Experimentul Pedagogic In Domeniul Tehnologiei Didactice

Cercetarea științifica a reprezentat dintotdeauna o sursa extrem de importanta de dezvoltare a gandirii si practicii creatoare, de progres in cunoastere si de soluționare a multor probleme ale practicii sociale.

Cercetarea pedagogică este un demers sistematic de explicare a fenomenului educativ, o strategie desfășurată în vederea surprinderii unor relații noi între componentele acțiunii educaționale și a elaborării pe aceasta bază a unor soluții optime ale problemelor pe care le ridică procesul instructiv-educativ, în conformitate cu exigențele sociale și cu logica internă a desfășurării lui.

Cercetarea pedagogică reprezintă aceleași însușiri ca orice cercetare științifică modernă. Specificul cercetării pedagogice decurge firesc din natura și complexitatea fenomenului educațional și este determinat de o serie de elemente. Literatura pedagogică evidențiază existența mai multor tipuri de cercetare pedagogică.

Astfel, în funcție de tehnologia adoptată, distingem cercetări observaționale (neexperimentale) și cercetări experimentale, iar după scopul urmărit cercetările pot fi teoretico-fundamentale și practico-aplicative.29

Cercetarea pedagogică este o acțiune de observare și investigare, pe baza căreia cunoaștem, ameliorăm sau inovăm fenomenul educațional. Nu toate fenomenele educaționale pot fi supuse unei experimentări riguroase (de exemplu, formarea sentimentelor morale).

Inovarea în învățământ se realizează atât prin generalizarea experienței avansate, cât și prin experimentare. Practica educativă constituie, pentru cercetător, o sursă de cunoaștere, un mijloc de experimentare, de verificare a ipotezelor și de generalizare a experienței pozitive. În același timp, cercetarea pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea și perfecționarea procesului de învățământ și de educație.

Rolul cercetării pedagogice constă în: explicarea, interpretarea, generalizarea și inovarea fenomenului educațional prin schimbări de structură, sau prin introducerea de noi metodologii mai eficiente.

EXPERIMENTUL PEDAGOGIC IN DOMENIUL TEHNOLOGIEI DIDACTICE

Experimentul pedagogic presupune crearea unei situații noi prin introducerea unor modificări în desfășurarea acțiunii educaționale, cu scopul verificării ipotezei care a declanșat aceste inovații. Înseamnă deci, că experimentul presupune intervenții și modificare în desfășurarea fenomenului, pentru ca baza rezultatelor înregistrate și a măsurării efectuate, să aprecieze validitatea intervențiilor ce s-au aplicat.

Experimentul constă în evidențierea unor relații cauzale, funcționale sau de dependență dintre variabile independente și cele dependente, în vederea ameliorării și perfecționării acțiunii educaționale. Metoda experimentală constă în primul rând, în introducerea sau suprimarea unuia sau a mai multor factori, bine determinați într-o situație cunoscută, pentru verificarea rezultatului acestei intervenții.

ETAPELE CERCETARII PEDAGOGICE

DELIMITAREA TEMEI DE CERCETAT

Am ales ca temă a cercetării – metode și tehnici de predare și evaluare a modulului “Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor”, din următoarele considerente:

pentru a evita monotonia și pentru a trezi interesul elevilor prin folosirea unor metode, tehnici și procedee care să-l implice pe elev în procesul de învățare, urmărindu-se dezvoltarea gândirii, stimularea creativității, dezvoltarea interesului pentru învățare, în sensul formării lui ca participant activ la procesul de educare;

desfasurarea orelor în laboratorul multimedia si in laboratorul de contabilitate, astfel cunoștințele teoretice de specialitate, căpătate la orele de specialitate, corelate cu competențele, priceperile și deprinderile de lucru de la laborator si agentul economic asigură o calificare deschisă, receptivă la nou care facilitează după absolvire integrarea cu ușurință în piata muncii și adaptarea la cerințele tehnologice ale societății moderne. Se poate vorbi totodată și de folosirea cunoștințelor asimilate la instruire practică în orele de teorie .

Tema „Contabilitatea activelor imobilizate ” se regăsește în modulul ”Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor”, care face parte din curriculum pentru licee economice , profil servicii, specializarea tehnician in activitati economice

Se fac următoarele precizări:

în clasa a IX-a si a X-a si-au insusit cunoștințele teoretice, principiile și deprinderile bazei contabilitatii (definirea contabilitatii, legislatia contabila, documentele folosite, contul si dubla inregistrare);

conținutul tematic al modulelor din clasa a XI-a, se referă la activități particularizate (inregistrari contabile specifice claselor de conturi din PGC ) care vin in completarea celor studiate pana acum, însușirea noilor competențe, insa, nu este posibilă decât dacă au fost însușite corespunzător cele din anii precedenti.

STABILIREA IPOTEZEI

Ipoteza de la care am plecat pentru a întreprinde cercetarea metodico – pedagogică este următoarea:

Dacă se folosesc la tema „Contabilitatea activelor imobilizate” metode complementare de învățare și evaluare, respectiv metoda proiectului, elevii vor obține rezultate școlare superioare față de cele obținute folosind metode tradiționale de predare și evaluare?

În urma cercetării se preconizează producerea de modificări favorabile:

responsabilitatea elevilor pentru propriul proces de învățare prin extinderea activității de învățare în afara orelor de curs;

creșterea motivației prin angajarea activă în învățare a tuturor elevilor;

încurajarea elevilor să pună în aplicare și să dobândească abilități, cunoștințe și atitudini într-un mod activ;

încurajarea elevilor să ia decizii, să integreze cunoștințe din domenii diferite, să devină conștienți de realitatea profesională și de cerințele profesionale și să învețe cum să facă față realității;

formarea deprinderilor elevilor de utilizare a diverselor surse de informare (tratare interdisciplinara) pentru rezolvarea unui subiect dat;

profesorul să înlăture monotonia și să facă lecțiile cât mai atractive venind în sprijinul formării competențelor de lucru la elevi (de cunoaștere, sociale, de execuție, de inregistrare, de calcul, de analiza);

profesorul să dezvolte la elevi capacități și competențe de analiză, sinteză și transfer a cunoștințelor în cadrul disciplinei precum și în cadrul orelor de instruire practică, astfel încât să-și folosească cunoștințele teoretice în rezolvarea sarcinilor de lucru în laborator sau la agentul economic.

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Metoda propusă în ipoteza enunțată, întocmirea unor proiecte în echipă pentru obținerea unor rezultate de valoare, o tratare interdisciplinara de mare intindere si varietate, are puternice valențe formative ce urmăresc:

formarea și dezvoltarea capacității de investigare;

deprinderea elevilor să: utilizeze Planul general de conturi pentru inregistrarea evenimentelor si tranzactiilor, sa inregistreze evenimentele si tranzactiile in contabilitate-manual sau informatizat, sa completeze registrele contabile si balanta de verificare, sa interpreteze informații pentru a ajunge la esența fenomenelor care au loc;

familiarizarea elevilor cu strategia cercetării, de a inregistra articolele contabile in documente contabile -note contabile, fise de cont, manual sau pe baza de soft specific;

parcurgerea etapelor analizei contabile, stabilirea articoleleor contabile pe categorii de evenimente si tranzactii si inregistrarea articolelor contabile in documente contabile;

inregistrarea (intocmirea articolelor contabile) evenimentelor si tranzactiilor –manual sau informatizat pe baza de soft specific in Registru jurnal, Registru cartea mare;

intocmirea balantei de verificare –cu una, cu doua, trei sau patru serii de egalitati;

analizarea corelatiei dintre Registru jurnal si balanta de verificare-egalitatea dintre totalul rulajelor din registru jurnal si totalul rulajelor din balanta de verificare;

dezvoltarea capacității de transfer de informații cu ajutorul cărora să realizeze conexiuni inter și intradisciplinare;

deprinderea elevilor să-și planifice și să-și organizeze activitatea lucrând în echipă, să persevereze în îndeplinirea unor sarcini;

elevii să identifice cu ușurință ordinea operațiilor (inregistrarea cronologica si sistematica a operatiilor);

elevii să abordeze cu răspundere sarcinile de lucru care le revin, pentru a-si forma abilitati de comunicare cu clientii sau cu furnizorii de bunuri lucrari sau servicii, in functie de obiectul de activitate a firmei in care isi desfasoara activitatea,, de utilizare a limbii straine ( limba engleza) si de utilizare a calculatorului in vederea inregistrarii informatizate a evenimentelor si tranzactiilor, de rezolvare a unor probleme referitoare la inregistrarea gresita a unor evenimente sau tranzactii;

elevii sa tina legatura permanenta cu agentii economici, Camere de comert, Administratii financiare, organizarea de lectii vizita, realizare de proiecte pe diverse teme pentru care elevii sa se documenteze la agentul economic;

Realizarea acestor competente specializate, completate de competentele cheie prevazute in Standardul de pregatire profesionala este condiționată de îndeplinirea concomitentă a patru sarcini:

trecerea activităților didactice de pe seama profesorului pe seama elevilor, pentru care lecția trebuie să devină o activitate proprie, coordonată de profesor;

sarcinile formative vor avea prioritate în raport cu cele informative, fără a se afecta volumul de noțiuni și cunoștințe transmise elevilor;

alegerea temelor pentru întocmirea proiectului, să fie adaptate nivelului elevilor;

instaurarea între profesor și elevi a unor relații de cooperare constructivă, bazate pe comunicare reală, pe stimă și încredere reciprocă, pe participarea efectivă a elevilor la descoperire.

ORGANIZAREA CERCETĂRII

Perioada de cercetare: anul școlar 2009-2010.

Tipul cercetării: aplicativ – ameliorativă.

Locul de desfășurare a cercetării: Colegiul Tehnic ,,Danubiana” Roman.

Disciplina de învățământ: Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor

Stabilirea eșantionului de elevi cuprinși în cercetare: clasa a-XI-a C, liceu, specializarea Tehnician in activitati economice ce va îndeplini succesiv funcția de eșantion experimental, respectiv eșantion de control, la care am urmărit rezultatele elevilor înainte și după administrarea factorului experimental.

În cadrul lecțiilor am abordat metodele active recomandate pentru modul, experimentul desfășurându-se cu materialele și dotările existente în școală.

Ca orice cercetare presupune folosirea unui complex de metode de investigare:

metoda principală este cea experimentală, cercetarea a avut caracterul unui experiment de instruire în care se desfășoară o activitate formativă cu elevii, profesorul participând efectiv la rezolvarea dificultăților ivite în munca elevilor;

metoda observăriia constituit punctul de plecare în efectuarea experimentului făcând posibilă utilizarea celorlalte metode de cercetare. Metoda observării a fost utilizată pentru cunoașterea diverselor aspecte ale activității elevilor în timpul orelor de teorie desfășurate la clasă cât și în timpul orelor de instruire practică. Observarea spontană sau provocată a activității elevilor s-a desfășurat încă de la începutul anului școlar, deși experimentul cuprinde doar competența (C2) ”Inregistreaza evenimente si tranzactii in contabilitatea imobilizarilor corporale”;

având în vedere că metoda activizatoare folosită la grupul experimental urma să fie întocmirea unui proiect în echipăs-au observat relațiile interpersonale ale elevilor, afinitățile (simpatii, antipatii), conștiinciozitatea de care dau dovadă elevii în rezolvarea diferitelor sarcini la clasă sau în atelier, felul în care își împart sarcinile și modul în care cooperează atunci când lucrează în echipă;

studierea documentelor școlare.Pentru ca experimentul propriu-zis să se desfășoare corespunzător, a fost consultat în prealabil curriculum-ul, cataloagele, lucrările de verificare ale elevilor, caietele de notițe ale elevilor, portofoliile. Acestea au permis aprecierea evoluției elevilor, corectarea neajunsurilor și emiterea de noi ipoteze de lucru;

analiza produselor activității elevilora vizat analiza produselor de panificație obținute de echipele de elevi în atelier plecând de la premisa că, în unele cazuri, elevii se evidențiază mai bine prin lucrările lor decât prin verificările orale curente;

metoda testelor – vizănd evaluarea formativă și sumativă a progresului înregistrat de elevi.

Unul din obiectivele importante ale cercetării a fost organizarea unor lecții cu ajutorul metodelor active îmbinate cu mijloace de învățământ eficiente, respectând principiile didactice.

În predarea – evaluarea lecțiilor L1 – L8 am ales metode variate pe care le-am considerat adecvate conținuturilor și care își vor proba eficiența când se va realiza evaluarea rezultatelor experimentului.

Prin metode activ – participative se înțeleg toate situațiile, nu numai metodele active propriu – zise, în care elevii sunt puși și care-i scot pe aceștia din ipostaza de obiect al formării și-i transformă în subiecți activi. Am căutat ca strategiile activ – participative să nu fie rupte complet de cele tradiționale deoarece am considerat că elevul poate fi dezorientat și ar exista riscul să nu recepteze corespunzător cunoștințele noi sau să nu reușească să-și folosească competențele deja însușite.

De asemenea am considerat că numărul mare de metode activizatoare obosesc elevii, suprasolicitându-i, existând riscul să nu se înțeleagă esența fenomenelor sau proceselor prezentate.

Opțiunea pentru o metodă sau alta, folosită în cadrul sistemului didactic experimental a fost în strânsă corelație cu personalitatea profesorului, a elevilor, nivelul de pregătire și stilurile de învățare ale grupului vizat, aspecte care au fost supuse observării încă de la începutul anului școlar. Din această perspectivă, metodele pentru o bună învățare activă folosite se pot clasifica în:

I. Metode care favorizează înțelegerea conceptelor și ideilor, valorifică experiența proprie a elevilor, dezvoltarea competențelor de comunicare și relaționare, de deliberare pe plan mental și vizează formarea unei atitudini active.

Lucrul la proiect a presupus pe lângă activitatea practică desfășurată în laborator si practica comasata-agent economic și documentarea elevilor, respectiv consultareaindividuală sau în grup de lucrări despecialitateindicate în bibliografia de specialitate, legislația contabila sau alte materiale pe care le-au găsit elevii la bibliotecă. Lectura de specialitate a permis elevilor să participe activ la discuțiile în gruporganizatinițiate de profesor în vederea predării noilor cunoștințe din lecțiile proiectate. În felul acesta elevii clasei a XI-a C nu au primit noile cunoștințe de-a gata, ei au trecut din ipostaza de obiect al formării în cea de subiecți activi.

Altă formă pe care o poate îmbrăca discuția ca metodă activă de învățare este consultația colectivă la care am apelat pentru a clarifica problemele legate de întocmirea proiectului, prelucrarea și interpretarea datelor obținute, redactarea propriu-zisă a proiectului.

II. Metode care stimulează gândirea și creativitatea și îi determină pe elevi să caute și să dezvolte soluții pentru diferite probleme, să facă reflecții critice și judecăți de valoare, să compare și să analizeze situații date.

S-a folosit în predarea conținuturilor noi fișe de lucru individuale, iar ca metodă de învățare și evaluare întocmirea unui proiect în echipă, pentru realizarea unei monografii contabile la o societate. Fișa de lucru individuală se completează de către fiecare elev în parte, în timpul orei. La sfârșitul activității se verifică exactitatea modului de rezolvare a fișei de lucru.

Rezolvarea de exerciții și problemeca metodă de învățare a fost folosită pentru calcule contabile de determinare a costului de achizitie si de productie, de determinare a cotelor de amortizare conform formulelor de determinare a celor trei metode, stabilirea rezultatelor (profit sau pierdere) , calcul de indicatori, evaluarea consumurilor specifice și a cantității de materii prime și auxiliare folosite la obținerea produselor , prestarea de servicii, interpretarea si analiza rezultatelor. Elevii erau familiarizați cu această metodă deoarece astfel de calcule se fac în cazul tuturor orelor de teorie si practica prevăzute în Curriculum-ul si Standardul de pregatire profesionala. Am constatat că utilizarea frecventă a metodei duce la formarea deprinderii de a lucra corect și rapid.

III. Metode prin care elevii sunt învățați să lucreze productiv cu alții și să-și dezvolte abilități de colaborare și ajutor reciproc: mozaicul, proiectul în grupuri mici etc.

Metoda mozaica fost aleasă pentru valențele sale formative și deoarece:

este o metodă care dezvoltă abilități de comunicare argumentativă în cadrul grupului;

dezvoltă gândirea logică, critică și independentă;

dezvoltă răspunderea individuală și de grup.

Toate aceste abilități sunt absolute necesare pentru realizarea proiectăriiproduselor obținute în atelier;

Am propus elevilor întocmirea unui proiect în echipăca metodă complementară de evaluare a temei: ”Contabilitatea activelor imobilizate”.

Proiectul se realizează în echipe de 5-6 elevi pe parcursul a 4 săptămâni, timp în care profesorul și maistrul instructor au rol de consilieri și coordonatori ai activității elevilor.

În realizarea proiectului elevii vor colecta date din notițele cu lecțiile L1, L2, L3, L4, L5, L6, L7, L8. lucrările de specialitate indicate în bibliografie de specialitate și mai ales din observațiile sistematice rezultate în urma realizarii monografiei contabile.

Verificarea proiectelor se face pe baza unor criterii de evaluare anunțate din timp elevilor și afișate pe calculator în momentul prezentării .

Lecția activă pe care am încercat să o realizez trebuie să întrunească o serie de caracteristici:

să înlocuiască verificarea orală a 3-5 elevi cu o muncă efectivă cu întreaga clasă;

restrângerea predării, de câte ori este posibil, la un minim esențial;

creșterea ponderii muncii individuale a elevilor în timpul unei lecții.

rezolvarea dificultăților apărute prin posibilitatea de a se adresa unii altora fără a

cere permisiunea profesorilor, iar atunci când este necesar să se adreseze profesorului pentru explicații și lămuriri suplimentare;

munca independentă în clasă trebuie precis organizată, planificată, cronometrată și

coordonată cu atenție, precis și permanent;

intervenția profesorului la oră trebuie gândită din timp pentru a realiza expunerea succintă a temei sau a problemei de studiu, conducerea cooperării într-o discuție, îndrumarea studiului individual sau a altor lucrări independente.

Aceste particularități s-au materializat pe parcursul experimentului.

PREZENTAREA SISTEMULUI DIDACTIC EXPERIMENTAL

Experimentul ameliorativ s-a desfășurat conform planului prezentat în tabel:

EVALUAREA REZULTATELOR

La începutul anului școlar s-a dat elevilor clasei a XI-a C un test inițial Ti (Anexa 1), urmărindu-se obiectivele:

aprecierea nivelului inițial de performanță al elevilor;

conceperea și adaptarea modului de organizare și desfășurare a programului de instruire la necesitățile fiecărui elev;

compararea nivelul de cunoștințe al elevilor dinaintea experimentului cu cel de după aplicarea lui.

Se constată că rezultatele obținute sunt modeste. Se remarcă câteva note mari. Rezultatele slabe obținute de elevi în urma aplicării testului inițial demonstrează că elevii au lacune în pregătirea anterioară, sunt slabi motivați pentru învățătură.

Atât profesorul cât și elevii consideră că metodele de predare tradiționale nu trezesc un interes deosebit, chiar dacă elevii sunt interesați de această disciplină.

Profesorul propune parcurgerea unității de învățare „Contabilitatea activelor imobilizate” într-o modalitate diferită și anume folosirea metodei proiectului pe grupe de elevi.

După parcurgerea unității de învățare „Contabilitatea activelor imobilizate”, elevii au dat din nou un test de evaluare, pentru compararea rezultatelor obținute și aprecierea randamentului școlar.

Rezultatele obținute de elevi la testul de evaluare inițială

TABEL CU REZULTATELE OBȚINUTE LA TESTUL DE EVALUARE INIȚIALĂ

Rezultatele obținute pentru cunoașterea performanțelor elevilor în raport cu competențele vizate:

Competențe generale:

C1 – Utilizează informații contabile pentru înregistrarea evenimentelor si tranzacțiilor in cadrul entitatii;

C2 – Aplica tehnicile si procedurile de inregistrare operativa si contabilă;

C3 –Evaluarea performanței entității pe baza informațiilor contabile.

Competente derivate: CD1-Sistematizarea si generalizarea unor cunostinte privind imobilizările corporale;

CD 2- Inregistrarea in contabilitate a operatiilor economice specifice

Situația competențelor calculată procentual:

Frecvența notelor la testul de evaluare inițială:

Indicele de exactitate a realizării competențelor: EG= 52%

Rezultatele obținute de elevi la testul de evaluare finală

TABEL CU REZULTATELE OBȚINUTE LA TESTUL DE EVALUARE FINALĂ

Rezultatele obținute pentru cunoașterea performanțelor elevilor în raport cu competențele vizate:

Competențe derivate:

CD1 – Efectuarea inregistrarilor contabile corecte a operatiilor economico-financiare privind imobilizarile corporale;

CD2 – Aplicarea in practica a cunostintelor teoretice referitoare la imobilizarile corporale (reevaluări,amortizari, deprecieri);

CD3 – Sistematizarea si analiza rezultatelor privind imobilizarile corporale;

Situația competențelor calculată procentual:

Frecvența notelor la testul de evaluare finală:

Indicele de exactitate a realizării competențelor:

EG=75,79 %

Analiza și interpretarea rezultatelor testelor

Analizând rezultatele obținute la testul final din unitatea de învățare ”Contabilitatea activelor imobilizate” și comparând cu rezultatele testului inițial, se constată că rezultatele testului final sunt vizibil mai bune.

Deși am pornit de la un nivel inițial scăzut, după parcurgerea unității de învățare “Contabilitatea activelor imobilizate” prin metode moderne se constată o îmbunătățire a randamentului școlar.

Pentru o bună comparare a rezultatelor am trasat:histograma procentajului de rezolvare a competențelor la testul inițial și cel final; graficul de frecvență a notelor obținute de elevi în faza de control și în faza experimentală și reprezentarea procentuală a notelor obținute la testul inițial și la testul final.

Histograma procentajului de rezolvare a competențelor la testul inițial și final

Graficul frecvențelor notelor obținute la testul inițial și final

Acest grafic arată o îmbunătățire a frecvenței notelor de 7, 8, 9 și 10 la testul final, ponderea acestora la testul inițial era foarte mică.

Reprezentarea procentuală a notelor obținute de elevii clasei a XI-a C la testul inițial și la testul final

Pentru a verifica dacă noțiunile asimilate de elevi sunt de durată, la sfârșitul modulului„Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor” am aplicat același test final (Anexa 2) dat elevilor la sfârșitul unității de învățare „Contabilitatea activelor imobilizate”, pentru aprecierea nivelului cunoștințelor elevilor participanți la experiment după parcurgerea sistemului de lecții predat în mod diferențiat. Am comparat rezultatele testului de remanență cu cele obținute la testul inițial și la testul final, trasâd: graficul frecvențelor notelor obținute la testul inițial, final și de remanență, histograma procentajului de rezolvarea competențelor la testul inițial, final și de remanență și reprezentarea procentuală a notelor obținute la cele trei teste.

Rezultatele obținute de elevi la testul de remanență

TABEL CU REZULTATELE OBȚINUTE LA TESTUL DE REMANENȚĂ

Rezultatele obținute pentru cunoașterea performanțelor elevilor în raport cu competențele vizate:

Competențe derivate:

CD1 – Înregistrarea corectă in contabilitate a operațiilor privind imobilizările corporale;

CD2 – Aplicarea în practica a cunoștintelor teoretice referitoare la imobilizările corporale (reevaluări,amortizări, deprecieri);

CD3 – Sistematizarea și analiza rezultatelor privind imobilizările corporale.

Situația competențelor calculată procentual:

Frecvența notelor la testul de remanență:

Indicele de exactitate a realizării competențelor:

EG=73,09 %

Graficul frecvenței notelor obținute la testele: inițial, final, de remanență

Histograma procentajului de rezolvare a competențelor la testele: inițial, final, de remanență

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Obiectivul principal pe care mi l-am propus în această lucrare, a fost creșterea eficienței instruirii, contribuind la îmbunătățirea organizării și desfășurării orelor la modulul: ”Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor” și integrarea în aceste lecții a datelor concrete obținute în urma activității practice desfășurate în laboratorul de contabilitate pe toată perioada experimentului.

Am încercat să asigur un conținut științific în acord cu ultimele noutăți în domeniul specialității cât și din punct de vedere metodic.

Obiectivele experimentului metodic au fost în mare măsură atinse, astfel, așa cum s-a arătat anterior, media testului inițial a fost 5,43, medie ce corespunde unor performanțe aflate sub nivel standard. Comparând această medie cu cea obținută la testul din faza experimentală, care este de 7,69, se poate observa o creștere semnificativă.

În urma cercetării s-a constatat că utilizarea ca metodă de predare, evaluare a metodei proiectului a influențat activitatea elevilor sub următoarele aspecte:

s-a redus numărul elevilor rămași în urmă la învățătură;

a crescut simțitor interesul elevilor pentru învățătură în general, fapt probat prin testele date;

documentându-se în afara orele de curs, aplicarea cunoștințelor teoretice în practică a determinat remanența cunoștințelor în timp.

În ceea ce privește trecerea activității didactice care se baza pe activitatea profesorului, la activități centrate pe activitatea elevilor în care profesorul este coordonator s-au remarcat următoarele:

intervenția profesorului s-a diminuat progresiv;

precizarea și fixarea noilor cunoștințe este superioară asigurându-se o pregătire temeinică bazată pe deprinderea elevilor de organizare eficientă a învățării;

elevii nu mai sunt stresați de acțiunea de verificare, deoarece aceasta se poate face permanent în timpul lecției;

cooperarea profesor – elev și elev – elev au fost condiții care s-au impus în aplicarea experimentului.

De asemenea am considerat necesară crearea unui mediu favorabil învățării care să stimuleze interesul și favorizarea competențelor acționale, în loc de simpla reproducere a informațiilor. În locul unui mediu al învățării care să favorizeze competiția, egoismul între elevi, este de preferat un mediu al învățării favorabil învățării în grup, prin intermediul căruia elevii să-și dezvolte competențele de rezolvare interactivă a problemelor teoretice și practice, în condiții de manifestare a solidarității și a unei competiții deschise și productive.

Unul dintre argumentele care a probat eficiența experimentului ține de modul în care elevii au învățat să comunice social, să ia decizii și să facă față eficient conflictelor, de modul în care au învățat să-și împartă responsabilitățile, să accepte perspective diferite de cele proprii și să utilizeze creativ instrumentele conceptuale, emoționale și relaționale necesare unei adaptări inteligente și responsabile la situații noi.

Revenind la ipoteză, din cele constatate pot susține că ea se confirmă și ca argumente menționez:

se reduce numărul de elevi cu note sub 7;

crește media generală la 7,69 în faza experimentală în comparație cu 5,43 în faza de control;

crește gradul de realizare a competențelor specifice lecției;

crește timpul afectat activității fiecărui elev în timpul orei;

crește posibilitatea elevilor de a-și îmbunătăți și folosi cunoștințele, deprinderile și priceperile în situații noi;

lecțiile organizate în mod activ au favorizat antrenarea elevilor în predare.

Rezultatele experimentului cu caracter ameliorativ materializat în lucrarea de față sunt perfectibile. Ca direcții în activitatea viitoare propun:

crearea unui portofoliu cu cele mai bine întocmite proiecte, pentru a putea fi consultate de elevi pentru obținerea de informații, sau ca modele pentru întocmirea altor proiecte;

verificarea și utilizarea fișelor de lucru în practică, însoțite de modificarea lor de câte ori este nevoie;

realizarea unor programe pe calculator cu filme didactice la nivelul școlii care să suplimenteze activitatea profesorilor atât la tehnologie cât și la instruire practică, să familiarizeze elevii cu realitatea din practica contabilă.

CONCLUZII ȘI APRECIERI

Cea mai mare parte dintre informațiile utilizate în procesele de conducere moderne sunt de natură contabilă,iată de ce administrarea și conducerea unei afaceri este imposibil de conceput fără contabilitate, fără informații utile și obținute la timp .

Conducerea întreprinderii trebuie să aleagă și să aplice politicile contabile de o astfel de manieră încât situațiile financiare să fie conforme cu toate dispozițiile fiecărui standard internațional aplicabil (IAS/IFRS) și ale fiecărei interpretări aplicabile. În absența unui standard explicit și a unei interpretări explicite, conducerea întreprinderii face apel la judecata profesională, în vederea dezvoltării unei politici contabile care să conducă la cele mai utile informații pentru utilizatorii lor. În realizarea acestei judecăți, conducerea trebuie să țină cont de:

– dispozițiile și comentariile standardelor internaționale, referitoare la aspecte similare și legate de problema în cauză;

– definițiile, principiile (criteriile) de recunoaștere (contabilizare) și de evaluare (măsurare) pentru active, datorii, venituri și cheltuieli expuse în matricea de referință a contabilității financiare;

– pozițiile oficiale ale unor organisme de normalizare și practicile admise ale unui sector de activitate ;

Contabilitatea românească a fost supusă unui amplu proces de reformare, armonizare, conformitate cu reglementările internaționale și cu Directivele Contabile Europene (a IV a, a VII, a VIII a).

În lucrarea de față am prezentat imobilizările corporale ca aspecte teoretice dar și practice, precum și aspecte metodice (proiecte didactice pentru diferite tipuri de lecții, tipuri de itemi) referitoare la această grupă din Planul de conturi general.

Activele imobilizate sunt definite în IAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” ca acele active care nu sunt clasificate în categoria activelor curente. Reglementările contabile din România definesc activele imobilizate ca fiind activele unei întreprinderi destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia. Aceste active sunt generatoare de beneficii și deținute o perioadă mai mare de un an.

Beneficiile economice viitoare reprezintă potențialul de a contribui , direct sau indirect , la fluxurile de trezorerie sau echivalente de trezorerie către entitate . Echivalentele de trezorerie sunt investiții financiare pe termen scurt extrem de lichide , care sunt ușor convertibile în numerar și sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii .

Societatea comercială „Turoag SA” este o societate cu sediul în orașul Roman, ce își desfășoară activitatea mai ales pe plan local .

Situația societății a fost analizată cu ajutorul indicatorilor economico –financiari dar poate fi reflectată și prin intermediul analizei Swoot . Analiza Swoot cuprinde atât o analiză internă referitoare la puncte tari (atuuri) și puncte slabe (deficiențe).

I. Analiza internă la Societatea comercială „Turoag„ S.A.

Puncte tari (atuuri)ale soceității :

– este o societate de prestigiu (cu o bună reputație – goodwill);

– are experiența celor mai bine de 30 ani de existență pe piața;

– are personal bine pregătit profesional;

-clientelă fidelăși vad comercial;

Puncte slabe (deficiențe, slăbiciuni) ale societății:

situația economică pe care o traversăm, lipsa banilor determină societatea in luarea unor măsuri pentru a traversa perioada de „criză”, manifestată prin diminuarea cliențillor,lucru care a dus la restrângerea personalului cu 20 %, din numarul total de angajati;

practicarea unorprețuri „de criză”;

o campanie promoțională de multe ori insuficientă

II. Analiza externă la Societatea comercială „Turoag„ SA:

Ocazii (oportunități)de piață:

-oferirea de servicii de calitate (cazare, prestări de servicii)și diversificarea producției;

– capacitate de pătrundere pe noi piețe (externe);

– posibilități de diversificare a ofertei, societatea își propune pentru viitor introducerea unor noi prduse pe piață, în momentul de față nu dispune de resursele financiare necesare.

Amenințări (pericole, riscuri):

-puterea scăzută de cumpărare a populației, trebuie avut în vedere faptul că societatea își desfășoară activitatea într-o zonă mai puțin dezvoltată din punct de vedere economic, cu o rată ridicată a șomajului.

– intensificarea concurenței

III.Abordarea aspectelor metodice pe care le implică problemele complexe privind imobilizările corporale, predarea acestora către elevii liceelor economice, profil servicii, specializarea tehnician în activități economice, pun în valoare o tratare interdisciplinară de mare întindere și varietate.

Aspectele aplicative și cele didactice s-au efectuat în cadrul Colegiului Tehnic “Danubiana “ Roman.

Profesorii desfășoară în general o activitate intelectuală, spirituală. Activitatea lor devine eficientă numai când este legată de realitate, de practica socială. Profesorul contribuie la realizarea celui mai important “produs al societății”, omul pregătit pentru studii, omul calificat, care se integrează în activitatea social-utilă, aducându-și aportul la producerea bunurilor materiale și spirituale, la progresul continuu al societății.

Profesorul este principalul factor al educării și pregatirii tinerii generații. Pentru îndeplinirea la un înalt nivel de performantă si eficiență a activității sale complexe, profesorul trebuie să-și formeze și să manifeste o gamă variată de calități ale personalității sale: pregătire de specialitate temeinică și orizont cultural larg. Deci, pregătirea, competența, tactul și măiestria pedagogică trebuie să-l defineasca, ca specialist, om de știință, om de cultură, pedagog și psiholog.

Comportamentul unui educator este eficient când acesta stăpânește temeinic trei domenii:

Conținutul specialității;

Instrumentele de lucru (căi, mijloace, metode);

Universul psihic al elevilor săi.

Niciodată un educator nu va putea vorbi despre succesele sale profesionale făcând

abstracție derezultateleelevilor săi, după cum nimeni nu va putea remarca succesele sau insuccesele unor elevi, fără să mearga cu gândul la principalul autor moral al acestuia: profesorul.

Profesorul temeinic pregătit va avea mereu in vedere și va realiza aspectul aplicativ a ceea ce transmite, la ce-i vor folosi aceste cunoștințe elevului? Când? Unde? Cum le va aplica? Ce latură a personalității îi va cultiva?

Un profesor poate face lecții atractive, poate să redea motivația învățării căci “bazinul se umple cu apă, focul se aprinde cu foc, iar sufletul omului se modelează datorită sufletului unui alt om”(Rabindranath Tagore).