Exportul pe Credite In Conditii Asiguratorii

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………….. 1

1. SECTORUL BANCAR ROMÂNESC ………………………………… . .. 2

1.1 Rolul băncilor in economia românească ………………………….. .. 2

1.2 Sistemul bancar din România si exercitarea atribuțiilor bancare .. … 3

1.3. Operațiunile băncilor comerciale……………………………… … .. 6

1.4 Tehnici de intervenție a Băncii Centrale pe piața monetară…….. .. 8

2. CREDITAREA BANCARĂ — SURSĂ DE FINANȚARE A ECONOMIEI ROMÂNEȘTI ……………………………………………………………… 10

2.1 Creditul – veriga sistemului bancar……………………………………….. 10

2.2 Formele creditului ……………………………………………. . 13

2.3 Condițiile creditului ………………………………………………………….. 16

3. INSTRUMENTELE DE PLATĂ SI DE CREDIT UTILIZATE ÎN COMERȚUL INTERNAȚIONAL……….………………………………… 18

3.1 TRATA ………… 19

3.2.BILETUL LA ORDIN ……….. 24

3.3.SCONTAREA, RESCONTAREA SI FORFETAREA CAMBIILOR ȘI BILETELOR LA ORDIN ……….. 25

4.TEHNICI DE GESTIONARE A RISCURILOR BANCARE ȘI PRINCIPII PRIVIND ACTIVITATEA DE CREDITARE…….. ………. 34

Riscuri "subjective" …………………………………..………. 34

Riscuri “obiective”…………………………………………….. 35

4.3 Operațiunile de creditare bancara ………… 36

4.4. Analiza, aprobarea si acordarea creditelor de catre bănci ………. 44

4.5 Termenul de acordare a creditului …………………………….. 54

4.6 Analiza serviciului datoriei ……………………………………… 55

STUDIU DE CAZ …………. 56

CONCLUZII …………………………………………………………………… 58

BIBLIOGRAFIE ……………

=== Exportul pe credite in conditii asiguratorii ===

În epoca contemporană, creditul și băncile au un rol determinant în desfășurarea proceselor economice, în asigurarea lichidității operatorilor economici și a economiei în ansamblul ei.

Băncile concurează unele cu altele pentru a acorda împrumuturi, mobilizând astfel o mare parte din resursele bănești existente în economie, cum sunt depozitele pe care persoanele fizice și juridice le constituie la bănci, sumele existente îin conturi curente ale firmelor și persoanelor fizice, dar și ale unor instituții publice.

Nevoile permanente și mari ale economiei determină bancile să manifeste o elasticitate foarte mare în procurarea de resurse.

Fiind cei mai mari finanțatori ai economiei, băncile sunt influențate în activitatea lor de premiza și principiul ca împrumuturile trebuie direcționate cu precădere spre activitatea de producție și de investiții ale unor sectoare rentabile ale economiei. Aici se poate vorbi de rolul politicii bancaro-monetar-flnanciare în utilizarea mai eficientă a fondurilor și anume, în primul rând pentru finanțarea nevoilor de producție și de investiție.

O sursă importantă de finanțare a nevoilor din economie o reprezintă și pachetele de programe ale unor instituții internaționale (Banca Mondială, ( FMI s.a.), precum și finanțările externe realizate prin intermediul unor companii specializate și care asigură fonduri pentru anumite proiecte importante din ramurile economiei, cum ar fi industria, agricultura, turismul, infrastructura transporturilor etc.

Aceste instituții bancare și-au dezvoltat programe care să le asigure succesul în afaceri. Ele își elaborează strategia dezvoltării de unități în teritoriu pe baza prospectării pieței, utilizând tehnici moderne de marketing, dar cele mai importante finanțări.

CAPITOLUL 1

SECTORUL BANCAR ROMÂNESC

1.1 Rolul băncilor în economia românească

Băncile au aparut în România încă din a doua jumatate a secolului XIX – lea. Ele au fost înființate atât prin contribuția capitalului român, cât și a celui străin.

Imediat dupa Unire (încercări au fost și mai devreme) au apărut Casa de Depuneri și Consemnațiuni, Creditul Financiar Rural, Banca României, Casa de Economii, cast și un sistem monetar național.

Banca Naționalăa luat ființă în 1880 ca bancă centrală a României.

Sectorul bancar românesc s-a dezvoltat foarte mult între cele două războaie mondiale. A apărut bursa, au fost create mii de bănci, moneda națională avea acoperire în aur.

Cele mai multe din aceste instituții financiar-monetar-bancare au fost constituite pentru a fi un sprijin în modernizarea economiei românești. Astfel, băncile și alte instituții de credit au capătat cea mai mare dezvoltare în sectorul agricol, aceasta ramură fiind predominantă în economia românească. Odată cu dezvoltarea industriei și comerțului, au fost înființate banci și pentru aceste sectoare, iar alte instituții financiare și-au înființat departamente pe aceste ramuri. Infuzia de capital era și autohtonă și străină, atat de stat, cât și privată. Mica producție (agricolă, industrială, mesteșugărească) și activitatea comercială era susținută în mod deosebit mai ale sprijin credite preferentiale, sar și prin alte produse, servicii și facilități bacnare și fiscale. Au fost preluate astfel de către stat unele datorii agricole și industriale (prin conversii) oferindu-se în acest fel posibilități de lansare în economia capitalistă pentru care Romania era un pretendent serios încă din perioada dintre cele două razboaie mondiale.

O dată cu începerea perioadei de tranziție în 1990 și cu restructurarea economiei românești, s-a încercat în primul rând revirimentul economic al sectorului bancar, considerându-se în mod firesc ca acesta trebuie să acționeze ca un „vârf de lance” în înfăptuirea tranziției.

Pentru a crește rolul băncilor în economia de piață, printre primele sectoare restructurate s-a numărat și cel bancar. Această restructurare a vizat următoarele aspecte:

– desființarea monopolului statului asupra sectorului bancar;

– reorganizarea băncilor de stat ca societăți pe acțiuni;

– capitalizarea băncilor;

– privatizarea băncilor de stat;

– înființarea unui număr mare de bănci;

– diversificarea tipurilor de bănci;

– diversificarea produselor și tipurilor de bănci;

– extinderea rețelei teritoriale;

– realizarea unui management performant, participativ și eficient;

– informatizarea bancară

– deschiderea către colaborarea cu bancile străine.

1.2 Sistemul bancar din Romania și exercitarea atribuțiilor bancare

Băncile reprezintă la ora actuală principalii intermediari financiari din economie. În această calitate ele pun în circulație creanța asupra lor, sporând volumul de mijloace de plată, al masei monetare, al lichidităților economiei.

Totalitatea băncilor într-o economie formează sistemul bancar.

Actualul sistem bancar din România este structurat pe trei nivele operaționale:

1.2.1. Banca centrală sau banca de emisiune – în România această bancă este Banca Națională a României.

Potrivit art. 2 din legea nr. 312/2004, obiectivul fundamental al Băncii Naționale a Romaniei este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

În calitate de bancă centrală, Banca Națională a Romaniei are ca atribuții: emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României, elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb, stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia, administrarea rezervelor internaționale ale României, autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționării a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare. De asemenea, BNR, este organul unic de supraveghere bancară, fiind împuternicită de lege să acționeze ca împrumutator de ultimă instanță pentru societăți bancare aflate în dificultate de plăți.

1.2.2 Băncile Comerciale – în România există în prezent peste 50 de bănci comerciale care oferă persoanelor jurdice și fizice toată gama de operațiuni și servicii bancare. În principiu, băncile comerciale iși desfasoară activitatea atat pe plan intern, cât și internațional. Activitatea lor este diversă și axează, în principal, pe atragerea depozitelor și acordarea de credite, aceptarea de depuneri de la alte bănci sau firme, operațiuni valutare pentru persoane fizice și juridice, plasamentul fondurilor, finanțarea schimburilor comerciale externe etc.

În România existăo singură bancă comercială specializată pe finanțarea operațiunilor de export – este vorba de EximBank; au existat încercări timide de inființare și a altor bănci comerciale, specializate pe diferite domenii de activitate, însă acestea au eșuat (exemplu: Banca de Investiții și Dezvoltare).

1.2.3. Băncile populare – sunt societăți care pot opera pe piață bancară doar în anumite componente acordate de BNR, în perioada 1999 – 2001 BNR a Reglementat reorganizarea și funcționarea băncilor populare, numărul acestora scazând drastic de la cateva sute la 6-7 societăți funcționale.

A. Exercitarea atribuțiiior BNR

Legea nr. 312/2004 stabilește atât atribuțiile Băncii Naționale a României, cât și coordonatele principale în care acestea se realizează. Având în vedere nu numai litera, dar și spiritul legii putem considera că exercitarea acestor atribuții se face cum urmează:

BNR. emite, pune și retrage din circulație numerarul. Aceasta atribuție principală este redată în Legea nr. 312/2004, astfel „ Banca Națională a României este unica instituție autorizația sa emită însemne monetare, sub forma de bancnote și monede metalice, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României „B.N.R. administrează direct rezerva de bancnote și monede metailice, elaborează programul de emisiune a acestora, astfel în cât să se asigure necesarul de numerar în stricta concordanță cu nevoile reale ale circulației bănești. Banca Nationala este singura in drept sa stabilească valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, desenul si alte caracteristici tehnice ale bancnotelor si monedelor metalice. Bancnotele sunt semnate de guvernator si casierul central.

B.N.R. este banca bancilor, pe care le autorizează sa funcționeze pe teritoriul României, le reglementează si le supraveghează activitatea. Primul act al acestei misiuni este autorizarea bancilor comerciale, B.N.R. verificând existența capitalului si a persoanelor care intentionează sa conduca banca. In calitate de bancă a banciior, B.N.R. este imputernicită de lege sa emita reglementari (regulamente, norme, circulare) cu valabilitate pentru intregul sistem bancar. In caz de criză financiară sau de aparitie a unor riscuri sistematice, B.N.R poate fi împrumutator de ultima instantă.

B.N.R. este casier general si bancher al statului român.. Banca Natională participă la procesul execuției bugetului de stat si ține evidențele contabile ale contului curent al Trezoreriei Statului. Pentru operațiunile derulate prin contul Trezoreriei Statului, Banca Nationala a României nu percepe comisioane și plăteste dobanda la disponibilitațile din acest cont. Totodata, B.N.R. poate acorda bugetului de stat un împrumut limitat pentru acoperirea decalajului temporar între veniturile si cheltuielile acestuia. Legea stabileste in mod clar limitele si condițiile pentru împrumuturile pe care B.N.R. le poate acorda statului. Astfel, pentru acoperirea decalajului temporar dintre incasările si plățile din contul general al Trezoreriei Statului, Banca Naționala a României poate acorda împrumuturi pe o durata de pana la 180 de zile, la o rata a dobânzii situata la nivelul pieței. In plus, suma totala a împrumuturilor nu poate depași 7% din veniturile bugetului de stat in anul precedent, iar soldul împrumutului trebuie sa se situeze, la cel mult, dublu capitalului si al fondului de rezerva".

Tot pentru contul bugetului de stat, B.N.R. poate mobiliza resurse bănești, actionând ca agent al statului în ce privește emisiunea, vânzarea si rascumpărarea obligațiunilor prin care statul se împrumuta de la public, persoane juridice sau banci. Astfel, banca centrala organizeaza emisiunea si plasarea obligațiunilor de stat, efectuând si serviciul financiar al datoriei publice (vânzarea, rascumpărarea, incasarea diferentelor de preț, plata dobânzilior ce decurg din respectivele operatiuni). In toata această activitate, B.N.R. nu dispune de nici un privilegiu special ca agent al statului și se supune, in calitatea sa de intermediar financiar pe piața valorilor mobiliare, regulilor concurentiale comerciale.

B.N.R. stabileste si conduce politica monetara a țarii conform Legii nr. 312/2004, Banca Națională a Romaniei elaborează, aplică și raspunde de
politica monetară. Principalele teme ale politicii monetare sunt:

– volumul, structura si dinamica operatiunilor de creditare (banca centrala poate acorda credite in conditii de rambursare, garantare si dobanda stabilite prin reglementari proprii; creditarea pe descoperit de cont este însa interzisă);

– volumul, sructura si dinamica operatiunilor de piată ( B.N.R. poate dobândi, lua in gaj sau vinde creanțe, titluri sau alte valori asupra statului, bancilor sau altor persoane juridice și poate atrage depozite de la banci în condițiile pe care le consideră necesare pentru realizarea obiectivelor sale);

– volumul si structura masei monetare;

– nivelul si calculul dobânzilor la vedere si la termen;

– cursul de schimb al leului in raport cu alte valute si situația balanței de plați externe a țarii.

Atât in stabilirea, cât si în conducerea politicii monetare, B.N.R. operează cu date sintetice provenite din sistemul bancar si din analize ordonate in teritoriul sucursalelor proprii.

e) B.N.R. stabileste și conduce politica valutara. În baza prevederilor legii ce reglementează activitatea bancii centrale, B.N.R. elaborează, aplică si raspunde de politica valutara a tarii. Totodata, B.N.R. asigură trezoreria balantei de plati externe a tarii si actionează pentru asigurarea convertibilitații leului pentru tranzacțiile curente ale balanței de plați. În luna martie 1997 a avut loc liberalizarea pieței valutare si a mecanismului de formare a cursului de schimb, pe baza cererii si ofertei. Un alt pas important in funcționarea pe baze libere a pietei valutare în România a fost facut la inceputul anului 1998, odata cu acceptarea obligațiilor ce decurg din Articolul VIII al Statutului F.M.I. privind liberalizarea tranzacțiilor de cont curent si convertibilitatea monedei nationale pentru operatiuni curente. Pentr anul 2005 a fost prevăzuta si liberalizarea contului de capital, fiind deja aprobată modificarea regulamentului valutar prin liberalizarea accesului la valuta al agentilor economici din România.

In gestiunea B.N.R. se află si rezervele internationale (aur, valute convertibile și Drepturi Speciale de Tragere) ale țarii ce pot fi folosite, conform legii, pentru susținerea cursului monedei naționale in momentele critice si/sau pentru a efectua plăti ordonate de autoritatile statu lui in situații bine stabilite.

Banca Natională a României contribuie la mobilizarea resurselor valutare ale tării pentru constituirea rezervei de stat, este păstratoarea acestora și are obligatia de a efectua plătile care este angajat Guvernul României prin Ministerul Finantelor.

f) B.N.R. supraveghează si reglementează Sistemul de plăti al țării. Supravegherea sistemului de plăti al tării, in general, și a plătilor bancare, in special, in primul rând a celor fara numerar, este o consecința si un mijloc important de a infaptui politica monetară si de a mentine stabilitatea monedei naționale, precum si increderea publicului în sistemul bancar.

B. Exercitarea atribuțiilor bancilor comerciale

In calitate de intermediari, băncile comerciale au un dublu rol:

– emit propriile lor titluri, negociabiie, prin care atrag capitalurile monetare disponibile;

– cumpara de pe piața titlurile emise de alte bănci, sau societăti comerciale, plasând o parte din sursele mobilizate.

In acest proces de intermediere, băncile îndeplinesc urmatoarele trei functii:

– de mobilizare sau atragere a resurselor monetare disponibile și dispersate in economie;

– de fructificare a acestor resurse prin distribuirea de credite către persoanele juridice sau fizice si/sau plasarea în titluri emise de alte entitati (Ministerul Finantelor, BNR etc.)

– de asigurare a mecanismuiui de functionare a plăților prin efectuarea de viramente si plati in numerar.

1.3 Operațiunile bancilor comerciale

Operatiunile bancilor comerciale se pot imparti in operațiuni bilanțiere active si passive.

1.3.1. Operațiunile pasive

Operațiunile pasive sunt operațiuni de constituire a resurselor. Se evidențiaza in pasivul bilanțului băncii sub forma urmatoarelor posturi; depozite – la vedere si la termen

– împrumuturi – de la BNR și de la alte bănci sau instituții financiare

– capitalul propriu.

a. Depozite la vedere și la termen reprezinta principala resursă atrasă de catre băncile comerciale de la persoane fizice si juridice.

– Depozitele la vedere sunt cunoscute și sub denumirea de conturi curente sau conturi la vedere. Sunt depozite/conturi operaționale prin care titularii pot efectua tranzacții (plați si încasari). Bonificația/dobânda acordată de către banca la un astfet de cont este foarte mică si se aplică la soldul contului la sfarșitul zilei de lucru.. Acest depozit are un grad de lichiditate foarte ridicat si de aceea băncile nu iau in calcul in vederea efectuării de plasamente.

– Depozitele la termen sau conturite de depozit la termen reprezintă pentru bănci cea mai importantă sursă atrasă. In funcție de nevoile de lichiditate băncile acordă dobanzi/bonificații dintre cele mai avantajoase. Termenele de constituire sunt de regula – o luna, trei luni, sase luni însa băncile comerciale ofera pe piața si alte termene intermediare (15 zile, 2 luni s.a.m.d.)

b. Împrumuturile – sunt surse de refinantare de la BNR sau de la alte bănci comerciale

– împrumuturi de refinantare sau creditetele de refinantare de la BNR – sunt forme de refinantare la care apeleaza bancile comerciale pentru a-si asigura lichiditatea si pentru a optimiza structura portofoliului de titiuri pe care le detin. Aceste tipuri de împrumuturi imbracă mai multe forme: rescontarea cambiilor, cedarea in posesiune a unei părti din portofoliu de titluri, contractarea de împrumuturi prin angajarea de titluri numită si operațiune de lombardare.

– Împrumuturiie de refinantare contractate de la alte instituții financiare sunt cunoscute ca împrumuturi interbancare pe termen scurt. (de la 24 de ore la 7 zile). Dobânda la aceste împrumuturi este foarte mică. O altă formă de atragere de resurse pentru băncile comerciale o reprezinta împrumuturile prin emisiunea de obligațiuni insa in România aceasta formă de împrumut este de-abia la inceput.

c. Capitalul propriu deține o pondere relativ scazuta in totalul pasivelor bancare, pondere care are o tendință accentuată de scadere determinată de expansiunea volumului activităților bancare.

1.3.2. Operațiunile active

Operațiunile active sunt operațiunile de utilizare a resurselor in scopul obținerii de profit si se regăsesc in activul bilanțier al băncii sub formă urmatoarelor structuri:

a. numerar si rezerve disponibile la B.N.R. (Trebuie mentionat faptul ca operatiunile de numerar (a) si activele corporale (d) nu genereaza venituri. Există totuși o bonificație de dobandă acordată de BNR pentru rezerva minima obligatorie constituită de către băncile comerciale);

b. titluri (Portofoliul de titiuri constituit de o bancă comerctală se compune din actiuni (titluri de proprietate) si titluri de creanță (cambii, bonuri de Tezaur, obligațiuni). Constituirea lor este importantă atat pentru maximizarea veniturilor cât si pentru asigurarea lichiditaților băncii);

c. credite (Creditele acordate de o bancă comercială dețin ponderea cea mai mare in totalul operatiunilor active. Aceasta reprezinta principala sursă de plasament pentru bănci si totodata este cea mai importanta sursa de profit);

d. active corporate si alte active.

1.4 Tehnici bancare de interventie a băncii centrale pe piata monetara

Se grupeaza in doua categorii:

-tehnici (instrumente) bancare de intervenție indirecta pe piața monetară;

-tehnici (instrumente) bancare de intervenție directa pe piața monetară.

1.4.1 Tehnici (instrumente) bancare de interventie indirectă

Sunt utilizate pentru controlul indirect asupra ofertei de monedă, imitând pentru băncile comerciale accesul la resurseie Băncilor Centrale.

Aceste instrumente se fundamenteaza pe trei elemente:

– dependenta bancilor comerciate fata de B.N.R.;

– corelatia existentă intre volumul creditelor si volumul activitatii economice;

– caracterul clastic al cererii de credite fața de nivelul dobanzii.

Instrumentele bancare de interventie indirectă utilizate de BNR sunt:

– taxa oficiala a scontului,

– politica de open market.

a. Taxa oficiala scontului reprezinta dobanda uzuala pentru creditele acordate de Banca Centala băncilor comerciale In functie de scopul urmarit Banca Centrala reduce sau majoreaza nivelul acestor taxe. Nivelul ei se calculeaza ca o medie a ratei dobânzitor de pe piața bancară.

b. Potitica de open market constă in interventia BNR pe piata interbancară pentru cresterea sau scaderea lichiditatii băncilor comerciale, respectiv a posibilitatilor lor de acordare a creditelor.

1.4.2 Tehnici (instrumente) bancare de ințerventie directă.

Tehnicile de interventie directa asupra lichiditatilor băncilor comerciale sunt reprezentate de rezervele minime obligatorii (RMO). Mecanismul rezervelor minime obligatorii constă in obligativitatea băncilor cormerciale de a păstra, in conturile deschise la banca centrală, o cota procentuala din capitalurile proprii. Această cota este stabilita de BNR semestrial.

CAPITOLUL 2

CREDITAREA BANCARĂ – SURSA DE FINANȚARE A ECONOMIEI ROMÂNESTI

2.1 Creditul – veriga sistemului bancar

Creditul este operațiunea prin care se iau in stapanire imediat resurse, in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insoțite de plata unei dobânzi ce-l remunerează pe împrumutator.

Etimologic cuvantul "credit" este de origine latina, "creditum-creditare" care inseamna “a crede” sau “a avea încredere”.

Aceasta origine a noțiunii de credit scoate în evidență un element psihologic absolut indispensabil existenței unei operațiuni de credit: încrederea.

2.1.1 Trasăturile caracteristice ale creditului sunt:

subiectele raportului de credit, respective creditorul și debitorul. Aceștia reprezintă o mare diversitate în ceea ce privește aparteneța la structurile social-economice, motivele și durata angajării în raporturile de credit.

Promisiunea de rambursare – un element esențial al raportului de credit. Debitorul se angajează ca la o anumită dată, numită scadență, să înapoieze suma luată cu împrumut.

Termenul de rambursare este o trasatură specifică a creditului și are o mare varietate. Acesta variază de la termene foarte scurte (24 de ore, termen practicat pe piețele monetare), până la termene de la 30 la 50 de ani și chiar 100 de ani (pentru investiții).

Dobanda este o caracteristică esențială a creditului și reprezentând prețul folosirii capitalului și totodată remunerarea riscului pe care il implică creditul respectiv. Nivelul ei este acceptat de creditor și debitor ca urmare a unei negocieri între aceștia.

Tranzacția, acordarea creditului.

Însemnarea, acordurile de credit sunt consemnate, în marea lor majoritate, prin înscrisuri, a căror forma de prezentare este foarte variată.

2.1.2 Funcțiile creditului

Avantajele creditului sunt evidențiate prin funcțiile sale:

a) funcția distributivă constă în mobilizarea resurselor bănești disponibile la un moment dat în economie și redistribuirea lor prin acordarea de împrumuturi spre anumite ramuri sau sectoare de activitate care au nevoie de fonduri.

Disponibilitățile bănești se referă la surplusurile de capital de circulație aflate temporar sub forma înactivă în conturile bancare ale societatilor comerciale, la rezervele de casă ale firmelor păstrate în conturi bancare la economiile populației depuse la casele de economii ori la bancile comerciale. Oferind agenților economici aceste disponibilități, creditul sporește puterea de acțiune productivă a capitalului, punând astfel în mișcare forțele economice latente și contribuind la creșterea avuției reale a societății.

De asemenea, faptul ca procurarea de noi capitaluri se realizează într-un mod operativ, conferă mai multă elasticitate economiei în ansamblul ei, favorizând orientarea mai rapidă a investițiilor spre sectoarele sau activitațile rentabile, contribuind pe aceasta bază la creșterea eficacității marginale a capitalului.

Tot prin funcția distributivă, creditul participă la concentrarea capitalului și dirijarea acestuia spre acțiuni de mare anvergură, profitabile întregii societăți.

b) funcția de transformare a economiilor în investitii: prin care se realizează echilibrul macroeconomic conform ecuației: E = I (unde E = economiile si I – investițiile). Orice individ poate economisi o anumită suma de bani, mai mare sau mai mică, în funcție de venitul și comportamentul său economic. Economisirea neurmată de investire constituie o dezaurizare și reprezintă un factor de dezechilibru pentru viața economică. În același timp, nu orice individ poate fi întreprinzător, nu oricine iși poate asumă riscurile unei investitii, nu toți indivizii au calitatile necesare spre a se lănsa în afaceri, iar daca le au, este posibil să nu le poata valorifica din cauza lipsei de capital.

Creditul este cel care pune la dispozitia întreprinzatorului capitalul necesar, asigurând transformarea economiilor, altfel înactive, în investiții. Din acest punct de vedere, creditul este un factor important al creșterii economice. Oferind posibilitatea accesului la credite al oricărui individ care, prin intențiile sale realiste, riguros fundamentate, garantează rambursarea sumelor primite, creditul contribuie la proliferarea firmelor cu mici dimensiuni, promotoare ale noului, ceea ce favorizează concurența cu efectele sale pozitive asupra echilibruiui economic.

c) funcția de emisiune monetară. Ca urmare a consolidării ideii de credit bazat pe încredere între participanții la actul economic, a fost creată monedă fiduciară (cu valoare fictiva, intemeiată pe încredere, iar pe langă acesta, determinate de nevoile schimbului, au aparut o multitudine de alte instrumente și tehnici de plata (viramentul, cecul, compensația, trata, cambia etc.). Aceste tehnici au dus la diminuarea numerarului din circulație și creșterea în mari proporții a monedei scripturale. Prin aceasta s-a realizat și o importanta reducere a cheltuielilor cu circulație monetară, noile tehnici și instrumente de plata determinate de acțiunea creditului asigurând și o creștere a volumului, a valorii tranzactiilor economice.

d) funcția de asigurare a stabilității prețului: se realizează prin reglarea dimensiunilor cererii și ofertei de mărfuri și servicii, creditându-se consumul, pe de o parte și stocurile pe de alta parte. Astfel, daca anumite marfuri a caror producere are, in mod efectiv, un caracter sezonier – ulei, zahăr, produse din fructe, ar fi aduse toate pe piața în momentul realizării lor, oferta ar deveni disproporționată de mare în raport cu cererea și vom asista la o cadere catastrofală a prețurilor care va fi urmată, după un anumit timp, cand se va ajunge la o penurie a mărfurilor respective, la o urcare exagerată a prețurilor. Pentru prevenirea unor asemenea situații care ar perturbă echilibrul economic – risipa urmată de penurie – se folosește un instrument al creditului și anume warantul care oferă pentru proprietarii marfurilor posibilitatea depozitării lor și obținerea cu anticipație, într-o proporție mai mare sau mai mică, a contravalorii acestora.

Prin finanțarea producției și a consumului, precum și prin crearea unor instrumente și tehnici deosebit de flexibile, creditul a devenit o prezenta "sine qua non" în viața socială și economică din orice țară civilizată. De asemenea, prezența sistemului de credit și a formelor sale în societățile avansate, oferă numeroase facilități, inclusiv participanților la actul economic.

Creditul are un rol deosebit și în promovarea relațiilor economice internaționale, stimulând exporturile și importurile, asigurând o desfășurare normală, rapidă și în deplină siguranță a operațiunilor de export – import. Trebuie avut în vedere și rolul Creditului în acoperirea deficitului bugetar al statului sub forma creditului public.

Creditul poate deveni primejdios atunci cand nu este utilizat conform principiilor sale și cerințelor echilibrului economico – financiar. Cel mai mare pericol îl constituie folosirea abuzivă, determinată de ideea ca prin sine însuși creditul reprezintă avuție. O astfel de concepție va avea consecințe extrem de grave atât asupra debitorului, cât și a creditorului: debitorul va fi tentat să folosească sumele provenite din împrumut ca pe propria-i avuție, fară discernământ, iar creditorul se va vedea sarăcit, în imposibilitatea de a-și recupera banii împrumutați. Un alt pericol îl reprezintă așa-numita supracreditare care duce la mari dezechilibre economice, financiare și monetare, generând inflația.

O folosire arbitrară a creditului poate stimula și o intensifcare a operațiunilor speculative, o creștere a capitalului fictiv, care pot genera crahuri financiare. Nu trebuie omisă nici problema riscurilor rezultate din utilizarea creditului, în special pentru instituțiile bancare care, dacă nu sunt luate în considerare, pot provoca prabușirea în lanț a sistemului bancar, cu consecințe extrem de dureroase pe plan economic, social și politic.

2.2 Formele creditului

La apariția sa, creditul era realizat sub forma unui împrumut în care un individ acorda altuia un bun sau un serviciu, forma ce se mai practică și astăzi în comunitățile mai puțin evoluate.

În societatea modernă formele creditului au evoluat cu mare rapiditate, în stransă legatură cu gradul și nivelul societății de astăzi.

Criteriile care determină delimitarea principalelor tipuri de credit sunt:

• persoana creditorului;

modalitatea specifică de formare și utilizare a capitaluriior disponibile;

persoana debitorului;

dimensiunile și dinamica necesităților debitorului și modul de folosire a capitalurilor împrumutate;

obiectul creditului și sfera de utilizare;

duratele de constituire a capitalului disponibil și de utilizare de catre împrumutați.

Privite din acest punct de vedere raporturile de credit s-au cristalizat, de-a lungul vremii, în cinci sfere principale: creditul comercial, creditul bancar, creditul obligatar, creditul ipotecar și creditul de consum.

Creditul commercial este o formă de împrumut practicată între vânzător și cumparăor, atunci cănd vânzarea marfurilor este facută pe credit, adică înmânarea acesteia este separată în timp de plata prețului ei.

În țările dezvoltate, creditele comerciale, credite între întreprinderi, acoperă o parte semnificativa din resursele financiare ale întreprinderilor, implicând o gamă largă de variații.

Mărfurile primite pe credit comercial reprezintă, pentru beneficiari, datorii exigibile și implică o amanare, mai scurtă sau mai îndelungată, a termenului de plată. Prin aceasta creditul devine o resursă principală a întreprinderii beneficiare, care folosind materialele primate obține produsele finite și, mai devreme sau mai târziu, este în masură de restitui bani.

Deci, creditorul comercial acționează în economia beneficiarului ca o sursă suplimentară de capital circulant, scutindu-1 pe acesta de a recurge, în acest scop, la alte resurse, de exemplu la creditul bancar.

Asupra creditului comercial acționează trei componente (comercială, tradițională și financiară), condiționând durata și dimensiunile lui.

Componenta comercială implică utilizarea creditului ca o armă comercială de promovare a vânzărilor, practicată de fiecare furnizor în condiții date, decurgând astfel varietatea termenelor de plată și, deci a duratei și, prin aceasta, a dimensiunilor creditului comercial.

Componenta tradițională decurge din interesele comune ale parților în creșterea fluidității schimburilor și diminuarea costurilor de organizare.

Componenta financiară implica punerea la dispoziția clientului, pentru o perioada dată, a unei părți a capitalului sau, sub formă de marfă, a carei plată este amânată.

În economia de piață creditul comercial constituie baza sistemului de credit. În statele cu economie planificată creditul comercial a fost desfințat sau diminuat ca importanță.

Creditul bancar. Creditul bancar cuprinde o sferă largă de raporturi angajând modalități diferite, pe termen scurt, mediu și lung, privind operații bazate pe înscrisuri, în fiecare caz în parte sau în cadrul unui acord general.

Creditul bancar este creditul care se acorda agenților economici sub forma bănească de catre instituții specializate în așa-numitul "comerț cu bani", numite instituții bancare.

Raporturile de credit ale întreprinderilor cu bancile sunt de regulă reciproce. Pe de o parte, întreprinderile au conturi deschise la bănci care formează depozite ce pot fi folosite de catre acestea, ca resurse. Pe de altă parte, băncile acordă credite întreprinderilor pentru nevoile lor curente de producție sau pentru învestiții. Aceasta formă de credit este foarte larg răspândită având ca obiect acea parte disponibilă a capitalului numită capital de împrumut. Creditul bancar este principala sursă pentru asigurarea fondurilor banești necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiei naționale. El intră în categoria împrumuturilor cu bani. Spre deosebire de creditul comercial care se acordă din capitalul ocupat în producție sau în circulație, creditul bancar se acordă din capitalul inactiv, nefolosit, precum și din capitalul bănesc temporar disponibil ce se află în cautare de plasament. Acordarea creditelor formează fundamentul activității unei banci. In calitatea lor de intermediare, băncile se împrumută pentru a da apoi cu împrumut sumele ce se află în cautare de plasament.

Modalitățile creditului bancar sunt: credit bancar de cont, în cont curent, pe gaj cu efecte publice – creditul lombard, pe gaj cu efecte comerciale.

Tinând cont de faptul ca agenții economici care acordă parteneriior de afaceri credite comerciale apelează, la randul lor, la banci pentru a-și reconstitui capitalul. Există o stransă interdependență între creditul comercial și creditul bancar .Creditul bancar contribuie la redistribuirea capitalurilor între diferite ramuri ale economiei, la egalizarea ratei profitului, la economisirea fondurilor circulante, la intensificarea și accelerarea procesului de concentrare și centralizare a capitalului.

Creditul obligatar. Aceasta formă de credit apare în raporturile dintre instituțiile de stat în calitate de debitor, pe de o parte și agenții economici în calitate de creditori, pe de alta parte. Aceste raporturi se concretizează în faptul că emit primele obligațiuni, iar creditorii sunt subscriitori și deținători ai acestor obligațiuni.

Creditul obligatar reprezintă o grupă a operatiilor de credit cu existenta seculară care se referă la relațiile de credit în care partenerii îți angajează capitalurile (pentru cumparare de obligațiuni), în vederea obținerii unui venit sigur, în principal, sub formă de dobânzi. Obligațiunea este un titlu de recunoaștere a datoriei care reprezintă o creanță financiară, pe care deținătorul (creditorul) o are asupra emitentului (debitorul). Deținătorul încasează, de regulă, periodic dobânzile cuvenite în raport de creditele acordate.

Obligațiunile sunt solicitate la achizitie de investitori și oferite de deținătorii care au nevoie de lichidități, ele fiind unul din activele financiare ușor lichidabile.

Emisiunea de obligațiuni este o sursă preferată de capital pentru întreprinderi. Sumele obținute din emisiunea de obligațiuni, sunt utilizate cu prioritate sau în exclusivitate, în majorarea capitalului fix, fie în noi investiții, în cladiri, echipamente, utilaje, componente ale noilor tehnologii, fie în operații de preluare și achiziții de întreprinderi.

Dezvoltarea pe scară largă a creditului obligatar revigorat și extins activitatea instituțiilor de rating. Ratingul este un proces de evaluare a standingului financiar al unui titlu de împrumut, în scopul de a exprima o apreciere asupra riscurilor legate de rambursarea (sau plata)împrumutului.

Creditul ipotecar este destinat activității imobiliare și se bazează în principiu pe proprietatea privată. El presupune o convenție între creditor și împrumutat, care cuprinde în esență proprietatea (ca garanție a rambursării împrumutului), condițiile și scadențele, penalitățile și circumstanțele în care se poate pierde proprietatea. Principalul tip de împrumut pe ipotecă comportă o sumă de rambursare și o rată a dobânzii fixă.

În ultimul timp s-au dezvoltat și alte tipuri de credite ipotecare cum ar fi:

– împrumut pe ipotecă cu dobanzi variabile;

– împrumut pe ipotecă cu rambursare progresivă:

-împrumut pe ipotecă inversat, purtator de anuități, care urmarește să valorifice capitalul imobilizat în locuințe proprietate, fară a se renunța la dreptul de proprietate și la uzufruct.

Dimensiunile ample ale creditului ipotecar în toate țările dezvoltate, implică o mobilizare vastă de resurse, de regulă, capitalurile disponibile pe termen lung.

Creditul de consum se acordă pe termen scurt sau mediu persoanelor individuale, pentru acoperirea valorii mărfurilor și serviciilor procurate în comerț sau pentru recreditarea creanțelor contractate în acest scop.

Creditul de consum s-a afirmat, de timpuriu, între celelalte forme de credit, și, într-o formă inițială, a existat sub forma "credituiui deschis", respectiv a disponibilității pe care comerciantul o acordă clienților, de regulă celor solvabili, de a achiziționa mărfuri potrivit necesităților, urmând ca lichidarea sau regularizarea datoriilor sa se faca ulterior, potrivit angajamentelor personale diferite de la caz la caz. Aceasta formă de credit se numeste credit cu rambursare neesalonată.

O altă formă a credituiui de consum este creditul "revolving", care se caracterizează prin:

– se acordă in cadrul unei convenții stabilite intre părți;

– permite consumatorului sa efectueze cumpărările sau să obțina imprumuturi fie direct, asupra creditorului, fie indirect, prin cartile de credit, in momentul oportun pentru el;

– consumatorul are posibilitatea să efectueze plata fie in totalitate pentru creditul in curs, fie prin plati partiale, periodice, dupa posibilitati.

2.3 Condițiile creditului

In indeplinirea funcțiilor si rolului creditului in economia de piață, pentru valoriflcarea la maximum a avantajelor si diminuarea la minimum a dezavantajelor, este necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

a) existența unui sistem juridic prin care sa se reglementeze cadrul
general al operațiunilor de credit:

măsurile asiguratorii și de protectie pentru participantii la contractul de credit;

drepturile si obligatiile creditorilor si debitorilor;

procedura de solutionare a litigiilor dintre parti si organele competente sa le solutioneze;

existența unui cadru economic favorabil legat de situația de ansamblu a economiei naționale, de perspectiva ei, de gradul de dotare profesională si tehnică a sectoarelor din economie, precum și de conjuncture economică pe plan intern si extern.

existența unui sistem instituțional, constând intr-un ansamblu de instituții si organisme specializate, cu o vasta retea dispusa pe teritoriu, dar si cu relații de corespondență cu instituții similare din strainatate. Este necesar ca aceste instituții să dispună de personal – bancheri – calificat si de mijloace tehnice moderne pentru efectuarea operațiunilor de credit;

forma relațiilor sociale – politice, in sensul existenței cadrului general de ordine si consens social – politic, de stabilitate si continuitate a operațiunilor generale referitoare la deciziile macro – economice, precum si atitudinea regimului politic fată de economie, fată de libera inițiativa si fată de piată.

factori de natură psihologică si de traditie care se refera atât la elementul definitoriu al creditului – increderea, cât și la comportamentul agenților economici, al întreprinzătorilor, dar si al populației in ansamblul sau.

Dacă se vor analiza condițiiie creditului, se va constata că, in cea mai mare parte, acestea se gasesc intr-o mare masura in tara noastră.

De la vechiul regim mai persistă obiceiuri si mentalitati antieconomice contrare principiilor de bază ale economiei de piată si care încă nu permit functionarea unui sistem de credit care sa poata deveni un factor de favorizare a acestora. În acest sens, statul va trebui să desavârșească condițiile necesare funcționarii unu sistem de credit fară, insă a folosi metode administrative care ar avea efecte contrare scopului urmarit. Va trebui sa conținue să promoveze alaturi de politica financiară, monetară, bugetară, valutară si o politica de credit adecvată.

CAPITOLUL 3

Instrumentele de plată și de credit utilizate
în comerțul internațional

Instrumentele de plată și credit (efectele de comerț, sau titlurile financiare, cum mai sunt denumite în literatura de specialitate și în practica financiară internațională) sunt înscrisuri care au un conținut și o formă consacrată pe bază de norme acceptate pe plan internațional, reprezentând pentru cel ce le deține în mod legal (beneficiar) un drept de creanță a cărui existență și întindere sunt determinate strict de mențiunile cuprinse în aceste înscrisuri.

Emiterea, circulația și negocierea instrumentelor de plată și credit sunt, de asemenea, reglementate pe bază de norme interne și internaționale, dintre care pot fi menționate:

– Legea nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin, modificată prin Legea nr. 83/1994;

– Normele B.N.R. nr. 6 și nr. 10/1994 privind cambiile și biletele la ordin;

– Regulamentul valutar nr. 3/1997 modificat la 30.01.2004 și ulterior;

– Convențiile de la Geneva din 7 iunie 1930 privind legea uniformă, reglementările anumitor conflicte de legi și dreptul la timbru, în materie de cambii și bilete la ordin;

România, deși nu a aderat oficial la aceste convenții internaționale, a aplicat totuși reglementările lor prin legile promulgate în 1934.

Din categoria instrumentelor de plată și credit fac parte: trata (cambia) si biletul la ordin

3.1. Trata (cambia)

Definiție

Trata (cambia) este un instrument de plată și credit prin care o persoană fizică sau juridică numită trăgător transmite un ordin necondiționat unei alte persoane fizice sau juridice numită tras, de a plăti la vedere sau la scadență, o sumă determinată, unei alte persoane fizice sau juridice numită beneficiar.

După cum vedem, în definiția de mai sus, se desprind trei părți distincte care iau parte la acțiune: trăgătorul, trasul și beneficiarul.

Trăgătorul se identifică întotdeauna cu exportatorul de mărfuri sau prestatorul de servicii, sau cu vânzătorul. Pe poziția trasului se găsește importatorul de mărfuri sau de servicii, sau cumpărătorul.

Beneficiarul tratei se poate afla în mai multe ipostaze:

a) în cazul în care mărfurile și/sau serviciile au fost realizate/efectuate pe cheltuiala exportatorului, beneficiarul de drept va fi acesta – deci, trăgătorul (în cazul cambiei la ordin propriu);

b) în cazul în care mărfurile și/sau serviciile au fost realizate din surse bănești atrase, de regulă, de la o bancă, atunci beneficiarul cambiei va fi aceasta, pentru rambursarea sumei avansate (cambia trasă în contul altuia);

c) în cazul în care trăgătorul are datorii către un terț, el poate trage o cambie la ordinul acestuia sau poate să-i transmită o cambie primită de el, nenominalizată, pe care o va gira.

Condiții de formă

Convenția de la Geneva din 1930 asupra cambiei, precum și Legea nr. 58/1934 privind trata stabilesc o serie de elemente care trebuie să facă parte din cambie și anume:

– denumirea de cambie (trată) în titlu sau în text, în limba folosită pentru completarea cambiei (Bill of exchange sau Draft, în limba engleză, Wechsel, în limba germană, Lettre de change, în limba franceză, Cambia, în limba italiană);

– locul și data emiterii (dacă se omite menționarea locului emiterii, acesta se consideră a fi sediul trăgătorului;

– suma determinată în cifre și litere;

– numele și sediul trasului;

– locul și data plății (dacă se omite menționarea locului plății, acesta se consideră a fi sediul trasului). Dacă locul plății este altul decât sediul trasului, cambia se numește domiciliată. Domicilierea este perfectă când se indică alt loc de plată decât sediul trasului și se menționează și o persoană plătitoare, alta decât trasul și imperfectă când se indică doar alt loc de plată decât sediul trasului. În ce privește data plății (sau scadența), aceasta poate fi: la o dată calendaristică, la vedere, sau la un număr de zile de la o dată calendaristică sau de la vedere. O trată fără menționarea scadenței se consideră plătibilă la vedere și poate fi încasată până în 365 de zile de la data emiterii, după care își pierde valabilitatea (de exemplu, dacă se emite o trată la vedere în ziua de 15 mai 2005, aceasta poate fi încasată la ghișeele bancare în răstimp de un an, respectiv până la 14 mai 2006;

– ordinul necondiționat de plată;

– beneficiarul cambiei, care poate fi desemnat nominativ sau cu clauza “la ordin”;

– semnătura trăgătorului.

Operațiuni cu cambii

a) Emiterea cambiei, care este obligația trăgătorului și care provine din raporturile juridice dintre trăgător și tras (între care există un contract de vânzare-cumpărare) și dintre trăgător și beneficiar (beneficiarul fiind creditorul trăgătorului), raporturi anterioare emiterii cambiei. Formularul cambiei este tipizat și poate fi procurat de către trăgător de la banca unde își are contul. Completarea și semnarea formularului se face de către trăgător. În cazul emiterii cambiei în mai multe exemplare, acestea vor fi numerotate, menționându-se care este formularul original, singurul care va fi plătit.

b) Acceptarea cambiei, care reprezintă manifestarea de voință prin care trasul consimte să-și asume obligația de plată, devenind astfel obligatul cambial principal. Prezentarea cambiei la acceptare se face la sediul trasului, prin intermediul băncii acestuia, la solicitarea băncii posesorului legitim sau deținătorului cambiei. Prezentarea cambiei la acceptare este facultativă, cu excepția cambiilor obligatoriu prezentabile, a cambiilor cu scadența la un termen de la vedere și a cambiilor în care s-a menționat obligația prezentării la acceptare. Acceptarea se face prin semnarea cambiei de către tras, care precizează de regulă și data la care semnează. Acceptarea este necondiționată, dar poate fi dată numai pentru o parte a sumei de plată, aceasta având semnificația unei acceptări parțiale. Băncile din România prezintă cambiile la acceptare trasului până cel târziu cu 15 zile înainte de scadență, dacă nu este indicat un termen de prezentare, la sediul trasului. Solicitarea acceptării se face sub forma unei cereri însoțită de un exemplar al cambiei sau de unicul exemplar original primit de la banca trăgătorului. Cererea trebuie semnată de directorul băncii. Dacă trasul solicită timp de gândire până în ziua următoare i se acordă acest răgaz dar nu i se lasă titlul.

c) Avalizarea cambiei, care reprezintă modul specific de garantare a plății cambiei. Avalul este o garanție înscrisă pe cambie, asumată de un semnatar al acesteia sau de o terță persoană, de a plăti integral sau parțial suma menționată în cambie, în aceleași condiții ca și cel garantat. Această garanție se dă pentru plata sumei și nu pentru persoana debitorului, ceea ce înseamnă că cel care dă avalul (avalistul) se obligă direct față de orice posesor al cambiei, în același mod ca și avalizatul. Avalul nu poate fi condiționat, dar poate fi dat numai pentru o parte din sumă (lucru care trebuie menționat pe cambie, altfel se consideră dat pentru suma întreagă). Avalul se dă prin înscrierea lui pe fața cambiei sau pe alonje, cu semnătura avalistului și cu indicarea persoanei pentru care se dă (dacă nu s-a menționat pentru cine se dă, se consideră dat pentru emitent). Avalul este valabil și își produce efecte chiar dacă obligația garantată este nulă, cu condiția ca nulitatea să nu fie consecința unui viciu de formă. În cazul avalizării cambiilor de către băncile din România, clientul băncii, care solicită avalizarea trebuie să prezinte o cerere de avalizare (al cărei formular îl procură de la banca respectivă) însoțită de documentele de constituire a societății, ultimul bilanț contabil și balanța de verificare, cash flow-ul, contractul comercial și studiul de fezabilitate. Serviciul de analiză credite și garanții materiale din cadrul băncii examinează bonitatea clientului și expunerea băncii față de acesta (conform practicii internaționale avalul este considerat, pentru calculul expunerii față de un client, la 25% din valoarea sa), verifică gradul de garantare al cambiei și întocmește nota de analiză și propuneri care se aprobă conform competențelor din cadrul băncii. După aprobarea operațiunii, în vederea încheierii convenției-angajament, se semnează în prealabil cu solicitantul avalului un contract de gaj sau ipotecă. În cazul în care clientul solicitant contragarantează avalul băncii cu acțiuni deținute la alte bănci, el va anexa la cererea de avalizare documentele de constituire a societății, ultimul bilanț contabil, balanța de verificare și raportul de evaluare a acțiunilor întocmit de o firmă de audit agreată de bancă. Valoarea de piață a unei acțiuni se va determina în funcție de activele nete rezultând din ultimul raport anual al băncii respective. Valoarea acțiunilor, astfel determinată, trebuie să acopere 120% din valoarea angajamentului.

După semnarea convenției-angajament de către clientul solicitant și îndeplinirea tuturor condițiilor menționate mai sus, banca pune avalul pe cambie și remite cambia, împreună cu o procură, băncii trăgătorului. În această procură vor fi specificate următoarele elemente: instrucțiunile de completare a cambiei în cazul în care aceasta este nescadențată, angajamentul de a efectua, la scadență, plata cambiei, fără deduceri, în cazul în care trasul nu va fi în măsură să o facă, confirmarea semnăturilor sale și ale trasului. Pentru avalizarea cambiei banca percepe un comision de risc calculat din valoarea sumei menționate în cambie.

De asemenea, se percep comisioanele/spezele prevăzute în tariful de comisioane al băncii, aferente afacerilor documentare specifice.

La solicitarea posesorilor ulteriori ai cambiei, banca va confirma autenticitatea semnăturii sale și a trasului, valoarea nominală a cambiei și scadența.

d) Andosarea sau girarea cambiei, care reprezintă actul prin care se transmite cambia, cu toate drepturile care îi sunt atașate. Persoana care transmite cambia se numește girant, iar persoana căreia i se transmite cambia se numește giratar. Primul girant este beneficiarul cambiei. Transmiterea se realizează printr-o mențiune scrisă și semnată pe cambie. Transmiterea cambiei prin gir poate fi interzisă prin inserarea clauzei „nu la ordin”. Dacă această clauză este înscrisă de emitent, cambia va fi transmisă prin cesiune de creanță (modul de transmitere al dreptului de creanță fiind reglementat de Codul civil). Clauza înscrisă de emitent are efecte față de toți transmițătorii ulteriori. Dacă înscrierea clauzei a fost făcută de un girant, transmiterea în continuare a cambiei va avea efectul unei cesiuni numai față de girantul care a înscris clauza.

Pentru a fi valabil, girul trebuie să îndeplinească următoarele condiții de fond:

– să fie necondiționat (orice condiție se consideră nescrisă);

– să fie integral (pentru întreaga sumă), orice gir parțial fiind nul.

Girul poate fi complet (se menționează numele girantului și al giratarului), sau în alb (se semnează doar de girant). Semnarea se face numai pe versoul cambiei pentru a nu se confunda cu avalul sau cu acceptarea. Din punct de vedere al efectelor produse girul poate fi ordinar sau cu efecte depline și impropriu sau cu efecte limitate. Girul ordinar este un gir translativ de proprietate, prin care se transmit giratarului dreptul la titlu (i se remite cambia) și drepturile încorporate în titlu (dreptul de a transmite cambia mai departe și dreptul de a încasa creanța). Girul ordinar produce trei efecte: translativ (de proprietate), obligativ (girantul se obligă solidar cu ceilalți semnatari să plătească suma dacă trasul refuză plata) și legitimativ (succesiunea neîntreruptă a girurilor și posesia titlului sunt condiții de legitimitate pentru proprietarul titlului). Girul impropriu poate fi, la rândul său: gir de procură sau gir de gaj. Girul de procură (sau pentru încasare) constă în transmiterea cambiei cu mandat de încasare a sumei înscrise pe titlu. Giratarul unui astfel de gir nu poate transmite mai departe cambia decât tot pentru încasare. Acest gir produce numai efecte legitimative. Girul de gaj (sau de garanție) reprezintă girul prin care se transmite cambia unui creditor cu titlu de gaj. Creditorul gajist poate gira cambia numai pentru încasare.

e) Plata cambiei se efectuează de către bancă posesorului legitim al titlului, la scadență sau în prima zi lucrătoare care urmează scadenței, dacă scadența cade într-o duminică sau într-o zi de sărbătoare legală.

Trasul acceptant al unei cambii poate solicita printr-o cerere scrisă adresată băncii cu cel puțin 15 zile îniante de scadență amânarea scadenței. În astfel de cazuri, băncile din România, prin serviciile lor specializate, efectuează o analiză aprofundată asupra situației economico-financiare a solicitantului, în urma căreia decid amânarea scadenței, împreună cu soluția de recuperare a debitului. Amânarea scadenței se va da pe o perioadă de maxim 3 luni de veriga băncii în competența căreia a fost aprobată operațiunea, cu condiția ca garanțiile inițial constituite să rămână valabile. În situația în care se constată o depreciere sau o diminuare a valorii acestor garanții, se va solicita suplimentarea lor corespunzătoare. Pentru o perioadă mai mare de 3 luni, aprobarea se dă de veriga ierarhic superioară celei care a aprobat cererea inițială. După aprobarea amânării scadenței banca încheie un act cu trasul al cărui obiect îl constituie amânarea scadenței titlului de credit, urmând a se emite un nou titlu care îl va înlocui pe cel a cărui scadență se prelungește (titlul vechi se remite clientului cu mențiunea „amânat scadența”). Noul titlu de credit va avea o valoare formată din valoarea nominală a titlului deja existent, la care se adaugă cheltuielile de reeșalonare și eventualele dobânzi penalizatoare. În cazul în care amânarea nu se aprobă, se procedează în conformitate cu normele legale privind urmărirea debitorilor restanți.

Dacă trasul vrea să facă o plată parțială (așa cum se întâmplă în multe cazuri cu „draft-urile” în S.U.A.), beneficiarul nu poate refuza plata, el fiind obligat să menționeze pe trată suma primită și să dea o chitanță trasului.

f) Protestul și regresul

Refuzul trasului de a accepta sau de a plăti cambia trebuie dovedit de beneficiarul cambiei printr-un document eliberat de un notar public, un reprezentant al unui tribunal de comerț sau de alte instanțe judecătorești stabilite de statul în care se află sediul trasului. Acest document se numește protest și reprezintă actul autentic dresat de notarul public sau de o altă instituție juridică prin care se constată neacceptarea sau neplata cambiei. Protestul trebuie să cuprindă: numele trasului, al trăgătorului (dacă el este beneficiarul tratei) sau al oricărui alt posesor (cu condiția să fie cel care trebuie să încaseze efectiv trata) și mențiunea că cel împotriva căruia s-a făcut protestul refuză acceptarea sau plata, sau că nu a fost găsit la locul indicat pentru efectuarea acceptării sau plății. Pe cambie se poate înscrie clauza „fără cheltuieli”, sau „fără protest”, clauză care-l dispensează pe posesorul cambiei de dresarea protestului. În afara cazului în care trăgătorul a stipulat obligațiunea de protest, acesta poate fi înlocuit printr-o declarație de refuz de acceptare sau de plată, dată pe titlu și semnată de cel contra căruia urmează a se dresa protestul. Pentru ca această declarație să țină loc de protest ea trebuie să fie datată.

Termenul în care se dresează protest se stabilește în raport de motivul protestului și anume:

– pentru neacceptare – în termenele de prezentare spre acceptare plus 48 de ore (maximum) de la data respectivă;

– pentru neplata cambiei cu scadența la dată fixă, la un număr de zile de la o dată fixă sau de la vedere – în următoarele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care cambia este plătibilă;

– pentru neplata cambiei cu scadența la vedere – în termenul de prezentare la plată.

Protestul se mai poate dresa și în următoarele situații:

– când trasul refuză să dateze acceptarea cambiei;

– pentru acceptarea parțială sau acceptarea cu modificări.

În afara obligației posesorului cambiei de a dresa protestul, el va trebui să avizeze în maximum 4 zile de la scadență pe tras și pe trăgător că proetstul de neacceptare sau de neplată a fost emis și expediat celui în culpă. Protestul se dresează contra trasului. Dacă sediul trasului nu poate fi găsit, protestul se dresează la judecătoria în a cărei rază se află locul plății.

După efectuarea protestului, posesorul are dreptul să primească explicațiile celui în cauză în maximum 5 zile de la data la care protestul a fost transmis trasului. Dacă după acest interval răspunsul trasului este negativ sau dacă trasul nu dă nici un răspuns, posesorul cambiei are dreptul de a înainta o acțiune în justiție la tribunal sau la instanța judecătorească stabilită de lege, din țara pârâtului. Instanța judecătorească, constatând că procedura constituită conform legii a fost îndeplinită, emite o hotărâre în sensul executării părții pârâte în favoarea părții vătămate. În situația în care pârâtul este de rea credință, se poate ajunge până la executarea silită a acestuia, prin sechestrarea, dacă este cazul, a bunurilor materiale care îi aparțin, sau la blocarea contului său bancar și tragerea din acest cont a sumei de despăgubire.

Acțiunea în justiție prin care se dă o hotărâre de executare a trasului de către posesorul cambiei se prescrie în maximum 3 ani, dacă nu a fost aplicată, iar în cazul în care este dată împotriva celorlalți semnatari ai cambiei, într-un an de la data eliberării protestului de către notariat sau alt organ juridic desemnat de legea țării în care a fost inițiat. Acțiunea andosatorilor (giratarilor), unuia contra celuilalt sau împotriva trăgătorului, se prescrie în termen de 6 luni de la data la care aceștia n-au plătit sau au fost acționați în justiție.Utilitatea protestului constă și în conservarea dreptului de regres împotriva obligaților cambiali de regres (avalistul, trăgătorul și giranții), dacă la scadență plata cambiei nu s-a efectuat. Pentru exercitarea regresului legea impune anumite condiții: prezentarea cambiei la scadență pentru plată și refuzarea plății, constatarea refuzului de plată prin dresarea protestului, avizarea debitorilor (obligaților cambiali de regres) așa cum s-a arătat mai sus. De menționat că neefectuarea avizării debitorilor cambiali în maximum 4 zile de la scadență, nu afectează dreptul de regres, dar în lipsa acesteia posesorul cambiei rămâne răspunzător pentru eventualele daune cauzate în acest fel trasului sau celorlalți semnatari ai cambiei.

Posesorul cambiei poate cere de la debitorul de regres suma menționată în cambie și neplătită, dobânda calculată de la emiterea titlului până la scadență, cheltuielile ocazionate de întocmirea protestului, de avizările efectuate și alte cheltuieli justificate.

Obligația de plată a cambiei incumbă trasului și avalistului său, ca debitori principali. În subsidiar, obligația de plată revine și celorlalți debitori cambiali (trăgătorul și giranții) care prin semnarea cambiei își asumă obligații de a garanta plata cambiei. Beneficiarul poate să acționeze împotriva semnatarilor cambiei în mod individual (separat pentru fiecare: tras, avalist, trăgător su girant), sau în bloc, fără a avea vreo obligație de a respecta o anumită ordine a lor.

În mod normal, regresul se exercită la scadență când emitentul refuză plata, însă, în anumite cazuri, legea admite și posibilitatea exercitării regresului chiar înainte de scadență. Conform uzanțelor din România, banca beneficiarului poate porni o acțiune cambială înainte de scadență, dacă: acceptarea a fost refuzată total sau parțial; trasul se află în stare de faliment; trasul se află în încetare de plăți, chiar dacă aceasta nu se constată prin hotărârea unei instanțe; urmărirea bunurilor trasului a rămas fără rezultat; trăgătorul unei cambii neacceptabile este în stare de faliment.

3.2. Biletul la ordin este un instrument de plată și credit prin care o persoană fizică sau juridică numită emitent, se obligă să plătescă la scadență unei alte persoane fizice sau juridice denumită beneficiar, sau, la ordinul acesteia, unei terțe persoane, o sumă de bani determinată. Emitentul biletului la ordin este cumpărătorul de mărfuri sau servicii, iar beneficiarul este vânzătorul mărfurilor sau serviciilor, banca acestuia sau o terță persoană căreia beneficiarul are să-i achite o creanță.

Condițiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească biletul la ordin: data și locul emiterii, denumirea expresă de bilet la ordin înscrisă în text sau în titlu, în limba folosită pentru completarea biletului la ordin (Promissory note, în limba ebngleză, Billet a ordre, în limba franceză, Solawechsel, în limba germană), promisiunea de plată, clară și necondiționată, suma determinată, în cifre și litere, data și locul plății, beneficiarul (persoana pentru care, sau la ordinul căreia se face plata), semnătura emitentului.

Biletul la ordin beneficiază de aceleași prevederi ca și cambia privind avalizarea, girul, scadența, plata, regresul etc. Emitentul biletului la ordin are obligația să plătească prin banca sa (la fel ca și trasul), urmând să accepte plata pentru care și-a dat permisiunea. În cazul plății la vedere, biletul la ordin trebuie prezentat la viză emitentului, în termenul fixat prin convenție de către emitent sau de giranți. Refuzul de viză al emitentului se constată prin protest, a cărei dată va servi de referință pentru stabilirea termenului de plată. Avalul, dacă nu se constată pentru cine a fost dat, se consideră dat în favoarea emitentului.

3.3. Scontarea, rescontarea și forfetarea cambiilor și biletelor la ordin

Funcțiile economice ale instrumentelor de plată se realizează în cadrul unor operațiuni de o mare diversitate ale căror caracteristici depind de aspectele concrete ale activității de comerț. Aceste operațiuni pot fi clasificate în funcție de scopul lor în două categorii:

a) operațiuni prin care se realizează funcția de instrument de plată;

b) operațiuni prin care se realizează funcția de instrument de credit.

Funcția de instrument de plată a acestor înscrisuri constă în faptul că beneficiarul unui astfel de instrument poate să-l transfere prin andosare unui creditor al său ca plată a datoriei față de acesta, care la rândul său poate să-l transfere unei terțe persoane față de care are o datorie și așa mai departe. Ultimul posesor al instrumentului îl va prezenta la plată debitorului în momentul scadenței. Trebuie menționat că prin simplul transfer al unui instrument de plată nu se realizează decît o stingere provizorie a datoriei, stingerea definitivă având loc numai în momentul în care debitorul plătește suma prevăzută în instrumentul de plată ultimului posesor al acestuia. De aici rezută că spre deosebire de mijloacele de plată, instrumentele de plată nu pot fi folosite pentru stingerea definitivă a unei datorii, ci ele pot fi folosite doar pentru a evita transferul repetat al unor sume de bani.

Funcția de instrument de credit. Principala funcție economică a acestor înscrisuri constă în facilitatea relațiilor de credit realizată sub două aspecte:

– asigurarea rambursării creditului acordat;

– asigurarea unei mai rapide circulații a creanțelor.

1. Primul aspect al funcției de instrument de credit se realizează prin utilizarea instrumentelor de plată în cadrul unor modalități de plată cum sunt: acreditivul documentar, incasso-ul documentar contra acceptare, scrisoarea comercială de credit.

Prin mecanismul acestor modalități, vânzătorul care livrează o marfă pe credit devine în momentul livrării beneficiarul unui instrument de plată prin care cumpărătorul se obligă să plătească la scadență contravaloarea mărfii livrate. Datorită protecției pe care legea o acordă beneficiarului unui asemenea instrument vânzătorul dispune de o garanție suplimentară privind rambursarea creditului.

2. Al doilea aspect al funcției de instrument de credit este că permite beneficiarului unui instrument de plată să obțină în schimbul transferului creanței reprezentate de instrument, o sumă de bani înainte de scadența instrumentului. Datorită faptului că aceste operațiuni se fac de către o persoană care inițial a acordat un credit finanțând astfel o altă persoană, aceste operațiuni apar privite din punctul de vedere al primei persoane ca operațiuni de refinanțare.

Principalele operațiuni în care instrumentele de plată îndeplinesc și funcția de instrument de credit sub acest ultim aspect, sunt:

scontarea;

rescontarea;

forfetarea.

Scontarea tratelor și a biletelor la ordin

Scontarea constă în transferul creanței reprezentate de o trată sau un bilet la ordin încă neajunse la scadență în schimbul unei sume egale cu valoarea nominală a instrumentului scontat minus dobânda asupra sumei plătite, calculată din momentul scontării până la scadență, la care se adaugă anumite cheltuieli de încasare a instrumentului la scadență.

Scopul scontării este ca beneficiarul unui instrument de plată și credit să transforme creanța pe care o are asupra celui obligat prin instrumentul respectiv într-o sumă lichidă, fără a mai aștepta scadența. Relațiile care au loc între cei care participă la o operațiune de scontare pot fi reprezentate astfel:

Figura nr. 1

Mecanismul operațiunii de scontare și reescontare a cambiei

Din punct de vedere juridic scontarea implică andosarea instrumentului în favoarea celui care îl primește (în general o bancă comercială specializată în asemenea operațiuni).

Banca de scont, la primirea instrumentului andosat în favoarea ei, va plăti beneficiarului o sumă S care se calculează astfel:

unde:

V = valoarea tratei în momentul scadenței, inclusiv a dobânzii dacă este cazul;

TS = taxa de scont exprimată în procente pe an;

n = numărul de zile până la scadență.

Taxa de scont are o natură economică complexă, ea cuprinzând în principal dobânda pe care banca de scont o percepe pentru faptul că acordă beneficiarului instrumentului un credit egal cu „S” pe o perioadă de „n” zile.

Taxa de scont mai include cheltuielile pe care banca de scont le va face pentru încasarea instrumentului precum și o sumă menită să compenseze riscurile pe care și le asumă banca de scont achiziționând instrumentul.

Reescontarea instrumentelor de plată și credit

Datorită faptului că disponibilitățile monetare ale băncilor comerciale sunt limitate, acestea nu ar putea contribui la refinanțarea exporturilor prin operațiunea de scontare, decât în mică măsură. Pentru a putea realiza un volum mai mare de operațiuni de scontare, băncile comerciale vor căuta la rândul lor să se refinanțeze prin obținerea de credite fie din străinătate, fie de la Banca Centrală din țara respectivă.

Scontarea unui instrument de plată și credit de către o bancă comercială la Banca Centrală se numește reescontare.

Taxa aplicată la banca Centrală se numește taxă de reescont sau taxă oficială a scontului. De mărimea taxei de reescont depinde mărimea taxei de scont aplicată de băncile comerciale care, în țările cu monedă convertibilă este, în general, cu 1-4,5% mai mare decât taxa de reescont în funcție de calitățile instrumentului scontat.

Spre deosebire de băncile comerciale care primesc spre scontare orice instrument de plată și credit, banca Comercială nu primește decât instrumente care îndeplinesc anumite condiții:

a) termenul rămas până la scadență să nu fie mai mare de 90 zile;

b) instrumentul să poarte cel puțin 3 semnături ale unor persoane considerate solvabile;

c) sumele de plată să fie exprimate în moneda națională;

d) instrumentul respectiv să provină dintr-o operațiune comercială și nu dintr-o operațiune financiară.

Din cele spuse mai sus rezultă că nu orice instrument de plată și credit poate fi reescontat, de aceea, atunci când se ia în considerare posibilitatea refinanțării prin scontarea unui instrument de plată și credit, va trebui să se încerce ca aceasta să îndeplinească și condițiile necesare pentru reescontarea, deoarece în această situație nivelul taxei de scont este minim și deci scontarea va fi mai eficientă.

Forfetarea tratelor sau biletelor la ordin

Forfetarea este o operațiune care constă în vânzarea de către exportator a unei creanțe pe termen mediu sau lung (6 luni – 5 ani) asupra importatorului, unei bănci sau instituții financiare specializate sub condiția renunțării de către aceasta la dreptul de regres asupra exportatorului.

În general, este posibil ca, creanța să fie constatată și sub forma unei garanții bancare sau acreditiv cu plata la termen (deferred payment) dar de cele mai multe ori creanța este încorporată într-o trată sau bilet la ordin.

Din punct de vedere istoric, forfetarea este o operațiune apărută relativ recent ca urmare a necesității ca exportatorii să acorde credite pe perioade tot mai lungi și în cote tot mai mari (la exporturile de instalații complexe cota de credite ajunge la 80%, iar perioada de creditare depășește câteodată 5 ani). În aceste condiții, resursele financiare ale exportatorului și chiar ale băncilor comerciale sunt insuficiente pentru a acorda asemenea credite, în același timp fiind exclusă refinanțarea la Banca Centrală prin reescont (datorită scadenței foarte lungi a creditului). O sursă de refinanțare ar putea fi piața eurodevizelor. Pentru exportator însă piața eurodevizelor este greu accesibilă și de aceea a apărut ca intermediar instituția de forfetare (de obicei o bancă sau organizație creată de un grup de bănci).

Din punct de vedere juridic scontarea și forfetarea se aseamănă prin faptul că amândouă presupun transmiterea instrumentelor prin procedura andosării. Există o deosebire importantă și anume în cazul scontării, noul beneficiar (banca) își conservă dreptul de regres împotriva trăgătorului pe când în cazul forfetării, forfetistul renunță expres la dreptul de regres împotriva trăgătorului.

Din punct de vedere economic, cea mai importantă asemănare între cele două operațiuni îl constituie scopul lor și anume, refinanțarea exportului.

Deosebirile de natură economică dintre forfetare și scontare sunt mai numeroase și de aceea vom enumera numai unele dintre ele:

forfetarea se realizează numai de instituții specializate (relativ puține la număr) și existând în câteva țări (Elveția, Anglia, Germania), pe când scontarea este realizată de un număr mare de bănci comerciale din aproape toate țările;

forfetarea implică atragerea de fonduri de pe piața eurodevizelor pe când scontarea se face pe baza fondurilor proprii ale băncii sau pe baza celor obținute prin reescontare;

termenul pentru care se face forfetarea este mediu sau lung pe când scontarea implică scadență pe termen scurt;

taxa de forfetare este influențată în principal de nivelul dobânzii pe piaa eurodevizelor, iar taxa de scont de nivelul taxei oficiale a scontului.

Această ultimă deosebire este importantă din două puncte de vedere și anume pe de o parte pentru că de mărimea taxei de forfetare depinde eficiența operațiunii, iar pe de altă parte că din modul de stabilire a mărimii taxei derivă însăși denumirea operațiunii.

Mărimea taxei de forfetare depinde de următorii factori:

nivelul dobânzii pe piața eurodezivelor;

țara importatorului;

moneda în care este exprimat instrumentul;

perioada până la scadență;

calitatea garanțiilor de rambursare.

După cum se vede, numai unul din factori este ușor de cuantificat (nivelul dobânzii) ceilalți trebuind să fie luați în considerare pentru fiecare caz în parte și ca atare taxa de forfetare diferă de la operațiune la operațiune fiind stabilită prin negocieri între forfetist și beneficiarul instrumentului de plată și credit. Acest mod de stabilire a taxei este redat în franceză prin expresia „á forfait” și de aici derivă denumirea operațiunilor preluată și în alte limbi (germană – Forfaiterung, engleză – forfait financing).

Modul concret de desfășurare a unei operațiuni de forfetare este următorul:

a) negocierea unei livrări pe credit între exportator și importator;

b) contactarea unei instituții de forfetare (în paralel cu negocierea, deoarece costul forfetării afectează în general prețul) fie direct de către exportator fie (sau) prin intermediul băncii sale;

c) primirea de la forfetist a unei oferte de forfetare în care se specifică taxa de forfetare care se aplică în condițiile date și comisionul de angajament pe care trebuie să-l plătească exportatorul până la realizarea forfetării pentru ca forfetistul să-și mențină oferta;

d) acceptarea ofertei de către exportator și plata comisionului de angajament;

e) remiterea instrumentelor de plată și încasarea de către exportator a contravalorii.

Cunoașterea mecanismului forfetării și al modului de determinare a taxei de forfetare sunt importante pentru cei care negociază deoarece în unele situații forfetarea este o metodă de a transforma o livrare pe credit într-o livrare cu plata cash.

Model de cerere de scontare/forfetare/avalizare

……………………….. ….……………………………

Denumirea societății Registratura Băncii…………..

Către Banca ………………………….

CERERE DE SCONTARE/FORFETARE/AVALIZARE

A. Date generale:

Denumirea societății ……………………………..…………..……….…..…………..……..

Sediul …………………..…………..…………..……………….………..…………..………

Forma juridică ……………………………..…………..…………..………………….……..

Reprezentanți legali:

(numele și prenumele, profesia, funcția)

……………………..…………..…………..…..……..…………..…………..………………

…………………………..…………..…………..……………………………………………

…………………………………..…………..…………..………………..…………..………

Capital social Subscris Vărsat

– autohton

– mixt

– străin

Obiectul de activitate (limitat la cel desfășurat în momentul solicitării):

…………………………………..…………..…………..………………..…………..………

…………………………………..…………..…………..………………..…………..………

Conturile curente în lei și valută, sunt deschise la:

Banca Soldul (după ultimul extras)

…………………………………..…………..…………..………………..…………..………

…………………………………..…………..…………..………………..…………..………

B. Vă rugăm să ne aprobați o operațiune de scontare/forfetare/avalizare

…………………………………..…………..…………..………………..…………..………

în valoare de……………………..…………. cu scadența la …………………………………..

(suma în valută)

Operațiunea se garantează cu:

Tipul garanției Valoare

…………………………………..…………..…………..………………..…………..………

…………………………………..…………..…………..………………..…………..………

La prezenta cerere anexăm documentele solicitate de bancă:

Declarăm pe propria răspundere că documentele anexate sunt reale și corespund cu evidențele noastre și ne obligăm să respectăm toate obligațiile care ne vor reveni din convenția de scontare/forfetare/avalizare.

Semnăturile persoanelor autorizate

CAPITOLUL 4

TEHNICI DE GESTIONARE A RISCURILOR BANCARE SI PRINCIPII PRIVIND ACTIVITATEA DE CREDITARE

Din punct de vedere bancar riscul este definit ca fiind probabilitatea generarii de pierderi de orice fel, din activititile realizate de banca sau inregistrarii de abateri semnificative de la valoarea previzionata a activelor, a profitului si a pozitiei financiare. Principalele riscuri bancare sunt cele de creditare.

Prin risc de creditare (risc de insolvabilitate a debitorului, risc de nerambursare sau risc al deteriorarii activelor bancare) se intelege riscul inregistrarii de pierderi sau de diminuare a profitului datorat neplatii datoriei de catre debitor, fie din cauza ca este insolvabil, fie pentru ca nu vrea sa plateasca.

In activitatea de creditare banca are o expunere la risc, care reprezinta valoarea actuala a tuturor pierderilor sau cheltuielilor pe care le poate suporta.).

Gestionarea riscului este un proces continuu pe toata durata creditarii, avand In vedere diversitatea afacerilor pe fondul unei instabilitati economice generale. Cu cat riscul este detectat mai din timp, cu atat consecintele vor fi mai mici.

Pentru limitarea riscului de credit, banca efectueaza activitatea de prevenire si control al acestui risc prin structuri organizatorice specializate si dispune de proceduri de evaluare (stabilire) a riscului si de gestionarea sa corespunzatoare.

Riscurile in activitatea de creditare se pot imparti in:

Riscuri "subjective"

4.1.Riscurile subjective sunt determinate de comportamentul adoptat de banca in relatia cu anumiti clienti, si anume:

nerespectarea metodologiei prevazuta in normele de creditare;

superficialitate in analiza solicitarii de credit;

necorelarea informatiilor financiare cu cele nefinanciare;

controlul si evaluarea necorespunzatoare a garantiilor;

redactarea defectuoasa a documentelor juridice (contract de credit, contracte de garantii, etc.);

documentatie incomplete si neactualizata;

incredere prea mare in anumiti clienti.

4.2. Riscuri "obiective"

Riscurile obiective apar ca urmare a unei conjuncturi create, care sunt independente de actul de vointa al bancii:

riscul de frauda – reaua credinta aimprumutatului;

riscul de informatie – se refera la incorectitudinea imprumutatilor, lipsa de efort managerial sau omisiunea de a furniza bancii informatii prompte si exacte;

riscul cazurilor de forta “majora" – incendii, inundatii, grave, boicot, moartea unui asociat sau actionar principal;

riscuri politice, fiscale si de mediu – acte de razboi, politici restrictive de taxe si impozite, alte restrictii legale;

– riscul comercial sau de piata, care se manifestsa in principal prin realizarea partiala a veniturilor prognozate, realizarea partiala a fluxului de numerar;

riscul valutar, care se manifesta prin diminuarea veniturilor din incasarii in valuta ca urmare a deprecierii valutei de facturare;

riscul de garantie – se refera in principal la deprecierea morala si fizica a bunurilor aduse in garantie, instrainarea lor, fluctuatiile pietei, executarea dificila a acestora.

Comentariu: Credibilitatea clientului reprezinta suportul moral, elementul psihologic esential fara de care creditul nu poate exista.

Pentru cunoasterea si evaluarea situatiei economico-financiare, actuale si de perspective a clientilor care apeleaza la un imprumut bancar, in vederea aprecierii riscuiui si luarea deciziei de creditare, banca trebuie sa-si asigure o baza de informatii despre fiecare client, pe care o actualizeaza periodic.

Principalele surse de informatii despre situatia economico – financiara trecuta, prezenta si viitoare sunt:

Informatii obtinute de la clienti, din:

actul constitutiv;

cererea de deschidere a contului si cererea de credit;

bilantul contabil, contul de profit si pierdere, raportarile contabile si fiscale periodice, balantele de verificare, etc.;

Informatii din evidentele bancii privind:

volumul total de credite acordat si angajat pe categorii de credite si durate de rambursare;

volumul de incasari si plati lunare;

incidente aparute in derularea operatiunilor de plati fara numerar, a operatiunilor de creditare, precum si volumul si frecventa acestora;

serviciul datoriei.

Informatii din surse exterioare, care pot fi obtinute de la:

Banca Nationala a Romaniei;

Registrul Comertului si Camerele de Comert;

organisme specializate;

instante judecatoresti, birourile notarilor pubiici si primarii;

alte banci si institutii financiare sau nefinanciare care au relatii cu clientii;

Comisia Nationala si Comisiile Judetene de Statistica;

agentii economici care au relatii cu clientul;

mijloacele mass-media, etc.

Creditul este o componenta importanta a surselor de finantare a economiei nationale si a populatiei. Bancile comerciale acorda credite persoanelor juridice pentru finantarea mijloacelor circulante, acoperirea unor nevoi temporare aparute din specificul activitii sau din unele disfunctionalitati temporare, pentru completarea surselor de investitii, etc. De asemenea, se mai acorda credite pentru satisfacerea nevoilor de consum ale persoanelor fizice cat si pentru completarea surselor proprii,in cazul investitiilor.

Creditarea este una din cele mai importante activitati ale unei banci. In intreaga sa activitate de creditare, banca va respecta intocmai prevederile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara, Legii nr. 312/2004 privind statutul BNR, normelor, regulamentelor si reglementarilor emise de BNR pe aceasta linie, precum si propriile norme si proceduri de lucru.

4.3 Operațiunile de creditare bancară

Definiție: Operatiunea de creditare reprezinta actul prin care banca pune, sau se obliga sa puna la dispozitia unui client, cu titlu oneros, fondurile solicitate, sau/si ia un angajament prin semnatura de natura avalului, cautiunii, sau garantiei in favoarea acestuia.

In practica bancara sunt asimilate operatiunilor de creditare, operatiuniie de factoring, forfetare si de leasing, precum si toate operatiunile de locatie insotite de operatiunea de cumparare.

4.3.1 Perioada creditării

Pe parcursul derularii unui credit se disting urmatoarele perioade:

Perioada de tragere, in care creditul se angajeaza, cuprinsa intre data stabilita prin contract pentru punerea creditului la dispozitia imprumutatului si data pana la angajarea integrala acestuia.

Perioada de grație este cuprinsa intre data prevazuta prin contract pentru utilizarea integrala a creditului si data prevazuta pentru rambursarea primei rate de credit. In cadrul perioadei de gratie, imprumutatul achita bancii dobanzile datorate, comisioanele si spezele, fara a rambursa rate de credit.

Perioada rambursării creditului este perioada de timp cuprinsa intre data prevazuta in contract pentru restituirea primei rate a creditului si data stabilita prin contract pentru rambursarea ultimei rate.

Perioada de întârziere cuprinde intervalui de timp de la scadenta creditului pana la recuperarea efectiva a acestuia, prin mijloacele legale (intarziere totala).

Intarzierea se refera si la o rata/mai multe rate de credit (intarziere partiala).

Perioada de intarziere se masoara incepand cu data trecerii la restanta a ratei/creditului, data care coincide cu ziua scadentei daca rata/creditul nu a fost rambursat.

4.3.2 Clasificarea creditelor bancare

Clasificarea creditelor se poate face in functie de o serie intreaga de criterii:

a) Din punct de vedere al scadentei:

-credite pe termen scurt, a caror durata de rambursare nu depaseste 12 luni;

– credite pe termen mediu, a caror durata de rambursare este cuprinsa intre 1 an si 5 ani;

– credite pe termen lung, a caror durata de rambursare depaseste 5 ani.

b) Dupa tipul solicitantului:

credite pentru persoane juridice;

credite pentru persoane fizice.

c) Dupa moneda de acordare:

– credite acordate in lei;

– credite acordate in valuta.

Dupa obiectul creditelor, clasificarea se face in functie de obiectul finantat prin credit

Dupa serviciul datoriei si initierea de proceduri judiciare (Regulamentui BNR nr. 2/2000):

– standard

– in observatie

– substandard

– indoielnic

– pierdere

Banca poate acorda clientilor sai credite in lei si valuta, persoanelor juridice sau fizice, numai cu respectarea prevederilor legale, a normelor B.N.R.

4.3.3 Prezentarea unor tipuri de credite acordate de o bancă comercială

Linia de credit. Linia de credit este o forma de creditare pe termen scurt a agentilor economici prin care se asigura necesarul de capital de lucru in completarea fondurilor proprii, in vederea desfasurarii continue a activitatii curente.

Se acorda sub forma unui plafon maxim, functionand in sistem revolving, respectiv se pot efectua trageri si rambursari pe perioada creditarii, cu conditia ca soldul zilnic angajat sa nu depaseasca plafonul aprobat.

Creditarea sub forma liniilor de credit se poate face numai pentru activitati economice curente ale clientului, pentru acoperirea deficitului de fonduri intr-o perioada determinata.

Linia de credit se acorda numai agentilor economici care:

– au deschis cont de disponibilitati la banca si au, sau vor avea, un flux ritmic si corespunzator de incasari si plati prin banca;

– efectueaza prin acest cont majoritatea operatiunilor de incasari si plati;

– se incadreaza in categoria celor mai buni clienti ai bancii;

-constituie garantii a caror valoare acopera, in proportie de cel putin 130%, plafonul liniei de credit plus dobanda aferenta pe primele 3 luni, asigurarea acestora si cesionarea drepturilor din despagubiri in favoarea bancii.

Linia de credit nu poate fi acordata pe o perioada mai scurta de 3 luni si nici pe o perioada mai lunga de 12 luni.

Plafonul liniei de credit va fi stabilit la acordare, in functie de specificul activitatii agentului economic, fiind conditionat de incasarile medii lunare. Acesta se stabileste pe baza fluxului de numerar, intocmit de agentul economic, pentru intreaga perioada de creditare, pe baza datelor de bilant, a balantei de verificare contabila si a celor cuprinse in bugetul de venituri si cheltuieli. De regula, plafonul liniei de credit nu va putea depasi 70% din volumul cheltuielilor (de productie, de exploatare, de achizitie, etc.) stabilit prin bugetul de venituri si cheltuieli.

La stabilirea plafonului se va urmari ca acesta sa fie cat mai aproape de necesitatile reale de finantare, pentru a nu ramane plafon neangajat, ceea ce ar insemna un plasament neeficient pentru banca.

Dobanda se calculeaza zilnic, la nivelul soldului angajat, prin aplicarea procentului de dobanda valabil la data respective.

Pentru diferenta neutilizata banca percepe un comision de neutilizare.

Utilizarea incorecta a liniei de credit (destinatie, utilizarea partiala, etc.), precum si nerespectarea altor clauze contractuale, impun luarea unor masuri din partea bancii, cum ar fi:

– sistarea temporara sau definitiva a liniei de credit;

– reducerea liniei de credit;

– declararea liniei de credit scadenta anticipat si rambursarea ei cu plata dobanzilor si comisioanelor aferente.

Toate aceste masuri sunt corelate cu clauzele prevazute in contractul de credit.

Liniile de credit devenite scadente pot fi prelungite la expirarea termenului, la cererea justificata a clientului.

Prelungirea liniei de credit poate fi efectuata, de regula, pe o perioada de inca 3, 6, 9 sau 12 luni. Prelungirea liniei de credit se poate face prin reinnoirea, majorarea sau diminuarea plafonului initial.

Creditul pe obiect este o forma de creditare a agentilor economici, destinat sa acopere nevoile de fonduri aparute din specificul activitatii, sau datorita unor disfunctionalitati temporare in activitatea desfasurata (primirea de la furnizori a unor materii prime si materiale in avans fata de termenele contractuale, formarea unor stocuri ce nu se pot transforma in produse livrabile datorita unor cauze objective, greutati aparute in livrarea catre clienti a produselor contractate cu acestia).

Creditul pe obiect este un credit pe termen scurt si se poate acorda:

– pentru activitatea de productie;

pentru activitatea de prestari servicii;

pentru activitatea de comert;

modernizari, retehnologizari.

alte activitati specifice din obiectul de activitate al clientului.

Beneficiarii credituiui pe obiect pot fi agenti economici care indeplinesc urmatoareie conditii:

au cont de disponibilitati la banca

stocurile ce urmeaza a fi creditate au desfacere asigurata;

constituie garantii reale si/sau personale care sa acopere creditul si dobanda pe intreaga perioada de creditare, in proportie de cel putin 120%;

urmarea analizei complexe efectuate, atat in banca cat si pe teren, se constata viabilitatea afacerii, a posibilitatiilor de suportare a costurilor creditarii.

Nivelul creditului se stabileste in functie de volumul de activitate realizat pe perioadele anterioare, de planul de afaceri, de bugetul de venituri si cheltuieli previzionat pe perioada creditarii, de costurile efective ale stocurilor ce urmeaza a se constitui, precum si de marimea capitalului social.

Creditul pentru facilitați de cont este un credit operativ, pe termen foarte scurt – maximum 30 zile calendaristice si se acorda agentilor economici, cu o situatie economico-financiara foarte buna, care nu au inregistrat credite sau dobanzi restante si care din anumite cauze, bine justificate economic, nu pot face fata temporar platilor.

Creditele pentru facilitati de cont se acorda pentru acoperirea deficitului intervenit in fluxul de lichiditati ca urmare a intarzierilor in incasarea marfurilor livrate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate.

Creditul pentru productia la export si exportul de produse. Acest credit se acorda agentilor economici care au conturi curente in lei si valuta deschise la banca iar operatiunile ce decurg din incasarea valutei si transformarea acesteia in lei, se fac prin aceste conturi.

Creditele pentru productia la export si exportul de produse, au ca destinatie finantarea necesitatilor curente sau exceptional ocazionate de activitatea de export. Documentatia de credit trebuie sa contina, in plus, contractele sau comenzile ferme de export incheiate direct cu partenerii externi sau prin intermediul unor comisionari, din care sa rezulte cantitatea si felul marfii, conditiile si graficul de livrare, modalitatile si termenele de plata, pretul marfii in valuta etc.

Creditele se pot acorda numai dupa prezentarea comunicarii de la o societate bancara din tara sau strainatate, agreata de banca, a deschiderii acreditivului irevocabil la export in favoarea beneficiarului de credit, comunicare insotita de fotocopia mesajului swift /telex autentificat/testat sau alte forme de plata garantate bancar (scrisoare de garantie bancara, efecte de comert avalizate de banca etc.).

Daca clientul solicita acordarea de credite necesare realizarii de produse contractate la export pentru care acreditivul urmeaza a fi deschis ulterior, banca poate acorda creditul numai daca in contractele de export sunt stipulate o modalitate de plata asiguratorie (acreditiv, scrisoare de garantie bancara, etc.).

Incasso-ul documentar se va accepta ca modalitate de plata daca din analiza efectuata rezulta ca intre parteneri sunt relatii de colaborare traditionale si nu au existat situatii de intarziere sau neefectuare a platii.

Bancile comerciale considera ca asigurarea impotriva riscului de tara este obligatorie pentru contractele de export incheiate cu parteneri din alte tari decat cele din categoria "A", nominalizate de Banca Nationala a Romaniei.

Creditele pentru export, pe langa asigurare, sunt garantate de regula si cu garantii agreate de banca.

Creditul pentru marfuri vândute cu plata in rate se acorda agentilor economici pentru acoperirea necesarului temporar de lichiditati pe perioada de timp cuprinsa intre vanzarea bunurilor de folosinta indelungata catre populatie si incasarea integrala a contravalorii acestora de la cumparatori.

Marimea creditului se stabileste ca diferenta intre pretul bunului si avansul achitat de cumparator, care nu poate fi mai mic de 25% din valoarea bunului respectiv.

In scopul determinarii de catre banca a volumului creditului si stabilirii scadentelor ratelor de rambursat, agentii economici care solicita astfel de credite vor prezenta bancii, pe langa documentatia generala, si borderoul contractelor de vanzare-cumparare incheiate cu persoane fizice in calitate de cumparatori care va contine: numarul curent, numarul si data contractului de vanzare-cumparare, valoarea totala a contractului, avansul achitat, valoarea fiecarei rate lunare si data la care s-a convenit a fi achitate. De asemenea va fi prezentata si o copie dupa factura fiscala de vanzare a bunurilor.

Creditele pentru marfuri vandute cu plata in rate vor fi garantate cu garantii acoperitoare din gama celor agreate de banca, la care se adauga obligatoriu si cesiunea asupra creantelor rezultate din contractele de vanzare-cumparare cu plata tn rate.

In general acest tip de creditare poate avea la baza o conventie, incheiata intre banca si imprumutat, in care se stabilesc clauze specifice ale creditarii.

f) Creditul pentru investiții. Obiectul creditelor pentru investitii pe termen scurt, mediul sau lung il constituie acoperirea temporara a insuficientei resurselor proprii pentru finantarea cheltuielilor privind investitiile persoanelor juridice.

Creditarea pe termen scurt a investitiilor se face pe total activitate de investitii sau pe objective ori actiuni de investitii, in cadrul termenuiui maxim de creditare de 12 luni.

Destinatia creditului de investitii poate fi:

– acoperirea decalajului intre constituirea resurselor proprii, conform bugetului de venituri si cheltuieli al clientului si nevoile de finantare pentru efectuarea de plati catre furnizorii si antreprenorii de investitii;

– realizarea in devans a unor cheltuieli de investitii reprezentand lucrari si/sau achizitii de utilaje;

– dezvoltarea, modernizarea constructiilor si/sau retehnologizarea capacitatilor de productie, utilajelor, masinilor si instalatiilor existente;

– procurarea de masini, utilaje si mijloace de transport;

– cumpararea de active fixe sau actiuni;

– alte actiuni de investitii.

Pentru accesul la acest tip de credit, solicitantul trebuie sa faca dovada aportului propriu de cel putin 30% din valoarea investitiei.

Creditul pentru investitii pe termen mediu si lung se acorda in completarea surselor proprii, necesare acoperirii cheltuielilor prevazute in proiectele de investitii aprobate pentru:

– realizarea de obiective noi si/sau capacitati de productie;

– dezvoltarea, modernizarea si/sau retehnologizarea obiectivelor de investitii, a capacitatilor de productie, a utilajelor, masinilor si instalatiilor, a cladirilor si constructiilor existente;

– procurarea de masini, utilaje si mijloace de transport;

– cumpararea de active (cladiri, constructii, unitati de productie, etc.);

– achizitii de imobilizari necorporale;

– alte investitii.

Pentru accesul la acest tip de credit documentatia cuprinde in plus:

nota de fundamentare sau studio de fezabilitate;

dovada aportului propriu de cel putin 30% din valoarea investitiei.

Aportul propriu consta fie, in lichiditati in cont, caz in care acesta se va utiliza cu prioritate in efectuarea platilor sau in realizarea efectiva a unei parti din investitia respectiva, anterior solicitarii creditului.

Rambursarea creditului de investitii trebuie corelata cu indicatorii din bugetul de venituri si cheltuieli. Daca obiectivul de investitii nu asigura generarea de venituri inca de la punerea lui in functiune si nu exista posibilitatea scadentarii creditului cu aceasta data, banca poate acorda o perioada de gratie in rambursarea creditului (nu si la dobanda), dar nu mai mult de 6 luni.

Creditul in valută se acorda pentru activitati de aprovizionare, productie, desfacere, import – export, prestari servicii, leasing, acoperirea decalajului temporar intre cheltuieli si resurse pentru investitii, pentru orice activitati autorizate.

Creditele in valuta se acorda, de regula, agentilor economici care realizeaza operatiuni de import-export, ca urmare a desfasurarii activitatii de baza.

Utilizarea creditelor in valuta acordate de banca se poate face prin ordine de plata la extern, sau/si prin deschiderea de acreditive documentare, precum si prin ordine de schimb pe piata valutara. In cazul utiiizarii creditului prin acreditiv documentar, data utiiizarii creditului se considera data platii documentelor din cadrul acreditivului.

Creditele in valuta pe termen mediu si lung, se pot acorda persoanelor juridice pentru finantarea urmatoarelor actiuni ce privesc activitatea de investitii:

– modernizarea si dezvoltarea capacitatilor de productie existente;

– retehnologizarea proceselor de productie;

– achizitionarea din import de masini, utilaje, tehnica de calcul, instalatii tehnologice, mijloace de transport, etc.;

– efectuarea oricaror altor cheltuieli legate strict de realizarea si darea in exploatare a investitiilor.

4.3.4 Costul creditării

Dobânzi si penalități de întârziere

Pentru toate categoriile de credite acordate, banca incaseaza dobânda, care reprezinta pretul la care ea vinde capitalul de imprumutat pe piata.

Nivelui dobânzii active de baza (dobanda creditului curent) practicat de banca, va fi prevazut in contractele de credite incheiate cu clientii. Pe parcursul utiiizarii si rambursarii creditului, banca poate modifica dobanda in functie de evolutia inflatiei si a costului resurselor de creditare, noul nivel al dobanzii aplicandu-se la toate creditele aflate in sold, el fiind valabil de la data modificarii acestuia.

Dobanzile se calculeaza zilnic la soldul contului de imprumut raportat la anul conventional de 360 de zile. Dobanzile se incaseaza, din disponibilitatile existente in contul curent, de regula, in ultima zi calendaristica a fiecarei luni, cu exceptia cazuriior in care se prevede altfel in contractul de credit (o alta zi din luna ca zi scadenta pentru plata dobanzilor), zi ce reprezinta scadența pentru plata dobânzilor.

Soldul zilnic x r
Dobanda =

360 x 100

unde: r = rata anuala a dobanzii.

Pentru dobanzile neachitate la scadenta, banca percepe penalitați de întârziere, care vor fi prevazute in contractul de credit incheiat cu imprumutatii si care, se percep incepand cu ziua scadenta de plata a dobanzilor.

Daca, pe parcursul utilizarii creditului, apar intarzieri in rambursarea ratelor de credit, pentru rata/creditului restant, banca percepe o dobânda penalizatoare, care va fi prevazuta in contractele de credit incheiate cu imprumutatii si care se va aplica la soldul ratei/creditului restant, incepand cu ziua trecerii la restanta (din chiar ziua scadentei).

4.4 Analiza, aprobarea si acordarea creditelor de către bănci

4.4.1 Documentația necesară pentru analiza oportunității acordării creditelor.

Documentatia, pe care clientul trebuie sa o prezinte bancii pentru obtinerea creditului, difera in functie de solicitant (persoane juridice sau persoane fizice) si de tipul creditului,:

Persoanele juridice care solicita credite sau alte angajamente de la banca sunt obligate sa depuna:

cerere tip,

aprobarea conducerii (pentru angajarea creditului, constituirea de
garantii si persoanele desemnate sa angajeze societatea in relatia cu banca;

ultimele doua raportari contabile (anuale sau semestriale) vizate de DGFPCFS, insotite de balantele de verificare si Raportul Comisiei de Cenzori (in cazul societatilor pe actiuni), precum si ultima balanta de verificare contabila, impreuna cu "Situatia rezultatelor financiare" si "Situatia patrimoniului";

bugetul de venituri si cheltuieli anual cu defalcare pe trimester pentru toata perioada de creditare (anexa nr. 1); (exceptie pentru creditele pe documente in curs de incasare si facilitate de cont);

fluxul de numerar pe perioada creditarii (anexa nr. 2);

situatia creantelor si datoriilor curente si restante, in functie de vechime;

situatia disponibilului si creditelor la alte banci;

copii dupa contractele de credit incheiate cu alte banci, daca este cazul;

planul de afaceri;

situatia clientilor cu care societatea este in litigiu si masuri de recuperare a creantelor, daca este cazul;

documente privind spatiul in care se desfasoara activitatea pe toata durata creditarii;

contracte de aprovizionare si desfacere, acorduri, intelegeri etc.(in copie);

actele de proprietate pentru bunurile aduse in garantie, in copie pe care se va inscrie conformitatea cu originalul, iar in cazul autovehiculelor luate in garantie se va retine cartea de identitate in original;

alte documente care se considera a fi necesare;

administratorul de credite va consulta dosarul juridic existent la compartimentul clientela-decontari si eventual va solicita completarea lui.

Pentru creditele de investiții documentatia de credit trebuie sa cuprinda in plus:

nota de fundamentare sau studiul de fezabilitate;

acordurile, avizele, autorizatiile si aprobarile prevazute de lege, situatia juridica a terenului, inclusiv autorizatia de constructie (dupa caz);

dovada aportului propriu, in proportie de cel putin 30% din valoarea investitiei;

situatia surselor de finantare a investitiei;

fluxul de numerar pe intreaga perioada de creditare devizul general si contractul de executie (dupa caz);

alte documente care se considera a fi necesare.

4.4.2 Evaluarea clientului

Bonitatea clientului exprima capacitatea acestuia de a-si achita obligatiile care urmeaza sa si le asume prin semnarea contractului de credit. Ea poate fi pusa in evidenta prin analiza financiara, care este activitarea de diagnosticare a starii de performanta a agentului economic, pentru a desprinde tendintele privind fluxurile de numerar viitoare ale acestuia (ca marime, periodicitate si risc).

Analiza aspectelor economico-financiare are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al situatiei economico-financiare, indispensabil pentru decizia de creditare si are la baza documente de sinteza contabile: bilantul contabil, contul de profit si pierderi, repartizarea profitului, etc.

Bancile acorda o deosebita atentie contului de profit si pierdere, stocurilor, creantelor, datoriilor si obligatiilor fata de terti, analiza costurilor, repartizarea profitului net, etc.

Aceeasi importanta este acordata si proiectiei fluxurilor financiare pe toata perioada creditarii, respectiv analiza B.V.C.-ului si a fluxului de numerar, fundamental corecte a acestora.

La dimensionarea volumului de credite pentru fiecare imprumutat, se au in vedere si indicatorii economico-financiari realizati la perioadele analizate, a celor previzionati pe perioada creditarii, precum si nivelul capitalului social subscris si varsat.

Oricat de bune si solide ar fi garantiile aduse de client, analiza pe baza de bilant, analiza afacerii, deci analiza complexa a clientului constituie principala modalitate de stabilire a viabilitatii si credibilitatii afacerii.

Indicatorii de bonitate

Indicatorii de bonitate pot fi grupati astfel:

Indicatori de lichiditate:

a 1. Rata Lichiditatii rapide.

AC – ST

Se determina cu ajutorul relatiei: RLR =

DTs

Unde: RLR = rata lichiditatii rapide.

AC = active circulante.

ST = stocuri.

DTs = datorii pe termen scurt.

Acest indicator arata capacitatea firmei de a face fata platilor exigibile, prin active cu lichiditate rapida, sau ce se pot transforma in lichiditati in termen scurt (maxim 1 luna). O lichiditate rapida buna este atunci cand indicatorul are o valoare de peste 120%.

In cazul existentei unor clienti incerti, ei trebuiesc sa fie exclusi de la numaratorul fractiei.

a2. Rata lichiditatii curente.

AC

Se determina cu ajutorul relatiei: RLC = x 100

DTs

Unde: RLC = rata lichiditatii curente.

AC = active circulante.

DTs = datorii pe termen scurt.

Acest indicator arata capacitatea firmei de a face fata platilor exigibile, prin active ce se pot transforma in lichiditati in timp scurt (maxim 12 luni). Nivelul optim al indicatorului este atunci cand are o valoare mai mare de 100%.

O grija deosebita trebuie acordata la caicularea acestui indicator, stocurilor nevalorificabile si clientilor incerti care se exclud de la numaratorul fractiei

Indicator, de solvabilitate, cel mai important dintre aceastea fiind solvbabilitatea patrimoniala, care se determina cu ajutorul relatiei:

CP

SP = x 100

TP

Unde: SP = solvabilitatea patrimoniala.

CP = capital propriu.

TP = total pasiv.

Acest indicator reflecta gradul in care agentul economic poate face fata obligatiiior de plata din surse proprii, indicand ponderea surselor proprii in total pasiv. O solvabilitate patrimoniala buna este atunci cand indicatorul are o valoare de peste 50%.

Indicatori de profitabilitate/rentabilitate.

c) 1. Rata (marja) profitului net.

PN

Se determina cu ajutorul relatiei: RPN = x100

CA

Unde: RPN = rata profitului net.

PN = profitul net.

CA = cifra de afaceri.

Acest indicator arata, in ultima instanta, viabilitatea afacerii, nivelul la care managementui a reusit sa puna in valoare afacerea. O rata a profitului net buna este atunci cand indicatorul are o valoare de peste 12%.

c) 2. Rata (marja) profitului din exploatare.

PE
Se determina cu ajutorul relatiei: RPE = x 100

CA

Unde: RPE = rata profitului din exploatare.

PE = profitul din exploatare.

CA = cifra de afaceri.

Acest indicator reflecta profitabilitatea economica a afacerii, fara a lua in calcul rezultatele din activitatea financiara sau exceptionala. O afacere buna va suporta mai usor costurile capitalului imprumutat. O rata a profitului din exploatare buna este atunci cand indicatorul are o valoare de peste 20%.

c) 3. Rentabilitatea capitalului propriu (rata rentabilitatii financiare).

PN

Se determina cu ajutorul relatiei: RCP = x100

CP

Unde: RCP = rentabilitatea capitalului propriu.

PN = profitul net.

CP = capitalul propriu.

Acest indicator exprima capacitatea dientului de a pune In vaioare capitalul investit pentru generarea unui casjig net. El furnizeaza informatii asupra eficientei managementului din punctul de vedere al actionarilor.

O rata a capitalului propriu buna este atunci cand indicatorul are o valoare mai mare de 10%.

c) 4. Rentabilitatea fn functie de costuri.

PN

Se determina cu ajutorul reiatiei: RFC = x100

CT

Unde: RFC = rentabilitatea in functie de costuri.

PN = profitul net.

CT = costuri din exploatare.

O rentabilitate in functie de costuri buna este atunci cand indicatorul are o vaioare de peste 15%.

Indicatori de echilibru financiar.

d1. Gradul de indatorare.

DT

Se determina cu ajutorul relatiei: Gi = x100

TP

Unde: Gi = gradul de indatorare.

DT = datorii totale.

TP = total pasiv.

Acest indicator arata ponderea datoriilor in total surselor agentului economic, iar un grad de indatorare bun este atunci cand indicatorul are valoarea de sub 30%.

d2. Gradul de acoperire a dobanzii.

PE

Se determina cu ajutorul relatiei: GAD =

Ch.D

Unde: GAD = gradul de acoperire a dobanzii.

PE = profitul din exploatare.

Ch.D= cheltuieli cu dobanzile.

Acest indicator reflecta capacitatea firmei de a face fata dobanzilor bancare (dobanzile achitate + dobanzile neachitate).

In functie de specificul activttatii, analiza se poate continua si cu alti indicator printre care:

– rotatia creantelor

CR

Se calculeaza cu ajutorul relatiei: RC = x P

CA

Unde: RC = rotatia creantelor

CR = creante medii

CA = cifra de afaceri a perioadei

P = nr de zile ale perioadei analizate

Indicatorul exprima numarul de zile necesare societatii pentru incasarea creantelor sale.

– rotatia furnizorilor

Fz + D
RFz = x P

CE

Unde: RFz = rotatia furnizorilor

Fz = furnizori

D = decontari

CE = costuri din exploatare

P = nr de zile ale perioadei analizate

Indicatorul exprima numarul de zile dupa care societatea isi achita datoriile fata de terti.

Cu cat viteza de rotatie a creantelor si cea a furnizorilor este mai accelerata, cu atat activitatea este mai buna.

Comparatia celor doi indicatori arata masura in care societatea a reusit sau nu sa intretina relatii avantajoase cu partenerii sai (clienti si furnizori). O durata de incasare a creantelor mai scurta decat cea de plata a furnizorilor este favorabila pentru situatia fluxurilor de numerar.

– rotatia stocuriior

Se determina pentru activitati productive.

ST
RS = x P

CE

Unde: RS = rotatia stocuriior

ST = stocuri medii

CE = costuri din exploatare

P = numarul de zile ale perioadei

Indicatorul exprima numarul de zile in care are loc o rotatie completa a stocuriior societatii.

– rotatia activelor circulante

Se determina pentru activitati neproductive.

AC

RAC = x P

CA

Unde: RAC = rotatia activelor circulante

AC = active circulante C

A = cifra de afaceri

P = numarul de ziie ale perioadei

Indicatorul exprima numarul de zile in care are loc o rotatie completa activelor circulante totale ale societatii.

lndicatori specifici privind investițiile

La analiza solicitarilor de credit privind investitiile, pe langa analiza efectuata conform punctelor de mai sus, un rol determinant il are analiza indicatorilor specifici ai investitiei, analiza ce se realizeaza in baza notei de fundamentare sau studiului de fezabilitate, intocmit de o unitate specializata si agreata de banca. Principalii indicatori specifici privind investitiile sunt:

1. investiția totală, reprezinta volumul total al cheituielilor necesar pentru relizarea investitiei.

2. investiția specifică, reprezinta volumul cheituielilor de investitii pe unitatea de prod us.

3. pragul de rentabilitate (punctul critic), al unui proiect de investitii, reprezinta nivelul minim de incarcare al capacitatilor de productie, la care costurile pentru functionare sunt egale cu veniturile.

F

PR = x100

VP – CV

Unde: F = cheltuieli fixe.

VP = valoarea productiei.

CV = cheltuieli variabile.

Indicatorui pragul de rentabilitate este cu atat mai bun cu cat are o valoare mai mica. In general acest indicator trebuie sa nu depaseasca valoarea de 70 -80%.

durata de recuperare a investiției, reprezinta numarul de ani in care profitul suplimentar obtinut ca aport al investitiei, va fi egal cu valoarea investitiei.

De la caz la caz, indicatorii de mai sus pot fi completati cu alti indicatori mai reprezentativi. Printre acestia se numara si valoarea prezentă netă (VPN) care se calculeaza astfel:

CFt

VPN= – 1

(1+r)n

Unde: CFt = fluxul de numerar anual generat de proiectul de investitii in perioada t.

I = valoarea investitiei

n = valoarea de viata asteptata a proiectului.

r = costul capitalului (rata de actualizare care se stabiieste la nivelul ratei dobanzii de pe piata).

Pentru luarea deciziei de creditare, indicatorii astfel calculati vor fi comparati cu cei obtinuti la investitii similare din tara sau din strainatate.

4.4.3 Clasificarea clienților. Ratingul de creditare

In vederea urmaririi bonitatii (solvabilitatii) clientilor si standardizarii deciziilor de creditare bancile, adopta anumite sisteme de scoring pe baza carora se determina ratingul de creditare.

Prezentam in continuare un astfel de sistem pentru a observa cat mai corect procedura de clasificare a unei firme. Sistemul de clasificare prezentat in continuare este intocmit pe baza algoritmului de clasificare a agentiior economici utilizat de toate bancile comerciale.

Ratingul de creditare (Re) reprezinta gradul de risc atasat unui client persoana juridica, stabilit la negocierea unui credit.

Determinarea ratingului de creditare (Re) se face pe baza unei functii ponderate z, calculata astfel:

z = a1 x C1 + a2 x C2 + a3 x C3 + a4 x C4 , unde:

Ci – factorii care influenteaza ratingul de creditare

ai – ponderea pe care fiecare factor o are in calculul ratingului

Factorii care influenteaza RC sunt urmatorii:

C1 – ratingul solvabilității, avand o pondere egala cu a1

C2 – garanțiile, avand o pondere egala cu a2

C3 – termenul de acordare, avand o pondere egala cu a3

C4 – factori calitativi, avand o pondere egala cu a4

Ponderea fiecarui factor in cadrul functiei (a1 a2 a3 a4) se stabileste de fiecare banca in parte.

Ratingul solvabilitații (Rs) reprezinta probabilitatea ca cel imprumutat sa intre in incapacitate de plata.

Determinarea ratingului solvabilitații (Rs) se face pe baza unei functii ponderate x, calculate astfel:

x = a1x S1 + a2 x S2 + a3 x S3 + a4 x S4 + a5 x S5

unde: Si – indicatori care influenteaza Rs

ai – ponderea pe care fiecare factor o are in calculul ratingului solvabilitatii.

Indicatorii care influenteaza RS, sunt urmatorii:

S, 1 -lichiditatea curenta

S2 – solvabilitatea patrimoniala

S3 – rata profitului net

S4 – gradul de indatorare

S5 – gradul de acoperire a dobanzii

Indicatorii care influenteaza ratingul solvabilitatii

Tabelul 1

Sursa: Dedu Vasile s.a – Contabilitate bancara – Ed. Economica 2001, pg, 78

Nota: limita minima este inclusa in interval

Dupa calculul ratingului solvabilitatii se obtine urmatoarea clasificare a clientilor:

Rating 1 – performante financiare foarte bune, o solvablitate foarte

ridicata si se prefigureaza mentinerea si in perspectiva a acestor performante;

Rating intre 1 exclusiv si 2 – performante financiare bune sau foarte bune, dar nu exista certitudinea mentinerii acestui nivel intr-o perspectiva mai indelungata;

Rating intre 2 exclusiv si 3 – performante financiare satisfacatoare, dar cu tendinte de inrautatire;

Rating intre 3 exclusiv si 4 – performantle financiare sunt scazute;

– Rating intre 4 exclusiv si 5 – performantele financiare sunt nesatisfacatoare, putandu-se inregistra pierderi.

Ratingul garanțiilor, se determina pe baza a doi factori:

– tipul garantiilor si

– gradul de acoperire cu garantii a creditului, a caror pondere (a1 si a2) se stabileste de catre banca.

Ratingul garantiiior se determina pe baza unei functli g, astfel:

g = (p1 x G1+ p2 x G2 + P3 x G3 + p4 x G4 + P5 x G5) x a1 + Gr x a2,

unde: Gi – ponderea pe care o detine fiecare tip de garantie, la valoarea acceptata de banca, in total garantie.

Pi – punctajul aferent tipului garantie

Gr – punctajul aferent gradului de acoperire cu garantii

4.5 Termenul de acordare a creditului

In functie de perioada de timp de finantare, se stabileste urmatorul punctaj:

– sub 6 luni 1

intre 6-12 luni 2

intre 12-24 3

intre 24 – 36 luni 4

peste 36 luni 5

Nota: limita maxima este inclusa in interval.

Factori calitativi – la determinarea acestui factor, foarte important in stabiiirea ratingului de creditarea, se vor analiza cu toata responsabilitatea urmatoareie: ramura de activitate, nivelul pe piata (leader, mediu, slab), managementul si relatiile cu banca, serviciul datoriei, rulajele bancare, gradul de expunere pe un singur debitor, etc. Pe baza analizei acestor elemente, factorilor calitativi li se acorda un scoring in cadrul functiei z cuprinse intre 1 si 5.

Dupa determinarea ratingului de creditare, pe baza functiei z, se obtine urmatoarea clasificare a clienților:

Rating 1 – client cu grad de rise foarte redus;

Rating 2 – client cu grad de rise redus;

Rating 3 – client cu grad de rise mediu;

Rating 4 – client cu grad de rise ridicat;

Rating 5 – client cu grad de rise foarte ridicat

Ratingul de creditare se calculeaza la fiecare solicitare de credit in parte si sta la baza:

luarea deciziei de-creditare

calcularii comisionului de rise de credit

4.6 Analiza serviciului datoriei

In cadrui analizei clientului si evaluarii riscului in activitatea de creditare, un loc foarte important revine analizei serviciului datoriei prin care se intelege capacitatea debitorului de a-si onora datoria fata de banca.

Serviciul datoriei se exprima prin numarul de zile de intarziere la plata, de la data scadentei.

Functie de serviciul datoriei si initierea de proceduri judiciare, creditele se clasifica in 5 categorii:

STANDARD – maxim 15 zile intarziere si nu s-au initiat proceduri judiciare;

IN OBSERVATIE – 16-30 zile intarziere si nu s-au initiat proceduri judiciare;

SUBSTANDARD – 31-60 zile intarziere si nu s-au initiat proceduri judiciare;

INDOIELNIC- 61-90 ziie intarziere si nu s-au initiat proceduri judiciare;

PIERDERE – minim 91 zile intarziere sau s-au initiat proceduri judiciare

CAPITOLUL 6

STUDIU DE CAZ: MODEL DE CONTRACT DE CREDITARE

RAIFFEISFN BANK S.A.

CONTRACT DF FACILITATE DE CREDIT PE DESCOPERIT DE CONT (OVERDRAFT)

Nr. 105/01.2005.

("FACILITATEA")

Intre

RAIFFEISEN BANK SA

Registrul Bancar Nr. RB-PJR-40-009/1999,

Registrul Comertului Nr. J40/44/1991,

Cod Unic de Inregistrare 361820

Atribut fiscal R

Sediu: Bucuresti – Romania,

Bdul.Mircea Voda nr.44, Sector 3;

prin

Sucursala Constanta

Registrul Comertului Nr. Jl 3/678/1991

Sediu: Constanta, str. Traian, nr. 51

Tel. : 0241 -611.971; Fax : 0241 -618.680

Reprezentanti legali:

Laurentiu Plopeanu, avand functia de Director

Mihaela Popescu , avand functia de Manager Rise

In calitate de Creditor („Banca")

pe de o parte

si

S.C ROM STANDARD SERVICES S.R.L

Cod Unic de Inregistrare R 14643790

Registrul Comertului nr. Jl 3/1191 /2002

Atribut Fiscal R

Sediu: Constanta, Bd. Aurel Vlaicu nr.41 , bloc PCI, sc.C, et. P , ap.56, jud. Constanta

Tel./Fax: 0241 -559011

Reprezentanti legali:

Baclea Eugenia , avand functia de Asociat si Imputerncit conform Hotararii AG.A. nr. 4/30.11.2004

In calitate de Imprumutat („Clientul”)

Si

Biclea Eugenia , CNP2650603400095 Domiciliata in Constanta , Str. M. Sadoveanu nr. 15, Biclea Costinel ,CNP [anonimizat] Domiciliat in Constanta , Bd. Aurel Vlaicu nr. 5, bl. CI, sc. C, et.7, ap. 84 In calitate de Garanti Ipotecari („Garantii ipotecari")

Preambul

Avand in vedere ca SC Rom Standard Services SRL in calitate de client, a solicitat Bancii iar Banca a aprobat acordarea unei facilitati de finantare, conform prevederilor prezentului contract asa cum sunt defoliate mai jos, precum si prevederilor Conditiilor Generale Bancare,

Avand in vedere ca termenii din prezentui contract sunt definiti in Anexa 1 si se utilizeaza in Contract avand acest inteles,

Partile convin dupa cum urmeaza:

Partea I – Prevederi speciale

Art. 1 Obiectul contractului

Banca acorda Clientului o facilitate de credit sub forma de descoperit de cont („Facilitatea") in conditiile defoliate mai jos.

Art. 2 Termenii si conditiile Facilitatii

Suma Facilitatii

Facilitatea se acorda pentru o suma maxima de 300.000 EUR (treisutedemii EUR).

Scopul Facilitatii

Facilitatea este acordata in scopul finantarii activitatii curente – plata furnizori, plati bugete si plati salarii.

2.3. Forme de utilizare

Facilitatea poate fi utilizata sub forma de descoperit de cont in contul curent al Clientului nr. RO75RZBR0000060006002858 deschis la Banca, cu mentiunea ca tragerile pot fi facute oricand pana la implinirea scadentei Facilitatii descrisa la Clauza 2.4 si cu conditia ca Banca sa nu-si fi exercitat dreptul recunoscut prin Clauza 2.5 de mai jos.

Utilizarea Facilitatii in valuta se va supune dispozitiilor legale aplicabile in Romania si in special celor care reglementeaza operatiunile valutare.

2.4.Durata Facilitatii si Rambursarea

Facilitatea se acorda pentru o perioada de 12 luni, cu posibilitatea de reinnoire pe noi perioade de timp, stabilite de comun acord de catre Parti.

Clientul va rambursa toate sumele datorate potrivit prezentului contract nu mai tarziu de 10.01.2006 (data scadentei), daca partile nu au hotarat altfel.

Orice sume cu care este creditat contul curent al Clientului vor fi considerate rambursari ale Facilitatii si vor fi folosite automat pentru acoperirea soldului debitor al contului.

Prin prezentul, Clientul autorizeaza Banca sa-i debiteze imediat si automat conturile pentru toate sumele datorate in temeiul prezentului contract, devenite scadente, fara nici o notificare prealabila sau alta actiune judiciara ulterioara.

Orice rambursare Tn conformitate cu prezentul Contract se va face dupa cum urmeaza:

a), comisioane, taxe si speze bancare datorate si exigibile;

b). dobanda exigibila acumulata;

c). orice suma suplimentara (incluzand, dar nelimitandu-se la penalitati si orice alte costuri) platibile

conform prezentului Contract;

d). suma utilizata din Facilitate.

Volumul cumulat al rambursarilor trebuie sa inregistreze eel putin urmatoarele nivele fata de Suma Facilitatii:

1.15% pentru o perioada de functionare a Facilitatii de pana la 60 de zile;

2.35% pentru o perioada de functionare a Faciliatii de pana la 90 de zile;

3.50% pentru o perioada de functionare a Faciliatii de pana la 120 de zile;

4. 75% pentru o perioada de functionare a Faciliatii de pana la 150 de zile;

5.100% pentru o perioada de functionare a Faciliatii de pana la 180 dezile.

In cazul in care rambursarile nu se incadreaza in proportiile prevazute mai sus, limita aprobata a Facilitatii se reduce cu rambursarile nerealizate, fara acordul prealabil al Clientului si fara indeplinirea altor formalitati.

In situatia in care, pe langa nerealizarea rambursarilor in limitele prevazute mai sus se inregistreaza si o diminuare semnificativa a valorii garantiilor, in urma analizei efectuate de Banca, limita aprobata a Facilitatii se reduce cu valoarea cea mai mare, fara acordul prealabil al Clientului si fara indeplinirea altor formalitati.

Daca la momentul diminuarii limitei exista trageri din credit care depasesc noua limita stabilita, diferenta se va inregistra ca overdraft neautorizat, la care se va percepe dobanda majorata prevazuta la art. 9 din prezentul contract.

2.5 Reinnoirea Facilitatii

Cu cel putin 30 de zile inainte de Data scadentei Clientul va putfea depune la Banca o cerere de reinnoire a Facilitatii .

Pentru ca cerererea de reinnoire sa poata fi primita de catre Banca, la Data scadentei Clientul va trebui sa indeplineasca pe langa conditiile generale impuse de Banca la aprobare unei astfei de Facilitati si urmatoarele conditii:

dobanda, comisioanele si toate celalalte costuri aferente sa fie platite integral si

soldul creditului inregistrat in debitul contului curent prin care a fost utilizata Facilitatea sa fi fost eel putin o data 0 dupa primele trei luni de la data aprobarii Facilitatii.

Banca poate la propria sa discretie, sa aprobe sau sa respinga cererea de reinnoire, indiferent daca conditiile mai sus mentionate sunt indeplinite de catre Client.

In cazul in care la Data scadentei Facilitatea nu se reinnoieste si soldul contului curent este debitor, Banca va putea, la propria sa discrete, sa ia oricare dintre masurile prevazute la Art. 4 din prezentui contract sau sa treaca soldul debitor existent in cont simplu de imprumut si sa-l esalonaze la rambursare pe o perioada de maximum 6 luni.

Esalonarea la rambursare a creditelor existente in sold, se va face pe baza unui grafic de rambursare intocmit de catre Banca pe care CiientuI se obliga irevocabil si neconditioat prin prezentui contract sa-l accepte si execute, asa dupa cum acesta a fost intocmit si comunicat, in scris, de catre Banca.

La sumele esalonate la plata se va calcula de catre Banca si plati de catre Client dobanda practicata de Banca la momentui respectiv asa cum a fost aceasta prevazuta in graficul de rambursare comunicat.

Creditele trecute in conturi simple de imprumut, nerambursate la scadentele stabilite de catre Banca, potrivit graficului de rambursare comunicat Clientului, se inregistreaza la restanta in ziua urmatoare termenului de plata stabilit.

2.6 Facilitate Neangajanta

CiientuI este de acord ca Facilitatea este acordata in conditii de neangajare, si intelege si accepta faptul ca Banca are dreptul, oricand si fara vreo justificare, de a opri disponibilizarea Facilitatii . Exercitarea acestor drepturi ale Bancii nu va fi conditionata in vreun fel de existenta unui Caz de Neindeplinire sau Culpa. In toate cazurile, Banca are obligatia de a instiinta CiientuI despre masura care a fost luata potrivit acestei clauze, prin acordarea unui preaviz de 5 zile.

2.7 Dobanda

Banca va percepe asupra soldului debitor zilnic al contului curent o dobanda fluctuanta, la o rata anuala egala cu Rata de Baza plus o marja de 5 %, calculata pe baza unui an de 360 de zile calendaristice. Orice schimbare a Ratei de Baza se va aplica de la momentui comunicarii prin afisarea la sediile Bancii, CiientuI angajandu-se irevocabil prin prezentui contract la plata noii rate fara indeplinirea altor formalitati. La data prezentului contract Rata de Baza este 2,15%.

Dobanda se va acumula zilnic si va fi incasata de Banca in ultima zi a fiecarei luni (sau, dupa caz, la scadenta Facilitatii), prin debitare automata din contul curent al Clientului, in baza mandatului expres acordat de Client in acest sens prin prezentui contract. In cazul in care prin aceasta debitare se inregistreaza un sold negativ, dobanda astfel platita va fi considerata tragere din Facilitate si capitalizata la aceasta.

In cazul in care, urmare a capitalizarii dobanzii sau din alte cauze, soldul debitor al contului curent depaseste suma maxima a Facilitatii, CiientuI va datora Bancii dobanzi majorate potrivit art. 9 de mai jos calculate la debitul care depaseste suma Facilitatii.

2.8 Comisioane

Clientul va plati Bancii:

l. un comision de administare a Facilitatii de 1 % din Suma Facilitatii, platibil La semnarea prezentului contract precum si la fiecare prelungire sau modificare (mai putin diminuare ) , se calculeaza ca procent aplicat noului plafon aprobat, incasat la momentul aprobarii;

2. un comision de diminuare a Facilitatii, de 0,25 % din plafonul aprobat, perceput la momentul aprobarii.

3. alte comisioane aferente operatiunilor curente conform planului tarifar al Bancii.

In cazul in care prin debitarea contului curent se inregistreaza un sold negativ, sumele astfel platite vor fi considerate tragere din Facilitate si capitalizata la aceasta.

3. Garantii si Asigurare

3.1 Pentru garantarea obligatiilor asumate prin prezentul contract, se constituie in favoarea Bancii urmatoarele garantii:

Ipoteca de rang I (intai) asupra imobilului compus din teren intravilan in suprafata de 325 m.p. in acte si constructie viia P+1E , proprietatea garantului ipotecar Biclea Eugenia , situat in Constanta, str. Dr. M. Sadoveanu nr.15, jud. Constanta, avand nr. cadastral cod 2 ; 4765, inscris in Cartea Funciara nr. 11338 a loc. Constanta , imobil identificat conform contractului de garantie corespunzator ;

Ipoteca de rang I ( intai ) asupra imobilului apartament cu 3 camere si dependinte , proprietatea garantilor ipotecari Biclea Eugenia si Biclea Costinel , situat in Constanta , bd. Aurel Vlaicu nr.5, bloc CI, sc. C, et.7, ap.84 , avand numar cadastral cod2 ; 428/84, inscris in Cartea Funciara nr.1019 a loc. Constanta , imobil identificat conform contractului de garantie corespunzator;

Ipoteca de rang I ( intai ) asupra imobilului teren intravilan in suprafata de 5000,78 m.p, proprietatea Clientului, compus din : Lotl format din teren in suprafata de 860, 64 cu numar cadastral cod 2 ; 1246/15, Lot 2 format din teren in suprafata de 1423,99 m.p. cu numar cadastral cod 2 ; 1246/16 si Lot 3 format din teren in suprafata de 2716,15 m.p. cu numar cadastral 1246/17, imobil situt in Constanta , inscris in Cartea Funciara nr.nr. 18872 a Localitatii Constanta ;

Ipoteca de rang I (intai ) asupra imobilului apartament cu 3 camere si dependinte , proprietatea Clientului, situat in Constanta , bd. Aurel Vlaicu nr.41, bloc PCI, sc. C, parter , ap.56 , avand numar cadastral cod2 ; 231/56, inscris in Cartea Funciara nr.9366 s.ind. a loc. Constanta , imobil identificat conform contractului de garantie corespunzator ;

Gaj asupra conturilor de disponibilitati ale societatii, dechise la Raiffeisen Bank SA, conturi identificate conform contractului de garantie corespunzator.

Gaj asupra stocului de marfa format din deseuri si resturi metalice reciclabile ( teava , tabla, fier marunt si span), stoc identificat conform contractului de garantie corespunzator .

3.2 Clientul se obliga sa asigure bunurile aduse in garantie la o societate de asigurari agreata de catre Banca si sa reinnoiasca la timp asigurarile pana la plata integrala a tuturor sumelor datorate si garantate in temeiul prezentului Contract. In situatia neprezentarii politei reinnoite, Banca are dreptul, fara a fi obligata in nici un fel, sa solicite reinnoirea politei de asigurare pe contui si in numele Clientului, care autorizeaza Banca sa-i debiteze orice cont de disponibilitati sau de depozit, chiar neajuns la termen, cu sumele reprezentand primele de asigurare si sa efectueze plata acestora. In acest caz Banca are abilitarea sa aleaga singura o noua societate de asigurare.

3.3 Clientul se obliga sa cesioneze in favoarea Bancii sumele cuvenite cu titlu de despagubiri din asigurarile efectuate si sa predea Bancii politele de asigurare care vor fi pastrate de catre Banca pana la achitarea integrala a tuturor sumelor derivand din prezentul Contract.

4.Drepturile Bancii in situatia aparitiei unui Caz de Neindeplinire sau Culpa

Cazurile de Neindeplinire sau Culpa asa cum sunt acestea definite in Anexa 2 a prezentului contract se vor aplica'prezentei Facilitati. In cazul Neindeplinirii, Banca poate, printr-o notificare scrisa data Clientului, de plin drept si fara indeplinirea vreunei formalitati judiciare sau extrajudiciare:

a) sa acorde Clientului o perioada de 5 zile pentru remedierea situatiei sau situatiilor care au constituit Cazul de Neindeplinire si de Culpa („Perioada de Remediere//)/ si, in cazul in care o astfel de remediere nu are loc intr-o maniera satisfacatoare pentru Banca in interiorul Perioadei de Remediere, sa declare Facilitatea exigibila imediat sau la o anumita data stabilita de Banca (moment in care sumele utilizate din Facilitate devin platibile anticipat impreuna cu dobanda acumulata pana la data notificarii si cu orice alte sume datorate de Client la acel moment conform Documentelor de Finantare);

sa declare Facilitatea exigibila imediat sau la o anumita data stabilita de Banca. La declararea exigibilitatii imediate sumele utilizate din Facilitate devin platibile anticipat impreuna cu dobanda acumulata pana la data notificarii si cu orice alte sume datorate de Client la acel moment conform prezentului contract sau in legatura cu acesta;

sa declare ca orice parte neutilizata din Facilitate este anulata, moment in care aceasta parte va fi anulata iar obligatiile Bancii vor inceta in totalitate;

d) sa isi exercite toate sau oricare din drepturile sale conform oricaruia dintre prevederile prezentului contract sau ale contractelor de garantii accesorii ale acestuia.

De la momentul declararii scadentei anticipate si pana la plata efectiva, sumele datorate in temeiul prezentului contract sau in legatura cu acesta vor fi purtatoare de dobanzi majorate potrivit Clauzei 9 de mai jos.

5. Alte prevederi speciale

Avand in vedere intelegerea partilor, in temeiul prezentului contract partile vor fi tinute si de respecatrea obligatiilor asumate conform Anexei 3.

Partea a ll-a – Prevederi Generale

6. Conditii suspensive

Banca va pune la dispozitia Clientului Facilitatea sau orice portiune din aceasta, numai dupa indeplinirea in totalitate de catre Client a urmatoarelor conditii suspensive, sau, dupa caz, a acelora dintre acestea la care Banca nu a renuntat in mod expres:

a) Banca a primit urmatoarele documente, in forma si substanta satisfacatoare pentru Banca: (i) copii ale certificatului de inmatriculare si ale documentelor constitutive ale Clientului , inclusiv orice modificari la acestea, precum si dovada inregistrarii acestora la organele competente;

(ii) o copie a deciziiior organelor competente ale Clientului prin care se aproba semnarea acestui Contract, a contractelor de garantie si a biletelor la ordin, care garanteaza indeplinirea obligatiilor asumate prin prezentui de catre Client , precum si a altor documente aferente, si se desemneaza persoaneie autorizate sa semneze aceste documente in numele Imprumutatului, precum si specimenele de semnatura ale acestor persoane.

b) Garantiile avute in vedere de prezentui contract au fosf constitute si, dupa caz, inregistrate, asigurate sau notificate in mod valabil, potrivit prevederilor contractelor de garantie corespunzatoare, si Banca a primit dovezi satisfacatoare in acest sens ;

Au fost platite toate comisioanele datorate Bancii potrivit prezentului contract.

Clientul a achitat la zi datoriile restante fata de bugettul statului : impozit pe profit si alte datorii la fondurile spedale .

7. Declaratii si Angajamente

Clientul declara si garanteaza urmatoarele:

Este infiintat si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile in vigoare si are capacitatea juridica deplina de a accepta si de a se obliga prin prezentui contract si orice alte Documente de Finantare si prin contractele accesorii de garantii si de a utiliza Facilitatea si a obtinut toate aprobarile necesare perfectarii valabile a prezentului contract iar prin urmare, prezentui contract reprezinta o obligatie legala si valabila a Clientului, deplin executorie, in conformitate cu termenii contractului ;

Documentele predate Bancii sunt originale sau copii dupa originale, nu au fost modificate prin acte ulterioare si reflecta intocmai realitatea la momentul predarii lor, precum si ca, de la data predarii, nu au intervenit situatii de fapt care sa influenteze organizarea si functionarea sa;

Ultimele date financiar contabile ale Clientului au fost efectuate in conformitate cu prindpiile si practicile contabile general acceptate in Romania, aplicate in mod consecvent si reprezinta cu acuratete situatia financiara a Clientului la data la care se raporteaza, iar rezultatele operatiunilor sale pe perioada exercitiului contabil sunt din acea data, si nu s-a produs nici o modificare contrara acestei situatii de la acea data , modificare care ar afecta material capacitatea Clientului de a indeplini si de a respecta obligatiile si prevederile contractual;

d) Nu au fost initiate proceduri judiciare, extrajudiciare sau administrative impotriva sa sau a proprietatii sale, si, dupa cunostinta sa, nici nu este amenintat cu inceperea unor astfel de proceduri de catre vreo persoana de drept public sau privat, proceduri de natura a influenta negativ afacerile Clientului, situatia sa financiara sau capacitatea de a-si indeplini obligatiile asumate prin prezentului contract;

Toate rapoartele si declarative de impunere prevazute de lege au fost depuse in mod corespunzator si au fost platite toate impozitele, taxele, sarcinile si alte obligatii banesti in sarcina Clientului ajunse la scadenta;

Nu a emis garantii sau alte angajamente pentru sume datorate de terti; de asemenea, nu exista Sarcini de orice natura asupra nici unuia dintre activele sau veniturile sale si nu exista vreun contract sau alta intelegere, sub conditie sau nu, referitoare la constituirea de catre Client a oricarei astfel de Sarcini;

g) Semnarea de catre Client a prezentului contract si executarea obligatiilor asumate prin acestea, nu incalca sau nu intra in conflict cu obligatii asumate de Client prin acte incheiate cu tertii;

h) Nu exista documente sau stari de fapt, altele decat cele la care se face referire in prezentul contract, care sa nu fi fost dezvaluite Bancii si care sa fi putut sau ar putea avea efecte semnificative in privinta deciziei Bancii de acordare sau de mentinere a Facilitatii; i) Cu exceptia bunurilor din domeniul public, Tn orice demersuri Tntreprinse Tn legatura cu prezentul Contract la care este parte, nu va avea dreptul de a pretinde pentru sine sau oricare dintre activele sale imunitate Tmpotriva actionarii Tn instanta, executie, sechestru sau alta procedura legala; nici unul dintre activele care face obiectul garantiei nu reprezinta activ din domeniul public

Declarative si garantiile din acest articol:

(i) nu se vor aplica actelor sau faptelor juridice aduse la cunostinta Bancii si acceptate de aceasta,

si

(ii) vor ramane valabile oricand pe toata durata Facilitatii si in special vor fi considerate a fi mentinute de Client la data tragerii/utilizarii sau a fiecarei trageri/utilizari, in legatura cu situatia existenta la momentui respectiv, pana la momentui rambursarii tuturor sumelor datorate sau care ar putea deveni datorate Bancii in temeiul prezentului contract.

8. Obligatii ale Clientului

Clientul va avea urmatoarele obligatii:

Sa notifice Banca in scris cu privire la orice imprejurare de natura economica sau juridica ce ar modifica starea de drept sau de fapt existenta la momentui semnarii prezentului contract, imediat dupa aparitia acesteia, incluzand, fara limitare:

i.orice propunere de modificare a actului constitutiv al Clientului sau de divizare, fuziune sau alta procedura de restructurare organizatorica, initiarea unei proceduri de reorganizare, de dizolvare sau lichidare, sau participarea la capitalul social al altor societati comerciale;

ii.orice modificare a obiectului sau naturii activitatilor comerciale desfasurate; iii.orice proceduri administrative, judiciare sau arbitrale initiate impotriva Clientului sau iminente;

iii. orice Caz de Neindeplinire sau de Culpa, b) Sa permita si sa faciliteze examinarea activitatii, documentelor sau arhivelor Clientului de catre Banca sau imputernicitii sai.

9. Dobanzi majorate

Orice suma care nu este platita la scadenta (fara deosebire dupa cum scadenta este cea specificata in contract sau rezulta prin accelerare sau in alt mod), indiferent daca aceasta reprezinta suma principala, dobanda, comisioane, costuri sau speze conform prezentului contract sau in legatura cu acesta, va atrage plata de dobanzi majorate, pentru perioada incepand cu data scadentei si pana la data platii integrale, la o rata egala cu Rata Dobanzii Penalizatoare asa cum este ea perceputa de Banca la momentui respectiv, fara ca aplicarea unor asemenea dobanzi majorate sa prejudicieze alte drepturi sau remedii conferite Bancii in temeiul prezentului contract, Conditiilor Generale Bancare si legislatiei aplicabile. La data prezentei Rata Dobanzii Penalizatoare este de 18% pe an .

10. Situatii neprevazute

Daca, urmare a unor schimbari de ordin legislativ (inclusiv acte ale unor autoritati de reglementare sau judiciare) sau a unor schimbari in conditiile de piata, rezulta: impunerea unui cost asupra Bancii sau marirea costurilor Bancii in legatura cu derularea prezentului contract; sau

reducerea valorii oricarei sume datorate Bancii; atunci Clientul va plati Bancii, in termen de 5 zile de la primirea solicitarii acesteia, sumele astfel solicitate, reprezentand compensarea Bancii pentru costul sau pierderea respectiva.

11 .Costuri, cheltuieli si despagubiri

1.Pentru asigurarea publicitatii si opozabilitatii drepturilor Bancii impotriva tertilor, Clientul va suporta toate comisioanele si orice cheltuieli aferente, legate de inregistrarea legala a garantiilor stipulate in prezentul contract;

2.Clientul va plati Bancii, la solicitarea acesteia, toate costurile si cheltuielile inregistrate sau efectuate de catre Banca in legatura cu tranzactiile prevazute in prezentului contract, incluzand, fara a se limita la, cheltuieli de evaluare, consultanta, traducere, administrare, onorarii avocatiale, cheltuieli de executare silita, etc. Aceasta obligatie a Clientului va deveni scadenta in 5 zile de la data primirii din partea Bancii a solicitarii scrise de rambursare.

3. Clientul va datora Bancii despagubiri pentru orice cheltuiala sau pierdere suferita de Banca datorata neindeplinirii de catre Client a oricareia din obligatiile ce ii revin potrivit prezentului contract.

4.Clientul va indemniza Banca, la cerere, in orice moment, impotriva tuturor actiunilor legale, procese, demersuri legale, pretentii, cereri, obligatii, pagube, costuri, cheltuieli, pierderi si acuzatii de orice natura in legatura cu prezentul contract si va restitui Bancii toate sumele platite (direct, prin compensare sau in orice alt mod), precum si taote pierderile, costurile si cheltuielile astfel suferite sau contractate.

5. Daca Clientul nu-si indeplineste oricare dintre obligatiile contractuale, Banca va avea dreptui, in numele si pe socoteala imprumutatului, sa faca toate platile in avans necesare pentru perfectarea, finalizarea, inregistrarea legala, conservarea, pastrarea si aplicarea drepturilor bancii din prezentul contract si din contractele de garantii acesorii acestuia, urmand ca Clientul sa despagubeasca banca pentru platile astfel efectuate ca urmare a neindeplinirii obligatiilor contractuale.

12. Dreptul de retentie

Banca isi rezerva dreptui de retentie asupra tuturor sumeior/ titlurilor detinute de catre Client si/sau incasate sau datorate pentru conturile acestora si este autorizata de catre Client prin prezenta sa utilizeze in orice moment sumele disponibile in orice cont/titlu, indiferent de valuta in care sunt disponibile, pentru stingerea oricaror sume datorate Bancii in conformitate cu documentele de Finantare. In cazul in care utilizarea directa sau prin valorificare a sumeior disponibile pentru stingerea sumeior datorate va necesita schimbarea unei anumite valute in alta, Clientul autorizeaza Banca sa efectueze o astfel de schimbare la cursul de schimb aplicat de Banca la acea data si sa debiteze contul respectiv cu costul (comision de schimb si orice alte costuri) aferent acestei operatiuni. Clientul va fi instiintat de catre Banca dupa efectuarea compensarii.

Toate platile datorate catre Banca in temeiul prezentului Contract se vor efedua fara aplicarea vreunei deduced sau retineri la sursa determinate de compensari, pretentii proprii, impozite, taxe, sarcini sau alte elemente similare cu exceptia cazului in care legea prevede altfel, caz in care suma fiecarei plati va fi majorata astfel incat Banca sa incaseze o suma neta egala cu suma care ar fi fost incasata daca nu s-ar fi aplicat astfel de deduceri sau retineri la sursa.

13. Moneda Facilitatii

Orice plata datorata de catre Client Bancii, indiferent daca aceastea reprezinta principalul, dobanzi, comisioane, speze sau alte costuri, va fi efectuata in moneda/monedele in care a fost utilizata Facilitatea, potrivit Clauzei 2.1 fara nici o deducere sau retinere .

Clientul cunoaste riscurile de curs valutar pe care le implica Facilitatea si care pot aparea pe intreaga perioada de finantare si isi asuma intreaga responsabilitate cu privire la orice pierderi pe care le-ar putea suferi urmare acestora, obligandu-se sa asigure in conturile sale, detinute in Banca sumele in EUR si/sau in orice alte valute necesare rambursarii Facilitatii. Toate costurile implicate de schimburile valutare, inclusiv cele dintre valutele detinute in conturi si valuta Facilitatii, necesare pentru plata sumelor datorate in temeiul prezentului Contract sunt si raman in sarcina Clientului, care se obliga sa le plateasca integral la data efectuarii operatiunilor de schimb valutar.Daca nu se platesc in termen Banca este indreptatita sa perceapa penalitati egale cu dobanda practicata de Banca pentru descoperitul de cont neautorizat.

In cazul in care, din orice motiv, inclusiv urmare a executarii silite, Banca va incasa astfel de plati in alta moneda, Clientul va despagubi Banca pentru toate pierderile acesteia aparute ca urmare a unor diferente intre suma datorata de Client in moneda respectiva si cea pe care Banca o incaseaza efectiy dupa efectuarea schimbului sumelor astfel incasate in alta moneda.

14. Notificari

Toate notificarile, cererile sau comunicarile (generic denumite corespondenta) in legatura cu Documentele de Finantare vor fi facute in scris, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau transmise prin curier, sau prin fax, la adresa sau la numerele din preambulul prezentului contract. Orice modificari ale adreselor sau numerelor de fax va trebui comunicate celeilalte parti, inainte de comunicare fiecare dintre parti putand transmite in mod valabil corespondenta la vechile adrese/numere. Corespondenta va fi considerata primita la data semnarii de primire de catre destinatar, sau, in cazul transmisiunilor prin fax, la data generarii de catre aparatul fax a raportului de transmisiune. Orice corespondenta primita intr-o zi nelucratoare, sau dupa ora 17.00 intr-o zi lucratoare, va fi considerata primita in ziua lucratoare urmatoare.

15. Legea aplicabila si solutionarea litigiilor

Prezentul contract este guvernat de legea romana si orice dispute aparute in derularea sa vor fi deferite spre judecare instantelor competente de la locul incheierii contractului.

16. Alte clauze

Forta majora nu exonereaza Partile de executarea obligatiilor prevazute prin prezentul contract.

Prezentul Contract constituie titlu executoriu potrivit art. 56 din Legea bancara nr. 58/1998.

Banca nu va fi considerata raspunzatoare pentru pierderi sau prejudicii de orice natura suportate direct sau indirect de catre Client ca urmare a neindeplinirii obligatiei de a pune la dispozitie fonduri, ca urmare a unei erori sau intarzieri in instructlunile date de Client sau din ratiuni ce nu pot fi controlate de Banca.

Omisiunea, in tot sau in parte, precum si orice intarziere din partea Bancii de a exercita orice drepturi sau de a beneficia de orice remedii in temeiul acestui contract nu va reprezenta o renuntare la acestea, si in nici un caz nu se va prezuma acceptul tacit al Bancii la orice rescadentare sau iertare de la plata unor sume datorate acesteia, cu exceptia cazurilor in care se incheie in acest sens un act aditional la prezentul contract.

In cazul in care o obligatie de plata sau de alta natura devine scadenta intr-o zi nelucratoare, scadenta va fi considerata a fi ziua lucratoare anterioara acesteia. Referirea la termenele exprimate in zile in prezentul contract va avea in vedere, daca nu se precizeaza altfel, zile bancare.

Partea I – Prevederi Speciale si Partea II – Prevederi Generale ale prezentului contract, precum si orice anexele 1, 2 si 3 ale acestuia, constituie un singur contract.

Prevederile prezentului contract se vor completa cu prevederile Conditiilor Generale Bancare, al caror continut Clientul declara ca si l-a insusit si il accepta. In cazul oricarei neconcordante intre Conditiile Generale Bancare si prezentul contract, prevederile contractului vor prevala.

Orice modificari ale prezentului contract se vor efectua numai in scris, prin act aditional.

Partile se angajeaza sa respecte confidentialitate informatiilor din prezentul Contract, indiferent de suportul informatiilor. Obligatia de confidentialitate nu va subzista in cazul in care datele incluse in prezentul Contract vor fi solicitate si comunicate unei autoritati publice si/sau tertilor conform prevederilor legale sau datele cu privire la Client sau la Faciilitate sunt divulgate unui posibil cesionar (sau oricarei alte persoane cu care Banca doreste sa intre in relatii contractuale in legatura cu prezentul contract), conform mandatului expres acordat Bancii in acest sens prin prezentul contract.

10. Clientul consimte prin prezentul Contract si care reprezinta o renuntare din partea sa la orice constrangeri impuse de secretul bancar sau secretul datelor, pentru prelucrarea electronica a tuturor informatiilor si datelor referitoare la Client si/sau companiile afiliate pe care banca le afla pe parcursul relatiei de afaceri cu Clientul sau cu companiile afiliate acestuia, precum si pentru dezvaluirea si transmiterea unor astfel de informatii si date in cadrul Bancii, precum si altor entitati membre ale Raiffeisen Group.

11. In cazul in care Clientul nu achita la scadenta orice sume de bani datorate in baza prezentului contract, Garantii ipotecari vor fi obligati in solidar cu Clientul la plata acestor sume.

Acest contract s-a incheiat la Constanta, in 3 exemplare originale, in limba romana, cate unul pentru fiecare din parti.

RAIFFEISEN BANK S.A.

S.C. ROM STANDARD SERVICES S.R.L.

Sucursala CONSTANTA

CONSTANTA

DIRECTOR, PLOPEANU Laurentiu

ASOCIAT/IMPUTERNICIT, BICLEA Eugenia

MANAGER RISC POPESCU Mihaela

AVIZAT CONSILIER JURIDIC POPTEANU ION

GARANTI IPOTECARI, BICLEA Eugenia

BICLEA Costinel

Anexa 1 la contractul de facilitate de credit nr. 105/11.01.2007

Interpretari

1. In prezentul Contract, urmatoarele expresii vor avea tntelesul mentionat mai jos: (a)"Banca" va Tnsemna Raiffeisen Bank S.A. si va include succesorii si cesionarii; (b) "Documented de Finantare" inseamna prezentul contract de acordare a unei facilitati de credit, Documentele de Garantie si orice alt contract, cerere sau alt document accesoriu acestora; (c)"Documentele de Garantie" va insemna toate contractele si alte documente accesorii acestora incheiate sau emise in scopul garantarii Facilitatii potrivit Clauzei 3;

(d)"Sarcina" – inseamna orice sarcina, ipoteca, gaj, cesiune, drept de garantie, privilegiu, prioritate, drept de preferinta sau de preemptiune, drept de servitute sau alta sarcina care are efecte similare

(e)"Clauza" va insemna o dauza din prezentul Contract, iar referirile la orice paragraf numerotat vor insemna acel paragraf

(f)"Facilitate" va tnsemna tmprumutul pus la dispozitia Clientului prin Utilizari din Facilitate pe care Banca l-a oferit pentru a-l pune la dispozitia Clientului la termenele si tn conditiile prevazute Tn prezentul Contract;

(g)"Descoperit de cont" va insemna o forma de creditare prin care Clientului ii este permis ca: (i) prin trageri (utilizari) de sume sa inregistreze sold debitor in contul curent, care, impreuna cu dobanda acumulata, sa nu fie mai mare decat suma Facilitatii; si (ii) sa efectueze, ca urmare a rambursarii anticipate (in tot sau in parte) a sumelor trase, trageri (utilizari) ulterioare din Facilitate, astfel incat soldul debitor al contului curent, impreuna cu dobanda acumulata, sa nu depaseasca la nici un moment suma Facilitatii

(h)"Cont curent " va Tnsemna contul curent deschis de catre Banca, identificat conform Clauzei 2.3, care va fi utilizat pentru derularea Facilitatii, si prin care se vor directiona toate platile si incasarile inclusiv cele referitoare la Facilitate;

(i)"Suma Facilitatii" va insemna suma totala a creditului pe care Banca a fost de accord sa o puna la dispozitia Imprumutatului in limitele si conditiile specificate in prezentul Contract (j)"Tragere" va insemna fiercare Utilizare a acestei facilitati

(k)„Rata de Baza" o reprezinta rata dobanzii pentru valuta Facilitatii asa cum este aceasta revizuita periodic de Banca si comunicata prin afisare la sediile Bancii;

(l)"Rata Dobanzii Penalizatoare" o reprezinta rata dobanzii penalizatoare pentru valuta Facilitatii asa cum este aceasta revizuita periodic de Banca si comunicata prin afisare la sediile bancii (m)"Data Scadentei" va insemna data prevazuta Tin Clauza 2.4 sau cea de la Clauza 4 lit a) si b), dupa caz, atunci cand orice sume de plata devin scadente, lichide si exigibile, in conformitate cu prezentul Contract-In) "Cazuri de Neindeplinire sau Culpa" va insemna orice eveniment specificat Tn Anexa 2 la prezentul Contract;

(o) "Utilizare" va insemna tragerile din Facilitate in conformitate cu Clauza 2.3, la care se calculeaza dobanda luand ca referinta rata aplicata de Banca sau in alt mod, in conformitate cu Clauza 2.5

(p)"Zi bancara" va Tnsemna o zi in care bancile din Romania sunt deschise si care opereaza cu valuta respectiva pentru tranzactionarea afacerilor de natura celor mentionate in contextul in care apare aceasta expresie;

Anexa 2 la contractul de facilitate de credit nr. 105/11,01.2007

Cazuri de Neindeplinire sau Culpa

Oricare din urmatoarele va constitui un „Caz de Neindeplinire sau Culpa":

1. Clientul nu plateste la scadenta sumele datorate conform prezentului contract (scadenta insemnand atat termenul avut in vedere la Clauza 2.4, cat si scadenta declarata de Banca potrivit Clauzei 4), sau nu plateste la scadenta orice alte sume avute in vedere de Documented de Finantare;

2.0 obligatie de plata a Clientului derivand din orice alt contract sau intelegere a Clientului cu Banca nu este executata la termenul satbilit;

3.Clientul incalca in vreun fel o prevedere a unuia dintre Documentele de Finantare, inclusiv nerespectarea angajamentelor asumate de catre Client;

4.Orice Utilizare a Facilitatii in acele scopuri decatcele stabilite prin prezentul contract;

5.0 declaratie sau garantie a Clientului data sau constituita conform prezentului contract este sau se dovedeste a fi neadevarata sau incorecta la orice moment sau Clientul a omis sa dezvaluie un fapt sau o imprejurare care ar fi putut influenta hotararea Bancii de a acorda Facilitatea;

6.0ricare din garantiile constitute potrivit Clauzei 3 va deveni, in opinio Bancii, nesatisfacatoare pentru a acoperi tragerile si/sau sumele datorate sau care ar putea fi datorate conform prezentului contract, sau va inceta sa existe ;

7.0 obligatie financiara a Clientului fata de terti (societati bancare, de leasing sau alte institutii financiare) nu este platita la scadenta, sau devine platibila sau poate deveni platibila inainte de scadenta;

8.Clientul incepe negocieri cu tertii creditori (societati bancare, de leasing sau alte institutii financiare) in scopul reesalonarii unor obligatii financiare sau inceteaza plata datoriilor;

9.Se inainteaza o cerere, se adopta o hotarare sau este declansata procedura de faliment sau reorganizare judiciara a Clientului sau este emisa o notih'care prin care este convocata o adunare cu scopul adoptarii unei astfel de hotarari, sau Clientul isi schimba, isi inceteaza sau este pe punctcl de a-si inceta activitatea sau o parte importanta a acesteia, de natura sa afecteze derularea in conditiile stabilite a rambursarii facilitatii;

10.Clientul devine insolvabil sau este incapabil sa isi plateasca datoriile la scadenta sau este de acord cu numirea unui custode sau administrator special pentru toate sau pentru o parte din bunurile sale, sau un astfel de custode sau administrator special este numit, sau valoarea bunurilor Clientului este mai mica decaf suma obligatiilor sale, efective sau potentiale;

11 .Orice hotarare judecatoreasca, ordonanta de sechestru sau de poprire, o incheiere de incepere a executarii silite sau alta procedura simiiara asupra oricaruia dintre bunurile Clientului este emisa, instituita sau pusa in executare, sau Clientul a gajat, ipotecat sau in alt mod a grevat cu sarcini, a vandut, a schimbat ori a dispus in orice alt mod de orice bun asupra caruia Clientul a constituit un drept de garantie in favoarea Bancii, fara acordul prealabil scris al Bancii, un astfel de act fiind considerat de catre Parti, in temeiul prezentului Contract, ca punand in pericol respectivele garantii si ca generand riscul obiectiv al impiedicarii platii, perspectiva platii considerandu-se a fi pusa in pericol, conform prevederilor art. 11 si art. 22 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999;

12.Se initiaza impotriva Clientului orice procedura adminisfrativa, judiciara sau arbitrala care ar putea avea un efect negativ asupra afacerilor Clientului sau asupra capacitatii sale de a-si indeplini obligatiile asumate prin prezentul contract;

13.un drept al Bancii conform prezentului contract inceteaza sa mai fie in vigoare sau se hotaraste ca este ori devine lipsit de valabilitate si aplicabilitate, ori este contestat; si

14.apare un eveniment sau o situatie cu caracter politic, social, economic sau de alta natura care, in opinia Bancii, poate avea un efect negativ important asupra situafiei financiare, de afaceri, asupra activelor sau activitatii Clientului sau asupra capacitatii acestuia de a-si indeplini in mod corespunzator obligatiile conform prezentului contract, inclusiv modificarea, revocarea, retragerea, suspendarea, expirarea oricarui/oricarei autorizatii, aprobari, acord, licente, exceptor!, termen de depunere, inregistrari sau a altor conditii care fac posibila indeplinirea de catre Client a obligatiilor ce ii revin in temeiul prezentului contract.

Anexa 3 la contractul de facilitate de credit nr. 105/11.01.2007

Alte prevederi speciale

1 .Inainte de orice tragere din Facilitate Clientul va pune la dispozitia Bancii: • un bilet la ordin emis in favoarea acesteia si completed cu toate elementele necesare, stipulat "fara protest", cu scadenta la vedere, pentru intreaga valoare a Facilitatii, avalizat de catre d-na . Biclea Eugenia si sotul acesteia Biclea Costinel (Avalisti), in nume propriu; In temeiul art. 37 din Legea nr. 58/1934 si pet. 227 din Normele BNR nr. 6/1994, Clientul, prin aceasta, prelungeste conventional perioada prezentarii la plata a biletului la ordin intr-un termen de 3 (trei) ani de la data emiterii si, autorizeaza Banca sa prezinte la plata a biletul la ordin in termen de 3 (trei) ani de la data emiterii.

2. Pe perioada derularii facilitatii Clientul va avea si urmatoarele obligatii:

-va pune la dispozitia Bancii orice alte informatii solidtate de Banca in legatura cu activitatea sau situatia financiara, comerciala sau de alta natura a Clientului, in termen de 3 zile de la data primirii solidtarii scrise din partea Bancii.

Sa deruleze prin conturile deschise la Banca eel putin 70 % din operatiunile sale bancare ;

Sa nu constituie nici o Sarcina asupra nici unuia dintre activele sale, cu exceptia celor expres aprobate de Banca ;

Sa nu instraineze sau sa dispuna in alt mod (altfel decat in cursul normal al derularii activitatii comerciale) de active avand o valoare de piata mai mare de 50% din suma Facilitatii, fara notificarea Bancii;

Sa nu retraga dividendele in sold pe toata Durata Facilitatii decat cu acordul prealabil scris al Bancii;

Sa nu retraga imprumuturile acordate societatii pe toata Durata Facilitatii decat cu acordul prealabil scris al Bancii;

Sa nu acorde in beneficiul unei terte parti garantii, imprumuturi sau alta forma de credit (cu exceptia creditului comercial obisnuit in desfasurarea activitatii);

Sa nu angajeze noi investitii totalizand mai mult decat valoarea Facilitatii, fie ele financiare, de portofoliu, directe sau de alta natura, fara a obtine in prealabil acordul scris al Bancii;

Sa nu contracteze noi credite, angajamente extrabilantiere sau datorii similare la alte banci sau institutii financiare fara a obtine acordul prealabil scris al Bancii;

Sa incheie si sa mentina valabila structura garantiilor pe intreaga perioada de derulare a Facilitatii;

Sa notifice in prealabil Bancii orice modificare in structura actionarilor semnificativi.

BIBLIOGRAFIE

Cerna Silviu,Sistemui monetar si poiitica monetara, Ed.Enciclopedica 1996

Dumitrescu Stefan, Manual de credit si banca, Ed.Tirajul 1941

Aspinwail R.,Eisenbeis, Handbook for banking strategy. A Wiley – interscience Publication 1985

Biardeand CR., Guid pratique pour le controle des credits – LITEC 1992

Cazaus Gilbert,Strategie commercial des agents bancaires Ed.CLET,Ed.Banque1987

Alex.Pintea, Gh. Ruscan – Banciie in economia romaneasca 1774-1995 – Ed.Economica 1995

Lindsey D., Economtcs.Drydert Press 1988

Mihai Gheorghe lonescu, lanfred Silberman. Legislatia bancara cu adnotari si comentarii, Ed.Expansion – Arrnonia,1997

Bodnar Mara.Patrascoiu Lidia, Roxin Luminita. Finante – Moneda – LITO ASE 1994

Purcaru Ion , Matematici Financiare – Ed.Economists 1992

Ministerul Finantelor , Planul de conturi bancar – Ed.Monitorul Oficial 344/1.08.1997

BNR, Banca Nationala a Romaniei 1880-1995- Ed.Enciclopedica

BNR, Reglementari privind cecul – 1994

Tudorache D.,Gh.Barbulescu,V. Doandes.CredituI agricol in Romania. Ed.Cripton ALMIT 1992

Adevarul economic- 1994-1999

Curs de Moneda, credit, schirnb. Scrisul Romanesc – Craiova 1932

Roxin Luminita . Gestiunea riscurilor bancare- EDP Bucuresti 1997

18. Tudorache D.,Elemente de tehnica si strategie bancara – Ed.ATHENEUM 2001

19. Uniunea bancilor ElvetieneAcreditivele incasarile documentare Garantiile
bancare, Ed.Logos – Chisinau -1993

20. Turcu I.Operatiuni si contracte bancare – Ed.Lumina Lex 1994

Noi instrumente financiare – Ed.Revistrei Banque 1998,Anuarele statistice 1993- 1998

Tchibozo G., Les marches des capitaux – LITEC 1995

Daianu Daniel, Echilibrul economic si moneda – Ed.Humanitas, Bucuresti 1993

Jasque Masson, Creditele bancare pentru intreprinderi RAO – IPC, Bucuresti 1994

Maier Thomas s.a. Moneda, bancile si economia – EDP 1993

Eugen Topala, Fezabilitate si restructurare – Ed.Semne 1996

Basno Cezar. Darac Nicolae.Floricel Constantin, Moneda, credit,banci EDP 1997

Francois Pichault. Resources humaines et changement strategique Ed. De Beek Universite 1993

Dedu Vasile s.a. – Contabilitate bancara – Ed.Economica 2001

Benton E. Grup, Managementul Bancilor comerciale – New York 1989

Moneda. Mica enciclopedie – Ed. Stiintifica 1982

Mugur lsarescu, Sistemul bancar in Romania – BNR 1996

Manus Stotcescu.Operatiuni cu produse derivate si rolul lor in sfera activitatii extrabilantiere – Teza de doctorat – ASE

Charreaux G, Finance d'entreprises – LITEC 1994

35 Tribuna economica – 1994-1999

36 BNR – instrumente de plata – Bucuresti 1994

Banca Agricola, Norme metodologice nr. 18/1994

Tudorache D., Finantarea si creditarea intreprinderilor – ED-1990

Banca Agricola , Norme metodologice nr.21/1995

Economistul -1994-1999

Revista finante, credit, contabilitate – 1994-1999

Legea 101/1998 privind statutul BNR – M.Of. nr.203/1998

Legea bancara nr.58/1998 – M.Of. 121/1998

Tudorache D., Papari G., Politici si tehnici bancare, Ed.Andrei Saguna 2001

Violano Michael,The Loan Rangers – Ed.Bankers Monthly 1991

Kiritescu Costin, ldei contemporane – Ed.enciclopedica 1996

Anghelache Gabriela.Dardac Nicolae, Stancu Ion, Piete de capital si burse de valori, Ed.ASE1991

Jensen Floystrup. Agricultura daneza este foarte indatorata – Revista CICAA nr.216/1996

49. C.Basno.N.Dardac,Operatiuni bancare – EDP 2000

50 Livingston, Miles, Money and Capital Markets. Englwood Cliffs 1990

*** www.bnr.ro

*** www.wikipedia.com

Similar Posts