Expansiunea Si Contractarea Creditelor In Romania

ASE

FABBV

EXPANSIUNEA ȘI CONTRACTAREA

CREDITELOR ÎN ROMÂNIA

GRUPA 1518, SERIA C

USCĂTESCU ANDREEA-LAURA

VALESEREANU CORINA

BUCUREȘTI 2016

Cuprins

Pagina de titlu

Cuprins

Introducere

Istoric

Expansiunea conturilor curente și operațiunile de credit ale BNR

Rolul băncilor din România

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației(februarie 2014-februarie 2016) in Romania)

Bibliografie

Concluzii

Introducere

Băncile au început să se dezvolte în România, încă din mijlocul secolului al XIX-lea. La baza formării lor a stat contribuția capitalului românesc, cât și a celui străin.

Imediat după Marea Unire (încercări au fost și mai devreme) au apărut: Casa de Depuneri și Consemnațiuni, Creditul Funciar Rural, Banca României, Casa de economii, cât și un sistem monetar național.

Sectorul bancar românesc s-a dezvlotat într-o foarte mare măsură între cele două războaie mondiale. A apărut bursa, au fost create mii de bănci, moneda națională avea acoperire în aur.

Istoric

Până la declanșarea Primului Război Mondial, Banca Națională a României s-a implicat în susținerea extinderii economiei naționale, prin volumul creditelor acordate și prin reducerea nivelului taxei scontului.

Banca Națională a avut un rol esențial în evoluția sistemului monetar și a celui de credit, deoarece s-a implicat în realizarea reformelor monetare din 1947 și 1952, în planificarea circulației monetare și în controlul asupra utilizării creditelor acordate.

Al Doilea Război Mondial, cu întregul său lanț de evenimente, a influențat considerabil și evoluția Băncii Naționale a României.

  Creditele acordate direct și indirect statului român au determinat creșterea notabilă a valorii nominale a bancnotelor aflate în circulație. Deși în perioada 1940-1944 s-au înregistrat importante sporuri ale stocului de aur, acoperirea angajamentelor BNR cu metal prețios a scăzut de la 35,1% la 31 decembrie 1939 la 1,25% la 31 decembrie 1946. 

Odată cu reorganizarea sistemului de credit după modelul sovietic, Banca Națională a cedat o parte din atribuțiile sale băncilor specializate. Încă din 1948, finanțarea și creditarea investițiilor revenea Băncii de Investiții, iar atragerea veniturilor populației era încredințată Casei de Economii și Consemnațiuni.

Expansiunea conturilor curente și operațiunile de credit ale BNR

În general, principalul rol al unei bănci este de a oferi credite și de a împărți capitalul de care dispune, acelora care îndeplinesc două condiții fundamentale:

-inspira incredere

-au nevoie de bani

Totodată, aceasta indeplinește funcția de intermediere între clienții săi și poate garanta pastrarea valorilor acestora în condiții de siguranță.

În cazul Băncii Naționale a României, pe lângă privilegiul emisiunii biletelor, legea de constituire și Statutele sale prevedeau si operațiunile de creditare pe care băncile le puteau desfășura sub forma scontului:

-al polițelor

-al biletelor de ordin

-al efectelor de comerț

-al bonurilor de tezaur

-al recipiselor

-al waeantelor

Dar si a avansurilor:

-pe depozite de efecte publice naționale

-de scrisuri funciare

-valori garantate de stat

De asemenea, BNR avea derogare de la prevederile Codului, astfel încat simpla remitere a unui efect,”constatat printr-un act sub semnatura privata, o indrepta ca îndată după expirarea termenului avansului și fără să fie de trebuință de vreo punere în intarziere sau chemare la judecata”,”să dispună de efectul depus, spre a-și încasa cu preferință avansul făcut pe dânsul, cu dobânzile și celelalte cheltuieli ”(Legea si Statutele Bancii Nationale a Romaniei, Bucuresti, Imprimeria Băncii Naționale a României 1913 p 5-6 18-19).

Rolul băncilor din România

În România, dinamica reală a PIB a evoluat în același timp cu dinamica reală a creditului, în perioada 2000-2011.

Anul 2012 marchează prima deosebire: PIB real a crescut (modest, cu 0,7%), în timp ce rata reală de creștere a creditului neguvernamental a devenit negativă (-3,5%). Această diferență ulterior s-a menținut. În anul 2013, PIB real a crescut cu 3,5%, în timp ce creditul neguvernamental a continuat să scadă în termeni reali cu 4,8%. Aceeași situație și în anul 2014: PIB continuă să crească cu 2,9%, creditul continuă să se micșoreze. Legătura dintre PIB și credit se diminuează după criză.

Dezechilibrul dat între ciclul creditului și ciclul economic este normal, pentru că, în general, cele două cicluri au amplitudini diferite.

În România, rolul direct al finanțării acordate de bănci în formarea PIB nu este foarte mare. Acest lucru nu se întâmplă din cauza nivelului redus al creditării în PIB (32%, față de 115 % în UE, în decembrie 2014), ci pentru că există legăturii mai puțin rezistente între credit și valoarea adăugată produsă în economie.

Creditul acordat populației-reprezentă 48 % din totalul creditului neguvernamental, în decembrie 2014.

Creditul de consum -reprezentă 56 % din total credit acordat populației și 27% din total credit neguvernamental, în decembrie 2014.

Creditul pentru locuințe -reprezentă 44% din total credit acordat populației și 21% din total credit neguvernamental, în decembrie 2014.

 Creditul pentru locuințe -reprezentă 44% din total credit acordat populației și 21% din total credit neguvernamental, în decembrie 2014.

Grafic: Ciclul creditului și ciclul economic în România

Sursa: BNR, INS, calcule proprii

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației(februarie 2014-februarie 2016) in Romania)

Condițiile de creditare au fost păstrate constante la sfarsitul anului 2013(T4/2013), atât în cazul companiilor, cât și al populației. Nivelul cerereii de credite din partea companiilor, precum și a populației pentru credite de consum s-a majorat, în timp ce în cazul creditelor imobiliare nu a înregistrat schimbări semnificative.

La inceputul anului 2014 (T1/2014), băncile prevăd o cerere de finanțare în scădere din partea companiilor și stabilizarea cererii din partea populației, indiferent de destinația creditului (ipotecar sau consum).

În cazul companiilor nefinanciare, standardele de creditare au fost menținute constante la sfarsitul anului 2014 (T4/2014), băncile preconizând relaxarea moderată a acestora pentru inceputul anului 2015(T1/2015).

Cererea de credite din partea firmelor a înregistrat o creștere marginală la nivel agregat, iar pentru trimestrul următor (T1/2015) instituțiile de credit estimează un avans moderat. În cazul populației,standardele de creditare au fost menținute constante atât pentru creditele destinate achiziției de locuințe și terenuri, cât și pentru cele de consum.

Cererea de împrumuturi din partea populației a înregistrat o modificare multiplă la sfarsitul anului 2014( T4/2014), însă instituțiile de credit anticipează pentru trimestrul următor (T1/2015) o creștere redusă indiferent de ramură.

In ultimul trimestru al anului 2015(T4/2015) se constată ca standardele de creditare s-au menținut constante pentru împrumuturile acordate companiilor nefinanciare și creditele de consum acordate populației, în timp ce creditele imobiliare au fost relaxate moderat.

În perioada următoare (T1/2016), instituțiile de credit estimează menținerea condițiilor de creditare în cazul companiilor și al împrumuturilor de consum destinate populației, în timp ce pentru creditele imobiliare se prevede o afeavare într-o anumită măsură a standardelor. În privința cererii de credite, a fost înregistrată o dezvoltare la nivelul companiilor nefinanciare și al creditelor imobiliare acordate populației în T4/2015, iar în cazul creditelor de consum s-a înregistrat o diminuare a acesteia.

În T1/2016, băncile estimează o majorare a cererii de credite din partea

companiilor și o reducere a creditului de consum acordat populației.

Tabel 1. Sinteza opiniilor băncilor referitoare la evoluția ofertei și a cererii de credite(2014)

Tabel 2. Sinteza opiniilor băncilor referitoare la evoluția ofertei și a cererii de credite(2015)

Tabel 3. Sinteza opiniilor băncilor referitoare la evoluția ofertei și a cererii de credite(2016)

Semnificații:

Creștere-

Scădere-

Nu se modifică-

Bibliografie

Vasile Turliuc, Vasile Cocris, Angela Boariu- “Monedă și credit”- 2010;

Nicolae Dardac, Teodora Barbu-„Monedă”-2009;

www.bnr.ro –Site-ul official al Băncii Naționale Române:

http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx

http://www.bnro.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=11104

http://www.bnro.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=6711

Concluzii

Într-o economie sănatoasă, activitatea se poate desfășura, atât de către stat cât și de către agenții economici, doar dacă există un sistem financiar-bancar bine închegat, pe care se poate baza întreaga structură micro și macroeconomică.

Din nefericire, în România, acest sistem bancar “consolidat” a ajuns în situația de a nu mai putea să ofere serviciile de care are nevoie economia națională.

Situațiile grele prin care au trecut sau prin care trec unele bănci, cum ar fi cazurile băncilor DACIA FELIX, CREDIT BANK, COLUMNA ALBINA, BANCOREX, BANKCOOP întăresc ideea că economia României se află într-un declin alarmant.

În prezent, Piața Creditelor din România este în continuă mișcare. În ultima perioadă s-au căutat noi modalități pentru creșterea eficienței creditării și pentru atragerea clientelei. Unele dintre ideile inovative pe care România le-a adoptat sunt:

-încheierea unui contract de creditare doar pe baza cărții de identitate;

-credite acordate în franci elvețieni;

-utilizarea dobânzii negative;