Exploatarea Forestiera

BIBLIOGRAFIE

[NUME_REDACTAT], „Produse forestiere”, Ed. Univ. „Transilvania”, Brasov, 2002

Bold, O. V., Maracineanu, G. A. „Managementul deseurilor solide urbane si industriale, [NUME_REDACTAT] Rom, Bucuresti, 2003

Ilea, I., „Brichetarea lemnului mărunt” [NUME_REDACTAT], nr.2/2010

Ionașcu, Ghe., „Exploatarea și valorificarea lemnului” Ed. Tridona, Oltenița, 2002

Ionașcu, Ghe., „Tehnici și tehnologii de exploatare a lemnului în conditiile gestionării durabile a pădurilor” Ed. [NUME_REDACTAT], Brașov, România, 2006

Oprean, C., Suciu ,O. “Managementul calitatii mediului”, [NUME_REDACTAT] Române, Bucuresti,

2003

Radu, A., Rădulescu. V., „Mașini unelte pentru industria lemnului”, vol. I, [NUME_REDACTAT], București, 1970

Rădulescu H., „Gestionarea și neutralizarea deșeurilor”, [NUME_REDACTAT], Timișoara, 2006

Rădulescu H., „Poluare și tehnici de depoluare a mediului”, [NUME_REDACTAT], Timișoara, 2003

Rojanschi, V., Bran, F. “Politici si strategii de mediu”, [NUME_REDACTAT], Bucuresti, 2002

Teușdea V. „Protecția mediului”, [NUME_REDACTAT] România de mâine, București, 2000

Wehery A., Orlescu M.– „Reciclarea și depozitarea ecologică a deșeurilor”, Ed. [NUME_REDACTAT], Timișoara, 2000

www.mmediu.ro

www.anpm.ro

www.apmcs.ro

http://www.inma.ro/Pagina_web_NUCLEU/fabricatie_peleti_agripeleti/PN_09_02_03.htm

http://www.slideshare.net/MihaelaKis/deseuri-lemnoaseobtinere

http://afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/prelucrarea-rumegusului/

http://www.ictcm.ro/DTSM_Fisa%20prezentare%20utilaj%20compactare%202005_11_07.doc

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/ecologie/valorificarea-deseurilor-provenite-din-industria-lemnului-si-silvicultura-239202.html

http://www.e-referate.ro/referate/Valorizarea_deseurilor_din_lemn2008-09-01.html

http://www.share-pdf.com/40dd4aaba1b0485693c2533b3a0ad11a/final.htm

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/chimie-generala/prevenirea-poluarii-si-protectia-mediului-valorificarea-deseurilor-lemnoase-131636.html

http://ro.scribd.com/doc/198798906/Prevenirea-Poluarii-Si-Protectia-Mediului-Valorificarea-Deseurilor-Lemnoase

http://www.readbag.com/agir-ro-buletine-851

http://www.ictcm.ro/DTSM_Fisa%20prezentare%20utilaj%20compactare%202005_11_07.doc

http://www.ictcm.ro/DTSM_Fisa%20prezentare%20utilaj%20compactare%202005_11_07.doc

CAP. I INTRODUCERE

După 1990 exploatarea forestieră din România a luat o amploare fără precedent, prin  apariția unui număr mare de societăți comerciale care au ca obiect de activitate procesarea materialului lemnos și obținerea de cherestea.

Suprafața fondului forestier național este de 6.484.572 ha și reprezintă 27.2% din suprafața țării, cu o distribuție neuniform în cuprinsul acestuia. Aproximativ 60% din păduri sunt localizate în regiunea arcului carpatic, 30 % în dealurile pre-carpatice și 10% la câmpie.

Speciile lemnoase principale sunt fagul, care ocupă circa 30%, rășinoasele 30,0%, stejarul 19,2% și 20,8% diverse specii tari și moi.

Reglementările cuprinse în legislația [NUME_REDACTAT] in domeniul ecologic, și anume valorificarea deșeurilor lemnoase rezultate in urma prelucrării lemnului, se pot respecta utilizarea unor utilaje de compactare staționare înserate in fluxul tehnologic specific la agenți economici din domeniu.

Peleții din lemn sunt un combustibil relativ nou apărut care răspunde noilor cerințe de utilizare a energiei "curate" și regenerative.

Peleții se produc prin presarea rumegușului rezultat de la gatere, din tocătura de lemn a copacilor și în general din deșeurile rezultate în urma prelucrării lemnului. Producerea peleților, de obicei nu necesită aditivi sau lianți datorită rășinilor existente în mod natural în materia primă de bază.

Începutul industriei de prelucrare a lemnului din România este de după anul 1900. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial în România funcționau 73 fabrici de mobilă, în care lucrau aproximativ 83 de tâmplari.

După anul 1950, și în special între anii 1960-1980, capacitățile de producție s-au dezvoltat într-un ritm accelerat.

La sfârșitul anului 1989 industria lemnului era organizată în întreprinderi și combinate de prelucrare a lemnului complexe (integrate), cuprinzând două mari activități industriale:

1. Industria de exploatare forestieră și prelucrare primară a lemnului, care era organizată în aproximativ 31 de [NUME_REDACTAT] de Exploatare și [NUME_REDACTAT] a Lemnului. În cadrul acestor întreprinderi lucrau aproximativ 170.000 de muncitori, care recoltau și prelucrau anual circa 19 – 21 milioane metri cubi bușteni.

2. Industria mobilei era organizată în 47 intreprinderi și combinate de prelucrare a lemnului, în care lucrau aproximativ 180.000 de muncitori. Majoritatea acestor combinate prelucrau cherestele, furnire, plăci aglomerate din lemn etc., până la produsul finit – mobila.

La sfârșitul anilor 1988 – 1989 industria mobilei din România exporta aproximativ 70% din producție și ocupa locul 20 în lume (cu aproximativ 500 mil.$ pe an) între marii producători de mobilă.

Exportul se efectua în mare parte în țările URSS aproximativ 60% și 40% în țările Europei de vest și pe alte continente.

Principalii impotatori de mobilă românească în această perioadă au fost Germania – 31,7%, URSS – 19%, Franța – 14,8%, Olanda – 5,9%, SUA – 5,9%, [NUME_REDACTAT] – 4,7%, Ungaria – 2,9%, Austria – 2,7% etc.

Primii trei importatori de mobilă românească, în anul 1989, erau RFG, URSS și Franța, cu aproape 65,5% din exportul de mobilă a României.

În 1990 schimbările economice și politice profunde prin care a trecut România și-au pus amprenta și pe industria lemnului, aceasta fiind reorganizată și restructurată în profunzime.

Fostele mari intreprinderi și combinate de prelucrare a lemnului au fost divizate și organizate în societăți comerciale mai mici de stat, iar acestea în timp au fost privatizate.

Tot în această perioadă s-au înființat și alte noi societăți comerciale – private, atât în activitatea de exploatare forestieră și prelucrare primară a lemnului cât și în industria mobilei.

În prezent întreg sectorul industriei lemnului este privatizat, iar la nivelul acestuia sunt înregistrate aproximativ 11.310 societăți comerciale din care: 3.860 în industria mobilei și 7.450 în activitatea de prelucrare primară a lemnului.

[NUME_REDACTAT] în [NUME_REDACTAT] Activităților la nivel Național (CAEN) se regăsește cu două activități:

Totalul exporturilor industriei lemnului în anul 2000 era de 1.127 mii EURO, iar în anul 2007 a ajuns la cifra de 2.294 mii EURO, înregistrând o creștere de aproximativ 2,1 ori.

Investițiile străine directe în dezvoltarea capacităților de producție au crescut de la 150 mil. EURO în 2004 la 560 mil. EURO în 2007.

După cum se poate observa industria de prelucrare a lemnului este mai dezvoltată în zonele împădurite ale țării și anume în zona centrală a țării, Vest, Nord-Vest și Nord-Est.

Dezvoltarea industriei mobilei în aceste regiuni este motivată economic nu numai de accesul la materia primă dar și de apropierea de piețele de vânzare a acesteia, în mod deosebit în țările [NUME_REDACTAT] la Nord-Vest și Sud-Vest și zona Nord-Est către Ucraina și Rusia.

Producția de mobilă a României este mult mai mare comparativ cu necesarul consumului național, din această cauză, aproximativ 65% din volumul producției de mobilă este vândut către clienții externi, ponderea fiind deținută de unele țări ale [NUME_REDACTAT].

Producția de mobilier a României este mult mai mare în comparație cu necesarul consumului național. În aceste condiții producătorii de mobilier și-au căutat clienți către export. Cu toate acestea, în deosebi după anul 2000, România a început să importe mobilier pentru piața internă.

În prezent aproximativ 30-35% din necesarul consumului de mobilă pentru nevoile naționale, este importată. Volumul importurilor de mobilier la nivelul celor peste 21,6 milioane de locuitori, cât are România în anul 2007, a fost de peste 300 mil.EURO.

România fiind o țară cu tradiție în producția de mobilier, managerii, specialiștii și în mod deosebit arhitecții designeri și-au adaptat continu structura exportului de mobilier la cerințele clienților tradiționali, cât și ale pieții externe.

Reglementări legislative

Politicile UE din domeniul managementului deșeurilor evidențiază importanța unei abordări integrate în gestionarea deșeurilor, care include construcția instalațiilor de eliminare a deșeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deșeurilor și de reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea producției de deșeuri și a impactului negativ al acesteia, recuperarea deșeurilor prin reciclare, refolosire și depozitarea finală sigură a deșeurilor acolo unde nu există posibilitatea recuperării.

Principii și obiective ale gestionării deșeurilor

Protecția mediului constituie obligația și responsabilitatea autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice.

Autoritățile administrației publice centrale și locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligațiilor rezultate din implementarea legislației comunitare din domeniul mediului și pentru programe de protecție a mediului. De asemenea, autoritățile publice centrale și teritoriale pentru protecția mediului colaborează in vederea realizării acestora.

Principiile și elementele strategice privind protecția mediului sunt prezentate după cum urmează:

a) principiul integrării cerințelor de mediu în celelalte politici sectoriale;

b) principiul precauției în luarea deciziei;

c) principiul acțiunii preventive;

d) principiul reținerii poluanților la sursă;

e) principiul "poluatorul plătește";

f) principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;

h) informarea și participarea publicului la luarea deciziilor, precum și accesul la justiție în probleme de mediu;

i) dezvoltarea colaborării internaționale pentru protecția mediului.

La baza activităților de gestionare a deșeurilor stau câteva principii enunțate în cadrul [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor și a legislației comunitare:

– principiul protecției resurselor primare – se referă la necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare;

– principiul prevenirii – ierarhia deșeurilor se aplică în calitate de ordine a priorităților în cadrul legislației și al politicii în materie de prevenire și gestionare a deșeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operațiuni de valorificare, și în ultimul rând eliminarea în condiții de siguranță pentru mediu.

– principiul substituției – necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, conducând astfel la minimizarea cantităților de deșeuri periculoase

– principiul subsidiarității – stabilește acordarea competențelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare

– principiul proximității – stabilește că deșeurile trebuie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de generare

– principiul măsurilor preliminare – aspectele principale de care trebuie ținut cont pentru orice activitate: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea și aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

Obiectivele prioritare în domeniul gestionării deșeurilor țin seama de principiile generale care stau la baza acestor activități:

a) un prim obiectiv principal este cel de a preveni sau de a reduce cantitatea de deșeuri și dar și a gradului de periculozitate al acestora prin:

1. dezvoltarea unor tehnologii cu consum redus de resurse naturale;

2. dezvoltarea tehnologiei și comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creșterii volumului sau periculozității deșeurilor ori asupra riscului de poluare;

3. dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanțelor periculoase din deșeurile destinate valorificării;

b) reutilizarea, valorificarea deșeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care se obțin materii prime secundare ori utilizarea deșeurilor ca sursă de energie.

Legislație în domeniul depozitarii deșeurilor

– [NUME_REDACTAT] nr. 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor

– [NUME_REDACTAT] 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor și procedurilor pentru acceptarea deșeurilor la depozite ca urmare a art. 16 și anexei II la Directiva 1999/31/CE

– H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor ([NUME_REDACTAT] nr. 394 din 10 mai 2005), completată prin H.G. nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea și completarea unor acte

normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului, modificată și completată prin H.G. nr. 1292/2010;

– O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor ([NUME_REDACTAT] nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor ([NUME_REDACTAT] nr. 1101 din 7 decembrie 2005);

– O.M. nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri ([NUME_REDACTAT] nr. 194 din 8 martie 2005);

– O.M. nr. 775/2006 pentru aprobarea Listei localităților izolate care pot depozita deșeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale [NUME_REDACTAT] nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor ([NUME_REDACTAT] nr. 675/07 iulie 2006) completat de Ordinul 27/2007 pentru modificarea și completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu ([NUME_REDACTAT] nr. 194 din 21 martie 2007)

Legislație în domeniul transportului deșeurilor

– Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al [NUME_REDACTAT] și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri, cu modificările și completările ulterioare. Acest regulament a intrat în vigoare începând cu data de 15 iulie 2007, înlocuind Regulamentul nr. 259/93/CEE pentru supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în, înspre și dinspre [NUME_REDACTAT]

– H.G. nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea [NUME_REDACTAT] European și al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deșeuri

– abrogă HG nr. 895/2006 pentru aplicarea Regulamentului CEE 259/93, ([NUME_REDACTAT] nr. 255/02.08.2007 modificată și completată prin H.G. nr. 1453/2008 ([NUME_REDACTAT] nr. 783 din 24 noiembrie 2008);

– H.G. nr. 1061/10.09.2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României ([NUME_REDACTAT] nr. 672/30.09.2008);

– O.M. nr. 1119/2005 privind delegarea către [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] a atribuțiilor ce revin [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] în domeniul exportului deșeurilor periculoase și al transportului deșeurilor nepericuloase în vederea importului, perfecționării active și a tranzitului ([NUME_REDACTAT] nr. 1024 din 18

noiembrie 2005).

Principalul obiectiv al dispozițiilor referitoare la gestionarea deșeurilor trebuie să fie protecția sănătății oamenilor și a mediului împotriva efectelor nocive cauzate de colectarea, transportul, tratarea, stocarea și depozitarea deșeurilor. Astfel trebuie satisfăcute următoarele condiții necesare și obligatorii:

a. să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetație;

b. să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;

c. să nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special.

Potrivit prevederilor O.U.G. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, România are obligația creării unei rețele integrate adecvate de instalații de eliminare a deșeurilor, ținând seama de cele mai bune tehnologii disponibile, care nu implică costuri excesive, cu respectarea cerințelor prevăzute în Tratatul de Aderare a României la [NUME_REDACTAT] (Legea nr. 157/2005).

Rețeaua integrată asigură eliminarea deșeurilor în instalațiile conforme cele mai apropiate, prin intermediul celor mai adecvate metode și tehnologii, care să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății populației și a mediului.

Deșeurile trebuie să fie valorificate fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a utiliza metode sau procedee susceptibile de a prejudicia mediul.

Autorizarea activităților de colectare Agenții economici care realizează activități de colectare a deșeurilor industriale reciclabile de la persoane fizice își pot desfășura activitatea numai în baza autorizației de colectare emise de prefectura județului, cu avizul primăriei comunei, orașului sau municipiului în care își desfășoară activitatea agentul economic respectiv, pe baza dovezii că deține spațiul și dotările corespunzătoare necesare pentru depozitarea deșeurilor colectate și pe baza autorizației de mediu emise de autoritatea teritorială pentru protecția mediului, conform reglementărilor în vigoare.

Pe lângă documentația obligatorie întocmită conform procedurilor de obținere a autorizației de mediu, Ordinul nr. 1798/2007, autorizația de colectare va cuprinde și următoarele elemente:

1. denumirea agentului economic colector;

2. datele de identificare a agentului economic colector:

– sediul;

– numărul de înregistrare la oficiul registrului comerțului;

– codul fiscal;

3. grupa de deșeuri industriale reciclabile pentru care se acordă autorizația de colectare;

4. adresa punctului de colectare;

5. termenul de valabilitate.

Titularii autorizațiilor sunt obligați să reintroducă în circuitul productiv deșeurile industriale reciclabile colectate prin predarea către agenții economici specializați, autorizați pentru activitatea de valorificare a acestora, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Agenții economici care colectează deșeuri industriale reciclabile de la persoane fizice sunt obligați să elibereze deținătorilor adeverința de primire și plată, care va conține în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) denumirea agentului economic colector;

b) datele de identificare a deținătorului:

– numele și prenumele;

– actul de identitate, seria și numărul, codul numeric personal;

– domiciliul;

c) deșeul reciclabil predat și definirea naturii acestuia;

d) cantitatea, prețul, valoarea;

e) proveniența deșeului, declarată de deținător pe propria răspundere;

f) semnătura agentului colector și a persoanei fizice deținătoare.

Unitățile care valorifică deșeurile au următoarele obligații:

a. să dețină spații special amenajate pentru depozitarea temporară a deșeurilor;

b. să evite formarea de stocuri de deșeuri ce urmează să fie valorificate, precum și de produse rezultate în urma valorificării, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care prezintă riscuri de incendiu pentru vecinătăți;

c. să folosească cele mai bune tehnologii disponibile și care nu implică costuri excesive pentru valorificarea deșeurilor;

d. să supună eliminării finale reziduurile rezultate din valorificarea deșeurilor.

Legea nr. 426/ 18.07.2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/ 16.06.2000 privind regimul deșeurilor 

Ordonanța de urgență nr. 61/06.09.2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței 

de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor.

Legea nr. 27 din 15.01.2007 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61 din 2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor 

Hotărârea de Guvern nr. 856 din 16.08.2002 privind evidența gestiunii  deșeurilor  și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase (completată de Hotărârea nr. 210/28.03.2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis–ul comunitar în domeniul protecției mediului – M.Of. nr. 187/19.03.2007)

Hotărârea de Guvern nr. 1470 din 09.09.2004  ([NUME_REDACTAT]  nr. 954 din 18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor și a Planului național de gestionare a deșeurilor 

Hotărârea de Guvern nr. 123 din 30.01.2003 privind aprobarea Planului național de gestionare a deșeurilor – plan național de etapă.

[NUME_REDACTAT] Mediului și [NUME_REDACTAT] nr. 1385 /29.12.2006 privind Procedura de participare a publicului la elaborarea, modificarea și revizuirea planurilor de gestionare a deșeurilor, adoptate sau aprobate la nivel național, regional și județean

[NUME_REDACTAT] Mediului și [NUME_REDACTAT] nr. 1364 din 14.12.2006 și al [NUME_REDACTAT] Europene nr. 1499 din 21.12.2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor

[NUME_REDACTAT] Mediului și [NUME_REDACTAT] nr. 951 din 06.06.2007  privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor. 

Hotărârea de Guvern nr. 1213 din 06.09.2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentruanumite proiecte publice și private

Ordinul MAPM nr. 860 din 26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu (modificat prin: Ordinul MAPAM nr. 210/25.03.2004; Ordinul nr. 1037/25.10.2005)

Ordinul MAPM nr. 863 din 26.09.2002  privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Hotărârea de Guvern nr. 128 din 14.02.2002 privind incinerarea deșeurilor (modificată de Hotărârea de Guvern nr. 268 din 31.03.2005)

[NUME_REDACTAT] 75/442/CEE privind deșeurile modificată de Directiva 91/156/CEE Decizia 1996/350/CE Regulamentul (CE) nr. 1882 din2003.

Hotărârea de Guvern nr. 2293/2004 reglementează modul în care se asigură gestionarea deșeurilor lemnoase rezultate în urma procesului de obținere a materialelor lemnoase, în scopul asigurării condițiilor de protecție a mediului și a sănătății populației.

Deținătorii deșeurilor lemnoase au următoarele obligații:

să depoziteze deșeurile lemnoase în mod selectiv, pe platforme betonate, special amenajate;

să respecte reglementările de mediu specifice și, după caz, Normele aprobate prin Ordinul MAAP nr. 635/2002 (termene, modalități și perioade de exploatare a masei lemnoase );

se interzice abandonarea deșeurilor de orice tip pe terenurile agricole, în zonele cursurilor de apă, lacuri, terenuri virane, rigole stradale;

să țină evidența cantităților de deșeuri lemnoase pe categorii;

este interzisă acoperirea deșeurilor lemnoase destinate valorificării drept combustibil, cu produse sintetice și tratarea lor cu produse chimice.

Clasificarea deșeurilor din industria de prelucrare a lemnului

Sunt considerate deșeuri lemnoase:

a) resturile de exploatare definite conform standardelor în vigoare;

b) coaja, rumegusul, talasul, aschiile, marginile si altele asemenea, rezultate în urma exploatării si/sau prelucrării lemnului;

c) materialele lemnoase depozitate pe terenuri sau spații care nu sunt destinate acestui scop: albii si maluri de ape, terenuri aferente instalațiilor de scos apropiat si transport si alte asemenea terenuri.

Deșeurile din lemn se mai clasifică în funcție de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifică astfel 3 tipuri de deșeuri:

Deșeuri neimpregnate sunt deșeuri generate din prelucrarea lemnului: praf, rumeguș, talaș.

Deșeuri slab impregnate: au fost tratate cu produse nepericuloase sănătății precum grinzi de lemn, mobilier masiv, deșeuri de PAL si de PAF. Aceste deșeuri pot fi folosite pentru combustie.

Deșeuri foarte impregnate: stâlpi telefonici tratați cu creozot sau cupru, talaș care a fost folosit pentru absorția unui produs periculos. Aceste deșeuri nu pot fi folosite pentru combustie și merg la groapa de gunoi sau la un alt centru specializat.

În gestionarea deșeurilor lemnoase deținătorii de deșeuri lemnoase au următoarele obligații specifice:

a) să depoziteze deseurile lemnoase în conformitate cu prevederile din Normele privind stabilirea termenelor, modalităților si perioadelor de exploatare a masei lemnoase din păduri si din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației si pădurilor nr. 635/2002, publicat în [NUME_REDACTAT] al României, Partea I, nr. 91 din 13 februarie 2003;

b) să depoziteze deșeurile lemnoase în mod selectiv, pe platforme betonate, special amenajate;

c) să țină evidența cantităților de deșeuri lemnoase pe categorii, potrivit reglementărilor specifice în vigoare.

Dacă deșeurile lemnoase sunt destinate valorificării drept combustibil, deținătorului de

deșeuri lemnoase îi sunt interzise acoperirea acestora cu produse sintetice si tratarea lor cu produse chimice.

În urma producerii de cherestea rezulta ca reziduri: coajă, rumeguș, lăturoaie, lemn crăpat.

În urma producerii de placaje rezulta ca reziduri: coajă, miez, resturi de furnire, rebuturi, resturi de placaje, așchii de rindeluit.

În urma producerii de PAL rezulta ca reziduri: coajă, resturi de plăci, rumeguș.

După prelucrare, doar 28% din arbore devine de lemn debitat, restul fiind reziduri.

Rezidurile produse în platformele de prelucrare industrială, cum ar fi coaja și rumegușul în gatere, sunt în prezent cea mai mare sursă de biomasă utilizată în scop comercial.

CAP. II SITUAȚIA GENERALĂ A RUMEGUȘULUI LA NIVELUL JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN

2.1. Date generale. Definiția rumegușului. Surse de rumeguș

Rumegușul este un deșeu de lemn în formă de așchii mărunte, asemănătoare cu tărâțele, rezultate din tăierea lemnului cu ferăstrăul.

Fig. 2.1. [NUME_REDACTAT] de lemn are o serie de particularități: greutate specifică mică, este higroscopic, putere calorifică medie în funcție de specia arborelui. 

Durata de transformare a rumegușului în îngrășământ este cuprină între 15 -25 de ani și ca urmare nu este corespunzător pentru agricultură. 

Depozitarea în condiții necorespunzătoare a acestui tip de deșeuri duce la afectarea profundă a mediului. Rumegușul plasat pe malul apelor este antrenat de ploi și astfel pătrunde în apelede suprafață și devine un factor de stres pentru animalele care trăiesc în apă, iar rumegușul depozitat pe câmp efectează grav calitatea solului, care nu mai poate fi utilizat pentru agricultură. Ca urmare a faptului că în prezent se produc mari cantități de rumeguș din diverse esențe de lemn și ca urmare a impactului negativ asupra mediului se impune luarea unor măsuri urgente și eficace pentru diminuarea cantității de astfel de deșeuri prin găsirea unor soluții pentru utilizarea acestora.

Principalele surse de rumeguș de pe raza județului [NUME_REDACTAT] sunt operatorii economici care prelucreaza lemnul:

1) A.A.C. COMPANY TRADE SRL
2) ACADIA SRL
3) BOGOSEL TRANS SRL
4) BRUNDEAN FLORA SRL
5) COLCEAR SERVCOM SRL
6) CONDOR EX SRL
7) DEM FLORANSIS IMPEX SRL
8) INDIMEX CIUTA SRL
9) MANNHEIM OIL SRL
10) MASSIV FOREST PRODUCTS SRL
11) MITOCARII FOREST SRL
12) MOBIROM S.A.
13) NORMAROM INDUSTRIE SRL
14) PAN BAVARIA SRL
15) PARMOBIND SRL
16) PLASTOMET SA
17) PLATAN FOREST SRL
18) SUSAI SERVCOM SRL
19) VEST SILVA SRL

2.2. Impactul prezenței rumegușului asupra factorilor de mediu

După anul 1990 exploatarea forestieră s-a extins foarte mult prin apariția unui număr foarte mare de întreprinderi de producere a cherestelei. Volumul de rumeguș neutilizat a crescut în mod dramatic, cu un impact negativ asupra mediului înconjurator.  Cantități foarte mari de rumeguș provenit de la gatere au fost împrăștiate prin cele mai neașteptate locuri – cursuri de râuri, râpe, gropi de gunoi și chiar câmpuri fertile, sub o falsa impresie că acest material constituie un îngrasamant pentru terenul respectiv. Timpul de reciclare a lemnului este cuprins între 15 – 25 de ani, în acest timp terenul devine mort, ca și teren agricol.

Chiar sub forma brută, rumegușul care este depozitat necorespunzător poate avea efecte negative asupra mediului contaminând solul, apele și distrugând habitatului acvatic.

Generarea levigatului, adică rezultatul percolării apei asupra deșeurilor lemnoase poate fi comparată cu infuzia de cafea sau de ceai. Se produce un lichid negru cu un miros de petrol care provoacă apariția unei spume și un film superficial în apele din jur.

Descompunerea deșeurilor din lemn poate produce levigat în câțiva ani de zile. In timp îndelungat, datorită ploilor frecvente, substanțele care se găsesc natural în lemn precum acizi, lignina, acizii grași și tanin se dizolvă și se întind cu concentrații ridicate. Movila deșeurilor din lemn reține levigatul până la saturare. La aceasta etapă, levigatul se deverseaza în mediul înconjurator și poate avea un efect dăunător asupra mediului.

Levigatul lemnului conține produse chimice cu o concentrație uneori mai mare decât cea măsurată la canalizarea municipală și nu poate fi deversat fără o tratare adecvata.

Tabel 2.1 Concentrația levigatului

Deșeurile din lemn depozitate necorespunzător pot contamina și stratul freatic. Apa poluată este mai brună, are un miros neplăcut și un gust dezagreabil înainte să atingă concentrații dăunătoare sănătății.

Apele de suprafață sunt cele mai afectate și de asemenea poate fi afectată fauna acvatică foarte repede. Consumul biochimic în oxigen al levigatului, necesar pentru biodegradarea lui, poate fi letal pentru pești și nevertebrate.

Deșeurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat și amoniac în condiții anaerobe. In apă amoniacul poate reduce capacitatea sângelui peștilor de a transporta oxigen astfel încat induce un efect letal asupra vieții acvatice prin sufocare.

Deșeurile din lemn pot constitui un pericol pentru mediul înconjurator. Legile europene nu permit să fie dus la rampa de gunoi pentru că:

– este inflamabil;

– poate fi valorificat și numai deșeurile care nu pot fi reciclate vor fi depozitate la groapa de gunoi;

– poate fi valorificat pentru ca și combustibil.

Numai dacă este tratat cu substanțe chimice periculoase, poate fi considerat un deșeu ce nu mai intră într-un proces de reciclare.

Poluarea cu deșeuri lemnoase poate avea consecințe periculoase: scoaterea din circuitul productiv a unor suprafețe de teren, modificarea circuitului normal al apelor de suprafață, direcția vântului și starea de însorire a terenului.

Deșeurile din lemn pot avea multe destinatii și pot fi folosite mai mult pentru binele mediului inconjurator decât pentru degradarea lui. Din păcate, filiera recuperarii deșeurilor din lemn nu este optimizată. Constatam peste tot în Europa, depozitarea necorespunzatoare și arderea ilegalș generatoare de poluanți precum dioxina.

Deșeurile de lemn reprezinte 29% din deșeurile nepericuloase generate de firmele industriale și comerciale cu mai mult de 10 salariati.
– 61% sunt folosite ca materie prima la industria hartiei si panourilor de particule
– 28% sunt folosite drept combustibil.
– 11% sunt duse la rampa de gunoi sau sunt distruse necorespunzător.

Dacă nu aparțin clasei de deșeuri periculoase (tratare cu creozot sau lacuri care conțin metale grele), ele pot fi reciclate. Contrar unor idei preconcepute, deșeurile din lemn nu sunt gratuite. Ca sa fie valorificate, sunt necesare investiții și consum de energie pentru a fi transformate și folosibile ca materie primă pentru un alt produs sau ca energie.

Ideea de reciclare a rumegușului a încolțit prima dată în mintea celor de la asociațiile de protecție a mediului care au constatat că mare parte dintre păstrăvii și somonii care mureau în apele de munte aveau branhiile pline de rumeguș,  rumeguș care ajungea în ape în urma ploilor de la exploatările de lemn. Asa s-a ajuns prima dată la ideea brichetării lui și pentru că s-a constatat foarte repede că ideea a fost una geniala ea s-a extins extrem de repede la nivel planetar, începutul a fost greu deoarece cumparatorii erau reticenti cu privire la calitatea produsului dar cand s-au vazut rezultatele lumea a inceput sa le foloseasca tot mai mult si cererea a crescut,  iar acum exista firme care macina lemnul normal doar ca sa obtina rumegusi pentru brichete deoarece necesarul lor de prelucrare depaseste cantitatea de deseu lemnos care poate fi livrata de catre firmele de prelucrare a lemnului.

Nici un lemn ori cat de bine uscat nu arde ca o brichetă de rumeguă, deoarece fibra lemnului păstrează mereu o cantitate de umiditate absorbită din mediul ambiant însă acest lucru nu mai este valabil la brichetele de rumegus  deoarece ele sant presate foarte bine iar lemnul devine atat de compact incat absorbtia de apa din umiditatea din aer este extrem de scazuta,  o bricheta de rumegusi de fag este aproape de 2 ori  mai grea decat o bucata de lemn de fag de aceeasi dimensiune, ne avind in ea apa care sa degaje abur incarcat de gudron datorat arderilor fumul este extrem de redus iar depunerile de pe burlane si cosuri aproape inexistente iar caldura degajata este  cu mult mai mare decat ce-a produsa de focul facut cu lemn.

In general, deseurile de lemn sunt materii organice care nu polueaza mediul. Rumegusul este utilizat pentru imbunatatirea texturii solului alaturi de fertilizatori, dejectii animale, var stins, etc.

Daca sunt lasate pe sol in cantitati mari, in vecinatatea cursurilor de apa, deseurile animaliere sunt mari poluatori. Depozitat pe sol, rumegusul modifica semnificativ calitatea solului prin schimbarea raportului C:N. Bacteriile care consuma carbon din rumegus consuma de asemenea azot (esential pentru metabolismul plantelor), lasand mai putin azot pentru plante.

Impactul asupra apei este similar, in sensul ca bacteriile care consuma carbonul din celuloza, consuma de asemenea oxigenul din apa, ducand la sufocarea pestilor si a altor organisme. Levigatul de la fabricile de cherestea produs de precipitatii sau apa utilizata de angajati pentru reducerea prafului ajunge cu usurinta la receptorii naturali (lacuri, rauri) pe care ii polueaza cu materiale dizolvate ca substantele chimice utilizate pentru tratarea lemnului. Pe langa aceasta, procesul duce la eliberarea ligninei toxice in apa (lignina este un compus chimic, parte integranta a peretelui celular al plantelor care protejeaza copacii de pradatori, dar care poate leviga in apa si polua mediile naturale).

Lemnul nu este poluant în sine cu excepția cazurilor în care nu este folosit sub formă naturală. 

 Prin fabricarea PAL-ului sunt riscuri de expunere la formaldehidă, gaz generator de cancer al gâtului. Coaja poate fi arsă sau compostată, rumegușul care poate fi valorificat sub formă de PAF, de combustibil, sau în agricultură ca litieră pentru animale, iar talașul poate fi folosit pentru cazanele de lemn, pentru panouri de PAL ori pentru pastă de hârtie.

În urma procesului tehnologic rezultă următoarele tipuri de deșeuri:- pentru exploatare forestieră – crăci, ramuri, coajă, talaș;- pentru debitare – margini, talaș și rumeguș;

Fiecare fazăde producțieare ca rezultat un produs intermediar caracterizat prin dimensiuni și calitate. Pentru maximizarea valorificării produselor intermediare de calitate inferioară (clasele D și E) se folosește operația de tăiererezultând tocătura necesară în industria celulozei și a hârtiei.

Evidența gestiunii deșeurilor conform legilor în vigoare pe tip de deșeu: rumeguș și talaș. Rumegușul și talașul este depozitat pe platforme speciale.  40 % din aceste produse sunt valorificate prin ardere în centralele unități în vedereaobținerii agentului termic.

În jur de 30 % este valorificat prin vânzare către persoane fizice sau juridice care îl folosesc ca agent termic sau materie primă în producție (ex: producția de PAF ).

Deșeurile rezultate în procesul tehnologic al societății sunt de tip deșeu neimpregnat cu vopsele ori lacuri. Codul silvic la articolul 75 încearcă să stopeze defrișările prost făcuteși apariția respectivelor resturi. Pentru a scăpa de aceste resturi cei care exploateazălemnul le aruncă în apele celui mai apropiat râu. Fabricile de cherestea sunt cei mai mari producători de asemenea resturi care variază de la rumeguș la taluș. Talușul și rumegușul împreună cu celelalte resturi reprezintă pentru pești o adevărată otravă. Rumegușul care plutește intră în branhiile peștilor aceștia sufocându-se. Rumegușul are negative și asupra vegetației de pe malurile râurilor cât și a animalelor terestre care vor consuma apa. Rumegușul și cheresteaua, dacă sunt depozitate necorespunzător reprezintă surse pentru incendii.

În timp îndelungat, în prezența apei, datorită ploilor frecvente, substanțele care se găsesc natural în lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grași și tanina se dizolvă și se întind cu concentrații ridicate. 

Movila deșeurilor din lemn reține levigatul până la saturare. La această etapă, levigatul se deversează în mediul înconjurător și poate avea un efect negativ asupra lui. Levigatul conține câteva produse chimice cu o concentrație uneorimai mare decât cea măsurată la canalizarea municipală și deci, nu poate fi deversat fără o tratare adecvată.

Deșeurile din lemn depozitate necorespunzător poate contamina și stratul freatic. Apa poluată este mai brună, are un miros neplăcut și un gust dezagreabilînainte să atingă concentrații daunătoare sănătății.Apele de suprafață sunt cele mai afectate și poate fi afectată fauna acvaticăextrem de repede. Deșeurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat și amoniac în condiții anaerobe. În apă, amoniacul poate reduce capacitatea sângelui peștilor de a transporta oxigen astfel încât induce un efect letal asupra vieții acvatice prin sufocare.

Legile europene nu permit să fie adus la rampa de gunoi pentru că:

– este inflamabil;

– poate fi valorificat;

– poate fi valorificat pentru subproduse ale lemnului și combustibil ceea poate fi considerat un avantaj atât pe plan ecologic cât și economic. 

Numai dacă este și tratat cu substanțe chimice periculoase, poate fi considerat atunci ca un deșeu care nu mai intră într-un proces de reciclare.

Din cantitatea de lemn tăiată direct în pădure, doar jumătate este exploatabil ca atare.

Beneficii directe asupra mediului:

– reducerea poluării cu deșeuri din rumeguș de lemn prin prelucrarea anuală a circa 150.000 m 3 rumeguș verde și deșeuri lemnoase rezultate din exploatarea lemnului;

– reducerea riscului de inundații ca urmare a depozitării necontrolate pe malul apelor a rumegușului și a deșeurilor din lemn de către firmele ce lucrează în prelucrarea primară a lemnului;

– reducerea suprafețelor de depozitare a deșeurilor lemnoase;

– conservarea și protejarea ecosistemelor;

– îmbunătățirea condițiilor de sănătate a oamenilor din eliminarea surselor de poluare;

– protejarea solului, apelor și aerului prin gestionarea corespunzătoare adeșeurilor din lemn;

Beneficiile indirecte asupra mediului:

– reducerea emisiilor de gaze în zonă  (CO2, SO2, NOX, s.a.) prin înlocuirea combustibililor petrolieri, cu combustibili ecologici din biomasa;

– dezvoltarea turismului prin crearea unei zone turistice nepoluate;

-creșterea veniturilor la bugetul statului prin vânzarea aerului curatrecuperat prin utilizare apeleților drept combustibil;

– reducerea costului energiei termice și electrice prin creșterea eficiențeienergetice ca urmare a utilizării peleților;

– reducerea efortului valutar prin importuri mai scăzute de combustibil pentru producerea energiei termice și electrice;

– creșterea contribuțiilor cu taxele și impozitele la nivel local;

Un mod de a proteja mediul inconjurator este de a folosi combustibili din surse de energie alternativa. Folosirea lor joaca un rol important pentru viitorul nostru in materie de energie. Multe tari au introdus ideea de energie alternativa pentru a reduce dependenta de combustibilii minerali, care reprezinta o cauza majora in deteriorarea mediului inconjurator datorita emisiei de gaze nocive.

Energia alternativa este un nou concept de energie, atributul ei principal fiind faptul ca nu afecteaza resursele naturale protejand totodata mediul înconjurător.

2.3. Posibilități de valorificare a rumegușului

Rumegușul poate fi utilizat:

– la uscatoare de cherestea,

– în spatii de lucru,

– încalzire locuinte (centrale termice),

– brichetare,

– peletizare.

– realizarea plăcilor fibro-lemnoase, rumegușul de lemn poate fi adăugat în masa de fibre lemnoase până la un anumit procent care depinde de tehnologia de fabricare a plăcilor.

– în compostul din agricultură dacă este introdus în cantități mici, deoarece asigură solului o bună permeabilitate și friabilitate,

– pentru decontaminarea unor terenuri infestate cu substanțe petroriele, datorită capacității mari de absorbție. Rumegușul este apoi colectat și incinerat.

Arderea in mod direct 

Rumegușul este adunat într-un rezervor. Un dispozitiv de alimentare cu un șurub elicoidal aduce rumegușul pe zona de ardere. La acest sistem, schimbarea calorica  se realizează trecând prin tuburi care se învârt prin motoare

Cenușa este evacuată prin șuruburi elicoidale până la rezervorul de evacuare.

Avantaj: sistem fiabil si cu randament energetic ridicat. Deșeurile din prelucrarea lemnului pot fi folosit ca atare, fără tratare preliminară. Poate fi folosit și pentru rumeguș, talaș, granule și chiar cu deșeuri de la cereale.

Dezavantaj: este o instalație elaborată și scumpă. Alt dezavantaj este depozitarea rumegușului in timpul verii.

Transformare în brichete 

Rumegușul și talașul sunt aduse printr-o tubulatura cu șurub elicoidal și ajung la camera de presare. Presiunea este foarte ridicată, de aproximativ 30-180 bar.

A doua fază este extrudarea cilindrului presat. Procesul nu folosește nici un aditiv suplimentar. Puterea caloricș este comparabilă: o tona de brichetă echivalează cu 400 de litri de motorină.

Avantaj: compactare și câștig de spațiu de depozitare. Produsul poate fi valorificat ușor ca lemn de foc pentru uzul casnic. Nu necesită o instalație sofisticată pentru ardere.

Dezavantaj: brichetele trebuie ținute în saci de plastic închisi și adăpostite de umiditate altfel se descompun rapid. Forma lor nu permite automatizare și folosirea lor este mai potrivita uzului casnic decât celui industrial.

Fig.2.2. Bricheta de rumegus (după https://www.google.ro/search?q=bricheta+de+rumegus)

Transformarea in peleți

Granula este majoritar fabricată plecând de la rumeguș și talaș. Se poate folosi și lemnul forestier tocat. Aceasta resursă este disponibilă în mare cantitate în Europa. Se consideră că 40 % din lemn nu este exploatat si nu are altă destinație decât ca și combustibil.

Fig.2.3. Peleți(după https://www.google.ro/search?q=bricheta+de+paleți)

Materia primă este tocată fin și merge la un dispozitiv de epurare (un sistem cu ventilator împiedică eventuala prezență a unei impurități precum un cui care ar putea sa dăuneze procesului în sine).

Apoi, trece la un dispozitiv de uscare ca să aducă rumegușul la o umiditate de 8-10%.

Procesul fabricării propriu zise este o presă care comprimă rumegușul la 100 de bari Diferit față de brichete, presa este mecanică. Datorită presiunii foarte mari, granulele ies din presa cu o temperatura de si merg la o sită care are rolul de răcire și de eliminare a prafurilor reziduale.

Faza finala este ambalarea.

Pentru a fi rentabil procesul producției peleților este de 200-/oră.

Peleții se ambalează în saci de pentru uzul casnic sau în saci de .

O soba de lemn poate fi folosită cu o mică adaptare. Se înlocuiește grătarul printr- un coșuleț pentru peleți.

Se folosesc și centrale speciale pentru arderea, cu recuperare de fum astfel încât să aiba un randament cât mai bun.

Avantaje:

Mai ușor de depozitat ( necesită o treime din spațiu de depozitare)

Se comporte ca un combustibil fluid și se preteaza bine la automatizare

Ardere curată față de combustibili petrolieri (mai putine emisii toxice)

Mai economic decât motorina și gazul

Dezavantaje:

Procesul de fabricație este costisitor. Consumul de energie este considerat sub 3% din valoarea energetică a granulelor.

Față de produsele petroliere, spațiul de depozitare necesar este mult mai mare.

Prin reglementările cuprinse în legislația [NUME_REDACTAT] privind ecologia mediului referitoare la valorificarea integrală a deșeurilor lemnoase se impune o tehnologie de prelucrare a acestor deșeuri în vederea unei valorificări eficiente.

Această tehnologie include:

– o sortare manuală, prin care se elimină materialele nedorite, cum ar fi: obiecte metalice, pietre, etc. (provenite in caz accidental);

– o operație de sitare mecanică, prin care care se selectează numai deșeul lemnos cu granulația optimă pentru efectuarea peletizării;

– o operație de peletizare a deșeurilor lemnoase;

– în final are loc ambalarea care se realizează în saci de plastic, lăzi, recipienți metalici sau de lemn, etc., pentru manipulări, depozitare si transport eficiente.

Prin operația de ambalare se realizează :

a) manipularea baloturilor de peleți în depozitului de deșeuri dar și în afara lui;

b) depozitarea baloturilor pe vertical;

c) eficientizarea transportului deșeurilor balotate la consumatori (o reducere a mijloacelor de transport de 5-25 ori pentru aceeași cantitate de deseuri);

d) creșterea calități peleților prin evitarea contaminării cu diverși contaminanți în timpul transportului.

Pentru producerea peleților se respectă următoarele operații :

operația de tocare și stocare a rumegușului umed;

operația de uscare și stocare a rumegușului uscat;

operația de presare a rumegușului în vederea realizării peleților;

operația de cântărirea și ambalarea peleților.

Fluxul tehnologic complet cuprinde următoarele ansamble principale:

Moara cu ciocanele;

Transportor pneumatic;

Instalație de uscare a rumegușului;

Transportor cu melc;

Unitate de condiționare;

Modulul de realizare a peleților prin presare;

Transportor evacuare peleți;

Elevator peleți;

Unitate de răcire;

Sită vibratoare;

Transportor cu melc;

Elevator peleți;

Unitate exaustare;

Mașina de cântărit peleți;

Mașină automată de ambalat;

Instalație electrică de acționare.

Mecanismul de alimentare, omogenizare și dozare a rumegușului adaptat pentru presele de fabricat peleți tip CMP ( [NUME_REDACTAT] Mill) este alcătuit dintr-un dispozitiv de dozare și un dispozitiv de alimentare și omogenizare .

Dispozitivul de dozare aflat în partea superioară a presei se montează pentru peleți și având un rol important în asigurarea unui debit constant al rumegușului in funcție de capacitatea de presare a presei.

Reglarea debitului de rumeguș se face prin modificarea turației motoreductorului de acționare a ansamblului șnec cu ajutorul unui convertizor de frecvență. Rumegușul intră în dispozitiv prin jghebul superior și este trimis către dispozitivul de alimentare și omogenizare prin jghebul inferior.

Dispozitivul de alimentare și omogenizare face legatura țntre dispozitivul de dozare si partea superioară a presei pentru peleți și are rolul de a asigura alimentarea la un debit constant al rumegușului și omogenizare acestuia în funcție de capacitatea de presare a presei.

Totodată acest dispozitiv este prevăzut cu o instalatie de pulverizat apă sub presiune peste rumegușul primit de la dispozitivul de dozare și antrenat în mișcare de avans cu ajutorul agitatorului care este prevăzut cu o serie de palete. Rolul pulverizarii unei anumite cantități de apă și omogenizarii amestecului de rumeguș este acela de a asigura o trecere ușoara a acestuia prin orificiile matriței de presat.

Reglarea debitului de apă pulverizată peste rumegușul aflat în trecere către presa este corelată cu umiditatea amestecului de rumeguș și este controlată cu ajutorul unui senzor de umiditate montat în circuitul de alimentare a presei.

Rumegușul întră în dispozitiv prin jghebul superior și este trimis către presa de peleți prin jghebul inferior care face legatura directă cu presa.

Mecanismul de alimentare, dozare si omogenizare în varianta prezentată este realizat pentru

Principalele caracteristici tehnice sunt:

Dispozitivul de dozare

Debitul …………………………………………… 250 kg/oră,

Pasul melcului ……………………………………….. 180 mm,

Turația melcului ………………………………. 50 – 250 rotații pe minut,

Puterea …………………………………………………. 2,2 kW.

Dispozitivul de alimentare si omogenizare

Debitul ……………………………………………..250 kg/oră,

Pasul melcului ………………………………………… 180 mm,

Turația melcului ………………………………………… 32 rot/min,

Puterea …………………………………………………….. 4 kW.

Prin implementarea tehnologiilor de producere a peleților și realizarea în țară a mecanismelor de alimentare, omogenizare și dozare se va aduce o contribuție importantă la reducerea poluării mediului prin valorificarea deșeurilor de rumeguș.

Fluxul tehnologic al fabricrii peleților

Fluxul tehnologic cuprinde următoarele etape:

– alimentarea cu materie primă;

– sortarea și omogenizarea materiei prime;

– mixarea și uscarea ;

– măcinare și presare material ;

– ambalare în saci de plastic ;

– așezare în saci de plastic și depozitare;

Pentru funcționarea la capacitate aprovizioare cu materie primă a instalației de peletizare, materia primă necesară se ridica la circa 150.000 m3 rumeguș anual. Firma își asigură din producție proprie circa 40.000 m 3 anual, urmând ca diferența de 110.000 m 3 să fie asigurată din colectările din zonă.

Transportul deșeurilor are loc pe distanțe scurte de 1-50 km către puncte stabilite din fondul forestier, puncte în care vegetația forestieră are caracteristici staționare bune. Aprovizionarea cu materie primă se va realiza zilnic, cu camioane proprii în cazul rumegușului colectat de la firmele de prelucrare a lemnului din zonă. În plus putem sublinia faptul că există amenajate în prezent mai multe platforme de depozitare a rumegușului în zonă.

Acestea constituie o sursă de aprovizionare gratuită pentru firmă. Firma va avea amenajată o platformă acoperită pentrudepozitarea rumegușului.

Volumul deșeurilor rezultate anual din exploatarea lemnului, depășește însăcapacitatea de prelucrare sau depozitare în condiții optime. Prin darea în funcțiune a instalației de peletizare, 12 % din volumul deșeurilor rezultate este eliminat și prelucrat în totalitate. O linie de peletizare cu o capacitate de 8 t/h prelucrează anual circa 150.000 m 3 de deșeuri lemnoase, rezultând astfel necesitatea și oportunitatea unor proiectede investiții în instalații de peletizare rumeguș.

Descărcarea și recepția calitativă și cantitativă a materiei prime aprovizionate

Selectarea materiei prime care va intra în procesul de producție ( prin site de separare a pietrelor și detector de metale) și tocarea deșeurilor lemnoase mai mari de 10 mm. În exteriorul halei de producție există un utilaj numit tocător ce are carol producerea materiei prime necesare producerii peleților.

Mixarea și uscarea

Uscarea rumegușului verde cu umiditate de 50 % până la umiditate de 12-13% în uscător la temperatura de 100-450 grade Celsius. După uscare o parte dinrumeguș este transportat în siloz pentru a intra în procesul de producție, iar în altă parte în arzătorul uscatorului.

Măcinarea și presarea

Rumegușul cu mai puțin de 10 % umiditate este introdus în presa pentru peleți. Spărturile sunt mărunțite precum talașul cu ajutorul unui malaxor iar după aceasta sunt introduse în presă. La următorul pas acestea sunt introduse într-un tanc de maturare unde se adaugă un procent oarecare de umiditate. Talașul este apoi presat printr-o extrudare, etapă în care liantul aflat în lemn devine activ, formând astfel peleții. Liantul (care provine din compoziția chimică a lemnului ) produce totodată suprafața lucioasă a peleților, importanța în etapa prinderii automate inițiale. La ieșirea din presă peleții au temperatură de circa 100 grade Celsius. La producerea peleților nu se adaugă aditiv. Producerea peleților nu necesită aditiv sau lianți chimici, datorită rașinilor existente în mod natural în materia primă de bază.

Ambalarea și depozitarea

După presare, peleții sunt răciți până la temperatura de 15-20 grade Celsius, trecuți printr-o sită și încărcați în saci de 15 kg din PE și depozitați. Rumegușul ajuns în mod accidental în procesul de producție este reintrodus in procesul de fabricatie.

Beneficiile utilizării peleților

Peleții din lemn sunt combustibili ecologici, economici și neutri privitor la emisiile de CO 2 , în majoritate produs din rumeguș și resturi de lemn, comprimate la presiune ridicată fără aditivi pentru lipire. Peleții prezintă enorme avantaje față de lemnul de foc normal: în primul rând au o putere calorică de 5.3 kw/kg care este 1.5 ori mai mare decât lemnul, iar în al doilea rând cu peleți și cu sobele sau centralele ce funcționează cu peleți se poate obține o încălzire ce poate fi controlată ( pentru ca aportul de combustibil este reglat direct de la sobă sau centrală) făcând diferența în acest fel față de lemnul normal cu care era imposibil să se ajungă la o încălzire cu un randament optim. În țările membre ale [NUME_REDACTAT] se înregistrează o cerere foarte mare pentru acest produs. Practic o cantitate de 2 t de peleți înlocuiește cu succes combustibili tradiționali mai ieftini ca preț cum sunt:

– gaz metan : 957 m 3;

– diesel : 1000 l;

– GPL: 1370 l;

Bogatele păduri ale României pot asigura materia primă necesară pentru producerea de peleți. Lemnul de slabă calitate rezultat în urma curățării acestora,lemnul rezultat în urma tăierilor programate ca și deșeurilor – rumeguș , talaș -rezultate în urma prelucrării acestora în industria de profil, sunt în cantități mai mult decât necesare pentru acoperirea necesarului țării și în prezent aproape de locutilizate. Încălzirea cu peleți este total ecologică și perfectă pentru întrunireacerințelor de încălzire rezidențială în totalitate prin sistemul însuși , ori în combinație cu alte sisteme de folosesc surse regenerative fără dezavantaje de ordinecologic decurgând de aici.

Peleții din lemn sunt combustibili noi ce răspunde noilor cerințe de utilizarea energiei curate și regenerative. Ei sunt o alternativă de încălzire domestică cea mai curată iar în condițiile alinierii prețurilor combustibililor clasici la prețurile europene, în curând va deveni și în România alternativa cea mai economică și în același timp confortabilă. Aceștia sunt produși din materiale biomasice în special lemn. De obicei aceștia se produc prin presarea rumegușului rezultat la gater, din tocătura de lemn produsă în tocătoare a resturilor lemnoase rezultate din debitare sau din lemn de slabă calitate. Producerea peleților nu necesită aditiv sau lianți chimici, datorită rașinilor existente în mod natural în materia primă de bază.

Deosebirea dintre produsele brichetă și pelete obținute prin presarea rumegușului în diferite condiții, este acela că în procesul tehnologic utilizat pentru producerea peletelui nu se utilizeză nici un aditiv pentru lipire, fiind un produs ecologic

Caracteristicile tehnice a peleților sunt:

– diametru 4-10 mm;

– lungime < 50 mm;

– densitate > 1120 kg/m3;

– umiditate < 12 %;

– conținut cenușă < 1%;

– putere calorică 5000-6000 kj/kg ; 

Peleții sunt de formă cilindrică, de obicei măsurând între 6-10 mm diametru și 10-30 mm. Fiind un combustibil produs lastandarde înalte și comprimat, peleții permit ca transportul lor sa fie economic și săse utilizeze sisteme complet automatizate în unitățile producătoare de electricitateși căldura, de la cele care deservesc o singură familie până la cele publice. Cu odezvoltare rapidă a segmentului de piață, ele reprezintă tehnologia cheie pentrucreșterea utilizării biomasei în Europa și întreaga lume. Peleții sunt și o modalitate excelentă de utilizare a resurselor locale și de contribuire la păstrarea mediuluiînconjurător și prevenirea schimbărilor climatice.

Instalații automate de peletizare

Din punct de vederea tehnologic ansamblul de producere a peleților are uncircuit închis și mai ales ecologic.Instalațiile automate de peletizare sunt produse în [NUME_REDACTAT], fiindinstalații de ultima generație tehnologică, în care întreg procesul de producție esteautomat, și respectă standardele de calitate conform Directivelor 98/37/EEC,89/392/EEC, 91/368/EEC, 93/94/EEC, 89/366/EEC.

Fig.2.4. Mașina de peletizare

Aceste instalații se compun din:

– sortator;

– tocător deșeuri lemnoase,

– uscător rumeguș verde,

– mașina presat,

– răcitor peleți,

– mașina ambalat.

Întreg procesul de producție este automatizat și monotorizat în camera decontrol pe monitoare. Instalația automată de peletizare a fost concepută de către producător astfelîncât pulberile fine din lemn sunt captate și reintroduse în circuit, fără suspensii latoate fazele de lucru. În cadrul obiectivului nu se utilizează nici o substanță toxică. Capacitatea instalației este de 8 t/oră.

Fig. 2.5. – Linie tehnologică de fabricare a peleților și a brichetelor

(http://www.inma.ro/Pagina_web_NUCLEU/fabricatie_peleti_agripeleti/PN_09_02_03.htm)

1 –transportor înclinat cu bandă și uscător, TIBU- 0;  2 – sortator dimensional, SD 2630;

3 – transportor cu bandă, TB 240; 4 – buncăr tampon BT; 5 – echipament de peletizare, EP-0;6 – transportor înclinat cu bandă TIB-0; 7 – instalație de brichetare rumeguș, IBR.

(http://www.inma.ro/Pagina_web_NUCLEU/fabricatie_peleti_agripeleti/PN_09_02_03.htm).

Valorificarea prin compostare a deseurilor provenite din prelucrarea primara a masei lemnoase

Materia biodegradabila o reprezinta coaja de lemn de rasinoase. Aceasta se îndeparteaza de pe busteni înainte de gaterare. Este important ca înainte de decojire suprafata busteanului sa fie umezita. Compostul rezultat din coaja umeda este mai nutritiv si se integreaza mai bine în masa solului.

Coaja proaspata nu poate fi folosita direct în agricultura. Motivele sunt de natura chimica: proportia cantitativa de carbon si azot, continutul ridicat de substante tanante si de substante rezinifere, continutul redus de substante nutritive.

De exemplu, în coaja de rasinoase se gaseste 39 – 50% carbon si numai sub 0,3% azot.

Pentru a fi utila în agricultura coaja de lemn trebuie supusa îmbogatirii cu substante nutritive prin compostare si amendare.

Cojirea se face mecanic de obicei sub forma umeda. Cantitatea de coaja este aproximativ 7 – 9 % din masa lemnoasa. Prelucrarea cojii pentru folosirea în agricultura poate sa se faca pe calea aditivarii cu substante nutritive si compostarea în urma unui proces de biodegradare unde se petrece humificarea si mineralizarea materiei organice.

Platforma de compostare este betonata si are dimensiunile minime de 3 x 10m. Coaja de copac umeda este maruntita si separata pe clase granulometrice sub 10 mm si peste 10 mm. Se face mineralizarea prin adaugarea sarurilor sub forma de solutie si scurgere.

Cele doua categorii de materiale se aseaza în straturi succesive alternative. Primul strat este din componente mari pentru asigurarea aerarii la baza gramezii. Grosimea straturilor este de 5 – 10 cm. Înaltimea gramezii este de 1,5 – 2 m si nu se termina cu vârf.

Prima etapa a procesului de compostare dureaza maxim o saptamâna si se desfasoara în gramada acoperita cu frunze, paie, materiale textile, saci de iuta, folie de plastic etc.

Dupa 1 saptamâna – 10 zile de adauga namolul bioactiv în proportie de 4 – 6% prin plasare la partea superioara a gramezii, urmând ca el sa se scurga în masa de descompunere.

Dupa 2 saptamâni si în continuare din 2 în 2 saptamâni se rascoleste gramada si se formeaza movile conice. Acestea se stropesc periodic cu apa.

La sfârsitul ciclului de fermentare se reface gramada initiala si dupa maturare, timp de 4 saptamâni, se pregateste pentru livrare.

De-a lungul procesului de compostare s-au urmarit urmatorii parametri:

– temperatura,

– pH-ul pe un extract în apa (30 g masa solida la 100 ml de apa, 24 ore la 25 grade C),

– umiditatea.

Masurarile s-au pe probe prelevate atât de la suprafata cât si de la adâncime. Temperatura din interiorul stratului de compost creste, ceea ce asigura o viteza ridicata a procesului de descompunere. Aceasta este etapa “termofila” sau “de descompunere fierbinte”.

Procesul trebuie sa aiba o durata continua de 10 zile, la o temperatura de 55°C.Urmeaza o etapa mezofila care dureaza aproximativ 6 saptamâni, la o temperatura de45°C si 55°C.

Pe parcursul procesului de descompunere are loc o pierdere în greutate si volum cauzata de descompunerea materialului organic CO2, H2O care se degaja. Aportul de oxigen în masa de fermentare este asigurat prin întoarcerea frecventa a stratului de compost cu ajutorul unei masini speciale.

Masina de întors gramezi de material (compost) preia o gramada si o aseaza peste gramada alaturata, imediat dupa aceasta, noua gramada trebuie întoarsa. Umiditatea masei de reactie trebuie sa fie controlata în tipul procesului. Corectia se face prin irigare odata cu operatia de întoarcere. Daca prin precipitatii sau din alte cauze continutul de apa creste semnificativ, o parte din apa poate fi îndepartat într-un colector de ape contaminate de unde este transferat în reteaua de canalizare urbana.

Compostul va fi depozitat pe aceasta suprafata timp de înca patru saptamâni. Stabilizarea finala a compostului este atinsa când temperatura compostului este pastrata în mod constant sub 30°C. Durata totala a unei sarje de compostare este de 12 – 15 saptamâni.

Dupa finalizarea descompunerii, materialul este preluat de încarcatorul mobil si depus în cuva

masinii de triat. Prin cernere rezulta fractia utila (cu dimensiuni mai mici de 15 mm) ca produs finit. Refuzul de la triere (cu portiuni nedegradate) este preluat de o banda transportoare si colectat într-un container pentru a fi amestecat cu material proaspat în vederea constituirii unei noi sarje de compostare.

Fractia utila este depozitata în gramada înalta de 3 m. De aici se livreaza în saci sau în vrac.

Un ciclu de compostare are 3 faze:

• faza 1: fermentare mezofila, 25 – 40°C; are loc cresterea populatiilor de microorganisme si

însamântarea cu namol biocativ

• faza 2: fermentare termofila, la 50 – 60°C. Se descompun celuloza, hemiceluloza, lignina si alte materiale rezistente chimic. Limita superioara a stadiului termofil este de 70°C. Mentinerea timp de o zi la aceasta temperatura asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor;

• faza 3, maturare. Se desavârsesc unele procese de descompunere:

– metabolizarea substantelor carbonate usor fermentabile (celuloza 65 – 24g%);

– îmbogatirea cu substante rezistente la descompunere (lignina 14 – 30 g%);

– acumulare de azot proteic (1,2-2,5g%);

– sinteza de humus;

– acumulare de substante minerale.

În timpul maturarii pot avea loc pierderi mari de azot prin trecerea în atmosfera a excesului de amoniac si eliberarea de azot molecular prin denitrificare. Limitarea acestor pierderi, desi este greu de realizat, este posibila prin respectarea parametrilor umiditate, aeratie, temperatura, refacerea potentialului oxido-reducator prin amestecarea materialului, etc.

De-a lungul desfasurarii procesului pot sa apara abateri ale parametrilor de compostare:

– întreruperea fluxului de aer: se intensifica activitatea microbiana anaeroba. Apar mirosuri generate de alcooli si acizi organici volatili formati rapid. pH-ul sistemului se reduce. Restabilirea regimului de functionare se face în 4 – 6 zile.

– cresterea umiditatii favorizeaza dezvoltarea populatiilor microbiene anaerobe cu aceleasi efecte.

Organismele microbiene necesare pentru compostare apar în mod natural. Deoarece coaja de lemn (si mai ales cea de rasinoase) au o compozitie mult diferita de alte materiale vegetale compostabile se suplimenteaza activitatea biologica cu namol de fermentare de la statiile de epurare a apelor menajere sau se folosesc stimulatori sintetici.

Compostul considerat corespunzator are urmatoarele caracteristici:

• Se prezinta ca un produs omogen de culoare brun închis sau negru.

• Mirosul este de pamânt reavan fara alte mirosuri neplacute.

• Marimea particulelor este mai mica de 1,2 cm.

• Este un produs stabil (capabil sa fie stocat pentru o perioada rezonabila de timp fara sa îsi piarda caracteristicile nutritive).

• Nu contine seminte viabile de buruieni.

• Nu contine fitotoxine sau contaminanti vizibili.

• Are pH-ul între 6,0 – 7,8.

Extinderea proceselor de compostare la alte materiale vegetale nu pune probleme tehnologice deosebite.

Rezultatele bune obtinute la compostarea amestecurilor coaja de rasinoase (molid, pin) au confirmat interesul pentru valorificarea un deseuri din lemn prin compostare.

Nu apar diferente semnificative în ceea ce priveste utilizarea cojii de molid si de brad asupra caracteristicilor finale ale compostului. În schimb se modifica durata de fermentare (la fag este mai scurta) si cantitatea de namol bioactiv adaugata (mai mica la fag).

Biomasa este partea biodegradabilă a deșeurilor sau reziduurilor din agricultură, silvicutură, precum și a deșeurilor industriale și municipale. De exemplu, o fabrică de prelucrare a lemnului produce suficient "combustibil", adică resturi lemnoase, care pot fi folosite pentru producția de energie electrică.

Cele mai recente date ale Transelectrica arată că în prezent sunt circa 35 de MW care folosesc deșeuri agricole sau forestiere pentru a produce lumină.

Consumul energiilor fosile contribuie la incalzirea globala a planetei prin eliberarea gazelor cu efect de sera. Lemnul si deseurile din lemn pot fi considerate ca un combustibil neutru pentru ca cantitatea de dioxid de carbon care este emisa prin combustia lui este in intregime absorbita prin copaci . Daca acest lemn era lasat in padure acest ciclu tot ar avea loc prin descompunerea lemnului mort.

Fig. 2.6. Ciclul de carbon al lemnului

2.4. Brichetarea rumegușului

Brichetele din rumegus sunt fabricate prin presarea rumegusului rezultat din prelucrarea lemnului. Inlocuiesc folosirea carbunelui, lemnului de foc sau a gazelor naturale avand o putere calorica mai mare. Brichetele din lemn se pot folosi fara a modifica centrala termica, fiind folosite atat de consumatorii casnici cat si de cei din sectorul industrial.

În problema brichetării cojii sau a rumegușului este de menționat că această modalitate mărește valoarea termică a ambelor sortimente, le micșorează volumul și ușurează manipularea, transportul și depozitarea lor.

Brichetarea este procesul de comprimare a rumegușului în condiții de presiune ridicată, până la obținerea unei forme de material stabil și cu densitate optimă pentru transport și stocare. Brichetarea rumegușului face ca lignina să provoace coeziunea ireversibilă a particulelor în condiții de presiune ridicată. Brichetele obținute fiind relativ omogene, cu forme regulate, pot fi ușor stocate, transportate și arse.

Se brichetează toate deșeurile de material din lemn care au o umiditate mai scăzută de 20%. Procesul de lucru al presei de brichetare începe când materialul de presat este împins de la sistemul de refulare cu melc al rezervorului în incinta de presare a rumegușului. Cilindrul-cuțit este coborât și închide astfel incinta de presare.

După închiderea incintei de presare, are loc pornirea cilindrului principal cu pistonul său de presare, care comprimă (brichetează) materialul de presat și îl elimină prin matrița reglabilă, respectiv din presa de brichetare. Lungimea brichetei și oprirea mașinii sunt reglate electronic prin intermediul unui rotor dințat cu traductor pentru unghiul de rotire.

La ieșirea din incinta de presare, se află matrița reglabilă care deschide și închide complet automat prin intermediul cilindrului de strângere/refulare în funcție de presiunea de comprimare reglată, asigurând astfel o compactare uniformă a brichetei.

Cilindrul de strângere poate fi reglat prin supapa de presiune. Matrița reglabilă constă din două jumătăți, cu o ușoară ovalizare spre interior. Această construcție produce o brichetare corectă și împiedică într-o proporție considerabilă depunerile de material în cazul pornirii la rece a instalației de brichetare, cu ajutorul unei suprafețe speciale cromate.

Pentru depozitarea în cele mai bune condiții și livrarea brichetelor se va folosi și o linie de înfoliere care menține umiditatea brichetelor până la utilizare, știind faptul că lemnul este material higroscopic și dacă nu sunt ambalate corespunzător acestea iau umiditatea din atmosferă.

Unele probleme practice sunt asociate cu utilizarea biomasei (rumeguș, așchii de lemn) drept combustibil. Aceste probleme sunt legate în principal de volumul mare, ceea ce duce la costurile de transport ridicate și necesită capacități mari de stocare, precum și conținutul ridicat de umiditate, care poate duce la degradarea biologică. În plus, variații ale conținutului de umiditate face dificilă funcționarea optimă a centralelor și controlul procesului.

Toate aceste probleme pot fi depășite prin densificarea materialului care constă în comprimarea materialul astfel încât să îi confere proprietăți cat mai uniforme.

Principalele avantaje ale combustibililor densificați sunt următoarele:

– densitate crescută în vrac (200 kg/m3 pentru rumeguș ce ajunge la 600-700 kg/m3 după densificare), ceea ce conduce la costuri de transport mai mici, o reducere a volumul de depozitare și o manipulare mai ușoară.

– un conținut mai mic de umiditate (umiditate <10%), ceea ce favorizează o mai lungă perioadă de conservare și pierderi minore ale produsului în timpul perioadei de depozitare.

– compoziție mult mai omogenă, care conduce la o mai bună posibilitate de control a arderii și, astfel, o mai mare eficiență energetică în timpul combustiei.

Dezavantajul major este costul relativ ridicat al energiei necesare pentru procesul de granulare, ceea ce duce inevitabil la creșterea prețului produsului final.

Produsele peletizate pot fi găsite sub formă de brichete sau pelete. Valoarea calorică, conținutul de umiditate precum și caracteristicile chimice sunt aproximativ aceleași pentru ambele, dar densitatea și puterea sunt ceva mai mari pentru peleți. Diferența majoră este dimensiunea (în general, Ø 6 până la 12 mm, cu o lungime de 4 – 5 ori mai mare ca Ø pentru pelete), ceea ce le face ușor de utilizat în funcționarea complet automată la aparate de uz casnic de mari dimensiuni combinate cu centralele termoelectrice.

Avantajele se refera la faptul că rumegușul este net superior față de alți combustibili. Pentru încălzit este nevoie de o cantitate de brichete de doua ori mai mică decât de lemne, deoarece puterea calorica a rumegusului este de 4.200-5.500 kcal pe kg, față de cea a lemnului folosit pentru foc, 1.600-2.800 kcal pe kg.

Spre deosebire de lemne care necesită efectuarea unor operații costisitoare (tăiere, depozitare, așchiere), brichetele de rumeguș nu trebuie decât sa fie ambalate în saci de plastic, fiind apoi ușor de transportat și de manevrat.

Un alt avantaj al rumegusului este că acesta se aprinde foarte usor, iar arderea lui este aproape integrală ceea ce înseamnă că cenușa rezultată este foarte puțina, aproximativ 10 g la 1 kg de combustibil. 

Brichetele sunt formate 100% din lemn pur, fără lianți sau aditivi chimici șisunt libere de impurități fiind produse prin presarea rumegușului uscat rezultat de la prelucrarea lemnului. 

În timpul procesului de uscare, lignina (un compusexistent în lemn) este eliberată și funcționează ca un liant astfel formându-se o brichetă compactă cu densitate mare și o valoare energetică ridicată.

Brichetele din rumeguș sunt combustibil ecologic și sunt indicate pentrucentralele termice, boilere, sobe, grătare, etc. În același timp, ele constituie o sursă de energie economică și prietenoasă mediului înconjurător având o putere caloricădublă față de cea a lemnului din care provin. În plus, pentru comparație energetică se poate considera ca 2 kg de brichete eliberează energie echivalentă cu 1 Nm gazmetan sau 1 kg de petrol. Brichetele din rumeguș eliberează prin ardere o cantitate de CO 2 egală cucantitatea de CO 2 asimilată în lemnul copacilor în urma procesului de fotosinteză.

Din acest motiv se poate considera că brichetele sunt neutre din punct de vedere al poluării cu CO 2.

Caracteristici tehnice ale brichetelor sunt:

– putere calorică: aproximativ 4700 calorii pe kg = 19 MJ/kg =5,5 KWh/kg

– umiditatea relativă: 6,5 %

– substanțe volatile: 80,3 %

– sulfuri: 0,02 %

– cenușă: 0,43 %

– greutate specifică: 1,03 kg/ dm3

– dimensiune: Ø (diametru) 70 x 70 mm

– ambalaj: saci din polietilenă

Din acest motiv se poate considera că brichetele sunt neutre din punct de vedere al poluării cu CO2.

Fig.2.8. Procesul de brichetare și împachetare

2.4.1. Flux tehnologic

Fluxul tehnologic de brichetare a rumegusului cuprinde urmatoarele etape: depozitarea rumegusului, uscarea rumegusului, brichetarea rumegusului, ambalarea brichetelor de rumegus, depozitarea brichetelor ambalate si livrarea brichetelor.

Materia prima folosita in procesul de fabricare a brichetelor este data de deseuri de lemn, repectiv rumegus si deseuri rezultate din debitarea primara a lemnului (ex. laturoaiele din busteni, din tivirea cherestelei, din retezarea cherestelei etc.).

Materia prima achizitionata se sorteaza astfel:

• rumegusul curat: se poate bricheta direct (uscare si comprimare);

• tivitura si retazatura care contine cat mai putina coaja: se toaca si se amesteca cu rumegusul

curat, dupa care se usuca si se bricheteaza ;

• laturoaie cu multa coaja: se toaca si se ard pt uscarea materiei prime fezabile pentru brichetare.

Fig.2.14. Depozit rumegus

Procesul tehnologic cuprinde următoarele faze:

Depozitarea la producătorul de rumeguș

Măsurarea umidității deșeurilor

Transportarea deșeurilor

Uscarea deșeurilor

Verificarea gradului de umiditate a deșeurilor

Compactarea deșeurilor

Dozarea și ambalarea brichetelor

Depozitarea brichetelor ambalate

Transportul rumegusului asigura alimentarea modulului de uscare cu rumegusul stocat de catre procesatorul de material lemnos.

Fig. 2.16. Transportor rumegus

Transportorul de rumegus are urmatoarele caracteristici tehnice:

material transportat: – rumegus produs la procesarea masei lemnoase

umiditate: – 15 – 60%;

tip: – transportor cu melc;

debit transportat: Q = 700 Kg/h;

motoreductor antrenare: tip PRC 52

putere motor: max. 1 KW (http://www.ictcm.ro/DTSM_Fisa%20prezentare%20utilaj%20compactare%202005_11_07.doc)

Uscarea rumegusului

Prosesul de uscare a rumegușului se poate realiza cu ajutorul unei instalații hibride de uscare. Această instalație are rolul de a îmbina uscarea convectivă cu cea conductivă, la care uscarea se realizează atât datorită contactului cu o suprafață încălzită cât și contactului direct cu agentul de uscare, beneficiază de avantajele ambelor metode având o eficiență mărită.

Aceasta este o instalație simplă si este compusă din: un tambur lung, așezat orizontal, care se rotește și care este ușor înclint față de orizontală. Materialul pentru uscare este introdus prin partea superioară la unul dintre capete. Deoarece tubul este înclinat materialul pentru uscare este transportat către celălalt capăt. La capătul opus al intrării în instalație are loc descărcarea materialului.

Pentru această instalație un rol important îl are agentul de uscare reprezentat de către aerul cald sau gazele de ardere. Aceastea sunt produse într-un focar propriu chiar prin arderea brichetelor de rumeguș obținute, care după ce încălzește tamburul intră în contact cu materialul supus procesului de uscare.

În figura de mai jos se prezintă schema de principiu a unui astfel de uscător. Aceasta este compus din:

focarul instalației.

tub de intrare gaze în tambur.

intrare gaze arse

întoarcere gaze arse și intrare în contact cu materialul de uscat.

ieșire gaze arse.

tambur.

carcasă exterioară.

alimentare material umed.

evacuare material umed.

exhaustor pentru circularea gazelor de ardere.

sită pentru trecerea gazelor de ardere

12. intrare gaze arse în manta.

13. ieșire gaze arse din manta

14. sită pentru trecerea gazelor de ardere din manta în spațiul central.

Tamburul prezintă la exterior un sistem de palete (nervuri) având ca rol principal în antrenarea rumegușului, ceea ce duce în același timp și la mărirea contactului între material și suprafața caldă.

Această instalație mai are și de un mecanism de rotire a tamburului, cu posibilități de reglare a turației, permițând astfel și evitarea formării de aglomerări de material, ceea ce ar conduce la perturbări ale procesului de uscare.

Cu ajutorul gazelor arse se produce evacuarea umidității. (http://www.ictcm.ro/DTSM_Fisa%20prezentare%20utilaj%20compactare%202005_11_07.doc)

Principalele caracteristicile tehnice ale acestui modul de uscare sunt următoarele:

tip: – incinta inchisa protejata prevazuta cu snec de antrenare material;

sistem uscare: – convectiva;

productivitate: – max. 400 Kg/h;

volum aer cald vehiculat: – 600 mc/h

consum energetic: 4 KW/h;

umiditate maxima rezultata a rumegusului: 16…20%

Procesul de uscare se realizeaza cu ajutorul modulului termic care functioneaza pe baza de biomasa vegetala, respeciv deseuri de lemn (laturoaie cu coaja) care nu sunt potrivite pentru brichetare din cauza faptului ca au o putere calorica mai mica, dar nici nu pot fi procesate de catre instalatia de brichetat (brichetele sunt comprimate mecanic / hidraulic si sunt compacte datorita aderentei fibrelor lemnoase, coaja de lemn, in schimb, le face friabile si cu putere calorica scazuta).

Procesul de uscare a deseurilor lemnoase este esential in fabricarea brichetelor. Pentru a obtine un produs finit de calitate superioara este necesar ca materia prima sa aiba o umiditate situata ideal in jurul valorii de 10 – 12 %, valoare imposibil de atins pe cale naturala prin uscarea in aer liber.

Uscarea rumeguslui se realizeaza in cadrul modulului de uscare. Procederul de uscare (reducereaumiditatii) presupune:

• Incalzirea rumegusului cu ajutorul arzatorului cu care este dotat uscatorul. Se alimenteaza manual arzatorul uscatorului cu deseuri de lemne bucati. Alimentarea arzatorului se face aproape permanent de catre un operator.

• Alimentarea tamburului de uscare a uscatorului cu rumegus crud se alimenteaza prin rezervorul de stocare. Alimentarea se efectueaza manual.

• Rumegusul umed trece prin tamburul de uscare.

• Paralel cu rumegusul umed, in tamburul de uscare intra gazele de ardere (gazele de fum) de la arzatorul sistemului. Gazele de ardere sunt racite prin preparatorul gaze de uscare astfel incat temperatura gazelor care intra in tamburul de uscare va fi de aproximativ 400 grade Celsius.

• Dupa tamburul de uscare rumegusul deja uscat este scos pneumatic printr-un ventilator, fitrat si decantat de sistemul de separare si filtrare si depozitat in rezervor sub ciclonul d decantare de unde este transportat cu un melc transportor si golit prin ecluza stelara direct i rezervorul presei de brichetat.

Modele de uscatoare:

– uscator rotativ model ECODRYER 1,1;

– uscator rotativ model ECODRYER 2,2.

Specificatii tehnice uscator rotativ model ECODRYER 1,1:

– Cantitatea de apă evaporată – 1000-1100 kg/h
– Randament umiditate initiala 30-35% finală de 12% –  1000-1200 kg/h 
– Puterea de încălzire a cuptorului – 1000 kW
-Temperatura factorului de uscare – 400-550 ºC
– Puterea electrică instalată (inclusiv tambur ) – 20kW
– Circulația aerului în uscător – 30.000m³/h
– Consumul mediu de combustibil – 200-250 kg/h
– Masa totală a uscătorului împreună cu izolația – 14.000 kg

Fig. 2.18. Uscator rotativ model ECODRYER 1,1…

Fig. 2.19. Uscator rotativ model ECODRYER 2,2…

Specificatii tehnice ECODRYER 2,2:

– Cantitatea de apă evaporată – 2000-2200 kg/h
– Randament umiditate initiala 30-35% finală de 12% –  2500 kg/h 
– Puterea de încălzire a cuptorului – 2500 kW
-Temperatura factorului de uscare – 500-650 ºC
– Puterea electrică instalată (inclusiv tambur ) – 45kW
– Circulația aerului în uscător – 30.000m³/h
– Consumul mediu de combustibil – 400-500 kg/h
– Masa totală a uscătorului împreună cu izolația – 31.000 kg

Brichetarea rumegusului

Realizarea efectiva a brichetelor de rumegus are loc prin presarea rumegusului uscat astfel:

– rumegusul ajunge de la uscator prin transportorul melcat si ecluza stelara in rezervorul presei de brichetat

– se preseaza mecanic cu o roata biela-manivela.

În cadrul acestei lucrări putem menționa existența a trei procedee de brichetare prezentate după cum urmează: procedeul mecanic (prin plastifierea așchiilor de lemn și sintetizarea lor termică), procedeul cu liant și procedeul hidraulic. Cele două procedee prezentate presupun costuri de producție foarte mari și din această cauză sunt foarte rar utilizate, pe când ultimul procedeu este folosit România și în țările din jur.

În ceea ce privește tehnologia de brichetare a rumegușului putem afirma că este foarte des intâlnită zona Europei de Vest, fiindcă există un sistem prin care deșeurile rezultate în urma prelucrării lemnului sunt transportate automat la centralele termice pe bază de rumeguș sau în instalațiile de brichetat.

Prin urmare, prin procesul de brichetare putem obține o linie de producție formată dintr-un sortator de deșeuri, o centrală termică, un uscător de rumeguș, o mașină de brichetare și elementele auxiliare de transport între utilaje.

Pentru separarea rumegușului de toate celelalte deșeuri se poate afecta buna funcționare a utilajelor, necesitând astfel un sortator de deșeuri, care efectuează această operațiune cu exactitate

Pentru operațiunea de încălzire și uscare a deșeurilor, deoarece rumegușul umed nu poate fi prelucrat sub formă de brichete sunt foarte utile o centrală termică și un uscător de rumeguș, care conferă o umiditate de maximum 17 %, astfel încât procesul tehnologic se poate desfășura în condiții optime.

În final putem aminti mașina de brichetat, care transformă rumegușul în brichete, adică îl presează până la evacuarea totală a aerului existent între așchiile de lemn.

Pentru valorificarea capetelor de scânduri sau a nodurilor este necesar un tocător de deșeuri, care fracționează materia primă în bucăți mici. Tocătorul de deșeuri are rolul de a valorifica toate deșeurile lemnoase, inclusiv pe cele rezultate din procesele agricole (resturi vegetale, crengi de copaci, vița-de-vie etc.).

Alimentarea cu materie primă a mașinilor poate fi făcută manual, dar, pe măsură ce volumul de producție crește, se impune achiziționarea de transportoare. Pe parcursul anilor s-a observat că producătorii de mobilă sau de cherestea și cei care dețin ateliere de tâmplărie care folosesc doar mașina de brichetat din întreaga linie tehnologică.

Presele RUF au capacitați de prelucrare cuprinse între 110 și 880 kg/h și sunt destinate producerii brichetelor de forma rectangulară (asemănătoare unor cărămizi). Acest procedeu se realizează prin presarea fără nici un fel de liant a unor deșeuri reciclabile: rumeguș, carton, hârtie, plastic, textile, fibre vegetale, șpan de metale feroase și neferoase. Deșeurile trebuie să conțină așchii sau fibre cu o lungime de până la 50 mm și să aibă o umiditate de până la 15 la sută.

Aceste prese au o manevrabilitate simplă și pot fi montate cu ușurință pe lângă orice utilaj care generează „materie primă”. Pentru aigurarea unei alimentări automate, ele funcționează 24 de ore pe zi, fără a fi nevoie de personal de operare, cu dotate cu un sistem hidraulic prevăzut cu un microprocesor care optimizează funcționarea instalației pe fiecare secvență având consumuri minime de energie electrică. Microprocesorul controlează, de asemenea, alimentarea cu material și dozarea automată a acestuia, volumetric și gravimetric, permițând menținerea constantă a dimensiunilor și greutății brichetelor rezultate.

Brichetele au o putere calorică de aproximativ 3,5 ori mai mare decât aceeași cantitate de lemn de foc. Ele prezintă o formă rectangulară simplifică operațiile de colectare, ambalare, paletizare, transport și depozitare.

Este necesar folosirea acestor utilaje deoarece se justificată prin numeroase avantaje prezentate după cum urmează:

la prelucrătorul de masă lemnoasă:

– existența numai a cheltuielilor pentru asigurarea serviciilor de compactare;

– utilizarea utilajului de compactare numai la nevoie, când s-a realizat cantitatea suficientă de deșeuri care necesită operația de compactare;

– evitarea investițiilor pentru realizarea de utilaje de compactare a deșeurilor lemnoase;

– evitarea ocupării permanente de spații cu astfel de utilaje;

– obținerea prin compactare a unui produs performant de combustibil solid, cu proprietăți superioare de ardere;

la furnizorul de servicii de compactare de deșeuri lemnoase:

– posibilitatea servirii unui număr mare de prelucrători de masă lemnoasă, indiferent de cantitatea de masă;

– optimizarea deplasărilor la clienți, sub aspectul cantității stocate de deșeuri lemnoase;

– optimizarea funcționării permanente a utilajului și la parametri maximi;

– posibilitatea îmbunătățirii permanente a soluțiilor constructive, pe baza experienței acumulate în timpul exploatării în diverse condiții;

– valorificarea produsului rezultat prin comercializarea sa atât pe piața internă, cât și la export;

– aplicarea standardelor de calitate si de mediu la nivel european;

sub aspect ecologic și social, la nivel local sau național:

– asigurarea unei protecții ecologice eficiente a populației, precum și a apei și a pădurii etc.;

– reciclarea materialelor secundare;

– eliminarea deșeurilor de material lemnos de pe suprafețele de depozitare;

– asigurarea unor performanțe superioare de ardere a produselor brichetate, sub aspectul duratei mai mari de ardere a aceluiași volum de material, precum și a unei cantități însemnate de recuperare a căldurii. Ca exemplificare, s-a constatat că într-un schimbător de căldura clasic se poate recupera între 30% și 50% din cantitatea de căldura degajată prin arderea lemnelor de foc: spre deosebire, se poate recupera între 50% si 80% din cantitatea de căldură degajată de brichetele realizate din același material lemnos;

– evitarea tăierii necontrolate a fondului de pădure în scopuri energetice, economisindu-se astfel masa lemnoasa destinată pentru ardere,

– utilizarea eficientă a deșeurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului;

– reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, ținând seama că volumul unei brichete este de circa șapte-opt ori mai mic decât volumul ocupat de aceeași cantitate de rumeguș înainte de brichetare;

– realizarea unei alternative simple pentru producerea căldurii în domeniul casnic sau în întreprinderi din mica industrie;

– urgentarea alinierii legislației ecologice din țara noastră la cea din domeniu la nivelul UE.

Compactarea rumegusului se realizeaza cu ajutirul une instalatii mecanice a carei schema cinematica este prezentata in fig.2.20.

Caracteristici tehnice:

– dimensiuni de gabarit: L x l x h [mm]… ……..1500x880x1000;

– puterea instalata………………………….……..……….13kW;

– productivitate ……………..……………….………….400 Kg/h;

– dimensiune bricheta………………………..………..…….. ø 50.

Modele de instalații de brichetat:

Mașina de brichetat Weima TH 814

Mașina de brichetat [NUME_REDACTAT]

Presa de brichetat BMT 80

Presa de brichetat BK 70

Linie brichete BT-350

Linie brichete BISON  II SPEEDY 

Linie brichete STRAVIS BT- 70

Mașina de brichetat Weima TH 814

Diametrul brichetei 80 mm

Capacitate presare, în funcție de material 150-180 kg/h

Cantitate ulei hidraulic 250 l

Capacitate motor 11 [NUME_REDACTAT] 1300 kg

Dimensiuni (L x l x H) 1075 x 530 x 1280 [mm]

Fig. 2.7. Detalii tehnice Mașina brichetat Weima TH 814

Mașina de brichetat [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] a preselor mecanice de brichetat este adecvată pentru îndeplinireacerințelor clienților care au nevoie să compacteze cantități mari de resturi. Calitatea superioară a construcției mașinii face mașina durabilă și fără probleme, garantând în același timp înalta performanță și eficiența în prelucrarea non-stop.

Presa mecanică de brichetat dezvoltă o forță de compresie de aproximativ 2000 Kg pe centimetru pătrat pentru a obține o brichetă de înaltă calitate având oînaltă greutate specifică și un remercabil volum redus, fără adăugare de adezivi. Materialul ce trebuie brichetat trebuie să fie celulozic și uscat (având un conținut de umiditate între 10 si 14 %).

Producția orară se referă la un materialcare, în starea sa inițială, topit, are o greutate specifică egală cu aproximativ 160-200 kg /m 3. Capacitatea de producție: 180/300 Kg/h; Diametru brichetă: 50 mm; Lungime brichetă: 20-300 mm; Putere motor principal: 15/22 Kw; Greutate aproximativă: 2200 Kg; Mașina de brichetat este o mașină hidraulică de compactat materiale granuloase în vederea reducerii volumului. Brichetele obținute din materiale granuloase lemnoase rezultate din procesul de prelucrare a lemnului pot fi utilizate ca înlocuitor al lemnului de foc fiind un combustibil perfect ecologic fără nici un adaos de alte materiale adezive.

Fig. 2.9. Mașina de brichetat [NUME_REDACTAT]

Mașina este echipată cu grup hidraulic, rezervor derăcire, dispozitiv de final de ciclu, indicator de nivel pentru rezervorul de ulei,sondă de nivel, vizor, panou de comandă cu programator PLC, vizualizare ciclu delucru.

La fel ca si peletii, brichetele sunt realizate din biomasa uscata in prealabil maruntita la nivelul de aschii ceva mai mari  2-8 mm si umiditate 15-18 %. Fata de fabricarea peletilor procesul tehnologic este diferit aportul de aschii si rumegus din lemn de esente tari precum fag si stejar poate ajunge pana la 45% marind astfel puterea calorica a acestora .

Presele au capacitati cuprinse intre 250 Kg/h pana la capacitati de 1 t/h. Fluxul tehnologic cuprinde : tocare, sortare, macinare,uscare, brichetare , ambalare. Brichetele rezultate au dimensiuni cuprinse 5-8 cm in diametru si 30-35 cm in lungime. 

Presa de brichetat BMT 80

– Productivitate rumeguș: 900-1000 kg/h ,
– Productivitate paie:  500-600 kg/h,
– Umiditate de materii prime : 8-18% ,
– Diametru brichete: 75-80 mm,
– Lungime max brichete : 250 mm,
– Putere motor electric 1: – 22 kW,
– Putere motor electric 2: – 2×3 kW,
– Putere motor electric 3: – 1,5 kW,
– Greutate: – 2500 kg.

……

..

Fig. 2.10. Presa de brichetat BMT 80

FIFFfffhhGf

F4 44) Presa de brichetat BK 70

– Productivitate rumeguș: 600-1000 kg/h,
– Productivitate paie:  500-700 kg/h,
– Umiditate de materii prime : 8-18% ,
– Diametru brichete: 60-72 mm,
– Lungime max brichete : 250 mm,
– Putere motor electric 1 : 30-45 kW,
– Putere motor electric 2: 12,5 kW,
– Putere motor electric 3: 0,5 kW,
– Greutate: – 2300 kg .

5)Linie brichete BT-350

Caracteristici tehnice: pentru productia de brichete cu diametru de   6-7 mm Productivitate: 350 kg/h – 450 kg/h – rumegus                  

Componenta liniei fabricatie brichete:

presa de brichetat BT – 350,

tocator,

siloz  ( prevazut cu screper si ciclon ),

ventilator,

transportor,

sistem eliminare praf,

Putere electrica instalata este de 25 KW, iar materia prima pentru brichetat trebuie sa aiba dimensiuni 2-8 mm si umiditate 15-18 %.

Fig.2.11. Linie brichete BT-350

6) Linie brichete BISON  II SPEEDY 

Caracteristici tehnice: pentru productia de brichete cubice cu dimensuni: 120x60x80 mm (400–600 grame/bucata).

Productivitate: 400 kg/h-500 kg/h – rumegus,
           Componenta linii de brichete:

– Presa de brichetat BISON II,

– Siloz (prevazut cu screper si ciclon),

– Ventilator,

– Sistem eliminare praf,

Putere electrica instalata: 30 KW.,

Tocatura de brichetat trebuie sa aiba dimensiuni 2-8 mm si umiditate 15-18 %.

Fig.2.12. Linie brichete BISON  II SPEEDY

7) Linie brichete  STRAVIS BT- 70

Caracteristici tehnice: pentru productia de brichete cu diametru de   6-7 cm.
Productivitate: 600 kg/h-900 kg/h – rumegus.
Componenta linii brichete:

– Presa de brichetat  STRAVIS BT – 70,

– Transportor,

– Siloz  ( prevazut cu screper si ciclon ),

– Ventilator,

– Sistem eliminare praf,

Putere electrica instalata : 50 KW,

Tocatura de brichetat trebuie sa aiba dimensiuni 2-8 mm si umiditate  8-15 %.

Fig. 2.13.Linie brichete  STRAVIS BT- 70

Ambalarea brichetelor

Masinile de ambalat brichete (mese rotative AXPB) sunt concepute pentru ambalarea usoara in saci a peletilor si brichetelor. Aceste produse sunt o alternativa la masinile automate si semiautomate de ambalat, care sunt performante , dar mult mai scumpe. Se livreaza in stare montata fara saci PE si fara cabluri de alimentare. Sudarea este pregatita prin plasarea de trei senzori tensometrici in 3 locuri. Se compun dintr-o placa masiva de metal, pe care sunt asezati 6 sau 10 suporturi pentru saci. Inaltimea suporturilor (care influenteaza capacitatea de ambalare) poate fi modificata prin mutarea unui limitator. Sacii din polipropilena sunt fixati de masa cu cleme reck. Masa se fixeaza sub presa de granulat (peleti sau granule).

Varianta RS

Dupa pornire, masa se roteste si peletii sau brichetele cad in saci simultan. Aceasta solutie necesita supraveghere si munca manuala pentru cantarirea sacilor. Lipirea sacilor se face abia dupa evaporarea condensului si nu se face automat. Sacii se depoziteaza pe peleti si sunt acoperiti cu o folie de plastic (pentru protejare si fixare). Echipamentul contine si cu un dispozitiv de masurare a inaltimii sacilor.

Varianta RS-W

Dupa ce peletii incep sa cada in primul sac , iar masa se rasuceste putin pana la cantarirea cu precizie a peletilor din sac. Masuratorile cu ajutorul celor  trei tensometrii elimina eventuale erori din cauza distributiei inegale a peletilor in sac. Sistemul de control al greutatii permite afisarea pe cantar, astfel ca se poate seta cu usurinta greutatea dorita. In momentul in care toti sacii sunt umpluti, masa se opreste si se pun saci noi. Sistemul de control al cantarului permite setarea pe display a greutatii dorite a sacilor. Greutatea dorita a sacilor se poate modifica oricand, iar cantarirea automata a sacilor este foarte precisa. Sacii se depoziteaza pe peleti si sunt acoperiti cu o folie de plastic (pentru protejare si fixare). Echipamentul contine si cu un dispozitiv de masurare a inaltimii sacilor.

Fig.2.21. Masina de ambalat brichete

Caracteristici:

– Productivitate: 10 saci 550×1100 mm,
– 10 saci a cate 30 kg, maxim 300 kg,
– 1 rpm/min,
– Motor 0,18 kw,
– Diametru 1600 mm,
– Greutate aprox. 220 kg,
– Senzor supraincarcare saci.

Depozitarea brichetelor

Brichetele trebuie depozitate in spatii acoperite, in incaperi ferite de lumina, umiditate si de influenta factorilor de mediu: ploaie, zapada; Combustibilul solid se pastreaza cel mai bine in camere uscate si ventilate.

Fig.2.22. Depozitarea brichetelor

   În figura 2.23. este prezentat un flux de fabicație și distribuție a brichetelor si peletilor (combustibil ecologic regenerabil al viitorului), utilizând ca materie primă  biomasa forestieră, pornind de la consumator, și parcurgând  9 faze pană la distribuirea și utilizarea acestor combustibili către consumatorul final.

Figura 2.23. Flux de fabicație și distribuție a brichetelor si peleților

La nivelul judetului [NUME_REDACTAT] exista o fabrica care produce peleti si bricheti si este situata in orasul Caransebes:

S.C. [NUME_REDACTAT] Products S.R.L.
Sediu social si productie:
Caransebes, str. [NUME_REDACTAT]
nr. 1/A, jud. Caran-Severin,
cod-postal: 325400.
Tel: 0040 255 517 775
Fax: 0040 255 518 816
Mobil: 0040 745 157 760
0040 744 501 232

 Fabrica este situata in Caransebeș și iși desfășoara activitatea pe o suprafata de 60.000 mp, din care 20.000 mp hale si 40.000 mp suprafata betonata. Mai dispune de trei linii de cale ferata, din care una se afla sub copertina. Fabrica produce peleti si bricheti ecologici, din fag 100%, fara aditivi, fiind cea mai mare fabrica din Europa in acest sens. Productia zilnica este de 140 TO peleti si 70 TO bricheti.

Avantaje ale valorificării deșeurilor lemnoase:

– aplicarea standardelor de calitate și de mediu existente la nivel european;

– asigurarea unei protecții ecologice eficiente a populației, precum și a apei, a pădurii etc.;

– reciclarea materialelor;

– eliminarea deșeurilor de material lemnos de pe suprafețele de depozitare;

– asigurarea unor performanțe de ardere superioare a produselor brichetate;

– utilizarea eficientă a deșeurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului;

– reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, ținând seama că volumul unei brichete este de circa șapte-opt ori mai mic decât volumul ocupat de aceeași cantitate de rumeguș înainte de brichetare;
– realizarea unei alternative simple pentru producerea căldurii în domeniul casnic sau în

întreprinderi din mica industrie;

– realizarea de noi locuri de muncă;

– accelerarea alinierii legislației ecologice din țara noastră la cea existentă în domeniu la

nivelul UE.

Avantajele brichetelor de rumeguș:

– rumegușul este net superior altor combustibili;

– pentru încălzit, este nevoie de o cantitate de brichete de două ori mai mică decât de lemne, deoarece puterea calorică a rumegușului este de 4.200-5.500 kcal/kg față de cea a lemnului folosit pentru foc, care constituie 1.600-2.800 kcal/kg;

– contribuie la independenta energetica a Romaniei;

– potențialul energetic al biomasei din România este aproape egal cu cel al energiei hidro;

– crează locuri de muncă în industria de profil, precum și în industriile adiacente;

– fiind un combustibil standardizat la nivel european, beneficiază de sisteme de ardere

moderne, cu randamente comparabile cu cele ale gazului natural;

– prețul este mult mai stabil decât cel mereu crescător al combustibililor fosili;

– este o sursă de energie modernă, curată, ieftină, dar mai ales regenerabilă;

– brichetele sau butucii au o dimensiune mai mare față de peleți. Materialul de bază este

întotdeauna rumegușul și așchiile de lemn. Procesul de producție diferă față de peleți, având în vedere că se poate adăuga cca. 40-50% lemn de esență tare, atingându-se astfel o putere calorică mult mai mare.

Brichetele se folosesc tot mai mult în toate tipurile de încălzire pe lemn, în special pentru sobele de teracotă și șeminee.

CAP. III PRODUSE REZULTATE DIN PRELUCRAREA DEȘEURILOR

Brichetele de rumegus

Bricheta de rumegus este un produs ecologic sub forma unui combustibil solid obtinut din resturi de rumegus, scoarta de copac sau deseuri lemnoase ramase dupa prelucrarea lemnului din fabricile de cherestea si mobila. 

Folosind brichete de rumegus puteti inlocui cu succes utilizarea lemnului, a gazului metan sau a altor combustibili petrolieri. Costul incalzirii pe baza de brichete este cu pana la 60% mai mic decat pretul produselor petroliere si cu cel putin 40% mai mic decat pretul energieielectrice.

Brichetele au un randament mult mai bun decat lemnele datorita continutului scazut de apa si a densitatii materialului. Dupa ardere, in cazul brichetelor, ramane foarte putina cenusa ( aproximativ 1,5%), pe cand in cazul utilizarii lemnelor, ramane in urma arderii un procent de pana la 50% cenusa. Puterea calorica a brichetelor este de pana la 4800kcal/kg, in timp ce a lemnelor este de numai 1800-2000 kcal/kg.

Fig.3.1 Brichete de rumegus

[NUME_REDACTAT] reprezintă alternativa de încălzire cea mai curată, iar in conditiile alinierii preturilor combustibililor clasici la preturile europene, in curand va deveni si in Romania alternativa cea mai economica si in acelasi timp confortabila. Peletii nu contin aditivi, ard aproape fara emisie de fum, iar gazele de ardere rezultate contin praf alcalin.

Peletii au un continut foarte scazut de metal si nu contin sulfuri, iar cenusa rezultata poate fi utilizata ca ingrasamint in agricultura. Costul incalzirii pe baza de peleti este cu pana la 60% mai mic decat pretul produselor petroliere si cu cel putin 40% mai mic decat pretul energiei electrice.
Sacii de peleti pot fi depozitati si manipulati cu usurinta. O tona de peleti poate fi depozitata intr-un spatiu de aproximativ 1,2 metri cubi.

Peletii sunt combustibili solizi cu continut scazut de umiditate, obtinuti din rumegus, aschii de lemn sau chiar scoarta de copac. Rasinile si liantii existenati in mod natural in rumegus au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia nu contin aditivi.

Peletii sunt livrati in saci mici de 12-15 kg, sau chiar “big bag”uri de 1 tona, complet curati si fara praf. Ca si confort sau usurinta de utilizare, peletii satisfac aceleasi cerinte ca si gazul metan sau produsele petroliere.

Pentru producerea peletilor nu se recurge niciodata la defrisari sau despaduriri. Din contra, aceasta activitate e una benefica pentru mediu, eliminand deseurile rezultate in urma prelucrarii lemnului. Datorita tendintei naturale de a umple in mod uniform un spatiu, flacara creata de peleti este una constanta si echilibrata. Instalatiile moderne se alimenteaza automat, cu autonomie de cateva zile.

Avantajele utilizarii peletilor:

-utilizeaza ca materie prima deseuri si rumegusul rezultat in urma taierilor de arbori si a prelucrarii lemnului;
– peletii pot fi depozitati optim si transportati pe distante lungi,.ambalarea se poate face in saci de dimensiuni variabile;
-peletii sunt o sursa de energie prietenoasa cu mediul, prin ardere peletii produc o cantitate redusa de cenusa, ce poate fi utilizata ca ingrasamint natural;
-peletii au o umiditate scazuta, un randament caloric ridicat 85%.;
– randamentul cazanelor pe peleti sau brichete din rumegus este superior cu 60% fata de cazanele pe lemne si cu 40% superior centralelor electrice;
-cazanele se pot alimenta cu peleti pentru o perioada relativ mare de timp, de ordinul zilelor sau chiar saptaminilor;

Fig.3.2. [NUME_REDACTAT] peleților sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Tabel 3.1 Caracteristicile paleâilor

[NUME_REDACTAT] considerat corespunzator are urmatoarele caracteristici:

• Se prezinta ca un produs omogen de culoare brun închis sau negru.

• Mirosul este de pamânt reavan fara alte mirosuri neplacute.

• Marimea particulelor este mai mica de 1,2 cm.

• Este un produs stabil (capabil sa fie stocat pentru o perioada rezonabila de timp fara sa îsi piarda caracteristicile nutritive).

• Nu contine seminte viabile de buruieni.

• Nu contine fitotoxine sau contaminanti vizibili.

• Are pH-ul între 6,0 – 7,8.

Fig. 3.3. [NUME_REDACTAT] aglomerate (PAL) 

Se obțin prin presarea așchiilor de lemn (PAL) și / sau alte materiale fibroase (de exemplu fibre de cânepă, talaș plat, plante perene) (PFL), împreună cu cleiuri organice sau rășini artificiale sau cu lianți minerali (gips, ciment). Densitatea brută ajunge la 480 – 750 kg/ m3.

După direcția așchiilor sau a procedeului de realizare deosebim:

1.Plăci aglomerate presate (PAL) 

Majoritatea așchiilor sunt orientate paralel cu planul plăcii. Au structura multistrat. De cele mai multe ori trei straturi. Prin tehnici speciale de împrăștiere așchiile mai mari ajung în centrul plăcii, iar așchiile fine la extremități. 
Exemple de tipuri de plăci, cu prescurtări: 
FPY: placă aglomerată (PAL) pentru scopuri generale
FPO: placă aglomerată (PAL) cu suprafață fină

Plăci aglomerată tubulară (baghetă aglomerată) 
Placă (sau baghetă) dintr-un singur strat, la care resturile lemnoase stau în special perpendicular pe planul plăcii. Fabricarea se obține prin îndesarea continnuă într-o fantă (țeavă) a unei prese verticale. Au spații cilindrice goale în interior. 
Placă aglomerată plină

Placă aglomerată cu liant mineral (MDF sau HDF) 
Placă presată cu lianți minerali. La aceste tipuri de plăci se numără cele cu liant din ciment, din magnesit sau din ipsos. Avantajele acestor plăci: au o foarte bună rezistență la umezeală și la ciuperci, precum și la incendii. Dezavantajele sunt prelucrarea dificilă, capacitate de îndoire redusă și greutatea ridicată (850 – 1200 kg / m3, cu excepția plăcii aglomerate cu lână de lemn, ce are 360-570 kg / m3). 

Fig. 3.4. Plăci aglomerate din lemn (PAL)

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Deoarece cerințele de energie sunt în creștere și că rezervele de combustibili fosili sunt în curs de epuizare, iar efectele poluante ale utilizării acestora asupra ecosistemului sunt catastrofale, este necesar găsirea de noi căi de producere a energiei din surse alternative care să înlocuiască acești combustibilii clasici.

Sursele de energie primară poartă numele de surse regenerabile, adică sunt acele surse din mediul natural, care sunt disponibile în cantitați practic nelimitate, sau a căror regenarere se realizează prin procese naturale, având un ritm mai rapid decât cel în care sunt consumate.

Aceste surse regenerabile de energie (biomasa solidă, de exemplu) pot fi folosite și la încălzirea și prepararea apei calde menajere în zonele rurale.

În prezent se folosesc pentru transformarea biomasei în peleți sau brichete pentru a mării densitatea combustibililor solizi din biomasă și pentru a permite automatizarea procesului de ardere

Prin mărunțirea rumegușului, așchilor, crengilor sau cojilor de arbori și presarea prafului obținut printr-o matriță se obțin  peleții. Căldura rezultată în urma frecării înmoaie lignina care prin răcire leagă praful obținut din biomasă. Deoarece nu se folosește nici un liant pentru fabricarea peleților, foarte important este conținutul în lignină al biomasei utilizate. Astfel din compoziția peleților nu trebuie să lipsească deșeurile de rășinoase. După formă peleți pot fi cu secțiune circulară sau cu secțiune pătrată, cele mai răspândite sunt peleți cu secțiune circulară.

Brichetele se obțin prin presarea rumegușului amestecat cu așchi, ramuri sau coji de arbore cu ajutorul unei prese cu piston sau cu șurub.

Prin peletizare sau prin brichetare densitatea crește la 600 – 700 kg / m3 iar puterea calorifică la peste 17 MJ / kg în funcție de tipurile de biomasă utilizate.

1600 de tone de rumegus colectat si procesat pe an provin din resurse regenerabile si inseamna salvarea a 9,2 ha de pădure.

Principalul avantaj pentru mediu rezultat din folosirea acestor reziduuri combustibile uscate silvicultură la realizarea de peleti și brichete este producerea de energie calorică mai ieftină decât cea obținută din combustibilii fosili, aceasta fiind și regenerabilă, precum și faptul că se eliberează emisii mici de dioxid de carbon la arderea acestora, ceea ce înseamnă că nu afectează mediul ambiant.

BIBLIOGRAFIE

[NUME_REDACTAT], „Produse forestiere”, Ed. Univ. „Transilvania”, Brasov, 2002

Bold, O. V., Maracineanu, G. A. „Managementul deseurilor solide urbane si industriale, [NUME_REDACTAT] Rom, Bucuresti, 2003

Ilea, I., „Brichetarea lemnului mărunt” [NUME_REDACTAT], nr.2/2010

Ionașcu, Ghe., „Exploatarea și valorificarea lemnului” Ed. Tridona, Oltenița, 2002

Ionașcu, Ghe., „Tehnici și tehnologii de exploatare a lemnului în conditiile gestionării durabile a pădurilor” Ed. [NUME_REDACTAT], Brașov, România, 2006

Oprean, C., Suciu ,O. “Managementul calitatii mediului”, [NUME_REDACTAT] Române, Bucuresti,

2003

Radu, A., Rădulescu. V., „Mașini unelte pentru industria lemnului”, vol. I, [NUME_REDACTAT], București, 1970

Rădulescu H., „Gestionarea și neutralizarea deșeurilor”, [NUME_REDACTAT], Timișoara, 2006

Rădulescu H., „Poluare și tehnici de depoluare a mediului”, [NUME_REDACTAT], Timișoara, 2003

Rojanschi, V., Bran, F. “Politici si strategii de mediu”, [NUME_REDACTAT], Bucuresti, 2002

Teușdea V. „Protecția mediului”, [NUME_REDACTAT] România de mâine, București, 2000

Wehery A., Orlescu M.– „Reciclarea și depozitarea ecologică a deșeurilor”, Ed. [NUME_REDACTAT], Timișoara, 2000

www.mmediu.ro

www.anpm.ro

www.apmcs.ro

http://www.inma.ro/Pagina_web_NUCLEU/fabricatie_peleti_agripeleti/PN_09_02_03.htm

http://www.slideshare.net/MihaelaKis/deseuri-lemnoaseobtinere

http://afaceriagricole.roditor.ro/2011/03/prelucrarea-rumegusului/

http://www.ictcm.ro/DTSM_Fisa%20prezentare%20utilaj%20compactare%202005_11_07.doc

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/ecologie/valorificarea-deseurilor-provenite-din-industria-lemnului-si-silvicultura-239202.html

http://www.e-referate.ro/referate/Valorizarea_deseurilor_din_lemn2008-09-01.html

http://www.share-pdf.com/40dd4aaba1b0485693c2533b3a0ad11a/final.htm

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/chimie-generala/prevenirea-poluarii-si-protectia-mediului-valorificarea-deseurilor-lemnoase-131636.html

http://ro.scribd.com/doc/198798906/Prevenirea-Poluarii-Si-Protectia-Mediului-Valorificarea-Deseurilor-Lemnoase

http://www.readbag.com/agir-ro-buletine-851

http://www.ictcm.ro/DTSM_Fisa%20prezentare%20utilaj%20compactare%202005_11_07.doc

http://www.ictcm.ro/DTSM_Fisa%20prezentare%20utilaj%20compactare%202005_11_07.doc