Expertiza Contabila. Metode Si Practici Specifice

Introducere

Motivația alegerii temei se datorează activității personale în domeniul administrării imobilelor, un domeniu in care expertizele contabile reprezintă cea mai eficientă metodă de verificare a situațiilor financiare aferente unei asociații de proprietari, inainte de a prelua gestiunea contabilă a acesteia. Expertizele contabile, au de asemenea rolul depistării eventualelor prejudicii create de către administratori de bloc rău intenționați sau a celor care au o pregatire inadecvată în domeniul contabilității și au produs greșeli. Prin intermediul expetizei contabile se poate stabili valoarea prejudiciului cauzat și cu ajutorul acesteia se poate cere recuperarea amiabilă a sumelor ce nu se regăsesc in gestiunea asociației sau se pot iniția procese penale de recuperare a sumelor delapidate, caz în care expertiza contabilă este una judiciară deoarece face obiectului unui dosar de judecată.

Importanța temei alese o reprezintă dezvoltarea personală către o carieră de expert contabil astfel incât să pot oferi prin intermediul societății administrate servicii adaptate nevoilor asociațiilor de proprietari prin completarea serviciilor deja oferite cu posibilitatea realizării expertizelor contabile asociațiilor ce nu fac deja parte din portofoliul societății în vederea stabilirii veridicității situațiilor financiare, dar și în unele cazuri pentru stabilirea corectitudinii calculelor cotelor de întreținere și a penalităților proprietarilor ce au fost actionați in judecata pentru neplată . Odată cu dobândirea profesiei de expert contabil se vor putea oferi și servicii de cenzorat asociațiilor de proprietari ceea ce va permite extinderea societății, creșterea veniturilor obținute și atingerea obiectivului de a ajunge in urmatorii ani in topul societăților de administrare de blocuri din București și extinderea portofoliului de clienți.

Obiectivul lucrării este reprezentat de stabilirea conform legislatie în vigoare a modului de realizare a unei expertize contabile asupra unei asociații de proprietari ce are ca scop stabilirea cuantumului cotelor de întreținere și cuantumului penalităților al unui apartament ce a fost acționat în judecată de către conducerea asociației pentru recuperarea sumelor restante . De asemenea, se dorește și stabilirea corectitudinii calculului cotelor de întreținere , dar și a corectitudinii aplicării penalizărilor procentuale pentru întârzierea la plată . Toate aceste date se vor calcula în funcție de documentele contabile preluate de la asociația de proprietari și prelucrate conform Legii 230 / 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și a H.G. 1588 / 2007 Norme de aplicare a legii 230 / 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Capitolul 1

Cadrul conceptual. Principii. Definiții si concepe cheie privind expertiza.

Contabilitatea reprezintă o metodă de înregistrare, însumare si prezentare a operațiilor economico – financiare ale unei societăți, exprimate in etalonul universal (moneda). În România, evidența contabilă se realizează in limba română și în moneda națională. Societățile care au activitatea de import – export sau cooperare economică internațională țin contabilitatea atât in moneda națională cât și în valutele în care se efectuează tranzacțiile . Obiectivul său principal este furnizarea de informații sintetice privind situația financiară, performanțele și modificările situației financiare, datele contabile fiind destinate atât utilizatorilor interni cât și celor externi .

Din punct de vedere istoric, contabilitatea a reprezentat o profesie ce a jucat un rol important in toate societățile . În prezent lumea se îndreapa către economii de piață, cu investiții și operațiuni transfrontaliere în expansiune, profesionistul contabil fiind obligat să adopte o perspectivă globală pentru a înțelege contextul în care se desfășoară afacerile . Caracteristica predominantă a mediului de lucru al profesionistului contabil o reprezinta schimbarea rapidă a afacerilor care sunt bazate pe acorduri tot mai complexe , tehnologia avansează intr-un ritm accelerat , iar comerțul a căpătat valențe internaționale . Datorită acestor factori profesionistul contabil trebuie să iși dezvolte in permanență abilitățile pentru mentinerea competenței, astfel încât calitatea serviciilor prestate de acesta să se poată alinia standardelor actuale din România, dar și cerințelor europene.

Conceptul de expertiză

Termenul de ”expertiză” provine din limba latină din cuvântul ”expertus” ce se traduce prin ”priceput”, făcând astfel referire la un individ care se pricepe foarte bine la ceva, este specializat pe un anumit domeniu. Prin urmare expertiza reprezintă lucrarea unei persoane pricepută, experimentată, specializată pe un domeniu specific.

Expertizele se diferențiază în funcție de natură și conținutul faptei, împrejurări , situația sau cauza litigiului ce se impune a se cerceta, după cum urmează :

expertiză tehnică în care faptele, împrejurările, situațiile, problemele și cauzele cercetate sunt de natură tehnică, și aparțin domeniilor tehnice: construcții, miniere, tehnologice, transporturi ;

expertiza medico-legală în care faptele, împrejurările, problemele, situațiile și cauzele cercetate sunt din domeniul medical, și se referă la constatarea stării de sănătate sau boală (inclusiv a bolilor psihiatrice care diminuează discernământul bolnavului), constatarea cauzelor decesului;

expertiza grafologică în care se cercetează caracteristicile scrisului dintr-un document pentru a stabili persoana care 1-a scris, perioada când a fost scris, etc.

expertiza artistică în care sunt cercetate opere de artă pentru a le stabili apartenența din punct de vedere al creației;

expertiza contabilă în care se cercetează documentele justificative și registrele de contabilitate pentru a stabili diverse aspecte legate de contabilitatea unei persoane juridice sau fizice.

Definitia expertizei contabile

In sensul larg al cuvântului, expertiza, reprezintă o activitate de cercetarea realizată de către un specialist , denumit expert, ce are ca obiectiv concluzionarea adevărului , realității într-o situație specifică sau referitoare la un anumit eveniment . Unul dintre economiștii care a dat o definiție expertizei este Mircea Boulescu acesta afirmând ca expertiza se realizează având la bază cercetări științifice de specialitate și este asociată unui mijloc de probă , confirmare , evaluare , dovedire sau lămurire a adevărului din punct de vedere obiectiv al unei fapte , imprejurare , situație , problemă sau litigiu .

Expertiza contabilă reprezinta una din formele de expertiză, ținând seama de natura și conținutul faptelor, evenimentelor, problemelor, situațiilor, cauzelor sau litigiilor cercetate în cursul expertizei . Expertiza contabilă iși propune să analizeze aspecte referitoare la modul în care sunt evidențiate averea si tranzacțiile efectuate de catre persoanele juridice sau fizice . Transpunând definiția expertizei in domeniul contabil , aceasta poate fi considerata „o formă de cercetare științifică efectuată în vederea lămuririi modului în care sunt reflectate în documente, evidența tehnic-operativă și contabilă, anumite fapte, împrejurări, situații de natură economico-financiară ”.

Expertiza contabilă, fiind o activitate specializată, se bazează în cercetarea efectuată pe suporturile de informații contabile precum documente justificative si registre contabile , obligativitatea acestora fiind stabilită prin „Normele de comportament profesional specifice misiunilor privind experizele contabile” comentariu la norma 3524 – Documentarea  lucrărilor privind expertiza contabilă .

Expertizele contabile in funcție de natura obiectivelor expertizei contabile pot fi clasificate in :

expertiză contabilă civilă dispusă sau solicitată in cauze civile ;

expertiză contabilă penală dispusă sau solicitată in cauze penale ;

expertiză contabilă comercială dispusă sau solicitată in cauze comerciale ;

expertiză contabilă fiscală dispusă sau solicitată in cauze fiscale ;

alte categorii de expertize contabile dispuse sau solicitate in cauze diverse, care necesită cercetări de natură contabilă ;

O altă metodă de clasificare a expertizelor contabile este în funcție de solicitantul expertizei și dacă aceasta urmează a fi utilizată sau nu ca mijloc de probă într-un dosar de judecată astfel:

– expertiza contabilă extrajudiciară când obiectul expertizei contabile nu reprezintă un mijloc de probă intr-o instanță sau al unui organ de cercetare ;

– expertiza contabilă judiciară când expertiza este dispusă de către instanță sau de către un organ de cercetare abilitat și urmează a fi utilizată ca mijloc de probă într-un dosar .

Expertiza contabila judiciară și dispunerea acesteia

„Expertiza contabila judiciară este un mijloc de probă în justiție, o formă de cercetare și lămurire a unor fapte sau împrejurări de natură economico-financiară indicate de organele judiciare în scopul soluționării litigiilor dintre persoane juridice, dintre acestea și persoane fizice, precum și a proceselor penale privind infracțiuni prin care au fost cauzate pagube patrimoniului.”

Din această definiție reiese ca expertiza contabilă judiciară este un mijloc necesar organelor de cercetare penală sau a instanțelor de judecată pentru probarea si lămurirea unor aspecte de specialitate contabilă și a stabilirii unui adevăr obiectiv . Stabilirea adevărului obiectiv este idealul pe care dorește să-l indeplinească orice judecată de valoare, inclusiv organele de cercetare și instanțele de judecată. Deoarece nici un organ de cercetare și nici o instanță de judecată nu poate deține cunoștințe la un asemenea nivel in toate domeniile de activitate, în astfel de situații este necesar să se apeleze la specialiști in domeniu care să clarifice aspectele specifice profesiei lor. Specialiștii în cazul expertizei contabile judiciare sunt profesioniștii contabili numiți experți contabili, cărora li se încredințează misiunea de a cerceta fapte, evenimente, situații contabile în vederea stabilirii adevărului pentru care organele de cercetare sau instanțele de judecată nu ar avea capacitatea de cunoaștere prin forțe proprii.

Principala sarcina, a expertizei contabile judiciare, este contribuirea la stabilirea adevărului obiectiv și să ajute, în acest fel, organele de cercetare si instanțele de judecată, în soluționarea corectă a diverse cauze si litigii . Realizarea acestei sarcini impune o argumentare si o documentare temeinica a expertizei contabile judiciare astfel încât aceasta să nu poată fi contrazisă prin niciun argument contrar .

Dispunerea expertizei contabile are un caracter facultativ, organul de judecadă fiind singurul ce poate decide dacă expertiza este necesară, după ce a luat in considerare toate materialele dosarului în cauză și avantajele pe care o astfel de probă o poate oferi, dar și posibilitatea ca în acest fel să se întârzie finalizarea actului de judecată.

Admiterea expertizei ca mijloc de probă presupune îndeplinirea următoarelor condiții:

– să fie consultat un specialist pentru probleme in cauză ;

– expertiza să faciliteze soluționarea corectă a cauzei ;

În situația în care instanța consideră că este necesară o expertiză, stabilește prin Încheiere de ședință obiectivele ce vor fi urmărite de către expert și solicită o listă din partea Biroului local cu 3 sau 5 experți in specialitatea respectivă , expertul căruia îi va fi atribuită aceasta lucrare se va alege aleatoriu. Părțile au posibilitatea de a se opune numirii expertului din oficiu susținând motive justificate și pot propune pe cheltuiala proprie un anumit expert judiciar care să îndeplinească aceleași criterii .

Expertiza contabilă extrajudiciară sau amiabilă

Acest tip de expertiză contabilă este efectuata la solicitarea unor diverși beneficiari , alții decât organele de cercetare sau instanțele de judecată. Un beneficiar al expertizei amiabile se poate afla intr-un litigiu sau poate cere expertiza contabilă fără a se afla intr-un litigiu . Ei pot apela la serviciile unui expert contabil in situația in care nu pot aprecia prin propriile cunostințe anumite aspecte financiar-contabile și au nevoie de lămuriri suplimentare.

Expertiza contabilă amiabilă poate fi folosită de către beneficiari pentru a-și fundamenta o decizie investițională , pentru a proceda la fuziuni , divizări , verificări ale asociațiilor de proprietari . Apelul la expertiza contabilă extrajudiciară poate avea ca scop confirmarea corectitudinii unor aspecte financiar-contabile a entității analizate. Această corectitudine se poate verifica atât in paralel cu acte de control , cât și în lipsa acestora . Pot fi expertizare prin intermediul expertizei contabile extrajudiciară toate documentele contabile , incluzând și documentele de sinteză contabilă, dar se pot limita la unele categorii de documente . Prin expertiza documentelor de sinteză contabilă se obține o asigurare rezonabilă că informatiile prezentate corespund cu registrele patrimoniale ale entității și cu realitatea .

Expertiza contabilă extrajudiciară poate constitui baza de pornire a unei actiuni judiciare , atunci când sunt evidențiate prin intermediul acesteia anumite situații generatoare de litigiu .

Orice categorie de utilizatori ai informațiilor contabile poate solicita o expertiză contabilă amiabilă , aceștia fiind : manageri , asociați , bănci, clienți etc.

Obiectul de cercetare

În sfera de cuprindere a expertizei contabile intră evenimente , fapte , împrejurări sau situații de natură financiar-contabilă și de gestionare a patrimoniului persoanelor fizice sau juridice, aspecte ale situației economico financiare a patrimoniului și a capacității acestora de a genera profit, cercetarea unui ansamblu de documente contabile și acte normative caracterizate prin pluritate si diversitate, neglijența sau abuzul în serviciu în legătură cu stabilirea si executarea obligațiilor contractuale. În cursul expertizei contabile sunt cercetate aspectele de natură financiar contabilă așa cum rezultă din documetele justificative în care sunt înregistrate, conform legii toate operațiunile ce se referă la patrimoniul persoanelor fizice sau juridice și din registrele contabile. Registrele contabile obligatorii sunt cartea mare , registrul jurnal si registrul inventar .

În cadrul expertizei contabile informațiile cercetate se vor rezuma la aspectele economico-financiare și contabile și nu vor face referire la încadrarea juridică a faptelor, împrejurărilor cercetate . Expertiza este lucrarea unui expert contabil care nu este specializat în domeniul juridic, deci încadrarea juridica a faptelor nu este motivul pentru care se face apel la expertiză încadrarea juridică a faptelor urmând sa fie făcuta pe baza expertizei realizate de către juriști .

Obiectivele expertizei

În general, obiectivele expertizei contabile sunt întrebări formulate de către cel sau cei care solicită expertiza contabilă si de la care se cere un răspuns, bazat pe o cercetare amănunțita, din partea expertului . Chiar și în cazul expertizei judiciare solicitarea poate fi facută de către oricare din părțile în cauză, în acest caz solicitantul expertizei ca mijloc de probă va stabili obiectivele pe care mai apoi le va supune organului de cerceare sau a instanței spre aprobare. Acestea pot aproba obiectivele formulate așa cum au fost propuse de partea care a solicitat expertiza, le pot completa, reformula sau respinge. Cercetarea se va efectua cu scopul de a răspunde obiectivelor in forma in care acestea au fost aprobate de către organele de cercetare sau instanță . De asemenea, organele de cercetare sau instanțele de judecata pot solicita o expertiza contabilă cu propriile obiective, fără a exista o solicitare din partea uneia dintre părți.

Formularea obiectivelor expertizei contabile se realizează în scris , in cazul expertizelor contabile judiciare, prin documentul prin care s-a dispus expertiza . În cazul expertizelor judiciare dispuse de instanțele de judecată , actul care stabilește obiectivele este încheierea de ședință, iar in cazul celor dispuse de organele de cercetare, ordonanța.

Obiectivele expertizei contabile în cadrul unei asociații de proprietari pot viza diverse activități din cadru asociației de proprietari , acestea pot cuprinde verificări asupra sumelor încasate în numerar de către administratorul blocului, plăților efectuate către furnizori, registrelor contabile, calculelor cotei de plată a intreținerii si penalităților datorate de restanțieri, fondurilor de rulment si de reparații constituite , componența si utilizarea acestora.

Actul ce dispune expertiza contabilă judiciară trebuie sa conțină urmatoarele date : organul de cercetare sau instanța care a dispus expertiza, numărul dosarului pe rol, părțile in cauză, scopul efectuării expertizei contabile, faptele ce urmează a se cerceta și încadrarea juridică a acestora, numele expertului desemnat, actele avute in vederea efectuării expertizei, onorariul cuvenit expertului, termenul de realizare a expertizei și obiectivele-întrebări la care se solicită răspunsuri.

În cazul expertizei contabile extrajudiciare , normele profesionale elaborate de CECCAR, recomandă întocmirea unui contract între profesionistul expert contabil și beneficiarul acesteia , unde vor fi trecute : descrierea și scopul expertizei , referiri la normele profesionale, obligațiile părților, termenul de execuție al expertizei, condițiile financiare, condițiile de modificare a clauzelor contractuale, de încetare a raporturile contractuale și de rezolvare a eventualelor litigii referitoare la contract.

Obiectivele – întrebări stabilite pentru expertiza contabilă trebuie formulate clar și concret, să facă referire numai la aspecte de țin de aptitudinile profesionale ale expertului contabil , să analizeze doar probleme ce necesita cunoștințe de specialitate financiar-contabilă, să aibă ca finalitate soluționarea aspectelor nelămurite in cauză, însă nu se poate face nicio referire la încadrarea juridică a faptelor. În cazul în care obiectivele nu sunt considerate clare, expertul contabil poate cere lămuriri sau reformulări ale acestora.

Profesia contabilă în contextul globalizării

La fel ca în orice altă profesie liberală , în contextul globalizării economiei mondiale, profesia contabilă trebuie să fie bazată pe principii etice fundamentale ce au menirea de a asigura standarde de profesionalism la cel mai înalt nivel .

Rolul pe care profesia contabilă il are în lupta împotriva fenomenelor negative din economiile naționale precum corupția , fraudele și alte crime economice , dar și împotriva finanțării terorismului internațional este datorat globalizării si internaționalizării profesiei contabile . De asemenea , în contextul globalizării , profesia contabilă s-a dezvoltat și întărit ca un factor din ce in ce mai semnificativ de creștere economică , având influențe directe atât asupra dezvoltării economiilor naționale cât și a economiei mondiale . Modul prin care profesia contabila sprijină aceste economii se reflectă prin crearea de noi locuri de muncă, dar și prin faptul ca profesia contabilă reprezintă un factor al creșterii valorii adăugate, ca urmare a creșterii credibilității informatiilor financiare pentru utilizatori .

Extinderea fenomenului de globalizare a economiilor naționale concomitent cu expansiunea piețelor de capital ridică în fata profesiei contabile un ansamblu de priorități orientate către asigurarea unei comunicări adecvate, în măsură a răspunde exigențelor propagate către și de către utilizatorii de informații financiar-contabile. Contabilitatea, ca limbaj al afacerii, este chemată deopotrivă să răspundă provocărilor difuzate de către mediul profesional și implicit de către mediul de afaceri.

În Romania , tendințele internaționale sunt completate cu reforme ale sistemului contabil dar si reforme ce au loc in societate , făcând ca serviciile contabile traditionale să capete noi sensuri și noi forme de organizare si exercitare .

Abordarea metodologică a practicii profesiei. Reglementare. Acte, proceduri și competențe.

Procedura expertizei contabile

Din punct de vedere procedural, expertiza se realizează pe parcursul unor etape ce au o desfășurare specifică în timp a unor activități ce fac obiectul bazei normative în domeniu, al profesiei de expert și al deotologiei profesionale .

Dispunerea sau ordonarea efectuării expertizei : în dosarele civile expertizele judiciare se dispun , cu sau fară solicitarea acestora de către părți, iar în dosarele penale expertizele sunt ordonate de către instanță sau organul de cercetare penală la cerere sau din oficiu. ”Când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoștințele unui expert, organul de urmărire penală ori instanța de judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize.” .

Stabilirea obiectivelor expertizei : obiectivele pot fi stabilite de instanțe , de părți sau de către clienți . În cazul expertizelor extrajudiciare obiectivele sunt stabilite de către clientul care a cerut expertiza contabilă și vor fi menționate în contract . Pentru expertizele spețelor civile, acestea pot fi stabilite de către partea care a cerut realizarea expertizei sau de ambele părți , însa sunt și situații în care acestea sunt lăsate in seama instanței. Instanța de judecată va stabili obiectivele în cazul spețelor penale , însa aceasta poate avea în vedere și opinia părților .

Numirea expertului : se face după caz de către instanțe, al părților aflate în proces sau al clienților, dar nu și al experților . În nicio împrejurare expertul nu va decide numirea sa în realizarea unei expertize, în cazul expertizelor extrajudiciare, expertul este ales de către client având în vedere aspecte precum specializarea, reputația, onorariul stabilit de expert , dar si alte considerente, iar în cazul expertizelor judiciare, numirea expertului se face aleatoriu din lista de experti comunicată de Biroul local de expertize. Codurile de procedură dau posibilitatea părților aflate în cauză de a cere un expert recomandat de ele să participe la efectuarea expertizei . Totdeauna, la numirea expertului este stabilit onorariul sau onorariul provizoriu.

Apelearea expertului reprezintă o etapă specifică expertizelor judiciare. După redactarea încheierii de ședință prin care este numit expertul, instanța trimite expertului desemnat o scrisoare recomandată prin care i se aduce la cunoștință faptul că acesta a fost numit pentru efectuarea expertizei dosarului menționat. De asemenea , acesta mai este informat si asupra datei încheierii de ședință, termenul de depunere al expertizei, onorariul stabilit cât șă sarcina plății acestuia, care este de regulă împărțită în mod egal între părți.

Acceptarea expertizei deși nu constituie o etapă propriu zisă aceasta reprezintă un moment împortant în procedura expertizei. În dosarul în cauză pot aparea elemente precizate in codurile de procedură judiciară care obligă expertul să comunice situația sa organului ce a dispus expertiza, acestea pot duce fie la abținerea fi la recuzarea expertului. Aceste element pot face referire la existența unui interes al expertului în cauza respectivă, relația de rudenie cu una dintre părți, implicarea în cazue similare a expertului, exprimarea unei opinii cu privirea la acea cauză înainte de numirea sa sau primirea de bunuri de la părțile in cauză. Dacă una dintre aceste incompatibilități este constatată de către expert acesta are obligativitatea, conform legii, de a declara instanței că se abține precizând motivele. Dacă expertul nu a declarat abținerea sa, deși se află intr-o situație de incompatibilitate, oricare dintre părți poate cere recuzarea expertului. Dacă expertul nu are motive întemeiate pentru a declara ca se abține sau pentru a cere înlocuirea sa, expertiza se considera acceptată. Expertiza contabilă judiciară este obligatorie, expertul având posibilitatea de a refuza efectuarea acesteia doar pentru motive temeinice conform Ordonanței nr. 2/2000.

Pregatirea cercetării de teren este o etapă importantă în toate expertizele, având aspecte specifice fiecărei spețe. Aceste aspecte se referă la echipamentul pregătit pentru expertiză, informațiile ce se vor culege pe teren, metodele de lucru și altele. Deși toate spețele au caracteristici diferite, se evidențiază și anumite elemente comune mai multor categorii de expertiză precum, întocmirea unui desfăsurător al activităților la cercetarea de teren și lista de informații ce vor fi solicitate părților.

Convocarea părților pentru cercetarea de teren. Părțile sunt covocate printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în care se menționează numărul dosarului, data, ora și locul la care se va desfășura cercetarea de teren, precum și documentele necesare a fi prezentate expertului de către părți și datele de contact ale expertului.

Cercetarea de teren în care se culeg informațiile, datele și observațiile vizate în perioada de pregătire și se rețin orice fel de elemente care sunt relevante pentru realizarea obiectivelor expertizei. Cadrul normativ specific interzice transferul sarcinii expertului către un alt expert, deși expertul în cauza poate apela la ajutorul altui expert in domeniu. La cercetarea de teren, expertul poate fi pus în situații care să conducă la incompatibilitatea lui precum primirea de bucuri de la părți, luarea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influență , situații reglementate de codul de procedură penală .

În cercetarea post teren expertul își continuă investigațiile culegând date relevante pentru analizarea informațiilor culese în cercetarea de teren din diferite surse precum literatura de specialitate, legislatie, alți specialiști în domeniu.

Prelucrarea datelor de către expert constă în analizarea tuturor informațiilor obținute de către expert pe durata cercetărilor sale ulterioare. În cazul expertizelor contabile cele mai frecvente metode de prelucrare a datelor obținute sunt cele matematice . În urma prelucrării datelor acestea trebuie simplificate astfel încât acestea sa poată fi întelese corect de către persoanele nespecializate în domeniu și perfect accesibile organelor care au dispus expertiza. Metodele folosite vor fi mentionate în raportul de expertiză.

Redactarea raportului de expertiză constituie cea mai mare responsabilitate a expertului acesta reprezentând finalitatea cercetărilor sale și se prezintă în toate cazurile în formă scrisă. Dacă au participat mai mulți experți în realizarea unui raport, iar dacă există divergențe de opinii în anumite aspecte ale expertizei, acestea se vor consemna în cuprinsul raportului sau într-o anexă la raport. Expertul trebuie să respecte toate regulile de întocmire a raportului de expertiză și trebuie să dovedească profesionalism în organizarea materialului informativ, dar și să formuleze concluzii clare.

Vizarea și depunerea raportului. Raportul trebuie realizat într-un numar suficient de exemplare pentru instanță, părți și expert, apoi sunt prezentate Biroului local de expertize pentru viză și înregistrare cu cel puțin 5 zile înainte termenului de judecată stabilit în încheierea de ședință. În cazul expertizelor din spețele penale, acestea vor trebui depuse la registratura organului care a dispus expertiza și în cazul nedepunerii în termen al raportului, fară motive întemeiate, poate atrage sancționarea expertului conform Art. 198 din codul de procedura penală, respectiv amendă pentru tergiversarea îndeplinirii însărcinărilor primite, iar in cazul expertizelor extrajudiciare, modul de finalizare a acțiunii expertului este stabilit în contract.

Plata expertizei. În cazul expertizelor extrajudiciare onorariul expertului și modalitatea de plată a acestuia sunt stabilite în contract. În cazul expertizelor judiciare factura se depune în același timp cu raportul de expertiza la Biroul local de expertize. Onorariul final pentru expertiza judiciară este stabilit de către instanța care a dispus efectuarea expertizei luând în considerare aspecte precum, complexitatea lucrării, volumul de lucru, dar și gradul de profesionalism al expertului. Plata onorariului expertizelor judiciare se efectuează prin intermediul Biroului local de expertize.

Analiza raportului de expertiză este etapă care este în interesul beneficiarilor expertizei, fie instanțele de judecată, părțile sau clienții care au comandat expertiza. Pe parcursul analizei raportului se urmăresc corectitudinea expertului în realizarea expertizei, dar și aspectele de formă și procedurale precum menționarea datelor, indicarea surselor și a bazei normative și aspecte referitoare la conținut precum calculele și fundamentarea concluziilor. În cazul în care sunt evidențiate de către oricare dintre părți elemente ce au viciat raportul de expertiză vor fi necesare folosirea formulelor de îndreptare precum răspunsul la obiecțiuni, contraexpertiza sau realizarea unei noi expertize.

Obiecțiunile la raportul de expertiză sunt depuse de către oricare dintre părți sub forma de lista scrisă la primul termen de la depunerea raportului doar dacă sunt descoperite erori sau elemente nerezolvate referitoare la obiectivele impuse. Expertul este chemat prin scrisoare recomandată pentru a lua la cunoștință lista de obiecțiuni și să redacteze răspunsuri pentru acestea.

Conform Art. 212 din Codul de procedură civilă , dacă instanța nu este satisfacută de expertiză aceasta poate cere întregirea expertizei printr-un supliment de expertiză de către același expert sau realizarea unei noi expertize de către un alt expert contabil.

Importanța eticii în profesia contabilă

De la data de 1 ianuarie 2007 a fost introdus Codul etic național al profesioniștilor contabili în care sunt formulate principiile fundamentale care au obligativitatea de a fi aplicate de către toți profesioniștii din domeniul contabil și în special de experții contabili.

Principiile formulate în codul etic sunt independența, integritatea, obiectivitatea, competența profesională, dar și confidențialitatea, comportamentul profesional și respectul față de normele profesionale aplicabile.

Profesionistul contabil trebuie să fie pregătit din punct de vedere profesional astfel încât obiectivitatea și independența să nu îi fie afectate de către interesele sale proprii , și anume interesele financiare. Integritatea expertului este definită de abilitatea sa de a fi drept, sincer și corect în realizarea sarcinilor profesionale. Obiectivitatea rezultă din capacitatea expertului de a își îndeplini misiunea cu imparțialitate , fără a se afla într-o situație de incompatibilitate sau de conflict de interese ce poate determina punerea la îndoială a obiectivității .

Competența profesională este alcătuită din două componente obținerea și menținerea. Aceasta presupune ca profesionistul contabil să mențină în permanență un nivel de cunoștințe și de recunoaștere profesională care să justifice așteptările clienților sau angajatorului, ceea ce presupune menținerea la curent cu toate noutățile din domeniul profesional și din legislație.

Confidențialitatea presupune respectarea caracterului privat al informațiilor obținute în urma expertizelor efectuate și să nu le foloseasca în interest personal sau să le facă publice, fără autorizație scrisă, excepție facând cazurile în care acest este obligat de către lege la divulgarea informațiilor.

Sinteză din literatura de specialitate

În literatura de specialitate, expertiza judiciară admite mai multe definiții din partea autorilor, însă din toate reiese același conținut sub forme diferite, plecând de la faptul că expertiza judiciară reprezintă un mijloc de probă pentru soluționarea litigiilor, pentru a sublinia acest aspect am extras un număr de definiții al diverșilor autori specialiști in domeniu.

”Expertiza este operația facută de unul sau mai mulți experți cu scopul de a constata unele fapte, de a controla, de a examina, de a măsura și de a evalua anumite lucruri.”

”Expertiza este operația încredințată unor persoane care pe baza cunoștințelor lor speciale se pot pronunța asupra faptelor pe care judecătorii nu le-ar putea aprecia.”

”Expertiza este un mijloc de investigație prin care se ajunge, fie la obținerea unei probe, fie la evaluarea corectă a unei probe existente.”

”Expertiza este o cercetare care constă din diferite operațiuni specifice fiecărei specialități.”

”Expertiza este un mijloc de dovadă reglementat de codul de procedură civilă la care recurge instanța în cazul în care pentru stabilirea adevărului obiectiv este nevoie de lămurirea unor împrejurări de fapt, pentru a căror rezolvare se cer cunoștințe de specialitate în domeniul științei, tehnicii, artei sau vreunei meserii pe care judecătorul nu le posedă.”

”Expertiza este un mijloc de probă dispus sau cerut de organul juridic în materie civilă sau penală efectuat de un specialist în materia litigiuluicare prin cunoștințele și experiența pe care le posedă trebuie să aducă lămurirea diferitelor aspecte ce sunt necesare a fi cunoscute în vederea soluționării unor cauze.”

În urma definițiilor formulate în literatura de specialitate atât din țara noastră cât și din străinătate se concluzionează că expertiza poate fi numită ca activitatea de certcetarea a unor împrejurări ce sunt necesare în stabilirea obiectivului în cauza supusă spre soluționare unui expert, prin cunoștintele sale specifice în domeniu, ce este dispusă de către organul de cercetare în situația în care acesta nu are capacitatea necesară soluționării acelei împrejurări.

De asemenea, este susținut în literatura de specialitate faptul că prin intermediul unei expertize se poate trece cu ajutorul mijloacelor puse la dispoziție de știință, de la o posibilitate a cunoașterii la cunoașterea propriu-zisă. În clasificarea expertizelor în funcție de locul acestora în categoria probelor, unii experți consideră expertiza ca pe un mijloc de probă direct, în timp ce alții le apreciază ca fiind doar un complement al unei probe. Codul de procedura penala al României, precizează ca expertiza contabilă constituie un mijloc de probă egal cu a celorlalte mijloace de probă precum constatarea tehnico-științifică, cât si cea medico-legală. Prin urmare, expertiza are un rol important în aflarea existenței sau înexistenței infracțiunii, al persoanei care a infăptuit-o, precum și al altor împrejurări necesare soluționării cauzei.

Organele de cercetare penală sau instanțele de judecată, în momentul aprecierii expertizei vor avea de stabilit dacă opinia expertului este una categorică sau aproximativă, deci, dacă raportul de expertiză întocmit are la bază date știintifice și raționamente concrete sau se bazează doar pe o apreciere subiectivă a expertului, dar și dacă concluziile sunt categorice sau probabile . În situația în care organele judiciare constată că expertul nu a formulat o soluție categorică la speța cercetată, părerea exprimată in literatura de specialitate a fost aceea că aceste concluzii nu trebuie ignorate și că acestea pot fi luate în considerare și au forță probatorie în măsura în care se confirmă și prin intermediul altor probe administrate în cauză. Acest mod de tratare al problemei concluziilor incerte ale expertului se consideră ca fiind cel mai realist, deoarece pot exista situații în care nu se poate ajunge la nicio concluzie categorică și de aceea , în cazul în care expertul reușește să ajungă la o concluzie bazată pe date faptice, aceea va fi luată în considerare.

Cadrul normativ privind desfășurarea expertizei

Reglementarea juridica a expertizei

Cadrul normativ privind expertizele judiciare face obiectul unor materiale normative , între care se disting codurile juridice și materialele normative specifice .

Codurile juridice sunt : Codul civil , Codul penal , Codul de procedură civilă su Codul de procedură penală. Codurile de procedură conțin părți distincte dedicate expertizele , iar în codurile penal si civil se găsesc articole care fac direct sau indirect referire la experți .

In Codul penal se găsesc reglementari privind :

luarea de mită și primirea de foloase necuvenite – Art. 289

traficul de influență – Art. 291

mărturia mincinioasă – Art. 273

In codul de procedură penală se regăsesc reglementări privind :

incompatibilitatea, abținerea si recuzarea – Art. 50

secțiunea X intitulata ”Expertizele”

reglementarea cheltuielilor efectuate de experți – Art. 190

amenda judiciară – Art. 198

Măsuri premergătoare privind martorii, experții și interpreții – Art. 319

În codul de procedură civilă se regăsesc reglementări privind expertiza contabilă acestea fiind cuprinse în SUBSECȚIUNEA 35 : Expertiza .

Primul document privind experiza contabilă si tehnică din legislatia României a fost Decretul nr. 79/1971 privind expertiza contabilă si expertiza tehnică , publicat in Monitorul Oficial nr. 32/1971 , acesta a fost inlocuit de actul normativ curent care reglementează expertiza contabilă O.G. nr. 2/2000 aprobat prin legea nr. 156/2002.

Principalele aspecte tratate de O.G. nr. 2/2000 se referă la : definirea expertizelor judiciare si amiabile, modul de organizare al experților judiciari, calitatea de expert judiciar, reguli de procedură în expertiza tehnica judiciară, reglementarea expertizei tehnice extrajudiciare, atribuțiile birourilor central și locale de expertize, răspunderi și sancțiuni .

In baza O.G. nr. 2/2000, Ministerul Justiției a emis Regulamentul privind organizarea și procedura de desfășurare a examenelor de atribuire a calității de expert tehnic judiciare si de testare a specialiștilor. Regulamentul stabilește detaliat condițiile de participare la examen, documentele necesare înscrierii, tematica examenului, procedurile de desfășurare și de evaluare, modul de întocmire al contestațiilor, finalizarea.

Organizarea și atribuțiile Corpului Experților Contabili si Contabililor Autorizati

”Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați, persoană juridică de utilitate publică și autonomă, din care fac parte experții contabili și contabilii autorizați, în condițiile stabilite de lege, are sediul în municipiul București. ”

”Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați își constituie filiale, fără personalitate juridică, în reședințele de județ și în municipiul București.”

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați are următoarele atribuții:

”a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului și susținerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil și de contabil autorizat. Programele de examen, în vederea accesului la profesia de expert contabil și de contabil autorizat, reglementările privind stagiul și examenul de aptitudini se elaborează de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România și se avizează de Ministerul Economiei și Finanțelor, urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu;

b) organizează evidența experților contabili, a contabililor autorizați și a societăților comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;

c) asigură buna desfășurare a activității experților contabili și a contabililor autorizați;

d) elaborează și publică normele privind activitatea profesională și conduita etică a experților contabili și a contabililor autorizați, ghidurile profesionale în domeniul financiarcontabil;

e) asigură pentru experții contabili buna desfășurare a activității de evaluare pe baza Standardelor Internaționale de Evaluare;

f) sprijină formarea și dezvoltarea profesională prin programe de formare și dezvoltare profesională adecvate;

g) apără prestigiul și independența profesională a membrilor săi în raporturile cu autoritățile publice, organisme specializate, precum și cu alte persoane juridice și fizice din țară și din străinătate;

h) colaborează cu asociațiile profesionale de profil din țară și din străinătate;

i) editează publicații de specialitate;

j) alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.”

Accesul la profesie si dobândirea calității oficiale de expert

Dobândirea profesiei de expert contabil se face conform Regulamentului privind accesul la profesia de expert contabil și de contabil autorizat și al Ordonanței nr. 65/19 august 1994 prin susținerea unui examen organizat de către Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România fiind urmat de un stagiu de 3 ani si susținerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului . Examenul este ogranizat o singură dată pe an și este elaborat de către CECCAR cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și se aprobă de consiliul superior al corpului .

La înscrierea pentru examenul de admitere sunt necesare :

certificat medical care să ateste că solicitantul are capacitate de exercițiu deplină;

copie legalizată de pe actul de studii, din care să rezulte că solicitantul are studii economice superioare, cu diplomă recunoscută de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului ;

certificat de cazier judiciar, cu termenul de valabiltiate neexpirat.

Înscrierea candidaților se face pe baza cererii și a tabelelor trimise de către directorii executivi ai filialelor de la care provin candidații cu cel puțin 5 zile înainte de data la care se organizează examenul de admitere . În urma înscrierii fiecare candidat primește legitimația personală cu fotografia personală, nume și prenume, numărul din catalog, județul de proveniență și profesia pentru care s-a optat și pe baza căreia , împreună cu actul de identitate, se va face accesul în sala de examen .

Pentru obținerea calității de expert contabil se vor susține 2 probe scrise ce se vor desfășura pe o perioadă de 3 ore . Probele vor grupa disciplinele contabilitate , fiscalitate și drept intr-o probă și disciplinele evaluare economică si financiară a întrepriderilor, audit, expertiză contabilă și doctrina și deontologia profesiei contabile în cea de-a doua probă .

Notarea candidaților se face conform grilei stabilite de comisia centrală cu note de la 1 la 10 pentru fiecare disciplină. Pentru promovarea examenului este necesară obținerea minimă a mediei 7 și minimum nota 6 la fiecare disciplină .

După promovarea examenului de admitere la stagiu în vederea obținerii calității de expert contabil se vor tipări și numerota în regim special certificatele de promovare a examenului .

Exercitarea profesiei de expert contabil

Expertul contabil are obligativitatea de a se manifesta liber față de orice interes ce poate afecta integritatea , obiectivitatea și independența profesională .

În exercitarea profesiei de expert contabil este necesară respectarea principiului de independența profesională care stabileste incompatibilitatea expertului cu orice mandat comercial , făcând exceptie de la regulă situația mandatului de administrator sau director al societăților comerciale recunoscute de CECCAR.

Profesia de expert contabil poate fi exercitată individual, în cabinete sau prin intermediul unei societăți comerciale de profil , relațiile cu clienții urmând a fi stabilite prin intermediul unui contract scris de prestări de servicii semnat de ambele părți . Pentru serviciile efectuate se vor emite, de către expertul contabil, la finalizarea lucrărilor , facturi sau chitanțe.

În cazul prestării de servicii către persoanele juridice onorariul se încasează direct de la beneficiar după ce se rețin sumele aferente impozitului pe venit pentru a se vărsa la buget , iar în cazul prestării de servicii către persoanele fizice, expertul contabil este obligat să stabilească impozitul datorat pentru onorariul încasat și la depunerea acestuia la organismul autorizat să-l incaseze .

”Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice și juridice următoarele lucrări:

a) ține sau supraveghează contabilitatea și întocmește sau verifică și semnează situațiile financiare;

b) acordă asistență privind organizarea și ținerea contabilității;

c) efectuează analize economico-financiare și evaluări patrimoniale;

d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condițiile prevăzute de lege;

e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativă și informatică;

f) îndeplinește, potrivit dispozițiilor legale, atribuțiile prevăzute în mandatul de cenzor la societățile comerciale;

g) acordă asistența de specialitate necesară pentru înființarea și reorganizarea societăților comerciale;

h) efectuează pentru persoane fizice și juridice servicii profesionale care presupun cunoștințe de contabilitate.”

În exercitarea profesiei de expert contabil răspunderea este limitată si stabilită prin contractele de prestări de servicii încheiate in conformitate cu legislatia în vigore și în funcție de uzanțele interne și internaționale ale profesiei contabile . Aceste răspunderi pot fi disciplinare, administrative , civile sau penale, după caz , potrivit legii .

În funcție de gravitatea faptelor comise de către experții contabili pot fi impuse următoarele sancțiuni disciplinare :

Mustrare

Avertisment scris

Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an

Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil

Caracteristicile specifice ale profesiei de expert contabil

Misiunile profesioniștilor contabili sunt contractuale

Experții contabili își stabilesc relațiile cu clienții , din punct de vedere legal si regulamentar, doar pe bază de contract de prestării de servicii. Expertul contabil are, pe langă incheierea contractului, și obligativitatea prezentării către client a misiunilor pe care acesta le poate exercita și face recomandări cu privire la misiunea corespunzătoare obiectivelor selectate de client. Acesta are libertate deplină în ceea ce privește evaluarea misiunilor cerute, iar în situația in care consideră ca riscurile sunt prea mari sau dacă nu deține competența sau logistica necesare, expertul contabil poare refuza angajamentul față de client. În contractul de prestării servicii încheiat între cele doua părți se definește misiunea și se stabilesc drepturile și obligațiile părților,facând referire , de regula , la normele profesionale. În definirea misiunii se stabileste bugetul de timp și onorariul corespunzătoar cerințelor . De asemenea , în contractul de prestări de servicii vor fi menționate termenele de execuție a lucrării, condițiile financiare, durata misiunii, modalitatea de încetare a contractului si modalitate de soluționare a litigiilor. Pe întreaga durată a contractului expertul contabil analizează relația cu clientul având posibilitatea de a aduce modificări contractului prin întocmirea unui act adițional.

Obligația de a executa misiunea încredințată cu toată competența și grija de așteptare de la calitate pe care o deține.

Atâta timp cât expertul contabil își desfășoară activitatea in conformitate cu normele profesionale aplicabile, expertul contabil nu poate fi tras la răspundere decât in cazul în care a comis o greșeală ce a cauzat în mod direct un prejudiciu. Acesta este motivul pentru care nu pot fi incluse clauze referitoare la obținerea unui anumit rezultat sau pentru certificarea unei anumite situații in contractul de prestări de servicii. Codul de etică al profesioniștilor contabili, specifică faptul că nu se pot condiționa onorariile în funcție de obținerea unui anumit rezultat deoarece aceasta poate influența independența profesională a expertului.

Apelul expertului contabil la raționamente profesionale

„Dacã expertul contabil, în promovarea raționamentului sãu profesional, considerã necesar sã-și exprime pãrerea asupra obiectivului(elor) expertizei contabile, asupra faptului dacã întrebãrile care i-au fost fixate sunt suficiente sau nu în clarificarea obiectivului(elor) expertizei sau cu privire la alte aspecte asupra cãrora dorește sã reținã atenția beneficiarului expertizei, poate face acest lucru fie:

a) în finalul Capitolului III CONCLUZII, după paragraful cuprinzând rãspunsul la obiectivul(ele) expertizei contabile;

b) într-un capitol distinct, Capitolul IV, intitulat CONSIDERAȚII PERSONALE ALE EXPERTULUI(ȚILOR) CONTABIL(I).”

Demersul profesional presupune o multitudine de opțiuni si hotărâri , atât in faza pregătitoare a misiunii, cât și in fazele de programare a lucrărilor si de formulare a concluziilor. Aceste decizii au la bază criteriile stabilite de însuși expertul contabil în funcție de importanța pe care acesta o atribuie .

Expertul contabil trebuie să organizeze și sa conducă personal misiunea asumându-și responsabilitatea finală a acesteia , însă acesta are și posibilitatea de a delega o parte dintre lucrări colaboratorilor săi sau altor profesioniști. Aplicarea corectă a normelor de competență, delegare si supervizare a lucrărilor influențează în mod direct calitatea acestora , delegarea putând a fi acordată decât colaboratorilor sau altor profesioniști care posedă un set de calități personale necesare referitoare la integirate , independență și competența profesională necesară la îndeplinirea responabilitătilor misiunii ce i-a fost delegată.

Numirea experților în dosarele civile

„Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza cuprinzand persoanele inscrise in evidenta celor autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.”

În situația în care părțile nu se învoiesc cu privire la numirea experților contabili în cauza cercetată , atunci instanțele civile vor proceda la numirea experților contabili recomandați în speța respectivă. Indiferent de modul de numire al expertului , fie ca este ales prin învoirea părților sau este desemnat de către instanță , numirea acestuia se va face prin încheierea de ședință în care sunt obligatorii cel puțin 4 paragrafe :

– un paragraf se stabileste numele expertului numit din oficiu sau la cererea părților

– un paragraf cu obiectivele – întrebări cărora expertul le va răspunde

– un paragraf cu termenul de depunere al raportului de expertiză contabilă

– onorariul stabilit a fi acordat expertului, după consultarea ambelor părți de către instanță asupra acestui aspect

În cazul în care nu sunt specificate în totalitate aceste paragrafe în încheierea de ședință expertul contabil este îndreptățit să ceară instanței introducerea paragrafelor omise în încheierea de ședință .

Numirea experților în dosarele penale

Potrivit codului de procedură penală, expertul contabil se numește de către instanța de judecată ori organul de urmările penală, fiecare parte având dreptul să solicite un expert contabil care să ia parte la efectuarea expertizei penale în speța respectivă. Spre deosebire de dosarele civile , dacă un expert contabil este numit de către instanță acesta este obligat să se prezinte . Dacă expertul contabil nu se prezintă , acesta poate fi sancționat disciplinar de către instanță.

Tehnici, proceduri și instrumente de investigație asupra conturilor

Misiunea unui profesionist în domeniul contabil este aceea de a se asigura că, în interiorul departamentului de contabilitate, există metode de organizare internă privind ordonarea a documentelor, tehnicile de înregistrare contabilă, urmărirea conturilor de clienți si furnizori, tinerea registrelor contabile conform legislației in vigoare.

În fiecare lună este obligatorie și necesară verificarea Registrului Jurnal, în verificarea acestuia avandu-se în vedere următoarele aspecte:

Existenta documentelor justificative ce stau la baza înregistrărilor contabile;

Repartizarea corectă în conturile de cheltuieli sau venituri sau alte conturi;

Corectitudinea datei de înregistrare

Corectitudinea numerotării și clasificării documentelor justificative

Pentru verificarea Balanței Contabile se pot folosi următoarele tehnici de control ce trebuie aplicate la sfârșitul fiecărei luni la momentul închiderii balanței contabile, pentru a se evita posibilitatea depistării ulterioare a erorilor.

Analiza conținutului fiecărui cont contabil, este o tehnică ce implică următoarele proceduri:

Defalcarea componentelor soldului final al contului în element identificabile

Verificarea calculului prin care s-a stabilit soldul final al contului

Verificarea componentelor soldului precum data, suma, denumirea și altele

În anumite situații verificarea tuturor operațunilor componente ale soldului

Reconcilierea anumitor date pe baza documentelor justificative interne sau externe ale societății. Prin intermediul reconcilierii datelor contabile cu documente externe se pot efectua verificări la finalul exercițiului asupra:

Imobilizărilor cu ajutorul facturilor sau documentelor

Împrumuturilor cu ajutorul contractelor și al situațiilor de rambursare

Datoriilor fiscale și sociale prin intermediul registrelor fiscale și al declarațiilor fiscale

Conturilor financiare pe baza extraselor de cont

În urma reconcilierii datelor contabile cu documente justificative interne se pot efectua verificări la finalul exercițiului asupra:

Capitalurilor proprii pe baza procesului verbal al A.G.A.

Stocurilor cu ajutorul listelor de inventariere

Provizioanelor

Contului de profit si pierdere din situația vânzărilor și a declarațiilor de TVA, a statelor de salarii și a declarațiilor de impozite și altele.

Controlul coerenței datelor și al credibilității acestora este o tehnică prin care se analizează conținutul conturilor individual în concordanță cu documentele justificative. Pentru efectuarea optimă a verificării conturilor contabile, profesionistul contabil se bazează pe următoarele documente:

Copie de pe cartea mare

Dosar de organizare a controlului de balanță

Dosar cu declarațiile fiscale

În fiecare lună în perioada de închidere de balanță contabilă profesionistul contabil are obligația de a revizui întegral toate operațiunile înregistrate în contabilitate .

Valorificarea expertizei. Controlul de calitate.

În activitatea juridică, valorificarea unei expertize contabile, rezultă în urma însușirii concluziilor acesteia de către organul beneficiar al expertizei. Însa sunt și anumite cazuri în care, în urma examinării raportului de expertiză de către organul de cercetare penală sau al instanței de judecată ce a dispus întocmirea expertizei contabile, acestea ajung la concluzia ca acesta nu corespunde obiectivelor cerute. În astfel de situații organul ce a dispus efectuarea respectivei expertize este îndreptățit să ia măsuri de refacere sau completare a expertizei contabile. Măsurile de completare a expertizei contabile pot îmbraca diferite forme precum :

Explicații verbale – prin care expertul clarifică aspectele asupra cărora organul ce a dispus cercetarea a cerut completări .

Explicații scrise – sunt necesare în momentul în care trebuie aduse clarificări contabile ce implică unele examinări suplimentare și nu pot fi efectuate printr-un dialog verbal între expert și organul de cercetare.

Suplimentul de expertiză contabilă – se dispune de către organul de cercetare penală la cerere sau din oficiu în momentul în care se constată ca expertiza este incompletă

Concluziile raportului de expertiză nu satisfac integral cerințele stabilite de către organul care a dispus expertiza

Sunt întrebări care nu au fost clarificate suficient

Concluzia rezultată este în contradictie cu materialul pus la dispoziția expertului

Organul de cercetare impune noi obiective ce au apărut pe parcursul soluționării

Acest supliment de expertiză poate fi întocmit de către același expert sau această sarcină poate fi pusă în grija altui expert și va fi redactată ca o lucrare separată de expertiza inițială și nu ca o continuare a raportului de expertiză.

Organul beneficiar are posibilitatea de a dispune din oficiu, peste voința părților, completarea raportului de expertiză contabilă cu scopul de a evidenția toate împrejurările esențiale ale cauzei. Prin intermediul acestei completări se contribuie la prevenirea erorilor în cunoașterea, dovedirea și caracterizarea situațiilor constante.

Organul de judecată poate dispune efectuarea unei noi expertize, de către un alt expert contabil, în situația în care acesta are îndoieli cu privire la exactitatea raportului de expertiză contabilă.

În activitatea contabilă calitatea lucrărilor și autocontrolul calității reprezinta un atribut foarte important. Autocontrolul calității misiunilor reprezintă respectarea de către profesionistul contabil sau de către cabinet a unor principii și proceduri în urma cărora sa reiasă certitudinea ca lucrările s-au efectuat conform principiilor de bază. Principiile de calitate sunt costituite de obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului au la baza verirficarea: calităților personale, aptitudinile și competența, repartiția lucrărilor, instrucțiunile și supervizarea. Controlul de calitate asupra lucrărilor realizate de către expertul contabil sau contabilul autorizat, poate fi realizat doar de către CECCAR, potrivit normelor acestuia.

Controlul calității în profesia contabilă este realizat pe 3 niveluri :

La nivelul misiunii – control intern

La nivelul cabinetului – control intern

La nivelul organismului profesional – control extern

La nivelul firmei în controlul calității sunt incluse politici ce se referă la aspecte precum:

Responstabilitatea conducerii pentru calitatea din interiorul firmei, se relizează prin stabilirea de politici si proceduri prin care se promoveaza la nivelul firmei faptul că în realizarea misiunilor calitatea este principalul obiectiv, dar și prin atribuirea responstabilității de control al calității în interiorul firmei persoanelor ce dețin experiența si competența necesară.

Cerințe etice care se reflectă prin practici si proceduri care sa îi ofere firmei o asigurare ca personalul acesteia respectă cerințele eticii profesionale precum: integritatea, obiectivitatea, confidențialitatea, competența profesională și independența.

Acceptarea și continuarea relației cu clienții presupune stabilirea unor politici de selectare a clientelei , dar si de retragere din relațiile cu clienții.

Resursele umane. Firma trebuie să se asigure că are în permanență un personal suficient, dar și competent în realizarea misiunilor

Realizarea misiunilor presupune stabilirea procedurilor si politicilor pentru:

Relizarea misiunilor conform standardelor profesionale și normelor legale

Modul de acordare al consultațiilor

Modul de rezolvare al divergențelor din interiorul echipei în realizarea misiunii

Examinarea independentă a controlului de calitate

Documentarea misiunilor

Monitorizarea asigură că procedurile de control al calității sunt adecvate , relevante, funcționează eficient și sunt respectate în practică, dar si analiza si evaluarea continuă a sistemului de control al calității.

Pentru misiunile de audit și servicii conexe au fost emise de căte IFAC urmatoarele standarde

Standardul Internațional de Audit (ISA) 220

Standardul Internațional de Control al Calității (ISQC) nr. 1

În vederea asigurării controlului calității obligațiile membrilor IFAC sunt:

Implementarea unui program obligatoriu de examinare și asiguare a calității

Încurajarea celor responsabili să adopte prevederile Standardelor Internaționale de Calitate.

Capitolul 2. Contribuții personale. Proiect de perfecționare și aprofundare. Studiu de caz, comentarii si soluții privind expertiza contabilă la Asociațiile de Proprietari.

2.1. Cadrul de organizare si funcționare a asociațiilor de proprietari.

Procedura constituirii unei asociații de proprietari se găsește reglementată în Legea locuinței nr. 114/1996, modificată în Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și în Statutul asociației de proprietari, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 338 bis din 1997. În scopul reprezentării și susținerii intereselor comune ale proprietarilor, legate de folosirea bunurilor aflate în proprietate comună indiviză din clădirea ce alcătuiește un condominiu, proprietarii locuințelor și ai spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință se pot constitui în asociații de proprietari cu personalitate juridică.

Asociatia de proprietari reprezintă forma juridică de ogranizare și de reprezentare a intereselor proprietarilor ce fac parte dintr-un condominiu. Prin condominiu sau clădire sau bloc de locuințe se definește conform legii ca proprietatea imobiliară formată din apartamente sau spații cu altă destinație decât aceea de locuință, proprietăți individuale, și proprietatea comună, aferentă in cotă-parte fiecărei proprietăți individuale și de care nu poate fi separată.

Asociația de proprietari devine persoana juridică non-profit prin sentință judecătorească. Caracterul de non-profit obligă asociațiile ca orice sumă provenită din venituri, de exemplu : dobânzi bancare, închirieri ale spațiilor din proprietatea comună, sponsorizări, penalizari și altele să fie cheltuită în exclusivitate pentru îmbunătățirea sau repararea proprietății comune, pentru dezvoltarea blocului, pentru remunerarea membrilor activi în funcție de hotărârile adunării generale a proprietarilor, membrii ai asociației.

Asociațiile de proprietari pot fi înființate doar printr-o hotărâre a adunării generale și cu acordul coproprietarilor daca jumătate plus unu din totalul acestora au fost de acord cu acest lucru. Pentru constituirea unei asociații sunt necesari un număr de pași ce trebuie urmați :

Întrunirea proprietarilor în vederea stabilirii acțiunilor ce vor fi necesare pentru constituirea asociației.

Înscrierea imobilului în registrele de carte funciară sau în registrele de transcripțiuni imobiliare.

Organizarea adunării generale prin care se constituie asociația de proprietari.

Depunerea la judcătorie a actelor de înregistrare a asociației în vederea obținerii sentinței judecătorești de înființare a asociației și legalizarea statutului si al acordului de asociere.

Înregistrarea la administrația financiară

Comandarea de ștampile personalizate cu codul unic de identificare al asociației

Deschiderea unui cont la o societate bancara la alegere

Încheierea de contracte cu furnizorii de servicii și utilități

În momentul de față domeniul administrării de blocuri trece printr-o schimbare majoră deoarece funcția de administrator de bloc a început să fie externalizată către firme specializate. Trecerea de la sistemul clasic de administrare, prin calcule făcute de mână de către administratorii ce ocupau aceasta poziție ca un loc de muncă suplimentar și o sursa de venit, la sistemele noi de administrare prin intermediul programelor informatice folosite de firme scot la suprafață ilegalități și lipse din gestiune pe parcursul anilor, iar pentru stabilirea prejudiciilor cauzate și pentru procedarea la recuperarea sumelor sunt necesare expertize contabile .

Conform datelor unei firme specializate în administrarea imobilelor, S.C. Servas Prod S.R.L., în anul 2014 dintr-un număr de 35 de asociații de proprietari pe care aceasta le are sub administrare la preluare gestiunii de la foștii administratori de imobil în cazul a 4 dintre ele au au fost constatate prejudicii importante cauzate. În toate cazurile aceștia au fost acționați în judecată și în urma realizării expertizelor contabile judiciare dispuse de către instanță acestora li s-a impus să plăteasca sumele ce lipseau din gestiunea asociațiilor.

De asemenea, conform aceleiași firme de administrare de imobile s-a constatat că unul din 10 proprietari are o restanță la întreținere de cel putin 1000 lei , unul din 28 de proprietari are o restanță de peste 10.000 lei , iar in unele cazul exista și proprietari ce aculumează datorii totale de peste 30.000 lei. În urma acționării în judecată a proprietarilor restanțieri în cele mai multe dintre cazuri nu sunt solicitate expertize judiciare, documentele prezentate de către asociație fiind suficiente pentru a se da un verdict favorabil asociației și de a se începe procedura de executare silită a proprietarilor. Sunt însa și cazul în care sunt dispuse expertizele contabile judiciare, în cazul societății S.C. Servas Prod S.R.L. în anul 2014 au fost dispuse 7 expertize contabile judiciare dintr-un total de 37 de dosare depuse la judecătorie în vederea recuperării restanțelor de la proprietari, aceste expertize confirmând aproape în totalitate sumele trecute în sarcina restanțierului, în unul dintre cazuri restanțierul fiind scutit de la plata penalizărilor deoarece procentul de penalizare stabilit de către asociație nu a fost stabilit conform legii în Adunarea Generala a Proprietarilor .

Avantajele conferite de înființarea asociației de proprietari sunt următoarele :

– Se dobândește calitatea de persoana juridică cu drepturi depline

– Scutirea de impozite pentru veniturile obținute de asociatia de proprietari din închirierea spațiilor comune și din alte activități economice potrivit legii.

– Scutirea plății de T.V.A.

– Nu se platesc taxe de timbru pentru acționarea în judecată a restanțierilor.

– Obținerea privilegiului imobiliar asupra bunurilor persoanelor restante la judecătorie, astfel încât în cazul unei executări silite, asociația are prioritate în recuperarea datoriilor.

– Negocierea directă cu furnizorii de servicii a contractelor acestora .

– Posibilitatea aplicării unui sistem propriu de penalizări.

– Posibilitatea deschiderii de conturi bancare în numele asociației de proprietari .

– Posibilitatea retribuirii persoanelor implicate în organizarea și conducerea asociației.

– Aplicarea programelor sociale de sprijinire a persoanelor cu dificultăți financiare.

– Posibilitatea de a contoriza individual fiecare consumator de apă , gaze și alte utilități.

2.2. Particularități privind contabilitatea și gestiunea resurselor. De la partidă simplă la partidă dublă

Contabilitatea în partidă simplă presupune întocmirea unor registre și formulare contabile , dar nu și întocmirea situațiilor financiare anuale. În principal, acest sistem de contabilitate, aparut înainte contabilității în partida dublă, are la bază ideea înregistrării simple a raporturilor realizate între terți si entitate și doar într-una din coloanele unui cont, fără a se pune in coresponență ceea ce deține întreprinderea cu sursa de proveniență a acelor bunuri. Nomenclatorul registrelor si formularelor specifice sunt reglementate in Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1969/2007 în anexa 2 ce face referire la persoanele juridice. Registrele contabile ce sunt folosite pentru utilizarea contabilității în partidă simplă sunt următoarele :

– Registrul jurnal, este un document contabil obligatoriu de înregistrare a modificării elementelor de activ-pasiv într-o ordine cronologică și se arhivează în departamentul financiar contabil, alaturi de toate documentele ce au stat la baza acestuia.

– Registrul inventar, este tot un document obligatoriu de înregistrare, în acesta e înregistrează rezultatele inventarieri elementelor de activ si pasiv și de asemenea urmeaza a fi arhivat in compartimentul financiar contabil alaturi de documentele pe baza carora acesta a fost întocmit.

– Fisa pentru valori materiale, servește la contabilizarea stocurilor aceasta se completeaza la începutul anului pe baza stocurilor și a valorii acestora de la sfarșitul anului precedent, în cursul anului se actualizează pe baza documentelor de intrare-ieșire.

– Jurnalul privind operatiuni diverse reprezinta un jurnal auxiliar de înregistrare a veniturilor și cheltuielilor din activitățile economice, acesta se întocmeste lunar pe baza fișelor pentru operațiuni diverse.

Pentru asociațiile de proprietari mai sunt necesare și următoarele registre :

– Registrul de evidență al fondului de rulment ce este folosit pentru a evidenția fondul de rulment al asociației de proprietari ce a fost constituit conform criteriilor stabilite în adunarea generală a proprietarilor.

– Registrul pentru evidența fondului de reparații este folosit pentru a ține evidența fondului de reparații ce a fost constituit din contribuțiile proprietarilor conform cotelor parte conform Legii 230/2007 .

– Registrul pentru evidenta sumelor speciale, este un document ce evidențiază sumele speciale ale asociatiei ce provin din activități economice precum închiriere de spații comune, montaj antele pe terasa blocului , amplasare de reclame și altele.

– Registrul pentru evidenta fondului de penalizări evidențiază sumele colectate de către asociația de proprietari sub titlul de penalizări aplicate în regim propriu proprietarilor restanțieri.

Toate aceste registre se arhivează la administrația asociației de proprietari și pot fi prezentate proprietarilor în cazul solicitării acestora.

Contabilitatea în partidă dublă presupune înregistrare operatiilor economice și reflectarea acestora în doua partide concomitent, una sugerând originea, iar cealaltă destinația. Contabilitatea în partidă dublă folosește o multidudine de conturi ce sunt folosite pentru fiecare element patrimonial care înregistrează mișcări.

Contabilitatea în partidă dublă se naște ca urmare a practicii contabililor din Veneția și Genova. Luca Paciolo descrie, în anul 1494, contabilitatea în partidă dublă printr-o lucrare de matematică și geometrie, iar aceasta va duce la aplicarea contabilității in partidă dublă se răspândeste în Europa.

Dubla înregistrare reprezintă un principiu fundamental al contabilității ce constă în înregistrare simultană și cu aceeasi sumă, prin intermediul conturilor, a modificărilor produse în componența și structura patrimoniului ca urmare a operațiilor economico-financiare ce au loc în înreprinderi. Aceasta oferă posibilitatea prezentării tuturor elementelor patrimoniale individuale ca un tot unitar, face posibilă observarea mărimii și naturii rezultatelor financiare ale înreprinderii, realizează menținerea permanentă a egalității dintre activul si pasivul bilanțului și stabileste legături reciproce între conturi ce reflecta o anumita operație economico-financară.

Dubla reprezentare este principiul ce stă la baza elaborării blilanțului contabil, acest principiu presupune o reprezentare a patrimoniului agențuilor economici sub aspectul de proveniență și al surselor de finanțare a bunurilor economice și are la baza egalitatea ACTIV = PASIV .

Corespondența conturilor reprezintă legătura logica între contul sau conturile care se debitează și contul sau conturile care se crediteaza în vederea înregistrării unei operații economico – financiare. Conturile care stabilesc o legatură de acest tip se numesc conturi corespondente.

Între cele două tipuri de contabilitate există un număr de asemănări și deosebiri.

Asemănările sunt urmatoarele :

– Toate operațiunile sunt consemnate în momentul efectuării acestora într-un înscris ce stă la baza înregistrărilor contabile și ce au calitatea de documente justificative.

– Înregistrarea operațiunilor se face fără întârzieri față de data efectuării lor obligatoriu în limba și moneda națională.

– Înregistrarea bunurilor mobile sau fixe în contabilitate se face la valoarea de productie, la valoarea de achiziție sau la valoarea justă, iar creanțele și datoriile sunt înregistrare la valoarea nominală.

– Înregistrarea în contabilitate se face cu respectarea normelor de întocmire și utilizare a registrelor contabile și a formularelor comune pe economie pentru activitatea financiar-contabilă.

– Înregistrarea operațiunilor se face cronologic pe baza documentelor justificative.

– Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile atrag raspunderea persoanelor care le-a întocmit sau le-a înregistrat în contabilitate.

– Controlul preventiv este realizat de către persoana responsabilă de contabilitate și de către cenzori.

– Evaluarea elementelor patrimoniale se face pe baza inventarieri, iar reflectarea acestora în contabilitate se face conform normelor stabilite de Ministerul Finantelor.

Diferențele sunt următoarele :

– În cazul contabilității în partidă simplă nu sunt inregistrate operațiuni concomitent în doua conturi în functie de corespondența lor.

– Operațiunile sunt înregistrate într-un singur cont, pe intrări sau ieșiri, iar rulajul și soldul contului respectiv se stabilește obligatoriul la sfârșitul lunii.

– Nu este obligatorie întocmirea unei balanțe de verificare pentru confirmarea egalității sumelor soldurilor și a rulajelor.

– Nu sunt întocmite note contabile și nici bilanț .

Asociațiile de proprietari au obligația de a organiza contabilitatea proprie, în partidă dublă sau partidă simplă, la alegere, potrivit adunării generale a proprietarilor. În situația în care se alege realizarea contabilității în partidă dublă, aceasta va avea în vedere reglementările din Ordinul Ministrului Economiei si Finanțelor nr. 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial. În cazul în care evidența contabilă este realizată cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune, este de asemenea obligatorie și păstrarea și prezentarea aplicatiilor informatice cu ajutorul cărora s-ay generat. Deși este posibilă realizarea contabilității în partidă dublă în cazul asociațiilor de proprietari într-o proporție foarte mare contabilitatea pentru asociațiile de proprietari este realizată cu ajutorul contabilității în partidă simplă .

2.3. Comentariu privind controlul cheltuielilor.

În cadrul asociațiilor de proprietari persoana desemnată să se ocupe de controlul cheltuielilor este cenzorul. Conform legislatiei în vigoare ”Cenzorul sau comisia de cenzori urmărește și asigură respectarea legalității în administrarea bunurilor materiale și a fondurilor financiare ale asociației de proprietari.” Funcția de cenzor în cadrul asociațiilor de proprietari poate fi ocupată de o persoană sau se poate forma o comisie dintr-un număr impar de membrii din cadrul asociației de proprietari care au cel puțin studii medii. Dacă nu este ales un cenzor din rândul proprietarilor adunarea generala a proprietarilor poate angaja o persoană din afara asociației pe baza unui contract de prestării servicii care va fi remuneral conform bugetului anual de venituri și cheltuieli aprobat de adunarea generală.

Cheltuielile unei asociații de proprietari sunt diverse, din acest motiv acestea nu au o singură modalitate de repartizare către proprietari de care un cenzor trebuie să tină cont în momentul verificării listelor lunare ale asociației de proprietari. Modul de repartizare al cheltuielilor este stabilit prin Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Repartizarea cheltuielilor pe număr de persoane – aceste cheltuieli sunt reprezentate de cheltuielile ce nu pot fi individualizate pe fiecare proprietar pe baza dispozitivelor de măsură și vor fi repartizate direct proporțional cu numărul de persoane care locuiesc în imobil în luna pentru care au fost calculate listele de plată. Aceste cheltuieli pot fi reprezentate de cheltuielile pentru apă rece și caldă, canalizare, energie electrică utilizata pentru funcționarea instalațiilor comune, colectarea deșeurilor menajere.

Repartizarea cheltuielilor pe consumuri individuale – sunt cheltuielile repartizate în funcție de indexul contoarelor individuale ale proprietarilor sau în funcție de alte criterii în baza cărora se pot individualiza costurile pe consumatori. Cheltuielile ce pot fi repartizate conform consumurilor sunt cheltuielile pentru apă rece și canalizare, apă caldă, energie termincă, conbustibilul și apa rece folosite pentru prepararea apei calde, gazele naturale, încălzirea proprietății. Dacă sunt instalate sisteme de înregistrare a consumurilor în toate proprietățile asociația poate stabili modul de plată a cheltuielilor pe bază de convenție cu caracter individual, ca un serviciu suplimentar, cu furnizorul serviciului, cu acordul tuturor beneficiarilor. Cheltuielile pe consumuri individuale se vor repartiza conform normei tehnice și metodologiei elaborate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, în functie de indexul repartitoarelor de costuri.

Repartizarea cheltuielilor pe cota-parte indiviză de proprietate – sunt reprezentate de către cheltuielile efectuate pentru administrarea, repararea, exploatarea și întreținerea părților comune ale clădirii și se repartizează în functie de suprafața utilă a apartamentelor și a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință. Suprafața utilă a proprietății cât și cota-parte indiviză de proprietate sunt stabilite conform actului de proprietate. Cota-parte indiviză reprezinta raportul procentual dintre suprafața utilă a proprietății individuale și suma suprafețelor utile ale tuturor proprietăților din clădire.

Repartizarea cheltuielilor pe beneficiari – reprezintă cheltuielile aferente serviciilor care sunt utilizate în mod individual proprietarii însă sunt gestionate prin intermediul asociației de proprietari. ”Cheltuielile pe beneficiari sunt cheltuielile cu privire Ia: citirea, calculul si gestiunea consumurilor individuale de apa rece, apa calda, caldura, gaze, energie electrica, deseuni municipale; servicii cu privire Ia repartitoarele de costuni; chiriile spatiilor comune — boxe, casa scarii, holuri, spatiu ghena, terasa etc.; gestiunea ajutoarelor banesti; gestiunea contractelor cu caracter individual; intretinerea interfonului si a partii de instaIatie din interiorul apartamentului; verificarea metrologica a contoarelor individuale de enengie termica, in cazul distributiei orizontale; reviziile instalatilor interioare de gaze, apa si Incalzire; alte servicii individuale catre proprietari.”

Repartizarea cheltuielilor pe consumatori tehnici – sunt cheltuielile asociației pentru încalzirea proprietăților individuale. Cheltuielile cu consumurile comune de energie termincă din spațiile aflate în proprietate comună se repartizează proporțional cu cota-parte indiviză ce revine fiecărui proprietar.

În etapa de verificare a cheltuilelilor lunare ale asociației de proprietari, administratorul are obligația de a pune la dispoziția cenzorului, sau a comisiei de cenzori, toate documentele justificative ce au stat la baza întocmirii listelor de plată, facturile primite de la furnizori, bonuri fiscale pentru materiale consumabile sau alte documente ce reprezintă sursa unei cheltuieli repartizate în listă. Cenzorul verifică corectitudinea modului repartizări cheltuielilor cât și veridicitatea documentelor ce au stat la baza acelor cheltuieli apoi avizează listele de plată și le transmite președintelui asociației care de asemenea are atribuția de a verifica și viza listele de plată înaintea afișării la avizerul asociației. În cazul în care cenzorul constată nereguli în repartizarea cheltuielilor, fie intenționate, fie simple greșeli acesta are obligativitatea întocmirii unui raport adresat comitetului executiv în care să menționeze erorile constatate. În momentul în care comitetul executiv ia la cunoștință faptele prezentate de cenzor acesta poate retrimite dosarul către administrator pentru modificarea erorilor, sau în cazul în care se constată ca erorile sunt nesemnificative listele de plată vor fi aprobate și afisate în formatul în care au fost prezentate.

2.4. De la decontarea angajamentelor la fluxurile de trezorerie

2.5. Perfecționări și aprofundări. De la modelul conceptual la modelul logic.

2.6. Caz Practic .

Împrejurările cauzei

Reclamanta ”Asociația de Proprietari Condominiu Brezoianu 51” , prin reprezentanții săi legali , a formulat o plângere împotriva pârâtei Velescu Silvia, locatară a apartamentului 29, prin care se arată că aceasta are debite restante la plata cotelor de contribuție aferente cheltuielilor asociației pentru perioada Ianuarie 2010 – August 2011, precum și penalități de întârziere datorate acestor restanțe .

Obiectivele expertizei

1) Stabilirea cotelor de întreținere aferente perioadei Ianuarie 2010 – August 2011, pentru apartamentul 29, deținut de pârâtă conform contractului de vânzare cumpărare .

2) Stabilirea penalitătilor de întârziere aferente perioadei Ianuarie 2010 – August 2011.

Materialul documentar ce stă la baza efectuării expertizei constă în :

Chitanțe de încasare emise de administratorii asociației de proprietari pe perioada ianuarie 2010 – august 2011;

Documente de achitare a cheltuielilor efectuate în folosul asociației de proprietari (chitanțe fiscale și facturile aferente, bonuri de casa de marcat, etc.)

Liste de intreținere întocmite în perioada ianuarie 2010 – august 2011;

Legea locuinței nr. 114/1996 cu modificările si completările ulterioare;

Normele metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 114/1996;

Legea 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari;

Hotararea Guvernului nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari;

Desfășurarea expertizei contabile

În desfășurarea expertizei au fost date următoarele explicații de către părțile interesate

– Pârâta VELESCU SILVIA a considerat că în perioada de timp supusă expertizei repartizarea consumului de apă pentru apartamentele necontorizate cu apometre este eronata și ca penalitățile solicitate de reclamantă nu sunt calculate corect întrucât se bazează pe un document, despre care susține pârâta ca nu îndeplineste condițiile de legalitate. În acest sens a fost pus la dispoziția expertului copia Procesului Verbal al Adunării Generale a Asociațiilor întocmit in data de 14.04.2005, Proces Verbal care există și la dosarul cauzei, în baza caruia Asociatia de Proprietari ”Condominiu Brezoianu nr. 51” a procedat la calcularea penalităților cu întârziere a cotelor de întreținere.

– Reclamanta Asociația de Proprietari ”Condominiu Brezoianu nr. 51” pune la dispoziția expertului

a) Procesul Verbal al Adunării Generale Extraordinare a Asociaților din data de 27.07.2007 prin care se stabilește modalitatea de repartizare a consumului de apă ;

b) Procesul Verbal al Adunării Generale a Asociaților din data de 31.03.2009 prin care se stabilește sistemul de penalități al Asociatiei de Proprietari ”Condominiu Brezoianu nr. 51”

c) Procesul Verbal al Adunării Generale a Asociaților din data de 26.03.2010 prin care se stabilește nivelul salariilor pentru președinte, administrator, cenzor, manager financiar.

În urma analizării documentelor puse la dispoziție de părți au rezultat urmatoarele :

Procesul Verbal al Adunării Generale a Asociaților întocmit în data de 14.04.2005 nu menționeaza dacă Adunarea Generală a fost statutară sau nu, la adunare fiind prezenți un numar de 18 persoane din totalul de 83 de apartamente membre ale asociației.

Procesul Verbal al Adunării Generale Extraordinare din data de 27.07.2007, stabilește formula de calcul a consumului de apă, care este urmatoarea :

Adunarea Generală a Asociaților nu poate stabili repartizarea consumului de apă, acesta se stabilește, conform art. 40 alin. (1) din H.G. nr. 1588/2007 prin decizie a comitetului executiv al asociației de proprietari, printr-un regulament propriu care trebuie să cuprindă prevederi cu privire la modul de citire, de calcul și de repartizare a contravalorii consumurilor respective, fiind accetptat de către toti membrii asociatiei de proprietari.

Procesul Verbal din data de 31.03.2009 prin care se stabilește sistemul de penalități al asociației precizează că au fost invitați toți membrii asociației de proprietari, însă au fost prezenți doar 16 membri care au votat în unanimitate problemele propuse pe ordinea de zi, iar pe ultima pagină sunt prezente doar 9 semnături .

În Procesul Verbal din data de 26.03.2010 prin care se stabilește nivelul salariilor pentru președinte, administrator, cenzor, manager financiar, se precizează ca au fost invitați toți membrii asociației, au fost prezenți 20 de membrii, toți au participat la vot, dar ultima pagină conține doar 6 semnături.

În analiza documentelor puse la dispoziție de către părți s-a folosit următorul temei legal :

”(1) Proprietarii membri ai asociației de proprietari se întrunesc în adunãri generale ordinare sau extraordinare .
(2) Adunarea generalã ordinarã are loc cel putin o datã pe an, în primul trimestru. Convocarea se asigurã de presedintele sau de comitetul executiv al asociatiei de proprietari.

(3) Pentru situatii speciale sau de maximã urgentã, adunãrile generale extraordinare ale asociatiei de proprietari pot fi convocate oricând de comitetul executiv sau de cel putin 20% din numãrul proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari.
(4) Proprietarii trebuie anuntati, prin afisare la loc vizibil sau pe bazã de tabel nominal convocator, asupra datei adunãrii generale a asociatiei de proprietari cu cel putin 7 zile înainte ca aceasta sã aibã loc, inclusiv cu privire la ordinea de zi a adunãrii generale.
(5) Adunarea generalã a asociatiei de proprietari poate adopta hotãrâri, dacã majoritatea proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari sunt prezenti personal sau prin reprezentant legal. Dacã nu este întrunit cvorumul necesar de jumãtate plus unu, adunarea va fi suspendatã si reconvocatã în termen de maximum 10 zile de la data primei convocãri. La adunarea generalã reconvocatã, dacã existã dovada cã toti membrii asociatiei de proprietari au fost convocati, hotãrârile pot fi adoptate, indiferent de numãrul membrilor prezenti, prin votul majoritãtii acestora. Dovezi ale convocãrii si reconvocãrii constituie afisul de la avizier si tabelul nominal convocator cu semnãturi.”

Pe baza temeiului legal concluzia expertului contabil este ca Procesele Verbale ale Adunării Generale a Asociatilor din datele de 14.04.2005, 31.03.2009 și 26.03.2010 puse la dispoziție de către părți, nu conțin semnăturile tuturor celor prezenți si nici nu s-a făcut dovada reconvocării membrilor asociatiei conform legii astfel încât hotărârile să poată fi adoptate cu majoritatea celor prezenți.

Au fost analizate cheltuielile care au stat la baza calculării listelor de întreținere, precum și modul de repartizare a acestor cheltuieli, conform reglulamentului stabilit de Hotărârea Adunării Generale a asociației de proprietari și s-au constatat următoarele :

Suprafața utilă a apartamentului nr. 29, deținut de către pârâta Velescu Silvia, este conform contractului de vânzare cumpărare cu plata în rate, nr. 1372/1 din 08.04.2008, de 91,14 mp cu ajutorul căreia s-a stabilit in mod corect cota indiviză in procent de 3,2% din imobil. În perioada Ianuarie 2010 – Iunie 2010, apartamentul nr. 29, nu a avut apometre pentru contorizarea consumului de apă rece, ceea ce a determinat calculul apei reci in sistem paușal .

Din analiza listelor de întreținere aferente perioadei Ianuarie 2010 – August 2011 se constată că :

1) În perioada Ianuarie 2010 – Februarie 2011 repartizarea apei s-a realizat astfel : cota de apă care urmează să fie repartizată în sistem paușal între apartamentele necontorizate este calculată după formula :

Pentru apartamentele contorizate care nu raportează citirile se calculează 5mc/persoană/lună .

2) În perioada Martie 2011 – August 2011 repartizarea apei se face astfel : cota de apă care urmează sa fie repartizată în sistem paușal între apartamentele necontorizate este calculată la 5mc/persoană/lună. Pentru apartamentele contorizate care nu raportează citirile se calculează 5mc/persoană/lună.

Se poate constata că în perioada Ianuarie 2010 – Februarie 2011 se practică un sistem discriminatoriu între apartamentele necontorizate si apartamentele care nu raportează citirea , aspect care a fost rezolvat începând cu luna Martie 2011 .

Din analiza consumului de apă înregistrat apartamentului 29 se constată că în perioada Ianuarie 2010 – Iunie 2010, când consumul de apa nu a fost contorizat a fost repartizat un consum mediu de 31mc/lună . În perioada Iulie 2010 – August 2011 consumul mediu din citirea apometrelor a fost 14 mc/lună . În aceste condiții expertiza a considerat că în perioada Ianuarie 2010 – Iunie 2010 consumul repartizat apartamentului 20 a fost calculat eronat, motiv pentru care s-a procedat, pentru această perioadă la recalcularea întregului de apa în sistem paușal .

Pentru a se stabili media consumului în mc pe ambele perioade s-a folosit următoarea metodă

S-a stabilit prețul pe mc de apă rece în funcție de suma facturată de Apa Nova și de consumul înregistrat .

S-a stabilit consumul lunar împărțind suma repartizată apartamentului 29 pentru apă rece la rezultatul obținut la 1)

S-a făcut media aritmetică a rezultatelor obținute la 2) pentru lunile afectate.

Conform recalculării listelor de întreținere și detalierea calculului pe ficare lună, din perioada Ianuarie 2010 –Iunie 2010, valoarea totală pe această perioadă a cotelor de întreținere stabilite în sarcina apartamentului 29, a fost de 1340 lei , cu 180,74 lei mai puțin față de suma stabilită de reclamantă, respectiv 1520,74 lei. Diferența rezultă, din recalcularea cotelor stabilite pentru apă rece .

În perioada Iulie 2010 – August 2011, apartamentul 29 a fost contorizat și din verificarea listelor de întreținere nu au fost constatate diferențe de calcul .

Totalul cotelor de întreținere pe perioada Ianuarie 2010 – August 2011 pentru apartamentul 29 în urma recalculării este de 4287,97 lei .

Ca urmare a faptului că sumele reprezentând cote de întreținere aferente perioadei Ianuarie 2010 – August 2011, nu s-au achitat, se aplică penalizare la debitul neachitat în valoare de 4287,97 și rezultă suma de 3481,16 lei . Conform articolului 49 din Legea nr. 230 / 2007, intrată in vigoare în August 2007, se prevede că asociatiad e proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru ficare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 zile care depășește termenul de plată, fară ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat . Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 zile calendaristice. Penalizările pentru întârzierea plăților cotelor de întreținere, hotărâte de Adunarea Generală a Proprietarilor, este de 0,2 procente pentru fiecare zi de întârziere , respectiv 6 procente pe lună și s-au aplicat pentru fiecare cotă de întreținere lunară numai după o perioadă de 30 zile de la termenul stabilit de plată, fără ca suma penalizărilor să depășească suma cotei de întreținere lunare la care s-a aplicat .

În conformitate cu analiza materialelor documentare ce au fost puse la dispoziția expertului contabil și având in vedere reglementările legale în vigoare în domeniul asociațiilor de proprietari, respectiv legea 230 / 2007 și normele de aplicare ale acesteia, s-au ajuns la următoarele concluzii în cauza expertizată pentru cele 2 obiective .

Analiza documentelor pentru obiectivul nr. 1 a condul la următoarele rezultate :

Suma datorată de pârâta, respectiv apartamentul 29, în perioada ianuarie 200 – iunie 2010 , reprezentând cote de întreținere a fost de 1340 lei, cu 180,74 lei mai puțin decât suma stabilită de către reclamantă, respectiv 1520,74 lei . Diferența rezultă, conform calculelor realizate în anexa 2 , din calculul cotelor stabilite pentru apa rece . În perioada iulie 2010 – august 2011, apartamentul 29 a fost contorizat și din verificarea listelor de întreținere nu au fost constatate diferențe de calcul .

În concluzie , valoarea cotelor de întreținere stabilite apartamentului 29 , respectiv familia Velescu, in perioada ianuari 2010 – august 2011, reprezentând cote de întrețiere neachitate este în valaore de 4287,97 .

Analiza documentelor pentru obiectivul nr. 2 a condus la următoarele rezultate :

Ca urmare a faptului că sumele reprezentând cotele de întreținere aferente perioadei ianuarie 2010 – august 2011, nu au fost achitate în termenul legal, s-au aplicat penalizări la suma neachitată in valoare de 4287,97 lei , din care au rezultat penalizări în valoare de 3481,16 lei conform anexa 4 .