Expresia Contemporană A Arhitecturii Montane In Termeni De Sustenabilitate 02 02 2017 Predare Teoria Cercetarii [616447]

EXPRESIA CON TEMPORAN Ă A ARHITECTUR II
MONTANE Î N TERMENI DE SUSTENABILITATE

AUTOR: stud.arh. Georgiana MANEA

ÎNDRUMĂTOR: șef de lucrări dr.arh . Mihaela ZAMFIR (GRIGORESCU)

2
Cuprins

1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.1 Plan de idei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.2 Stadiul actual al c unoașterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x
1.3 Motivația alegerii temei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x
1.4 Scop și obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x
1.5 Metodologia de cercetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x
1.6 Rezultate așteptate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x
1.7 Cuvinte cheie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x

2. Despre expresia a rhitecturii sustenabile
2.1 Ce înseamn ă arhitectură sustenabilă ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x
2.2 Problematica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x
2.3 Cum influe nțează sustenabi litatea estetici a arhitectural ă?. . . . . . . . . . . . . . . . x

3. Arhitectura și peisajul montan – influențe reciproce
3.1 Peisajul montan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x
3.2 Atitudinea omului față de mediul natural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x
3.3 Cum influe nțează peisaj ul estetici a arhitectur ii montane ?. . . . . . . . . . . . . . . . .x

4. Studii de expresie arhitecturală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x

5. Obârșia Lotrului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x

6. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x

3

1. Introducere
Lucrarea își propune să observe modalitatea în care conceptul de sustenabilitate
influențează estetica arhitecturală si cum este acest lucru interpretat de arhitecți și perceput de
societate .
1.1 Plan de idei
Capitolul II – Despre expresia a rhitecturii sustenabile
Acest capitol urmărește în prima parte să prezinte în termeni generali conceptul de
sustenabilitate si arhitectură sustenabilă . Se face recurs la trecut pentru a înț elege nevoia actuală
de schimbare. Revolu ția industrială a jucat un rol important în acest demers în așa fel încât a
reușit să schimbe societatea la nivel global. În prezent suntem martorii unei noi tendințe de
schimbare și de adaptare. De data aceasta este vorba desp re o revoluție care și -a propus să
schimbe modul în care omul relaționează cu natura . Însă, odată cu apariția industriei , saltul
tehnologic s -a simțit în toate domeniile, inclusiv în arhitectură. Problema principală a modului
actual de proiectare o reprez intă îndep ărtarea de mediul natural. Un prim pas de remediere a
situației a constat în formularea unei legislații care să limiteze activitarea prin intermediul unui
set de parametrii. Dat fiind faptul ca această atitudine reprezintă o noutate, termenii n u sunt în
totalitate definiți, neglijând de multe ori latura estetică .
În a doua parte a acestui capitol este tratat subiectul esteticii arhitecturale, definind termeni
îndeaproape.
Capitolul III – Arhitectura și peisajul montan – influențe reciproce
Acest capitol va face în prima parte o descriere a peisajului montan . Solitar și misterios,
muntele va avea întotdeauna peisaje unice cu efecte benefice asupra omului , motive solide
pentru care omul si -a creat habitat la munte, în ciuda condițiilor climatice aspre.
Pentru toți factorii climatici și topografici, arhitectura a căpătat forme stilistice care răspund
nevoilor de adaptare a omului în natură. Ca limbaj,a coperișul de cele mai multe ori prezintă
pante abrupte pentu a respinge zăpada, streșinile mari adăpostes c de vanturi și ploi iar volumetria
este compactă.

4
Capitolul IV – Studii de expresie arhitecturală

Studiile de caz vor servi drept suport de studiu și de analiză din punct de vedere al
sustenabilității
Capitolul V – Obârșia Lotrului
În acest capotol intenționez să descriu elementele regăsite în zona montană studiată pentru
proiectul de diplomă și să formulez un set unic de parametrii în care să se încadreze propunerea
de arhitectură.
Capitolul V I – Concluzii
Lucrarea se încheie cu prezentare concluziilor , sintetizate în urma parcurgerii bibliografice.

1.2 Stadiul actual al c unoașterii

1.3 Motivația alegerii temei

1.4 Scop și obiective
Scopul lucrării este de a crea un punct de plecare pentru proiectul de diplomă care presupune
realizarea unor unități de cazare și loisir într -o zonă muntoasă în mijlocul naturii. Proiectul își
propune atât integrare a în peisaj cât și relaționare a cu natur a. Voi încerca pe parcursul
cercetării mele să caut elemente teoretice de limbaj în termeni sustenabili pentru noua
direcție a arhitecturii . În acest sens, voi face o paralelă între elementele teoretice ce definesc
arhitectura sustenabilă și exemplele practice.
1.5 Metodologia de cercetare
Principala metodă de cercetare o reprezintă studiul bibliografic .

1.6 Rezultate așteptate

5
1.7 Cuvinte cheie

Sustenabilitate – Sustenabilitate (sau dezvoltare durabilă): caracteristica a unei activități
umane de satisfacere a nevoilor fără a epuiza resursele disponibile și fără a afecta mediul
natural, garantând posibilitatea satisfacerilor nevoilor generatiilor viitoare, lăsându -le libertatea
de a-și alege propriul model de dezvoltare.
Arhitectură sustenabilă –
Estetică – știința care studiază legile și categoriile artei, considerată ca forma cea mai
înaltă de creare și de receptare a frumosului; ansamblu de probleme privitoare la esența artei, la
raporturile ei cu realitatea, la metoda creației artistice, la criteriile și genurile artei

6

Bibliografie

 Andres R. Edwards ,The sustainability revolution – portrait of a paradigm shift
 C. A. Brebbi a, Enzo Tiezz i, M. E. Cont i , Management of Natural Resources,
Sustainable Development and Ecological Hazards ,2007 , Great Br itain;
 Jason F. McLennan ,The Philosophy of Sustainable Design: The Future of Architecture ,
 Manuel Gausa, Vicente Guallart, Willy Muller, Federico Soriano, Fern ando Porras, Jose
Morales The metapolis dictionary of advanced architecture , Barcelona , 2003
 Peter F. Smith , Architecture in a Climate of Change – A guide to sus tainable design,
2001 ,
 Sim Van der Ryn and Stuart Cowan , Ecological Design , 2009, Washington , DC ;
 Thomas P. Deering, Jr. , Building in the mountains ,

 David Barrett , Defining a sustainable aesthetic : A new paradigm for archi tecture,
 Ghadiali, J.H. , Effect of Climate on Architectural Expression , 1959 , New Delhi , Lalit
Kala Akademi ;
 Hannelore Christaens , The images of sustainable architecture , , 2012 -2013 , Edinburgh
College of Art, The University of Edinburgh , Edin burgh;
 Mark Dekay , Five levels of sustainable design aesthetics ,
 Michael Mehaffy & Nikos Salingaros , Why Green Architecture Hardly Ever Deserves the
Name ,2003 http://www.archdaily.com/ , accesat la 20.12.2016
 Paola Sassi , Douglass Mountain Architecture : An Alternative Design Proposal for the
Wy'East Day Lodge, Strategies for Sustainable Architecture , 2013
 http://www.uauim.ro/departamente/itcp/discipline/IAC/15_TIMPURILE_ARHITECTUR
II_3.pdf , accesa t la 29.01 .2017

7