Expunerea Continutului Si a Obiectivelor Principale ale Proiectului de Investiție

Expunerea conținutului și a obiectivelor principale ale proiectului de investiție

Încadrarea comunei Biharia este definită în planul de amenajarea teritorială a județului Bihor, aceasta având profil industrial, agricol și rol de cazare a activilor cu loc de muncă în municipiul Oradea(având în vedere că Zona Metropolitană a municipiului Oradea include comuna Biharia).

Asociatia METROPOLITANA ORADEA s-a constituit in data de 9 mai 2005 ca persoana juridica de interes public, avand caracter privat fara scop patrimonial, in baza legislatiei care atesta infiintarea organizatiilor asociative de dezvoltare comunitara ale unitatilor administrativ teritoriale din Romania.

Actul Constitutiv si Statutul Asociatiei au fost insusite de 9 localitati,  devenind astfel membri fondatori: municipiul Oradea si comunele limitrofe Biharia, Bors, Cetariu, Nojorid, Osorhei, Paleu, Sanmartin si Santandrei.

Obiectivele Zonei Metroplitane Oradea vizeaza:

Alinierea Zonei Metroplitane Oradea la standardele economice si sociale euro-atlantice, in consens cu cele nationale;

Instaurarea in Zona Metropolitana Oradea a unui climat de piata aliniat procedurilor competitionale internationale;

Cresterea coeziunii economico-sociale din Zona Metropolitana Oradea. 

Asociatia urmareste prin aplicarea strategiei sale de dezvoltare durabila, ca teritoriul Zonei Metropolitane Oradea, sa devina in perspectiva un spatiu urbanistic comun integrat. 

Asociatia Zona Metropolitana Oradea este membra a retelei europene a regiunilor si zonelor metropolitane METREX. 

Suprafața intravilană a comunei este de 604 ha iar cea extravilană 5000 ha.

P.U.G.-ul aferent comunei are în vedere, în mod special următoarele aspecte:

– stabilirea limitei intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate

construcțiilor;

stabilirea priorităților în organizarea și modernizarea circulației;

traseele și datele caracteristice ale circulației care urmează să se conserve,

să se modifice sau să se creeze (căi pietonale, căi rutiere, etc).

sistemul de rețele tehnico – edilitare;

reglementări privind amplasarea, destinația, regimul de înălțime a

construcțiilor și indicii de control, privind modul de ocupare și utilizare a

terenului;

zonele, siturile și obiectivele protejate sau care urmează să fie puse în

valoare din rațiuni de ordin istoric, arhitectural – urbanistic, artistic sau

peisagistic și stabilirea măsurilor ce se impun;

stabilirea de măsuri pentru protecția mediului natural și a celui construit;

reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea

surselor de poluare prin adoptarea de măsuri de protecție a mediului.

Planul propus vizează introducerea unei suprafețe de teren de 8900 mp, aparținând extravilanului localității Biharia în intravilan, în vederea construirii și dotării corespunzătoare a unei ferme de găini ouătoare.

Sursele documentare care au stat la baza elaborării proiectului sunt:

Planul Urbanistic General al comunei Biharia;

Anuarul Statistic al județului Bihor – anul 2009;

Memoriu de prezentare-PUZ cu regulament aferent pentru extinderea intravilanului, în scopul amplasării fermei de păsări, elaborat de către Birou individual de arhitectură Czriak Jozsef Levente

– Lista siturilor de importanță comunitară declarate pe teritoriul județului Bihor, conform ORDIN nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Descrierea proiectului

Terenul vizat este liber de constructii si se află in proprietatea SC SIMONZID SRL, conform extras C.F. 50902. nr. Cad. 50902.

Construcția va fi amplasată conform PLANULUI DE SITUAȚIE din proiectul nr. 144/2010 și conform reglementărilor Certificatul de Urbanism.

La elaborarea soluției pentru noile obiecte de investitie s-a ținut cont de reglementarile impuse prin certificatul de urbanism si de cerintele beneficiarului.

Ferma proiectata va fi situata in afara localitati Biharia, distanta cea mai mica de la ferma pana la primele case de locuit find de 1100 M. Activitatea fermei care va avea 75.000 de capete va fi asigurată de către personal specializat corespunzător.

Ferma propusa se va compune din urmatoarele funcțiuni desfasurate pe un singur nivel – parter :

Obiectiv 1: Hala pasari cu filtru sanitar (P+E)

Ac= 1625,00 mp; Ad=1915, 0 mp

Obiectiv 2: Hala pasari (P)

Ac = 1335,00 mp

Obiectiv 4: Bazin vidanjabil 2×10 mc

cu capac carosabil

Obiectiv 3: Depozit cadavre (P)

AC = 17,0 mp

Obiectiv 5: Cabina poarta (P)

Ac = 24,00 mp

Obiectiv 6: Platforma depozitare dejectii (P)

Ac = 381,00 mp

Obiectiv 7: Drumuri si platforme

Suprafata = 3485,0 mp

Obiectiv 8: Imprejmuire

L = 527.00 ml

Obiectiv 9: Post trafo 100 KV

Obiectiv 10: Silozuri de magazie furajere

Suprafața construită S= 3382 mp;

Suprafața desfășurată S= 3672 mp;

Suprafața de teren amenjajat cu spații verzi S= 1733 mp(19,47%)

Suprafața drumurilor și platformelor S= 3485 mp(42,52%)

propus: 38,01%

CUT propus: 0,41%.

Structura constructivă

Halele de producție 1 și 2

Structura metalică va fi realizată în variantă demontabilă cu stâlpi și grinzi cu secțiune variabilă, având la bază profile din gama Euro și profile sudate. Fundațiile vor fi realizate în variantă izolată sub stâlpi, legate cu grinzi de contur. În interiorul halei este prevăzută o platformă din beton armat.

Structura pereților și a acoperișului vor fi tip sandwitch. Panourile de perete vor fi dispuse pe interiorul stâlpilor, astfel încât in interiorul halei pereții vor avea suprafețe plane, foarte ușor de întreținut.

Atât pereții interiori și exteriori, cât și tavanul vor fi realizați din panouri de tip sandwitch, prinderea acestora de structură fiind realizata astfel încât elementele de structură și prinderile să rămână ascunse.

În coridorul de legătură, respectiv în blocul de deservire, pardoseala se va realiza ținând cont de normele referitoare la siguranța sanitar-veterinară.

Tâmplării – ferestre din PVC cu geam termopan și uși metalice termoizolante.

Se vor amenaja 2 grupuri sanitare, separat pentru femei și pentru bărbați, fiecare dotat cu următoarele:

-lavoar din porțelan sanitar

-vas de closet din porțelan sanitar cu rezervor de spălare

-sifon de pardoseală

Totodată, se vor amenaja două filtre sanitare, separat pentru femei și pentru bărbați, dotate cu câte un lavoar, un duș și un sifon de pardoseală.

2. Clădire care să adăpostească sala de necropsie și camera frigorifică pentru depozitarea mortalităților

Va fi realizată cu structură din zidărie, fundații din beton, continue sub pereți. Tâmplării – ferestre din PVC cu geam termopan și uși metalice termoizolante. Acoperișul va avea o șarpantă din lemn, învelitoare țiglă ceramică.

3. Clădire poartă, dotată cu centrală termică

Constructia propusa are regimul de inaltime parter avind structura de rezistenta realizata din zidarie de caramida asezata pe fundatii continue din beton. Planseul peste parter se realizeaza din lemn, conform detaliilor de executie. La partea superioara constructia se va inchide cu un acoperis de tip sarpanta din lemn ecarisat de brad, imbinarile realizindu-se prin chertare si solidarizare cu suruburi si cuie, avind invelitoarea din tigla.

– pardoselile vor fi in totalitate din gresie antiderapanta

– tavanul si peretii vor fi tencuiti cu mortar de var-ciment, peste care se vor aplica zugraveli in dispersit.

4. Bazin vidanjabil 2×10 mc

Va avea doua compartimente de cate 10 mc. Se va realiza ingropat, din beton armat cu plasa sudata si hidroizolata. Elementele din beton armat monolit se vor executa din beton de clasa C12/15; C16/20; și se va utiliza oțel beton de calitatea OB37, PC52 conform detaliilor și specificațiilor din planșele de execuție.

Din punct de vedere al protecției antiseismice conform Normativului P100/92 construcția a fost încadrată în zona seismică E având Tc=0,7; Ks=0,12 și clasa de importanță III.

5. Depozit de dejecții

Structura va fi o structură mixtă din beton și metal. Fundațiile vor fi continue sub pereți. În interior este prevăzută o platformă din beton armat. Acoperișul va avea structură metalică.

Personalul va fi format din 10 angajați: șeful de fermă și 9 îngrijitori.

Program de lucru:

– 7:00 h inspecția generală a păsărilor prin plimbare prin hală a muncitorilor de serviciu (și recoltarea cadavrelor, izolarea animalelor bolnave)

– furajare

– începerea recoltării ouălor de incubație

– 10:00 inspecția efectuată de șeful de fermă în fiecarei hală

– analiza patologică a animalelor separate/bolnave, necropsia cadavrelor adunate

– recoltarea ouălor din cuibare automate

– recoltarea ouălor din așternut

– ultima inspecție și administrarea de adaosuri furajere

– inspecția zilnică a echipamentelor și utilajelor de către șeful de fermă

Asigurarea utilităților

1. Agentul termic

Se va amenaja o microcentrală termică pentru asigurarea energiei termice necesare liniei de producție (cca 220 KW) și necesarului de căldură pentru încălzirea vestiarelor (cca 10 KW). Acest necesar de căldură se va asigura cu două cazane de încălzire centrală cu apă caldă de 115 KW, cu funcționare pe combustibil solid-peleți de lemn, alimentate automat.

Siguranța instalaților de încălzire centrală va fi asiguată de vase de expansiune închise și ventile de siguranță corespunzătoare montate pe cazane.

Circulația agentului termic va fi asigurată de câte două pompe de circulație (una activă, iar cealaltă de rezervă) corespunzătoare.

Reglarea instalației de încălzire centrală în funcție de temperaturile exterioare se va realiza cu un traductor de temperatură exterioară, care va comanda funcționarea pompei de circulație pentru încălzire.

Pe baza necesarului de căldură se aleg corpurile de încălzire din oțel compacte. Pe fiecare corp de încălzire se va monta un ventil cu dublu reglaj pe conducta de tur și robinet de retur.

Instalația de încălzire centrală se va realiza în sistem de încălzire bitubular, ramificat cu distribuție inferioară, cu circulație forțată. Diametrele conductelor instalației se vor determina în funcție de debitul orar de apă caldă (85/65 ºC), care circulă în fiecare ramură, pentru conducte de cupru. Pompele de circulație alese vor fi cu trei trepte de turație.

Reglajul instalației se va face de la distribuitoare și colectoare, precum și de la robinetele de la radiatoare.

Instalația interioară se va executa din conducte de cupru. Țevile de cupru vor fi îmbinate cu fitinguri, prin sudură capilară. Racordarea la armături, la distribuitoare, colectoare și la corpuri de încălzire se realizează utilizând mufe mixte sau cu racorduri olandeze din cupru.

Conductele sistemului de distribuție din clădire se pozează sub pardosela finită, din această cauză se vor acorda atenție deosebită probelor de etanșeitate a instalației.

Aerisirea instalației se va realiza la cazan și la ventilele de aerisire montate la fiecare corp de încălzire. Golirea instalației se poate realiza în centrală termică, la distribuitoare, la colectoare precum și la racordurile olandeze de la legătura de retur ale corpurilor de încălzire.

2. Alimentarea cu apă

Până la branșarea la rețeaua de alimentare a comunei, alimentarea cu apă rece se va realiza dintr-un foraj propus a se realiza, printr-o conductă cu diametrul 1¼˝, realizată din conductă de polietilenă de D=40 mm. La colțul de sud al fermei va fi amplasat căminul de apometru cu contorul de apă și robinetele aferente. De aici se vor alimenta cu apă cele trei clădiri ale fermei.

Necesarul zilnic de apă va fi aproximativ 15,2 mc, din care:

– apa tehnologică (adăpare și igienizarea adăposturilor)15 mc;

– grupurile sanitare: 0,2 mc, din care 0,08 mc apă caldă (4 persoane).

Din căminul de apometru se vor alimenta cu apă cele 2 clădiri.

Pentru asigurarea rezervei de apa tehnologică se vor amplasa în fiecare hală hală câte un rezervor, amplasat subteran, cu capacitatea de 2 mc.

Se prevede o rezervă și în filtrul sanitar-rezervor cu capacitatea de 1 mc.

Se vor asigura robinete cu plutitor montate pe conducta de alimentare. Din aceste rezervoare se va alimenta instalația de apă a liniei tehnologice prin intermediul a 3 hidrofoare corespunzătoare.

Pentru asigurarea apei calde menajere pentru lavoarele și dușurile din grupurile sanitare se va instala un boiler electric de 50 de litri la grupul sanitar într-o hală și unul de 100 litri în cealaltă.

3. Sistemul de canalizare

Având în vedere că în zona studiată nu există rețea de canalizare, apele uzate de la grupurile sanitare se colectează în bazine etanșe vidanjabile.

Se prevede un bazin de colectare vidanjabil, bicompartimentat cu capacitatea de 20 mc(2×10 mc). Din aceste bazine apele uzate vor fi transportate periodic la stația de epurare a orașului. La aceste bazine de colectare se vor evacua gravitațional apele uzate menajere de la grupurile sanitare printr-un sistem de canalizare exterioară. Conductele de canalizare exterioare vor fi executate din tuburi PVC tip G, montate în pământ cu pantele prevăzute în proiect. În punctele de racordare și la schimbări de direcție se vor prevede cămine de vizitare. Conductele de canalizare vor fi așezate pe un pat de nisip, așternut la fundul șanțului și se vor acorda atenție deosebită la umplerea șanțului pentru a nu deteriora conductele montate.

– canalizare tehnologică

Din procesul tehnologic nu rezultă zilnic ape uzate, ci numai la perioade de 14 luni, când se execută spălarea integrală a liniei tehnologice. Dejecțiile animaliere în ciclul de producție sunt evacuate în stare uscată, cu benzi transportoare. Apele uzate rezultate din spălarea liniilor tehnologice se colectează într-un bazin de colectare vidanjabil de cca 10 mc la hala existentă, Din aceste bazine apele uzate vor fi transportate la stația de epurare a orașului.

– instalații sanitare interioare

Conductele de apă rece și caldă proiectate vor fi executate din conducte de polipropilenă, montate îngropat. Conductele de canalizare orizontale vor fi montate sub, cu pante corespunzătoare. Aceste conducte vor fi executate din țevi PVC tip U, cu dimensiuni corespunzătoare. Conductele de polipropilenă, vor fi îmbinate prin termofuziune, utilizând fitinguri corespunzătoare.

Instalația sanitară se dimensionează pe baza echivalenților de debit și debite specifice de calcul.

– obiecte sanitare, armături, accesorii

Gradul de dotare cu obiecte sanitare s-a stabilit prin proiectul de arhitectură, și este corespunzător numărului de ocupanți și destinația clădirii, în conformitate cu STAS 1478-90.

4. Energia electrică

Alimentarea generală de bază cu energie electrică se va face la tensiunea de 20 KV din rețea electrică din zonă. Beneficiarul deja a comandat proiectarea și executarea branșamentului electric trifazat de medie tensiune. În cadrul acestui proiect se prevede un post de transformare aerian proprie de 20KV/0,4 KV, cu grup de măsură, puterea transformatorului având de 250 KVA. De asemenea, în cadrul acestor lucrări se vor alimenta tablourile electrice principale la cele trei clădiri, prin cabluri de energie pozate subteran.

Alimentarea de rezervă se va realiza cu ajutorul unui grup electrogen trifazat (cu motor Diesel) de puterea de 165 KVA, care va intra automat în funcțiune la întreruperea alimentării de bază.

Puteri cerute estimate pe clădiri:

– hala 1 – 40 KW, din care cca. 5 KW pentru iluminat și prize din vestiare și CT

– hala 2 – 55 KW, din care cca. 4 KW pentru iluminat și prize din depozit ambalaje și CT (inclusiv hidroforul),

– hala 2 – 70 KW, din care cca. 15 KW pentru alimentarea agregatelor de răcire din depozitul de ouă, 5 KW pentru iluminat și prize din depozite, vestiare, grupuri sanitare (inclusiv hidroforul și boilerul electric).

Din tabloul principal de la fiecare clădire se va alimenta linia tehnologică cu cabluri de cupru cu întârziere la propagarea flăcării de secțiune corespunzătoare, montate aparent. Tot din tabloul principal se va face distribuția prin disjunctoare difererențiale cu curent rezidual de max. 30 mA și disjunctoare magneto-termice la iluminatul și prizele de la spațiile anexe ale clădirilor. Tablourile electrice vor fi confecții tipizate echipate cu aparate miniaturizate modulate și vor avea grad de protecție corespunzătoare spațiuului unde se montează.

Instalația de iluminat va fi realizată cu:

– surse de lumină cu incandescență, montate în corpuri de iluminat tip aplică etanșă (IP54) de 60 W, montate aparent pe pereții exteriori la intrări

– surse de lumină tubulare fluorescente, montate în corpuri de iluminat în construcție etanșă tip AB-02-118, montate aparent deasupra oglinzilor în grupuri sanitare

– surse de lumină tubulare fluorescente, montate în corpuri de iluminat în construcție etanșă tip FIPA-1x36W, montate aparent în CT

– surse de lumină tubulare fluorescente, montate în corpuri de iluminat în construcție normală tip FIRA-2x18W, montate aparent în tavan la vestiare, sală de mese

– surse de lumină tubulare fluorescente, montate în corpuri de iluminat în construcție normală tip FIRA-1x36W respectiv FIRA-2x36W montate aparent în tavan la spațiile de depozitare, coridoare, etc.

Tehnologia de creștere

Pentru creșterea găinilor de reproducție se va folosi sistemul intensiv de creștere în baterii îmbunătățite, bazat pe cicluri tehnologice cu o durată de 58-63 de săptămâni.

Principiul de functionare al halei de productie este: “Totul plin – Totul gol”. Popularea se face cu gaini rase usoare la varsta de 16-18 saptamani. Ciclul de ouat al gainilor este de 56-61 saptamani incepand cu saptamana 18 de viata.

La incheierea ciclului de ouat, gainile sunt livrate la un abator specializat pentru sacrificare. Urmeaza perioada de “Vid Sanitar”, in care, timp de 2-3 saptamani, hala si echipamentele sunt curatate si dezinfectate prin procedee mecanice si chimice.

Găinile sunt cazate în așa numitele baterii de creștere, acestea fiind cuști familiale de 60 de găini echipate cu toate accesoriile necesare pentru a menține bunăstarea animală:

– 750 cm2 din suprafață utilă pentru fiecare găină, din care 600 cm2 suprafață utilizabilă

– cuibar pentru ouat

– covoraș tip așternut care să poată fi ciugulit și zgâriat

– stinghii adecvate pentru odihnă care să asigure cel puțin 15 cm/găină;

– jgheab de furajare care să poată fi folosit fără restricție 12 cm/pasăre

– adăpători tip picurători suficienți pentru întregul grup de păsări

– pentru a se facilita inspecția, introducerea și depopularea găinilor, coridorul între rândurile de baterii este de minimum 90 cm și primul etaj se află la mai mult de 35 cm față de pardoseală

– ficare cușcă este echipată cu dispozitiv de scurtare a ghearelor.

Furajul combinat este aprovizionat prin camioane și depozitat pentru consumul mai multor zile în silozurile metalice de furaj. În aceste silozuri furajul își menține nealterate proprietățile, fiind închis etanș. Din siloz furajul este preluat de către transportoare tip șnec până în hală unde la orele stabilite prin programul de calculator se relizează furajarea găinilor. Lanturile din jgheaburile de furajare aduc în fața găinilor cantitatea dorită de furaj. Adăparea se relizează printr-un sistem de tubulaturi la nivelul cuștilor, echipate cu picurători speciale. Pasărea are acces oricând la cantitatea dorită de apă fără restricție, picăturile risipite accidental fiind colectate în cupe montate sub picurători, pentru a nu crea un mediu umed în hală.

În activitățile de furajare/adăpare nu este nevoie de intervenție umană, procesele sunt complet automatizate.

Ouăle depuse de găini în cuibarele speciale din cadrul cuștilor familiale cad pe o bandă colectoare, de pe care sunt apoi transportate prin intermediul elevatoarelor pe conveiorul de ouă care le aduce direct pe masa de sortare/ștampilare.

Benzile de ouă sunt echipate cu sisteme speciale de protecție a ouălor menite să reducă la minim pierderile tehnologice. În fluxul de colectare a ouălor omul intervine doar la punctele sortare/ambalare, care sunt efectuate semiautomat, colectarea fiind complet automată.

Dejecțiile rezultate de la păsări sunt colectate de benzi din PVC montate sub fiecare etaj. Pe aceste benzi dejecția este uscată prin intermediul sistemului de uscare a dejecțiilor. Acesta este format dintr-un amestecător de aer care preia aer cald din hală, îl amestecă cu aer proaspăt de afară și îl direcționează printr-un sistem de tubulaturi spre benzile de dejecții de pe toate rândurile și etajele pe toată lungimea halei. Astfel dejecția este adusă la o umiditate de doar 35-40%, ceea ce elimină total emisiile de amoniac și mirosurile neplăcute. Benzile de dejecții sunt raclate la 5-7 zile, dejecția cade pe o bandă transportoare care o duce direct în depozitul de stocare, care are o autonomie de 6 luni.

După maturare, poate fi flosită ca fertilizant agricol și este livrată beneficiarilor-producători agricoli pentru a fi folosită ca ingrășământ natural.

Stocarea și livrarea se pot face și în saci de plastic, dejecția fiind uscată. Personalul fermei nu trebuie să manevreze dejecția decât la livrare, procesul de uscare, evacuare și stocare fiind complet automatizate.

Ventilația în hale este deasemenea complet computerizată, asigurându-se temperatura, umiditatea și aportul necesar de aer proaspăt cu ajutorul elementelor de admisie aer și a ventilatoarelor comandate de un calculator central. Aerul din hală și din jurul halei este menținut în permanență proaspăt și lipsit de miros sau praf.

Instalația de iluminat este integrată în baterii, ea asigură o iluminare uniformă pe toată înălțimea bateriei și intensitatea poate fi reglată în funcție de necesități.

Vizitarea zilnică a halei se relizeză cu ajutorul unor platforme speciale care circulă pe jgheaburile de furaj ca pe un sistem de șine, astfel accesul la fiecare cușcă în parte se face fără efort.

Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în situația neimplementarii planului sau programului propus

Ferma proiectata va fi situata in afara localitati Biharia, distanta cea mai mica de la ferma pana la primele case de locuit find de 1100 M.

Se învecinează cu terenuri agricole în părțile de nord, est și vest, respectiv cu drumul Biharia-Cetariu, spre sud, drum comunal din care se va face și accesul în fermă.

Terenul vizat este liber de constructii si se află in proprietatea SC SIMONZID SRL, conform extras C.F. 50902. nr. Cad. 50902.

Terenul cu numărul cadastral 50902, în suprafață de 8900 mp este definit prin următoarele coordonate stereo:

Tabel nr. 2.1

Din punct de vedere geotehnic, terenul se încadrează în categoria pământurilor bune și foarte bune de fundare conform normativului C29/85-BC 8/85, zona sudică a terenului poate fi încadrată la pământuri slabe de fundare.

Adâncimea până la care se resimte înghețul și dezghețul, în sol este de 0,80m, conform STAS 6054/77

Condițiile optime de fundare vor fi stabilite la elaborarea studiului geotehnic, după ce vor fi cunoscute rezultatele determinărilor geotehnice de laborator. Capacitatea portantă a terenului va fi de asemenea calculată după cunoașterea caracteristicilor geotehnice ale acestor pământuri.

Aspecte relevante ale evoluției probabile a mediului în cazul neimplementării planului

Calitatea apei

Neimplementarea proiectului nu va afecta calitatea apei din zona de interes.

Calitatea aerului

Arealul unde urmează a fi construită ferma de creștere suine este reprezentat din terenuri agricole și fânețe. În zonă se practică creșterea animalelor în sistem intensiv; în localitatea Cauaceu funcționează un complex de creștere a suinelor.

În cazul neimplementării proiectului, asupra calității aerului nu vor interveni modificări.

Zgomotul și vibrațiile

Amplasamentul fermei într-o zonă de terenuri agricole și fânețe, face ca nivelul de zgomot să nu se modifice în cazul neimplementării proiectului.

Calitatea solului

Zona este puternic antropizată, în prezent terenul amplasamentului are

drept folosință terenuri agricole pe care predomină monoculturile.

Apreciem că în varianta neimplementării proiectului, calitatea solului din zona de interes nu ar avea o evoluție pozitivă în timp,decât în situația în care pe terenurile agricole s-ar practica rotația culturilor și nu ar mai fi utilizate în exces pesticidele și îngrășămintele chimice.

Starea florei și faunei

În zona de amplasament a investiției se resimte influența monoculturilor, care atâta timp cât vor exista, vor influența compoziția vegetației.

In aceste condiții, terenul nu va putea evolua spre un ecosistem natural, suferind tot timpul influențe antropice diverse cum ar fi; pășunat, vânătoare, braconaj, agricultură intensivă, ierbicide, fungicide etc).

Se estimează că numai dacă s-ar renunța la monoculturile din zona și

s-ar renunța și la pășunat, pe o perioada de mai lungă de timp, se vor putea

produce schimbări majore în acest ecosistem.

În absența implementării proiectului, vegetația ierboasă a zonei vizate nu ar avea o evoluție pozitivă în timp, decât în situația în care s-ar practica o agricultură mai puțin agresivă.

Starea monumentelor naturale și istorice

In zona amplasamentul și în vecinătatea acestuia nu sunt situate monumente ale naturii și monumente istorice.

În prezent terenul este în extravilan și are destinația de teren agricol.

Situația economică și socială, starea de sănătăte

Neimplementarea proiectului va genera un impact potențial negativ asupra situației economice a locuitorilor zonei, în ceea ce privește crearea de locuri de muncă temporare sau contribuția la veniturilor primăriei locale.

Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

Elemente de geografie

Comuna Biharia se găsește în România, în partea de vest a județului Bihor, pe șoseaua națională Oradea – Satu-Mare, delimitată la nord de comuna Tămășeu, la sud de Dealurile Oradiei, la est de comuna Cetariu, la vest de comuna Borș.

Se găsește pe malul stâng al pârâului Cosmo, afluent al Barcăului, la nord de Oradea (la 14 km). Este traversată de calea ferată și de drumul județean 191 Biharia – Marghita. Suprafața totală a comunei este de 109,26 kmp, cu un total de 3914 locuitori ai localităților componente Biharia și Cauaceu.

Din suprafața totală 90% este câmpie, iar 10% dealuri.

Câmpia Crișurilor poate fi divizată în două părți: câmpia înaltă și câmpia joasă. Comuna Biharia se găsește pe câmpia înaltă. Câmpia înaltă a luat naștere prin sedimentare și eroziune și are o mică pantă de la est spre vest.

Localitatea propriu-zisă se găsește la punctul de întâlnire a dealului cu câmpia. Dealurile ce se întind spre est sunt deosebit de bune pământuri viticole.

Luminișurile sunt folosite ca teren pentru arat sau pentru pășune. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, grădinăritul.

3.2. Elemente de geologie

Încadrarea geomorfologică a terenului aparține reliefului de câmpie din partea de vest a Apusenilor.

Structura geologică constă din nisipuri și marne panoniene interceptabile în jurul adâncimii de 8,00-10,00m peste care s-au sedimentat nisipuri cu pietriș mic iar peste acestea sunt pământuri argiloase , de colorit cenușiu, cuaternare.

3.3 Grad seismic

Întreaga regiune ca de altfel toate cele în care predomină sedimentele prezintă un grad scăzut de seismicitate,știut fiind că rocile sedimentare nu acumulează energii telurice mari și nici tensiuni și dezechilibre în acest sens.

Amplasamentul se află în zona seismică de calcul F, conform P100/92, cu coeficient Ks=0,08. Perioada de colt Tc=0,7 secunde, terenul la săpăturile pentru fundații se încadrează conform normativului Ts/81 la „teren tare”

3.4. Elemente de hidrogeologie

Zona este alimentată cu apă de izvoarele ce izbucnesc de pe dealuri, pârâul Cosmo, precum și ramura denumită Crișul Mic ce se desprinde din Criș.

Pârâul Cosmo străbate comuna din direcția SE spre NV pe o lungime de 5 km.

Apa subterană a fost identificată la adâncimi variabile, astfel partea stângă a perimetrului studiat prezintă un prim nivel hidrostatic la 3,00m adâncime , în timp ce în partea dreaptă a terenului, nivelul apei subterane a fost identificat la adâncimea de 2,00m.

3.5 Climatologia și calitatea aerului în zona amplasamentului

3.5.1 Clima

Caracteristicile climei sunt influențate în general de circulația atmosferei,a maselor de aer,de poziția geografică și de particularitățile reliefului.

Teritoriul județului Bihor este în domeniul de influență al circulației vestice,care transportă mase de aer oceanic umed,se caracterizează printr-un climat temperat-continental moderat.

Din punct de vedere climatic, regiunea este incadrata in provincia climei continentale moderate, fiind situata la limita a doua subprovincii climatice: clima de stepa si clima de dealuri.

Caracteristicile principale ale acestei provincii sunt redate sistematic in tabelul nr. 3.5.1.1:

Clima zonei este continental temperată, cu influențe oceanice.

Temperatura medie anuală rezultată în urma observațiilor mai multor ani este de 10,3°C.

Precipitațiile atmosferice sunt caracterizate prin varietate care din cauza așezării geografice sunt atinse de o influență oceanică, a cărei medie anuală este de 560 mm.

3.6 Vegetația și fauna

Vegetația zonei a suferit transformări esențiale ,marcate de o restrângere accentuată .în urma defrișărilor și desțelenirilor.Înainte de intervenția omului,în zonă se întindea silvostepa în câmpia joasă și pădurea de stejar în câmpia de glacisuri.

Câmpia Crișană face parte din regiunea geobotanică vestică,districtul Șesul Crișurilor,caracterizată prin ecosisteme balcanice(cu cer și gârniță) și central-europene(stejar).

Pădurea se compune din cer și gărniță,la care se adaugă frasin ,carpen,arțar tătăresc,jugastru,ulm,păr pădureț,tei.În cadrul luncilor mari,pe grindurile înalte rar inundabile,există și stejar pedunculat.

Stratul arbustiv al pădurilor de cer și gârniță este format din :păducel,lemn căinesc,măcieș,corn,iar stratul ierbaceu din specii de Carex,Poa,etc.

În luncile propriu-zise apar zăvoaie discontinui în care locurile mai înalte sunt ocupate de plop,cele joase de sălcii și anini.Stratul arbustiv din zăvoaie este compus din :sânger,crușin,lemn câinesc,măcieș,soc negru.

Pajiștile din zona silvostepei au fost reduse aproape total.Pajiștile din lunci sunt variate ,după cantitatea și perioada de umezeală ; pe zone mlăștinoase domină Poa Trivialis ,pe cele joase și umede Agrostis Stolonifera,pe cele rar inundabile Poa Pratensis,Trifolium sp.

Pajiștile de sărături au o mare varietate de dispunere a vegetației,mai ales concentrică,sau în fâșii și cu discontinuități.Pe porțiunile cele mai sărate pot apare eflorescențe saline,cu Salicornia Herbaceea,pe locurile mai înalte ,Artemisia Maritima ,iar în jur ,Festuca pseudovina.

Dintre elementele floristice specifice zonei deluroase a piemontului estic al Munților Apuseni ,în perimetrul analizat vegetează specii cultivate din genul:Rosa sp.-în spațiile verzi amenajate și cultivate cu gazon (Lolium sp) și specii ierboase,perene,din flora spontană ca de exemplu genurile:Taraxacum officinale,Plantago sp.,Tilia sp.,Salix sp.,Amphora sp.,Thuya sp.,Juglans sp., și numeroase specii de graminee spontane și cultivate pe spațiile amenajate ,dar restrânse ca suprafață.În urma observațiilor apreciem că toate au habitus normal și nu prezintă simptomalogie specifică de impact cu emisii toxice ,poluante.

Din punct de vedere zoogeografic,zona studiată se află în Provincia Panonică și posedă o faună europeană,euro-siberiană și palearctică,însă cu multe animale de câmpie:popândăul(Citellus citellus),hârciogul(Cricetus cricetus),ciocârlia(Alauda arvensis), ciocârlanul(Galerida cristata), mărăcinarul(Saxicola rubetra) și cioara de semănătură (Corvus frugileus).

În pădurile de foioase trăiesc :

-mamifere :veverița(Sciurus vulgaris), vulpea (Canis Vulpes),jderul (Martes martes),dihorul (Mustela putorius), cerbul lopătar(Dama dama),căprioara(Capreolus capreolus),mistrețul(Sus scrofa), șoarecele de pădure (Apodemus silvaticus);

-păsări:gaița(Garrulus Glandarius),coțofana(Pica pica),mierla (Turdus philomelos), cucul (Cuculus canorus),specii de pițigoi (Parus sp.), aușelul(Regulus sp.), ciocănitori (Dentrocopus sp.,Picus sp.,Dryocopus sp.),uliul porumbar(Accipiter gentilis),uliul păsărar (Accipiter nisus),ciuful de pădure(Asio otus),huhurezul mic(Strix aluco);

-amfibieni:salamandra (Salamandra sp.),broasca râioasă brună (Bufo sp.),broasca râioasă verde(Bufo viridis),etc.

În spațiul care face obiectul prezentului studiu nu am întâlnit specii de importanță comunitară, atât terenul cât și parcelele limitrofe având în exclusivitate folosință agricolă.

4. Probleme de mediu existente relevante pentru investiție inclusiv, în particular, cele legate de orice zona care prezintă o importanta specială pentru mediu, cum ar fi ariile de protecție specială avifaunistica sau ariile speciale de conservare <LLNK 12000 236180 301 0 47>;

Județul Bihor deține 64 de arii naturale de importanță națională: categoria III și IV UICN – Uniunea Internaționala pentru Conservarea Naturii din care 61 arii naturale menționate în Legea Nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III – a zone protejate și 3 arii naturale menționate în H.G. nr. 2.151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Arii protejate

64 arii naturale protejate declarate la nivel național dintre care:

28 dintre ele incluse în Parcul Natural Apuseni

9 atribuite în custodie (conform Ord. 494/2005)

17 fără custozi

13 arii naturale protejate declarate la nivel județean

Categoriile de arii protejate (dintre cele declarate la nivel național):

3 monumente naturale geologice și geomerfologice;

18 monumente naturale speologice;

1 rezervație naturalǎ geologicǎ și geomerfologicǎ;

3 rezervații naturale speologice;

13 rezervații naturale botanice;

16 rezervații naturale mixte;

8 rezervații naturale paleontologic;

2 rezervații naturale zoologice.

Categoriile de arii protejate declarate la nivel județean:

1 rezervație naturalǎ zoologicǎ;

1 rezervație naturalǎ geologicǎ și geomerfologicǎ;

11 rezervații naturale botanice (parcurile dendrologice).

Rețeaua ecologicǎ europeanǎ „Natura 2000” cuprinde 30 de situri:

24 situri de importanțǎ comunitarǎ (SCI) validate si aprobate prin Ordinului MMDD nr. 776 din 2007;

6 situri de importanță avifaunistică () conform Hotărârii nr. 1284/2007

17 propuneri SCI se suprapun peste arii protejate

4 propuneri care se suprapun peste arii protejate.

Terenul studiat nu se suprapune peste nici una dintre aceste zone de interes, din punct de vedere al conservării biodiversității.

5. Obiectivele de protecție a mediului, stabilite la nivel național, comunitar sau internațional, care sunt relevante pentru plan sau program și modul în care s-a ținut cont de aceste obiective și de orice alte consideratii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului;

Starea actuală a factorilor de mediu

În ședința grupului de lucru, pe baza situației existente descrisă în capitolele planului, s-au reliefat problemele de mediu relevante pentru proiect

Acestea sunt :

1. Factor de mediu- ape de suprafață și ape subterane

Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă- racordarea fermei la sistemul centralizat de alimentare cu apă al comunei;

realizarea de sisteme locale etanșe de colectare a apelor uzate menajere și tehnologice,cu posibilitate de vidanjare;

realizarea platformei de stocare a dejecțiilor astfel încât să se asigure protecția acestor factori de mediu.

2. Factor de mediu- aer

Dotarea halelor de creștere cu sisteme de ventilație care să asigure dispersia optimă a poluanților atmosferici: NH3, H2S, etc.

Încălzirea spațiilor interioare să se realizeze prin sisteme de ardere moderne, cât mai puțin poluante;

Amplasarea halelor de creștere astfel încât eventualele mirosuri neplăcute să nu afecteze rezidenții din comună.

3. Factor de mediu-sol și subsol

realizarea de sisteme locale etanșe de colectare a apelor uzate menajere și tehnologice,cu posibilitate de vidanjare;

realizarea platformei de stocare a dejecțiilor astfel încât să se asigure protecția acestor factori de mediu.

4. Deșeuri

colectarea selectivă a deșeurilor și depozitarea lor în condiții adecvate fiecărui tip de deșeu;

păstrarea în condiții de maximă siguranță a deșeurilor periculoase:

instrumentar medical uzat și mortalități;

încheierea de contracte cu agenți economici autorizați pentru gestionarea corectă a fiecărui tip de deșeu.

5. Resurse naturale

centrala termică preconizată a se realiza va funcționa pe bază de peleți, deci nu se pune problema consumului suplimentar de resurse naturale.

6. Biodiversitate

Terenul care face obiectul planului are în prezent destinație agricolă și a suferit intervenții antropice, în urma cărora actualmente nu se regăsesc pe amplasament specii care să necesite adoptarea de măsuri de conservare. De asemenea, această suprafață de teren nu constituie habitat

pentru speciile de importanță comunitară enumerate în anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE (mamifere, amfibieni și insecte).

Obiectivele de protecția mediului stabilite în ședința grupului de lucru, în comparație cu obiectivele la nivel național, comunitar sau internațional și modul în care s-au avut în vedere la elaborarea planului

Obiectivele și măsurile propuse în cadrul grupului de lucru sunt redate în tabelul nr. 5.1:

Tabel nr. 5.1

6. Potentialele efecte*) semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populația, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic și arheologic, peisajul și asupra relațiilor dintre acești factori;

În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a guvernului 195/2005 privind protecția mediului aprobată prin Legea 265/2005 și modificată și completată prin OUG nr. 114/2007, obiectivele formulate prin plan trebuie să conducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel național, comunitar sau internațional în scopul asigurării dezvoltării durabile.

Evaluarea impactului implementării obiectivelor propuse prin planul propus asupra factorilor de mediu :

1.Impactul produs asupra apelor de suprafață și subterane

a). Pe perioada realizării investiției există pericolul infestării apelor subterane cu poluanți, ca urmare a scurgerilor accidentale de produse petroliere de la vehiculele aflate în tranzit;

b). Până la racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apă se va executa un foraj, care să asigure necesarul de apă al fermei.

2..Impactul produs asupra aerului

a). Pe perioada realizării investiției va crește concentrația gazelor de ardere și a pulberilor generate de utilaje și de mijloacele de transport, precum și nivelul de zgomot și vibrații, consecință directă a funcționării utilajelor.

Poluanții specifici acestei surse sunt reprezentați de pulberi în suspensie și sedimentabile,gaze de ardere(NOx,CO,SO2,COV).

Cantitatea de carburanți care vor fi utilizați de către mijloacele de transport pe timpul realizării construcțiilor nu poate fi cuantificată.

b). Pe perioada existenței fermei vor exista emisii de:

– gaze de ardere și vapori de apă, proveniți din combustia peleților în centrala

termică;

– gaze nocive rezultate prin descompunerea materiilor fecale (NH3, H2S, N2O).

3. Impactul produs asupra solului și subsolului

a). Se va modifica morfologia solului, destinația acestuia schimbându-se de la aceea de teren agricol în teren ocupat cu construcții;

b). O sursă potențială de poluare a solului și subsolului ar putea-o constitui depozitarea necontrolată a deșeurilor, precum și fisurarea sistemului de canalizare menajeră sau tehnologică.

4. Impactul produs asupra sănătății umane

a).Populația rezidentă în zonă ar putea fi deranjată datorită creșterii nivelului de zgomot și vibrații, produse ca urmare a funcționării utilajelor folosite în construcții și a intensificării traficul auto din zonele respective.

b). Pe termen lung implementarea planului nu va afecta starea de sănătate a rezidenților zonei.

Considerăm că va produce îmbunătățirea indicatorilor economico – sociali.

5. Impactul produs asupra biodiversității

Apreciem că activitatea de realizare a planului nu va afecta biodiversitatea deoarece:

– în perimetrul descris anterior nu există specii de importanță comunitară,

atât terenul în discuție cât și parcelele limitrofe fiind antropizate integral;

– lucrările de realizare a investiției se vor desfășura doar pe timpul zilei, deci

nu vor fi afectate speciile faunistice din zonă;

6. Impactul produs asupra conservării resurselor naturale

a). Realizarea măsurilor propuse va conduce la o creștere a volumului de resurse naturale utilizate: carburanți, apă, materiale de construcție, etc.

b). Implementarea unor tehnologii moderne,cât mai puțin poluante pentru sistemele de încălzire cu care vor fi dotate noile construcții va conduce la scăderea cantității de combustibili fosili, utilizați pentru producerea agentului termic, deci va manifesta un impact pozitiv asupra conservării resurselor naturale.

În concluzie, implementarea obiectivelor propuse prin plan nu va manifesta, pe termen lung un impact negativ asupra factorilor de mediu.

Din evaluarea implementării obiectivelor planului rezultă că obiectivele de mediu propuse se pot atinge deoarece:

– aplicarea măsurilor nu va duce la încălcarea standardelor de mediu;

– vor fi afectate în mică măsură resursele naturale;

– nu va fi afectată biodiversitatea;

– nu va fi afectată calitatea subsolului, a apelor de suprafață și subterane;

– nu va fi afectată starea de sănătate a populației.

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății, în context transfrontiera;

Investiția propusă nu va genera efecte semnificative asupra mediului, care să se manifeste transfrontalier,impactul activității propuse manifestându-se doar asupra zonelor limitrofe perimetrului vizat.

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii planului sau programului

Prevenirea și reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluării de mediu atât pe perioada implementării planului, cât și după realizarea măsurilor propuse prin plan.

Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului, pe perioada implementării planului

1.Factor de mediu apă

Pentru asigurarea protecției apelor de suprafață și a celor subterane se recomandă adoptarea următoarelor măsuri :

– împrejmuirea și marcarea suprafeței incintei șantierului ;

– în locația propusă nu se vor realiza lucrări de întreținere a

utilajelor și a parcului auto;

– utilajele vor fi întreținute în condiții optime de funcționare ;

2.Factor de mediu aer

Pentru asigurarea protecției atmosferei se recomandă adoptarea următoarelor măsuri :

– se vor stropi periodic drumurile de acces neasfaltate, pentru a limita emisiile de

pulberi totale antrenate de mijloacele de transport.;

– în incinta șantierului nu se vor depozita deșeuri;

– circulația utilajelor se va face numai prin zonele prestabilite ;

– utilajele vor fi întreținute în condiții optime de funcționare.

3.Factor de mediu sol și subsol

Pentru asigurarea protecției solului și subsolului se recomandă adoptarea următoarelor măsuri :

– activitatea de construcție și amenajare impune decopertarea stratului vegetal,

care va fi haldat separat, urmând ca după finalizarea lucrărilor de construcție să

fie utilizat în cadrul lucrărilor de reecologizare a zonei afectate ;

– în vederea executării unor construcții care să răspundă la cerințele de siguranță

se vor solicita studii geotehnice, efectuate pe fiecare amplasament în parte.

Factor de mediu sănătate

Pentru asigurarea stării de sănătate a populației se recomandă adoptarea următoarelor măsuri:

– având în vedere prevederile legislației naționale în domeniul

zgomotului și ținând seama de faptul că nivelul de zgomot scade cu distanța, se

apreciază că începând de la distanța de 100 m fata de șantier se vor inregistra

niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A) și ca atare

amplasarea fronturilor de lucru față de zonele rezidențiale trebuie să respecte

distanțele minime admise;

–  se vor stropi periodic drumurile de acces neasfaltate, pentru a limita emisiile

de pulberi totale antrenate de mijloacele de transport.;

– în incinta șantierelor nu se vor depozita deșeuri;

– circulația utilajelor se va face numai prin zonele prestabilite ;

– utilajele vor fi întreținute în condiții optime de funcționare.

5. Factor de mediu-biodiversitate

– lucrările de realizare a investiției se vor desfășura doar pe timpul zilei.

Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului, după finalizarea execuției proiectului

1.Factor de mediu apă

– Racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apă al localității Biharia;

– Realizarea de sisteme locale etanșe de colectare a apelor uzate cu posibilitate de vidanjare;

2. Factor de mediu aer

– Implementarea unor tehnologii moderne, cât mai puțin poluante 

pentru sistemele de încălzire cu care vor fi dotate halele;

– Dotarea halelor cu sisteme de ventilație care să asigure dispersia optimă a

poluanților atmosferici;

-Depozitarea în condiții corespunzătoare a găinațului și a mortalităților

( platformă betonată de dimensiuni adecvate pentru dejecții și cameră frigorifică

pentru mortalități).

4.Factor de mediu sol, subsol

– Utilizarea de containere de capacitate adecvată pentru colectarea deșeurilor

– Gestiunea optimă a deșeurilor constând din:

– Reducerea cantității de deșeuri generate;

– Colectarea și depozitarea selectivă a acestora;

– Eliminarea deșeurilor prin firme autorizate în domeniu;

– Gestionarea corectă conform Codului celor mai bune practici agricole a

gunoiului de grajd.

Factor de mediu sănătate

Păstrarea instrumentarului medical uzat, a vaccinurilor și a substanțelor dezinfectante în condiții de maximă siguranță;

Eliminarea deșeurilor periculoase pe bază de contract cu firme autorizate în domeniu.

Protecția biodiversității

Reducerea la minimum a suprafețelor betonate, în scopul păstrării suprafețelor acoperite cu vegetație spontană.

Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese și o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăți (cum sunt deficientele tehnice sau lipsa de know-how) intampinate în prelucrarea informațiilor cerute

9.1 Aspecte relevante ale evoluției probabile a mediului în

cazul neimplementării planului- Varianta ,,0’’

În varianta neimplementării planului se va menține funcțiunea actuală a terenului, adică cea de teren ocupat cu culturi agricole.

9.2 Analiza alternativelor tehnice și de amplasament

Analiza alternativelor de realizare a planului ia în considerare următoarele elemente:

– Impactul asupra stării de sănătate a oamenilor din localitățile comunei ;

– Impactul asupra principalilor factori de mediu;

– Impactul asupra condițiilor socio-economice.

S-a ținut cont și de fapul că zona propusă pentru extinderea intravilanului nu are un potențial semnificativ pentru dezvoltarea socio-economică a comunei deoarece terenul nu este propice decât pentru activități agricole.

Administratia locala este interesata in realizarea planului, realizarea

acestuia aducand beneficii economice zonei.

Alternativa tehnică de creștere intensivă în baterii îmbunătățite a fost aleasă în concordanță cu performanța de mediu care poate fi obținută, conform BAT.

Astfel s-au avut în vedere următoarele aspecte:

– împlementarea de programe de instruire pentru personalul fermei;

– evidența utilizării de energie ,apă,hrană,deșeuri,emisii,găinaț;

– implementarea unui program de întreținere și reparație pentru a asigura structurile și echipamentele sunt în stare perfectă, iar facilitățile sunt menținute curate;

– existența unui plan de urgență în cazul poluărilor accidentale.

Cele mai bune tehnici disponibile se bazează pe realizarea următoarelor patru acțiuni:

– aplicarea de măsuri nutriționale;

– corelarea cantității și compoziției dejecțiilor care urmează afi împrăștiate cu suprafață de teren agricol disponibilă și cu cerințele recoltei;

– împrăștierea pe terenuri agricole a gunoiului doar cu respectarea cerințelor BAT

– cea mai bună tehnică disponibilă ia în considerare caracteristicile terenului ,tipul solului,panta,condițiile climatice,nivelul precipitațiilor,sistemul de irigații,utilizarea terenului,practicile agricole,sistemul de rotație al culturilor.

Cele mai bune tehnici pentru adăpostirea animalelor

Directiva Comisiei 2002/4/CE și Directiva 1999/74/EC prevăd urmatoarele cerinte pentru exploatarea găinilor ouătoare :

a) sa aibă fie hrănitori liniare care asigură un front de furajare de cel puțin 10 cm/pasăre, fie hranitori circulare care asigura cel puțin 4 cm/pasăre;

b) sa aibă fie instalații de adapare cu apa continua care asigura un front de adapare de 2,5 cm/pasare, fie instalații cu adapare circulara care asigura 1 cm/pasare. În plus, când sunt folosite adapatori la cupe sau la pipe, va exista cel puțin o pipa sau o cupa pentru fiecare grup de 10 gaini. Când punctele de adapare sunt verticale, vor exista cel puțin doua cupe sau doua pipe la dispoziția fiecărei păsări;

c) sa aibă cel puțin un cuib pentru fiecare grup de 7 gaini. Dacă se folosesc cuiburile de grup, trebuie sa existe cel puțin 1 mp din spațiul de cuib pentru maximum 120 de gaini;

d) sa aibă stinghii adecvate, fără margini ascutite și care asigura cel puțin 15 cm/pasare. Stinghiile nu trebuie sa fie montate deasupra asternutului; distanta orizontala dintre stinghii trebuie sa fie de cel puțin 30 cm, iar distanta orizontala între o stinghie și perete trebuie sa fie de cel puțin 20 cm și de cel puțin 250 cmp zona de asternut/pasare, zona de asternut ocupand cel puțin o treime din suprafata pardoselii.

Pardoselile pentru instalații trebuie sa fie construite în asa fel încât sa suporte adecvat ghearele fiecărui picior.

Suplimentar prevederilor stabilite la alin. (1) și (2) sistemele de producție trebuie sa îndeplinească următoarele cerințe:

a) dacă sistemele de creștere sunt folosite când pasarile se pot misca liber între diferite niveluri instalațiile de furajare și adapare, trebuie sa fie distribuite în asa fel încât sa asigure accesul egal la acestea al tuturor pasarilor;nivelurile trebuie sa fie astfel aranjate încât sa prevină căderea fecalelor pe nivelul inferior;

b) dacă gainile ouatoare au acces liber oriunde trebuie sa existe câteva intrari care sa asigure acces direct la zona exterioară, de cel puțin 35 cm înălțime și 40 cm largime, și care sa se extindă pe toată lungimea clădirii; în orice caz, trebuie sa fie disponibilă o deschidere totală de 2 m pentru un grup de 1.000 de gaini;

– miscarile libere trebuie sa fie într-o zona corespunzătoare cu densitatea stocului și cu natura dusumelei, cu scopul de a se preveni orice contaminare;

Densitatea de cazare nu trebuie sa depășească 9 gaini ouatoare/mp de zona utilizabila. Totuși, când zona utilizabila corespunde cu suprafata disponibilă a pardoselii, administrația veterinară centrală a României poate, până la data de 31 decembrie 2007, sa autorizeze o densitate de cazare de 12 gaini/mp de zona disponibilă, pentru acele exploatații care au aplicat deja acest sistem.

Se vor aplica suplimentar următoarele cerințe:

1. Grupul sau lotul de păsări va fi inspectat de proprietar sau de persoana responsabilă cel puțin o data pe zi ;

2. Nivelul zgomotelor trebuie diminuat pe cat posibil. Zgomotele constante sau bruste vor fi evitate. Gurile de ventilație, instalațiile de furajare și alte echipamente vor fi construite, instalate, vor funcționa și vor fi menținute în asa fel încât acestea sa producă cat mai puțin zgomot.

3. Toate adăposturile vor avea un nivel suficient de lumina pentru a permite tuturor pasarilor sa se vada una pe alta și pentru a fi observate clar, pentru a investiga vizual împrejurimile lor și pentru a prezenta niveluri normale de activitate. Acolo unde exista lumina naturala, fantele de lumina trebuie aranjate în asa fel încât lumina sa fie distribuita uniform în adapost.

După primele zile de adaptare regimul de lumina va fi reglat astfel încât să se prevină problemele de sănătate și comportamentale. Aceasta fază trebuie sa fie urmată de un ritm de 24 de ore și include o perioada adecvată de intuneric neintrerupt, după cum este indicat, de aproximativ o treime din zi, astfel încât pasarile sa se poată odihni și sa se evite probleme precum imunodepresia sau anomaliile oculare. O perioadă de semiintuneric de o anumită durata trebuie prevăzută atunci când lumina este diminuată, astfel încât păsările să poată sta așezate fără perturbări sau răniri.

4. Acele părți ale clădirilor, echipamentelor sau ustensilelor care sunt în contact cu pasarea trebuie sa fie curatate și dezinfectate riguros și regulat și în orice caz când se realizează depopularea, precum și înainte ca un lot de păsări sa fie introdus în aceste spații. Când custile sunt ocupate, suprafețele și toate echipamentele vor fi ținute în stare corespunzătoare de curățenie. Găinațul trebuie sa fie indepărtate ori de câte ori este necesar, iar păsările moarte trebuie să fie indepărtate zilnic.

8. Este interzisă mutilarea păsărilor. În vederea prevenirii caderii penajului sau a canibalismului se poate permite deplumarea parțială de către personal calificat pentru pasarile mai mici de 10 zile, destinate reproductiei.

Aceste tehnici integrate pot fie considerate ca fiind o diversitate de proiecte de adăposturi facilități, tipuri de cuști, sisteme de evacuare găinaț și facilități de depozitare găinaț. Multe tehnicile reprezintă o îmbunătățire a depozitării libere a găinațului sub cuști. Această tehnică nu este considerată a fi o potențială BAT, dar servește ca sistem de referință și nu mai este descrisă. Emisiile asociate de amoniac din acest tip de adăpost (adăpost și depozitare combinate) au fost raportate ca variind de la 0.083 (Olanda) la 0.220 (Italia) kg NH3 per loc pasăre per an.

Tehnicile sunt în primul rând aplicate la evacuarea găinațului din zona cuștilor către o facilitate de depozitare, care este conectată cu zona cuștilor sau care poate fi o clădire de depozitare separată de fermă. Pentru a compara aceste sisteme, atât emisia din cuști cât și emisia din aria de depozitare trebuie să fie evaluate. Emisiile din depozitare depind de conținutul de materie uscată (materie uscată-%) din bălegarul care este evacuat din adăpost și de temperatura aerului în aria de depozitare și în grămada de găinaț. Emisiile de amoniac din stratul de excremente rezultă din reacțiile chimice din bălegar și sunt intensificate de conținut lor de umiditate, deși adăugând apă pentru formarea unei mixturi de dejecții se vor reduce emisiile de amoniac. Este încă practicată adăugarea de apă pentru o mai ușoară pompare a mixturii de dejecții, dar acest procedeu este în scădere datorită mirosului și volumului mare. Uscarea găinațului este o cale de inhiba reacțiile chimice și astfel se vor reduce emisiile. Cu cât găinațul este uscat mai rapid, cu atât este mai scăzută emisia de amoniac. Se aplică o diversitate de tehnici care creează un curent de aer peste banda cu găinaț, care intensifică uscarea excrementelor. O combinație formată din evacuarea frecventă și uscarea bălegarului dă cea mai bună reducere de emisii de amoniac din adăpost și deasemeni reduce emisiile din facilitățile de depozitare, dar cu un cost asociat pentru energie.

Aplicarea tehnicilor la adăposturile existente pentru ouătoare trebuie să fie evaluată în lumina noii legislații europene referitoare la condiția găinilor ouătoare [74, EC, 1999], care va elimina gradual sistemele cu cuști utilizate în mod obișnuit și permite numai proiecte îmbunătățite cu cuști sau sisteme alternative (în libertate sau tip hambar). Este sugerat că dat fiind că perioada de eliminare graduală se va finaliza la 01-01-2012 costurile de aplicare a tehnicilor la adăposturile noi și existente pot să fie evaluate cu o perioadă limitată de amortizare de 10 ani.

Sistem de cuști în adăpost amplasat pe stâlpi

Descriere: În acest sistem, cuștile sunt etajate vertical cu dușumea înaltă și ariile de depozitare de dedesubt nu au legătură deschisă. Beneficii realizate pentru mediu: Emisiile (miros, amoniac) din adăpost și depozitare trebuie să fie evaluate împreună cu o evaluare corespunzătoare a acestui sistem de adăpostire. Emisiile din adăpost sunt considerate a fi foarte scăzute. Se crede că adăposturile pe stâlpi sunt mai bune decât cele cu sistem de gropi de adâncime în ceea ce privește manipularea reziduurilor, uscare găinaț și nivelele de amoniac din emisie, dar nu au fost remise date care să susțină aceste observații. Emisiile sunt dificil de măsurat la depozitarea găinațului în depozite deschise. S-a raportat că nivelele de amoniu și azot în găinaț rămân la un nivel ridicat și astfel se estimează că emisia de amoniac este scăzută. Emisia, și prin urmare performanța legată de mediu, va varia depinzând de condițiile climatic.

Efecte asupra mediului: Este necesară energie pentru ventilația adăpostului și pentru deschiderea vanelor automate vane (dacă este cazul).

Date operaționale: Tot găinațul provenit din jgheabul cuștii este direcționat pentru a fi depozitat gravitațional. Screperele trebuie să opereze de două sau trei ori pe zi pentru a asigura ca tot găinațul este suficient de vâscos pentru a se acumula în grămezi laterale înalte cu o suprafață mare pentru uscare. Uscarea este graduală, deși este mai mare primăvara și vara în condițiile de căldură când ventilația maximă este în funcțiune. În teste, nivelele de umiditate în găinaț au fost sub 20 % (sau mai mult de 80 % conținut de materie uscată) la sfârșitul anului și nivelele de amoniac în aria cu păsări nu au depășit 3 ppm.

Aplicabilitate: Vechile adăposturi cu gropi de adâncime pot fi transformate în adăposturi pe stâlpi dar se ivesc câteva probleme legate de proiectare. Această tehnică necesită un sistem diferit de management decât cel cu gropi de adâncime. Proiectarea clapetelor este un punct critic, din moment ce deschiderea lor trebuie să varieze conform cu ratele de ventilație, și trebuie fie complet deschise pentru îndepărtarea găinațului și cu mod de funcționare autoprotejat . Clapetele bine proiectate sporesc uscarea găinațului și exclud intrarea vântului în aria cu păsări.

Ferme de referință: Adăposturile pe stâlpi au fost dezvoltate și aplicate în Marea Britanie. Literatura de referință: [119, Elson, 1998]

Sistem de cuști cu îndepărtare găinaț cu screpere și depozitare închisă

Descriere: Acest sistemul este o alternativă la sistemul deschis de depozitare, dar aici este utilizată o groapă mai puțin adâncă și găinațul este îndepărtat frecvent. Găinațul este frecvent îndepărtat și transportat în afara fermei sau depozitat în fermă în depozite separate.

Beneficii realizate pentru mediu: Emisiile din acest sistem sunt o combinație de emisii din aria adăpostului și separat din facilitatea de depozitare. Emisia din adăpost a fost raportat a fie egală cu cea din sistemul de referință, ex. 0.083 kg NH3 per loc pasăre per an. Emisiile de miros sunt considerate a fie mai scăzute decât acelea din sistemul de referință, deoarece se pot dezvolta mai puține puncte de reacție anaerobice.

Efecte asupra mediului: Acestea depind de diferența dintre consumul de energie pentru operarea unui încărcător frontal o dată sau de două ori pe an și energia necesară pentru operarea unui screper la fiecare două zile.

Date operaționale: Nu există cerințe specifice pentru operarea acestui sistem, altele decât pentru operarea screperului.

Aplicabilitate: Este un sistem simplu dar pentru aplicarea lui este nevoie de facilitate separată de depozitare. Nu se estimează ca acest sistem să fie aplicat pe mai departe la adăposturi noi.

Ferme de referință: Datele despre aplicarea sa în Olanda, arată că mai puțin de 1 % din fermele de ouătoare aplică acest sistem.

Literatura de referință: [10, Olanda, 1999], [26, LNV, 1994], [122, Olanda, 2001]

Sistem de cuști cu evacuarea găinațului cu benzi pentru găinaț și depozitare închisă

Descriere: Având benzi curate și efectuând evacuări frecvente a găinațului într-un depozit închis conduce la emisii scăzute de monta din aria adăpostului. O modificare a sistemului de cuști asigură îndepărtarea mai eficientă găinațului, adăugând extensii pentru buncăr care mătură excrementele spre banda care rulează între cuști. Acest sistemul necesită facilitate de depozitare adițională.

Beneficii realizate pentru mediu: performanța de mediu a acestui sistem depinde de frecvența de evacuare a găinațului, deși este cu certitudine mai bun decât sistemul cu screper, care de obicei mai lasă ceva găinaț în urmă. Frecvența mai ridicată de evacuare duce la o emisiei mai scăzută din adăpost, ex. dacă găinațul este îndepărtat cel puțin de două ori pe săptămână este raportată o emisie redusă de 0.035 kg NH3 per loc pasăre per an. Cu o frecvență de evacuare de două ori pe zi, emisia de amoniac a scăzut la 0.020 kg NH3 per loc pasăre per an.

Deoarece găinațul este transportat afară din adăpost și nu există reziduuri de găinaț pe benzile de găinaț, este obținut un nivel mai scăzut de miros, care îmbunătățește climatul în adăpost. Cu acest sistem nu se produce uscarea găinațului și găinațul umed părăsește adăpostul spre a fi depozitat în altă parte sau spre a fi aplicat imediat pe câmp.

Efecte asupra mediului: Aplicarea acestui sistem necesită energie adițională pentru acționarea benzilor. Emisia cea mai scăzută este realizată prin ambelor sisteme cu dispozitive cu screpere aplicate la buncăr și prin acționarea mai frecventă a benzii pentru găinaț. Este asumat că orice cantitate de energie adițională necesară este datorată numai acționării mai frecvente a benzii de găinaț.

Date operaționale: Este produs găinaț umed în loc de găinaț uscat.

În Olanda acest sistemul este eliminat treptat din cauza costurilor ridicate pentru vânzarea găinațului umed și datorită emisiilor relativ ridicate de amoniac [179, Olanda, 2001].

Aplicabilitate: Cuștile cu benzi pentru găinaț pot fi utilizate în clădiri noi și existente. Ele sunt de obicei aplicate la cuștile etajate vertical. Sistemul de referință ar trebui înlocuit total. Este în dubiu dacă metoda cu îndepărtare frecventă poate fi considerată o îmbunătățire comparativ cu sistemele mai sofisticate disponibile.

Ferme de referință: În Olanda aproximativ 3.524 milioane găini sunt crescute în aceste sisteme. Acest sistemul este instalat rar în clădiri noi. Nu au fost raportate date despre aplicarea sistemului cu construire de buncăr.

Literatura de referință: [10, Olanda, 1999], [128, Olanda, 2000] [179, Olanda, 2001]

Sistem de cuști etajate vertical cu benzi pentru găinaț cu uscare forțată cu aer

Descriere: Găinațul de la găinile ouătoare este colectat pe o bandă pentru găinaț, câte o bandă pentru fiecare etaj de cuști. Deasupra benzii este plasat un tub perforat care suflă aer (care poate fi pre-încălzit) peste găinațul de pe bandă. Găinațul este îndepărtat din adăpost o dată pe săptămână într-un depozit acoperit din afara adăpostului, unde găinațul poate fi depozitate timp mai lung. La câteva ferme, găinațul este pus în containere și îndepărtat din fermă în termen de două săptămâni.

Beneficii realizate pentru mediu: Când este instalat un sistemul de uscare forțată cu o capacitate de uscare de 0.4 m3 de aer per găină ouătoare per oră, atunci pentru perioadă de uscare de 7 zile este realizat un conținut de materie uscată din găinaț de cel puțin 45%. Emisia de NH3 este 0.035 kg NH3 per loc găină ouătoare per an. Nu rămâne găinaț pe benzi după evacuare.

Efecte asupra mediului: Este necesară energie pentru operarea benzilor și ventilatoarele utilizate să sufle aer peste găinațul. Este deasemeni necesar un consum adițional de energie dacă este aplicată pre-încălzirea. În adăposturile moderne cu cuști, pre-încălzirea este realizată prin aplicarea unui schimbător de schimbător de căldură, în care este adus aer exterior și acesta este încălzit de curentul de aer ventilat emis din adăpost. Nivelul de energie suplimentară variază; datele raportate arată utilizarea unui surplus de 1.0 – 1.6 kWh per loc găină per an comparativ cu sistemul de referință, ajungând la un total de consum de energie de 2 – 3 kWh per loc pasăre ouătoare per an.

Date operaționale: Cu acest sistem este posibilă obținerea de emisii foarte scăzute de NH3 și reducerea mirosului în adăpost. Aerul pre-încălzit usucă găinațul, dar un beneficiu suplimentar important se obține prin faptul că climatul din cuști în vecinătatea animalelor este foarte bun. Această permite realizarea unor rezultate de producție mai bune decât la sistemul de referință.

Aplicabilitate: Acest sistem poate fi aplicată în clădiri noi și existente cu 3 etaje de cuști sau mai multe. Instalația de aerare se poate adăuga la un sistem existent de cuști cu bandă care nu are echipamente de uscare, dar nu au fost raportate exemple practice.

Ferme de referință: În Olanda 14.598 milioane găini sunt crescute în acest sistem. Sistemul cu emisia de NH3 de 0.035 kg per găină ouătoare per an a fost dezvoltat aproximativ cu 12 ani în urmă. În prezent, acest sistemul este implementat în multe clădiri noi și reconstruite.

Literatura de referință: [10, Olanda, 1999]

Cuștile etajate vertical cu bandă pentru găinaț și cu uscare forțată cu aer cu bătător de aer

Descriere: Acest sistemul are același principiul ca și sistemul precedent O serie de bătătoare de aer sunt situate deasupra benzii, cu un bătător per set de două cuști (spate în spate). Fiecare bătător este operat de o tijă conducătoare, care dirijează toate bătătoarele de aer în șir în mod simultan, prin care se circulă aerul deasupra benzii de găinaț Diferența față de uscarea precedentă a aerului este că aerul nu este colecta din exterior, fiind doar circulat în interior peste banda de găinaț. Acesta poate fi un avantaj deoarece nu necesită aer de preîncălzire sau utilizarea de schimbătoare de căldură, ca în cazul recirculării de aer (în consecință nu există probleme de îmbâcsire cu praf ca la schimbătoare sau în ductele de aer). Găinațul este îndepărtat din adăpost o dată pe săptămână, cu un conținut de materie uscată de cel puțin 50 %.

Beneficiile realizate pentru mediu: emisia din acest sistem este aproximativ 0.089 kg NH3 per loc pasăre per an (I). Aceasta reprezintă o reducere de 40 % în comparație cu sistemul de referință, cu un nivel de emisie de 0.220 kg NH3 per loc pasăre per an (I).

Efecte asupra mediului: consumul de energie la acționarea bătătoarelor de aer este mai scăzut decât consumul de energie de la sistemul cu ducte de aer perforate. Cu toate acestea, există ceva zgomot asociat cu acționarea bătătorului.

Date operaționale: Ca și la precedentele sisteme este deasemeni posibil a se obține emisii scăzute de NH3 cu acest sistemul. Datorită recirculării continue de aer, climatul în adăpost este bun și temperatura în tot adăpostul este uniformă. Deasemeni, apar mai puține emisii de miros în adăpost în comparație cu tehnica precedentă.

Aplicabilitate: Acest sistem poate fie aplicat în clădiri noi și existente. Poate fi construit etajat, de la 4 la 8 etaje. Instalația cu bătătoare poate fi adăugată la un sistem de cuști existent cu bandă care nu are echipamente de uscare, nu a fost raportat nici un exemplu practic.

Ferme de referință: sistemul este actualmente implementat la câteva ferme mari de păsări în Italia. Aproximativ 700000 la 800000 găini ouătoare sunt crescute în acest sistem.

Literatura de referință: [127, Italia, 2001]

Cuștile etajate vertical cu benzi pentru găinaț cu procedeu îmbunătățit de uscare forțată de aer

Descriere: Găinațul este îndepărtat din adăpost o dată la fiecare cinci zile într-un container acoperit care trebuie să fie îndepărtat din fermă în termen de două săptămâni. Uscarea găinațului în acest sistem necesită o instalație cu sistem de uscare forțată cu o capacitate de uscare de 0.7 m3 per găină ouătoare per oră și o temperatură a aerului de 17 °C. Perioada maximă de uscare este de 5 zile, și găinațul trebuie să aibă un conținut de materie uscată de cel puțin 55 %.

Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de NH3 din acest sistem este de la 0.010 kg NH3 per loc găină ouătoare per an (NL) la 0.067 kg NH3 per loc găină ouătoare per an (I).

Efecte asupra mediului: Nivelele de miros în adăpost sunt percepute a fi relativ scăzute. Un mare consum de energie este necesar la uscatul găinațului comparativ cu alte sisteme de uscare cu aer, dar aceasta se poate reduce prin pre-încălzirea aerului prelevat. Nivelele de praf sunt mai scăzute decât în alte sisteme de adăposturi.

Date operaționale: Cu acest sistem este posibilă obținerea de emisii de NH3 foarte scăzute din adăpost. Acolo unde aerul este pre-încălzit, găinațul ce vine mai uscat și climatul în cuști din vecinătatea animalelor se îmbunătățește, atingând deasemeni o producție bună. În adăposturile moderne pre-încălzirea aerului de uscare este făcută cu un schimbător de căldură, în care aerul de uscare evacuat încălzește aerul admis.

Aplicabilitate: Acesta sistemul poate fie aplicat în clădiri noi și existente. Acesta poate fi construit etajat, de la 3 la 10 etaje de cuști. Nu există informații despre sistemele cu bandă existente echipate ulterior cu acest sistem de uscare.

Ferme de referință: sistemul a fost dezvoltat anii 90. Actualmente, în Olanda aproximativ 2 milioane de găini ouătoare sunt crescute în acest sistem. În prezent, aceste sisteme implicând uscare forțată pe benzile pentru găinaț sunt implementate la intreprinderi mari în clădiri noi, și în clădiri transformate.

Literatura de referință: [10, Olanda, 1999], [124, Germania, 2001], [127, Italia, 2001]

Cuștile etajate vertical cu bandă pentru găinaț și cu tunel de uscare deasupra cuștilor

Descriere: Soluția constructivă a instalației este similară cu principiul precedentelor sisteme cu bandă uscată cu aer. Găinațul este colectat pe benzi, sub cuști, și mutat la capătul rândului de cuști. Din aici este ridicat până la benzile de uscare din interiorul unui tunel de uscare amplasat deasupra cuștilor, tunelul de uscare ține pe toată lungimea rândului de cuști. Găinațul este împrăștiat pe benzile din tunel, unde se usucă. La finalul unui ciclu complet de la un capăt al tunelului la altul, găinațul este descărcat din fiecare bandă pe banda inferioară din interiorul tunelului, care colectează toate excrementele uscate și mai face o ultimă cursă spre capătul opus. Această acțiune înseamnă că la finele unei curse complete găinațul are un ridicat conținut de materie uscată. Tunelul este ventilat de un ventilator centrifugal, care suflă aerul în exteriorul adăpostului printr-un horn. Aerul de uscare este luat din interiorul adăpost, de la cele două capete opuse ale tunelului. Benzile sunt acționate la fiecare câteva minute și întreaga cursă în interiorul tunelului durează 24 – 36 ore.

Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de amoniac a fost raportată a fi de la 0.015 (NL) la 0.045 (I) kg NH3 per loc pasăre per an. Găinațul poate atinge un foarte ridicat conținut de materie uscată de aproape 80 %.

Efecte asupra mediului: Este necesară energie pentru ventilarea tunelului de uscare. Consumul curent de energie va depinde de dimensiunea instalației (numărul de cuști) și de rezistența curentului de aer în tunel. Sunt necesare informații necesare pentru a evalua cum schimbările în proiectare și operare afectează cerințele de energie. Evacuând în exterior aerul din interior, nivelul de miros este considerat a fi foarte scăzut.

Date operaționale: Acest sistem este în mod obișnuit operat în combinație cu ventilația adăpostului. Ambele sisteme de ventilație vor fi sincronizate astfel ca să fie evitată orice interferență, din moment ce aceasta poate afecta operarea sistemului cu tunel.

Tehnicile pentru adăpostirea fără cuști a găinilor ouătoare

Sistemele de adăpostire fără cuști necesită un sistem diferit de management pentru producția de ouă, și deci nevoia de a fi evaluate separat față de sistemele de adăpostire în cuști. Există puține raportate cu date de la aceste sisteme, astfel că acestea să se bucure de o considerare în mod egal.

Sistemul de adâncime cu așternut pentru ouătoare

Beneficii realizate pentru mediu: emisia de amoniac este aproximativ 0.315 kg NH3 per loc pasăre per an.

Efecte asupra mediului: Dacă este aplicată ventilația naturală, consumul de energie este relativ scăzut. Din moment ce găinațul este produc cu un conținut de materie uscată de până la 80 %, se poate dezvolte în adăpost o mare cantitate de praf în timp ce păsările se mișcă liber în adăpost.

Date operaționale: În adăposturile olandeze cu așternuturi de adâncime, densitatea de populare este aproximativ 7 păsări per mp și este aplicată ventilația forțată. Dat fiind nivelul ridicat de praf prezent, este recomandată purtarea măștilor de față pentru fermieri. Excrementele și așternutul sunt îndepărtate din groapă la finele perioadei de ouare.

Pentru păsări, acest sistem oferă o posibilitate aproape completă de a-și manifesta comportamentul natural. Interiorul adăpostului este structurat într-un asemenea fel încât are arii funcționale diferite. Aceasta face sistemul mai favorabil pentru pasări decât închiderea în cuști. Deasemeni dintr-o perspectivă tehnică, pot fi realizate mai ușor ventilația uniformă a adăpostului și iluminatul uniform decât la un adăpost cu cuști, și observarea păsărilor este simplă. Cu toate acestea, a fost observată o performanță mai scăzută (ex. rata de ouat) comparativ cu regimurile bazate pe cuști și cu crescătoriile, și deasemeni consumul de hrană este întrucâtva mai ridicat decât în sistemul cu cuști, deoarece activitatea păsărilor este mai ridicată, în timp ce densitatea de populare este mai scăzută.

Densitatea de populare redusă poate ridica deasemeni probleme cu umezirea materialului așternutului și cu climatul umed al adăpostului în sezonul de iarnă. Aceasta necesită cerințe de energie mai ridicate comparativ cu adăposturile cu cuști și tip crescătorie. Dimensiunea mare a lotului de păsări tinde să încurajeze comportamentul agresiv (apar cazuri de lovire cu ciocul și canibalism). Pot deasemeni să apară probleme ocazionale cum ar fi ca ouăle să fie ouate pe dușumea în loc de în așternut. Paraziții intestinali pot deasemeni să fie un pericol deoarece păsările au contact cu excrementele și materialul așternutului. Când este practicată depozitarea de găinaț în adăpost, concentrații de amoniac din aer în interior sunt mai ridicate decât ar fi fost dacă ar fi fost utilizate benzi pentru găinaț pentru evacuarea excrementelor în mod regulat într-o groapă de depozitare externă.

Aplicabilitate: sistemul a fost instalat în construcții existente. Conversia de la sistemul de cuști la acest sistem cu regim de exploatare pe pardoseli dușumea ar necesita o completă revizuire a sistemului.

Ferme de referință: În Olanda, aproximativ 1000 din aceste adăposturi au fost construite pentru a adăposti 6 milioane de ouătoare, dintr-un total de 30 milioane ouătoare (ex. aproximativ 20 %).

Literatura de referință: [128, Olanda, 2000], [124, Germania, 2001] [179, Olanda, 2001]

Sistemul de adâncime cu așternut și cu uscare forțată cu aer a găinațului

Descriere: Acesta este bazat pe sistemul precedent dar aici emisia de amoniac este redusă prin aplicarea ventilației forțate. Ventilația forțată este aplicată prin tuburi care suflă 1.2 m3 de aer per loc pasăre per oră la o temperatura de 20 °C peste găinațul depozitat sub grătare sau peste găinațul ce este îndepărtat de benzi (aerate).

Beneficii realizate pentru mediu: Aplicarea ventilației forțate și uscarea rapidă a găinațului reduce emisiile la 0.125 kg NH3 per loc pasăre per an pentru depozitarea în groapă. Reducerea de amoniac la acest sistem este de 60 % comparativ cu sistemul de referință (0.315 kg NH3). Evacuarea frecventă cu benzi (aerate) pentru găinaț poate produce chiar nivele mai scăzute de emisie.

Efecte asupra mediului: Nivelele de miros sunt mai reduse comparativ cu sistemul de referință. Consumul de energie în acest sistem este ridicat, deoarece trebuie să fie instalat un sistem de încălzire pentru a realiza temperatura de 20°C necesară în tuburi. Energie suplimentară este deasemeni necesară pentru menținerea fluxului de aer. Aerul este tras prin orificiile de admisie din pereți și prin coama deschisă a acoperișului.

Date operaționale: Managementul acestui sistem este în principal același ca la sistemul de adâncime cu așternut de referință.

Aplicabilitate: Sistemul poate fi utilizat numai în adăposturi pentru găini ouătoare cu suficient spațiu sub grătare. În mod obișnuit groapa de găinaț are o adâncime de 80 cm, dar când este utilizând acest sistem este necesară o adâncime suplimentară de 70 cm. Din experiența fermierilor care utilizează deja sistemul cu dușumea de adâncime este s-a constatat că se preferă acest tip de sistem deoarece necesită foarte puține schimbări în soluția tradițională.

Literatura de referință: [122, Olanda, 2001], [124, Germania, 2001] [181, Olanda, 2002]

Sistemul de adâncime cu așternut și cu dușumea perforată și uscare forțată

Descriere: adăpost pentru ouătoare este unul tradițional (pereți, acoperiș, etc.). Raportul de aplicare a așternutului pe “dușumea cu grătare” este 30:70. Aria cu cuiburi pentru ouat este inclusă în aria cu dușumea cu grătare. Există o dușumea perforată sub găinaț și grătare, care permite transportul aerului utilizat la uscarea găinațului spre vârful lui (Figura 4.10). Sarcina maximă pe această dușumea perforată este 400 kg/m2. Distanța dintre fundul gropii și dușumeaua perforată (canalul de aer) trebuie să fie 10 cm. Dușumeaua perforată are orificii pentru aer cu o arie totală de 20 % din suprafața acesteia.

Beneficii realizate pentru mediu: Este posibil a obține o reducere de 65 % în emisii de NH3 (0.110 kg comparativ cu 0.315 kg NH3 per loc pasăre per an în sistemul de referință).

Efecte asupra mediului: Este necesară un consum mai ridicat de energie din cauza ventilației forțate.

Date operaționale: Excrementele cad prin grătare pe dușumeaua perforată. La începutul perioadei dușumeaua perforată este prevăzută cu un strat de 4 cm grosime de talaș. Aerul (pre-încălzit) este suflat de dedesubt prin micile deschideri din dușumeaua perforată de sub găinaț. Pentru a usca găinațul în mod corespunzător, sunt instalate ventilatoare cu o capacitate totală de 7 m3 aer/oră la 90 Pascal. Găinațul rămâne pe dușumeaua perforată pentru aproximativ 50 săptămâni (o perioadă) și apoi este scos din adăpost. Distanța minimă dintre dușumeaua perforată și grătare este 80 cm. Găinațul este uscat constant de fluxul continuu de aer. Conținutul de materie uscată a găinațului este aproximativ 75 %. Fermieri trebuie să se protejeze cu o mască pentru protecția feței.

Facilitățile de băut trebuie să fie instalate deasupra grătarelor, iar buna proiectare a tuburilor poate evita pierderea de apă.

Aplicabilitate: Aplicarea în clădiri noi este mai probabilă, dar pot fi deasemeni instalate în adăposturi existent , dar cu un cost adițional.

Ferme de referință: În Olanda, aproximativ 10 ferme (2001) aplică actualmente acest sistem.

Literatura de referință: [128, Olanda, 2000] [179, Olanda, 2001] [181, Olanda, 2002]

Sistemul de creștere intensivă

Beneficii realizate pentru mediu: Datele referitoare la emisiile de amoniac au fost raportate numai de Olanda, cu valori de 0.09 kg NH3 per loc pasăre per an, care este cu 71 % mai puțin decât sistemul de referință fără cuști. Această reducere a emisiilor este legată de evacuarea găinațului, unde aproximativ 90 % din total cantitate de găinaț este îndepărtat prin benzi la o frecvența de cel puțin o dată o săptămână. Celelalte 10 % din cantitatea de găinaț sunt îndepărtat din aria cu așternut după un ciclu. [179, Olanda, 2001]

Efecte asupra mediului: Când este comparat cu regimul de exploatare în cuști, este raportat un conținut de praf clar mai ridicat în aerul din adăpost. Aceasta dă un stres efect mai ridicat asupra mucoaselor la oameni și animale. Cerințele de energie depind în mod particular de ventilație și variază între 2.70 kWh per loc pasăre per an pentru sisteme fără bandă și 3.70 kWh per loc pasăre per an pentru sisteme cu bandă pentru găinaț aerată.

Date operaționale: Găinile se bucură de mai multă libertate de mișcare decât cele din sistemele cu cuști, dar puicile înlocuitoare trebuie să provină din sisteme de creștere intensivă. Sistemele de creștere intensivă sunt mai favorabile pentru păsări decât, în comparație, sistemele convențional cu administrare pe dușumea, din moment ce spațiul de viață al găinilor este mai bine structurat. sunt observate condiții de temperatură mai favorabile iarna datorită unei densități de populare mai ridicate. Conversia de hrană și rata de ouare sunt deasemeni mai bune decât la regimurile pe dușumea. Spațiul disponibil din adăpost poate fi suplimentat asigurând un spațiu exterior pentru scurmare.

Cu toate acestea, păsări pot avea contact cu excrementele, care creează un riscul apariției de paraziți intestinali. Deasemeni, sistemul arată un procentaj mai ridicat de ouă murdare și/sau “ouate aiurea”.

Alt efect negativ este faptul că având grupe mai mari și aplicarea iluminatului natural – lumina zilei deasemeni se promovează comportamentul agresiv al păsărilor și sunt posibile incidente de lovire cu ciocul și canibalism, rezultând o rată de pierderi potențial mai. Observarea păsărilor este mai dificilă și cerințele de medicamentația tind a fi mai ridicate.

Aplicabilitate: Sistemele de adăposturi pentru creșterea intensivă sunt încă puțin utilizate comparativ cu regimurile cu cuști sau pe dușumea, dar a fost acumulată ceva experiență practică. Din moment ce nu există cerere semnificativă pentru ouăle din adăposturile cu sisteme de creștere intensivă, în Germania acest sistem de adăpostire este actualmente folosit numai în combinație cu cele exterioare.

Forța motoare pentru implementare: implementarea sistemelor de creștere intensivă poate crește din motive de asigurare a unor bune condiții pentru animale. Altă forță motoare poate fi decizia CE (Regulamentul Comisiei Nr. 1651/2001) care, pentru a indica metoda de creștere a animalelor, nu pot fi utilizați alți termeni referitori la ouă decât ‘în libertate’, ‘șopron’ sau ‘cușcă. [179, Olanda, 2001].

Ferme de referință: În general, numărul de adăposturi cu sisteme de creștere intensivă este mic. Datele raportate de Olanda arată că aproximativ 3 % (649000) din ouătoare sunt ținute în astfel de sisteme și la mai puțin de 1 % din ferme.

Literatura de referință: Vezi [124, Germania, 2001]

10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului sau programului

Măsurile propuse pentru monitorizarea efectelor produse ca urmare a implementării planului sunt redate în tabelul nr. 10.1 :

Tabel nr. 10.1

11. Rezumat fără caracter tehnic

Terenul vizat este liber de constructii si se află in proprietatea SC SIMONZID SRL, conform extras C.F. 50902. nr. Cad. 50902.

Construcția va fi amplasată conform PLANULUI DE SITUAȚIE din proiectul nr. 144/2010 și conform reglementărilor Certificatul de Urbanism.

La elaborarea soluției pentru noile obiecte de investitie s-a ținut cont de reglementarile impuse prin certificatul de urbanism si de cerintele beneficiarului.

Ferma proiectata va fi situata in afara localitati Biharia, distanta cea mai mica de la ferma pana la primele case de locuit find de 1100 M. Activitatea fermei care va avea 75.000 de capete va fi asigurată de către personal specializat corespunzător.

Ferma propusa se va compune din urmatoarele funcțiuni desfasurate pe un singur nivel – parter :

Obiectiv 1: Hala pasari cu filtru sanitar (P+E)

Ac= 1625,00 mp; Ad=1915, 0 mp

Obiectiv 2: Hala pasari (P)

Ac = 1335,00 mp

Obiectiv 4: Bazin vidanjabil 2×10 mc

cu capac carosabil

Obiectiv 3: Depozit cadavre (P)

AC = 17,0 mp

Obiectiv 5: Cabina poarta (P)

Ac = 24,00 mp

Obiectiv 6: Platforma depozitare dejectii (P)

Ac = 381,00 mp

Obiectiv 7: Drumuri si platforme

Suprafata = 3485,0 mp

Obiectiv 8: Imprejmuire

L = 527.00 ml

Obiectiv 9: Post trafo 100 KV

Obiectiv 10: Silozuri de magazie furajere

Suprafața construită S= 3382 mp;

Suprafața desfîșuratî S= 3672 mp;

Suprafața de teren amenjajat cu spații verzi S= 1733 mp(19,47%)

Suprafața drumurilor și platformelor S= 3485 mp(42,52%)

propus: 38,01%

CUT propus: 0,41%.

Pentru creșterea găinilor de reproducție se va folosi sistemul intensiv de creștere în baterii îmbunătățite, bazat pe cicluri tehnologice cu o durată de 58-63 de săptămâni.

Principiul de functionare al halei de productie este: “Totul plin – Totul gol”. Popularea se face cu gaini rase usoare la varsta de 16-18 saptamani. Ciclul de ouat al gainilor este de 56-61 saptamani incepand cu saptamana 18 de viata.

La incheierea ciclului de ouat, gainile sunt livrate la un abator specializat pentru sacrificare. Urmeaza perioada de “Vid Sanitar”, in care, timp de 2-3 saptamani, hala si echipamentele sunt curatate si dezinfectate prin procedee mecanice si chimice.

Găinile sunt cazate în așa numitele baterii de creștere, acestea fiind cuști familiale de 60 de găini echipate cu toate accesoriile necesare pentru a menține bunăstarea animală:

– 750 cm2 din suprafață utilă pentru fiecare găină, din care 600 cm2 suprafață utilizabilă

– cuibar pentru ouat

– covoraș tip așternut care să poată fi ciugulit și zgâriat

– stinghii adecvate pentru odihnă care să asigure cel puțin 15 cm/găină;

– jgheab de furajare care să poată fi folosit fără restricție 12 cm/pasăre

– adăpători tip picurători suficienți pentru întregul grup de păsări

– pentru a se facilita inspecția, introducerea și depopularea găinilor, coridorul între rândurile de baterii este de minimum 90 cm și primul etaj se află la mai mult de 35 cm față de pardoseală

– ficare cușcă este echipată cu dispozitiv de scurtare a ghearelor.

Furajul combinat este aprovizionat prin camioane și depozitat pentru consumul mai multor zile în silozurile metalice de furaj. În aceste silozuri furajul își menține nealterate proprietățile, fiind închis etanș. Din siloz furajul este preluat de către transportoare tip șnec până în hală unde la orele stabilite prin programul de calculator se relizează furajarea găinilor. Lanturile din jgheaburile de furajare aduc în fața găinilor cantitatea dorită de furaj. Adăparea se relizează printr-un sistem de tubulaturi la nivelul cuștilor, echipate cu picurători speciale. Pasărea are acces oricând la cantitatea dorită de apă fără restricție, picăturile risipite accidental fiind colectate în cupe montate sub picurători, pentru a nu crea un mediu umed în hală.

În activitățile de furajare/adăpare nu este nevoie de intervenție umană, procesele sunt complet automatizate.

Ouăle depuse de găini în cuibarele speciale din cadrul cuștilor familiale cad pe o bandă colectoare, de pe care sunt apoi transportate prin intermediul elevatoarelor pe conveiorul de ouă care le aduce direct pe masa de sortare/ștampilare.

Benzile de ouă sunt echipate cu sisteme speciale de protecție a ouălor menite să reducă la minim pierderile tehnologice. În fluxul de colectare a ouălor omul intervine doar la punctele sortare/ambalare, care sunt efectuate semiautomat, colectarea fiind complet automată.

Dejecțiile rezultate de la păsări sunt colectate de benzi din PVC montate sub fiecare etaj. Pe aceste benzi dejecția este uscată prin intermediul sistemului de uscare a dejecțiilor. Acesta este format dintr-un amestecător de aer care preia aer cald din hală, îl amestecă cu aer proaspăt de afară și îl direcționează printr-un sistem de tubulaturi spre benzile de dejecții de pe toate rândurile și etajele pe toată lungimea halei. Astfel dejecția este adusă la o umiditate de doar 35-40%, ceea ce elimină total emisiile de amoniac și mirosurile neplăcute. Benzile de dejecții sunt raclate la 5-7 zile, dejecția cade pe o bandă transportoare care o duce direct în depozitul de stocare, care are o autonomie de 6 luni.

După maturare, poate fi flosită ca fertilizant agricol și este livrată beneficiarilor-producători agricoli pentru a fi folosită ca ingrășământ natural.

Stocarea și livrarea se pot face și în saci de plastic, dejecția fiind uscată. Personalul fermei nu trebuie să manevreze dejecția decât la livrare, procesul de uscare, evacuare și stocare fiind complet automatizate.