI BUGETUL
INSTITUȚIEI PREFECTULUI JUDEȚUL CO VASNA
-Referat –

Profesor coordonator: KŐNTÉS Ernő

Student ă: Frandeș Laura -Alina

2
CUPRINS

Capitolul I

Introducere
1. Aspecte conceptuale privind Instituția Prefectului ………………………….. ……. 5
1.1. Originea conceptului de prefect și Instituția P refectului ………………………….. . 5
1.2. Instituția Prefectului în România ………………………….. ………………………….. …… 6
1.3. Instituția Prefectului și serviciile publice deconcentrate ………………………….. . 7
1.3.1.Centralizarea ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
1.3.2. Deconcentrarea ………………………….. ………………………….. ……………. 8
1.3.3. Prefectul ………………………….. ………………………….. ……………………… 8
1.3.4. Subprefectul ………………………….. ………………………….. …………………. 9
1.4. Noțiunea d e administr ație ………………………….. ………………………….. ……………. 9
1.5. Scurt istoric al administrației publice ………………………….. ………………………. 10

Capitolul II

2. Strucura organizatorică și bugetul în Instituția P refectului Județul
Covasna ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 13
2.1. Conceptul de Fina nțe publice ………………………….. ………………………….. …….. 13
2.2. Bugetul public și semnificația modernă a acest uia ………………………….. …….. 14
2.3. Procesul bugetar ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
2.3.1. Elaborarea proiectului de buget ………………………….. ……………….. 15
2.3.2.Dezbaterea și aprobarea proiectului de buget de către
Parlament ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 16
2.3.3.Execuția bugetului ………………………….. ………………………….. ………. 17
2.3.4.Controlul bugeta r ………………………….. ………………………….. ………. 19
2.3.5.Sistemul bugetar ………………………….. ………………………….. ………… 20
2.3.6.Principiile bugetare ………………………….. ………………………….. ……. 21
2.4. Județul C ovasna ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
2.4.1. Specificul social, politic și cultural al Județului Covasna …………. 23
2.5. Structura organizatorică a Instituției Prefectului Județul Covasna ……………. 25
2.6. Bugetul Instituției Prefectului noțiuni generale ………………………….. …………. 29

3

Capitolul III

3. Compartimentul Financiar -contabili tate al Instituției Prefectului
Județul Covasna ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 31
3.1.Studiu de caz .Bugetul de venituri și cheltui eli a Instituției Prefec tului
Județul Covasna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 33
3.1.1. Metodologia de cercetare . Analiza comparativă a veniturilor și
cheltuielilor pentru anii 2018 -2019 35 ………………………….. ………………………….. … 33
3.2. Ipoteze ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 36
3.3. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 36
Lista figurilor
Fig. 1. Harta Județului Covasna ………………………….. ………………………….. ………. 25
Fig. 2. Organigrama Prefect ………………………….. ………………………….. …………… 27
Fig. 3. Organigrama Subprefect ………………………….. ………………………….. ……… 27
Fig. 4. Instituția Prefectului Județul Covasna ………………………….. ……………….. 28
Fig. 5. Bugetul Public ………………………….. ………………………….. …………………… 30
Lista tabelelor
Tabel 1. Atribuții ale Compartimentului Financiar – Contabilitat e……………….. 31
Tabel 2. Autorități Publice și Acțiuni Externe ………………………….. ………………. 34
Tabel 3. Autorități Publice și Acțiuni Extern e ………………………….. ……………… 34
Tabel 4. Ordine Publică și Siguranță Național ă ………………………….. ……………. 35
Tabe l 5. Ordine Publică și Siguranță Națională ………………………….. ……………. 35

Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37

4

Introducere

Democrația depinde în mod fundamental de încrederea opiniei publice și a
societății în autoritatea instituțiilor statului. Respectarea și protejarea
intereselor cetățenilor se materializează prin integritatea celor aleși să -i
reprezinte, și a celor angajați pentru a le oferi servicii de calitate.
Instituția Prefectului și pr efectul , au o contribuție importantă pentru a corela
interesele locale cu cele de la nivel central.
În prima parte a lucrării inițiem cititorul prin explicarea noțiunilor generale
privind Prefectul și Instituția Prefectului, și conturăm câteva idei despre
finanțele publice și rolul acestora, despre bugetul public și semnificația
acestuia.
În cea de a doua parte, facem o analiză comparativă asupra bugetului pentru
cheltuieli, repartizat Instituției P refectului , Județul Covasna .
Rolul acestei analize fiind tr ansparența, legalitatea și rigurozitatea
respectării disciplinei financiar bugetare, privind utilizarea resurselor
financiare , repartizate de la Bugetul de Stat.

5

Capitolul I

1.Aspect e conceptuale privind Instituția Prefectului

1.1. Originea conceptului de prefect și Instituția Prefectului

„Termenul „prefectură” își are originea în vremea Imperiului Roman:
„praefecturae”, termen din care derivau o serie de sensuri pe care le vom
menționa în cele ce urmează. Imperiul Roman e cunoscut în primul rând pentru
expansiunea sa rapidă, pri n cuceririle succesive de noi teritorii . În vremea
împăratului Dioclețian, Imperiul era structurat în patru unități administrativ
teritoriale, numite „praefectura e”. Conducerea acestor „praefecturae” era
realizată de către un prefect al pretorului („praefectus praetorio”) ”. (Satco,
1995 🙂
„Praefectus”, termen apropiat celui de „praefecturae”, desemna și o funcție
oficială, civilă, militară sau economică „praefectus Aegypti” (prefectul
Egiptului), „praefectus U rbis” – Prefectul orașului Roma sau, sub aspect
procedural, prefectul orașului care organiza procesul în prima etapă, în lipsa
regelui”.(Cocoș, Toma & Pârvan, 2001:20)
„Prefectul este așa cum susținea Profesoru l M.Waline „o creație
napoleoniană” . (Waline, 1963:362).
La 17 februarie 1800 , la inițiativa lui Napoleon Bonaparte se adoptă legea
în virtutea căreia la conducerea fiecărui dep artament va fi numit un prefect.
„Până la modificarea Constituției Franței din anul 1958, prefectul este
reprezentantul și forul executiv al puterii centrale la nivel local ”. (Alexandru,
Bucur & Cărăușan, 2005:224)
„Într-o accepțiune modernă s -a arătat că: prefecturile sunt instituții publice
conduse de prefecți, alcătuite din colec tive de oameni, mijloa ce material e și
financiare precum și competența recunoscută de legea prefectului.
Prefectul reprezintă o component a administrației statale, deconcentrată în
circumscripțiile administrative ale statului cu gradul cel mai mare de extens ie-
județele”. (Bălan, 1997:80)

6
1.2. Instituția Prefectului în România

Potrivit art.30 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea
Guvernului României și a ministerelor : „Prefectul este reprezentantul
Guvernului pe plan local. În această cal itate prefectul răspunde de aplicarea
politicii Guvernului în unitățile administr ativ-teritoriale, având obligația de a
asigura executarea actelor Guvernului, precum și pe cele ale ministerelor și
celorlalte organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor.
Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale minis terelor și ale
celorlalte organe centrale din unitățile administrativ -teritoriale și exercită
controlul asupra legalității actelor administrative ale consiliilor locale, ale
primarului, ale consiliului județean și ale președintelui consiliului județean”.
Sub acest aspect putem vorbi de o dublă dimensiune a prefectului. Pe de o
parte el este depozitarul autorității statului în județ, prefectul fiind garantul
respectării legii și a ordinii publice la nivel local.
Instituția Prefectului, prin poziția sa juridi că, constituie o garanție a
exercitării de către autoritățile administrației publice locale și județene a
atribuților conferite acestora prin lege , în deplină concordanță cu f inalitatea
actelor respective .
Prefectul și Instituția Prefectului fac obiectul de reglementare al Legii
nr.340/2004, modificată și completată prin OUG nr.179/2005, ordonanță
aprobată prin Legea nr.181/2006.
„Sub conducerea prefectului, în scopul exercităr ii de către acesta a
prerogativelor care îi revi n potrivit Constituției și altor legi, este organizată și
funcționează Instituția Prefectului , instituție publică cu personalitate juridică,
cu patrimoniu și buget propriu. Sediul, Instituției Prefectului, es te în
municipiul reședință de județ”. (Munteanu, 2007:108)
„Instituția Prefectului se distinge prin trei calități: reprezentant al
Guvernului; șef al serviciilor publice deconcentrate ale statului din unitățile
administrativ -teritoriale; autoritate de tute lă administrativă pentru
supravegherea respectării legii de către autor itățile administrației publice
locale ”. (Alexandru, Bucur & Cărăușan, 2005:227)

7
1.3. Instituția Prefectului și serviciile publice deconcentrate

„Serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte autorități
ale administrației publice centrale de specialitate sunt rezultate al
deconcentrării administrative și sunt autorități ale administrației publice de
stat, organizate la nivelul unităților administrativ teritoriale în subordinea
directă a autorităților administ rației centrale de s pecialitate.” (Matei, 2004 )
Serviciile publice deconcentrate sunt conduse de un director executiv care
în exercitarea atribuțiilor sale emite decizii, acte administrative supuse
regimului de drept administrativ și sunt conduse în plan t eritorial de către
prefect.
Lista serviciilor deconcentrate se aprobă și se actualizează la propunerea
Ministrului de I nterne și reformei administrative, prin decizie a Prim –
Ministrului.
Între prefect și servic iile publice deconcentr ate ale ministerelor și ale
celorlalte organe ale administrației publice centrale se stabilesc raporturi de
subordonare ierarhică, concretizate spre exemplu în obligația acestora de
transmitere către prefect spre avizare a proiectulu i de buget și, respectiv,
participarea obligat orie a unui reprezentant al Instituției Prefectului, din județul
în care își are sediul serviciul public respectiv, în comisia de concurs pentru
ocuparea postului de conducător al acestor servicii.
Conform art. 24 alin.1 lit.c din Legea nr.340 din 2004, „pr efectul conduce,
prin compart imente proprii de specialitate, activitatea serviciilor deconcentrate
ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale ale administrației publice
centrale din unitățile administra tiv-teritoriale”.
„Această atribuție este consacrată și în noua Constituție a României, în
art.123(2) care, spre deosebire de Constituția din 1991 (art.122 alin.2) nu mai
folosește noțiunea de „serviciu public descentralizat” ci, pe cea de „serviciu
public deconcentrat”, noțiune ce corespunde rela țiilor actuale. Pentru a înțel ege
mai bine rațiunea pentru care a avut loc o asemenea modificare, trebuie să
cunoaștem diferența dintre descentralizare și deconcentrare.

8
1.3.1.Centralizarea
Cent ralizarea , de reg ulă este forma ce concentrează ansamblul sarcinilor
administrative din teritoriul național în persoana statului, sarcini a căror
îndeplinire este asigurată prin intermediul unei administrații ierarhizate și
unificate, o administrație considerată birocratic ă”. ( (Alexandru, Bucur &
Cărăuș an, 2005:145)

1.3.2. Deconcentrarea
„Deconcentrarea , administrativă reprezintă o formă atentă a centralizării,
caracterizată prin transferul unor atribuții foarte limitate, aparținând
autorităților centrale, către organele d in teritoriu, ceea ce permite acestora să
hotărască în diverse probleme, sub controlul autorităților centrale. Ea
reprezintă o etapă intermediară între centralizare și descentral izare”. (C.Manda,
2001:181; Santai, 2002:313)
„Serviciile publice ale minister elor și ale celorlalte organe ale administrației
publice centrale din unitățile administrativ – teritoriale nu pot fi caracterizate
drept servicii publice descentralizate, ci doar servicii deconcentrate, pentru că
întrunesc condițiile deconcentrării”. (Sant ai, 2002:436)
„Servici ul public reprezintă organismul creat de stat, județ și comună ,
pentru a realiza o serie de sarcini în favoarea și pentru populația statului și a
subdiviziunilor sale administrativ -teritoriale, privind satisfacerea necesităților
de in struire , cultură, sănătate, învățământ, etc.”. (Prisăcaru, 1993:119)

1.3.3. Prefectul
„Prefectul conduce nu numai serviciile publice deconcentrate de la nivel
județean, ci și pe cele organizate la nivelul localităților. În calitate de
reprezentant al Guve rnului pe plan local, prefectul asigură legătura operativă
dintre fiecare ministru, respectiv conducător al organului administrației publice
centrale din subordinea Guvernului și conducătorul serviciului public
deconcentrat din subordinea acestuia. A treia calitate pe care o deține prefectul
este cea de, autoritate de tutelă administrativă pentru supravegherea respectării
legii de către autoritățile administrației publice locale ”. (I.Alexandru,
2008:311 -312)

9
1.3.4. Subprefectul
„Adjunctul prefectului sau subprefectul face parte din categoria înalților
funcționari publici. Până, la 1 ianuarie 2006 subprefecții îndeplineau, în
numele prefectului, atribuții în domeniul conducerii serviciilor publice
deconcentrate, al conducerii operative a instituției prefect ului, precum și alte
atribuții prevăzute de lege, după această dată, prin modificările normelor
legale, acesta a devenit titular al propriilor atribuții. Astfel, conturându -se o
anumită independență a activității acestora, dată de o mai bună coordonare a
instituției”. (I.Alexandru, 2008:311 -312)

1.4.Noțiunea de administrație

„Termenul de „administrație" desemnează unele compartimente
organizatorice din struc tura unei unități sau organ, ori activități ale acestora,
care nu au caracter productiv . Din punct de vedere etimologic, termenul de
„administrație” derivă de la latinescul „administrare” care se traduce prin „a
servi” și este în legătură cu „magister” care îl desemnează pe „stăpân” căruia i
se subordonează servitorul și, pe care acesta treb uie să -l slujească. „M inisteră”
înseamnă servitor, iar prepoziția „ad” înseamnă „la, către”. „Administer”
reprezintă slujitorul cuiva sau cel care execută ordinele”. (Pavelescu,
Moinescu, 2004 )
Societatea presupune un mod organizat de existență în comun a unor
indivi zi grupați în ansambluri mai mult sau mai putin persistente. Această
formă de organizare nefiind proprie numai lumii umane, ea regăsindu -se, în
grade diferite, si în lumea animală, la diferite specii.
Atât etologia cât și sociologia au confirmat faptul că, începând de la nive lul
unor specii inferioare, întâlnim forme de organizare comportamentală care se
aseamănă cu ceea ce în sfera umanului se numește familie, proprietate,
ierarhie, teritoriu comun, întrajutorare, altruism .
Societatea u mană se constituie d intr-un sistem de ordine , drepturi si
obligatii apartinând membrilor, acesteia și pot varia pentru diferite sub -grupuri
în cadrul comunității. Pentru a supravietui și a se dezvolta, comunitatea socială
trebuie să mențină integritatea un ei orientări cultura le comun împărtășite , (dar nu
în mod necesar uniform si unanim) de către membrii săi, ca bază pentru

10
identitatea socială. De regulă, se folosește termenul de societate pentru a
desemna întregul câmp de acțiune umană: sistemul social, or ganismul
comportamen tal, personalitatea ind ividului, mediul fizic și sistemul cultural
fiind principalele subsisteme ale societății.
Putem aprecia societatea ca fiind un sistem de relații stabilite între oameni
în procesul existenței și activității lor. Acest sistem este de terminat istoric și, în
cadrul său, r elațiile social economice ocupă un loc de baz ă. Dezvoltarea unei
societăți civilizate, cu principii sănătoase, implică o serie de reguli pe baza
cărora se pot organiza totalitatea ac tivităților acesteia.
„Regulile de ad ministrare a timpului, activităților de zi cu zi, de conviețuire
într-o societate în continuă dezvoltare au avut nevoie de o organizare
administrativă. Din aceste motive, administrația, este considerată de unii
cercetăt ori ca fiind lipsa haosului (definiți a lui Lundquist). Pe de altă parte alți
cercetători, precum Morstein Marx, dau o altă definiție administrației și anume
„ administrația este efectuarea unor operațiuni pentru atingerea unui scop
dinainte stabilit (1963) ”. (Czipri án, 2006:)

1.5. Scurt istoric a l administrației publice

Administrația publică poate fi definită ca activitatea de organizare și de
executare în concret a legii, cu caracter dispozitiv și prestator, care se
realizează în principal de organele administrației publice și în subsidiar și de
celelalte organe ale stat ului, precum și de organizații particulare și de interes
public.
„În sens modern, termenul de administrație presupune o activitate chibzuită,
rațională și eficientă de folosire a forțelor umane și a resurselor financiare în
scopu l obținerii unor rezultate . maxime cu eforturi cât mai mici. Administrația
constituie ansamblul organismelor care sub autoritatea guvernului sunt
chemate să asigure multiplele cerințe ale interesului genera l.
În sens formal, prin administrație publică se înțelege ansamblul autorităților
și instituții lor publice care realizează pe baza legii și în vederea executării
acesteia, o activitate cu un anumit specific acestea fiind : Preș edintele
României, Guvernul, ministerele si alte organe subordonate direct Guve rnului,
organe centrale de specialitate autonome, institu ții subordonate ministerelor:

11
organe locale de specialitate subordonate ministerelor conduse de prefect;
organe autonome locale ș i instituț ii subordonate acestora.
În sens material, funcțional , prin administrație publică, se înțelege
activitatea de organizare și executare a legilor de către autoritățile care compun
acest sistem în vederea satisfacerii intereselor generale, scop în care adoptă
acte juridice, organizează și asigură buna funcționare a s erviciilor publice și
execută anumite prestații către po pulație. Într -o formulare concentrată,
administrația publică poate fi definită ca ansamblul activităților Președintelui
României, Guvernului, au torităților administrative autonome centrale,
autorităț ilor administrative autonome locale și, după caz, structurilor
subordonate acestora prin care, în regim de putere publică se aduc la
îndeplinire legile sau , în limitele legii se prestează servicii publ ice.
Scopul și rațiunea administrației publice este ser virea interesului colectiv,
avându -se în vedere fa ptul că există cerințe pe care inițiativa particulară nu le
poate satisface și care sunt vitale pentru întreaga comunitate ”.
(http://www.scritub.com)
” În interpreta rea definiției date de către diverși cercetători se observă că
administrația publică se confundă cu ramura executivă a puterii, a guvernului,
sau cu politicul în general :
– „Davis Jr. (1974): Administrația publică este un proces complex prin care
se form ulează, se implementează, evaluează și se modifică politicile publice” ;
– „Grover Starling (1986): Administrația publică înseamnă tot ceea ce
urmează după rostirea ultimei prom isiuni electorale și bucuria nopții în care s –
au aflat rezultatele alegerilor” ;
– „Dwight Waldo (1955): Ideea principal ă a administrației publice este
acțiunea rațională, acțiunea rațională fiind acțiunea optimă pentru atingerea
unui scop stability” ;
– „Corson și Harris: Activitatea prin care se realizează scop urile și
obiectivele guvernului ”;
– „Pfiffner și Presthus: Administrația publică este preocupată de
implementarea valorilor politice ”;
– „Davis: Administrația publică se poate identifica cel mai bine cu ramura
executivă a guvernării ”. Prin definiția dată de căt re Morstein Marx se face un
compromis între cele două tendințe de abordare ale administrației publice,

12
acesta afirmând că: „administrația publică înglobează acele, institu ții,
organisme și grupuri de oameni, care desfășoară activități bine delimitate de
către guvernământ în scopul satisfacerii unor nevoi sociale determinate„”.
(Czipri án, 2006:)

13
Capitolul II

2.Structura organizatorică și bugetul în Instituția Prefectului
Județul Covasna

2.1.Conceptul de Finanțe publice

Finanțele publice constituie o componentă importantă a vieții social –
economice a fiecă rei țări, iar i mpactul lor asupra economiei naț ionale are
conotaț ii atât în proporț iile și distribuirile Produsului Intern Brut (P.I.B.), cât și
în modul concret de realizare acest ui proces.
Existenț a finanțelor publice est e indisolubil legată de existenț a statului care
are de îndeplinit funcț ii și sarcini importante în ce priveș te org anizarea și
conducerea activităț ii economico -sociale naționale, apă rarea independenței și
suverani tatea ță rii. În procesul procurării și repartiză rii resurselor financiare
necesare statului pentru a -și indeplinii funcț iile și sarcinile sale, se forme ază
anumite relatii sociale, de natură economică , și exprimă modul de repartizare a
unei parți din P.I.B . între diverse categorii sociale.
Prin urmare, finanțele reprezintă relațiile apărute în procesul de asigurare ș i
repartizare a fondurilor nece sare st atului exprimate în formă bănească
(valorică). Aceste relaț ii se concretizează în transferuri băneș ti de la agenți
economici, instituț ii și persoane fizice la bugetul st atului, de la bugetul de stat
către agenții economici, între instituții ș i chiar în interiorul unor struct uri
economice, cu prilejul formării sau utiliză rii diferitelor fonduri. De aceea,
există o deosebire clară î ntre finanțele publice și cele particulare, astfel: –
finanțele publice sunt asocia te cu resursele, cheltuielile, î mprumuturile, datoria
statului, unităț ile administrat iv-teritoriale și altor instituț ii de drept public.
Finanțele pr ivate cu prind resursele, cheltuielile, î mprumuturile, creanțele de
încasat și obligațiile de plată ale agenț ilor economici, băncilor, societăț ilor de
asigurare private.

14
2.2. Bugetul public și semnificația modernă a acestuia

Bugetul statului este un e lement component al finanțelor publice,
reprezentând o multitudine de operații și fluxuri financiare specifice de
importanță majoră.
Este cea mai importantă lege dezbătută anual de către forul legislativ, fiind
conceput ca și: sin teză a diferitelor opțiuni economico sociale și poli tice;
mijloc de manifestare al constrângerii financiare bugetare; instrument de
negociere cudiversele organisme financiare.
În urma analizei termenului de ”buget” a evoluției conceptului și abordărilor
acestuia de către diferiți a utori, definiția clasică s ună în felul următor:
„Bugetul de stat este o listă a veniturilor și cheltuielilor probabile ale
acestuia, înscrise și comparate în ideea balansării lor și supuse autorizării
Parlamentului. Fiind un document ce necesită autorizar ea puterii legislative,
bugetu l de stat are un caracter obligatoriu, încasarea veniturilor și efectuarea
cheltuielilor publice nefiind posibile decât dacă bugetul de stat a devenit lege
prin aprobarea lui de către Parlamentul țării”. (Lazăr, Inceu, 2000 )
„Rolul bugetului de stat se schimbă odată cu dezvoltarea industriei naționale
și dezvoltarea activităților economice, îndeosebi odată cu anii Marii Crize
Economice (1929 -1933), sectorul public începe să se dezvolte, statul adau gă la
cheltuielile sale de c onsum și cheltuieli de capital ( investiții în activități
economice). Astfel rolul statului crește ca redistribuitor al resurselor, al
veniturilor din economie și al rolului său intervenționist. Instrumentul principal
folosit fii nd bugetul statului ”.(Condor, Ghibănescu, & Bistriceanu,
2000: op.cit)
Prin intermediul bugetului, în multe țări, se redistribuie până la 40% din
Produsul Intern Brut. Statul folosește politicile bugetare pentru a atinge o serie
de obiective în domeniul economic și social astfel bugetul își lărgește sfera în
timp și spațiu.
” În acest sens, R. Muzelec (1993) susținea că” „bugetul modern este un act
intervenționist prin acțiunea veniturilor asupra structurii economice și
productiv prin cea mai mar e parte a cheltuielilor.” (R. Muzellec , 1993:45-46)

15
Bugetul de stat este, un instrument contabil și financiar, un act juridic și
unul politic deoarece este un act autorizat de Parlament, și de asemenea o
transpunere financiară a viziunii politice a execu tivului.
„Irene Rubin (1997) preciza că bu getul de stat este și un documen t politic și
acest lucru rezultă din faptul că:reflectă opțiunile generale ale cetățenilor, în
legătură cu serviciile publice pe care statul trebuie să le finanțeze acestora ca
membrii ai societății, plătit ori de impozite”. (Rubin, 1997: 27 -29)

2.3. Procesul bugetar

„Procesul bugetar este o succesiune de faze, etape, cu privire la elaborarea
proiectului bugetului, analiza și adaptarea lui, execuția bugetului și încheierea
acestuia precum controlul asupra tuturor acestor ope rațiuni.” (Finanțe și bugete
publice , Anul Universitar 2003 -2004: 29-30)

2.3.1. Elaborarea proiectului de buget

Această procedură începe la mijlocul anului, pentru ca până la sfârșitul
anului legea bugetară să poată fi aprobată. Este o fază îndelungată și presupune
o mulțime de calcule fundamentare, iar pentru aceasta, operațiunile se
desfășoară paralel la nivelul Minister ului Finanțelor, la nivelul organismelor
ce dispun de o bancă de date, de experți în materie și de informare temeinică
pentru a putea fundamenta proiectul de buget și acțiuni. Proiect care să reziste
în confruntarea cu cei care furnizează veniturile, cu c ei ce solicită resursele, cu
cei care îl dezbat și îl vor aproba.
Ministerul Finanțelor întocmește o schiță a proiectului de buget, pe ba za
datelor ce le deține, această schiță este adusă la cunoștiință guver nului și
miniștrilor, fiind un punct de plecare pentru a putea să -și fundamenteze
propriile bugete. La începutul lunii iunie, ministerele, instituțiile centrale,
administrațiile locale , organismele de asigurări și proiectări sociale, transmit
Ministerului Finanțelor, solicitările cu privire la modifica rea veniturilor și
cheltuielile în anul care urmează față de bugetul anului în curs.
Solicitările, se pot face numai în sensul majorării venitur ilor, și al reducerii
cheltuielilor.

16
Contradicțiile, neînțelegerile se analizează de către Ministerul de Finanțe și
prin intermediul guvernului se transmit comisiilor pentru buget, acestea fiind
organisme specializate pe lângă fiecare cameră a Par lamentului. De asemenea
tot prin intermediul guvernului rezultatul analizei în comisii ajunge la
ministerele ce au transmis aceste solicitări.
De aici fiecare dintre ele își fundamentează propria variantă a proiectului
de buget și ajung din nou la Ministe rul de Finanțe. La rândul său Ministerul de
Finanțe își fundamentează propria variantă și trece la c onfruntarea datelor
transmise de ministere, cu varianta proprie, iar dacă apar nepotriviri între cele
două variante, se derulează conferințe bugetare, inter ministeriale. În urma
modificărilor făcute în aceste conferințe interministeriale, proiectul de buge t și
proiectul de lege privind bugetul pe anul următor sunt prezentate spre analiză
guvernlui. După dezbaterea lui în guvern și definitivarea lui în momentu l în
care este însușit de către guvern, el devine proiect guvernamental.

2.3.2. Dezbaterea și aprob area proiectului de buget de către Parlament

Procedurile diferă de la o țară la alta. În unele țări, prim -ministrul sau
ministrul finanțelor, prezintă buge tul economic, în fața Parlamentului. În cele
mai multe țări, proiectul guvernamental, este înaintat mai întâi, comisiilor
speciale pentru buget, ale camerelor, camera deputaților și camera senatului.
Aceste comisii au deja configurația bugetului, și analiz ează proiectul de buget
și dacă e cazul pentru amendarea lui (introducerea unor modificări ).
În pri vința amendamentelor sistemul e diferențiat. De regulă aceste
amendamente le prezintă comisiile bugetare, dar pot fi propuse și de către
parlamentari sau gr upurile de parlamentari.
Regula: amendarea, în principiu, trebuie făcută în sensul majorări i
veniturilor sau reducerii cheltuielilor. După medierea neînțelegerilor, proiectul
de lege este prezentat spre dezbatere Parlamentului, situația fiind diferită, de la
o țară la alta. De exemplu, în Marea Britanie, proiectul de buget trebuie să fie
dezbătu t într -un număr fix de ședințe în Camera Comunelor, maxim 26.
În Franța proiectul de buget, trebuie analizat în Parlament și aprobat în 70
de zile. La noi, se stabi lește o dată limită până la care proiectul trebuie aprobat
și primit de Parlament (30 noiem brie).

17
Atribuțiile și competențele Parlamentului, în raport cu proiectul guvernului,
diferă de la o țară la alta. În Anglia nici un amendament nu are șanse să fie
validat da că nu este însușit de către prim -ministru. În SUA când este vorba de
acte majore cu implicații profunde pentru economie, această acțiune trebuie să
primească aprobarea Congresului.
Legea bugetului trebuie să fie supusă sena tului și până la urmă cu
amendamentele însușite să fie aprobată de Parlament. Aceasta dacă nu este
aprobată în timpul stabilit, soluțiile diferă de la țară la țară. În Anglia,
capitolele nedezbătute, neaprobate în cele 26 de ședințe, se consideră aprobate
așa cum au fost propu se de guvern. În Franța, dacă în cele 70 de zile, bugetul
nu e aprobat în întregul lui, dar nu e respins, aceste articole neaprobate intră în
acțiune pe baza de ordonanțe guvernamentale. Dacă în cele 70 de zile bugetul a
fost respins, trebuie prezentat un alt proiect.
La noi, după lege, guvernul poate să -și continue activitatea pe baza
vechiului buget, dacă noul buget nu e aprobat până în 30 noiembrie (dar nu mai
mult de 3 luni).

2.3.3 .Execuția bugetului

De execuția bugetului, răspunde prin lege, din parte a guvernului, ministrul
de finanțe. Acesta trebuie să repartizeze indicatorii din bugetul aprobat și să
transmită ”ordonatorilor de credite”, cifrele repartizate. Fiecare din aceștia au
conturi deschise, până acum la Banca Națională și la Banca Comerc ială, iar în
prezent la Trezoreria Publică (ca banca a finanțelor publice). Aceste conturi
sunt alimentate cu resursele bănești necesare derulării activităților repartizate.
În materie de execuție bugetară, se aplică principiul separării funcțiilor. Sunt
delimi tate exact atribuțiile organelor de dispoziție de cele ale organelor de
execuție. Dreptul de dispoziție aparține administratorilor sau ”ordonatorilor de
credite bugetare”. Pot exista trei tipuri de ordonatori de credite:
– ordonatori principali, miniș tri și con ducerea altor instituții centrale, aceștia
repartizează din bugetul global al ministrului;
– ordonatori secundari, sau terțiari, conducătorii instituțiilor din subordine,
aceștia repartizează indicatorii pe unități din subordine și dispun de bug etul
propriu;

18
– cei terțiari au drept de dispoziție în legătură cu folosirea creditului bugetar
primit.
Creditele bugetare – deși noțiunea de credit înseamnă împrumuturi ce sunt
rambursabile și cu dobândă, creditul bugetar este o alocație din partea statul ui,
o sumă aprobată și repartizată în contul instituției, aceasta putând face plăți
pentru destinațiile aprobate.
Partea importantă este respectarea autorizației dată de Parlament, adic ă
veniturile bugetului trebuie î ncasate, cel puțin la nivelul aprobat de Pa rlament,
iar cheltuielile se pot face cel mult până la nivelul aprobat. (Finanțe și bugete
publice, Anul Universitar 2003 -2004 )
Realizarea veniturilor în volumul aprobat este o obligație pentru cei ce
trebuie să le încaseze. Abuzurile fiscale nu sunt permi se, iar veniturile pot
sporii doar în condițiile legii. Efectuarea cheltuielilor în limita aprobată e un
drept al beneficiarilor disciplina fiind mai riguroasă. Banii de la buget nu pot fi
cheltuiți decât pentru acțiunile aprobate și în limite le aprobate.
Ca și organe de control sunt: Curtea de conturi, org anele Ministerului de
Finanțe, Corpul de control al P rimu lui-ministru etc.
Execuția de casă a bugetului înseamnă încasarea propriu -zisă a veniturilor și
efectuarea plăților în și din contul bugetului de stat. Aceste operații se pot face
prin cas ieriile Băncii Naționale și a altor bănci specializate, sau prin agenții,
casierii, proprii ale Ministerului de Finanțe sau într -un sistem mixt (bănci și
unități ale Ministerului de Finanțe).
Pentru ca disciplina b ugetului să fie respectată mai ales pentru partea de
cheltuieli, se va aplica principiul separării funcțiilor. Astfel la cheltuieli există
patru operațiuni care se efectuează, primele trei fiind de competența
ordonatorilor de credite iar a patra, a organel or de execuție – contabile, casiere.
1. Angajarea cheltuielilor trebuie să aibă la bază un temei legal și
înseamnă asumarea obligației de a efectua o plată în viitor, printr -un serviciu
adus instituției publice. Documentul legal în caz ul prestării de servic ii,
achiziționării de mărfuri contractul, în cazul plății salariilor pentru personalul
nou ordinul de angajare, sentința judecătorească pentru plata cuvenită terților.
2. Lichidarea este constatarea faptică și pe baza de document a
servi ciului efectuat și sta bilirea sumei ce urmea ză a fi plătită partenerilor
statului.

19
3. Ordonanțarea plății se face prin emiterea ordinului de plată, a
dispoziției de plată. Aceste documente au titlu executiv numai dacă poartă viza
de control financiar preventi v.
4. Plata propriu zisă este făcută de cătr e persoane angajate ca mânuitori
ai banului public (casieri, încasatori).
În domeniul veniturilor operațiile și atribuțiile sunt riguros precizate,
existând un proces de așezare și percepere.
– Așezarea cuprinde: identificarea și evaluar ea materiei impozabile,
stabilirea cuantumu lui impozitului, perceperea propriu -zisă prin emiterea
documentelor de încasare și încasarea propriu -zisă.
– Lichidarea presupune stabilirea sumei de încasat, a mărimii impozitelor
datorate. Obligația fiecărui c ontribuabil este înscrisă în evidențele fiscale.
Urmează emiterea documentului de încasare și încasarea p ropriu -zisă.
– La impozitarea indirectă proced urile diferă: – în cazul taxelor vamale,
așezarea, lichidarea și înca sarea se derulează în paralel; în cazul TVA -ului, se
stabilesc sume exigibile în raport cu nivelul propriilor vâ nzări, din care se
scade apoi TV A deductibil aferent cumpărărilor, calculu l făcându -se la nivelul
fiecărei luni.
În cursul anului Ministerul de Finanțe, prezintă rapoarte, Parlamen tului, cu
privire la execuția bugetului, iar la încheierea execuție i bugetului trebuie să se
întocmească contul de încheiere a exercițiului bugetar. În acest cont se reflectă
veniturile încasate efectiv, plățile efective și raportul dintre ele. Dacă la
încheierea acestuia există excendent bugetar de 3,50% din acesta trebuie să se
alimenteze fondul de tezaur, dacă se constată deficit bugetar să propună că ile și
resursele de acoperire, ale acestuia.

2.3.4. Controlul bugetar

Controlul este prezent în toate et apele procesului bugetar, există trei forme
de control bugetar: 1.Controlul organelor politice – exercitat de către
Parlament, acesta, se realizează în comisiile permanente de buget, cu ocazia
avizării sau res pingerii proiectului de buget.
„Controlul în camere”, cu ocazia dezbaterii și aprobă rii proiectului
guvernamental .

20
„Comisiile bugetare”, prin acțiunea de control, verifică mersul execuției
bugetului, iar la sfârșit Parlamentul analizează și aprobă contul de încheiere,
efectele controlulu i ulterior și verifică măsura în care executivul a respectat
autorizația dată.
2. Controlul administrativ – exercitat de către Guvern, prin organism e
specializate, Ministerul de Finanțe, prin control ierarhic în cadrul Ministerelor,
Instituțiilor și unităț iilor subordonate.
3. Controlul jurisdicțional – exercitat de către organismul specializat Curtea
de Conturi – exercită controlul gestiunilor bugetare la toți ordonatorii de
credite, urmărind toate documentele ce stau la baza gestiunilor mânuitorilor
banu lui public.

2.3.5. Sistemul bugetar

Sistemul bugetar, este forma organizatorică prin care se încasează veniturile
bugetului și are loc efectuarea cheltuielilor acestuia . Structura sistemului
bugetar, depinde de organizarea administrativă a statului. În Ro mânia, sistemul
bugetar se prezintă în două trepte:
– bugetul adminis trației centrale de stat – BACS;
– bugetele administrațiilor locale care există la nivelul jud ețelor,
sectoarelor, municipiilor, orașelor, comunelor.
În statele federale există un sistem buge tar cu trei etape: bugetul statului
federal; bugetul statelor membre ale federației, provincii lor, landurilor; bugete
locale.
Repartizarea veniturilor și cheltuielilor între aceste verigi se face în raport
cu atribuțiile ce revin acestora în realizarea acț iunilor publice, cu sarcinile ce se
cer finanțate.
În principiu, în bugetul administrației centrale se regăsesc cele mai
importante venituri și cheltuieli, iar în bugetele locale veniturile și cheltuielile
de importanță secundară. Importanța bugetelor loca le a crescut sub influența
factorilor demografici, economici și sociali, pentru a -și acoperi toate
cheltuielile autoritățile locale trebuie să -și procure veniturile de care au nevoie,
așadar în structura lor putem regăsii: venituri proprii; subvenții de ec hilibrare ;
eventuale împrumuturi .

21
Veniturile propri i – provin din impozite și taxe, ca și venituri fiscale, iar
veniturile nefiscale din administrarea domeniului local sau funcționarea unor
intreprinderi de subordonare locală. Situația impozitelor locale diferă de la o
țară la alta, în unele existând un s ingur impozit local, asupra proprietății, iar în
altele mai multe.
Subvenții de echilibrare – la noi îmbracă forma transferurilor stabilite din
bugetul administrației centrale către administrațiile județen e, și apoi precară,
până la nivelul comunelor – se acordă atât pentru cheltuieli de funcționare cât
și pentru investiții fiind o modalitate ce reflectă solidaritatea națiunilor cu
unitățile administrative mai defavorizate – pot fi subvenții în suma globală sau
pot fi subvenții speciale pe tipuri de acțiuni .
Împrumuturile locale de regulă sunt contracte de împrumuturi de la instituții
publice de credit, cu o dobândă mică, adesea simbolică, sau împrumuturi de la
alte bănci, cu dobândă negociabilă.

2.3.6. Principiile bugetare

Principiile bugetare sunt reguli privind domeniul bugetar. Ele se referă la
modul de înscriere în documentul bugetar al veniturilor și cheltuielilor, la
dimensiunea în timp, la modul de prezentare în structură a veniturilor și
cheltuieli lor, la modul de gestionare a resurselor buge tare, la nevoia ca datele
să ajungă la cunoștința contribuabililor, la încercarea de balansare a veniturilor
și cheltuielilor. ( Finanțe și bugete publice, Anul Universitar 2003 -2004)
Universalitatea bugetului : acest principiu dă bugetului dimensiunea sa în
spațiu, pe verticală, și stabilește modul de înscriere a veniturilor și cheltuielilor
statului în bugetul său. Acesta pretinde ca fiecare acțiune a statului, toate
veniturile și cheltuielile, să se înscrie în b uget cu suma lor totală și să nu apară
numai ca sold, astfel asigurându -se o transparență totală în domeniul bugetar.
Principiul unității bugetului : vine să întregească imaginea globală a
bugetului de stat, să dea ordine și claritate documentelor bugetare, acesta
conturează dimensiunea, în spațiu, pe orizontală, a bugetului. Conform acestuia
toate veniturile și cheltuielile statului, trebuie înscrise într -un singur document
și după o schemă unică.

22
Principiul anualității bugetului : acest principiu contureaz ă dimensiunea în
timp a bugetului de stat. El se referă la două probleme majore: a) anul bugetar –
în acest caz, anualitatea bugetară pretinde ca documentul bugetar să fie
întocmit în fiecare an și pe o perioadă de un an.
b) exercițiul bugetar – se refer ă la perioada de timp în care executivul
trebuie să asigure încasarea veniturilor și să efectueze cheltuieli autorizate de
către Parlament.
Principiul anteriorității : se referă la faptul că votarea și autorizarea
bugetului trebuie să intervină înainte de i ntrarea sa în vigoare.
Princi piul neafectării veniturilor : un venit odată încasat la buget se
administrează global fiind destinat acoperirii cheltuielilor privite în ansamblul
lor, nu se admite ca pentru o anumită cheltuială bugetară să se instituie,
încas eze și folosească un anu mit venit.
Principiul specializării bugetare : veniturile și cheltuielile bugetare se
înscriu și se aprobă în bu get pe surse de proveniență și categorii de cheltuieli,
grupate după natura lor eco nomică și destinația acestora.
Principiul realității bugetului : acest principiu pretinde ca veniturile și
cheltuielile să fie în așa fel evaluate încât să reflecte realitatea, să reflecte
necesitățile activității reale ce trebuie susținute bugetar și să reflecte resursele
ce realmente pot fi m obilizate prin buget pen tru susținerea acestor acțiuni.
Principiul echilibrului bugetului : reprezintă un document în care se înscriu
alături veniturile și cheltuielile statului, în vederea comparării și balansării lor
pentru fiecare an.
Echilibrul bugeta r presupune acoperirea c heltuielilor pe care le reclamă
acțiunile publice, pe seama veniturilor bugetare ordinare.
Deficitul bugetar, dublu pericol: pericolul ”bancrutei” pentru stat, situație în
care statul devine insolvabil și nu își poate onora obligaț iile.
Întreținerea inflației, pentru că statul se angajează la cheltuieli mari
nepro ductive, pune în circulație bani suplimentari fără ca pe piață să apară
bunuri și servicii, rezultând de a ici inflația.
În lume majoritatea țărilor, chiar și cele dezvoltate din punct de vedere
economic, se confruntă cu bugete deficitare.

23
2.4. Județul Co vasna

2.4.1. Specificul social , politic și cultural al județului Covasna

Pe teritoriul județului Covasna , unul dintre cele mai mici județe din țară,
cele mai vechi mărturii de locuire umană cunoscute aparțin paleoliticului
mijlociu (7000 – 8000 î.e.n.) de la Brăduț. La începutul celei de a doua epoci a
fierului se formează pe teritoriul Daciei uniuni tribale în care este cuprinsă și
populația geto – dacică de pe meleagurile județului Covasna. Aflat la răscrucea
drumurilor între apus și răsărit, t eritoriul județului atestă prezența, alături de
daci, a unor triburi migratoare – celți, avari, slavi, maghiari, pe cenegi, cumani
– după retragerea legiunilor romane, fapt do vedit de denumirea unor
străvechi localități (Covasna, Cernat, Ozun, Baraolt, Bib orțeni ).
Strămoșii maghiarilor secui s -au așezat pe aceste meleaguri în secolele 12 –
13 d.Hr., având propria lor org anizare teritorial -administrativă, numite
„scaune”, dealtfel Trei Scaune fiind și denumirea veche a județului Covasna.
Un moment important, d emn de menționat este toamna anului 1944 când a fost
eliberat orașul Sfântu Gheorghe de sub ocupația fascistă, iar în memoria
ostașilor armatei române, care și -au pierdut viața pentr eliberarea orașului, în
anul 1974 a fost dezvelit Monumentul Ostașului Ro mân.
În prezent populația județului Covasna, este formată din maghiari și români,
între care ponderea de 74 % o au locuitorii de etnie maghiară. Teritoriul
administrativ al orașului cuprinde cinci orașe, între care Municipiul Sfântu
Gheorghe, este reședință de județ, urmat în ordinea importanței lor de Tg.
Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului ș i Baraolt, la care se ad augă 40 de
comune. (Fig.1)
Județul Covasna este un potențial turistic valoros, datorită peisajului său
pitoresc bogățiilor de ape minerale, mofetelor, precum și existența unor
monumente istorice de artă și arhitectură. De o importanță deosebită în pe isajul
turistic al județului este Rezervația Naturală de la Reci care adăpostește unele
specii rare de plante ale declarate monumente ale naturii.
De asemenea este un județ cu vechi tradiții balneare, dispune de stațiuni
balneoclimaterice: Covasna, Balvany os, Ma lnas-Băi, Vâlcele, Șugaș -Băi,
Ozunca -Băi. Mai este numit și județul bisericilor fortificate (cetăți țărănești) și

24
a porților și stâlpilor de lemn, iar procesul de învățământ are o tradiție veche,
primele școli parohiale în limba maghiară apar în seco lul XV I, iar cele în limba
română în secolul al XVIII -lea.
În anii care au urmat revoluției din 1989, s -a produs un dezechilibru al
economiei județului , acesta cauzând o serie de probleme sociale fiind nevoie
de o reconversie econo mică în următorii ani .
„Până în anul, 1989, județul Covasna a fost un reper în industria
construcțiilor de mașini, aici amintim fabricile de aparataj auto, motoare
electrice, cutii de viteze sau fabrica de subansambluri auto din Sfântu
Gheorghe, care s -au închis pe rând. De asemenea, fabrica de țigarete din Sfântu
Gheorghe, cu o tradiție de peste 110 ani, a fost închisă în anul 2011.
Așa au dispărut de pe piață două branduri românești foarte cunoscute:
Carpați și Snagov”. (https://www.zf.ro/sp ecial/ )
Pentru refacerea și dezvoltarea echilibrată și durabilă a teritoriului județului
Covasna au fost demarate numeroase acțiuni de avizare a planurilor de
dezvoltare urbanistică, economice, și turistice.
Unul din planurile strategice menite să aducă prosperitate județului, este
planul de dezvoltare pentru anii 2015 -2020, numit planul „POTSA”, denumire
dată din respect pentru , comitele P otsa Jozsef , care a contribuit prin activitatea
sa la ascensiunea economică, socială și culturală a întregii regiuni, fiind o
personalitate cu reputație legendară a Comitatului Trei Scaune.
Județul Covasna este departe de a avea caracteristicile unei economii
dezvoltate , însă accesul la informație și dinamica fenomenului de urbanizare
din ultimul timp a atras după sine o creștere a gradului de dezvoltare din
majoritatea orașelor din județ.
Administrația publică locală , contribuie la îndeplinirea obiectivelor de
dezvoltare econ omică și socială, în funcție de capabilitățile logistice și
funcționale ale fiecărei instituți i în parte , cât și de aportul de competență legală
aferent ă domeniului incident , acestora.
Instituția Prefectului conform reglementărilor legale în vigoare nu poate
participa în nume propriu sau sub altă formă la implementarea programelor sau
proiectelor ce p resupun accesarea de fonduri europene, ori implicarea în
realizarea proiectelor de dezvo ltare economică, singura atribuție fiind
monitorizarea proiectelor derulate de către UAT -uri.

25
Instituția Prefectului urmărește modul de realizare în județul Covasna a
strategiei și obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și propune
adoptarea de măsuri corespunzătoare prefectului.

Sursa: https://pe -harta.ro/covasna Fig.1 / Harta Județului Covasna

2.5. Structura organizatorică a Instituției Prefectului Județul Covasna

Instituția Prefectului Județul Covasna, este organizată și funcționează ca
instituție publică cu personalitate juridică cu patrimoniu și buget propriu, și are
rolul de a îndeplini atribuț iile și pr erogativele conferite de art.123 din
Constituția României, republicată, Legea 340/2004, privind prefectul și
Instituția P refectului cu toate modificările și completările ulterioare.
Sediul Instituției Prefectului Județul Covasna, denumit Prefectură se afl ă în
municipiul reședință al Județului Covasna, respectiv municipiul Sfântu
Gheorghe, fiind situat în Piața Libertății nr.6.
Structura organizatorică a Instituției Prefectului se st abilește prin Hotărâre
a Guvernului, și s -a aprobat prin Ordinul pref ectului județului Covasna
nr.25/14.02.2017 .
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, și în această calitate
este garantul respectării legii și a ordinii publice la nivel l ocal și asigură

26
legătura operativă dintre fiecare ministru respectiv cond ucător al organului
administrației publice centrale din subordinea Guvernului și conducătorul
serviciului public deconcentrat din subordinea sa. În cadrul structurii
organizatorice ap robate s -au stabilit prin Ordinul sus menționat departamentele
specifice activității I nstituției Prefectului județul Covasna, precum și relațiile
de subordonare ale acestor structuri organizatorice .
Prin aplicarea programelor de reformă în administrația p ublic ă locală
Instituția Prefectului Județul Covasna (Fig.4) are r olul de -a asigura în
principal:
a) creșterea permanentă a calității și eficienței actului administrativ în
interesul cetățenilor;
b) asigurarea accesului liber și neîngrădit al persoanelor la orice informație
de interes public în condițiile reglementate prin Leg ea nr. 544/2001 privind
liberul acces la informațiile de intere s public și a normelor metodologice de
aplicare acestei legi aprobate prin H.G. nr. 123/2002;
c) personal c ompetent, operativ, capabil să simplifice circuitul
documentelor și să înlăture biroc rația, și care își desfășoară activitatea în
deplină concordanță și aplicare fidelă a normelor ce decurg din Codul de
conduită a funcționarilor aprobat prin Legea nr. 7/20 04;
d) așezarea în sfera preocupărilor zilnice , intereselor societății și ale tuturo r
cetățenilor;
e) promovarea proiectelor de acte normative care să urmărească crearea
cadrului optim pentru dezvoltarea autonomiei unităților administrativ
teritoriale și stimularea procesului de descentralizare a serviciilor publice;
f) cunoașterea și r espectarea cu strictețe a legislației și luarea de măsuri
ferme împotriva celor care o încalcă;
g) atragerea de fonduri și investiții în folosul admini strației publice lo cale.
Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și celorlal te
organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului,
organizate la nivelul județului Covasna. Activitatea prefectului se întemeiază
pe principiile: leg alității; imparțialității; obiectivității; transparenței; eficienței;
responsabilităț ii; orientării către cetățean.
Din punct de vedere structural Instituția P refectului Județul Covasna este
aprobată prin ordin al prefectului și are următoarea configurație . (Fig.2; Fig.3 )

27

Fig.2 / Organigramă prefect

Fig.3 / Organigramă subprefect
PREFECT
COMPARTIMENTUL
FINANCIAR -CONTABILITATE
AUDIT INTERN
COLEGIUL PREFECTURAL
CANCELARIA
PREFECTULUI
CORPUL DE CONTROL
AL PREFECTULUI
SUBPREFECT
Serviciul dezvoltare economică,
monitorizarea servicilor publice
deconcentrate, patrimoniu,
administrativ, achiziții publice Serviciul juridic, relații publice și
resurse umane
Serviciul public comunitar regim
permise de conducere și
înmatriculare a vehiculelor Covasna Serviciul public comunitar p entru
eliberarea și evidența pașapoartel or
simple Covasna
Compartimentul
patrimoniu și
administrativ Compartimentul
dezvoltare economică
și monitorizare
serviciilor publice
deconcentrate
Compartimentul achiziții
publice Compartiment verificarea
legali tății, contencios
administrativ, apostilă Compartimentul urmăririi
aplicării actelor cu
caracter reparatoriu
Compartimentul relații
publice, petiții, secretariat,
informatică Compartimentul resurse
umane, consiliere și etică
profesională, SSM

28
Scopul Instituției Prefectului este de realizare a cerințelor Guvernului în
teritoriul județului Covasna, precum și sprijinirea demersurilor legale sesizate
de cetățeni prin petiții, memorii, cereri și sesizări din partea lo cuitorilor
județului, și de către serviciile publice deconcentrate.
Politica Instituției Prefectului Județul Covasna (Fig.4), este de a da o nouă
dimensiune conceptului de „administrare” în sensul creșterii nivelului de
satisfacere a cerințelor cetățenilor prin asigurarea transparenței decizionale,
reducerea birocrației și îmbunătățirea continuă a serviciilor.
Misiunea Instituției Prefectului Județul Covasna este de a garanta aplicarea
și respectarea legii și a ordinii publice ca reprezentant al Guvernului pe plan
local, prin îndeplinirea atribuțiilor cu privire la: verificarea legalității actelor
administrative adoptate sau emise de autoritățile admin istrației publice locale,
contenciosul administrativ, gestionarea situațiilor de urgență și a măsurilor de
apărare care nu au caracter militar , realizarea politi cilor publice naționale și
europene, în beneficiul comunității.
Viziunea Instituției Prefectulu i Județul Covasna este de a deveni partenerul
de încredere al cetățenilor, instituțiilor și autorităților lo cale, județene pentru
îndeplinirea atribuțiilor legale, prin întărirea capacității de inițiativă a instituției
manifestată prin medierea tuturor factorilor la nivel județean și promovarea
valorilor culturale ale județului Covasna.

Fig.4 / Instituția P refectului Județul Covasna

29
2.6. Bugetul Instituției Prefectului noțiuni generale

Instituțiile publice sunt unități care în general nu desfășoară activități
productive, acestea au activități de conducere, îndrumare, coord onare și control
în domeniul administrației de stat. Serviciile prestate de ac estea au anumite
funcții în sfera justiției, procuraturii, apărării țării și în sfera acțiunilor social –
culturale .
Întocmirea bugetelor de venituri și cheltuieli, pentru instituțiile bugetare
care își desfășoară activitatea în sfera neproductivității, are ca obiectiv
principal determinarea resurselor financiare de care au nevoie acestea în
perioada următoare.
Politica bugetară se concretizează în bugetu l de stat , ea însăși este politica
veniturilor și cheltuielilor. Bugetul de stat se prezintă sub forma unei balanțe
economice în care sunt prevăzute și autorizate veniturile (sau încasările) și
cheltuielile anuale ale statului.
Bugetul nu este un act ce pr ovine de la un organ al autorităților de stat ci
cuprinde un ansamblu de indicatori de plan cu caracter aleatoriu în care sunt
înscrise veniturile și cheltuielile pentru o perioadă următoare. Bugetul de stat
este o previziune, deoarece conținutul lui este reprezentat prin cee a ce se
anticipează, în perioada respectivă, atât la venituri cât și la cheltuieli.
Cheltuielile bugetare reprezintă o parte a cheltuielilor publice care se
acoperă de la bugetul de stat, din bugetele locale și din bugetul asigurărilor
sociale de stat.
Veniturile bugetare reprezintă o parte din venituri le publice, acestea fiind
resurse financiare de care dispune o instituție publică pentru a -și acoperi
cheltuielile.
Bugetul public este instrumentul de programare, de executare și de contr ol
asupra rezultatelor execuției resurselor bănești ale societății și a modului de
repartizare și utilizare acestora prin cheltuieli publice, reprezentând ansamblul
documentelor din sectorul public, care formează împreună un sistem unitar de
bugete (Fig.5) .
Elabora rea lui presupune un anumit comportament al puterii publice,
înseamnă alegerea din mai multe variante, ținându -se seama de funcția de
bunăstare colectivă.

30

Fig.5 / Bugetul Public

Bugetul de stat
Bugetul asigurărilor
sociale de stat

Buget ele locale

BUGETUL
PUBLIC
Bugetele fondurilor
speciale

Bugetul trezoreriei
statului
Bugetele instituțiilor
publice autonome

Bugetele instituțiilor
publice finanțate
integral sau parțial din
bugetul de st at,
bugetul asigurărilor
sociale de stat,
bugetee locale și
fonduri lor speciale
Bugetele instituțiilor
publice finanțate
integral din venituri
proprii

Bugetul fondurilor
provenite din credite
externe contractate
sau garantate de stat
Bugetul fonduril or
externe
nerambursabile

31
Capitolul III

3. Compartimentul Financiar -contabilitate al Instituției
Prefectului -județul Covasna

Instituți a Prefectului -județul Covasna este organizată și funcționează sub
conducerea prefectului, în temeiul Constituției României, a Legii nr. 340/2004
privind prefectul și instituția pr efectului, republicată, cu modificările și
completările ulterioare și a Hotăr ârii Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea
unor prevederi ale Legii nr. 340/2004. Activitatea instituției se desfășoară în
temeiul atribuțiilor cu caracter specific, cuprinse î n acte norma tive: Legi, O.G. –
uri, O.U.G. -uri, H.G. -uri, Ordine ale MAI, Ordin ul Ministrului Finanțelor
Publice.
În sfera contabilității Instituția Prefectului J udețul Covasna își desfășoară
activitatea în temeiul: Legii nr.82/1991 legea contabilității; Legea nr.500/2002
privind finanțele publice; Ordinului nr. 1917/2005 pentru apr obarea Normelor
metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor
publice ; Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiun ile de
aplicare a Ordinului Ministrului finanțelor publice nr. 1792/2002 de aprobare a
Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata
cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea
anga jamentel or bugetare și legale.
Compartimentul Financiar -contabilitate î și exercită atribuții le specifi ce, în
conformitate cu prevederile legale, respectându -se principiile unei bune
gestiuni financiare . (Tabel 1)

1.
Organizează și
conduce
– evidența financiar – contabilă în conformitate cu Legea
nr. 82/1991 a contabilității, republicată și Ordinului nr .
1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor
publice, Planul de conturi pentru inst ituțiile publice și
instruc țiunilede aplicare; – evidența angajamentelor
bugetare și legale și asigură r aportarea acestora
conform Ordinului Ministrului finanțelor publice nr.
1792/2002 de aprobare a Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ord onanțarea și plata cheltuielilor
instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și
raportarea an gajamentelor bugetare și legale.

32
2. Propune – Ministerului Afacerilor Interne proiectul de buget ce
urmează a fi inclus în legea anuală a bugetului de stat.
3. Execută – indicatorii aprobați în bugetul de cheltuieli al Instituției
Prefectului.
4. Întocm ește periodic – dările de seamă periodice ale instituției potrivit normelor
legale, asigurând realitatea și exactitatea datelor
cuprinse în acestea.

5.

Întocmește lunar – situația monitorizării cheltuielilor de personal, pe care o
transmite Minister ului Afacerilor Interne;
– contul de execuție al instituției, pe care îl înaintează
Ministerului Afacerilor Interne;
– situația necesarului de credite bugetare pentru luna
următoare, pe capitole, titluri, articole și alineate, pe care
o înaintează Ministe rului Afacerilor Interne;
– ordinele de plată privind obligațiile salariale precum și a
plăților către furnizorii de ma teriale și servicii;
– statele de plată al drepturilor salariale cuvenite
personalului.

6.
Analizează -periodic modul de derulare a procesului investițional și
solicită ordonatorului principal de credite modificări
valorice ale creditelor repartizate p e obiective de
investiții, acolo unde este cazul
7. Execută – indicatorii aprobați în bugetul de cheltuieli al instituției
prefectului
8. Raportează – situația contribuțiilor la bugetul de stat și al asigurărilor
sociale
9. Urmărește – realizarea inventarierii anuale a patrimoniului instituției
și prezintă prefectului un raport asupra inventarului

10.
Asigură – înregistrarea cronolog ică și sistematică, prelucrarea și
păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară,
performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât
pentru cerințele proprii instituției prefectului cât și pentru
utilizatorii externi ( Guvern, M.A.I, furnizo ri, etc. – arhivarea
documentelor financiar -contabile.
11. Atribuții specifice –
Încasarea sumelor conform borderourilor centralizatoare
de la S.P.C.R.P.C.Î.V. Covasna și predarea acestora la
unitatea de Trezorerie locală – Restituirea taxelor
încasate er onat în conturile de venituri deschise de
instituția noastră la unitatea de Trezor erie locală –
Întocmirea ordinelor de plată pentru R.A. Administrația
Patrimoniului Protocolului de Stat, pentru Direcția Regim
Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehicu lelor
respectiv pentru Compania Națională “ Imprimeria
Națională S.A.„

33
– Întocmire a raportărilor săptămânale/ lunare pentru R.A.
Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, pentru
Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a
Vehiculelor res pectiv pentru Compania Națională
“Imprimeria Națională S.A.”.
Tabel 1 / Atribuții ale Compartimentului Financiar – Contabilitate

3.1. Bugetul de venituri și cheltui eli a Instituției Prefectului Județ ul
Covasna

Finanțarea Instituției Prefectului Județul Covasna se face integral de la
bugetul de stat. Bugetul instituției cuprinde următoarele categorii de capitole
bugetare și anume:
1. Cap. 51.01.03. – Autorități Publice și Acțiuni Externe
2. Cap. 61.50.00. – Ordine Publică și Siguranță Națională
Activitatea compartimentului financiar a vizat în principal: – gestiunea
rațională a mijloacelor financiare, materiale și umane prin fundamentarea,
elaborarea și executarea bugetului; asigurarea, în limita creditelor bu getare
deschise și aprobate, a bazei tehnico -mate riale și financiare necesare
desfășurării normale activității curente; respectarea riguroasă a disciplinei
financiar -bugetare privind destinația creditelor; legalitatea operațiunilor de
încasări și plăți, li mitarea a cheltuielilor de personal, materiale și servicii.

3.1.1. Metodologia de cercetare. Analiza comparativă a veniturilor și
cheltuielilor pentru anii 2018 -2019

În decursul anului financiar 2018, Instituția Prefectului Județul Covasna a
avut alocate credite bugetare pentru Autorități Publice și Acțiuni Externe –
desfășurarea activității curente , pentru Ordine Publică și Siguranță Națională,
respectiv pentru Referendum, și Centenar.
Pentru anul financiar 2019, Instituția Prefectului Județul Covasna a avut ,
alocate credite bug etare pentru desfășurarea activității curente, pentru Ordine
Publică și Siguranță Națională , pentru Referendum , și alegeri
Europarlamentare, respectiv pentru alegerile Preziden țiale.

34
Aceste credite fiind repartizate pentru Titlul I – Cheltuieli de personal,
Titlul II – Bunuri și Servicii, Titlul XI – Alte cheltuieli, respectiv Titlul XIII –
Active nefinanciare.
Datorită cerințelor neprevăzute, apărute pe parcursul anului Programul
anual de achiziții publice al Instituți ei pe anul 2019 a fost rea ctualizat î n 3
etape, iar cel al serviciilor publice comu nitare din subordine î n 4 etape.
(https://cv.prefectura.mai.gov.ro )
Utilizarea resurselor financiare, r espectarea riguroasă a disciplinei financiar –
bugetare privind destinaț ia creditelor, legalitatea operațiunilor de încasări și
plăți, o vom evidenția prin prezentarea următoarelor rapoarte , cu ajutorul
cărora se poate face o analiză comparativă a veniturilor și cheltuielilor
instituției în anii 2018 respectiv 2019. (Tabel 2;3;4;5)

ANUL 2018 – CAPITOLUL 51.01.03
Titlu Denumire Titlu Suma
buget
Titlul I Cheltuieli de personal 2.339,00
Titlul II Bunuri și Servicii 447,00
Titlul XIII Active nefinanciare 20,00
Titlul X Active nefinanciare (achiziție licențe) 20,00
Referendum Cheltuieli de personal, bunuri și servicii 665,00
Titlul I Cheltuieli de personal 605,00
Titlul II Bunuri și servicii 60,00
Centenar Cheltuieli de personal, bunuri și servicii 152,00
Tabel 2 / Autorităț i Publice și Acțiuni Externe

ANUL 2019 – CAPITOLUL 51.01.03
Titlu Denumire Titlu Suma
buget
Titlul I Cheltuieli de personal 2.576,00
Titlul II Bunuri și Servicii 454,00
Titlul XIII Active nefinanciare 93,00
Titlul XI Alte cheltuieli 12,00
Referend um Cheltuieli de personal, bunuri și servicii 182,00

35
Alegerile
Europarlamentare Cheltuieli de personal, bunuri și servicii 1.402,00
Titlul I Cheltuieli de personal 1.304,00
Titlul II Bunuri și servicii 98,00
Prezidentiale Cheltuieli de personal, bunur i și servicii 2.843,00
Titlul I Cheltuieli de personal 2.634,00
Titlul II Bunuri și servicii 209,00
Tabel 3 / Autorități Publice și Acțiuni Externe

ANUL 2018 – CAPITOLUL 61.01.50
Titlu Denumire Titlu Suma
Buget
Titlul I Cheltuieli de personal 1.499,00
Titlul II Bunuri și Servicii 84,00
Titlul XI Alte cheltuieli 2,00
Tabel 4 / Ordine Publică și Siguranță Națională

ANUL 201 9 – CAPITOLUL 61.01.50
Titlu Denumire Titlu Suma
Titlul I Cheltuieli de personal 1.722,00
Titlul II Bunuri și Servicii 102,00
Tabel 5 / Ordine Publică și Siguranță Națională

36
3.2. Ipotez e

În perioada analizată ponderea fondului de salarii din totalul cheltuielil or
pentru angajați este în creștere cu 10%, ca urmare a legislației salarizării
aplicate.
La capitolele bunuri și servicii (cheltuieli), analiza arată o creștere,
exemplu, la servicii precum, electrica și gaze naturale ca urmare a creșterii
prețului acestora , iar la carburanți ca u rmare a consumului mai mare.
În decursul anului financiar 2018, Instituția Prefectului , Județul Covasna, a
avut alocate credite bugetare pentru referendum, iar în 2019 pentru alegeri
europarlamentare, referendum și alegeri prezidențiale . Creditele alocate pentru
aceste activități , nu fac subiectul unei analize comparative, acestea fiind
utilizate pentru activități curente.

3.3. Concluzii

Prezenta lucrare, evidențiază rolul deosebit și importanța Instituției
Prefectului în cadrul sistemului administrativ, cât și în plan social, întrucât ea
vine în sprijinul demersului statului de apărare a drepturilor și intereselor
legitime ale cetățenilor.
Îndeplinirea atribuțiilor legale și a obiectivelor stabilite, variază în funcție
de capabil itățile logistice și funcționale ale instituției.
Activitatea compartimentului Financiar -contabil tate, s-a desfășurat prin
îndeplinirea atribuțiilor conform Legii c ontabilității 82/1991 republicată,
precum și a celorlalte acte normative în domeniu .
Tendinț ele actuale sunt de profesionalizarea instituției, astfel încât
activitatea să fie cât mai mult cu putință una obiectivă, urmărindu -se în
continuare atributul const ituțional de repre zentant local al Guvernului și de
garant al respectării și aplicării în te ritoriu a Constituției și legilor Statului
Român.

37

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru I., Bucur S., Cărăușan M., Drept Administrativ, Ed.
Luminalex, București, 2005 .
2. Bălan E., Prefectul și prefectura în sistemul administrației publice , Ed.
Fundației„România de Mâine”, București, 1997 .
3. Cocoș S., Toma M. & Pârvan Gh. , Breviar terminologic de drept roman,
Editura C.H. Beck, București, 2001 .
4. Condor I., Ghibănescu Gh., Bistricean u Gh. D ., Administrație Publică,
Ed. Accent, București, 2000 .
5. Czipri án K. L., Introducere în Studiul Administrației Publice , Editura
Accent, Cluj -Napoca , 2006 .
6. Lazăr D.T. , Inceu A.M. , Administrație Publică , Ed. Accent, Cluj -Napoca,
2000 .
7. Lazăr D.T. , Inceu A.M., Finanțe și bugete publice , Ed. Accent, București,
2000 .
8. Manda C., Cezar Manda , Dreptul colectivităților locale , Ed. Lumina Lex,
București, 2002 .
9. Matei L., Servicii Publice , Editura Economică, București, 2004 .
10. Muzellec R., Finances Publiques , Ed. Dallo z, Paris, 1993 .
11. Prisăcaru V., Tratat de drept administrative român , Editura Lumina Lex,
București, 1993 .
12. Pavelescu T., G. Moinescu , Drept Administrativ Român, Editura Titronic,
București, 2004 .
13. Rubin Iren S. , The Politicsof Public Budgeting: Getting and Sp ending,
Borrowing and Balancing , Chatham House Publishers, I nc., Chatan, NY , 1997 .
14. Satco E., Prefectura . Repere istorice locale , Ed. Junimea, 1995 .
15. Văcărel I., Bistriceanu Gh.D. , Bercea F., Finanțe Publice , Ed. A-V-a,
Ed. Didactică și Pedagogică, 2006 .
16. Waline M., Droit administrative , Paris, 1963 .
17. ***http://www.scritub.com/administratie/Definitie -Concept –
Terminologie52171387.php

38
18. ***https://cv.prefectura.mai.gov.ro/wp –
content/uploads/sit es/41/2020/02/Raport -de-activitate -pe-2019.pdf
19. ***https://cv.prefectura.mai.gov.ro/wp –
content/uploads/sites/41/2019/01/Raport -de-activitate -2018.pdf