Exploatarea bovinelor pentru productia de lapte in exploatatia Vestemean la Sadu [303929]

Cuprins

INTRODUCERE 2

CAPITOLUL 1 4

SITUAȚIA CREȘTERII TAURINELOR ÎN ROMÂNIA 4

1.1. Situația creșterii taurinelor în România 4

1.2. Evoluția efectivelor de taurine din România în perioada 2001-2017 6

1.2.1. Dinamica efectivelor și a producției de carne în perioada 2001-2017 6

1.2.1. Repartiția efectivului de bovine pe județe 7

1.3. Rase de taurine exploatate pentru producția de carne 11

CAPITOLUL 2 14

PREZENTAREA RASEI DE TAURINE DE CARNE ANGUS 14

2.1. Descrierea rasei 14

2.2. Efectivele actuale de taurine de rasă Angus și numărul număr de exploatații în care se crește această rasă 19

2.3. Asociații existente la nivel național care gestionează taurinele de rasă Angus 19

2.4. Subvențiile acordate de stat pentru explotarea rasei Angus 20

2.5. Perspectivele de creștere 23

CAPITOLUL 3 25

ANALIZA TEHNOLOGIEI DE EXPLOTARE A [anonimizat] 25

3.1. Istoricul exploatației 25

3.2. [anonimizat] a exploatației: adăposturi, utilaje 30

3.3. Suprafața de teren cultivată: culturi și producții obținute în perioada 2015-2017 35

3.4 Structura efectivului de taurine de rasă Angus pe sexe și vârste la data de 31 decembrie 2017 36

3.5. Sistemul de reproducție aplicat în exploatație 41

3.6. Adăpostirea, întreținerea, îngrijirea corporală și furajarea taurinelor 43

3.7. Performanțe productive realizate la tineretul supus îngrășării: sporuri totale de creștere și sporuri medii zilnice 46

3.8. Analiza cheltuielilor și veniturilor realizate în anul 2017 49

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 52

BIBLIOGRAFIE 54

ANEXE 56

[anonimizat], diversitatea, precum și valoarea producțiilor pe care le furnizează aceasta subfamilie de animale. [anonimizat].

[anonimizat], contribuind atât la folosirea rațională a forței de muncă dar și la ridicarea veniturilor din gospodăriile personale.

Bovinele valorifică foarte bine și transformă în lapte și carne substanțele din furaje (50 % pentru lapte și 20% pentru carne). [anonimizat].

[anonimizat] 8-10 tone, [anonimizat] o singură bovină se va obține 100 kg de azot și 20-30 kg de forfor respectiv 89-90 kg de potasiu.

[anonimizat]-climatice și totodată și de cererea tot mai cresută a cărnii de bovină pe piața europeană.

Aberdeen Angus este una dintre cele mai populare rase de vaci de carne din țara noastră. [anonimizat], consumatorii au o educație minimă cu privire la calitatea acestei cărni pe care s-au obișnuit de la o vreme să o găsească în toate marile lanțuri de magazine.

Majoritatea crescătorilor de vaci de csrne din România preferă vacile in rasa Aberdeen Angus, o rasă care s-a format în Scoția și care oferă bune rezultate în țara noastră.

Potrivit specialiștilor, Angus este rasa care se adaptează destul de bine fiind ușr de întreținut în condițiile proclimatice din România, valorificând bine pășunile și în general toate condițiile specifice pe care le oferă țara noastră.

Caracterul rustic este unul demonstrat și de aspectul lor fizic dar și de preferința pe care ac este bovine o manifestă pentru nutreț.

În momentul actual este destul de vizibil faprul că Europa are o cultură destul de bine dezvoltată, mult mai dezvoltată decât a noastră în ceea ce privește consumul de carne de vită, de aceea, crescătorilor de Angus le este mult mai ușor să pătrundă cu vita românească pe piața europeană.

Rasa este foarte cunoscută pentru fătări ușoare și reprezintă un ridicat procent de natalitate și fertilitate, producția vițeilor cântărește cel puțin 50% din greutatea unei vaci care ajunge la o vârstă de 205 zile. Rasa este destul de precoce iar vârsta la prima montă este de 14-15 luni ea fiind o rasă prolifică, având 1 vițel pe an, iar perioada de gestație fiind de 9 luni.

Vițeii din această rasă cresc destul de repede, ei ajungând devreme la o greutate de sacrificare, pentru o carne de o calitate înaltă, recunoscută în gastronomia de vârf. Vacile Angus au o capacitate excepțională pentru producerea laptelui pentru viței, adăugand la acest fapt ușurința lor de fătare și rata lor ridicată de fertilitate le face pe aceste vaci să fie foarte economice. Se hrănesc cu iarbă de pășune iar greutatea lor ajunge la 1000 kg.

Lucrarea de față se desfășoară pe trei capitole, în primul capitol am descris mai pe larg situația creșterii taurinelor în România. Creșterea de taurine va reprezenta o ramură de bază pentru agricultură, bazându-se pe acest concept recunoscut în toată lumea, care va urmări să fundamenteze o întreagă strategie pentru redresarea și dezvoltarea ei.

În capitolul 2 am descris rasa Angus. Rasa Aberdeen Angus are originea în Nord-Estul Scoției din bovinele indigene Abeerden Angus. Fondatorul acestei rase este considerat Hugh Watson care s-a folosit de consangvinizarea și de selecția strictă pentru producția de carne, el selectând doar animalele cu robă neagră, care fată ușor, și care au o greutate mică la nașterea vițeilor. Herdbookul rasei care datează din anul 1862, s-a răspândit rapid în multe țări europene, mai ales pe continentul American (SUA, Canada, Argentina, Brazilia).

În capitolul 3 am analizat tehnologia de explotare a taurinelor de rasă Angus în exploatația Popșor din comuna Chirpăr, județul Sibiu.

CAPITOLUL 1

SITUAȚIA CREȘTERII TAURINELOR ÎN ROMÂNIA

Situația creșterii taurinelor în România

Dealungul timpului evoluția creșterii bovinelor în țara noastră a fost evidențiată și marcată de diferite etape. Astfel menționăm mai jos aceste etape:

Primele dovezi arheologice privitoare la creșterea bovinelor pe teritoriul țării noastre datează încă din neolitic (5500-2200 î.Hr.). Diferite date istorice atestă faptul că geto-dacii erau cunoscuți crescători de taurine (de culoare albă, după cum scrie Varro în opera sa De rustica ), care erau folosite pentru carne, tracțiune și lapte.

Pe timpul stăpânirii romane în Dacia, creșterea taurinelor a cunoscut o perioadă înfloritoare. Au fost introduse reguli de creștere și de igienă privind creșterea și sacrificarea animalelor, respectiv de valorificare a cărnii pentru consum.

După retragerea romană(271 d.Hr.) și până în secolul al X-lea, teritoriul țării noastre a fost frecvent invadat de diferite popoare migratoare. Aceste invazii au determinat o stagnare a dezvoltării socio-economice generale și, implicit, a creșterii bovinelor.

În perioada cuprinsă între secolul al XIV-lea (constituirea statelor centralizate Țara Românească și Moldova) și până la sfârșitul secolului al XVII-lea, viața economică avea un caracter predominant agrar. Comerțul cu animale era dezvoltat; informațiile privitoare la acest comerț provin din scrierile lui Visconti – Forum boarium, Brașov-1699 și D. Cantemir în Descriptio Moldaviae . Turmele de boi îngrășați erau trimise în Imperiul Otoman, Rusia, Ungaria, și chiar mai departe, în Prusia la târgul de la Danzing (Gdansk). În această perioadă se exploatau taurine din rasele primitive (Sură de stepă și Mocănița). Vitele erau întreținute pe pășuni în timpul verii și în adăposturi sumare pe timpul iernii. În aceste condiții performanțele productive pentru carne și lapte erau reduse; în schimb, animalele erau rustice și rezistente la îmbolnăviri.

Odată cu începutul secolului al XVIII-lea, și îndeosebi după semnarea Tratatului de pace de la Adrianopol (1824) s-a liberalizat comerțul cu cereale. Ca urmare a acestei liberalizări, uriașe suprafețe de pășuni, fânețe și păduri (aproape 5milioane ha) au fost transformate în terenuri arabile.

La sfârșitul secolului al XIX-lea suprafața destinată producerii de furaje reprezenta cca. 3% din cea arabilă. Ca urmare a acestei situații, creșterea taurinelor a cunoscut un important regres. Vitele erau hrănite și întreținute în condiții precare ceea ce a condus la reducerea efectivelor și, în multe cazuri, chiar la degenerarea acestora.

Sub influența unor mari personalități ale zootehniei românești (Ion Ionescu de la Brad, 1818-1891; Nicolae Filip, 1867-1922 etc.), care au militat pentru aplicarea cuceririlor științei zootehnice mondiale în creșterea animalelor, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea creșterea bovinelor în România cunoaște un nou reviriment. În această etapă s-au inițiat importurile de vaci și tauri (din Elveția și Austria) aparținând raselor ameliorate, care au fost folosite pentru îmbunătățirea taurinelor locale. Comparativ cu celelalte provincii românești, în Transilvania și Bucovina s-a acordat o atenție mai mare creșterii și ameliorării taurinelor.

În perioada interbelică s-au înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea socio-economică a țării și, implicit, a agriculturii. În anul 1926 s-a înființat Institutul Național Zootehnic (INZ), instituție condusăde Gh. K. Constantinescu (1888-1950), fondatorul geneticii animale în România. S-au înființat asociații de creștere a taurinelor (a căror îndrumare tehnică era asigurată de INZ), în special în Transilvania și Bucovina. Structura efectivului de taurine pe categorii s-a îmbunătățit. Astfel, în anul 1860 vacile reprezentau cca. 29% din efectivul total de taurine, iar în anul 1945, 50%. În același interval de timp s-a îmbunătățit structura de rasă, fiind importate taurine din rase ameliorate (Simmental, Schwyz, Pinzgau și taurine roșii). Cu toate acestea, performanțele productive realizate erau reduse, urmare a exploatării taurinelor în condiții necorespunzătoare.

După cea de-a doua conflagrație mondială, în România s-au instaurat relații de producție de tip socialist. Statul a inițiat o serie de măsuri ce vizau sporirea numerică și îmbunătățirea calității efectivelor de taurine. S-au importat tauri, juninci și material seminal, s-au organizat rețele de reproducție și s-a extins acțiunea de însămânțări artificiale și de control oficial a producției de lapte. În plus, s-a extins și dezvoltat rețeaua de școlarizare pentru formarea specialiștilor (cu nivele diferite de pregătire) în creșterea animalelor.

În intervalul cuprins între anul 1938 și 1989, efectivul de bovine a crescut permanent.

După anul 1990, efectivul de bovine s-a redus considerabil, astfel că la sfârșitul anului 2013 acesta reprezenta cca. 33% din efectivul existent în anul 1989.

Evoluția efectivelor de taurine din România în perioada 2001-2017

Dinamica efectivelor și a producției de carne în perioada 2001-2017

Tabel 1. Dinamica efectivelor și a producției de carne în perioada 2001-2017

Sursă: http://www.madr.ro/ro/cresterea-animalelor/bovine.html

După cum putem vedea în tabelul anterior efectivul de bovine a avut creșteri și descreșteri pe parcursul anilor. Putem observa că în anul 2006 a fost cel mari mare efectiv de bovine, pe când în anul 2010 a fost anul cu cel mai scăzut efectiv.

În ceea ce privește producția totală de carne de vită în viu în anul 2004 a fost anul cu cea mai mare producție de carne vită în viu, pe când anul 2010 a înregistrat cea mai mică producție de carne vită în viu.

Greutatea medie la sacrificare a fost cea mai mare în anii 2005 și 2011, având un total de 333 kg/cap, pe când în anul 2001 greutatea medie la sacrificare a avut cea mai mică înregistrare.

Repartiția efectivului de bovine pe județe

Tabel 2. Raport tehnic – operativ asupra situatiei din zootehnie la data de 30 iunie 2017 pentru bovine crescute pentru carne

Sursă: http://www.madr.ro/ro/cresterea-animalelor/bovine.html

După cum putem vedea în tabelul anterior, în România avem un total de 323.405 capete bovine, din care 1.524 capete se regăsesc în sectorul de stat și 321.881 capete sunt în sectoarul privat.

Cel mai mare efectiv de bovine îl are județul Botosani, cu 39.409 capete, acestea fiind toate ferme private. Județul Botoșani este urmat de județul Bistrita Nasaud, care are 31.743 capete în sectoarul privat.

Județul Sibiu are un efectiv total de 3.821 capete, acestea fiind toate ferme private.

În ce privește structura de rasă, până în anul 1935 rasele și populațiile locale ameliorate reprezentau cca. 44% din efectivul exploatat. După anul 1945, acțiunea de ameliorare a taurinelor s-a intensificat, astfel că în prezent rasele neameliorate sunt, practic, dispărute.

Producțiile de lapte și de carne obținute în intervalul 1945 – 1990 s-au situat cu mult sub potențialul productiv al raselor exploatate în țara noastră. Astfel, dacă în anul 1950 se realizau producții medii de cca. 900 kg lapte/vacă/an, după 40 de ani s-a ajuns doar la 2063 kg, deci o creștere de cca. 1200 kg. În aceeași perioadă de timp, în țările dezvoltate în care s-a menținut proprietatea private în agricultură, creșterea a fost de 4000-6000 kg lapte/vacă /an (Stanciu G, 1999).

Structura fondului funciar al țării noastre, varietatea formelor de relief și condițiile naturale specifice permit cultivarea majorității speciilor de plante furajere și, respectiv, creșterea tuturor speciilor de animale de interes zootehnic. Cu toate acestea, nivelul producțiilor obținute este încă cu mult sub realizările înregistrate în alte țări.

În România, similar celorlalte țări din Europa de Est, după schimbarea regimului politic și trecerea la un nou sistem de relații de producție s-a înregistrat un puternic regres al activității economice, resimțit din plin și în sectorul agricol.

Contrar sectorului vegetal, unde suprafața agricolă cultivate a rămas relativ stabile, sectorul zootehnic a fost puternic marcat de această nouă situație și care s-a evidențiat prin reducerea semnificativă a efectivelor de animale și, implicit, a celor de taurine.

Răspândirea bovinelor este influențată între altele de:

cadrul natural existent,

de potențialul economic al diferitelor arii geografice (în relație cu posibilitățile de valorificare al produselor obținute) și

de potențialul productiv al populațiilor de bovine existente.

Cu unele excepții, în zona de câmpie (zonă în care se obțin cantități importante de cereale) se cresc rase de taurine cu potențial productiv ridicat pentru producția de lapte. În zona colinară, de deal și de munte predomină taurinele cu aptitudini mixte de producție, mai rustice și care valorifică eficient pășunile naturale.

În timp, răspândirea bovinelor pe teritoriul țării noastre a cunoscut schimbări continue, urmare a:

cerințelor pieții,

a îmbunătățirii condițiilor de creștere și exploatare

precum și ca efect al ameliorării populațiilor de bovine.

Rase de taurine exploatate pentru producția de carne

Rasă de vaci Bălțata Românească

Ra sa Băl țată Român ească, de t ip Sim mental, cu îns ușiri de pro ducție mi xtă, pen tru car ne-lap te, a f ost și repre zintă prin cipala ra să de tau rine a ță rii, atât p rin pon derea nume rică, prec um și pr in însu șirile bu ne pen tru am bele pro ducții.

. Ra sa Băl țată Român ească, ra sa autoh tonă ame liorata a rez ultat în ur ma încru cișărilor de abso rbție a taurin elor Sura de ste pa transi lvăne ană cu ra sa Simm ental. Pri mele impo rturi de ta uri Simm ental s-au fă cut în an ul 1860 di n Au stria și a ur mat ap oi un imp ort ma siv de ta uri Sim mental din Elv eția.

Vi ața sa eco nomică es te de 8-9 lact ații cu dura ta acesto ra de 270-330 zile. Aju nge la matu ritate la 4 ani, și se folo sește la repro ducție la 18-22 l uni.

Taur inele d in ac eastă ra să se pre conizează că, î n pers pectivă, să fi e orien tate m ai bine sp re prod ucția de c arne, păst rând îns ă aptit udinile ge nerale al e tip ului prod uctive m ixt. Ele ră mân prin cipalul fur nizor de ca rne de bo vine al ță rii – și împ reună cu cele lalte ra se par ticipa la acop erirea cerin țelor de lap te și prod use lac tate.

Obiec tivele prin cipale în ame liorarea ra sei su nt:

5000 kg lap te pe la ctație no rmală, c u 3,90 % gră sime, 3,30 % prot eină și, resp ective, 195 kg gr ăsime și 170 kg pro teină (365 kg subs tanță u tilă);

138 – 140 c m înălți mea l a cru pa la va cile adu lte și 135 – 137 cm la pri mipare;

650 – 700 kg gre utate corp orală la va cile adu lte;

pe ste 600 kg gre utatea la sacri ficare a tău rașilor ingra sati inte nsive și valori ficați la vâ rsta de 17 – 18 lu ni, cu o vite ză abso lută de creșt ere de cca 1100 g/zi și un rand ament la tăi ere de 55 – 56 %, res pectiv 350 kg la gre utatea carc asei;

conf ormație corp orală cor ectă, cu seg mente armo nioase și re giuni corp orale spec ifice produ cției de car ne, bi ne îmbră cate în musc ulatura, ug er cu ap titudini bu ne pe ntru m ulsul mecani c (pe ste 2 kg/m in vit eza de m uls), bi ne pri ns și ex tins, cu li gamentul susp ensor put ernic și ad âncimea pâ nă dea supra jar etului, cu si metrie mor fologică și funcți onală (cca 45 % ind ice mam ar) și cu me mber soli de și aplom buri corecte.

A ria de răsp ândire reco mandată o con stituie, în prin cipal jud ețele din inte riorul Arc ului Carp atic, din Câ mpia de Ve st, prec um și di n s ud-v estul și nor dul ță rii.

Rasă de vaci Blanc Blue Belge

Ra sa Bla nc Bel ge repre zintă pon derea ce a ma i ma re din to talul pop ulației de tau rine pen tru car ne din B elgia.

. Du pă an ul 1950 apti tudinele aces tei ras e s-au îmbun ătățit simț itor (for mat du blu mus cular, ca răsp uns la cer erea consu matorilor). Înc epând d in 1970 anu mite sta te au înc eput să impo rte acea stă ras ă, prec um Dan emarca, Fr anța și mai târz iu Ma rea Brita nie și Irlan da. As tăzi ra sa este răspâ ndită în 40 de ta ri pr ecum SUA, Afr ica de Su d, Austr alia, Noua Zeel andă, etc.

La ace astă ra să, regiun ea spe tei, spa tele, șa lele și cr upa sun t îmbr ăcate pute rnic cu muș chi.

Ca pul este des chis la culo are, sp atele este d rept, cru pa pu țin te șita, coa da proe minentă, iar pi elea este fi nă.

Roa ba poa te fi de dif erite cu lori: albă, alba stru, nea gră.

Ra sa are un temper ament foar te lini știt.

Este o rasă pre coce. În sist em inte nsiv de cre ștere, prim a făt are a re l oc la vâ rsta de 25 de lu ni.

Vâr sta la car e anima lele se sacrifi ca este în tre 14 și 16 luni, câ nd aju ng la o gre utate med ie de 600 kg.

Ra sa se rema rca pri ntr-o ușur ință m are la făt are.

Sp orul me diu ziln ic est e de 1,4 kg.

Consu mul speci fic es te de 6,5 kg fu raj pen tru 1 kg s por.

Rase de vaci Rosie

Rasa Rosie Daneză

Tali a est e de 133-135 cm, gr eutatea es te de 500-550 Kg pen tru tip ul de lap te și 600-650 Kg pen tru tip ul de la pte-ca rne.

Culoar ea este roș ie uni formă (vezi imaginea), produ cția de la pte 6000 Kg pe lact ație nor mală, cu 3,8% gră sime.

Est e sens ibilă la le ucoza

Rasa Rosie dobrogeană

Ra sa Rosie dobroge ană, s-a fo rmat la încep ut prin încr ucișările în tre ra sa Su ra de st epa și ras ele: Ro sie de step a, Angle r și Rosi e pol oneză, iar ult erior cu ras ele: Rosie dan eză, Rosie esto niană și Rosie br ună le tona.

Pro ducția de lap te la acea stă ra să v ariază an ual într e 2700-3000 l/an.

Prod ucția de ca rne es te scă zută. Mot ivat de fa ptul că ar e o greu tate cor porală mi că (380-450 kg), ia r prim a făt are se fac e cu înt ârziere (30-32 luni) fa ță de no rmal.

Nu se m ai creș te ca ras a cura tă, fiin d în acți unea de am eliorare cu ras ele Fri za și Char olaise.

Rasă de vaci Piemontese

Es te ce a m ai aprec iată ras a itali ană de ca rne. Ea s-a form at în regi unea Piemo nte, resp ectiv provinc iile Ă ști, Cun eo și Tori no, cu foa rte m ult tim p în u rmă.

Este o ra să fo arte doc ilă și toc mai de ac eia a fo st folos ită, m ultă vrem e, de că tre ță rani, la lucr ările ag ricole.

Asocia ția Na țională a Crescă torilor de Anima le din R asa Piem onteză s-a fon dat în 1934, în Ita lia.

Anim alele su nt de tali e me die.

Ar e o culoa re alb ă cu zon e g ri pe spa te și coap se.

Bot ul, lim ba și cer ul gurii este de cu loare ne agră. Are coa rne me dii direcț ionate înai nte și late ral.

Gâ tul este mus culos iar trun chiul este cilin dric și bi ne dezv oltat.

Es te o ra să speci alizată pen tru ca rne și ma i pu țin de l apte. Carn ea es te de ca litate opt imă.

La 15-18 lu ni vi teii su nt bu ni pen tru abat orizare. La vârs ta respec tivă atin g 500-600 kg, gr eutatea opti mă la ca re po t fi vân duți pen tru sacri ficare.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA RASEI DE TAURINE DE CARNE ANGUS

2.1. Descrierea rasei

Origine și istoric

Ra sa de v aci Angus es te origi nară din Sco ția, u nde s-a for mat în reg iunile An gus și Abe rdeenshire. Est e desce ndentă a ra selor de va ci loca le d in nord-est ul Sco ției, iar de-a lu ngul tim pul a fo st în per manen ță îmbu nătățită, pen tru a spo ri pro ducția de ca rne.

Prin cipal ele ra se ca re au partici pat la for marea ras ei de va ci Ang us su nt Gallo way, Shorth orn, Ayrshir e și Guern esey.

Foto 2.1 – Întreținerea taurinelor pe pășune iarna (foto original, 2017)

Descriere fizică

Vac a di n r asa Ang us se cara cterizează pri n culoa rea ne agră a cor pului și p ărului, car e a fo st obți nută pri n folos irea la împ erecheri a un ui t aur de culo are ne agră, care prez enta trăsă turile esen țiale ale ras ei.

Cres cătorii de v aci Ang us au îm bunătățit în pe rmane nță ace astă ras ă, pent ru a ob ține o carc asă de foa rte bu nă calit ate.

De as emenea, va ca din r asa Angu s se rem arca p rin consti tuția ma sivă și mu sculatura foa rte b ine dezv oltată. Ar e un ca p m ic, lip sit de co arne, trun chiul lu ng, pie ptul proi eminent și memb rele scur te, cu osat ura fin ă.

Uge rul aces tei v aci est e sl ab dez voltat, deo arece nu e ste o va că de lap te. De altfel, uge rul este des tinat do ar pen tru alăp tarea viței lor.

Comportament și personalitate

Va ca d in ra sa Angus es te doc ilă, cu instin cte mate rne fo arte bin e dezvo ltate. Este vio aie și foa rte uș or de înt reținut. Se dez volta foar te b ine în or ice con diții, fii nd fo arte rezist entă. Are o spe ranță de vi ață foart e m are. Su nt ide ale pe ntru îngrăș are cu ia rbă d e pe pășu ne.

Foto 2.2 – Întreținerea taurinelor pe pășune vara (foto original, 2017)

Productivitate

Va ca Ang us es te o r asă cre ată spec ial pen tru pr oducția de ca rne. La naș tere, viț eii au o greut ate de 30-35 de kilog rrame. Se hră nesc cu t ot lapt ele m atern, pân ă câ nd s unt î nțărcați, în jur ul vâ rstei de 8-10 lu ni. La vâ rsta de 15-16 lu ni, vac a din ra sa Ang us atin ge o greu tate de 450-500 de kilogra me, iar tau rii la 800-1000 de kilog rame.

Carn ea obț inută de la vaci le d in ras a Ang us est e de foar te bun ă calita te și impre sionează pri n gust ul fi n și consis tent. E ste frage dă și mar morata, apre ciată foa rte m ult de bucă tării din to ate colțu rile lu mii.

Caracteristicile și conformația rasei Aberdeen Angus

Bovi nele di n rasa An gus s unt selecți onate în mo d nat ural ia r, dat orită aces tui luc ru ele își trans mit carac teristicile m ai depa rte următ oarelor gen erații chia r și a ltor ra se cu ca re aceste a au fo st încru cișate. Efec tele ned orite ale coarn elor po t fi evit ate prin util izarea aces tei ra se.

Rezi stența. Creș terea aces tei ras e de bo vine, se pract ică înt r-o m are ,măs ură în Ve st și N ord-Ve st, dato rită rezisten ței l or și cap acității d e a se dezv olta în co ndiții de păș unat mai pu țin favor abile, ea fiin d recun oscută pen tru ace st luc ru. Ras a se ada ptează dest ul de bin e la extr emele de me diu și bovin ele p ot fi țin ute afar ă fa ra nic io prob lemă.

Tră sături mate rne. R asa es te foar te cuno scută p entru făt ări ușo are și repr ezintă un ridi cat proc ent de nat alitate și ferti litate, produ c ția vițe ilor cânt ărește cel pu țin 50% din greut atea unei va ci ca re ajun ge la o vâ rstă de 205 z ile. Ra sa est e de stul de pre coce iar v ârsta la pri ma mon tă este de 14-15 lu ni ea fiin d o ra să proli fică, avân d 1 viț el pe an, iar pe rioada de ges tație fii nd de 9 lu ni.

Vite za rap idă de creș tere. Vițe ii di n ace astă ras ă cr esc de stul de r epede, ei ajung ând devr eme la o gre utate de sacr ificare, pen tru o ca rne d e o cali tate în altă, recu noscută î n gastr onomia de vâ rf. Vaci le Ang us au o capa citate excep țională pen tru produ cerea lapt elui pen tru viț ei, adăug and la ace st fa pt ușu rința lo r de făt are și ra ta l or ridic ată de ferti litate le fac e pe aces te va ci să fie foa rte econom ice. Se hrăn esc cu iarb ă de pășu ne iar greutat ea lor aju nge la 1000 kg.

Foto 2.3 – Black angus (poză originală 2017)

Temperam entul doc il. Tem peramen tul doc il pe ca re aces tea îl a u es te foa rte impo rtant pen tru fermi er, iar ușu rința cu car e se poa te lu cra cu ace ste ani male aju tă ferm ierul să econ omisească tim p și ba ni. Est e studi at fap tul că va cile lini știte valori fică mul t m ai bi ne hra na, iar gus tul căr nii lor est e mu lt m ai bu n.

Cali tatea carc asei și a că rnii. Calita tea că rnii de An gus es te în top ul preferi nțelor consum atorilor, es te o ca rne marm orată si prese lată de o calit ate superio ară. Randam entul abat orizării es te de 60%, ia r tine retul foa rte bin e îngrăș at es te de 67-72% cu rap ortul de car ne. Carn ea afis ează calit atea sup erioară a car casei super ioare, cu un pro cent ridica t de car ne m acră, oas e și grăsi me. Sfertu rile post erioare sunt fo arte bi ne dezv oltate și pro duc ca rne de o cali tate extr em de b ună, acop erită par țial cu gra sime car e d a sucu lență și savo are în momen tul în c are es te găt ită.

Foto 2.4 – Pășune împrejmuită cu gard electric (foto original, 2017)

Eficac itatea. Ras a are ca pacitatea de finis are do ar p rin interm ediul pășun atului , nu ne cesită nut rețuri concen trate, ea produ când ca rne m ai mu ltă di n pășu ne compara tiv cu oric are altă ra să conven țională. Ea pro duce și m ai puți ne dau ne pășun ii fa ță de oric are al tă ra să.

Aspe ctul exteri or.

Ra sa a re o confor mație dezvo ltată prop orționat pe ntru fieca re ni vel al vârs tei, cu o di stribuție echilib rată a greu tății echil ibrată pen tru ce le 4 picio are cu lun gimi, adâm cimi și lărgi mi corespun zătoare

Co arnele lip sesc ace asta fiin d o caract eriztică a ras ei

Ca pul este mi c și exp resiv, iar gâtu l este sc urt și adâ nc

Asp ectul exte rior est e spec ific tip ului morfo logic de car ne, fiin d un ul arm onios cu însu șiri pentr u produc ția de ca rne

Co nstituția es te f ină și rob ustă

Li nia trunc hiului est e un a dre aptă și orizo ntală

Pie ptul es te lar g și proe minent, tora cele este adâ nc, crup a este păt rată, fes a este conv exă, mu lt cobo râtă

T aurii a u o gtreu tate corp orală de 1000 – 1300 k g

Va cile au o gr eutate de 550 – 700 k g

Foto 2.5 – Intretinerea taurinelor pe pasune iarna (foto original 2017)

Text ura piel ii. Gros imea pi elii aceste i ra se es te mode rată cu o elasti citate bu nă iar p ărul ar e o aco perire m oale și net edă, in can tități dif erite în fu ncție de sez on.

Foto 2.6 – Conformație Angus (Foto original 2017)

Culo area. Bov inele d in acea stă ra să au o cu loare neagr ă sau r oșie. Au o m ică pa tă de cu loare al ba ca re nu treb uie să se exti ndă m ai m ult de zo na buri cului. Sem nele d in na ștere fac pa rte din pat rimoniul tras ăturii rase i și v or fi per mise do ar în caz ul în care pie lea de b ază es te un a pigme ntată.

2.2. Efectivele actuale de taurine de rasă Angus și numărul număr de exploatații în care se crește această rasă

Rasa Aberdeen Angus în România

Ace astă ra să a ap ărut la n oi în ța ră în pe rioada 1958-1961 s i s-a folo sit la încruc ișări indu striale cu vaci le sla b produ ctive d in rase le loc ale avâ nd ca sco p crear ea de hib rizi cu bu ne aptitu dini pen tru prod ucția de car ne. În urm ărorii a ni s-a u pr odus impo rturi de ta uri An gus ca re au fo st folo siți ult erior pen tru cre area de hib rizi și trans fer de embr ioni în ved erea obț inerii mate rialului se minal cong elat și me tisare cu ras ele de ja exist ente la n oi în ța ră.

Pân ă în an ul 2008 e rau pu ține nuc lee bo vine d in ace astă ra să ea fi ind cunos cută de cât în grup urile restr ânse și n u er a a tât d e d es folos ită la încru cișările cu a lte ra se aut ohtone. La fin ele an ului 2008 a av ut lo c pri mul im port ma siv de bovi ne d in r asa Ang us ac estea fii nd imp ortate di n Ger mania num ărul lo r fiin d de 120 de jun ici ges tante ca re au aju ns la o fer mă de p e lân gă oraș ul Sibi u, ace st nu cleu s-a dezv oltat de stul de re pede ajun gând în zi ua de az i la un efe ctiv de pe ste 3000 de bov ine dev enind astf el c ea ma i ma re fe rmă de pro ducție de car ne de bo vine di n ța ra noa stră.

Total exploatatii rasa Aberdeen Angus in Romania: 789

Total taurine din rasa Aberdeen Angus in Romania: 35.300 capete

2.3. Asociații existente la nivel național care gestionează taurinele de rasă Angus

Asoc iația Aberde en Ang us Româ nia est e pri ma aso ciație din ța ra noast ră acred itată pen tru Cont rolul Of icial al Produ cției a bovi nelor de carn e, d ar e ste în ace lași tim p și sin gura asoci ație d in ța ra noa stră pen tru con ducerea Reg istrului Gen ealogic al ra sei Abe dreen An gus.

Ace astă aso ciație ar e în prez ent 420 de me mbri car e apar țin dife ritelor re giuni di n ța ra noa stră și deți n pe ste 17.000 de bo vine Ang us ad ică pe ste 85% di n tota lul de cap ete exis tent.

Du pă ce a pri mit acre ditarea pen tru a pu tea efec tua un contr ol ofi cial pe ntru perf ormanță pâ nă în momentul de f ață au fo st efe ctuate pe ste 30.000 de cân tăriri al e bovi nelor în ferm ele d in toa tă ța ra. La mo men tul act ual asoc iația anu nță că s e vo r efe ctua COP în fe rme di n 38 de ju dețe di n Ro mânia, ace stea se efect uează cu dou ă maș ini plu s dou ă rem orci spe cial dest inate pe ntru a pu tea cânt ări bov inele ca re au integ rate câ ntare omol ogate.

Asoc iația îș i pro pune o îmbu nătățire a cali tății produ cției bovin elor, perfec ționa rea dar și amel iorare ra sei Ab erde en Ang us pen tru a put ea g ăsi cel e ma i valo roase exem plare car e v or pu tea să tra nsmită popula ției ce le m ai inal te perfor manțe gen etice. Asoci ația susți ne activi tatea tutu ror fermi erilor ca re dores c să cre ască ani male comp etitive p e pla n mon dial dar și d in pun ct de ved ere al repr oducției d ar și al prod ucției.

Ras a Aber deen An gus es te consi derată o adev ărată oport unitate de afacer e fără ni cio ur mă de în doială, ea deți nând ce le m ai bu ne car actere. Particu laritățile specif ice ac estei ras e sun t: o făta re ușo ară, o mat uritate repro ductivă timp urie, o ferit ilitate rid icată, un temp erament d ocil, o bu nă ada prate la cond iții clima tice extre me, o bu nă capa citate la pășu nile d in Ro mânia. Toa te aces te îns ușiri du c la obțin erea un ei c ărni de vi tă de foar te bun ă calit ate, di n ce în ce m ai râv nită în râ ndul consu mator ilor.

As ociația vi ne în sp rijinul ac tivității cresc ătorilor de bov ine din ra sa Ang us da r și c u sfa turi pe ntru înfii nțarea ferm elor, sfa turi de spre creș terea și dezv oltarea armonio asă a aces tor bo vine. Spe cialisții ace sti as ociații of eră ce le ma i b une solu ții pen tru cre șterea bov inelor, pe ntru dezvo ltarea fer mei și v or ți ne ferm ierii l a cur ent cu to t cee a ce e ste no u pe piaț a bovin elor de ca rne.

2.4. Subvențiile acordate de stat pentru explotarea rasei Angus

Sprij inul cupl at pen tru o va că de c arne a ad us in anu l 2015 un ele din tre c ele m ai m ari subve nții că tre cres cătorii de an imale, 1312 p e c ap de ani mal ma i ex act. Ace astă su mă es te o sum ă dest ul de m are ca re nu es te fo arte uș or de înc asat av ând în ve dere con dițiile d ar și pr ețul dest ul de ridic at al un or as tfel de an imale de ra să.

Pen tru fer imierii c are dor esc acce sarea spri jinul cu plat pen tru tau rinele de ra să de ca rne și m etișii aces tora ia r condiț iile su nt urmă toarele:

Fermi erii treb uie să solic ite SCZ pe ntru min im 10 și un m axim de 250 de cap ete de taur ine de car ne, inc lusiv pen tru ben eficiar în exp loatații cu co d AN SVSA, cons tituit di n:

Va ci de ras ă de carn e sau va ci meti se cu ra sele de carn e sau ti neret mas cul s au fe mel din ras e de ca rne

Tiner etul ma scul și fe mel m etis cu ras ele de car ne, ob ținut de ta uri d in r asele de c arne și va ci pe ntru car e n u s e v a soli cita sp rijin cup lat pent ru va cile de la pte

Ta uri d in ras ele de car ne

Solic itanții ca re au un ef ectiv m ai ma re de 250 de cap ete de taur ine de car ne v or ben eficia de SCZ ca re es te cal culat la niv elul de ma xim 250 de cap ete de tauri ne de ca rne

Tiner etul ma scul pent ru ca re s e v a so licita SCZ v a tr ebui să aib ă vâ rsta min imă de 250 de lu ni la da ta ie șirii di n exploa tație s au și da ta li mită pen tru dep unere a cerer ii un ice de pla tă, dup ă c az.

Va cile de carn e sau v acile met ise cu ras ele de ca rne si ta urii pe ntru rep roducție a explo atației pe ntru ca re un ben eficiar soli cită SCZ treb uie să ai bă vârst a min imă de 12 a ni vac ile și 6 an i tau rii dest inați reprodu cției la da ta limi tă pe ntru de punere a cer erii u nice de pl ată.

Efect ivul ani malelor trebui e să fie identi ficat și înre gistrat în RNE și oblig atoriu să d ețină u n regis tru individ ual al explo atației, actu alizat si com plet, confo rm cu prev ederile Reg ulamentu lui (CE) nr. 1.760/2000.

SCZ se v a sol icita do ar pe ntru ani malele dețin ute de căt re benefi ciar d e cel pu țin 8 lu ni de l a d ata în c are vo r in tra în exp loatația acesto ra pâ nă în mom entul ieș irii sau pân ă în mom entul dep unerii ce rerii u nice de pl ată, exce pție fa când vac ile di n ras ele de ca rne s au c ele met ise cu ra sele de c arne ca re vo r treb ui a fi menț inute, pe o per ioadă de reți nere de 6 lu ni d e la d ata car e est e consid erată li mită pe ntru depu nerea cer erii uni ce a plă ții făc ută la adr esa expl oatației, sa u a loc alității car e a fos t men ționată în cer ere, mom entul ieșir ii din exp loatație treb uie me nționat a nterior și tre buie să fie cu prins înt re ziu a următo are consi derată zi ua înch iderii per ioadei pe ntru depun erea cere rii un ice de pl ată an ului pre cedent și da ta lim ită pe ntru depu nerea ce rerii unic e pen tru an ul cure nt.

De lu at în consid erare es te fapt ul că ab solut toa te ani malele ca re apa rțin cate goriei de tau rine di n ras ele de car ne și me tișii ace stora pe ntru c are se v a soli cita SCZ treb uie să f ie îns criși în Regis trul gen ealogic al ras ei.

Ba nii se vo r îm părți as tfel:

Pen tru anim alele car e v or ben eficia de un s prijin cup lat în zoot ehnie și anu me:

sin gură da tă pen tru bovi nele din cat egoria tiner et m ascul sau fe mel d in ras ele de ca rne s au de tine ret mas cul si fem el me tis cu ra sele de car ne, ca re a f ost obțin ut di n tau ri de r ase de ca rne și vac i pent ru ca re nu se va solic ita sp rijin cup lat pe ntru va cile de l apte

se va fac e anu al pe ntru tau rii din ras ele de ca rne

anu al pent ru va cile din ras ele de ca rne și vaci le metis e rasel or de c arne

SCZ pe ntru creșt erea de tau rine din rasel e de ca rne și met ișii ac estora se va acor da pe ntru următo arele cate gorii de ani male și anu me:

va ci și ta uri di n ras ele de car ne, un cu antum de 100%

tiner etul masc ul sau fe mel di n ras ele de ca rne, cu un cuant um de 100%

va cile meti se cu ras ele de ca rne sau tin eret m ascul sau fe mel m etis cu r asele de car ne cu un cuant um de 100%

Docu mentele c are sun t nec esare si c are vor în soți cer erea un ică su nt:

co pie a paș aportului pen tru fiec are b ovină di n ra sele de ca rne și vac ile met ise cu ra sele de car ne pen tru ca re se va soli cita SCZ

pen tru t aurul ca re apar ține ras elor de ca rne și tine retul mas cul / fe mel al ras elor de carn e și me tis cu ra sele de ca rne car e nu e ste pre zent în expl oatație în mome ntul dep unerii ce rerii, cop ie a docu mentului ca re ates tă ieșir ea fiecăr ui ani mal din exp loatație, co nform prev ederilor Ord inului ANSVSA nr. 40/2010, cu pre vederile și modi ficările ulte rioare

pe ntru taur ul d in ras ele de c arne, va ca di n rase le de ca rne și va ca me tisă cu ra sele de car ne, est e nec esară o ade verinșă elibe rată de că tre aso ciația acre ditată pe ntru înfiin țarea și pen tru menț inerea Regis trului gen ealogic al r asei, car e va ce rtifica înc rierea în regi strul genealo gic al r asei, care e ste av izată d e ANZ

pentr u to ate anima lele pen tru ca re se va solic ita spri jin cu plat pen tru cate goria de taur ine din rase le de car ne și met ișii aces tora, e ste nec esară o adev erință elib erată de că tre asoc iația acre ditată pe ntru înfii nțarea și mențin erea în regis trul gene alogic al ra sei, ca re va certi fica ras ele de c arne și met ișii acesto ra p rin verifi carea de d ate din cert ificatele de ori gine, bule tinele de însăm ânțări artif iciale sau ade verințele de mo ntă nat urală aviz ate de c ătre ANZ

Pe lâ ngă ac este docu mente est e neces ară depune rea și urm ătoarelor ac te obli gatorii:

cop ie a cărț ii de iden titate/pa șaport/certi ficat de înre gistrare la ofi ciul regis trului co merțului, certi ficatul de înregist rare fisc ală, iar în ca zul reprezentan tului, este nece sară o co pie d e pe da tele de iden tificare pre cum și o pro cură notar ială, în ca zul perso anelor fiz ice sau o dele gație de împu ternicire, în caz ul perso anelor juri dice, cu se mnatură si ștam pilă

este nec esară dova da pe ntru dețin ere a u nui co nt ba ncar ac tiv pe teri toriul Româ niei.

2.5. Perspectivele de creștere

Cerin țele consum atorului. Consum atorul di n se colul consumului de carne are așteptări de la carn ea de vită. Ac easta treb uie să fie de o cali tate supe rioară. Carn ea treb uie să fie cu o text ură mo ale, sucu lentă și savu roasă. Carn ea de Ang us exce lează în ac et do meniu și nu este de mir are ca a aju ns să fie una din tre c ele mai bu ne din lu me

St udiile din înt reaga lu me au ar ătat că va cile fur ajate cu ia rba care cr ește în m od natu ral au o produ cție mai bu nă de ca rne iar ca litatea es te una bu nă și cu cost uri redu se. Va cile de Ab erdeen au fo st cres cute și selec ționate de gener ații pen tru caract eristici pre cum rezi stența, dezvo ltarea lor rap idă și aptit udinile de fin isare d oar din ia rbă, și sis teme de fu rajare de baz ă.

Foto 2.7 – Balotare pe timp de vara (Foto original, 2017)

Bovin ele de An gus sunt e xcelente în n umeroase trăsă turi car e sunt acce ptate pe o scară larg ă ca fiin d ac ele tră sături leg ate de bun ăstarea ani malelor. Deo arece f ata cu ușuri nță și du rata gestației este una scu rtă, ac este d etalii fiin d unel e imp ortante pent ru car ne cât și pen tru vac ile în sin e. R asa este una natu ral do tată cu evide nte ben eficii pen tru fer mieri deo arece ac eștia vor pro duce ca rne de v ită mai ief tină în comp arație cu alte rase dar ea treb uie să fie adăp ostită pe perio ade mai lungi de ti mp.

Foto 2.8 – Carne neprocesata de Aberdeen Angus (poza preluată)

Prod ucția de c arne compa rativ cu car nea sta ndard de vit ă. Da tele de la F ood RW M pub licate în Aug ust 2009 demons trează că vâr sta me die de sacri ficare pen tru o ra să p ură An gus es te de 19.5 luni, ac easta est e o peri oadă cu 4.5 lu ni m ai scu rtă de cat m edia de prod ucție la alt e r ase de c arne car e se ridic ă la 24 de luni.

Tin ând co nt de cel e mai su s preze ntate în momentul în care au demarat mini afacerea membrii exploatației Popșor s-au documentat mult cu privire la această rasă. S-a pornit de la un efectiv de 25 vaci în anul 2013 de Aberdeen Angus de 8 luni, ulterior ajungând la un efectiv de 50 de bovine in anul 2015.

Fiind o rasă profitabilă și ușor de întreținut s-a considerat că se pot ține mai multe vite pe hectar astfel încât să se ajunga să se produca mai multă carne de vită. S-a considerat acest lucru un mare avantaj deoarece prețul hranei este unul avantajos în momentul de față.

Foto 2.9 – Pasune (foto original 2017)

CAPITOLUL 3

ANALIZA TEHNOLOGIEI DE EXPLOTARE A TAURINELOR DE RASĂ ANGUS ÎN EXPLOATAȚIA POPȘOR DIN COMUNA CHIRPĂR, JUDEȚUL SIBIU

3.1. Istoricul exploatației

Ferma de bovine este amplasată la 65 de km de orașul Sibiu și anume în Comuna Chirpăr. Comuna Chirpăr este o unitate administrativ teritorială care este alcătuită din patru sate componente și anume: satul Chirpăr, satul Vard satul Veseud și satul Sasaus. Comuna este persoana de drept public și are capacitatea juridică deplină și propriul patrimoniu.

Foto 3.1 – Centrul Chirpăr, foto preluată de pe site-ul primăriei

Comuna se întinde pe o suprafașă de 10.084 ha din care 241,19 ha este teren intravilan, 9,842,81 ha este teren extravilan ele fiind structurate astfel:

Teren arabil extravilan – 2,902 ha

Pășuni – 2,925 ha

Păduri – 1,759 ha

Fânețe – 1,515 ha

Livezi – 135 ha

Stufăriș, drumuri, teren neproductiv – 606,81 ha

Comuna Chirpăr este situată în partea de Est a județului și anume la 62 km de orașul Sibiu și la 13 km de orașul Agnita, aparține unei zone deluroase, este străbătută de Valea Veseudului și de Valea Ilimbav, la E este delimitată de comuna Bruiu, la V este delimitată de comunele Marpod și Alțâna, la N este delimitată de orașul Agbita și de comuna Bîrghiș iar la S este delimitată de comunele Carța și Arpașul de Jos

Exploatația Popșor din comuna Chirpăr, județul Sibiu se află amplasată pe Strada Principală la numărul 547, este aprope de ieșirea din sat conferindu-ne astfel o bună deschidere la câmp.

Foto 3.2 – Balot de fân (foto original, 2017)

În cadrul exploatația Popșor din comuna Chirpăr se cresc și se exploatează bovine din rasa Aberdeen Angus.

Forța de muncă este asigurată de către membrii familiei și 2 muncitori cu jumătate de normă.

Amplasarea acestei mini ferme urmărește îndeaproape valorificarea resurselor furajere dar și a condițiilor naturale pe care le deține zona. Așadar în exploatație se folosește ca hrană pentru animale fânul natural și lucerna masă verde, etc.

Foto 3.3 – Taurine din rasa Angus pe pășune împrejmuită cu gard electric (foto original)

Foto 3.4 – Hrana bovinelor (foto original, 2017)

Întreținerea animalelor se face în aer liber, în adăposturi închise, protejându-se astfel animalele de factorii de mediu nefavorabili.

Foto 3.5 – Vacă și viței de rasă Angus, cu înțărcare tardivă (foto original)

Exploatația Popșor din comuna Chirpăr dispune de 140 ha de teren pe care se cultivă anual nutrețuri pentru a putea asigura furajarea efectivului de animale. Astfel, se cultivă 25 ha cu lucernă, 50 ha masă verde de pe care se obține fân natural, 35 ha cu pajiște de deal, 20 ha cu trifoi și 10 ha cu sfeclă furajeră.

Foto 3.6 – Balotarea fânului (foto original)

Pasiunea pentru creșterea animalelor dar și calitatea genetică a acestei rase Aberdeen Angus a determinat pe membrii exploatației Popșor să înceapa înființarea acestei micro ferme în anul 2012. Ferma a fost amplasată în Chirpăr datorită mediului curat, pășunilor bune dar și a liniștii de care beneficiază animalele. Este un loc de basm unde oamenii de multe ori aleg să se refugieze.

În cele 400 de ha de fânețe, pășune și culturi pe care familia Popșor le detine se va încerca să se puna bazele uneia dintre cele mai mari și importante ferme românești pentru creșterea de rasei Aberdeen Angus o rasă de talie medie și mare care se adaptează foarte bine la relieful și clima din țara noastră.

Foto 3.7 – Imagine pasune și fânețe

Cu timpul in exploatația Popșor au fost selecționate și au fost aduse în fermă cele mai bune și cele mai frumoase exemplare încercând să se dețină o bună selecție genetică a rasei Aberdeen Angus.

Animalele exploatației Popșor din comuna Chirpăr dețin Pedigree dar și certificate de origine, taurii sunt notați cu calificative maxime. Din toată această selecție s-a reușit de-a lungul timpului să se creeze reproducători, atât masculi cât și femele de valoare, junici care au fătări ușoare cu creșteri de 1,5 kg pe zi care se adaptează ușor la climă și stabulație mixtă.

Foto 3.8 – Imagine bovine la pășune, iarna

3.2. Dotarea tehnico-materială a exploatației: adăposturi, utilaje

Foto 3.9 Utilaj propriu (foto original, 2017)

Întreținerea animalelor exploatației Popșor din comuna Chirpăr se face doar respectând normele fermelor pentru producția de carne. Rasa Aberdeen Angus nu necesită o ingrijire specială pe timp de vară ele se adaptează destul de ușor climatului însă, pe timpul iernii bovinele se vor întreține în adăposturi închise.

Foto 3.10 – Utilaje proprii (foto original)

Ele se vor distribui în adăposturi ținându-se seama de performața lor productivă. La demaraj bovinele pot fi cazate în același adăpost. Fiecare adăpost va fi prevăzut cu patru pereți, uși mari glisante care vor comunica cu podocul. Accesul animalelor în padoc se va face numai pe timpul favorabil. În adăpost se vor distinge trei zone funcționale și anume: de miscare, de furajare, de odihna.

Zona de mișcare va fi situată între zona de odihna și cea de furajare mai jos cu 20 de cm față de prima. Zona va avea o lățime de 3,5 m cu o pardoseală continuă din beton care va micșora incidența afecțiunilor podale și va reduce umiditatea în adăpost. În zona de mișcare se vor amplasa jgheabul de adăpare cu nivel constant. Padocul va asigura un spațiu de 8 mp per cap de animal și va deține o copertină pentru protecția animalelor în timpul intemperiilor.

Foto 3.11 – Bovine adapându-se în fața adăpostului iarna (foto original)

Foto 3.12 – Loc de furajare (foto original)

Zona de furajare va fi amplasată în opusul zonei de odihnă pe un perete longitudinal adăpostului. În zona de furajare va fi delimitat prin vopsire un spațiu pentru a se putea administra furajele de volum, direct pe pardoseala de ciment specifică zonei de furajare. Accesul la furaje va avea loc prin intermediul grilajului metalic care va individualiza locul furajării, evitându-se drenajul reciproc. Transportul de furaje în adăpost se va face cu o remorcă tehnologică în așa fel încât intr-o oră toate animalele vor fi furajate.

Zona pentru odihnă va fi prevăzută cu un spațiu individualizat pentru odihnă. Ea va fi amplasată de-a lungul unuia dintre pereții longitudinali ai adăpostului. Zona de odihnă va fi reprezentată de un pat continuu din cărămidă care ulterior va fi acoperit cu un strat de ciment.el va fi compartimentat prin grilaj metalic cu cușete individuale, dimensiunile lor fiind de 2,1 – 2,3 m lungime și 1,1 – 1,5 m lățime. Lungimea acestei cuști se poate regla în functie de vârstă pe o distanța de 60 cm cu o bară metalica care va fi montată pe partea anterioară cușetelor, astfel încât vacile aflate în cușetă să fie obligate să defece pe zona de mișcare. Astfel, se va menține curat patul destinat odihnei. Ca și covoare vor fi folosite covoare de cauciuc.

Foto 3.13 – Loc de furajare (foto original)

Adăparea se va realiza cu adăpătoare izoterme OASIS unele dintre cele mai rezistente și vitrege în condiții de exploatare și anume mediul coroziv și variații de temperatură, care vor asigura necesarul de apă tuturor vacilor din adăpost. Ele nu vor necesita o încălzire electrică fapt ce va duce la un cost scăzut de exploatare și se vor întreține ușor. Vor fi folosite adăpători OASIS cu două capete și OASIS cu o clapetă pentru a se putea asigura necesarul de apă unui adăpost de vaci și câte o adăpătoare OASIS cu o clapetă pentru fiecare boxă unde va fi tineretul.

Foto 3.14 – Loc de adăpare, iarna (foto original)

Evacuarea de dejecții se va face cu un plug raclor de tip DM delta acționat hidraulic, prin o culisare a șinei de prifulul U, care va fi implementată într-o alee de beton cu o lățime de 3,5 m. Plugul numit raclor are lățimea de lucru de 3.5 m puterea sistemului de acționare fiind de 2,2 kw, adâncimea pentru spațiul de lucru este de 20 cm și va necesita un spațiu special pentru amplasarea sistemului pentru acționare de 1,8 m. Pentru a preveni suprasolicitarea plugului se va recomanda pornirea lui de minimul 2 ori într-un interval de 24 de ore pentru curațarea aleii. La capătul celălalt al adăpostului se va afla un canal transversal pentru colectarea dejecțiilor de unde vor fi împinse în bazinul numit colectro. Acest sistem va fi aplicat atât în adăpostul pentru vaci cât și în adăpostul pentru tineret care va fi compartimentat pe categorii de vârstă. Padocul va fi de asemenea prevăzut și el cu un canal de colectare și evacuare a dejecțiilor.

Curățarea de ongoane se va face cel puțin o data pe an sau ori de câte ori va fi nevoie pentru evitarea apariției afecțiunilor podale și reforma animalelor înainte de a atinge vârful producției. Animalul va fi contenționat pe platforme cu o propulsie sau simplu iar cu un bisturiu special se va curăța fiecare membru.

Un al treilea adăpost va fi amenajat pentru întreținerea tineretului în sistem liber dotat pe categorii de vârstă: 0-3 luni, 3-6 luni, 6-12 luni, 12-18 luni. Primele trei luni de viată vițeii pot locui în cuști individuale care vor fi constituite din două zone, cușca propriu zisă și padocul. Cușca va asigura locul de odihnă pentru viței. Cuștile vor fi confecționate din lemn sau poliester armat ulterior cu fibră de sticlă. Indiferent de sezon în cușcă se va așterne un strat gros de paie care se va împrospăta la un interval de două zile și se va evacua la trei luni. Sub cuști se va pune un strat gros de pietriș de 15 cm, pentru o drenare mai rapidă a apei provenită din ploi.

3.3. Suprafața de teren cultivată: culturi și producții obținute în perioada 2015-2017

La un hectar de lucernă pe care exploatația Popșor din comuna Chirpăr îl cultivă anual se obtine o lucernă netratată și nefertilizată, în jur de 6000 kg de fân uscat per recoltare, dar asta depinde foarte mult de mediul climatic al anului în cazul în care este un an secetos se obține un maxim de 3 recoltari. Umiditatea are un rol cheie in productia de lucerna. Producția medie de fân uscat pe an este de 20 de tone, 60 de tone din 2015 – 2017.

Foto 3.15 – Balotare câmp, utilaje proprii(Foto original, 2017)

Deși bovinele nu pierd din greutate iarna se preferă pentru o furajare normală, suplimentarea cu porumb. Cultura exploatației Popșor din comuna Chirpăr cu porumb de siloz se întinde pe 2 ha din care se recolteaza 30 de tone anual adica pe o durată de trei ani se vor obține 90 de tone de porumb de siloz.

3.4 Structura efectivului de taurine de rasă Angus pe sexe și vârste la data de 31 decembrie 2017

Tabel 3.1. Structura efectivului de taurine de rasă Angus pe sexe și vârste la data de 31 decembrie 2017

Tabel 3.2. Efectiv Exploatatie Popsor

Tabel 3.3. Efectiv bovine cantarite Exploatatie Popsor

3.5. Sistemul de reproducție aplicat în exploatație

La exploatația Popșor din comuna Chirpăr s-a optat pentru reproducerea bovinelor prin tehnica însămânțării artificiale. Cea mai bună tehnică recomandată de veterinarul familiei este tehnica de decongelare MSC. S-a hotarât impreuna cu veterinarul asupra acestei tehnici deoarece este una dintre cele mai fine proceduri dintre toate tehnicile însămânțării artificiale la bovine.

Foto 3.16 – Tineret rasa Aberdeen (foto original)

Se va folosi decongelarea ca imersie în apă caldă la temperatura de 34-35 de grade ale paietei, procedeu care va dura un minut după care se va introduce în pistolet, iar apoi se va realiza însămânțarea propriu zisă. Principiul decongelării este unul destul de simplu și la obiect dar în momentul în care vine vorba de aplicare fiecare veterinar va aplica propria tehnică. Din explicatiile veterinarului există mai multe tehnici ale decongelării și anume:

În apa caldă, unde se va aprecia temperatura, cu mâna, o tehnică folosită de majoritatea veterinarilor;

Folosindu-se de propria temperatură corporală și anume, la subraț;

Se va introduce paieta în termos pentru a încălzi paieta la o temperatură pe care vererinarul o va aprecia cu mâna.

Însământarea va avea loc undeva la 6-24 de ore înaintea ovulației, iar locul depunerii spermei va fi în corpul uterin. Momentul propice pentru însămânțare se va situa la 12-14 ore de la apariția căldurilor, în cazul în care vaca va fi depistată în călduri dimineața ea se va însămânța seara, dar daca va intra în călduri seara ea se va însămânța abia a 2 a zi, până la ora 12.

Foto 3.17 – Procesul însămânțării artificiale la vaci (poză preluată)

Principiul însămânțării in ferma exploatației Popșor din comuna Chirpăr se va hotara impreună cu veterinarul si se va stabili ce taur se va folosi.

Foto 3.18 – Tineret odihnond (Foto original, 2017)

Vacile exploatației Popșor sunt îngrijite corespunzător pentru a putea obține un procent ridicat de natalitate și a unor viței dezvoltați și sănătoși. O durată minimă a gestației este de 285 iar ea depinde de sexul vițelului fiind cu 2 – 3 zile mai lunga dacă vaca va făta un mascul.

Exista un adăpost special pentru vacile gestante. Este un mediu curat ferit de cel obișnuit care poate fi infectat astfel ducând la îmbolnăvirea fătului și a mamei.

S-a ales în fermă inseminarea artificială datorită beneficiilor sale și anume:

Ea facilitează și accelerează progresul genetic efectivelor animelelor. Prin folosirea acestei metode se pot folosi cei mai valoroși reproducători masculi testați după descendență și cu multe însușiri morfo-productive care vor intensifica progresul genetic ameliorativ al vacilor de Angus

Se poate realiza și monitoriza materialul seminal. Colectarea spermei înainte de efectuarea inseminării va permite evaluarea acestuia. Aceasta permite o determinare rapidă a anumitor probleme de sănătate astfel incat se vor putea lua măsuri de remediere imediate.

Se pot înlătura problemele de sănătate care ar putea apărea la vaci ca rezultat al montei normale.

Datorită inseminării artificiale se va reduce stresul animalului deoarece se va stabili un termen fix

Deoarece sperma este testată înaintea inseminjării, ajută la controlul bolilor

Sperma se poate colecta și îngheța în afara perioadei de reproducere, fapt ce va permite ca perioada de reproducție să fie una extinsă și să creeze cantitatea totală

3.6. Adăpostirea, întreținerea, îngrijirea corporală și furajarea taurinelor

În exploatația Popșor din comuna Chirpăr întreținerea constituie totalitatea măsurilor care privesc mișcarea vacilor de Angus fluxul tehnologic zilnic al fermei cu scopul asigurării și reflectării potențialului productiv dar si de menținere a sănătății animalelor. S-a făcut alegerea sistemului de intreținere cu mare discernământ, datorită faptului că acesta influențează într-o oarecare măsură sistemul productiv precum și productivitatea muncii familiei Popșor, longevitatea vacilor, sănătatea lor, rezistența la îmbolnăvire si activitatea reproducției.

Un adăpost corespunzător trebuie să asigure condițiile adecvate microclimatului, să poată permite efectuarea de lucrări tehnologice de furajare, adăpare , evacuare de dejecții în conditii optime, dar care să confere vitelor un grad de confort corespunzător și să poată corespunde cerințelor sanitar-veterinare, să poată asigura condiții optime de muncă dar care să se realizeze cu costuri reduse.

Organizarea interioară a adăposturilor exploatației Popșor

Organizarea interioară a adăposturilor în ferma diferă, cu dimensiunile acestuia și anume, capacitatea dar și modul de amplasare a zonelor funcționale ale adăpostului.

Exista o zonă de odihnă- care este reprezentată prin cușete individuale de odihnă în raport cu dimensiunea vitelor de Angus. Materialul care s-a folosit pentru patul de odihnă este: un covor de cauciuc iar pe deasupra s-a pus un strat de paie tocate.

S-a creat o zonă de furajare care se foloseste în special iarna sau pe timpul ploios deoarece vitele sunt lăsate în mare parte libere. S-a creat o iesle care a fost amplasata între zona de odihnă și cea de mișcare, de-a lungul unuia dintre pereții logintudinali, aproximativ la mijlocul adăpostului, în afara cușetelor destinate odihnei. Tot pentru timpul defavorabil s-a creat și o zonă de circulație care a fost amplasata între zona de furajare și zona de odihnă.

Pentru evacuarea dejecțiilor, deoarece pardoseala este una continuă, evacuarea se face manual cu lopata dintr-un capăt la celalalt. Evacuarea dejecțiilor se realizează zilnic pe timp de iarnă și o dată la două zile pe timp de vară deoarece vitele nu petrec foarte mut timp la adăpost.

Pentru îngrijirea corporală a bovinelor din ferma s-a achiziționat un aparat electric de pensaj.

Pentru timpul verii s-a creat pe camp o tabără de vară, în centrul pajiștei unde s-a încercat pe cât posibil să se evite zonele de inundații și băltire a apei în urma ploilor abundente.

Hrănirea bovinelor reprezintă cea mai importană verigă tehnologică de exploatare. Cantitatea de energie dar și de nutrienți fixați sau secretați de un animal sănătos reprezintă cerința alimentară a bovinelor exploatației Popșor.

Foto 3.19 – Tabăra de vara (foto original)

Cele mai folosite nutrețuri in exploatația Popșor sunt: lucerna, trifoiul, iarba de pe pajiște, porumbul. Bovinele consumă în medie 7,8 kg pe zi.

Foto. 3.20 – Asigurarea de hrană (Foto original, 2017)

Animalelor li se asigură și nutrețuri celulozice, ele fiind bogate în celuloza brută și substanță uscată, care sunt sărace în proteină, săruri minerale și lipsite de caroten.

Pe timpul verii furajarea se face pe pășunat, în cirezi, pe islaz iar seara se vor aduce în gospodărie

Foto 3.21 – Vas de sare (foto original)

3.7. Performanțe productive realizate la tineretul supus îngrășării: sporuri totale de creștere și sporuri medii zilnice

Sistemul intensiv de îngrășare pe care se bazeaza familia Popșor este un sistem modern care urmărește valorificarea potențialului bovinelor tinere pentru a-și putea spori în ritm alert masa corporală, pe baza tehnologiilor de hrănire intensive, dar cu rații echilibrate și corespunzător structurate astfel încât să poată corespunde cerințelor specifice ficărei etape de vârstă existente în fermă. Variantele tehnologice care se aplica sunt ”baby beef” foarte precoce, baby beef precoce și respectiv clasice sau normale.

Fluxul tehnologic se organizeaza în două sau mai mai multe etape ceea ce indică sistemul de întreținere, fiecare perioadă va cuprinde 1-4 faze care vizează tipul de alimentație. Toate fazele au următoarele semnificații: alăptare-înțărcare, creștere, creștere-îngrășare, îngrașare finisare. In fermă afluirea vițeilor se face de la vârsta de 15 zile dar și de la greutatea medie de 45 de kg.

Foto 3.22 – Tineret de angus (foto original, 2017)

Tehnologia de îngrașare ultra baby beef

Tehnologie care are ca scop principal valorificarea din timp a vițeilor care sunt hraniți exclusiv cu lapte, pentru obținerea cărnii de culoare roz-stafidie sau a cărnii albe, cu însușiri deosebite.

Tipul acesta de ingrasare se aplica pe vițeii de sex masculin. Valorificarea lor se face de la vârsta de trei luni și la greutatea medie de 150 kg.

Fluxul tehnologic va cuprinde o singură perioadă și doar o singură fază de îngrășare cuprinsă între 16-90 de zile. Întreținerea vițeilor se face în boxe colective care cuprind 4-5 capete pe boxă, cu aplicarea principiului populării. Sunt asigurate în adăpost condițiile optime de microclimat – temperatura fiind de 16-18 grade cu o umiditate de 75% și o luminozitate redusă fapt care favorizează odihna vițeilor și le limitează consumul de energie pentru a-ți întreține funcțiile vitale. Alimentația lor se realizează pe bază de lapte dau substituent al acestuia.

Tehnologia baby beef foarte precoce

Prin această tehnologie se urmaresc sporuri ridicate ale creșterii în condițiile unei hrăniri intense a tineretului, cu nutrețuri concentrate. Valorificarea tineretului se face la vârsta de 7-8 luni și la o greutate medie de 250 kg.

Fluxul tehnologic se va desfășura în două perioade și trei faze și anume: alăptare-înțărcare care durează între 16-70 zile, perioada de creștere care durează între 71-120 zile și perioade de creștere-îngrășare care durează de la 121 de zile până la 210 zile.

Hrănirea se face din stocul propriu cu lapte pulvis, nutreț combinat cu granule de lucernă iar pentru faza a doua se foloseste nutreț combinat cu granule de lucernă și fân tocat, iar în ultima frază se foloseste nutreț combinat cu fân tocat. Pe durata îngrășării consumul furajelor pe cap de animal este de 36 kg substituent de lapte, 550 gr. substituent de nutreț combinat cu 250 gr. de fân tocat și granule de lucernă. Adăparea se face constant în adăpători.

Tehnologia baby beef precoce.

Aici se urmăreste creșterea mesei corporale cu 40% mai mult fața de cea realizata la îngrășarea baby beef foarte precoce. Se urmareste obținerea de carne fragedă, suculentă și marorată.

Fluxul tehnologic se va realiza în două perioade și patru faze și anume faza de alăptare-înțărcare care durează între 16 și 80 de zile, faza de creștere care durează între 81 și 130 de zile faza de creștere îngrășare care durează între 131 și 250 de zile, iar ultima fază este cea de finisare care durează între 250 și 365 de zile.

Hrănirea se face la fel din stoc propriu dar este diferențiata pe faze tehnologice: în faza unu se va folosi substituent de lapte pulvis, nutreț care este combinat și paie. Consumul individual al furajelor pe toată durata îngrășării este de 36 de kg substituent de lapte pulvis, 1140 de grame de nutreț combinat, 308 kg de granule de lucernă dar și fân tocat și 150 de paie tocate.

Tehnologia de îngrășare baby beef normal sau clasic.

Se urmareste obținerea de carcase mari de 230 sau 250 de kg care conțin o cantitate de grasime intramusculară dar și seu la rinichi.

Fluxul tehnologic cuprinde două perioade și patru faze: faza de alăptare – înțărcare care durează de la 16 zile la 110 zile, faza de creștere care durează de la 112 la 114 zile, faza de creștere și îngrășare care durează de la 150 la 450 de zile și ultima fază care durează de la 452 la 550 de zile. Se practica întreținerea liberă a vițeilor. Faza unu formata din lapte pulvis, nutreț care va fi combinat cu fân de lucernă, iar în faza doi nutreț combinat cu fân de lucernă și semisiloz de lucernă sau cu ierburi, faza trei contine nutreț combinat cu fân de lucernă și semisiloz de lucernă sau cu ierbiri, iar faza patru contine nutreț combinat cu fân de lucerna si semisiloz de lucernă, pastă de știuleți de porumb și siloz de porumb.

3.8. Analiza cheltuielilor și veniturilor realizate în anul 2017

Pentru a determina eficiența economică obținută la finalul unui an de exploatare, s-a procedat la calcularea diferenței realizate între venituri și cheltuieli.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Exploatația Popșor este amplasată la 65 de km de orașul Sibiu și anume în Comuna Chirpăr. Comuna Chirpăr. Ferma dispune de 100 ha de teren pe care se cultivă anual nutrețuri pentru a putea asigura furajarea efectivului de animale. Astfel, se cultivă 20 ha cu lucernă, 40 ha masă verde de pe care se obține fân natural, 15 ha cu pajiște de deal, 15 ha cu trifoi și 10 ha cu sfeclă furajeră.

La alegerea sistemului tehnologic se va ține cont de specificul agro-pedo-climatic al zonei, direcția de creștere și rasa, categoria fermei, astfel încât să se asigure incidența optimă a facturilor de ordin biologic, tehnic și economic.

Exploatarea și valorificarea pajiștilor din zona montană și premontană se realizează în cele mai multe cazuri prin pășunat extensiv (deplasarea turmelor liber pe pășune), sistemele moderne de utilizare a pajiștilor (parcelare, exploatare mixtă: pășunat, cosit, respectarea încărcăturii la ha în funcție de cantitatea și calitatea biomasei, etc.) fiind foarte rar întâlnite.

Cu timpul s-a selecționat și s-a adus la exploatația Popșor cele mai bune și cele mai frumoase exemplare încercând să se dețina o bună selecție genetica a rasei Aberdeen Angus.

Animalele exploatația Popșor dețin Pedigree dar și certificate de origine, taurii sunt notați cu calificative maxime. Din toată această selecție s-a reușit de-a lungul timpului să obtinem reproducători, atât masculi cât și femele de valoare, junici care au fătări ușoare cu creșteri de 1,5 kg pe zi care se adaptează ușor la climă și stabulație mixtă.

Întreținerea animalelor exploatației Popșor se face doar respectând normele fermelor pentru producția de carne. Rasa Aberdeen Angus nu necesită o ingrijire specială pe timp de vară ele se adaptează destul de ușor climatului însă, pe timpul iernii bovinele se vor întreține în adăposturi închise. Ele se vor distribui în adăposturi ținându-se seama de performața lor productivă. La demaraj bovinele pot fi cazate în același adăpost. Fiecare adăpost va fi prevăzut cu patru pereți, uși mari glisante care vor comunica cu podocul. Accesul animalelor în padoc se va face numai pe timpul favorabil. În adăpost se vor distinge trei zone funcționale și anume: de miscare, de furajare, de odihna.

Principalul motiv pentru care am ales Angus a fost acela că exemplarele din această rasă au fătări ușoare dar și o bună adaptabilitate la pășunile din România. La început s-a achiziționat bovinele în urmă cu zece ani de la un crescător, care aduce exemplare din Germania, așadar genetic sunt din acea regiune. S-a început cu aciziționarea de 10 bovine vițele și un taur. Vițelele au costat în jur de 1500 de euro/cap iar taurul 3000 de euro.

Exploatația mixtă analizată are un efectiv totale de animale: 65 capete bovine. Pentru asigurarea bazei furajere necesare animalelor, furajele sunt integral obtinute de pe teren propriu.

Greutatea medie a tineretului taurine la vindere este de 280 kg/cap bovina. Tineretul taurin se vinde la vârsta de opt luni.

În încercarea noastră de a determina profitul brut și venitul mediu lunar obținut în exploatație, am calculat un venit anual total în valoare de 311.125 lei și cheltuieli anuale totale în valoare de 162.080,375 lei. Scăzând din venituri cheltuielile efectuate, rezultă un profit brut anual în valoare de 149.084,625 lei.

Este de recomandat tuturor fermierilor care dețin bovine de lapte și nu numai să achiziționeze bovine de Angus deoarece ele pot genera în timp profituri considerabile și se adaptează perfect la clima noastră, iar carnea lor, alături de carnea vitelor argentiniene sau japoneze este una foarte apreciată.

Acesta este un business de viitor iar piața de desfacete odată cu trecerea timpului este una asigurată. Exploatația Popșor incercă să creasca bovinele asa cum ele se cresc defapt și anume în aer liber fără să a le ține în grajd, ci cat mai mult pe pășune, deoarece ele nu sunt o rasă pretențioasă.

Totuși se recomanda viitorilor achizitori de Angus să se îndrepte către rasa Black Angus deoarece experții în gastronomie o apreciază mult.

BIBLIOGRAFIE

Acatincăi Stelian, 2004, Producțiile bovinelor, Ediția a II-a Editura Eurobit, Timișoara

Ciugudean Diana și Trifu Aurel, 1993, Date oferite de către Stația meteorologică Blaj.

Dumitrescu-Jippa Aurel și Nistor Nicolae, 1976,Sibiul și ținutul în lumina istoriei, vol. I, Cluj-Napoca.

GEORGESCU Gh, C.VELEA, GH.MĂRGINEAN, A.ALEXOIU, Monografia rasei Bălțată românească Ed. Tritonic București, 2001

GEORGESCU GH., STANCIU G., VELEA C., UJICĂ V., Tehnologia creșterii bovinelor. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990.

Georgescu Gheorghe și colaboratorii, 1988, Tratat de creșterea bovinelor, volumul I, 1989 volumul II, 1995, volumul III, 1998, volumul IV, Editura Ceres, București.

Gândilă Cecilia, damian Nicolae, 1997, Păuca vatră de istorie și legendă, Editura Bucura, Sibiu.

MAN, C., Aspect privind locul și rolul creșteri și exploatării bovinelor în țăril Comunități Economice Europene (CEE).Lucr.Simpoz. ”Factori de mediu, producția și sănătatea taurinelor”. Tg.Mureș, Tipo. Agonomia, Cluj-Napoca, 1992

ONACIU G., Tehnologia creșterii bovinelor – ghid practic. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006

ONACIU G., VELEA C., Evaluarea performanțelor productive la bovine. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002

Staicu Gavril, Acatincăi Stelian și Czister Ludovic Toma, 2005, Tehnologia creșterii bovinelor, lucrări practice, Editura Eurostampa Timișoara

Stanciu G, 1999, Tehnologia de creștere a bovinelor, editura Brumar Timișoara

Stanciu Mirela, 2011, Zootehnie, Note de curs, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu.

Stroia Mircea, 1995, Podișul Secașelor- Studiu geografic al agriculturii.

Velea C, Vomir M, David V, Genis C, Onaciu G, 1996, Caracterizarea principalelor însușiri pentru producerea de lapte la o populație de rasă bălțată românească din centrul Transilvaniei. Simpozion USAMV 14 -15 noiembrie. Cluj – Napoca.

Vintilă I. Dronca D., 2000, Creșterea și ameliorarea taurinelor în România, Editura A.G.C.T.R., București

http://valdoforest.ro/ro/ferma-angus.html

http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=813&language=1

http://aberdeenangus.ro/angus/caracteristici-si-conformatie/

https://aberdeenangus.ro/

ANEXE

ANEXA 4

ANEXA 5