Exploatarea Padurilor
CUPRINS
CAPITOLUL I 4
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL II 7
CARACTERISTICILE CONDITIILOR DE LUCRU DIN PARCHETUL „ARENA VECHE” 7
2.1. Amplasarea parchetului si situația teritorial administrativa 7
2.2. Caracteristicile fizico – geografice ale condițiilor de lucru 11
2.2.1. Condiții geomorfologice 11
2.2.2. Condiții climatice 12
2.2.2.1. Regimul termic 12
2.2.2.2. Regimul pluviometric 13
2.2.2.3. Evapotranspirația 15
2.2.2.4. Regimul eolian 15
2.2.2.5. Condiții hidrologice 16
2.2.3. Condiții edafice 16
2.3. Caracteristicile vegetației 17
2.4. Caracteristicile silvotehnice aplicate 19
2.5. Condiții tehnico-economice de lucru 21
2.6. Verificarea actului de punere in valoare nr.932 Arena Veche 23
2.6.1. Metoda clasica de control 23
2.6.2. Metoda analizei secvențiale 30
2.7. Schița parchetului 31
2.8. Structura masei lemnoase de exploatat 33
CAPITOLUL III 35
ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A VARIANTELOR DE COLECTARE 35
3.1. Stabilirea metodei de exploatare 35
3.2. Stabilirea mărimii suprafețelor omogene 36
3.2.1.Coordonatele rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce reprezintă suprafețe omogene 38
3.2.2.Calculul mărimii suprafețelor omogene 39
3.3. Repartizarea masei lemnoase pe suprafețe omogene 41
3.4. Stabilirea variantelor de colectare 43
3.5. Analiza economică a variantelor de colectare propuse 46
3.5.1.Evaluarea costurilor tehnologice de scos-apropiat pe traseul A-B 49
3.5.2.Evaluarea costurilor tehnologice de scos-apropiat pe traseul C-D 53
3.5.3.Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul G-E 59
3.5.4.Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul C-G -F 63
CAPITOLUL IV 68
DOCUMENTAȚIA TEHNICO-ECONOMICĂ PRIVIND EXPLOATAREA MASEI LEMNOASE DIN 68
PARCHETUL ARENA VECHE 68
4.1. Aspecte generale privind procesul de producție 68
4.2. Proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei 69
lemnoase din parchet 69
4.2.1. Evaluarea costurilor lucrărilor tehnologice 70
4.2.2. Structura masei lemnoase exploatate 79
4.2.3. Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți 80
4.2.4. Calculul necesarului de muncitori și utilaje 82
4.2.5. Cheltuieli necesare pentru pregătirea parchetului și desfășurarea lucrărilor tehnologice 84
4.2.6.Tarife pentru exploatarea masei lemnoase 87
4.2.7. Costuri de producție pentru exploatarea masei lemnoase 91
4.3. Proiectul de execuție a drumului de vite 92
4.4. Proiectul de montare-demontare a liniei de funicular 95
4.5. Proiectul de execuție a drumului de tractor 103
4.6 Proiectul de amenajare a platformei primare 108
4.7. Calculul sortimentelor industriale pentru parchetul 111
Arena Veche 111
4.8. Calculul valorii masei lemnoase din P 932 112
4.9. Indici de utilizare a masei lemnoase 114
4.10. Deșeuri la exploatarea lemnului 115
4.11.Masuri de economisire a lemnului in exploatarea pădurilor 116
CAPITOLUL V 118
MĂSURI DE REDUCERE A PREJUDICIILOR 118
CAPITOLUL VI 121
PROTECȚIA MUNCII 121
6.1. Măsuri cu caracter general de protecție a muncii în exploatări forestiere au în vedere următoarele: 123
6.2. Măsurile de protecție a muncii la lucrările de recoltare a lemnului se referă la următoarele aspecte: 123
6.2.1.Măsurile de protecție a muncii la lucrările de colectare a lemnului înglobează următoarele: 125
6.2.2. Măsuri de protecție a muncii la lucrările din platforma primară 130
=== Exploatarea Padurilor ===
CUPRINS
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Exploatarea pădurilor este definita ca reprezentând ansamblul activităților prin care se extrage masa lemnoasa cu scopul de a asigura condiții optime de dezvoltare si regenerare a arboretelor si de a satisface cerințele societatii.
Prin exploatarea pădurilor se realizează doua aspecte:
aspectul cultural
aspectul economic
In practica silvica exploatarea pădurilor trebuie sa reprezinte cel mai fin act de cultura al acesteia.
Realizarea obiectivelor economice si culturale impun structurarea in procese de producție adaptate condițiilor concrete de lucru si obiectivelor finale ale exploatării pădurii.
Ideea de baza in organizarea proceselor de producție este aceea de mecanizare in proporție cat mai mare si de reducere la minimum a lucrărilor specifice desfășurate in pădure. Se realizează astfel necesitatea de rentabilizare a lucrărilor si de diminuare a prejudiciilor.
Procesele tehnologice prin care se realizează exploatarea lemnului sunt: recoltarea, colectarea, fasonarea primara, transportul tehnologic, sortarea si fasonarea definitiva.
Recoltarea – reprezintă procesul tehnologic prin care se realizează fragmentarea arborilor marcați corespunzător cerințelor impuse pentru deplasarea masei lemnoase in funcție de condițiile de teren si mijloacele de colectare folosite. Locul de desfășurare este parchetul, iar operațiile specifice procesului de recoltare sunt: doborârea, curățirea de craci si secționarea.
Colectarea – are ca obiectiv deplasarea pieselor de lemn rezultate in urma recoltării de la cioata pana la platforma primara aflata langa o cale permanenta de transport. Locul de desfășurare sunt căile de colectare, iar operațiile specifice sunt: adunatul, scosul, apropiatul.
Fasonarea primara – reprezintă procesul prin care materialul lemnos ajuns in platforma primara este pregătit pentru transportul tehnologic sau pentru transport câtre beneficiar. Aceasta pregătire are drept scop principal asigurarea condițiilor impuse de folosire la capacitate a mijloacelor de transport.
Transportul tehnologic – constituie procesul prin care masa lemnoasa este deplasata din platforma primara in centrele de sortare si preindustrializare utilizându-se căile permanente de transport.
Sortarea si fasonarea definitiva – reprezintă procesul tehnologic prin care se asigura sortarea si definitivarea fasonării masei lemnoase pana la obținerea sortimentelor de lemn brut, sortimente ce reprezintă produsele finale ale exploatării.
Activitatea de exploatare a pădurilor trebuie sa fie organizata si sa se desfășoare după principii care sa asigure îndeplinirea obiectivelor privind regenerarea si conducerea arboretelor, precum si de punere in valoare a masei lemnoase in concordanta cu cerințele de gospodărire raționala a fondului forestier.
Aceste principii sunt:
Principiul conservării si dezvoltării fondului forestier
Având in vedere presiunea tot mai mare asupra fondului forestier este necesara o optimizare permanenta cu posibilitatea pădurii si necesitatile societatii.
Principiul integrării lucrărilor de exploatare in cerințele de gospodărire a pădurilor
Necesitatile de gospodărire a pădurii implica extragerea de masa lemnoasa făcuta in scopul asigurării pe parcursul vieții arboretului unei structuri, compoziție si starea de sănătate corespunzătoare.
Principiul valorificării integrale si superioare a lemnului
In procesul de producție al exploatării lemnului, datorita condițiilor de desfășurare, se pierde o parte din lemnul existent in arborele marcat pe picior. Aceste pierderi sunt obiective atunci când se încadrează intre anumite limite, respectiv maxim 2%, la foioase si 3% la rășinoase.
Principiul rentabilității economice
Atingerea obiectivelor economice si ecologice ale exploatării sunt in egala măsura obligatorii, dar recuperarea cheltuielilor de punere in valoare a masei lemnoase se face numai pe seama valorii sortimentelor de lemn brut realizate.
In aceste condiții trebuie găsite soluții prin care activitatea de exploatare sa fie rentabila sub aspect economic, astfel incat proiectarea si organizarea lucrărilor de exploatare sa se finalizeze cu o sortare maximala sub aspect calitativ si cantitativ a masei lemnoase puse in valoare.
Lucrarea de fata are un caracter aplicativ, datele sunt preluate de la Ocolul Silvic Anina, Direcția Silvica Resita, județul Caras Severin.
Obiectivul prezentei lucrări este de proiectare a lucrărilor de exploatare a masei lemnoase constituita in APV nr.932 Arena Veche inventariat in 25 iulie 2006 pentru producția anului 2007.In lucrare sunt prezentate condițiile de lucru din parchetul Arena Veche, analiza tehnico-economica a variantelor de colectare, iar după alegerea variantei optime de colectare s-au întocmit proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei lemnoase din parchet, proiectul de execuție a drumului de vite si tractor si de amenajare a platformei primar cat eficienta economica a lucrărilor.
Toate activitățile prevăzute sunt in concordanta cu normele ce reglementează regulile de protecție a muncii si PSI.
CAPITOLUL II
CARACTERISTICILE CONDITIILOR DE LUCRU DIN PARCHETUL „ARENA VECHE”
2.1. Amplasarea parchetului si situația teritorial administrativa
Parchetul de exploatare Arena Veche, partida 932, face parte din UP VI Anina, administrata de Ocolul Silvic Anina, Direcția Silvica Resita, din Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva.
Pădurile ce alcătuiesc UP VI Anina sunt situate pe raza localității Anina din județul Caras – Severin.
Din punct de vedere geografic, UP VI Anina este situata in Carpatii Banatului, cuprinzând Depresiunea Anina.
In tabelul următor sunt redate vecinatatile si limitele unitatii de producție pe puncte cardinale:
TABEL NR 1
Fondul forestier ce compune UP VI Anina este situat in cinci bazinete si se prezintă astfel:
TABEL NR. 2
Pe teritoriul unitatii de producție exista 9,5 ha de pasune împădurita descrisa in tabelul următor:
TABEL NR.3
In continuare se prezintă schița de ansamblu a Ocolului Silvic Anina si amplasarea Unitatii de Producție VI Anina:
SCHITA DE ANSAMBLU
O.S.Anina – localizare U.P. VI Anina
UNITATEA DE PRODUCTIE VI ANINA
Localizare parchet Arena Veche u.a. 10B
2.2. Caracteristicile fizico – geografice ale condițiilor de lucru
2.2.1. Condiții geomorfologice
Teritoriul unitatii de producție VI Anina face parte din grupa sudica a Munților Banatului, constituind regiunea dealurilor înalte premontane ale Semenicului, zona este numita si Munții Aninei cu subdiviziunile: Munții Garlistei, Culmea Certej-Puscasu Mare si Depresiunea Aninei.
Unitatea geomorfologica predominanta este versantul, mai puțin apărând lunca si platoul. Configurația terenului este de regula ondulata, mai rar frământata sau plana.
In cazul parchetului Arena Veche se disting 7 versanți cu suprafețe cuprinse intre 0,7-1,5 ha, a căror profil este drept sau concav.
Procentual, repartiția versanților pe categorii de inclinare si expoziție se prezintă astfel:
1. Inclinare Procente
– moderata mai mica de 16 gr 17
– repede 16 -30 gr 83
2. Expoziție
– însorita 13
– parțial însorita 79
– umbrita 8
Expozițiile sunt parțial însorite, altitudinea minima este de 540 m, iar cea maxima este de 650 m.
Lungimea in general mica a versanților nu este favorabila fenomenelor de torentialitate, debitul pâraielor este mic, iar reteua freatica slab dezvoltata.
Reteua hidrografica este relativ densa fiind formata de afluientii Văii Aninei, cu debit temporar, singura cu debit permanent fiind Valea Aninei.
Regimul hidrologic are fluctuații foarte mari , dependent de regimul pluviometric zonal.
Relieful carstic a determinat o rețea freatica de adâncime, multe din izvoarele limitrofe orașului Anina fiind captate.
Astfel, putem estima ca majoritatea debitului Văii Anina la ieșirea din teritoriul UP provine din canalizarea orașului, fiind apa uzata menajera si industriala cu un bogat conținut de detergenți, deșeuri si resturi menajere.
Rocile premiabile asigura un drenaj bun al solurilor, pseudogleizarea si gleizarea solurilor apar foarte rar.
2.2.2. Condiții climatice
Regiunea din care face parte unitatea de producție se caracterizează printr-un climat temperat moderat continental cu nuanțe submediteraniene.
Verile sunt călduroase si umede, iar iernile moderate cu zăpezi nu prea mari, cu numeroase alternante inget-dezget cu o amplitudine termica redusa.
Precipitațiile abundente vara, determina caracteristicele unui climat favorabil introducerii rășinoaselor (Br, Mo, Du, Pi, Pis).
Vanturile bat frecvent primăvara-vara din V si SV, iar toamna-iarna din N si NV, atingând uneori intensitati deosebite in special toamna, cauzând doborâtori si rupturi.
In sistemul Kopenn, unitatea se încadrează in districtul C.F.B.X., iar fitoclimatic in etajul deluros de făgete.
Ținând seama de minima, maxima si amplitudinea termica, unitatea de producție se încadrează in zona climatului continental moderat cu influente mediteraneene, caracterizat printr-un regim termic moderat si precipitații abundente.
Situarea arboretelor in general pe calcare, determina un minus de umiditate in sol si creează un microclimat mai cald in interiorul arboretelor prin reducerea evapotranspiratiei.
Pădurile situate in zona inferioara a versanților sunt influențate de climatul Depresiunii Aninei, cu un plus de nebulozitate si poluare, inversiuni termice si stațiuni reci.
În tabelul de mai jos sunt redate temperaturile medii lunare și anuale.
2.2.2.1. Regimul termic
Temperaturile medii lunare și anuale
TABEL NR.4
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fig.1 Graficul temperaturilor medii anuale
temperatura medie anuala 8,9 oC
amplitudinea temperaturii 21,7 oC
Temperatura medie pe anotimpuri : – iarna – 1,4 oC
– primăvara 9,3 oC
– vara 18,9 oC
– toamna 8,9 oC
Temperatura medie în perioada de vegetație : 14,5 oC
Durata medie a perioadei de vegetație (T = 10 oC) – 165 zile și se încadrează în intervalul : 24.IV. – 5.X.
Durata medie a perioadei bioactive (T = 0 oC) – 274 zile și se încadrează în intervalul : 4.III. – 2.XII.
Data medie a primului îngheț : 6.X.
Data medie a ultimului îngheț : 28. IV.
2.2.2.2. Regimul pluviometric
În tabelul următor sunt redate cantitățile lunare și anuale (mm).
Precipitațiile lunare și anuale
TABEL NR.5
Fig. 2. Graficul precipitațiilor medii lunare
Regimul pluviometric se caracterizează printr-o medie anuală de 700-800 mm.
Repartizarea precipitațiilor în timpul anului este neuniformă, în sensul că cele mai mari cantități se înregistrează în lunile iunie-august, iar cele mai reduse în lunile ianuarie-martie.
Anotimpurile cu cele mai multe precipitații sunt : vara – 245 mm și toamna – 195 mm.
În continuare, se prezintă sub formă tabelară numărul mediu de zile cu sol acoperit cu zăpadă și grosimea medie a stratului de zăpadă.
Număr mediu zile cu sol acoperit cu zăpadă
și grosimea medie a stratului de zăpadă
TABEL NR.6
Valoarea precipitațiilor indică o clasă de favorabilitate medie spre ridicată pentru specia de bază fag ce vegetează pe acest teritoriu. În sezonul de vegetație, cantitatea de precipitații indică 58 % din totalul anului. În regiune nu se semnalează ploi torențiale.
Precipitațiile sub formă de zăpadă îndeplinesc pentru sol și pentru culturile tinere, un rol de protecție.
2.2.2.3. Evapotranspirația
Mai jos se redau tabelar, valorile lunare și anuale ale evapotranspirației.
Evapotranspirația lunară și anuală
TABEL NR.7
Evapotranspirația potențială anuală : 613 mm. Valoarea maximă a evapotranspirației se înregistrează vara (iunie – august).
Valoarea indicelui de ariditate (de Martonne) este de 39.
Din datele prezentate mai sus se constată că bilanțul hidric este excedentar, clima din teritoriul unității având un caracter umed.
Modificările locale ce pot avea loc în climatul general constau în plusuri și minusuri de temperatură, de precipitații, de umiditate atmosferică etc., toate datorându-se interacțiunilor dintre formele de relief, expoziție, înclinare, profilul pantei, altitudine.
2.2.2.4. Regimul eolian
Frecvența și viteza medie a vântului pe direcții este redată în
tabelul următor.
Tabelul frecvenței și vitezei medii a vântului
TABEL NR.8
Vânturile cu frecvență mai mare sunt cele din direcțiile E – SE 28 % și V – NV 18 %, iar intensitatea medie maximă se înregistrează din direcția NV, această valoare nefiind periculoasă pentru vegetația forestieră. Totuși, în ultimele decenii au fost semnalate și vânturi cu intensități mai mari care au provocat daune arboretelor (rupturi și doborâturi) mai ales atunci când acțiunea acestora a fost concomitentă cu prezența altor factori favorizanți (umezeala excesivă în sol, depuneri de zăpadă etc.). Cu excepția unor accidente climatice care au produs doborâturi mai ales în arboretele de brad în teritoriul unității predomină perioadele de calm.
2.2.2.5. Condiții hidrologice
Teritoriul Unității de Producție este străbătut de o rețea hidrografică relativ bogată, reprezentată de afluientii Văii Aninei, toți acestea cu debit temporar, singura cu debit permanent fiind Valea Aninei.
Regimul hidrologic are fluctuații foarte mari, dependent de regimul pluviometric zonal.
In u.a. 10B unde este amplasat parchetul Arena Veche, afluentul Văii Aninei care determina formele de relief pe aceasta suprafața, are un debit temporar, 3 ramificații, formând un bazinet complex cu văii scurte , suficient de largi pentru accesul utilajelor forestiere, cu lungimi cuprinse intre 75-200 m, inclinatii pana la 40%, a căror traseu este drept sau uneori curb.
2.2.3. Condiții edafice
Tipurile si subtipurile de sol identificate in cadrul unitatii de producție sunt prezentate in tabelul următor:
TABEL NR.9
In parchetul Arena Veche, constituit pe suprafața unitatii amenajistica 10 B, solul este brun eumezobazic, tipul de sol cel mai des întâlnit 66%. Acest sol are un volum edafic mare, mijlociu profund pana la profund cu un grad ridicat de saturație in baze si are o bonitate mijlocie spre superioara pentru speciile autohtone (fag, brad, paltin, frasin).
Succesiunea orizonturilor pe profil este următoarea Ao-Bv-R. Orizontul Ao este gros de 10 – 20 cm si o structura grăunțoasa. Orizontul Bv prezintă grosimi variabile de la 20 la 70 cm si este de culoare bruna cu nuanțe gălbui si o structura subpoliedrica.
Roca mama aflându-se relativ la suprafața (30 – 70 cm) se pot construi drumuri de vite si tractor pentru scosul, apropiatul materialului lemnos care pot fi utilizate chiar si in zilele ploioase.
2.3. Caracteristicile vegetației
Prezentarea cadrului natural ca si al vegetației forestiere din aceasta unitate de producție a fost însoțita de interpretări adecvate, atât in ceea ce privește condițiile speciale de mediu, cat mai ales, implicațiile asupra vegetației forestiere. S-a insistat in mod deosebit asupra caracterelor limitative pentru vegetația forestiera a diverșilor factori climatici.
Tipul de pădure din cadrul unitatii amenajistice 10 B in care s-a constituit parchetul Arena Veche (p 932) este 4212 Făget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull, fiind tipul de pădure cel mai reprezentativ din cadrul up-ului.
Caracterul actual al tipului de pădure este natural fundamental, făgete pure de dealuri.
Tipul de stațiune este 5242 Deluros de făgete Pm, brun, edafic mijlociu cu Asperula-Asarum.
Litiera este continua – subțire fapt ce presupune o protecție slaba a solului in procesul de colectare a materialului lemnos care se va face prin semitarare.
Descrierea stațiunii si arboretului se prezintă in tabelul următor preluat din amenajamentul UP VI Anina – Ocolul Silvic Anina.
Subunitatea de gospodărire este SUP. A cadru regulat având ca tel de producție lemnul gros pentru cherestea si derulaj.
Arboretul prezintă o consistenta buna de 0,80, un volum mare de masa lemnoasa la hectar. Modul de regenerare sau proveniența este din samanta dovedind o buna preocupare in trecut pentru obținerea unor regenerări naturale corespunzătoare si parcurgerea cu lucrări silvotehnice pentru extragerea lăstarilor.
Starea de sănătate actuala a arboretului este buna (normala).
Din compararea datelor privind bonitatea stațiunilor si productivitatea pădurilor se constata o buna utilizare a potențialului staționar.
Prin lucrările care se vor executa se va urmări creșterea ponderii speciilor valoroase in amestecuri prin utilizarea semințișurilor si completarea regenerărilor cu frasin, paltin, ulm, cireș, brad, molid, pin.
Este necesara monitorizarea poluării industriale in zona si interzicerea pășunatului, aceștia fiind principalii factori care in viitor pot prejudicia starea de sănătate, potențialul staționar si productivitatea arboretelor, știut fiind faptul ca aceste arborete înconjoară depresiunea in care este situat orașul Anina, ca pădurile sunt străbătute de numeroase cai de acces câtre pasunile care aparțin orașului si ca zona a fost afectata de activitatea miniera.
Arboretele sunt încadrate in categoria I – 4B având ca tel de protecție rolul de agrement pentru orașul Anina.
Arboretele din S.U.P. – A sunt încadrate in tipul III funcțional deci conform normativelor ar fi corespuns adoptarea regimului codrului grădinărit, dar datorita înclinării medii ale terenurilor care depășesc 25 grade s-a renunțat la acest regim.
2.4. Caracteristicile silvotehnice aplicate
Parchetul de exploatare Arena Veche presupune aplicarea tratamentului tăierilor progresive respectiv prima taiere de constituire a ochiurilor de regenerare.
Acest tratament face parte din grupa tratamentelor cu tăieri repetate la care regenerarea se realizează sub masiv, fiind recomandat si pentru pădurile din grupa I cu funcții speciale de protecție, pentru regenerarea făgetelor sau amestecurilor de fag cu rășinoase.
Alegerea tratamentului s-a făcut in corelare cu solul funcțional (de agrement) cu accesibilitatea buna, condițiile de exploatare legate de înclinarea terenului (28 grade), starea arboretului si condițiile de regenerare.
Pentru formarea unei structuri cat mai diversificate (profil dantelat – structura relativ pluriena) in cadrul arboretului s-a încercat promovarea actualelor pâlcuri de semințiș de fag chiar daca in unele puncte au atins stadiul de nuielis.
Amplasarea ochiurilor de regenerare s-a făcut pe toata suprafața parchetului avându-se in vedere semințișul utilizabil existent in condițiile necesare pentru dezvoltarea acestuia, deschizându-se concomitent si ochiuri de regenerare noi cu diametre pana la 1,5 inaltimi de arborete (45 – 50 m).
Perioada de regenerare adoptata este lunga de 30 – 35 ani,pentru evitarea dezechilibrelor in peisaj si obținerea unei regenerări maxime si cu o amplitudine maxima de vârste in cadrul viitorului arboret.
Vârsta exploatabilității corespunde cu exploatabilitatea tehnica pentru un arboret de fag clasa III de producție la care sortimentul tel stabilit intr-un procent maxim este cheresteaua, asigurându-se la maxim eficienta economica si stabilitatea ecologica a unui peisaj corespunzător funcției de recreere.
Din punctul de vedere al exploatării, aplicarea tratamentului tăierilor progresive se caracterizează prin:
volumul de exploatat la hectar de circa 150 – 200 mc
volumul arborelui mediu, in general, mai mare de 0,7 mc
perioada de aplicare a tratamentului poate ajunge la 30 – 35 ani cu periodicitate corelata cu anii de fructificație si necesitatile de regenerare
masa lemnoasa de calitate superioara
Volumul actului de punere in valoare 932 Arena Veche este de numai 1055 mc, pe o suprafața de 13,5 ha, fiind diminuat fata de posibilitatea stabilita prin amenajament cu volumul produselor accidentale exploatat in perioada de aplicare a amenajamentului.
Masurile speciale ce trebuie avute in vedere in activitatea de exploatare, la aplicarea acestui tratament, vizează in special semințișul utilizabil si ele constau in: – aplicarea metodei de exploatare in multipli de sortimente
stabilirea direcției de doborât având in vedere suprafețele ocupate cu semințiș utilizabil si direcției de deplasare a lemnului la adunat
crearea unei rețele de colectare astfel dezvoltata incat sa poată fi folosita pe întreaga perioada de aplicare a tratamentului, fara schimbarea mijloacelor si modalităților de scos si apropiat.
2.5. Condiții tehnico-economice de lucru
Parchetul Arena Veche ce face obiectul partiții 932 are un volum total de exploatat de 1055 mc pe o suprafața de 13,5 ha, fiind inclus in „Borderoul agenți economici „ pentru anul 2007.
Partida va fi scoasa la licitație începând cu luna decembrie a anului 2006 in cadrul volumului de masa lemnoasa ce se vinde pe picior.
Agentul economic care va câștiga licitația acestei partizi, si care urmează sa exploateze masa lemnoasa trebuie sa dispună de următoarele mijloace de munca:
fierăstraie mecanice tip Husgvarna 262 -4buc.
tractoare TAF 650 -1 buc.
atelaje- cai – 2 buc.
funicular FPU 500 – 1 buc.
vagon de dormit – 12 locuri – 1 buc.
autotrenuri forestiere ATF 20 t – 1 buc.
muncitori direct productivi -11 buc.
personal indirect productiv – 3 buc.
Forța de munca necesara pentru exploatare este reprezentata de agajatii societatii economice, care trebuie sa aibă calificarea corespunzătoare muncii prestate.
Parchetul Arena Veche este amplasat in imediata apropiere a drumului auto forestier fiind si foarte aproape de orașul Anina, fapt ce constituie un avantaj atât din punct de vedere organizatoric cat si economic.
In continuare se prezintă actul de punere in valoare nr. 932 Arena Veche:
APV TABEL NR. 10
2.6. Verificarea actului de punere in valoare nr.932 Arena Veche
Verificarea actului de punere in valoare se face de câtre agentul economic interesat sa cumpere masa lemnoasa oferita spre exploatare sau sa execute lucrările de exploatare a lemnului din parchet, cu scopul de a stabili corectitudinea datelor înscrise in acest document.
Verificarea actului de punere in valoare se face si de câtre administrația silvica in vederea evaluării activității profesionale a personalului tehnico-ingineresc si pentru verificarea gestiunii silvice.
Metodologia de parcurs se face in conformitate cu „Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării” ediția 2000. In conformitate cu aceste norme metodologice de calcul se rezolva in final verificarea actului de punere in valoare întocmit de administrația silvica sau proprietarul de pădure pe următoarele segmente:
verificarea corectitudinii măsurării diametrelor
precizia de determinare a clasei de calitate
verificarea corectitudinii măsurării inaltimii arborilor
Verificarea lucrărilor de evaluare a volumului de lemn destinat comercializării se poate rezolva prin doua metode:
metoda clasica de control
aplicarea analizei secvențiale
2.6.1. Metoda clasica de control
Pe baza datelor din a.p.v., in funcție de natura arboretului si in funcție de numărul de arbori marcați total se stabilește numărul minim din lotul de sondaj.
In cazul a.p.v. nr. 932 Arena Veche unde s-au inventariat un număr de 280 arbori, procentul minim de arbori incluși in sondaj este de 15%, respectiv minim 42 arbori aleși aleatoriu si raspanditi uniform pe toata suprafața parchetului vor fi reevaluați in ceea ce privește încadrarea in categoriile de diametre si clasa de calitate.
Practic, se parcurge terenul si se măsoară diametrele arborilor incluși in lotul de sondaj, se stabilește clasa de calitate, se notează numărul de ordine a acestora, numărul înscris pe arbore, pe cioplajul făcut in partea din amonte, la inaltimea de 1,30 m. Se măsoară inaltimea la 10 – 15 arbori cu diametrul apropiat de diametrul central stabilit la inventariere.
Datele măsurate pe teren in comparație cu cele înscrise in carnetul de inventariere se prezintă in tabelul următor:
Înscrierea datelor de la verificare in carnetul de teren
TABEL NR.11
Coeficientii de echivalenta pentru
transformarea numărului total de arbori in arbori de lucru
TABEL NR.12
Calculul abaterilor referitoare la măsurarea diametrelor (ed %) se poate realiza folosind relația : ed%= unde:
ed%= eroarea de măsurare a diametrelor
Sd1 = suprafața de baza totala a arborilor verificați, calculata pe baza datelor de la verificare
Sd2 = suprafața de baza totala a arborilor verificați, calculata pe baza datelor din carnetul de inventariere
Abaterea ed% se interpretează fata de valoarea 100% astfel:
-daca abaterea este < 3% apv-ul este bun
-daca abaterea este >3% apv-ul se respinge
Calculul abaterilor referitoare la clasa de calitate ec% se calculează cu relația: ec%= unde:
ec%= eroarea de apreciere a clasei de calitate
Sc1 = suprafața de baza a arborilor de lucru stabilita cu date de la verificare
Sc2 = suprafața de baza a arborilor de lucru stabilita cu datele din carnetul de inventariere
daca abaterea constatata este < 5%, lucrarea se accepta
intre 5-10% proporția lemnului de lucru din apv se corectează in plus sau in minus cu diferența constatata
daca este >10% , apv se respinge
Pentru verificarea inaltimii medie , se stabilește inaltimea medie a arborilor verificați si se compara cu cea stabilita la întocmirea actului de punere in valoare.
Daca diferența intre cele doua valori este mai mare de 1.5 m atunci actul de punere in valoare se respinge.
Pentru acceptarea unui apv trebuie sa fie îndeplinite simultan toate condițiile prezentate anterior.
In acest caz, pe baza datelor din TABELUL NR. si a inaltimii medii stabilite la verificare ( 29.95 m la fag) rezulta pentru:
Precizia de determinare a diametrelor
ed= deci o eroare de 0.02%
– Precizia de determinare a clasei de calitate
ec%= deci o eruare de 0.02%
– Precizia de determinare a inaltimii medii: 30.2m ( hc din apv )-29.95=0.25m – se încadrează in toleranta de 1.5m
La verificare trebuie sa se tina seama de următoarele recomandări:
La măsurarea diametrelor:
încadrarea arborilor in categorii de diametre identice cu cele folosite la inventariere;
verificarea periodica a clupelor, respectiv a paralelismului brațelor;
operatorul așezat in partea dinspre amonte a arborelui va măsura diametrul la inaltimea de 1,3 m de la sol (inaltimea pieptului);
citirea mărimii diametrului se va face cu clupa pe arbore;
in momentul citirii clupa trebuie sa fie orizontala si sa aibă trei puncte de contact cu arborele;
daca secțiunea trunchiului la locul de măsurare, nu este cilindrica se vor măsura doua diametre perpendiculare si se va face media acestora, iar daca la locul de măsurare sunt umflături, gâlme sau noduri atunci diametrul se va măsura deasupra acestora;
la arborii înfurciți, daca înfurcirea este la o inaltimea mai mica de 2 m, fiecare parte a arborelui se va măsura separat;
se vor evita erorile sistematice de încadrare a valorilor măsurate in categorii de diametre.
La stabilirea clasei de calitate:
încadrarea corecta a arborilor in clase de calitate, prin apreciere vizuala, conform precizărilor din tabelul următor:
TABEL NR. 14
se vor lua in considerare numai defectele (curbura, bifurcare, putregai, gelivuri, noduri) care limitează încadrarea sortimentelor in categoria lemn de lucru;
se va acorda o atenție deosebita analizei calității lemnului din prima jumătate a trunchiului care reprezintă in general 75% din volumul total al arborelui;
daca in porțiunea de la baza arborele nu prezintă defecte (50% din inaltimea la foioase si 60% din inaltimea la rășinoase) atunci se va încadra in clasa I de calitate;
calitatea lemnului din treimea superioara a arborelui nu se ia in considerare la stabilirea clasei de calitate.
La măsurarea inaltimilor:
pentru măsurare se vor alege arbori drepți, verticali a căror mugur terminal poate fi vizat de la sol;
distanta de măsurare sa fie cuprinsa intre inaltimea arborelui si cel mult o data si jumătate aceasta inaltimea;
operatorul sa se amplaseze pentru măsurare pe aceeași curba de nivel cu arborele sau in amonte fata de acesta;
folosirea unor aparate (dendrometre) in buna stare de funcționare, care vor fi verificate periodic;
aparatele se folosesc pentru măsurarea distantei de la operator la arbore si a inaltimii arborelui;
distanta de la operator la arbore se va alege astfel incat sa corespunda uneia din scările prevăzute pe dendrometru, iar daca acest lucru nu este posibil atunci distanta se va măsura cu ruleta;
inaltimea unui arbore rezulta prin însumarea valorilor rezultate din citirea inaltimii de la orizontala situata la nivelul ochiului operatorului pana la vârful arborelui, in cazul in care operatorul este amplasat deasupra nivelului bazei arborelui si prin scăderea celei de-a doua valori când operatorul este amplasat sub nivelul bazei arborelui. Aceasta ultima situație se accepta doar când nu sunt alte posibilitatea de amplasare a operatorului;
pe terenuri cu panta mai mare de 3 gr. se vor aplica corecții de panta.
VERIFICARE APV TABEL NR. 15
TABEL 16
2.6.2. Metoda analizei secvențiale
Spre deosebire de metoda de control clasica prezentata mai sus potrivit căreia se efectuează măsurători la un număr de arbori stabilit cu anticipație, analiza secvențiala permite luarea deciziei de acceptare sau de respingere a lucrării, ori de continuare a controlului după fiecare arbore verificat.
Metoda se bazează pe folosirea graficului de control care conține 3 drepte, 2 de respingere si una de acceptare.
Fiecare dreapta are o ecuație de reprezentare si in funcție de amplasarea cerculețelor pentru arborii verificați.
Este o metoda simpla si se folosește in sistemul informatizat al ocoalelor sau direcțiilor silvice.
2.7. Schița parchetului
Datele, referitoare la caracteristicile condițiilor de lucru, necesare pentru proiectarea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase din parchetul Arena Veche pot fi redate sintetic într-o schiță a parchetului întocmită la o scară convenabilă. Pentru aceasta se folosește harta amenajistică corespunzătoare suprafeței parchetului analizat care mărită de la scara 1:10000 la scara 1:5000 va fi apoi completată cu detaliile necesare. Aceste detalii se vor adăuga în urma efectuării unor măsurători si observații în teren și vor consta din:
poziționarea pe schița parchetului a unor detalii de relief caracteristice ce nu apar pe harta amenajistică;
înscrierea pe schița parchetului a pantelor și distanțelor caracteristice;
delimitarea pe schița parchetului a versanților, culmilor, platourilor;
delimitarea pe versanți, platouri și trasee a suprafețelor omogene (suprafețe caracterizate printr-o direcție unică de scurgere a apelor și o pantă uniformă) și înscrierea pe schiță a direcțiilor liniilor de cea mai mare pantă, a înclinării terenului și a profilului acestor suprafețe;
evidențierea acolo unde este cazul a unor zone cu semințiș utilizabil, subarboret sau arboret care trebuie să fie protejate în mod deosebit;
stabilirea locului de amplasare a platformei primare.
Toate aceste elemente constituie o resursă importantă de date necesare pentru întocmirea documentației utilizată pentru exploatarea lemnului din parchetul Arena Veche. Schița parchetului Arena Veche este prezentata in continuare:
Schița parchetului Arena Veche
cu detalii necesare proiectării tehnologice
LEGENDA
-limita de u.a.
-culme
-vale
-limita de suprafața omogena
-drum de tractor
-drum auto
-platforma primara
-directia liniei de
cea mai mare panta
-semintis utilizabil
-versant drept
-versant concav
-talveg drept
scara 1:5000
2.8. Structura masei lemnoase de exploatat
Tehnologia de exploatare aplicată într-un parchet depinde într-o mare măsură de structura dimensională a masei lemnoase marcate. Această structură se referă la volumele de lemn gros, lemn subțire și lemn mărunt precum și la consumurile tehnologice.
Structura masei lemnoase de exploatat se stabilește in funcție de prevederile din actul de punere in valoare referitoare la volumul marcat.
Pentru parchetul Arena Veche structura masei lemnoase de exploatat este redată în tabelul următor:
Structura masei lemnoase de exploatat în parchetul Arena Veche
partida 932 pr-co
TABEL NR. 17
Valorile din tabel s-au obținut astfel:
volumele V1, V2, V4, V5, V6 sunt preluate din APV
volumul V3 se stabilește diferențiat:
V3a reprezintă suma volumelor de lemn gros (lemn foarte gros și gros);
V3b reprezintă suma volumelor de lemn subțire din APV;
V3c și V3d se preiau din APV;
valorile din rubrica 7 sunt preluate tot din APV;
consumurile tehnologice (V8) se stabilesc în funcție de condițiile de lucru din parchet sau se apreciază procentual din lemnul brut, iar pentru cazul analizat s-a considerat 2%;
volumul V9 se calculează cu relația:
V9 = V1 – V8;
volumul V10 se calculează cu relația:
V10 = V9 – V3 + 3V3d
volumul V11 se calculează cu relația:
V11 = V9 – V10, iar V11a și V11b cu relațiile:
V11a = (V11a · V3a) / ( V3a + V3b);
V11b = (V11 · V3b) / (V3a + V3b);
V12 se calculează cu relațiile:
V12a = V11a – [V11a : (V11a + V11b)] · V2;
V12b = V11b – [V11b : (V11a + V11b)] · V2;
V12c = V10 – V3d;
V12d = V3d.
CAPITOLUL III
ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A VARIANTELOR DE COLECTARE
3.1. Stabilirea metodei de exploatare
Prin metoda de exploatare a lemnului înțelegem concepția de organizare tehnică care stă la baza modului de executare a lucrărilor care compun întreg procesul de producție a acestei activități.
În exploatarea lemnului pot fi folosite următoarele metode:
►metoda de exploatare în sortimente definitive;
►metoda de exploatare în trunchiuri și catarge;
►metoda de exploatare în arbori și părți de arbori;
►metoda de exploatare în tocătură;
►metoda ARCOT;
►metoda multiplilor de sortimente (intermediază între sortimente definitive)
►metoda ARCOT (și trunchiuri și catarge) rezultă din aplicarea simultană a mai multor metode.
Metoda de exploatare se alege în funcție de factorii fizico-geografici, vegetație, silvotehnica aplicată, factorii tehnico-economici ce caracterizează parchetul analizat, și nu în ultimul rând, se au în vedere recomandările actului de punere în valoare, dar fără ca aceste recomandări să aibă caracter de obligativitate.
În cazul parchetului Arena Veche se consideră optimă metoda de exploatare în multipli de sortimente care se caracterizează prin câteva aspecte mai importante:
se aplica in cazul tăierilor cu regenerare unde semințișul utilizabil este instalat peste 60% din suprafața parchetului;
panta terenului este in general mare , mai mare de 30%;
parchetul se încadrează in grupa parchetelor cu restricții, deci se va lucra in perioada sezonului de repaus vegetativ, când terenul este inghetat, sau acoperit cu zăpada;
indici de valorificare a masei lemnoase mai mare;
calitate sporită a lucrărilor din șantierul de exploatare;
prejudicii mai mici înregistrate în special la colectare;
folosirea pe scara larga a adunatului nemecanizat, cu atelajele sau prin corhanire;
În cadrul acestei metode, masa lemnoasă este colectată preponderent sub formă de piese scurte pana la 6-8 m, realizându-se o fragmentare mai accentuata a lemnului la cioata.
3.2. Stabilirea mărimii suprafețelor omogene
Mărimea suprafețelor omogene se stabilește folosind datele din schița parchetului. Pentru aceasta se pot folosi metode diverse cum ar fi: metoda planimetrării, metoda coordonatelor rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce definesc fiecare suprafață omogenă, metoda caroiajului. În cazul de față s-a folosit metoda coordonatelor rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce reprezintă suprafețe omogene.
Datorită erorilor de redare de pe schiță este necesar ca pentru fiecare suprafață omogenă să se aplice o corecție astfel încât în final, suma suprafețelor omogene să corespundă suprafeței parchetului.
Pe următoarea pagina se prezintă schița parchetului Arena Veche, cu detalii necesare calcului mărimii suprafețelor omogene:
Schița parchetului Arena Veche
cu detalii necesare calculului suprafețelor omogene
LEGENDA
-limita de u.a.
-culme
-vale
-limita de suprafața omogena
– nr. suprafața omogena
-drum de tractor
-drum auto
-simbol vârf
-coordonate rectangulare
scara 1:5000
3.2.1.Coordonatele rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce reprezintă suprafețe omogene
TABEL NR. 18
3.2.2.Calculul mărimii suprafețelor omogene
S=0,5 x 10‾ 4×∑[xi(yi-1- yi+1)]
∑[300(60-70)]= -300
∑[170(0-190)]= -32300 37800 x 10‾ 4 x 0,5 =1,89
∑[375(70-60)]= 3750
∑[365(190- 0)]=69350
∑[365(65-190)]= -45625
∑[375(60-175)]= -43125 21225 x 10‾ 4 x 0,5 =1,06
∑[475(190-65)]= 59375
∑[440(175-60)]=50600
∑[170(190-195)]= -850
∑[175(70-200)]= -22750 26575 x 10‾ 4 x 0,5 =1,33
∑[285(195-190)]= 1425
∑[375(200-70)]=48750
∑[175(200-235)]= -6125
∑[120(195-320)]= -15000 24300 x 10‾ 4 x 0,5 =1,21
∑[280(235-200)]= 9800
∑[285(320-195)]= 35625
∑[285(190-320)]= -37050
∑[280(200-340)]= -39200 21750 x 10‾ 4 x 0,5 =1,09
∑[350(320-190)]= 45500
∑[375(340-200)]= 52500
∑[280(340-425)]= -23800
∑[275(320-465)]= -39875 15975x 10‾ 4 x 0,5 =0,80
∑[340(425-340)]= 28900
∑[350(465-320)]= 50750
∑[120(320-335)]= -1800
∑[140(235-370)]= -18900 27800x 10‾ 4 x 0,5 =1,39
∑[205(335-425)]=-18450
∑[275(370-320)]= 13750
∑[280(425-235)]= 53200
∑[140(370-550)]= -25200
∑[260(335-465)]= -33800 28075x 10‾ 4 x 0,5 =1,40
∑[340(550-425)]= 42500
∑[275(426-370)]= 26125
∑[205(425-335)]= 18450
∑[140(550-425)]= 17500
∑[120(335-550)]= -25800 15100x 10‾ 4 x 0,5 =0,75
∑[260(425-335)]= 23400
∑[120(550-580)]= -3600
∑[155(425-615)]= -29450 21750x 10‾ 4 x 0,5 =1,09
∑[180(580-550)]= 5400
∑[260(615-425)]= 49400
∑[120(335-330)]= 600
∑[45(235-425)]= -8550 26000x 10‾ 4 x 0,5 =1,30
∑[120(330-335)]=-600
∑[140(425-235)]= 26600
3.3. Repartizarea masei lemnoase pe suprafețe omogene
Volumul de masă lemnoasă corespunzătoare fiecărei suprafețe omogene se calculează cu relațiile:
VTS = (Vt : Sp) · Stc
VDS = ( Vd : Sp) · Stc
în care :
VTS = volumul total de exploatat, respectiv volumul pe specii și grupe de specii, de pe fiecare suprafață omogenă, în m3;
VDS = volumul unui sortiment dimensional pentru producție (gros, subțire, mărunt), corespunzător fiecărei suprafețe omogene, în m3;
Vt = volumul total de exploatat, respectiv volumul pe specii sau grupe de specii din parchet (volumul V9 din tabelul nr.);
Vd = volumul fiecărui sortiment dimensional pentru producție (volumele V11a, V11b și V10 din tabelul nr.), corespunzătoare întregului parchet;
Sp = mărimea suprafeței parchetului,în ha;
Stc = mărimea fiecărei suprafețe omogene, în m3;
Pentru parchetul Arena Veche repartizarea masei lemnoase pe suprafețe omogene este redată în tabelul următor:
Repartizarea masei lemnoase pe suprafețe omogene
TABEL NR. 19
3.4. Stabilirea variantelor de colectare
Pentru alegerea variantei optime de colectare este necesar sa se stabilească mai intai, in funcție de condițiile concrete de lucru din parchetul Arena Veche, soluțiile posibile de realizare a acestui proces tehnologic.
Alegerea mijloacelor de colectare si a traseelor de deplasare a masei lemnoase s-a făcut pe baza informațiilor culese din teren si transpuse pe schița parchetului, precum si a informațiilor culese din APV si din harta amenajistica.
Intr-o prima etapa alegerea se face luându-se in considerare in mod deosebit efectele ecologice ale folosirii diverselor mijloace de colectare urmând ca după stabilirea unor soluții acceptabile sa se facă o analiza economica a variantelor propuse care sa conducă in final la varianta optima.
In continuare se prezintă modul de alegere a variantelor de colectare pentru parchetul Arena Veche, parchet cu restricții (in perioada 15.03 – 1.10) cu o durata maxima de exploatare de 4 luni.
Parchetul Arena Veche, respectiv partida P 932 poate fi eșalonat la taiere in perioada 01.10 – 15.03, respectiv in perioada de repaus vegetativ.
Condițiile de lucru din acest parchet permit o defalcare a activității de colectare in operații specifice, după cum urmează:
adunatul se va face in cuprinsul suprafețelor omogene 1 – 11;
scosul si apropiatul se va face pe traseele A – B; C – D; G – E si
C – G – F .
Mijloacele de colectare ce pot fi folosite la scos si apropiat in parchetul Arena Veche
TABEL NR. 20
In legătura cu aceste variante se pot face următoarele aprecieri:
in toate cazurile, la alegerea mijloacelor de colectare, s-au luat in considerare, in funcție de condițiile fizico-geografice, efectele ecologice ale folosirii acestor mijloace.
pe traseul A – B cu o lungime relativ mica si inclinare medie de 28%, se pot folosi pentru scos materialul lemnos tractorul sau tractorul + atelaje ( in releu).
pe traseul C – D , cu o inclinație medie apropiata de limita maxima de folosire a tractoarelor, precum si de sezonul de repaus vegetativ in care se va lucra, vor fi condiții grele de lucru, fapt pentru care s-au prevăzut mijloace de colectare ce vor lucra in combinație, tractor + atelaje sau funicular + atelaje. Materialul lemnos va fi colectat in punctul C unde sunt condiții bune de amplasare a unei platforme primare, iar mijloacele de transport au acces pe acest traseu de la drumul auto prevăzut pe schița parchetului.
pe traseul G – E, caracterizat printr-o inclinare medie de 38% pe o lungime de 250 ml, impune o combinație de mijloace de colectare, tractor + atelaje sau funicular + atelaje.
traseul C – G – F permite folosirea tractoarelor numai in combinație cu atelajele sau a funicularului in combinație cu atelaje. Distanta mare si volumul mare pe fir nu este favorabila pentru scos numai cu atelajele care ar prelungi durata de exploatare a parchetului.
In tabelul următor sunt prezentate sintetic mijloacele de scos si apropiat ce vor fi luate in considerare, in continuare, in stabilirea tehnologiei optime de colectare.
Mijloace de scos si apropiat ce corespund condițiilor de lucru
din parchetul Arena Veche
TABEL NR. 21
In ceea ce privește operația de adunat, având in vedere condițiile concrete de lucru, se pot lua in considerare soluțiile prezentate in tabelul de mai sus.
Alegerea mijloacelor de adunat s-a făcut luându-se in considerare:
înclinarea terenului în fiecare suprafață omogenă;
distanța de adunat (măsurată pe hartă);
categoria de material lemnos (lemn gros, subțire, mărunt).
suprafața pe care se găsește semințișul utilizabil;
Nu se iau în considerare mijloace mecanice de adunat, datorită prejudiciilor aduse prin amenajările necesare pentru o folosire corespunzătoare a acestora. Dacă s-ar folosi tractoarele ar fi necesară amenajarea unei rețele de drumuri de tractor ce ar afecta negativ solul si semințișul.
În cazul în care s-ar folosi funiculare atunci ar trebui să fie folosite funicularele din categoria celor ce se montează și demontează ușor (asemănătoare instalației FUC 401), funiculare care deplasând sarcina prin semitârâre afectează de asemenea în mod negativ solul și semințișul.
Mijloacele de adunat ce corespund condițiilor de lucru din parchetul Arena Veche
TABEL NR.22
În suprafețele omogene 4,7,8,9 si 11 s-au propus câte 2 variante de adunat pentru lemnul gros deoarece în aceste suprafețe panta variază între 40-60 %, în acest caz putând fi folosite ambele variante. Folosirea atelajelor implica in schimb o deplasare după o direcție oblica pe versant, deci pe distanta mai mare. În urma analizei economice și a condițiilor concrete de lucru din teren se va alege una sau alta din aceste două variante.
3.5. Analiza economică a variantelor de colectare propuse
Alegerea unei variante optime de colectare pentru situațiile în care pot fi folosite mai multe mijloace de deplasare a lemnului trebuie făcută și pe baza unei analize economice.
Analizând variantele de adunat pentru suprafețele omogene 4,7,8,9 si 11 vom putea observa că în toate cazurile costurile la adunat prin corhănire sunt puțin mai mici ca în cazul în care adunatul se face cu atelaje. În suprafețele omogene 13, panta(40%) fiind la limita dintre cele două variante, și suprafața fiind destul de mare, s-a ales varianta de adunat cu atelaje.
Vom prezenta în tabelul 23 analiza economică a variantelor de adunat lemn gros în suprafețele omogene:
TABEL 23 Evaluarea costurilor la adunat
CONTINUARE TABEL 23
3.5.1.Evaluarea costurilor tehnologice de scos-apropiat pe traseul A-B
În cazul operației de scos pe traseul A-B s-au evaluat costurile tehnologice în cele 2 variante propuse, conform precizărilor din tabelul 24. La costurile menționate în acest tabel trebuie să se adauge cheltuielile necesare pentru procurarea carburanților. Ținând cont de faptul că analiza economică are un caracter aproximativ, celelalte cheltuieli legate de asigurarea condițiilor optime de lucru la colectarea cu tractorul sau cu atelajele pot fi neglijate.
Traseul A-B se suprapune peste un drum de tractor existent, figurat si pe schița parchetului si care din verificările făcute pe teren se prezintă in buna stare si nu necesita alte cheltuieli de amenajare.
În ceea ce privește consumul de carburanți s-a folosit relația:
p = (Vi · qi)dm
p = reprezintă prestanța efectuată în [tkm]
Vi = volumul
qi = masa specifică a lemnului verde
dm = distanța medie
Pentru prima variantă, tractor de sus până jos, prestația efectuată este :
p1 = (230 · 1,095) · 0.170 = 43 [tkm]
Costurile pentru carburanți-la apropiat : 43·1.133·1.012·3.1 lei/l =153 ;
-la tras cu cablu : 230·0.171·1.012·3.1 lei/l =123;
Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor :6·7.5lei/l = 45;
1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului;
Costurile totale pentru carburanți și lubrifianți, pentru prima variantă sunt : 304+153+123+45=625.
Pentru cea de-a doua variantă, tractor+atelaje, prestațiile efectuate sunt :
pentru tractor :
p2 = (230 · 1,095) ·0.120 = 30 [tkm]
Costuri carburanți pentru tractor:
-la apropiat : 30 ·1.534·1.012·3.1 lei/l=144
-la tras cu cablu : 120·0.171·1.012·3.1 =64;
1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului
Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru a doua variantă propusă sunt : 4·7.5 lei/l = 30;
Costurile totale pentru carburanți și lubrifianți pentru cea de-a doua variantă sunt : 552+144+64+30= 790
Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul A-B în cele 2 variante propuse
TABEL NR.25
Datorită faptului că diferența costurilor dintre cele 2 variante este nesemnificativă se alege o soluție optimă de scos pentru traseul A-B, adică tractorul TAF 650.
TABEL 24
TABEL 24 CONTINUARE
3.5.2.Evaluarea costurilor tehnologice de scos-apropiat pe traseul C-D
În cazul operației de scos pe traseul C-D s-au evaluat costurile tehnologice în cele 2 variante propuse, tractor+atelaje si funicular+atelaje. La costurile tehnologice menționate trebuie să se adauge cheltuielile necesare pentru amenajarea căilor de colectare și pentru procurarea carburanților. Ținând cont de faptul că analiza economică are un caracter aproximativ, celelalte cheltuieli legate de asigurarea condițiilor optime de lucru la colectarea cu tractorul sau cu atelajele pot fi neglijate. Evaluarea costurilor se prezintă in tabelul 26:
TABEL NR 26 Costuri C-D
CONTINUARE TABEL 26
Pentru drumul de tractor se face mai întâi evaluarea fondului de timp necesar pentru amenajarea căii, folosind relațiile:
Ftman = 6,525 · it · L
Ftmec = 0,112 · it · L
în care:
Ftman = reprezintă fondul de timp pentru execuția manuală;
Ftmec = reprezintă fondul de timp pentru execuția mecanizată;
it = este înclinarea transversală medie a terenului de-a lungul drumului de tractor, exprimată în valori subunitare;
L = reprezintă lungimea totală traseului amenajat în [m];
Aceste relații folosesc pentru a stabili modul (mecanizat sau manual) în care se vor executa lucrările.
Dacă fondul de timp calculat pentru executarea manuală a drumului de tractor impune folosirea unui număr mai mare de 10-15 muncitori pe o perioadă de timp cuprinzând mai mult de 45 zile calendaristice, atunci se recomanda executarea mecanizata a lucrărilor de terasamente. Numărul de muncitori necesari pentru a executa această operație se stabilește cu formula:
m=
În cazul parchetului analizat aceste relații devin:
Ftman = 6,525 · 0,33· 300 = 645ore;
m= muncitori
Considerând un coeficient de utilizare a timpului calendaristic disponibil c = 0,602 lucrarea se poate executa de către 3 muncitori în perioada de 45 de zile acordată. În concluzie drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică și costuri de execuție mai scăzute.
Costul aproximativ pentru execuția manuală a drumului de tractor se stabilește cu relația:
Cm = 6,775 (S · STO4 + p · SMG)it · L
unde: S = procentul de stâncă
P = procentul de pământ
STO4 = salariu tarifar orar, categoria a 4-a, pentru lucrările de terasamente în
[lei/oră]
SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrările de terasamente
în [lei/oră]
Costul aproximativ pentru execuția drumului de vite se stabilește cu relația: Cc = 0,14 · L · SMG
Pentru prima variantă propusă, adică tractor + atelaje, costul de execuție a drumului de tractor este :
pentru drumul de tractor :
Cm = 6,775 (0,05 · 2,787 + 0,95 · 2,613) · 0,33 · 300=1758;
pentru drumul de vite :
Cc = 0.14·L·SMG = 0.14·80·2,613 = 29;
Costul total pentru prima varianta = 1787 lei
Pentru cea de-a doua variantă propusă, funicular +atelaje, costul de amenajare al căilor de colectare sunt :
pentru montarea-demontarea liniei de funicular :
Cf = 2,625·L·SOF5
Cf = 2.625·175·2,828 = 1299;
unde:
SOF5 = salariu tarifar orar , categoria 5-a, pentru lucrări forestiere în [lei/oră]
pentru drumul de vite :
Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 ·70·2,613 = 26
Costul total pentru ceea de-a doua varianta = 1325 lei;
În ceea ce privește consumul de carburanți s-a folosit relația:
p = (Vi · qi)dm
p = reprezintă prestanța efectuată în [tkm]
Vi = volumul
qi = masa specifică a lemnului verde
dm = distanța medie
Pentru prima variantă, tractor + atelaje, prestația efectuată este :
pentru tractor :
p1 = (181 · 1,095) ·0.300 = 59 [tkm]
Costuri carburanți pentru tractor:
-la apropiat : 59 ·0,999·1,012·3,1 lei/l=185
-la tras cu cablu : 281·0,171·1,012·3,1 =151;
1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului
Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variantă propusă sunt :5·7.5 lei/l = 38;
Costurile totale pentru carburanți și lubrifianți pentru prima variantă sunt : 185+151+38=374 lei.
Pentru cea de-a doua variantă, funicular + atelaje, prestațiile efectuate sunt :
pentru funicular
p3=(180·1.095) ·0.175=34 [tkm]
Costuri carburanți pentru funicular : [(34·0,490·0,84)+15] ·3,1 = 90 lei
S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de 0.700/fir si s-au acordat 15 l de motorină pentru perioada de iarnă(1l/zi);
Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua variantă propusă sunt : 3·7.5 = 23;
Costurile totale pentru carburanți și lubrifianți pentru cea de-a doua variantă sunt : 90+23 = 113lei.
Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul C-D în cele 2 variante propuse
TABEL NR. 27
Datorită faptului că diferența costurilor dintre cele 2 variante nu este semnificativă (169 lei ) se alege o soluție optimă de scos pentru traseul C-D, adică combinația între tractor și atelaje.
3.5.3.Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul G-E
Pe traseul G-E s-au evaluat costurile pentru doua variante de scos a materialului lemnos din suprafețele omogene 6,7 si 8 , conform tabelului nr.28.
Pentru drumul de tractor se face fondului de timp necesar pentru amenajarea caii folosind relația :
Ftman = 6,525 · it · L în care:
Ftman = reprezintă fondul de timp pentru execuția manuală;
it = este înclinarea transversală medie a terenului de-a lungul drumului de tractor, exprimată în valori subunitare;
L = reprezintă lungimea totală traseului amenajat în [m];
Ftman = 6,525· 0.38 · 170 = 421
Numărul de muncitori necesari pentru a executa această operație se stabilește cu formula:
m=
m= muncitori
Drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică și costuri de execuție mai scăzute.
Costul aproximativ pentru execuția manuală a drumului de tractor se stabilește cu relația:
Cm = 6,775 (S · STO4 + p · SMG)it · L unde:
S = procentul de stâncă
P = procentul de pământ
STO4 = salariu tarifar orar, categoria a 4-a, pentru lucrările de terasamente în
[lei/oră]
SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrările de terasamente
în [lei/oră]
Costul aproximativ pentru execuția drumului de vite se stabilește cu relația: Cc = 0,14 · L · SMG
TABEL NR 28 EVALUARE G-E
CONTINUARE TABEL 28
Pentru prima variantă propusă, adică tractor + atelaje, costul de execuție a drumului de tractor este :
pentru drumul de tractor :
Cm = 6,775 (0,05 · 2,787 + 0,95 · 2,613) · 0,38 · 170 =1147;
pentru drumul de vite : Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 · 135 · 2,613 = 49;
Costul total pentru prima varianta = 1196;
Pentru cea de-a doua variantă propusă, funicular +atelaje, costul de amenajare al căilor de colectare sunt :
pentru montarea-demontarea liniei de funicular :
Cf = 2,625·L·SOF5
Cf = 2,625·190·2,828 = 1410; unde:
SOF5 = salariu tarifar orar , categoria 5-a, pentru lucrări forestiere în [lei/oră]
pentru drumul de vite :
Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 ·60·2,613 = 22
Costul total pentru ceea de-a doua varianta =1432;
În ceea ce privește consumul de carburanți s-a folosit relația:
pentru prima variantă, tractor + atelaje, prestația efectuată este :
pentru tractor :
p1 = (279 · 1,095) ·0.250 = 76 [tkm]
Costuri carburanți pentru tractor:
-la apropiat : 76 ·1,301·1,012·3,1 lei/l =310;
-la tras cu cablu : 279·0,171·1,012·3,1 =150;
1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului
Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variantă propusă sunt :5·7.5 lei/l = 38;
Costurile totale pentru carburanți și lubrifianți pentru prima variantă sunt : 310+150+38 = 498lei.
pentru cea de-a doua variantă, funicular + atelaje, prestațiile efectuate sunt :
pentru funicular
p2=(250·1.095) ·0.190=52 [tkm]
Costuri carburanți pentru funicular : [(52 ·0,490·0,84)+23] ·3,1 = 138 lei
S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de 0.700/fir si s-au acordat 23 l de motorină pentru perioada de iarnă(1l/zi);
Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua variantă propusă sunt : 3·7.5 = 23;
Costurile totale pentru carburanți și lubrifianți pentru cea de-a doua variantă sunt : 138 + 23 = 161 lei.
Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul G-E în cele 2 variante propuse
TABEL NR.29
Diferența intre cele doua variante de colectare este de 286 lei in favoarea celei cu TAF-650+Atelaje.
3.5.4.Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul C-G -F
Pe traseul C-G-F s-au evaluat costurile pentru doua variante de scos a materialului lemnos ,tractor TAF-650+Atelaje si funicular FPU-500+Atelaje, conform tabelului nr.30.
Pentru drumul de tractor ,fondul de timp necesar pentru amenajarea caii este:
Ftman = 6,525· 0.31 · 450 = 910
Numărul de muncitori necesari pentru a executa această operație :
m= muncitori
Drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică și costuri de execuție mai scăzute.
Pentru prima variantă propusă, adică tractor + atelaje, costul de execuție a drumului de tractor este :
pentru drumul de tractor :
Cm = 6,775 (0,05 · 2,787 + 0,95 · 2,613) · 0,31 · 450 =2478;
TABEL NR 30 EVALUARE C-G-F
CONTINUARE TABEL 30
pentru drumul de vite : Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 · 150 · 2,613 = 55;
Costul total pentru prima varianta = 2533;
Pentru cea de-a doua variantă propusă, funicular +atelaje, costul de amenajare al căilor de colectare sunt :
pentru montarea-demontarea liniei de funicular :
Cf = 2,625·L·SOF5
Cf = 2,625·350·2,828 = 2598;
pentru drumul de vite :
Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 ·70·2,613 = 26;
Costul total pentru ceea de-a doua varianta =2624;
În ceea ce privește consumul de carburanți s-a folosit relația:
pentru prima variantă, tractor + atelaje, prestația efectuată este :
pentru tractor : p1 = (244 · 1,095) ·0.450 = 120 [tkm]
Costuri carburanți pentru tractor:
-la apropiat : 120 ·0,950·1,012·3,1 lei/l =358;
-la tras cu cablu : 244·0,171·1,012·3,1 =131;
Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variantă propusă sunt :10·7.5 lei/l = 75;
Costurile totale pentru carburanți și lubrifianți pentru prima variantă sunt : 358+131+75 = 564lei.
Pentru cea de-a doua variantă, funicular + atelaje, prestațiile efectuate sunt :
pentru funicular
p2=(244·1.095) ·0.350=94 [tkm]
Costuri carburanți pentru funicular : [(94 ·0,397·0,84)+23] ·3,1 = 168 lei
S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de 0.700/fir si s-au acordat 23 l de motorină pentru perioada de iarnă(1l/zi);
Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua variantă propusă sunt : 3·7.5 = 23;
Costurile totale pentru carburanți și lubrifianți pentru cea de-a doua variantă sunt : 168 + 23 = 191lei.
Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul C-G-F în cele 2 variante propuse
TABEL NR.31
Diferența intre cele doua variante de colectare este nesemnificativa
(21 lei) in favoarea celei cu funicularul FPU-500.
Structura optimă a procesului tehnologic de colectare
pentru parchetul Arena Veche partida 932
TABEL NR.32
În analiza economică a variantelor propuse s-au aplicat metode expeditive de calcul care au ca scop scoaterea în evidență a diferențelor valorice mari ale costurilor de colectare. Nu se justifică efortul de a face o analiza economică foarte riguroasă în această etapă, pentru că diferențele mari ale costurilor se sesizează prin metode le expeditive.
CAPITOLUL IV
DOCUMENTAȚIA TEHNICO-ECONOMICĂ PRIVIND EXPLOATAREA MASEI LEMNOASE DIN
PARCHETUL ARENA VECHE
4.1. Aspecte generale privind procesul de producție
Prin proces de producție în general, înțelegem totalitatea proceselor de muncă prin care omul cu ajutorul uneltelor de producție transformă obiectele muncii și materia primă în scopul obținerii de bunuri materiale necesare societății omenești.
Procesul de producție al exploatării lemnului cuprinde totalitatea proceselor de muncă care au ca obiect transformarea acestora la locul de depozitare în vederea transportului și a valorificării.
Activitatea de exploatare trebuie să fie, pe de o parte, rentabilă din punct de vedere economic, adică cheltuielile de exploatare să nu depășească un anumit nivel, iar pe de altă parte să se desfășoare astfel încât să nu se producă în arboretul în care se intervine prejudicii care să depășească pragul de suportabilitate al ecosistemului respectiv.
Procesul de producție al exploatării lemnului este o activitate tehnică, complexă alcătuită din procese de muncă cu caracter continuu, legate între ele și care în situația specifică exploatării lemnului se subdivide în: procese tehnologice, operații și faze.
Procesul tehnologic cuprinde totalitatea operațiilor prin care arborele se transformă schimbându-și însușirile, dimensiunile, forma și poziția relativă în spațiu.
Operația este lucrarea componentă a procesului tehnologic ce se execută asupra obiectului muncii de un muncitor sau echipă pe un singur loc de muncă, utilizând unelte și utilaje adecvate și aplicând anumite procedee de lucru.
Faza este partea componentă a operației și reprezintă acțiunea independentă și terminată asupra obiectului muncii folosind același procedeu fără a schimba regimul de lucru a utilajului.
În cadrul parchetului Arena Veche se disting următoarele procese tehnologice:
procesul tehnologic de recoltat;
procesul tehnologic de colectat;
procesul tehnologic al lucrărilor de pe platforma primară.
4.2. Proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei
lemnoase din parchet
Proiectul tehnico-economic pentru exploatarea masei lemnoase din parchet se referă strict la lucrările tehnologice necesare a se desfășura în șantierul de exploatare și redă:
structura procesului tehnologic pe operații și faze, în ordinea concretă de desfășurare;
volumele corespunzătoare fiecărei operații și faze;
distanțele de deplasare;
normele de timp (NT), respectiv timpul în care, în condițiile de lucru concrete din parchet, un muncitor efectuează operația sau faza pentru o unitate de măsură specifică activității considerate;
fondul de timp (Ft), respectiv timpul în care un muncitor ar efectua o operație sau fază;
salariu orar mediu al formației de lucru prevăzută pentru fiecare operație sau fază;
valoarea respectiv suma, exprimată în unități monetare ce trebuie plătită pentru efectuarea fiecărei operații sau faze din cadrul lucrărilor tehnologice prevăzute în proiect.
Pe lângă aceste prevederi legate strict de lucrările tehnologice în proiect se mai stabilesc și elemente ce se referă la:
necesarul de forță de muncă și de utilaje dimensionate astfel încât lucrările să fie terminate în durata acordată;
amenajările necesare pentru pregătirea parchetului conform reglementărilor NIS și PSI;
cheltuielile necesare pentru întreținerea și reglarea utilajelor din parchet;
cheltuieli pentru plata unor muncitori indirect productivi;
necesarul de carburanți și lubrifianți;
cheltuielile necesare pentru procurarea unor materiale consumabile (anvelope, acumulatori, cabluri de sarcină, echipament de lucru și de protecție);
cheltuieli necesare pentru repararea uneltelor și sculelor.
4.2.1. Evaluarea costurilor lucrărilor tehnologice
Evaluarea costurilor necesare pentru desfășurarea lucrărilor tehnologice din parchetul Arena Veche sunt prezentate în tabelul nr.33.
Pentru completarea acestui tabel sunt necesare o serie de calcule intermediare ce sunt prezentate în tabele 35-40.
TABEL NR. 33 EVALUAREA COSTURILOR
CONTINUARE TABEL 33
CONTINUARE TABEL 33
În tabelele 35-40 se prezintă calculul distanțelor de adunat lemn gros prin corhănire, cu atelajele, calculul distanțelor de adunat lemn mărunt cu atelaje, calculul distanțelor de scos cu atelaje, calculul distanțelor de scos cu funicularul FPU-500, calculul distanțelor de scos și apropiat cu tractorul TAF-650.
Distanțele corectate se calculează cu relația:
, unde:
D0 = distanța orizontală
α = panta terenului corespunzător fiecărei suprafețe omogene sau traseu în
grade;
Ca = coeficient de alungire a traseului care se aplică numai la adunat cu atelajele
pe suprafețele omogene cu înclinarea mai mare de 30 %;
Cs = coeficient de sinuozitate a traseului;
Corecția normelor de timp la recoltare
TABEL NR.34
Calculul distanțelor de adunat lemn gros prin corhănire
TABEL NR.35
24049
D = Σ (Li · Vi) / ΣVi =──────=59m
406
Calculul distanțelor de adunat lemn gros cu atelaje
TABEL NR.36
69474
D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = ────── =142m
487
Calculul distanțelor de adunat lemn mărunt cu atelaje
TABEL NR.37
19846
D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = ─────= 140m;
141
Calculul distanțelor de scos cu atelajele
TABEL NR.38
35839
D = Σ (Li · Vi) / ΣVi =──────=110 m;
326
Schița tehnologica
de colectare a lemnului din parchetul Arena Veche
LEGENDA
-limita de u.a.
-culme
-vale
-limita de suprafața omogena
-drum de tractor
– drum de vite
-drum auto
-linie de funicular
-platforma primara
-traseu de colectare
scara 1:5000
Calculul distanțelor de scos cu funicularul FPU-500
TABEL NR.39
D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = m;
Calculul distanțelor de scos-apropiat cu tractorul
TABEL NR.40
D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = m;
Amplasarea tasoanelor
rezultate din adunat si scos in parchetul Arena Veche
LEGENDA
-limita de u.a.
-culme
-vale
-limita de suprafața omogena
-drum de tractor
-drum auto
-linie de funicular
-platforma primara
-traseu de colectare
-tason pentru funicular
– tason pentru tractor
scara 1:5000
4.2.2. Structura masei lemnoase exploatate
Proporția fiecărei categorii de material lemnos se stabilește în funcție de structura dimensională a masei lemnoase.
Structura masei lemnoase exploatate din parchetul Arena Veche
TABEL NR.41
Din analiza acestui tabel se poate observa că lemnul gros deține o pondere de 86% din totalul lemnului, iar lemnul de steri și crăcile o pondere de 14%.
4.2.3. Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți
Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți este redat în tabelul nr.42.
În cele ce urmează vom da câteva explicații cu privire la datele înscrise în acest tabel.
La colectare cu tractorul TAF-650 s-a calculat separat consumul de carburant pentru tras cu cablu de sarcină (adunat) și pentru apropiat. Pentru apropiat s-a calculat prestația efectuată în tone kilometrice (tkm) cu relația:
p = (Vi · gi)dm
p1 = (401· 1,095) · 0,128 = 56(tkm)
Cu aceeași relație se calculează și prestația făcută cu funicularul FPU-500.
p2=(804·1.095) ·0.203=179 [tkm]
Coeficientul de utilizare a capacității de deplasare la tractor este de 0,9, iar vârsta tractorului este de circa 2500 ore de funcționare.
Nu s-au acordat sporuri pentru deplasarea tractorului la și de la locul de muncă, pentru că se folosesc vagoane dormitor instalate în platforma primară.
Conform cărții tehnice a utilajelor necesarul de ulei este:
ulei amestec ferăstraie Husqvarna 2% din cantitatea de benzină
ulei ungere ferăstraie – Husqvarna 16% din cantitatea de benzină
– Tractor TAF-650 la 250 ore funcționare – 12 litri
– Funicular FPU la 250 ore de funcționare – 8 litri
Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți
TABEL NR.42
*S-a aplicat coeficientul 1,108 deoarece se lucrează în sezon rece.
**Se lucrează 18 zile cu funicularul și se adaugă 1 l/zi deoarece se lucrează iarna
***Se înmulțește cu 1,012 deoarece vârsta utilajului este de aproximativ 2500 ore de funcționare
Necesarul de ulei la tractorul TAF-650 se stabilește în funcție de numărul de ore de funcționare calculat în structura procesului tehnologic (12 l /250ore).
Consumul de ulei la funicularul FPU-500 s-a stabilit la fel ca la tractor doar că se folosesc 8 l/250 ore funcționare.
4.2.4. Calculul necesarului de muncitori și utilaje
TABEL NR.43
Din analiza acestui tabel se observă că avem nevoie de :
11 muncitori direct productivi
2 atelaje – caii
0,33 funicular FPU-500*
0,39 tractor TAF-650**
1 ferăstrău mecanic
Necesarul de muncitori și utilaje s-a stabilit prin gruparea activităților din procesul tehnologic (tabelul nr.33), după caracteristici comune (utilaj, formații de lucru, nivel de calificare) respectiv activități care se desfășoară în condiții asemănătoare.
Pe baza fondului de timp din tabelul menționat se stabilește numărul de muncitori cu relația simplificată:
m = Ft / 8 · Na , unde:
m = este numărul de muncitori necesari pentru efectuarea unei operații sau grupe de activități într-o perioadă de timp dată (durata de exploatare acordată)
Ft = fondul de timp normat pentru o operație sau grupă de activități (din tabelul nr.33) în ore
Na = numărul de zile active din perioada acordată prin autorizație.
În cazul parchetului Arena Veche:
Na = 3 luni · 30 zile · 0,602 = 54 zile active
*0,33 funicular – reprezintă un funicular ce lucrează 33% din timpul acordat
exploatării parchetului (18 zile);
**0,39 tractoare – reprezintă un tractor ce lucrează 39% din perioadă (21 zile);
Cunoscând din “Normele de timp” formația de lucru pentru fiecare utilaj (atelaj) se poate calcula numărul de utilaje (atelaje) necesare. Combinând în mod convenabil și logic activitățile se poate opta un număr întreg de utilaje,atelaje și muncitori cu care să se realizeze toate lucrările în perioada acordată.
4.2.5. Cheltuieli necesare pentru pregătirea parchetului și desfășurarea lucrărilor tehnologice
Cheltuielile făcute pentru amenajarea corespunzătoare a parchetului conform condițiilor impuse de normele de protecția muncii și de pază contra incendiilor, sunt prezentate în tabelul nr.44.
Fondul de timp necesar și încadrarea tarifară orară a lucrărilor s-au apreciat în funcție de condițiile de lucru.
Cheltuielile pentru întreținerea utilajelor se calculează astfel:
pentru ferăstraie mecanice s-au acordat 2 ore săptămânal, adică:
3 luni · 4 săpt. · 2ore · 1 ferăstrău = 24 ore
pentru tractoare TAF-650 s-au acordat 4 ore pe săptămână, adică:
3 luni · 4 săpt. · 4ore · 0,39 tractoare = 19 ore
pentru funicularul FPU-500 s-au acordat 2 ore pe săptămână, adică:
3 luni · 4 săpt. · 2ore · 0,33 funiculare = 8 ore
De aici rezultă că pentru calculul valorii întreținerii mijloacelor de muncă s-a înmulțit numărul de ore calculat mai sus cu salariu orar al deservanților (fasonator mecanic, funicularist, tractorist).
Pentru personalul indirect productiv s-au efectuat următoarele calcule:
maistru de parchet: 3 luni · 1500 lei/lună = 4500 lei
îngrijitor de cabană: 3 luni · 30zile ·4,2 ore =379ore · 2,590 lei/ora = 979 lei. Postul acesta se justifica deoarece aceasta trebuie sa desfășoare o activitate zilnica de 4,2 ore (11muncitori · 0,381ore/zi//muncitor = 4,2 ore)
îngrijitorul de vite trebuie să desfășoare o activitate zilnică de 2.68 ore/zi (4cai · 0.67ore) astfel avem 90 zile · 2.68ore/zi = 241ore · 2,590 = 624 lei;
forjorul trebuie să depună o activitate de:
(0,195 · 0,39 + 0,33 · 0,33 + 0,45 · 2 + 0,01 · 3+0,03·3) ·54 = 65ore;
65ore · 2,787 = 181 lei;
Pentru celelalte amenajări (drum de vite , drum de tractor, montări-demontări funiculare, platforma primara) s-au întocmit documentații separate pentru evaluarea cheltuielilor.
Evaluarea cheltuielilor necesare pentru alte activități impuse de pregătirea și desfășurarea lucrărilor de exploatare
TABEL NR.44
4.2.6.Tarife pentru exploatarea masei lemnoase
Tarife pentru exploatarea masei lemnoase din parchetul Arena Veche
TABEL NR.45
În tabelul prezentat mai sus s-au calculat tarifele respectiv suma ce se plătește muncitorilor (manopere) pentru lucrările prestate prevăzute în structura procesului tehnologic. Stabilirea acestor tarife s-a făcut după o diferențiere a cheltuielilor pe categorii de produse realizate (tebele 46-48).
În legătură cu această diferențiere se fac următoarele precizări:
la doborâre, curățire de crăci și secționare cheltuielile se repartizează în mod proporțional, numai pentru lemnul gros și lemnul mărunt de steri (fără crăci);
la diferențierea valorilor totale din tabelul 33 apar 3 situații:
Volumul nu este diferențiat pe categorii dimensionale și o parte din volum este trecut prin operația sau faza respectivă;
Volumul nu este diferențiat pe categorii dimensionale și prin operația sau faza respectivă trece întreg volumul din parchet;
Volumul este diferențiat pe categorii dimensionale.
În primul caz stabilirea manoperei pentru o categorie se face cu relația:
c = Vof · PCD · Vu, în care:
c = este valoarea manoperei, în lei
Vof = volumul total trecut printr-o operație sau fază, în m3
PCD = procentul din volum al categoriei dimensionale analizate în valori subunitare.
Vu = valoarea unitară pentru operația sau faza respectivă, în lei/U.M. (valoare
preluată din tabelul 33)
În cea de-a doua situație se folosește relația:
C = VCD · Vu, în care:
VCD = volumul categoriei dimensionale analizate trecută printr-o operație sau
fază, în m3
În cel de-al treilea caz valorile manoperei pentru fiecare categorie dimensională, operația și faza se preiau direct din tabelul 33. Cele 3 situații menționate apar simultan în stabilirea tarifului, de aceea această analiză trebuie făcută cu multă atenție pentru a încadra corect cheltuielile.
Tarifele sunt necesare pentru plata lunară a muncitorilor în funcție de volumele efectiv fasonate, măsurate, în platforma primară pe categorii dimensionale
Cheltuielile pentru exploatarea lemnului rotund gros de foioase
TABEL NR.46
Cheltuielile pentru exploatarea lemnului de steri de foioase
TABEL NR.47
Cheltuielile pentru exploatarea crăcilor în snopi
TABEL NR.48
4.2.7. Costuri de producție pentru exploatarea masei lemnoase
Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase din parchetul Arena Veche s-a făcut în tabelul nr.49.
Taxa forestieră a fost preluată din APV, act întocmit în 2006.
În cadrul acestor cheltuieli intră și cheltuielile pentru reparații utilaje proprii cu un procent de 5% din totalul sumei, cheltuieli de secție și de întreprindere 10%, cheltuieli desfacere 2.5% și beneficiu de 15%
Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase
din parchetul Arena Veche
TABEL NR.49
4.3. Proiectul de execuție a drumului de vite
Atelajele (caii sau boii) sunt folosite la colectarea pentru adunatul sau scosul materialului lemnos prin târâre, pe distanțe, în general până la 200 m.
Pentru scosul lemnului cu atelajele este necesară amenajarea unor drumuri de tras. Aceste drumuri trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
înclinarea rampelor la cursa în gol să nu depășească 30 %;
să se evite rampele la cursa în plin. Dacă acestea nu pot fi evitate atunci lungimea lor să nu depășească 100 m, iar înclinarea să fie mai mică de 10 %;
iarna pe porțiunile cu pante mai mari de 10 % la cursa în plin să se asigure condițiile de evitare a alunecării sarcinii;
pe porțiunile în curbă, acolo unde este cazul, se vor amenaja mărginare pentru a se evita alunecarea sarcinii pe versant.
Folosirea animalelor la colectare presupune echiparea lor corespunzătoare și utilizarea unor dispozitive de legare care să permită o manevră ușoară a sarcinii.
Forța de tracțiune a atelajelor este de 60-90 daN la cai și 120-180 daN la boi. Productivitatea realizată este de 5-15 m3/8h.
Evaluarea cheltuielilor, a materialelor și utilajelor necesare pentru execuția drumului de vite se realizează prin întocmirea unei documentații corespunzătoare, respectiv proiectul de amenajare a drumului de vite.
Pentru întocmirea proiectului sunt necesare măsurători și observații pe traseul stabilit pentru amenajarea drumului de vite. Cu această ocazie se culeg datele necesare întocmirii profilelor transversale ale terenului, pe tronsoane caracteristice se stabilește categoria terenului și se apreciază proporția de stâncă.
Raportând grafic profilele transversale ale terenului și pe acestea profilul transversal al drumului de vite se poate calcula suprafața debitului în fiecare profil caracteristic. Înmulțind această suprafață cu lungimea tronsonului caracteristic rezultă volumul de săpătură pe fiecare tronson.
Defalcarea acestui volum (pământ-stâncă) se face pe baza aprecierilor procentuale făcute le culegerea datelor în teren.
În calculul volumului se va lua în considerare o înclinare a taluzului de 10:1 în stâncă și de 3:2 în celelalte cazuri. Lățimea drumului se realizează în cazul de față de 0,7 m.
În tabelul 50 se prezintă antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru execuția drumului de vite. Operațiile necesare se stabilesc în funcție de modalitatea de realizare a săpăturilor cu mijloace manuale sau mecanizate.
Apoi în tabelul 51 este prezentat calculul necesarului de manoperă iar în tabelul 52 se prezintă un centralizator al necesarului de manoperă și evaluarea cheltuielilor.
Pentru parchetul Arena Veche, înclinarea medie pentru drumul de cai se obține ca o medie ponderată între înclinările tronsoanelor de drum corespunzătoare traseelor G-J, H-I, K-L si M-N.
Pentru traseul G-J cu lungimea de 131m înclinarea este 26%, pentru traseul H-I cu lungimea de 122m înclinarea este 22%, pentru traseul K-L cu lungimea de 71m înclinarea este 20%,iar pentru porțiunea M-N cu o lungime de 123m înclinarea este 25%, iar înclinare medie se calculează astfel:
it ; tg= 3x/(0,7+2x)
x= 0,06;
unde
3x reprezintă înălțimea triunghiului care formează profilul transversal al drumului;
3x+0.7 reprezintă o catetă a triunghiului dreptunghic format.
S-au făcut aceste notații pentru că înclinarea taluzului s-a considerat 3:2 datorită faptului că nu avem săpătură în stăncă.Astfel:
Suprafața = (0,18 0,7)/2 = 0,063 m²
Volumul = 0,063 447 = 28 m³
Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru drumul de vite
TABEL NR.50
Calculul necesarului de manoperă
TABEL NR.51
Centralizator al necesarului de manoperă și evaluarea costurilor
TABEL NR.52
4.4. Proiectul de montare-demontare a liniei de funicular
În cazul parchetului Arena Vechea s-a folosit un funicular FPU-500. Acest funicular pasager universal se montează pe distanțe maxime de 500 m și poate deplasa prin suspendare sarcini de 2000 daN.
Acest tip de funicular este recomandat pentru operațiile de scos sau apropiat și se montează în variantă gravitațională sau negravitațională.
Datorită masei mari a cârligului de sarcină 23 kg precum și a modului de dirijare a cablului de sarcină, traseul lateral cu acest tip de funicular nu se recomandă să se facă pe distanțe mai mari de 20 m. Deci folosirea eficientă a acestei instalații presupune tasonarea materialului lemnos sub sau în apropierea liniei de funicular.
Pentru evaluarea costurilor de montare și demontare a funicularului pe traseul C-D si traseul C-G-F se întocmește o documentație specifică (tabelele 53-54) pe baza unui proiect de trasare a liniei de funicular, întocmit separat și a prevederilor din “Anexe”.
În această documentație sunt prevăzute toate activitățile necesare pentru montarea-demontarea funicularului pe traseele stabilite precum și cheltuielile necesare pentru realizarea acestor lucrări.
Cheltuielile privind încărcarea, descărcarea și transportul garniturii de funicular la și de la locul de montare se stabilesc în funcție de condițiile concrete (distanță, greutate, mijloace disponibile de încărcare și transport, număr de muncitori necesari) și de prețurile din “Anexă”.
Fig.1 Funicularul FPU-500 1.cablul purtător; 2.carucior; 3.cablul de sarcina; 4.cablul tragator; 5.vartej; 6.grup de acționare; T-tambur
TABEL 53 FUNICULAR C-D
TABEL 53 FUNICULAR C-D
TABEL 53 FUNICULAR C-D
TABEL 54 FUNICULAR C-G-F
TABEL 54 FUNICULAR C-G-F
TABEL 54 FUNICULAR C-G-F
Centralizator al necesarului de materiale
TABEL NR.55
Evaluarea costurilor privind transportul materialelor și utilajelor
TABEL NR.56
Costul total al transportului se obține ținând cont de numărul de ore necesar pentru încărcarea și descărcarea garniturii funicularului cu macaraua de 16 tone (16 ore) dar și de distanța de transport a garniturii cu autocamionul de 7,8 tone (15 km).Macara 16 tone: 482160 lei/oră.
Evaluarea costurilor totale ale instalării funicularului FPU-500
TABEL NR.57
4.5. Proiectul de execuție a drumului de tractor
În cazul parchetului Arena Veche pentru apropiatul și scosul materialului lemnos se folosește tractorul TAF-650 și în unele locuri și funicularul FPU-500, precum și atelajele.
Evaluarea cheltuielilor, a materialelor și utilajelor necesare pentru execuția drumului de tractor se realizează prin întocmirea unei documentații corespunzătoarea , respectiv proiectul de amenajare a drumului de tractor.
Pentru întocmirea proiectului sunt necesare măsurători și observații pe traseul stabilit pentru amenajarea drumului. Cu această ocazie se culeg datele necesare întocmirii profilelor transversale ale terenului, pe tronsoane caracteristice, se stabilește categoria terenului și se apreciază proporția de stâncă.
Raportând grafic profilele transversale ale terenului și pe acestea profilul transversal al drumului de tractor se poate calcula suprafața debleului și înmulțind această suprafață cu lungimea drumului se obține volumul de săpătură. Defalcarea acestui volum în (pământ – stâncă) se face pe baza aprecierii procentuale făcute la culegerea datelor în teren. În calculul volumului se va lua în considerare o înclinare a taluzului de 10:1 în stâncă și de 3:2 în celelalte cazuri. Lățimea drumului se realizează în cazul de față de 3 m.
În tabelul 58 se prezintă antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru execuția drumului de tractor. Operațiile necesare se stabilesc în funcție de modalitatea de realizare a săpăturilor cu mijloace manuale sau mecanizate.
Apoi în tabelul 60 este prezentat calculul necesarului de materiale și manoperă, iar în tabelele 61-64 se prezintă un centralizator al necesarului de manoperă și materiale și evaluarea cheltuielilor.
Pentru parchetul Arena Veche, înclinarea medie pentru drumul de tractor se obține ca o medie ponderată între înclinarea versanților care mărginesc drumul, și lungimea tronsoanelor de drum corespunzătoare versanților de aceeași înclinare.
Înclinarea tansversală medie,pentru drumul de tractor, se calculează astfel:
it = =38%
tg =3x/(3+2x) => x= 0.51; unde : 3x reprezintă înălțimea triunghiului care formează profilul transversal al drumului;
3x+2 reprezintă o catetă a triunghiului dreptunghic format.
S-au făcut aceste notații pentru că înclinarea taluzului s-a considerat 3:2 datorită faptului că nu avem săpătură în stâncă. Astfel:
Suprafața = (1,53 3)/2 = 2,30 m²
Volumul = 2,30 128 = 294 m³
Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru drumul de tractor si repararea drumului auto existent
TABEL NR.58
TABEL 59-60
TABEL 61-62
TABEL 63
4.6 Proiectul de amenajare a platformei primare
Amenajarea platformei primare trebuie făcută în așa fel încât să asigure condiții de stocare a masei lemnoase exploatate într-o anumită perioadă de timp.
Pentru parchetul Arena Veche s-a proiectat amplasarea a doua platforme primare din care numai prima platforma necesita lucrări de amenajare. Cealaltă platforma amplasata la capătul traseului de scos-apropiat C-G-F, in punctul C de pe schița, nu necesita lucrări de amenajare, existând suficient spațiu si condiții corespunzătoare pentru stocarea masei lemnoase ,pe fostul teren de fotbal la aceasta data dezafectat.
Pentru primul caz, s-a luat în considerare dimensionarea platformei primare pentru stocarea masei lemnoase exploatate în 5 zile active din suprafețele omogene 1 si 2, a cărei structură este dată în tabelul numărul 64. Pe baza acestei structuri s-a dimensionat fiecare rampă de stocare necesară pentru lemnul rotund pe categorii, cu relația:
, unde:
S = suprafața de stivuire necesară pentru lemnul rotund, în m3
V = volumul de lemn rotund, ce se stochează într-o stivă, în m3
h = înălțimea de stivuire, în m
c = factorul de cubaj pentru lemn rotund (0,6-0,8)
f = coeficient de umplere a stivei (0,6-0,8)
În cazul lemnului rotund, pentru stivuire, s-au adoptat valorile: h = 1,5;
c = 0,7; f = 0,8.
Pentru lemnul de steri suprafața de stivuire(S) este aproximativ egală cu volumul ce trebuie să fie stocat(V),exprimat în metri steri.
Această relație este valabilă ,pentru situația în care:
-înălțimea de stivuire H=1.5m,factorul de cubaj c=0.62;
-coeficientul de umplere a stivei f=1.0;
Tot în același tabel sunt date numărul și dimensiunile suprafețelor de stocare pentru fiecare categorie dimensională rezultată prin fasonarea masei lemnoase în platforma primară într-o perioadă de 5 zile active(aproximativ o săptămână).
Înălțimea maximă a stivelor de 1,5m s-a ales deoarece, în toate cazurile, stivuirea se face manual.
Evaluarea cheltuielilor necesare pentru amenajarea platformei primare s-a făcut în tabelele 65-67.
Structura masei lemnoase pentru dimensionarea platformei primare
TABEL NR.64
Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru amenajarea platformei primare
TABEL NR.65
Calculul necesarului de manoperă
TABEL NR.66
Centralizator al necesarului de manoperă și evaluarea costurilor
TABEL NR.67
Platforma primară s-a amplasat în așa fel încât să poată fi efectiv amenajată si adaptata la mijlocul de transport auto, la modalitatea de manipulare a lemnului si la spațiul disponibil pentru amplasarea compartimentelor funcționale.
Compartimentele funcționale ale platformei primare sunt in general aceleași,cu deosebire de felul mijloacelor de apropiat si manipulare precum si de structura dimensionala a masei lemnoase.
Lemnul de steri si cracile in snopi se manipuleza manual, de aceea fasonarea lor se face in imediata apropiere a drumului auto, iar stivuirea in condițiile spațiului îngust, peste santul drumului auto.
Pe langa lucrările de nivelare prevăzute in antemăsurătoare se vor așeza lungoane pentru stivuirea lemnului.
Transportul lemnului de la platformele primare a parchetului se va face fie la un centru de sortare si preindustrializare sau direct la beneficiari.
4.7. Calculul sortimentelor industriale pentru parchetul
Arena Veche
Modul de calculul al sortimentelor industriale din sortimentatia dimensionala a A.P.V. se va face având in vedere următoarele :
Pentru masa lemnoasa de fag:
când G1/ (G1 +G2 ) este mai mare de 51%
bușteni pentru furnire estetice FE = 7% (G1 +G2 )
bușteni pentru furnire tehnice FT = 25% (G1 +G2 )
când G1/ (G1 +G2 ) este intre 30-50%
FE = 5% (G1 +G2 ) ; FT= 20% (G1 +G2 )
când G1/ (G1 +G2 ) este de pana la 29%
FE = 3% (G1 +G2 ) ; FT= 18% (G1 +G2 )
Buștenii pentru cherestea ( gater) C = G1 +G2 +M1 +1/2M2-(FE+FT)
Lemn pentru construcții rurale CR = 1/2 M2 +M3
Lobde pentru celuloza = S+ 50% din lemn foc
Lobde pentru PAL = 20% din lemn foc + craci
Pentru masa lemnoasa de diverse tari:
FE = 4 – 5% (G1 +G2 )
FT = 16 -18 % % (G1 +G2 )
C = G1 +G2 +M1 +1/2M2-(FE+FT)
CR = 1/2 M2 +M3
Lobde pentru celuloza = S+ 50% din lemn foc
Lobde pentru PAL = 20% din lemn foc
Lemn de foc + 20% lemn foc + craci
In cazul parchetului Arena Veche ,
pentru fag G1/ (G1 +G2 ) = 579/579 + 172 = 77%
FE = 7% (G1 +G2 ) = 53 m³
FT = 25% (G1 +G2 ) = 188 m³
gater C = G1 +G2 +M1 +1/2M2-(FE+FT) C = 579+172+13+2-(53+188) = 525 m³
CR = 2+1 =3 m³
Lobde celuloza = S + 50% l. foc = 72 m³
Lobde PAL = 30% l. foc = 43 m³
L. foc = 76 m³
pentru frasin FE = 4% (G1 +G2 ) = 1 m³
FT = 16% (G1 +G2 ) = 2 m³
C = 9+6+1-3 = 13 m³
Celuloza = 3 m³
L. foc = 3 m³
pentru paltin m. FE = 5% (G1 +G2 ) = 1 m³
FT = 16% (G1 +G2 ) = 2 m³
C = 8+3-3 = 8 m³
Celuloza = 2 m³
L. foc = 2 m³
pentru carpen celuloza = 5 m³
PAL = 5 m³
L. foc = 6 m³
4.8. Calculul valorii masei lemnoase din P 932
TABEL NR.68
Preturile luate in calcul corespund cu cele obținute in urma licitației masei lemnoase fasonat la Direcția Silvica Resita in data de 31.03.2007.
In aceste condiții, daca masa lemnoasa s-ar exploata si valorifica de un agent economic, beneficiul obținut ar putea fi mai mare de 15% (conform tabelului nr. 49 ) astfel:
Calcul beneficiu masa lemnoasa licitata:
221971 lei – 159625 lei = 62346 lei ;
rezultând un beneficiu de 39% in condițiile in care partida 932 s-ar adjudeca la același preț mediu de 91,86 lei/mc, adică la valoarea taxei forestiere de 96909 lei.
Daca prețul mediu de 91,86 lei/mc, se considera ca preț de pornire a licitației, se poate face calculul treptelor pana la care , un agent economic poate licita, astfel incat beneficiul sa fie de 15% (adică = 23360 lei – propus in tabelul nr. 49).
Treptele de licitație se stabilesc ca fiind 5% din valoarea prețului de pornire, astfel: 91,86 lei/mc x 5% = 4,6 lei/mc
Diferența valorica de beneficiu: 62646 – 23360 = 39286 lei, respectiv 37,24 lei/mc.
Numărul treptelor maxime care pot fi parcurse la licitație :
37,24/4,6 = 8 trepte.
In aceste condiții prețul mediu adjudecat ar putea ajunge pana la cel mult 129,10 lei/mc, pentru a realiza un beneficiu de 15%.
4.9. Indici de utilizare a masei lemnoase
prin intermediul acestor indici se exprima gradul de utilizare a masei lemnoase, fie ca volum total, fie ca volum diferențiat pe sortimente. Se disting doua categorii de indici de utilizare:
Indici de utilizare sintetici (globali) care se refera la întreaga masa lemnoasa ( indici de utilizare a masei brute pe picior si a masei lemnoase utilizabile pe picior)
Indici de utilizare analitici (diferențiați) care se refera la sortimente
Indicele de utilizare a masei lemnoase brute pe picior, sau indicele de punere in valoare, se exprima prin relația:
Vup
Iub=——— x 100 [ %]
Vbp
in care: Vup- volumul utilizabil pe picior, in m3
Vbp – volumul brut pe picior, in m3
Iub = 98%
Indicele de utilizare a masei lemnoase utilizabile pe picior se exprima prin relația:
Vv
Iup=——— x 100 [ %]
Vup
in care: Vv- volumul total valorificabil(comercializat), in m3
Vup – volumul utilizabil pe picior, in m3 Iup = 98%
Acest indice exprima gradul de valorificare cantitativa a volumului utilizabil pe picior preluat pentru exploatare, preocuparea unitatiilor de exploatare de reducere a consumurilor tehnologice si a perderilor de exploatare.
Indicii de utilizare analitici reprezintă proporțiile diferitelor sortimente care se obțin din volumul utilizabil pe picior si se calculează cu relația:
Vx
Ix=——— x 100 [ %]
Vup
in care: Vx – volumul valorificat al sortimentelor
Vup – volumul utilizabil pe picior din care s-a realizat sortimentul.
Suma indiciilor de utilizare analitici calculați este egala cu indicele de utilizare a masei lemnoase utilizabile pe picior. Cei mai importanți sunt cei referitori la lemnul de lucru , lemnul rotund pentru industrializare.
Calculul corect al indiciilor de utilizare analitici se face numai la finele exploatării, după ce toate sortimentele au fost livrate.
4.10. Deșeuri la exploatarea lemnului
Prin deșeuri in exploatarea lemnului se înțeleg diferențele relativ mici de lemn brut – dintre volumul arborilor puși in valoare si principalele sortimente valorificabile – care nu pot fi utilizate pentru realizarea principalelor sortimente , dar care pot fi utilizate parțial in diferite sectoare de consum, daca economic se justifica acest lucru.
Se disting doua categorii de deșeuri:
cioate, craci subțiri, coaja si lemn putregăios, materiale care ramin in pădure
așchiile, rumegușul, scurtăturile, coaja etc., rezultate la recoltarea lemnului ( consumuri tehnologice) sau la colectare alcătuind pierderi la aceste procese tehnologice
Lemnul lăsat ca supralungime , sortimentele de lemn rotund si coaja, constituie deșeuri parțiale sau totale in procesul de prelucrare industriala a lemnului.
In exploatarea lemnului intervine de asemenea noțiunea de resturi de exploatare care nu se suprapune cu cea de deșeuri, reprezentând resturi inutili abile si putregaiuri, existente înaintea de executarea lucrărilor de exploatare si care se strâng in cadrul lucrărilor de curatire a parchetului si servesc la fertilizarea solului.
In tabelul următor se reda balanța masei lemnoase la punerea in valoare si la exploatare:
Balanța masei lemnoase, in P 932
TABEL NR69
4.11.Masuri de economisire a lemnului in exploatarea pădurilor
Economisirea lemnului in exploatare presupune acționarea in următoarele direcții:
imbunatatirea si perfecționarea activității de organizare tehnica a exploatării
reducerea volumului deșeurilor valorificabil
păstrarea lemnului fasonat la pădure
Imbunatatirea activității de organizare implica estimarea precisa a masei lemnoase, efectuarea lucrărilor pe baza unor planuri (proiecte ) de exploatare judicios întocmite, extinderea mecanizării si respectarea normativelor tehnice de consumuri specifice, punerea in valoare si exploatarea arborilor vatamati si doborați de vânt, ridicarea calității profesionale a personalului, etc.
Păstrarea lemnului fasonat la pădure, in cazul parchetului Arena Veche înseamnă in primul rând luarea masurilor pentru conservare împotriva răscoacerii, având in vedere condițiile de dezvoltare a ciupercilor dăunătoare si a insectelor xilofage ce se pot dezvolta in condiții de temperaturi de peste 200 C. Lemnul după ce este doborât pierde prin uscare apa , iar pentru menținerea umidității se pot utiliza procedee de scufundare totala in apa ( imersie), sau prin stropire .
Alt procedeu este acela de conservare cu paste aplicate la capete,pe noduri sau acolo unde coaja este căzuta.
Stivuirea materialului lemnos prin așezarea stivelor pe tălpi, la o inaltime de 30 cm de sol, in locuri umbrite, cat mai strâns, astfel incit sa fie impedicata aerisirea si uscarea lemnului, constituie de asemenea masuri de păstrare in special a fagului care este supus sufacarii.
Crăparea lemnului este provocata de contragerea fibrelor ca urmare a uscării, cat si datorita doborârii sau secționării necorespunzătoare sau prin manipularea greșita, corhanire, etc.
Crăpăturile cu tendința de dezvoltare se opresc prin baterea unor agrafe metalice, iar lemnul se ferește de soare si se acoperă capetele cu huma sau var. Pentru prevenirea crăpării ca urmare a doborârii si secționării lemnului trebuie aplicate cu strictețe regulile de tehnica a executarii operațiilor respective. La corhanire trebuie înlăturate obstacolele in care lemnul s-ar putea izbi. La tasoane si depozite de asemenea se va evita izbirea lemnului.
CAPITOLUL V
MĂSURI DE REDUCERE A PREJUDICIILOR
Prejudiciile silviculturale produse în urma exploatării lemnului afectează trei elemente ale ecosistemului. Astfel în urma activității de exploatare a masei lemnoase dintr-un parchet se pot produce vătămări ale arborilor în picioare, subarboretului, semințișului și solului.
Prejudiciile sunt generate fie de căderea arborilor în timpul procesului tehnologic de recoltare, fie de deplasarea mijloacelor de colectare cu sau fără sarcini și de mișcarea cablurilor.
Dintre prejudiciile cele mai importante ce afectează arborii în picioare amintim:
cojirea trunchiului și a rădăcinilor proeminente
zdrelirea trunchiurilor și a rădăcinilor proeminente
dezrădăcinarea.
Cele ce afectează solul sunt: măturarea litierei, grăparea, șănțuirea, șiroirea.
Cele ce afectează subarboretul și semințișul sunt: ruperea și zdrelirea, ruperea vârfului coroanei, smulgerea din pământ.
În general prejudiciile arborilor în picioare are loc în zonele de contact ale arborelui cu sarcina, mijlocul de colectare sau cablu producându-se zdrelirea superficială sau profundă la nivelul de contact: rădăcină sau tulpină, la diferite înălțimi, dar de regulă la bază.
Prejudicierea semințișului poate fi produsă fie în urma doborârii arborilor fie în urma procesului de colectare a materialului lemnos.
Prejudiciile sunt mult influențate de tratament, ele fiind mai mari și mai greu de preîntâmpinat cu cât tăierea este mai selectivă și de mijlocul de colectare, fiind mai mari în cazul utilizării tractoarelor.
În vederea reducerii prejudiciilor de exploatare sa vor lua următoarele măsuri:
doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor cu semințiș evitându-se deprecierea și vătămarea puieților și a arborilor nemarcați care rămân în picioare;
dacă prin doborârea arborilor s-au vătămat, rupt sau dezrădăcinat exemplare nemarcate, persoana responsabilă cu exploatarea sau șeful de district, în raza căruia se află parchetul, depune raport pentru înlocuirea arborilor vatamati fără ca acești arbori să se doboare;
în pădurile de amestec se doboară întâi arbori de rășinoase și apoi cei de foioase;
coroana arborilor va fi fasonată la locul de doborâre, pachetizată în legături cu dimensiuni reduse, astfel încât prin scoaterea acestora să se evite degradarea solului, a arborilor și semințișului;
corhănirea nu se va face pe pante și distanțe mari, pe teren înghețat sau acoperit cu gheață, în arborete cu desime mare pentru buștenii de dimensiuni mari;
colectare materialului lemnos se face numai pe traseele aprobate, materializate pe teren la primirea parchetului cu respectarea elementelor de gabarit ale drumurilor de tractor, culoarelor de funicular și platformei primare;
la instalarea funicularului în parchet se respectă următoarele condiții: lățimea culoarului la nivelul sarcinii poate fi de maximum 4 metri la funicularele cu 2 cărucioare și 6 metri pentru cele cu un cărucior și punctele de încărcare și descărcare ale funicularului se amplasează de regulă în porțiuni fără semințiș iar arborii suport și de ancorare nu se elaghează și se protejează prin manșoane;
în parchetele cu restricții în cadrul perioadei permise pentru recoltarea și colectarea materialului lemnos, scosul se face prin târâre când solul este acoperit cu zăpadă și prin semitârâre sau suspendat în lipsa stratului de zăpadă;
în zonele de deal și munte drumurile de tractor folosite la scos – apropiatul lemnului vor urmării văile. În perioadele cu precipitații abundente colectarea masei lemnoase cu tractoare este interzisă pentru a preveni degradarea traseelor;
protejarea arborilor nemarcați, limitrofi căilor de acces aprobate, împotriva vătămărilor, se realizează cu lungoane, țăruși, manșoane, etc.
traseul drumului de tractor urmărește porțiunile fără semințiș, lățimea platformei primare se realizează de maxim 4 metri, iar la construirea lor se vor lua măsuri de consolidare și stabilizare a taluzelor;
așezarea grămezilor de crăci și a resturilor de exploatare se face de regulă pe cioate și în locuri fără semințiș;
nu se admite continuarea tăierilor arborilor din parchet dacă nu se asigură scosul materialelor lemnoase în depozitele primare în maxim 30 zile în sezonul de repaus vegetativ sau curățirea concomitentă a postațelor eliberate de materialele lemnoase comerciale;
în cazul unor soluri afânate, slab coezive, umede sau mlăștinoase este interzisă deplasarea unor cantități mari de material lemnos prin târâre și semitârâe pe același traseu;
unitatea de exploatare este obligată ca la terminarea lucrărilor să execute nivelarea căilor (traseelor) folosite la exploatarea lemnului.
CAPITOLUL VI
PROTECȚIA MUNCII
Prevenirea accidentelor de muncă reprezintă o sarcină de primă importanță pentru întregul personal muncitor și în primul rând a personalului de conducere din întreprinderi, unități, secții sectoare și parchete de exploatare. Reducere numărului și a gravității accidentelor de muncă prin ridicarea nivelului general al activității de protecție a muncii, este o obligație prevăzută în legislația în vigoare Legea 316/2006 (Legea protecției muncii).
Protecția muncii are ca obiectiv cunoașterea si înlăturarea perturbațiilor ce pot apărea in procesul de munca iar pentru a-si atinge scopul implica existenta si funcționarea unui sistem de masuri si mijloace tehnice , social-economice , organizatorice , de igiena si de medicina muncii.
In acest context in fiecare parchet de exploatare se întocmește un plan de organizare a procesului de producție si masuri specifice de protecția muncii, care trebuie sa contina:
fisa elementelor caracteristice parchetului
schița parchetului si a platformei primare, cu elementele caracteristice
operațiuni si faze ce se vor executa in cadrul procesului tehnologic
lucrări de pregătire din punct de vedere al protecției muncii ce urmeaza a fi executate înaintea începerii exploatării
In cazul parchetului Arena Veche elementele caracteristice au fost descrise in capitolele precedente, fisa urmând a se completa cu numărul de autorizație emisa pentru acest parchet atât pentru lucrările de exploatare cat si pe linie de protecția muncii.
La „elemente caracteristice” se va identifica in parchet factorii de risc, cum ar fi arborii periculoși ( aninați, parțial dezradacinati, iescari), locurile cu pericol deosebit ( cioate de arbori dezradacinati, alunecări de teren, pericol de supare stânci in poziții instabile) cat si existenta daca este cazul a unor animale periculoase si reptile veninoase.
Din observațiile făcute pe teren si din A.P.V., in acest parchet nu se constata factori de risc.
In schița parchetului se va specifica in mod obligatoriu ordinea de lucru in postate , care se suprapune in acest caz cu ordinea numerotării suprafețelor omogene, prezentata in schițele anterioare.
Se va ataca mai intai masa lemnoasa din suprafața postața nr. 1 ,postata care se găsește in limita cu drumul auto forestier Fata Celnic pe unde fi transportata întreaga cantitate de masa lemnoasa din parchetul Arena Veche si care poate constitui un pericol pentru circulația pe acest drum..
Nu se va trece la următoarea postata pana nu se va colecta toata masa lemnoasa si se va curata parchetul din suprafața atacata.
Răspunzător direct de respectarea organizării procesului de producție si a masurilor de protecția muncii este maistrul de parchet.
In continuare se vor prezenta principalele masurile cu caracter general de protecția muncii in exploatări forestiere, cat si masuri specifice pentru fiecare operație din cadrul procesului tehnologic de exploatare.
6.1. Măsuri cu caracter general de protecție a muncii în exploatări forestiere au în vedere următoarele:
instruirea muncitorilor se va face prin demonstrații practice, iar introducerea lor în lucru se va face numai după ce s-a constatat că și-au însușit normele de protecție a muncii
la primirea noilor utilaje se va face o instruire specială a celor ce urmează să le deservească
la repartizarea muncitorilor în procesul de producție se va ține seama de pregătirea profesională, de vârsta muncitorilor, de starea fizică a acestora, de complexitatea operațiilor și de gradul de periculozitate pe care îl reprezintă operația respectivă
purtarea obligatorie a echipamentului de protecție prevăzut în NTS (cască, palmare) de către toți muncitorii în timpul procesului de producție
delimitarea și marcarea vizibilă a zonelor periculoase la fiecare loc de muncă
conducătorul procesului de producție nu va părăsi locul de muncă până nu stabilește precis cine este înlocuitorul său pe perioada cât lipsește din parchet.
6.2. Măsurile de protecție a muncii la lucrările de recoltare a lemnului se referă la următoarele aspecte:
Este interzis a începe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului de muncă care constă în:
tăierea vegetației lemnoase din subetaj, a tufărișului, curățirea crăcilor
bătătorirea zăpezii în jurul arborilor
formarea potecilor de retragere a muncitorilor doborâtori.
Direcția de doborâre trebuie astfel stabilită încât arborele în cădere să nu se anine și să nu cadă peste alți arbori doborâți:
tapa se va face până la adâncimea de 1/3 din grosimea arborelui de rășinoase și de 1/3 până la foioase
când arborele dă semne de mișcare, doborâtorii vor scoate ferăstrăul din tăietură și vor da semnalele convenționale, pentru a preveni muncitorii din vecinătate. Ei se vor îndepărta la o distanță de 15 metri de trunchiul arborelui, pe direcție laterală și înapoi față de direcția de cădere a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi loviți de arborii în cădere ori de bucăți de lemn sau crăci
Este interzisă doborârea arborilor înclinați sau a celor cu coronamentul într-o parte, în direcția opusă înclinării sau aceleia în care este dezvoltat coronamentul.
La începutul tăierii ferăstrăul se reazemă cu gheara de sprijin de trunchiul arborelui. Nesprijinirea ferăstrăului și introducerea bruscă a lanțului tăietor în lemn produc izbituri periculoase atât pentru utilaj cât și pentru muncitor.
Pentru a nu bloca lanțul tăietor al ferăstrăului cât și pentru o mai bună dirijare a căderii arborelui, se vor folosi pene din lemn.
În cazul ruperii lanțului tăietor se oprește imediat motorul ferăstrăului.
Eliberarea ferăstrăului din tăietură, la sfârșitul tăierii, trebuie să se facă lin, fără smucituri, pentru a se evita căderea sau ruperea lanțului.
În timpul căderii arborelui, retragerea motoristului spre locul de refugiu se face cu motorul oprit sau cu turație redusă.
Transportul ferăstrăului cu benzină se poate face pe umăr numai când are motorul oprit. Dacă motorul este încălzit se va avea grijă ca toba de eșapament să nu se atingă de hainele sau de părți ale corpului muncitorului.
Dezaninarea arborilor agățați se face de către o echipă instruită în mod special, condusă de maistrul sau gestionarul de parchet și dotată cu dispozitive (tirfor, cabluri).
Înainte de începerea lucrului arborele va fi cercetat dacă nu este arcuit, în caz afirmativ, se va înlătura arcuirea și se va asigura rădăcina cu cablu, contra rostogolirii, iar numai după aceea se va trece la fasonare.
Curățirea trunchiului de crăci se va face pe cât posibil din amonte, asigurând trunchiul contra rostogolirii.
Secționarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurându-se fiecare secțiune contra rostogolirii. Unde există pericolul rostogolirii rădăcinii, aceasta se va ancora cu un cablu și se va lăsa la rădăcină o bucată de trunchi de 1,5 – 2 metri sau cât este necesar să nu se permită rostogolirea rădăcinii.
Crăcile se curăță începând cu cele de la baza trunchiului și terminând cu cele de la vârf. Muncitorii trebuie să stea în parte opusă părții arborelui de pe care se curăță crăcile.
Îndepărtarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului este interzisă, operația făcându-se cu tăișul toporului.
Curățirea de crăci la un arbore se face de un singur muncitor, iar în terenuri cu pante mari se va asigura arborele cu țăruși împotriva rostogolirii, interzicându-se orice activitate în partea din aval a locului unde se curăță arborii de crăci.
La secționarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ține seama de următoarele reguli:
înainte de începerea operației de secționat trunchiurile vor fi sprijinite cu țăruși sau proptele bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin secționare;
este interzis a se sprijini bușteanul cu corpul sau cu picioarele;
pe terenuri în pantă secționarea trunchiurilor se va face numai din amonte.
6.2.1.Măsurile de protecție a muncii la lucrările de colectare a lemnului înglobează următoarele:
Corhănitul lemnului cu țapina:
muncitorii care lucrează la corhănit cu țapina vor dispune de îndemânarea necesară, vor cunoaște comenzile și codul semnelor care se referă la executarea acestor lucrări, vor fi dotați cu unelte în perfectă stare și cu echipament de protecție adecvat;
operația în sine, va putea începe numai după ce maistru și șeful de echipă vor lua măsuri cu privire la stabilirea zonei de lucru și a zonelor periculoase, curățarea terenului de crengi, buturugi, pietre,bolovani și astuparea gropilor;
șeful de echipă este obligat să stabilească locul fiecărui muncitor și sarcinile ce îi revin;
corhănirea manuală a lemnului este admisă numai pe distanțe scurte (sub 100 de metri) și pe terenuri cu pante mari;
la corhănirea cu țapina a lemnului se vor înlătura crăcile, cioturile, lăbărțările, astfel încât să se asigure alunecarea acestuia iar punerea în mișcare a lemnului se face numai cu ajutorul țapinelor și pârghiilor, acționând sincronizat și la comandă;
adunatul cu brațele și cu țapina a crăcilor, vârfurilor sau a unor arbori mici se va face prin purtare, târâre sau semitârâre, iar muncitorii vor acționa la o distanță de cel puțin 4 metri unul de altul;
muncitorii din aceeași echipă sau echipele de muncitori care lucrează la corhănit se vor dispune pe aceeași curbă de nivel, nefiind permis să se lucreze suprapus pe linia de cea mai mare pantă.
Colectarea lemnului cu vitele
toate animalele (cai sau boi) împreună cu inventarul necesar destinate unui parchet se află în gestiunea maistrului de exploatare care răspunde de asigurarea unor condiții corespunzătoare de exploatare și întreținere a acestora;
fiecare atelaj se încredințează unui conducător de atelaj (vizitiu) care trebuie să fie echipat și instruit cu privire la normele de exploatare și întreținere a atelajelor;
vitele se admit la lucru numai dacă sunt în stare corespunzătoare de sănătate, obișnuite la ham sau jug și potcovite (de iarnă sau de vară). Este interzisă încredințarea temporară a atelajelor altor persoane și în cazul schimbării conducătorului de atelaj, acesta va fi instruit și avertizat asupra năravurilor animalelor;
atelajul complet, format din tânjeala, o pereche de vite înhămate sau înjugate trebuie să îndeplinească condițiile: tânjeala să fie confecționată din lemn rezistent, de lungime 2,5 metri și grosime 10-12 cm, atelajul să aibă pentru prinderea lemnului lanțuri, pene și cioflânge, dar și țapină, ciocan pentru baterea penelor și lanț de rezervă;
este interzisă folosirea atelajelor în pădure pe timp de furtună, ploaie cu descărcări electrice sau viscol;
pe drumurile alunecoase și pe pante mari buștenii vor fi frânați prin înfășurarea unui lanț în jurul lor sau prin împrăștierea de pământ ars și nisip pe traseu;
în timpul legării bușteanului muncitorul va sta lateral și în amonte. Este interzisă staționarea între bușteni și vite;
vizitiul va fi atent ca la înhămare să nu fie lovit de animale;
la scosul buștenilor din tasoane cu ajutorul vitelor se vor folosi cabluri cu lungimi corespunzătoare spre a evita rostogolirea buștenilor peste animale sau peste muncitori;
este interzisă desfacerea tasonului prin scoaterea buștenilor de la bază pentru evitarea unor accidente ce s-ar putea produce prin dezechilibrarea materialului supus mișcării. În toate cazurile tasoanele se vor desface prin antrenarea buștenilor de deasupra, legându-se cu cabluri suficient de lungi;
la trasul cu vitele se va păstra distanța între atelaje care nu va fi mai mică de 20m pe terenuri plane;
la coborârea pe drumuri cu pantă mare se va păstra distanța de cel puțin 50m între atelaje, iar când panta este periculoasă atelajul următor nu va începe coborârea înainte ca cel din față să fie ajuns la piciorul pantei;
este interzisă trecerea peste bușteni în timpul mersului;
la lucrul cu atelajele se interzice: trecerea atelajelor prin vad când apa are peste 0,5m adâncime, urcarea pe sarcină atât în timpul mersului cât și atunci când atelajul este oprit, forțarea animalelor sau lovirea violentă a acestora;
apropierea îngrijitorilor de cai se va face întotdeauna pe partea laterală a animalului, în dreptul spetei, pentru a evita loviturile sau mușcăturile;
este interzisă staționarea muncitorilor în spatele cailor;
când adăpatul cailor se face cu găleata, la grajd se va evita lovirea găleților pentru a nu speria animalele.
Colectarea lemnului cu instalații cu cablu
defrișarea completă a traseului instalației;
montarea instalațiilor cu cablu se execută numai pe bază de proiect, verificat și aprobat de conducerea unității;
potecile de acces trebuie să fie astfel construite încât să se evite trecerea pe sub instalație. Distanța minimă până la instalație să fie de 20m;
arborii destinați să servească drept piloni precum și arborii și cioatele pe care se vor fixa scripeții sau dispozitivele de întindere, trebuie să fie sănătoși și cu sistemul de înrădăcinare bine dezvoltat. Nu este permis a utiliza în acest scop arbori uscați în picioare, putrezi sau cu defecte;
în scopul montării suporților cablului purtător a ancorelor și scripeților ajutători se vor bate pe arborii aleși, trepte confecționate din lemn de esență tare;
în timpul autotractării pe grupul motor va sta numai mecanicul trolist ce trebuie să execute comenzile;
se interzice stabilirea traseului unei instalații cu cablu peste cabane, case de locuit, grajduri;
se vor evita trecerile peste drumurile de acces și șosele;
conducerea grupului de acționare al instalației cu cablu de orice tip se face numai de muncitorii calificați în meseria de funiculariști;
este interzis lucrul cu funicularul fără ca instalația telefonică să fie în perfectă stare de funcționare, astfel încât să se asigure în bune condiții comunicarea între motorist, legători și dezlegători;
semnalele telefonice să fie simple, clare și precise;
este interzisă punerea în mișcare a căruciorului de către motorist până nu primește comanda telefonică de la legător sau dezlegător;
În timpul lucrului cu instalațiile cu cablu este interzis:
să se dea drumul căruciorului la vale cu viteză excesivă;
să se schimbe viteza, când motorul este în sarcină fără a frâna tamburul;
să se încarce pe cărucior bușteni peste sarcina nominală stabilită în cartea tehnică a instalației;
pe locul unde lucrează o instalație cu cablu pentru colectare lemnului porțiunile periculoase în care accesul muncitorilor este interzis în timpul funcționării troliului, trebuie delimitate în mod obligatoriu. În limitele acestor porțiuni se vor planta semnale cu inscripții indicându-se pericolul pe care în reprezintă aceste locuri în caz de acces;
zilnic, înainte de începerea lucrului, trolistul este obligat să verifice troliul, împreună cu întreg utilajul auxiliar, să înlăture eventualele defecțiuni;
legarea buștenilor la căruciorul instalației se va face în așa fel încât capătul bușteanului,atunci când este suspendat să fie mai jos cu 10cm decât cârligul sau inelul opritor al acestuia, se poate desprinde și poate provoca accidentarea muncitorilor ce urmăresc sarcina;
muncitorii de la stația de jos vor fi atenți când vine căruciorul cu sarcină, pentru a nu-i surprinde pe rampă, precum și la plecarea căruciorului pentru a nu-i prinde cablu trăgător sau vreun ciochinar;
muncitorii de la punctul de descărcare se vor retrage obligatoriu 10m lateral de cablu purtător, imediat ce s-a anunțat plecarea căruciorului încărcat;
semnalul de tragere a căruciorului la deal se va da după ce muncitorul legător s-a îndepărtat de zona periculoasă;
în caz că sub o linie de funicular trece un drum de acces se vor lua măsuri speciale se interzicere a circulației în timpul funcționării instalației;
în timpul iernii, se interzice legarea cu ciochinare a buștenilor înghețați în tasoane și smulgerea lor din tasoane, cu căruciorul instalației de funicular;
înainte de legarea cu ciochinare a buștenilor aceștia vor fi mișcați din loc cu ajutorul țapinelor.
Colectarea lemnului cu tractoare
la lucrările de colectare se vor folosi tractoare echipate cu cabluri de rezistență la răsturnare, cu plasă de protecție și anexe necesare (sapă și troliu);
este interzis transportul de persoane pe tractor;
este interzis să se lucreze cu tractorul nereglat sau negresat;
este interzis să se lucreze într-un parchet care nu este pregătit pentru trasul mecanizat (amenajarea drumurilor de scoatere);
la amenajarea drumurilor de tractor se va urmări:
eliminarea de pe traseu a obstacolelor (arbori, cioate, stânci) și a denivelărilor de teren pronunțate;
prevederea stațiilor de încrucișare și dimensionarea acestora corespunzător cu traficul preconizat;
este interzis adunatul lemnului din parchetele în care lucrările de recoltare nu au fost terminate. Distanța până la postațele în care se doboară va fi de minimum 50m;
pe teren înghețat este interzis să se retragă buștenii cu tractorul pe linia de cea mai mare pantă;
se interzice:
lucrul cu cablul troliului și cu ciochinarele fără mănuși sau fără palmare;
trecerea peste buștenii aflați în mișcare, peste cablu în timpul funcționării acestuia;
mersul în fața sau în aval de buștenii care se retrag cu troliu;
mersul în fața sau lângă buștenii care se scot prin semitârâre cu tractoare;
urcarea pe bușteni în timpul mișcării acestora;
trasul buștenilor sau al catargelor de la cioate cu troliu se va face numai când sapa tractorului este fixată la sol;
cablu de pe troliu va fi de construcție indicată de cartea tehnică a utilajului;
este interzisă legarea buștenilor sau a catargelor cu cablu de pe trolii sau prin baterea de pene. Pentru legarea sarcinii se vor folosi ciochinarele prevăzute cu lanț sau za;
legarea se va face la 50cm de la capătul buștenilor, cu zaua sau lanțul în partea de jos, spre pământ, pentru ca buștenii, la punerea în mișcare să se rotească parțial în jurul axei lor;
după legarea sarcinii, tractoristul trebuie să aștepte semnalul din parte ajutorului de tractorist sau a legătorului, pentru a începe trasul cu troliul. Nu va trage până nu se va convinge personal că muncitorii s-au retras din zona periculoasă;
este interzis muncitorilor să stea în timpul demarării în apropierea cablurilor de tracțiune care se pot rupe și produc accidente;
manevra troliului de pe tractor se va face numai de către tractorist;
în tot timpul cât durează trasul cu troliul legătorul va urmării sarcina stând în amonte de buștean. În caz de obstacole, legătorul va da semnalul de oprire cu cel puțin 3m înainte de a ajunge la el;
la sfârșitul zilei de lucru tractoarele se vor parca numai în locurile special destinate.
6.2.2. Măsuri de protecție a muncii la lucrările din platforma primară
secționarea arborilor sau trunchiurilor, funcție de capacitate mijlocului de transport se face la locurile însemnate după ce din zonă au fost degajate crăcile și trunchiurile așezate stabil pe sol;
pregătirea lemnului pentru încărcare cu autotroliu se va face prin voltare cu țapina sau prin manipularea materialului lemnos și muncitorii care lucrează în platforma primară;
toate cele prezentate în acest capitol sunt în concordanță cu Legea 316/2006 – Legea protecției muncii și cu “Normele unice de protecție a muncii în exploatări și transporturi forestiere”.
Salarii tarifare orare pentru muncitorii din domeniul
exploatărilor forestiere
TABEL NR.70
-Salarii valabile la 1.01.2007 conform Contract Colectiv de Munca 2006-2007
BIBLIOGRAFIE
Arcade Ciubotaru : Exploatarea pădurilor. Editura Lux Libris, Brașov 1998.
Arcade Ciubotaru: Elemente de proiectare si organizare a exploatării pădurilor. Editura Lux Libris,
Chisalita Ion: Cursuri – Exploatări forestiere. Facultatea de Horticultura, Secția Silvicultura , Timișoara 2006
Ilie Oprea, Ioan Sbera : Tehnologia exploatării lemnului. Editura Tridona , Oltenița , 2004.
Rotaru C. Tehnologia exploatării lemnului. Editat de CDPT-MIM, București, 1974.
X X X – Amenajamentul Ocolului silvic Anina. Studiul General si U.P. VI Anina , I.C.A.S. Caransebeș, 1997
XXX – Contractul Colectiv de Munca 2006-2007 , încheiat la Regia Naționala a Pădurilor , Romsilva . Niveluri ale grilei de salarizare pentru muncitori calificați si necalificați.
X X X – Norme tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor. Ministerul Apelor , Pădurilor si Protecției Mediului, 2000
X X X – Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării. Ministerul Apelor , Pădurilor si Protecției Mediului, 2000
X X X – Norme specifice de protecția muncii in exploatări forestiere. Ministerul Apelor , Pădurilor si Protecției Mediului, 2000
X X X -Ordinul Ministrului nr.635/2002 – pentru aprobarea normelor privind stabilirea termenelor,modalităților si perioadelor de exploatare a masei lemnoase
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Exploatarea Padurilor (ID: 133933)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.