Experienta Studentilor In Urma Stagiului de Practica

INVESTEȘTE ÎN OAMENI!

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 2: „Corelarea invățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”

Domeniul major de intervenție 2.1: „Tranziția de la școala la viața activă”

Titlul proiectului: „Profesie: Școală, Consiliere, Orientare, Practică – ProSCOP”

ID proiect: POSDRU/189/2.1/G/156043

Beneficiar: Universitatea Națională de Apărare „Carol I”

EXPERIENȚA STUDENȚILOR ÎN URMA

STAGIULUI DE PRACTICĂ

Vasile PARANICI

DRESMARA – master

[anonimizat]

REZUMAT: Întocmai cu obiectivul general al Proiectului ProSCOP, și anume asigurarea unei tranziții eficiente dinspre studiile de formare profesională spre practică efectivă profesională, pot susține cu toată convingerea că cele 3 săptămâni ale stagiului de practică, desfășurat în perioada 31.08 – 18.09.2015, se materializează ca o experiență pozitivă, costituind de altfel o bună oportunitate pentru a identifica, observa și analiza modul de interacțiune, precum și interdependențele dintre componentele unei organizații funcționale.

INTRODUCERE

Într-o lume globală complexă, dinamică și conflictuală, puternic afectată de criza economică și financiară, siguranța cetățenilor și ordinea publică reprezintă obiective fundamentale ale guvernării țării noastre. Schimbările mediului socio-economic intervenite pe parcursul ultimilor ani au afectat stabilitatea economică și securitatea regională, crescând cerințele și presiunea asupra sistemului național de ordine și siguranță publică.

Datorită angajamentelor și responsabilităților luate de țara noastră în cadrul alianței NATO precum și al parcursului European vis-à-vis de inevitabila integrare în spațiul european de liberă circulație, rolul Unității Speciale de Aviație se conturează din ce în ce mai bine, având responsabilități nu numai la frontiera de SE a României ci chiar la frontiera Spațiului Schengen.

CUPRINS

Înființată în anul 2008, Unitatea Specială de Aviație Tulcea este o organizație în curs de operaționalizare având încă numeroase deficiențe în ceea ce privește încadrarea cu personal, precum și cu facilitățile necesare pentru deservirea logistică a activităților aeronautice. Structura unității este specifică organizațiilor militare, dezvoltată pe verticală, dar datorită numărului mic de cadre se constată un grad ridicat de coeziune în cadrul grupului.

Totuși, datorită încadrării parțiale cu personal, multe din atribuțiile posturilor neîncadrate sunt duse prin cumul, aspect care duce la o încărcare suplimentară cu sarcini a respectivelor cadre. În urma discuțiilor și a observațiilor făcute la nivelul diferitelor compartimente s-a evidențiat faptul că acest lucru este o soluție de compromis pe termen scurt, pe termen lung fiind o potențială sursă de conflicte între cadre sau între cadre și conducere.

Dacă încadrarea cu personal poate fi considerată un punct slab, personalul existent dă dovadă de o înaltă calificare, având cunoștințele specifice necesare domeniului aeronautic pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu în condiții de maximă securitate, cu respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, un factor uman pentru care privațiunile vieții de militar au devenit un mod de viață.

Stilul de conducere identificat la nivelul conducerii unității este cel al “realizatorului sau al adevăratului manager” – acordă atenție laturilor principale ale activității, îndeplinirii sarcinilor, dezvoltării relațiilor umane și manifestă interes pentru creșterea continuă a eficienței. Comandantul organizează cât mai bine activitatea subordonaților, stabilește standarde ridicate, pretinzând de la fiecare colaborator un randament maxim dar diferențiat în raport cu posibilitatea fiecăruia; stimuleaza interesul colaboratorilor pentru găsirea soluțiilor de rezolvare a problemelor; realizează un climat favorabil, colaboratorii săi simțindu-se responsabili atât pentru succese cât și pentru eventualele eșecuri.

Când situația impune și nu este timp suficient comandantul folosește un stil autoritar, specific de altfel organizațiilor militare.

Compartimentul în care am efectuat stagiul de practică este Centrul Operațional, care prin prisma atribuțiilor operative poate fi considerat un adevărat „centru nervos” al unității, fiind un punct de conducere al tuturor activităților desfășurate.

Un mare câștig al acestui stagiu de practică în constituie interacțiunea cu tutorele desemnat de către conducerea unității, tutore care este și șeful Centrului Operațional, având nivelul maxim de calificare în ceea ce privește activitățile de management, coordonare și control al traficului aerian – fiind controlor de trafic aerin operațional instructor. Acest lucru mi-a permis să cunosc cerințele și criteriile pentru obținerea unor calificări superioare în ceea ce privește managementul traficului aerian.

Astfel am identificat fluxul informațional pentru conducerea activităților la nivel de unitate, pentru planificarea și executarea misiunilor de zbor, precum și pentru coordonarea activităților cu celelalte structuri aparținând sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională.

Resursele financiare și materiale modeste avute la dispoziție au impus o planificare riguroasă și precisă, ele fiind subjugate în cel mai rațional mod pentru îndeplinirea obiectivelor organizației, însuși scopul existenței sale.

În ultima săptămână a perioadei de stagiu, unitatea a participat cu forțe și mijloace în cadrul aplicației HISTRIA 2015 – cel mai mare exercițiu militar organizat după 1990. Acest lucru a constituit o bună oportunitate pentru a lua parte activ în procesul de planificare și conducere a activităților la nivel unitate.

Astfel am desfășurat activități specifice compartimentului precum planificarea misiunilor de zbor, restricționarea spațiului aerian pentru desfășurarea activităților aeronautice în condiții de siguranță, coordonarea și controlul zborurilor în zonele de lucru, cooperarea cu celelalte structuri implicate aparținând atât M.A.I. cât și M.Ap.N., fiind astfel posibilă integrarea locală a acțiunilor în tabloul general al activităților. O provocare au constituit-o și problemele de resortul logisticii, fiind necesare găsirea unor soluții pentru alimentarea și staționarea aeronavelor în zonele de dislocare.

Totodată sub îndrumarea tutorelui am aprofundat cadrul legislativ care reglementează activitatea compartimentul, precum și necesitatea armonizării permanente a legislației române cu cea europeană, țara noastră având obligația implementării politicilor comunitare din domeniul managementului integrat al frontierelor de stat, în scopul atingerii unui nivel de securitate adecvat la frontierele sale.

Pe lângă misiunile specifice sectorului din care face parte unitatea (cercetarea și supravegherea zonelor metropolitane, a frontierelor de stat, a traficului rutier pe principalele artere de circulație terestre, fluviale și maritime, intervenția forțelor specializate precum și în folosul comunităților pentru stingerea incendiilor de mari proporții și sprijinirea populației afectate pe timpul calamităților și dezastrelor naturale sau tehnologice) un impact deosebit în rândul populației îl au misiunile umanitare SMURD, care asigură un moral ridicat al populației, în special în rândul celor care sunt direct afectați, tocmai prin viteza și raza mare de acțiune, profesionalismul echipei de salvare și acțiunea în timp scurt, în zone care sunt de cele mai multe ori inaccesibile altor mijloace de salvare (în medie 400 de pacienți/ punct de operare/ an aflați în stare critică, din care aproximativ 30% nu ar supraviețui fără intervenția elicopterului).

CONCLUZII

În situația economică globală care și-a pus amprenta pe mai toate categoriile de organizații, fie ele de stat sau private, cînd accentul se pune pe reducerea drastică a cheltuielilor (cu salarizarea, dotarea, investițiile), când recrutarea de personal este aproape un vis, stagiul de practică efectuat în Unitatea Specială de Aviație Tulcea a constituit un bun prilej pentru a identifica mecanismele și metodele de autoreglare care să-i permită supravețuirea organizațională, considerându-l din acest punct de vedere un plus în procesul de pregătire.