Experienta Sistemului Universitar De Peste Hotare

=== Experienta Sistemului Universitar de peste hotare ===

Universitatea de Stat din Moldova

FACULTATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

DEPARTAMENTUL RELAȚII INTERNAȚIONALE

Referat

Experienta Sistemului Universitar De Peste Hotare

Finlanda

Conducător științific: Paiu Mihai, doctor în pedagogie

Autor: Savițchi Svetlana

Politici și Servicii publice

CHIȘINĂU, 2016

‘’Un sistem de învățământ bine gândit

poate face dintr-un elev obișnuit,

unul excepțional.’’

,,Rolul învățământului superior în societatea cunoașterii este recunoscut atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al statelor sale membre. De la acest nivel de educație se așteaptă o contribuție importantă în atingerea obiectivelor înscrise în Tratatul de la Lisabona, în privința creșterii, prosperității și coeziunii sociale. Programul de lucru al Uniunii Europene, subliniază în mod clar importanța modernizării instituțiilor de învățământ superior și a reformelor încurajate de Procesul de la Bologna, având ca scop crearea unei Zone Europene pentru Învățământul Superior. Pentru a face față acestor așteptări, învățământul superior trebuie să răspundă câtorva provocări majore: să atingă un nivel calitativ care să treacă testul comparării pe plan internațional, să-și îmbunătățească conducerea și responsabilitatea, să-și sporească finanțarea și să-și diversifice sursele de finanțare. Aceste scopuri majore implică schimbări în învățământul superior, care trebuie trecute în topul priorităților pe agenda politică și în strategiile naționale ale țărilor membre ale Uniunii Europene.’’

Ján Figel’

Comisarul European pentru Educație, Pregătire, Cultură și Tineret

Pe la mijlocul sec.19, filosoful finlandez Johan Vilhelm, a început să mobilize masele în jurul ideii că numai educația poate duce la bunăstare și punea bazele a ceea ce avea să devină cel mai performant sistem educațional din Europa. Ideile acestuia au prins rapid și populația finlandeză a început să investească, mai întâi efort și apoi bani în educație.

Sistemul actual de învățământ superior și de formare profesională din Finlanda a început să se formeze abia în anii 60 ai sec. XIX.

Prima institutie superioara de învățământ finlandeză este – Academia Regală din Åbo (Turku) care a apărut în 1640, când Finlanda făcea parte din regatul suedez. În 1828, după marele incendiu din Turku, instituția respectivă s-a "mutat" la Helsinki și a fost numită în cinstea țarului rus Alexandru .

Abia la începutul sec. XX au mai fost deschise 2 universități – Universitatea de Tehnologie și Școala de Economie și Management. În 1918, în Turku a fost deschisă Universitatea suedeză și Universitatea Finlandeză.

Acum în Finlanda, există două sisteme paralele de învățământ superior – universități și politehnici. Acesta din urmă a da cunoștințe practice și abilități de a lucra în diverse domenii. Cele mai populare politehnici de specialitate: tehnologie și de transport, afaceri și administrare, sanatate si servicii sociale, cultură, turism, servicii, educație, resurse naturale. Formarea durează 3,5-4 ani și include o practică obligatorie.

În Finlanda, sunt 10 universități, în numărul dat incluzându-se și Academia militară, de asemenea mai sunt 10 instituții specializate (tehnologie, afaceri și economie, artă). Toate universitățile sunt de stat. Cele mai populare și prestigioase zone de formare sunt : tehnologia, Științe Umane și Științele legate de natură.

Predare în universitățile finlandeze se realizează în cea mai mare parte în limba finlandeză și suedeză. Totusi programele internaționale în limba engleză , devin cu fiecare an mai multe și mai multe, iar acum în Finlanda, se pot studia în limba engleză mai multe specialități: economie, management, pedagogie, științe sociale, comerț, afaceri, marketing, tehnologia informației, ecologie și protecția mediului, sănătate și servicii sociale, turism, arhitectură, artă, design, muzică și altele. În grupurile în care are loc învățarea în limba engleză,sunt elevii si profesori din toată lumea, ceea ce favorizează interculturalismul.

În timp ce universitățile promovează în mod explicit studii academice bazate pe cercetare, cum ar fi programe biomedicale și psihologice.Universitățile din Finlanda oferă studenților accesul la diverse specializări de licență și de master. Este nevoie, pentru un student la politehnica în general, între trei și cinci ani pentru a câștiga o diploma de licență și încă doi-trei ani pentru a câștiga o diploma de master. În plus, în Finlanda universitățile politehnice au multe programe care sunt disponibile în limba engleză.

Ministerul Educației din Finlanda dispune de fonduri de învățământ superior, astfel încât cetățenii din Finlanda nu trebuie să plătească taxe de școlarizare atunci când fac studii la o politehnică sau universitate. Acest lucru este valabil și pentru studenții internaționali, în cele mai multe cazuri. Cu toate acestea, elevii vor trebui să cumpere cărți și alte materiale de curs, precum și să plătească pentru propriile cheltuielile de trai. Costul de viață in Finlanda este similar cu alte țări ale Uniunii Europene.

Sistemul finlandez de educație este printre cele mai de succes din lume astăzi și tot mai mulți sunt cei care încearcă să identifice explicațiile acestui succes și să urmeze eventual exemplul. De ani de zile studenții finlandezi obțin scoruri foarte înalte la testele internaționale, plasându-se întotdeauna în fruntea clasamentului. Testul OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare) din 2013, ale cărui rezultate au fost făcute publice la sfârșitul anului 2014, a fost aplicat unui număr de peste 400.000 de tineri de 15 ani din 57 de țări. Tinerii finlandezi au obținut cel mai înalt punctaj în domeniul științe și printre primele punctaje în matematică și abilități de citire. Punctajul total plasează Finlanda pe primul loc în rezultatele Programului Internațional de Evaluare al Elevilor (PISA). SUA s-au plasat pe la mijlocul clasamentului în matematică și științe în vreme ce abilitățile de citire sunt foarte slabe.

Succesul finlandez în testele PISA poate fi explicat de principiile educației comprehensive:

oportunități egale indiferent de domiciliu, sex, situația economică sau limba maternă;

accesibilitatea educației în toate regiunile;

lipsa separării claselor în funcție de sex;

gratuitatea educației;

educație de bază comprehensivă și neselectivă;

administrare flexibilă, îmbinând centralizarea cu implementarea locală;

modalitate de lucru interactivă și cooperativă la toate nivelurile; încurajarea parteneriatelor;

sprijin individual pentru elevi;

evaluare orientată către dezvoltarea personală, fără testări sau clasamente;

profesori înalt calificați și dispunând de un grad înalt de autonomie.

REFORMA ACTUALĂ EDUCAȚIONALĂ

În 2012, a fost adoptata decizia cu privire la extinderea zilei de școală și restructurarea materiile predate. În legătură cu tendința actuală de diferențiere a școlilor comprehensive finlandeze, ministrul Educației Jukka Gustafsson si-a exprimat îngrijorarea cu privire la un declin general în educația școlară. În ciuda acestui fapt, în 2013, profesor la Universitatea Harvard Tony Wagner a lăudat sistemul școlar finlandez, afirmind ca : Sistemul educational din Finlanda permite elevilor sa iasa din liceu pregatiti de inovatii.

Potrivit ONU și cercetarilor PISA, Indicele Educației în Finlanda este printre cele mai ridicate din lume. În 2012, Finlanda continuă să mențină poziția de lider în clasamentul mondial ale sistemelor de educație, iar studenții finlandezi în conformitate cu organizația internațională AIE dețin locuri fruntașe la competențe școlare .

Sistemul de învățământ finlandez, recunoscut ca fiind cel mai bun din lume, va cunoaște în următorii ani una dintre cele mai radicale reforme prin care materii clasice precum matematica sau istoria vor fi eliminate și înlocuite cu studiul unor teme sau fenomene. Promotorii acestei idei spun că schimbarea reprezintă de fapt o adaptare a educației la felul în care a evoluat lumea în care trăim, în condițiile în care pentru finlandezi principala menire a școlii este de a-i pregăti pe copii pentru viitor.

Конец формы

Cu un sistem de învățământ în care 93% dintre absolvenții de liceu promovează examenul de bacalaureat, în care peste 65% dintre liceeni ajung la facultate și în care doar 10% dintre cei care își doresc să devină profesori ajung la catedră, Finlanda nu se culcă pe lauri și devine prima țară care face pasul următor: adaptează educația la realitățile lumii în care trăim. Astfel, în anii următori, în orarul elevilor din Finlanda nu vor mai apărea materii precum literatură, geografie, matematică sau istorie, ci teme sau fenomene. De exemplu, un adolescent care urmează cursurile unei școli profesionale ar putea urma lecții pentru a deveni ospătar care vor include elemente de matematică, comunicare și scris, precum și limbi străine pentru a-i putea servi și pe clienții străini. Pe de altă parte, elevii de la liceele teoretice vor aborda teme ample cum este, de exemplu, Uninea Europeană, care va combina elemente de economie, istorie (a țărilor membre), limbi străine și geografie, potrivit The Independent.      

“Ceea ce tocmai am început va fi o schimbare radicală a sistemului de învățământ din Finlanda”, spune Liisa Pohjolainen, una dintre coordonatoarele acestui proiect de reformă.

“Ceea ce avem nevoie acum este un altfel de educație care să-i pregătească pe oameni pentru viața profesională. Tinerii folosesc în acest moment computere destul de performante. În trecut, băncile aveau o mulțime de funcționari care făceau calcule, lucru care s-a schimbat total astăzi. Prin urmare trebuie să facem schimbari în educație care sunt necesare industriei și societății moderne”, a explicat Pasi Silander, directorul de dezvoltare al orașului Helsinki.

Înlocuirea materiilor clasice nu este însă singura modificare. Reforma vizează și “desființarea” sălii de clasă tradiționale în care elevii stau în bănci pasivi, ascultându-și profesorii și așteptând să li se pună întrebări. În anii următori se va pune în practică o abordare care pune mai mult accent pe colaborarea dintre profesori și copii, care vor lucra în grupuri mici pentru a rezolva diverse probleme prin care își vor îmbunătății abilitățile de comunicare. 

“Chiar trebuie să regândim educația și să reconfigurăm sistemul astfel încât să-i pregătească pe copiii noștri pentru viitor, având aptitudinile de care este nevoie astăzi și mâine. Există școli în care se predă după metoda veche ceea ce era în beneficiul societății la începutul anilor 1900, dar nevoile nu mai sunt aceleași și avem nevoie de ceva potrivit pentru secolul 21”, susține șeful Educației din Helsinki. 

Schimbarea sistemului de învățământ, o provocare pentru profesori

Să devii profesor în Finlanda nu este deloc ușor. Doar 10% dintre cei care își doresc acest lucru reșeșesc să ajungă la catedră. Unul dintre principiile sistemului de învățământ finlandez este pregătirea foarte bună a cadrelor didactice, astfel că educatorii care predau la grădiniță trebuie să fie absolvenți de studii superioare, iar cei care predau la școală trebuie să aibă neapărat masterat de doi ani, în care cursurile de pedagogie și psihologia copilului ocupă un loc central.

Schimbările care vizează sistemul de educație va fi o provocare și pentru ei, obișnuiți până acum să se concentreze pe o materie anume. Oficialii de la Helsinki încearcă să-i stimuleze să adopte această nouă viziune prin acordarea unui stimulent la salariu. 

Pambuccian: Direcția în care merge acum sistemul educațional finlandez este greșită

Deputatul Varujan Pambuccian, membru al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, consideră însă că direcția în care vrea să meargă sistemul educațional finlandez este greșită.

“Pornind de la ideea corectă că școala trebuie să stimuleze creativitatea, sistemul educațional finlandez dorește să renunțe la învățământul structurat în domenii și să le predea amestecat. În Statele Unite există o inițiativă foarte inteligentă de a avea cursuri care combină cunoștințele și încearcă să producă idei noi cu valoare. Dar ele vin pe terenul unor cunoștințe existente. Experimentul finlandez încearcă un lucru imposibil: să introducă cunoștințe din domenii diverse acolo unde ele sunt necesare și va ajunge să obțină nimic combinând frânturi de nimic. Fiecare domeniu are o logică internă care nu se poate fragmenta’’.

Formula de succes a unui sistem de învățământ eficient

Rezultatele elevilor din Finlanda – locul 3 la testele PISA la care au participat 65 de țări, rată de promovare a examenului de bacalaureat de peste 90%, peste 65% dintre absolvenții de liceu merg la facultate – vorbesc de la sine despre un sistem eficient de învățământ de la care toate statele europene, vor să învețe. 

Reforma sistemului de învățământ finlandez a început în urmă cu 40 de ani, dar metodele au fost mereu îmbunătățite și adaptate la evoluția societății. În Finlanda, învățământul este gratuit pentru cei care optează pentru sistemul de stat, indiferent că vorbim de sistemul preuniversitar sau universitar. Curricula națională este mai degrabă orientativă, există un singur test național, iar profesori ajung numai cei mai buni studenți, această meserie fiind foarte apreciată și mai bine plătită decât în cazul altor categorii sociale (salariile sunt între 2.000 și 6.000 de euro). Relația dintre profesori și elevi se bazează pe comunicare deschisă și pe colaborare. Orele de curs sunt puține, scurte (45 de minute) și eficiente, iar temele pentru acasă nu depășesc 30 de minute. Elevii pot alege, încă din școala primară, materii opționale în funcție de aptitudinile și pasiunile lor.

Egalité, Fraternité

Sistemul este unul egalitarist, oferind șanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-economic din care provin, sau de zona în care locuiesc, au același potențial de a învața și trebuie să aibă aceleași șanse la o educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și școli mai proaste. Nu există învățământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzisă.

Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de același tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale nu studiază la domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase normale, indiferent dacă au handicapuri grave.

“Politicile educaționale în majoritatea țărilor lumii merg pe ideea de a identifica elevii cei mai buni, de a alege vârfurile, în timp ce ceilalți elevi sunt lăsați deoparte”, spune Pasi Sahlberg, un educator celebru în Finlanda. “Noi nu suntem așa, noi mergem pe cooperare, nu pe competiție. Dacă e să ne iîntrecem cu cineva, atunci tot ce putem spune e că vrem să fim mai buni decât suedezii. Pentru noi asta e suficient.

Voi conchide cu citatul lui Nelson Mandela: “Educația este cea mai puternică armă pe care voi o puteți folosi pentru a schimba lumea.”

BIBLIOGRAFIE: