Exploatarea Rationala A Masinilor DE Recoltat Plante Furajere

Exploatarea rațională a mașinilor de recoltat

plante furajere…………………………………….. !

Clasificarea mașinilor de recoltat plante

furajere……………………………………………. !

Cositorile……………………………………….. !

Vindroverele……………………………………. !

Combine de recoltat furaje……………………… !

Mașini de strâns întors și răvșit fân…………….. !

Mașini de adunat, încărcat și transportat fân

vrac………………………………………………… !

Mașini de adunat, presat și balotat fân…………. !

Mașini de adunat și transportat baloturi………… !

Pagini 20

=== l ===

EXPLOATAREA RATIONALA A

MASINILOR DE RECOLTAT

PLANTE FURAJERE

Începând de primăvara și până toamna târziu, recoltarea plantelor furajere este o operație des întâlnită pe fânețele și terenurile cultivate, în scopul asigurării necesarului zilnic de hrană la animale, atât pentru anotimpurile calde cât, mai ales, pentru sezonul de iarnă.

Cantitatea și calitatea furajelor depind printre altele, de tehnologia procesului de recoltare și de utilajele folosite în acest scop.

Recoltarea furajelor trebuie efectuată în perioada în care plantele conțin cantitatea maximă de elemente nutritive, adică în faza de îmbobocire – început de înflorire. Tăierea plantelor se recomandă să se facă la o înălțime de 4-6 cm față de sol pentru fânețele naturale în funcție și de gradul de nivelare al terenului, pentru a asigura o cantitate și o puritate corespunzătoare a furajelor și pentru a asigura dezvoltarea în continuare a plantelor perene până la următoarea recoltare.

Uscarea plantelor tăiate se poate realiza atât pe cale naturală, în brazde lăsate pe câmp, cât și prin aerarea activă a căpițelor de fân depozitate. În procesul de uscare plantele sunt aduse de la umiditatea de 75- 80%, necesară pentru păstrarea în bune condiții.

Întrucât în procesul de adunare și transport al furajelor uscate pierderile de frunze sunt mult mai mari decât cele de tulpini, datorită uscării lor cât mai rapide (de cca 2-3 ori), se recomandă strivirea plantelor în momentul cosirii, mărind astfel suprafața de evaporare a apei, pentru a realiza o uscare mai uniformă și pentru a reduce timpul de uscare.

În funcție de umiditatea furajului la depozitare, se întâlnesc mai multe tehnologii de păstrare: uscare pe câmp și păstrare pe șiră; semisiloz; însilozare furaj verde în amestec cu paie.

Clasificarea mașinilor de recoltat plante furajere

După felul operațiilor pe care le execută în cadrul procesului tehnologic, mașinile de recoltat plante furajere se împart în:

mașini de cosit;

vindrovere;

combine de recoltat furaje;

mașini de strâns, întors și răvășit fân;

mașini de adunat, presat și căpițat fân;

vrac;

mașini de adunat, presat și balotat fân;

combine de recoltat plante furajere;

mașini de recoltat și prelucrat plante furajere, etc.

Cositorile sunt utilizate le tăierea plantelor furajere lăsarea lor în brazdă continuă pe câmp. Ele pot fi tractate, purtate sau autopropulsate. În funcție de tipul aparatului de tăiere, cositorile se clasifică în cositori cu cuțite cu mișcare rectilinie alternativa (cu unul sau două cuțite) și cositori cu aparate de tăiere rotative.

Mașinile de cosit plante furajere se împart, după natura sursei energetice, în cositori cu tracțiune animală și cositori mecanice.

Cositorile cu tracțiune animală au organele de lucru acționate de la roțile de susținere și transport. În general, o cositoare cu tracțiune animală este alcătuită din următoarele părți: aparat de tăiere (de obicei cu degete); organele de transmitere a mișcării și mecanismul pentru acționarea cuțitului; cadrul; roțile de transport și acționare a aparatului de tăiere; bara de tracțiune; mecanismele de comandă (pentru ridicarea și coborârea aparatului de tăiere, pentru înclinarea aparatului de tăiere, pentru cuplarea transmisiei, ș.a.); scaunul pentru muncitorul care deservește mașina.

Cele mai utilizate sunt cele purtate pe tractor, în spate sau lateral dreapta, cu aparat de tăiere cu mișcare alternativă cu un singur cuțit, asemănător cu cel de pe combinele de recoltat cereale păioase.

Părțile componente principale ale unei cositori mecanice sunt: aparatul de tăiere (organul de lucru); elementele de legătură și susținere (cadrul, roțile, sistemul de atașare la sursa energetică, ș.a.); organele de acționare și transmitere a mișcării; mecanismul de trecere din poziție de transport în poziție de lucru și invers; mecanismele de reglare și dispozitivele de siguranță.

Vindroverele se folosesc la tăierea și strivirea plantelor și lăsarea lor în brazde continui. Plantele tăiate pot fi uscate pe câmp sau în șiră (prin ventilare activă) sau pot fi adunate, tocate și însilozate imediat după recoltare.

Fig. 1 – Schema constructivă și funcțională a vindroverului E-301:

1 – rabator; 2 – aparat de tăiere; 3 – transportor elicoidal; 4,5 – valțuri de strivire;

6 – plăci de reglare a lățimii brazdei; 7 – placă de ghidare;

Pe plan mondial sunt cunoscute vindroverele de tip tractat (New Holand 460 și Herston – S.U.A., Bamfold – Franța), precum și vindroverele autopropulsate (MF și Heston – S.U.A., E-310 (302) – Germania, KPS – fosta URSS, VAF – România etc.).

În figura 1 este prezentată schema tehnologică a vindroverului autopropulsat E-301, utilizat și în țara noastră.

Echipamentul pentru plante ierboase (hederul) al acestui vindrover poate fi montat și demontat (numai) de mecanizator, pentru a permite deplasarea pe drumurile publice, el putânad fi tractat în spate pe un cărucior special de transport.

Echipamentul de recoltare permite atât tăierea plantelor cu gabarit mic, cât și a celor înalte (până la 1,5 m). Înălțimea de tăiere poate fi reglată corespunzător între 50-150 mm.

Vindroverul poate fi utilizat și la recoltarea pe pante, pe curbe de nivel până la 25%; la urcare până la 22%; la coborâre până la 18%. Procesul de lucru al oricărui vindrover decurge astfel: la deplasarea mașinii în brazdă plantele sunt aplecate înainte de bara de aplecare, preluate de rabator si tăiate de aparatul de tăiere, după care sunt culcate pe platforma ederului și transportate transversal de spirele unui transportor elicoidal către fereastra de alimentare a valțurilor de strivire, strivite și lăsate pe sol în brazdă continua pe lățime reglabilă. Vindroverul românesc VAF are posibilitatea de a scurtcircuita dispozitivul de strivire a plantelor, în acest caz plantele tăiate fiind preluate de un transportor central cu bandă care le descarcă pe sol la partea din spate.

Vindroverul MF din S.U.A. folosește un aparat de tăiere cu dublu cuțit, cu frecvența de oscilație de 1800 c.d./min. și are valțuri de strivire cu diametrul de 1500 mm, bara de aplecare putând fi reglată la înălțimi cuprinse între 400-1200 mm.

În tabelul 1 sunt prezentate câteva caracteristici tehnice principale ale unor vindrovere utilizate la noi în țară.

Tabelul 1

Caracteristicile tehnice principale ale unor vindrovere utilizate în țară

Dintre reglajele care trebuie urmărite la cositori și vindrovere amintim: reglarea înălțimii de tăiere, care se face prin modificarea poziției patinelor și înclinarea aparatului de tăiere și prin modificarea poziției platformei față de sol cu ajutorul cilindrilor hidraulici (la vindrovere); reglarea jocului între cuțite și plăcile contratăietoare, care trebuie să fie de 0,3-0,5 mm; reglarea distanței dintre valțurile de strivire; reglarea lățimii brazdei, prin reglarea plăcilor deflectoare de formare a brazdei de material cosit.

Combinele de recoltat furaje reprezintă utilajul de bază pentru tocarea în câmp a furajelor. Având în vedere că în procesul de lucru se realizează tăierea plantelor, adunatul din brazda lăsată de cositori sau vindrovere, tocarea la o lungime dorită și încărcarea într-un mijloc de transport, combinele de recoltat furaj pot fi considerate “bucătării furajere pe roți” care nu trebuie să lipsească dintr-o fermă zootehnică modernă.

La fel ca și vindroverele, combinele de recoltat furaje pot fi tractate sau autopropulsate.

Dintre combinele tractate, la noi în țară cel mai des utilizată este combina CSU, care lucrează în agregat cu tractorul U-650M. Ea poate recolta, prin utilizarea echipamentului adecvat, atât plantele ierboase cât și porumb pentru siloz.

Echipamentul de recoltat plante ierboase EI, cu lățimea de lucru de 1,16 m, are în componență un rotor cu patru rânduri de cuțite articulate (28 cuțite), în partea anterioară fiind montate plăcile contratăietoare cu poziție reglabilă. Cuțitele sunt montate pe rotor astfel încât ele să intre în lucru succesiv și să solicite uniform arborele. Turația motorului este 1550 rot. / min., iar viteza periferică a cuțitelor ajunge la cca. 43 m/s.

Construcția și procesul de lucru al aparatului de tăiere cu cuțite articulate de la combina CSU sunt prezentate în figura 2.

Fig. 2 – Construcția și procesul de lucru al aparatului de tocare de la combina CSU:

1 – placă de aplecare rabatabilă; 2 – cuțite curbe articulate; 3 – tubulatură; 4 – contracuțit;

Cuplarea transmisiei la priza de putere a tractorului se realizează după reglarea mașinii la bara de tracțiune, iar poziția acesteia se realizează astfel încât cele 3 articulații cardanice să se afle în linie dreaptă, atât pe vertical cât și pe orizontal.

Reglajele care se execută la combina de siloz universală CSU sunt:

reglarea înălțimii de tăiere a cuțitelor, prin modificarea poziției de fixare a suporților roților pe cadrul mașinii și prin înclinarea combinii față de bara de tracțiune cu ajutorul unei tije filetate sau a unui cilindru hidraulic (în limite restrânse);

reglarea distanței dintre cuțitele rotorului și plăcile contratăietoare, cu scopul de a obține o tocătură uniformă, măruntă, reglaj care se execută în limitele 12-14 mm;

reglarea poziției plăcii deflectoare a tubulaturii de transport astfel încât remorca atașată mașinii să fie încărcată cât mai uniform, atât prin rotirea părții superioare a conductei de transport a materialului tocat, cât și prin ridicarea clapetei deflectoare;

reglarea întinderii curelelor transmisiei de antrenare a rotorului cu cuțite, astfel încât aceasta să aibă turația prescrisă.

Este bine de reținut că în cazul lucrului cu cuțite neascuțite sau cu un reglaj neadecvat al întinderii curelelor, materialul tocat nu mai este antrenat corespunzător prin conducta de transport și mașina se poate înfunda.

Combinele autopropulsate de recoltat furaje au în componenta lor atât aparate tăiere a plantelor sau ridicătoare de plante pentru preluarea din brazdă, cât și aparate de tocare pentru mărunțirea acestora.

Procesul de lucru al combinelor de recoltat furaje autopropulsate poate fi urmărit pe schema din figura 3.

După tăierea plantelor de cuțitele de mișcare rectilinie alternativă (1), paletele rabatorului (2), cu mișcare pe camă, le culcă pe platforma ederului de unde sunt preluate de spirele transportorului elicoidal (3) care îngustează stratul de material și care le trimite la valțurile de presare (4). De aici materialul este preluat de valțurile de alimentare (5) și introdus în aparatul de tocare (6).

Combina românească de recoltat furaje CFU , figura (3), are în componența sa un ventilator aruncător care evacuează materialul tocat prin conducta de transport pneumatic în remorca atașată la combină sau care se deplasează lateral cu acesta.

Aparatele de tăiere utilizate la combinele de furaje sunt aparate de tăiere normală cu frecvența de oscilație de cca. 650-700 c.d. /min.

Combina E-281, de fabricație Germană, este destinată pentru recoltarea direct din lan a plantelor ierboase și a porumbului pentru siloz și prin ridicarea din brazdă a plantelor, fiind echipată corespunzător cu unul din cele 3 echipamente de lucru.

Schema constructivă și funcțională a acestei combine este prezentată în figura 4.

Fig. 4: Schema constructivă a combinei de recoltat furaje E-281:

1 – aparat de tăiere; 2 – transportor elicoidal; 3,4 – valțuri de presare;

5,6,7 – valțuri de transport; 8 – valț de precomprimare;

9,10 – valțuri de alimentare; 11 aparat de tocare; 12 – contracuțit;

13,14 – tubulatură;

Aparatul de tocare a combinei E-281 este de tip tambur, ca și la combina CFU, dar are în schimb 8 sau 12 cuțite elicoidale (față de 6 cuțite la CFU) și turația 914 rot. /min., el realizând și curentul de aer necesar pentru transportul materialului tocat prin conducta de transport pneumatic.

Construcția și procesul de lucru al aparatului de tocare de tip tambur sunt prezentate în figurile 5.

Fig. 5 – Schema procesului de lucru al aparatului de tocare tip tambur:

1 – valț de alimentare superior; 2 – valț de alimentare inferior;

3 – tambur cu cuțite înclinate; 4 – contracuțit;

Câteva caracteristici tehnice principale ale unor combine de recoltat furaje sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 1

Caracteristicile tehnice principale ale unor vindrovere utilizate în țară

Principalele reglaje tehnologice ale combinelor autopropulsate de recoltat furaje sunt :

reglarea poziției hederului față de sol, cu ajutorul cilindrilor hidraulici ai mașinii;

reglarea înălțimii de tăiere: reglajul grosier prin ridicarea și coborârea platformei; reglajul fin de la patinele de copiere a terenului – înălțimea minimă fiind de 50-60 mm;

reglarea lungimii tocăturii prin modificarea vitezei de alimentare a aparatului de tocare (a turațiilor valțului de alimentare) și prin modificarea numărului de cuțite de pe tambur (unul da, unul nu);

reglarea jocului de cuțite și contra cuțite, în limitele 0,4-1 mm, prin modificarea pozițiilor cuțitelor pe tambur (pe găuri alungite).

Înainte de începerea lucrului cu mașinile de recoltat furaje se verifică sare tehnică a acestora, prezența apărătorilor de protecție și cuplarea lor la tractor (dacă este cazul).

Intrarea în lan a combinelor se face la turația nominală organelor de lucru, în primele minute urmărindu-se funcționarea combinei și indicii calitativi de lucru: înălțimea de tăiere, lungimea tocăturii, puritatea materialului etc.

În timpul lucrului trebuie respectate următoarele reguli:

la pornire motorului, priza de putere a tractorului trebuie să fie decuplată, iar tractorul, respectiv combina scoasă din viteză;

nu se permite efectuarea de reglaje, desfundarea organelor de lucru sau ungerea mașinii în timpul funcționării, ci numai la staționar cu motorul oprit;

nu se permite urcarea sau coborârea de pe mașină în timpul lucrului;

proba funcționării organelor de lucru se face cu multă precauție.

Mașini de strâns, întors și răvășit fân

Această mașină are rolul de a efectua o serie de lucrări necesare uscării furajelor și anume strângerea furajului în brazde, răvășirea în mod uniform pe miriște, precum și întoarcerea brazdelor.

În funcție de operațiile pe care le execută mașinile de strâns, întors și răvășit fân se împart în: mașini unilaterale, care execută o singură operație tehnologică (strâns, afânat sau răvășit); mașini multifuncționale care pot executa pe rând mai multe operații tehnologice.

După modul de acționare, mașinile de strâns, întors și răvășit furaje se împart în mașini semipurtate și mașini purtate.

După poziția organelor de lucru față de direcția de deplasare se împart în: mașini transversale, mașini axiale și mașini oblice.

După forma organului de lucru mașinile de strâns, întors și răvășit furaje se împart în: mașini cu bară transversală și dinți curbați; mașini cu tobe; mașini cu discuri dințate; mașini cu furci giratoare; mașini cu tamburi verticali, ș.a.

Mașini de adunat , încărcat și transportat fân vrac

În cadrul tehnologiilor de producere a fânului, un loc important îl ocupă – sub aspectul necesarului de forță de muncă și al cositorilor de producție – operațiile de adunat din brazde, încărcat și transportat. Furajele sub forma de fân vrac sunt voluminoase, se manipulează greu, se compactează ușor, particularități ce implică condiții grele de lucru pentru utilajele destinate executării operațiilor cu funcții multiple .

Executarea acestui grup de operații distribuite se face după două tehnologii de lucru: tehnologia utilajelor cu funcții distribuite; și tehnologia utilajelor cu funcții multiple.

Tehnologia utilajelor cu funcții distribuite are două variante care sunt executate operațiile tehnologice, în flux continuu sau în flux discontinuu. În cazul primei variante, adunatul din brazdă a materialului furajer și încărcatul în mijlocul de transport se execută de către un utilaj special, iar în transportul se execută cu mijloace de transport de uz general (remorci, autocamioane, platforme, etc.), adaptate pentru această operație. În cazul tehnologiei în flux discontinuu, operațiile se execută în doua faze: în prima fază se execută adunatul din brazdă urmat uneori de mărunțirea sau tocarea materialului, colectarea, formarea căpițelor și lăsarea acestora pe sol, iar în faza a doua se execută încărcatul și transportul căpițelor.

În cazul tehnologiilor cu utilaje cu funcții multiple, toate operațiile (adunat, încărcat, transportat, eventual și mărunțit) se execută de către un singur utilaj.

Mașinile de adunat, încărcat și transportat fân – vrac se împart după operațiile pe care le execută în următoarele grupe: mașini de adunat și încărcat fân; mașini autoîncărcătoare de transportat fân; mașini de format căpițe și mașini de transportat căpițe. Schema unui astfel de utilaj este reprezentată în figura II.103 și cuprinde :

roțile de copiere a terenului 1;

elevatorul 2;

cadrul 3;

roțile de susținere și transport 4;

scutul 5.

Elevatorul este alcătuit din două lanțuri paralele 6, pe care sunt montate axele tubulare 7 prevăzute cu degete elastice 8, pentru antrenarea materialului.

Fig. II.103. Schema unei mașini de adunat si încărcat fân

Mașini de adunat, presat și balotat fân

Mașini de adunat și balotat execută ridicarea fânului de pe miriște aflat în brazde, presarea și legarea în baloturi. Presarea și balotarea fânului și paielor se face în scopul reducerii volumului acestora în vederea utilizării mai bune a capacității de încărcare a mijloacelor de transport și a spațiilor de depozitare. De asemenea, prin balotarea fânului și paielor se reduc pierderile de material atât în timpul transportului cât și în timpul depozitării se asigură manipularea și clădirea ușoară, se poate realiza mecanizarea operațiilor procesului de muncă în mai mare măsură iar pe de altă parte fânul balotat își păstrează mai bine și mai mult timp culoarea și mirosul. Pentru reducerea pierderilor prin scuturarea frunzelor, strângerea și balotarea fânului trebuie făcute când umiditatea materialului este de 25-30 %. Reducerea umidității se poate realiza prin cale naturală prin lăsarea baloturilor pe miriște (când condițiile climatice permit) sau prin ventilarea activă pe platformele de depozitate.

În cazul balotării materialelor destinate hranei animalelor, legarea baloturilor trebuie făcută cu sfoară, iar atunci când totuși se folosește sârmă, ungerea acesteia să se facă, cu uleiuri vegetale. Mașinile de balotat trebuie să realizeze o siguranță a legării de peste 90 %.

Baloturile realizate din material furajer se împart după forma geometrică în: baloturi paralelipipedice și baloturi cilindrice.

Baloturile paralelipipedice se obțin din mai multe porții care se presează succesiv și se fixează la un loc prin legarea cu sfoară sau sârmă din oțel. Baloturile paralelipipedice sunt de două feluri: baloturi mici și baloturi mari. Baloturile cilindrice se realizează prin înfășurarea continuă în spirală a materialului furajer. Se deosebesc trei metode de executare și presare a baloturilor cilindrice:

metoda presării continue din interior spre exterior, numită și metoda camerii de presare cu volum variabil;

metoda presării din exterior spre interior numită și metoda camerii de presare cu volum constant;

metoda presării mixte sau a fazelor succesive, când din prima fază se realizează un mez mai puțin dens printr-o presare din exterior către interior, iar a doua fază constă într-o presare continuă a materialului care se înfășoară neîntrerupt pe miezul format până ajunge la diametrul prestabilit.

Pentru limitarea destinderii și desfășurării materialului furajer aflat în balot acesta se înfășoară cu material de reținere. Se disting trei procese:

înfășurarea cu sfoară din fibre naturale ori sintetice;

înfășurarea cu plasă sintetică;

înfășurarea cu folie sintetică de culoare neagră.

Fig. II.111. Schema procesului de lucru al unei mașini autoîncărcătoare de transportat căpițe

Mașini de adunat și transportat baloturi

Colectarea baloturilor executate de presele mobile și transportul acestora se face în mai multe moduri în funcție de umiditatea materialului balotat, de tehnologia de condiționare și depozitare, cât și în funcție de utilajele existente. În funcție de perioada în care se execută strângerea baloturilor față de perioada în care acestea au fost realizate se deosebesc două metode de colectare: metoda operațiilor consecutive și metoda operațiilor separate. În cazul primei metode, colectarea baloturilor se face într-un mijloc de transport (remorcă, platformă mobilă, sanie) atașat în spatele presei sau tractat lateral. Pentru încărcarea baloturilor în mijlocul de transport, presele se prevăd cu jgheaburi speciale de încărcare sau cu dispozitive de aruncare a baloturilor. Baloturile colectate fie că sunt lăsate în grup la capătul parcelei prin bascularea mijlocului de colectare, fie că rămân în aceasta, care apoi se înlocuiește atunci când s-a umplut. În cazul celei de-a doua metode, baloturile sunt lăsate pe miriște, iar adunatul și transportul lor se face ulterior, în general după ce umiditatea materialului s-a redus corespunzător depozitării. Adunatul și încărcatul baloturilor în mijlocul de transport se face fie manual, fie cu mijloace mecanice. Transportul se realizează cu mijloace de uz general sau cu mijloace speciale (platforme mobile pentru baloturi).

Utilajele folosite pentru adunatul și transportul baloturilor se pot grupa în: dispozitive de adunat si încărcat baloturi și mașini autoîncărcătoare de baloturi.

Dispozitivele de adunat și încărcat baloturi execută strângerea baloturilor de pe sol și încărcarea lor în utilajele de transport. În cazul baloturilor mici, aceste dispozitive se atașează lateral, în fața sau în spatele remorcii de colectare și constructiv sunt de mai multe feluri:

cu furcă basculantă;

cu rotor cu brațe de încărcare;

cu elevator cu lanț, ș.a.

În figura II. 145 este prezentată schema unui dispozitiv de încărcat baloturi cu rotor. Dispozitivul de încărcat se compune din:

brațele 1 pentru dirijarea balotului;

roțile de susținere 2;

rotorul 3;

bara de tracțiune 4 și jgheabul 5 pentru preluarea baloturilor.

Rotorul 3 are mai multe perechi de brațe cu ghidare dispuse radial pentru prinderea și ridicarea baloturilor. Brațele se deschid în partea inferioară pentru preluarea balotului și apoi se închid și rămân așa până în partea superioară în dreptul jgheabului de descărcare. În remorcă sunt 1-2 muncitori care preiau baloturile de pe jgheabul de descărcare. Când remorca s-a încărcat, dispozitivul se decuplează și se atașează la olaltă remorcă goală. Dispozitivul de încărcat cu elevator(fig. II.146) se compune din:

barele 1 pentru ghidarea baloturilor;

elevatorul cu lanț 2;

cadrul elevatorului 3;

jgheabul 4.

Elevatorul este alcătuit dintr-un lanț continuu prevăzut cu degete pentru antrenarea baloturilor. Dispozitivul este purtat pe tractor și dispus lateral, iar remorca este atașată la spatele tractorului.

În cazul baloturilor mari se folosesc încărcătoare frontale (fig. II.147) montate pe tractoare de putere mijlocie și prevăzute cu echipamente de lucru de tip furcă, echipament stivuitor montat în spatele tractorului pe dispozitivul hidraulic de ridicare, tractoare prevăzute cu încărcător de tip graifăr, etc. încărcătoarele cu furcă se pot folosi și pentru transportul baloturilor pe distanță mică (până la capătul parcelei). În acest scop se montează, de regulă, doua furci, în fața și în spatele tractorului.

MEMORIU JUSTIFICATIV

Sporirea continuă a fondului de hrană al lumii și îmbunătățirea permanentă a structurii consumului alimentar al oamenilor sunt influențate semnificativ de dezvoltarea zootehniei, de creșterea animalelor pe baze științifice după tehnologii moderne de înaltă eficiență.

Pentru creșterea efectivelor de animale, pentru sporirea cantităților de produse animale și îmbunătățirea calității acestora este necesar, în primul rând dezvoltarea și modernizarea bazei furajere, a tehnologiilor de preparare, a nutreților și de hrănirea animalelor. În baza zootehniei, furajele au un rol primordial, de aceea regimul economic de obținere a lor constituie un factor important care influențează dezvoltarea acestui sector de producție. Realizarea unor producții de furaje cât mai mari, de calitate cât mai bună, la prețuri de cost cât mai mici, reprezintă obiectivul principal al modernizării și perfecționării tehnologiilor de producție.

CUPRINS

Exploatarea rațională a mașinilor de recoltat

plante furajere…………………………………….. !

Clasificarea mașinilor de recoltat plante

furajere……………………………………………. !

Cositorile……………………………………….. !

Vindroverele……………………………………. !

Combine de recoltat furaje……………………… !

Mașini de strâns întors și răvșit fân…………….. !

Mașini de adunat, încărcat și transportat fân

vrac………………………………………………… !

Mașini de adunat, presat și balotat fân…………. !

Mașini de adunat și transportat baloturi………… !

BIBLIOGRAFIE

Mecanizarea Agriculturii

Revistă tehnico-științifică editată de Editura: AGRIS-REDACȚIA REVISTELOR AGRICOLE, cu sprijinul: AGENȚIEI NAȚIO- NALE DE CONSULTANȚĂ AGRICOLĂ NR. 7/1999

Procese de Lucru și Mașini Agricole de Recoltat

Editată de editura: A92

Iași,1995