Exemplificari In Realizarea Si Utilizarea Produselor Curriculare

PRODUSELE CURRICULARE – DE LA TEORIE LA PRACTICĂ

EXEMPLIFICĂRI ÎN REALIZAREA ȘI UTILIZAREA PRODUSELOR CURRICULARE

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

Partea I. CURRICULUM-UL ÎNTRE TEORIE ȘI APLICAȚIE

I.1 Concepte tradiționale și moderne ale curriculum-ului

I. 2. Orientări contemporane la nivelul teoriei curriculumului

I. 3. Curriculumul integrat și elemente ale proiectării curriculare la preșcolari

I. 4. Diferențiere, individualizare și evaluare curriculară

Partea a-II-A. CONTEXTUALIZAREA PRODUSELOR CURRICULARE

II.1. Produse curriculare ale temei „Iarna în imagini”

II.1.1. Proiecte tematice

II.1.1.b) Proiectul tematic „Vraja iernii”

II.1.2. Proiecte didactice – exemplificări de proiectare integrată

II.1.2.b) Proiect de activitate integrată „Omul de zăpadă”

II.1.2.c) Proiect de activitate integrată „Tainele iernii!”

II.1.3. Material didactic convențional

II.1.3. Omul de zăpadă

II.1.4. Produse realizate de elevi

II.1.4.a) Peisaj de iarnă

II.1.4.b) Pinguinul

II.2. Produse curriculare ale temei „Sărbătorile de iarnă”

II.2.1. Proiecte tematice

II.2.1.b) Proiectul tematic „Magie de iarnă”

II.2.1.c) Proiectul tematic „Spiritul sărbătorilor de iarnă”

II.2.2. Proiecte didactice

II.2.2.a) Proiect de activitate integrată „Împodobim bradul”

II.2.2.b) Proiect de activitate integrată „În așteptarea lui Moș Crăciun”

II.2.2.c) Proiect de activitate „Să-l ajutăm pe Moș Crăciun !”

II.2.2.d) Proiect de activitate „Să-l salvăm pe Moș Nicolae!”

II.2.2.e) Proiect de activitate „Ornamente de Crăciun”

II.2.2.f) Proiect de activitate „Vreau să trăiesc printre stele!”

II.2.3. Produsul curricular – mijloc de învățământ

II.2.3.a) Căsuța lui Moș Crăciun

II.2.3.b) Cartea magică a Crăciunului

II.2.3.c) Bradul cu surprize

II.2.3.d) Obiecte decorative

II.2.4. Produse realizate de elevi/preșcolari

II.2.4.a) Moș Crăciun

II.2.4.b) Lumânarea

II.2.4.c) Bradul de Crăciun – „Un produs eco”

II.2.4.d) Coronițe de Crăciun

II.3. Produse curriculare ale temei „Obiceiuri de iarnă”

II.3.1. Proiecte tematice

II.3.1.a) Proiectul tematic „Decembrie – luna magică a anului”

II.3.1.b) Proiectul tematic „Magia iernii”

II.3.1.c) Proiectul tematic „Când îngerii coboară pe pământ!”

II.3.1.d) Proiectul tematic „Sărbătorile Crăciunului”

II.3.2. Proiectarea didactică la nivel micro- secvențe de învățare

II.3.2.a) „Luminile în brad se-aprind!”- proiect didactic

II.3.2.b) „Povestea nașterii mântuitorului – Sărbatoare sfântă în

Bethleem” – dramatizare

II.3.3. Proiecte educaționale

II.3.3. „Obiceiuri și tradiții de iarnă” – proiect educațional județean

II.3.4. Produse curriculare reliefând obiceiuri de Crăciun și Anul Nou

II.3.4.a) Colindul

II.3.4.b) Steaua

II.3.4.c) Plugușorul

II.3.4.d) Sorcova

II.4. Produse curriculare ale temei „Din cultura noastră populară”

II.4.1. Proiectare didactică integrată

II.4.1.a) Proiect de activitate integrată „Român mândru de pretutindeni”

II.4.1.b) Proiect de activitate integrată „Noi suntem români!”

II.4.2. Miniculegere de etnografie și folclor – portul popular

II.4.2.a) Portul popular din zona etnografică -Țara Dornelor

II.4.2.b)Portul popular mureșean

II.4.2.c) Portul popular din Zona Năsăudului

II.4.2.d) Portul popular de pe Valea Someșului – Rodna Veche

II.4.3. Produse curriculare realizate de elevi

II.4.3.a. Salbă de mărgele

Partea a-III-A. PRODUSE CURRICULARE – EXEMPLIFICĂRI LA NIVEL MACRO ȘI MICRO EDUCAȚIONAL

III.1. Proiectare curriculară

III.1.1.Planificări calendaristice

III.1.1.a) Planificarea pentru preșcolari –nivel I

III.1.1.b) Planificarea pentru preșcolari –nivel II

III.1.1.c) Planificarea anuală a temelor pentru grupa mare 5-6 ani

III.1.2. Programa școlară – Curriculumul la decizia școlii (CDȘ)

III.1.2.a) Gimnast în iarnă – nivel primar

III.1.2.b) Programa pentru opționalul „Magie din hârtie” – Domeniul om și societate

III.2. Produse curriculare din cadrul activităților nonformale

III.2.1.Revista școlii

III.2.1.a) Aripi de lumină

III.2.1.b) Stropi de lumină

CUVÂNT ÎNAINTE

Partea I.

CURRICULUM-UL ÎNTRE TEORIE ȘI APLICAȚIE

I.1 Concepte tradiționale și moderne ale curriculum-ului

Conceptul curriculum-ul reprezintă o categorie de componente educaționale variate și structurate după numeroase criterii. În viziunea majorității autorilor, curriculumul este o rețea conceptuală (Huff, Richard, 1999), de unde și preocuparea sistematică pentru cartografierea curriculumului (maping).

Plecând de la originea bi-dimensionlă a conceptului de curriculum (cursă/alergare și mobil/modalitate de acțiune), în accepțiunea curriculum-ului școlar și universitar, acesta reprezintă întregul organizat al adevărului asimilat prin cunoaștere.

O definiție într-un sens cât mai larg posibil și care cuprinde majoritatea modalităților de a caracteriza conceptul „curriculum”, fiind compatibilă în același timp și cu principalele puncte de vedere asupra naturii și funcției sale, este dată de Hainaut. El definește conceptul curriculum ca fiind un proiect educativ care definește scopurile și obiectivele unei acțiuni educative, căile, mijloacele, activitățile folosite pentru a atinge aceste scopuri, precum și metodele și instrumentele folosite pentru a evalua în ce măsură acțiunea a dat roade. (D. Hainaut, 1984).

După unele referințe bibliografice, curriculumul poate fi definit ca fiind un termen utilizat de multă vreme, încă din secolul al XVI- lea (Universitatea din Leiden, 1582) și secolul al XVII- lea (Universitatea din Glasgow, 1633). Totuși, primele publicații pe tema curriculumului fac referire la lucrări care au apărut mult mai târziu, cum este de exemplu cartea lui Bobbitt John Franklin (1918), The Curriculum, editura Boston, Houghton Mifflin.

Într-o lucrare recentă, Jacobs, H. H. (2010) consideră că proiectarea de curriculum pentru secolul XXI este animată de următoarele cerințe:

să ofere o perspectivă globală asupra ariilor de conținut, cu articulările naturale necesare;

să acopere opțiuni personale, locale și zonale astfel încât fiecare elev să poată să acceseze rute optime de studiu;

dezvoltarea deplină a elevilor, din punct de vedere academic, fizic, emoțional, mental și social, fiind asigurată posibilitatea selecției conținuturilor adecvate;

luarea în considerare a oportunităților de dezvoltare în carieră;

disciplinele de studiu sunt incluse riguros și dinamic, pe măsura integrării elevilor în practicile reale din viață;

tehnologiile și mediile informaționale sunt utilizate ca extensiuni ale surselor tradiționale de conținuturi;

complexitatea conținuturilor este continuu dimensionată în raport cu vârsta și nivelul de dezvoltare al elevilor.

Același autor (Jacobs, X., 2010) semnalează cercetătorilor, profesorilor și practicienilor angajați în proiecte de curriculum nevoia imperioasă de a raporta mereu curriculumul la spațiul numit școală. Astfel, în elaborarea optimă a curriculumului există patru factori cheie:

Factori temporali: orarul școlii, timpul alocat activităților școlare și perișcolare;

Factori organizaționali: modul de structurare, modalitățile de organizare a activităților școlare (frontal, pe grupe, individual);

Factori personali: alocarea și distribuirea personalului didactic pe activități, clase, grupe;

Factori materiali: utilizarea spațiului și a instrumentarului educațional disponibil.

În viziunea altor autori, curriculumul este un concept integrator (Fogarty, R., Stoehr, J.,1991). Integrarea curriculară a componentelor pedagogice vizează cel puțin două planuri:

a). Articularea tuturor componentelor procesului de învățământ, precum obiectivele, conținututile, metodele și mijloacele de instruire, etc.

b). Integrarea ariilor tematice sau curriculare, respectiv integrarea disciplinelor în modele variate de predare integrată.

Dată fiind aria tematică vastă și multi-variată a curriculumului școlar, este necesar în acest domeniu a se clarifica și dezvolta orizontul conceptual sau rețeaua conceptuală a acestui termen. În acest context, întrebările punctuale sunt utile pentru a orienta cercetarea rețelei conceptuale, rețea în care curriculumul este generator de categorii inclusive:

Cum este definit curriculumul sub aspect etimologic?

Cum este definit curriculumul în Științele educației la nivel mondial?

Care sunt limitele în structurarea curriculumului național și dependențele/interrelațiile componentelor acestuia?

Care sunt notele definitorii ale curriculumului cu potențial de re-lansare a reformei în România?

În istoria sa de peste 350 de ani pedagogia, ca și celelalte științe, s-a dezvoltat prin două procese de contrast. O lungă perioadă, cea mai lungă din existența pedagogiei, până la începuturile mileniului trei, știința despre educație a parcurs calea sistematică a fragmentării, a atomizării. În prezent, pedagogia este provocată la o nouă sinteză, la sinteza oferită de cadre conceptuale noi, cele ale Științelor educației.

Dimensiunile de integrare tematică în Științele educației ne aduc în prezent în atenție atât elemente ce țin de managementul educațional cu cele două subcomponente ale sale, managementul instituțional și cel al clasei de elevi, cât și elemente ce vizează teoria și metodologia curriculumului, a instruirii și evaluării didactice. Pe de altă parte, conștientizăm faptul că dinamica procesului educațional presupune acordarea unei atenții sporite activităților de consiliere educațională sub aspect curricular, al predării, învățării și evaluării școlare. Prezentăm mai jos un demers integrator al domeniilor de studiu din perspectiva Științelor educației.

Figura 1. Integrarea domeniilor de studiu în științele educației (Adaptare după V.Chiș, 2012)

Teoria curriculumului aparține așadar Științelor educației și această dimensiune tematică și aplicativă este una dintre cele mai dinamice și, firește, de interes contemporan.

În lucrarea Curriculum Național (1998) editată de Ministerul Educației Naționale, sunt prezentate următoarele două definiții: „Curriculum reprezintă un concept cheie nu numai în Științele educației, dar și în cadrul practicilor educaționale contemporane. În sens larg, procesual, se desemnează prin curriculum – ansamblul proceselor educative și al experiențelor de învățare prin care trece elevul pe durata parcursului său școlar. În sens restrâns, curriculum cuprinde ansamblul acelor documente școlare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esențiale privind procesele educative și experiențele de învățare pe care școala le oferă elevului. Acesta poartă, de regulă, denumirea de curriculum formal sau oficial”.

Din punct de vedere al structurii sale, la nivel național, curriculumul este organizat într-o structură flexibilă ce subliniază următoarele delimitări: curriculum nucleu, curriculum local, curriculum zonal, curriculum individual, trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum de dezvoltare locală, curriculum la decizia școlii, opționale. O analiză a acestuia poate fi realizată și interpretată din trei perspective: procesuală, structurală și cea a produselor/documentelor curriculare.

Prin produse curriculare desemnăm „ansamblul documentelor școlare oficiale și neoficiale, al resurselor și al produselor care structurează în maniere specifice conținuturile învățământului și care sprijină procesul curricular în calitate de instrumente de organizare a situațiilor de învățare și de inducere/generare a experiențelor de învățare”. (Bocoș, M., 2008, p.193). În ceea ce privește taxonomia produselor curriculare vom prezenta varianta cea mai des uzitată și acceptată de teoreticienii din domeniu, conform căreia produsele curriculare pot fi:

principale:

planul de învățământ;

programa școlară;

manualul școlar.

Auxiliare:

ghiduri metodice pentru cadre didactice;

norme metodologice;

auxiliare curriculare;

materiale didactice de suport/sprijin în învățare;

caiete de muncă independentă;

îndrumătoare pentru elevi;

pachete de învățare audio, video, imprimate;

seturi multimedia;

soft-uri educaționale.

c) produse currumul este generator de categorii inclusive:

Cum este definit curriculumul sub aspect etimologic?

Cum este definit curriculumul în Științele educației la nivel mondial?

Care sunt limitele în structurarea curriculumului național și dependențele/interrelațiile componentelor acestuia?

Care sunt notele definitorii ale curriculumului cu potențial de re-lansare a reformei în România?

În istoria sa de peste 350 de ani pedagogia, ca și celelalte științe, s-a dezvoltat prin două procese de contrast. O lungă perioadă, cea mai lungă din existența pedagogiei, până la începuturile mileniului trei, știința despre educație a parcurs calea sistematică a fragmentării, a atomizării. În prezent, pedagogia este provocată la o nouă sinteză, la sinteza oferită de cadre conceptuale noi, cele ale Științelor educației.

Dimensiunile de integrare tematică în Științele educației ne aduc în prezent în atenție atât elemente ce țin de managementul educațional cu cele două subcomponente ale sale, managementul instituțional și cel al clasei de elevi, cât și elemente ce vizează teoria și metodologia curriculumului, a instruirii și evaluării didactice. Pe de altă parte, conștientizăm faptul că dinamica procesului educațional presupune acordarea unei atenții sporite activităților de consiliere educațională sub aspect curricular, al predării, învățării și evaluării școlare. Prezentăm mai jos un demers integrator al domeniilor de studiu din perspectiva Științelor educației.

Figura 1. Integrarea domeniilor de studiu în științele educației (Adaptare după V.Chiș, 2012)

Teoria curriculumului aparține așadar Științelor educației și această dimensiune tematică și aplicativă este una dintre cele mai dinamice și, firește, de interes contemporan.

În lucrarea Curriculum Național (1998) editată de Ministerul Educației Naționale, sunt prezentate următoarele două definiții: „Curriculum reprezintă un concept cheie nu numai în Științele educației, dar și în cadrul practicilor educaționale contemporane. În sens larg, procesual, se desemnează prin curriculum – ansamblul proceselor educative și al experiențelor de învățare prin care trece elevul pe durata parcursului său școlar. În sens restrâns, curriculum cuprinde ansamblul acelor documente școlare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esențiale privind procesele educative și experiențele de învățare pe care școala le oferă elevului. Acesta poartă, de regulă, denumirea de curriculum formal sau oficial”.

Din punct de vedere al structurii sale, la nivel național, curriculumul este organizat într-o structură flexibilă ce subliniază următoarele delimitări: curriculum nucleu, curriculum local, curriculum zonal, curriculum individual, trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum de dezvoltare locală, curriculum la decizia școlii, opționale. O analiză a acestuia poate fi realizată și interpretată din trei perspective: procesuală, structurală și cea a produselor/documentelor curriculare.

Prin produse curriculare desemnăm „ansamblul documentelor școlare oficiale și neoficiale, al resurselor și al produselor care structurează în maniere specifice conținuturile învățământului și care sprijină procesul curricular în calitate de instrumente de organizare a situațiilor de învățare și de inducere/generare a experiențelor de învățare”. (Bocoș, M., 2008, p.193). În ceea ce privește taxonomia produselor curriculare vom prezenta varianta cea mai des uzitată și acceptată de teoreticienii din domeniu, conform căreia produsele curriculare pot fi:

principale:

planul de învățământ;

programa școlară;

manualul școlar.

Auxiliare:

ghiduri metodice pentru cadre didactice;

norme metodologice;

auxiliare curriculare;

materiale didactice de suport/sprijin în învățare;

caiete de muncă independentă;

îndrumătoare pentru elevi;

pachete de învățare audio, video, imprimate;

seturi multimedia;

soft-uri educaționale.

c) produse curriculare pentru cadre didactice rezultate din proiectarea activității de către acesta:

planificarea calendaristică;

proiectarea unităților de învățare;

proiectarea la nivelul lecției.

Planul de învățământ este un document oficial prin care se structurează conținutul învățământului pe niveluri și specializări. Prin intermediul acestui document sunt stabilite numărul de ore (minim și maxim) pe diferite discipline sau arii curriculare, structura sa pentru învățământul preuniversitar fiind următoarea:

disciplinele de studiu grupate pe arii curriculare;

,,curriculum-ul nucleu” și ,,curriculum-ul la decizia școlii”;

elemente de coerență disciplinară, de continuitate în cadrul aceluiași ciclu școlar a interdependenței dintre discipline.

La baza elaborării Planului de învățământ regăsim atât principiile de ordin general, cât și principiile ce țin de politica educațională a statului de drept.

A) Principii de generare a noului plan de învățământ:

Principiul selecției și al ierarhizării culturale – presupune prezentarea și ordonarea conținuturilor selectate în urma unor analize riguroase din punct de vedere al valorilor uman-democratice, socio-culturale, etice și morale, estetice și artistice, ecologice și ergonomice;

Principiul funcționalității – stă sub semnul organizării și procesării curriculare, al ordonării intrărilor și ieșirilor necesare în înregistrarea de performanțe școlare;

Principiul coerenței – presupune asigurarea ordinei interne a curriculumului din punct de vedere al consistenței și validității acestuia;

Principiul egalității șanselor – se are în vedere cuprinderea de discipline de învățământ, prezentarea de conținuturi curriculare ce pot să deservească interesele și nevoile tuturor educabilor indiferent de problemele de natură fizică, psihică sau socială pe care aceștia le-ar presupune;

Principiul flexibilității și al parcursului individual – presupune orientarea planificării instruirii și învățării spre nevoile personale, particularitățile de vârstă și individuale ale formabililor;

Principiul racordării la social – are în vedere ancorarea în realitățile vieții ale întregului demers de proiectare și implementare a planului de învățământ, pentru a pregăti resursa umană în a răspunde pozitiv oportunităților, schimbărilor și nevoilor de ordin socio-economic și cultural generate și apărute.

B) Principii de politică educațională:

Principiul flexibilizării și al descentralizării – presupune o distrbuire echilibrată a disciplinelor și conținuturilor care să satisfacă pe deplin cerințele educaționale și de instruire cu caracter general, dar și specific ale educabililor;

Principiul descongestionării programului de studiu – se are în vedere evitarea supraaglomerării programelor de studiu și menținerea echilibrului cantitate – calitate în orgnizarea curriculară;

Principiul eficienței – presupune asigurarea prezentării spre informare, cunoaștere, înțelegere, utilizare și transformare a acelor conținuturi care deservesc nevoile de dezvoltare în plan personal și social ale educabililor;

Principiul compatibilizării sistemului românesc de învățământ cu standardele europene – derivă din nevoia de afiliere la valorile democratice și răspuns la solicitările pieței muncii în plan european și nu numai. În același timp, acest principiu se substituie dorinței de conjugare a eforturilor comune în spațiul comunității europene pentru a asigura confortul și siguranța tuturor cetățenilor.

Programa școlară reprezintă actul oficial care redă sintetic conținuturile învățământului pe ani școlari sau pe cicluri de învățământ. Ea poate fi plasată pe următoarele planuri:

programa ideală – este definită de cei care o elaborează;

programa formală – definește acea programă care primește adeziunea oficială a reprezentanților statului și a comisiilor școlare;

programa aparentă – este reprezentată de programa care conferă părinților și profesorilor sentimentul că reflectă punctul lor de vedere cu privire la ceea ce trebuie să se învețe;

programa operațională – sunt conținuturile curriculare predate elevilor;

programa trăită – se referă la acea programă parcursă, înțeleasă și experimentată de către elevi.

La nivelul structurii programei avem o organizare sistemică ce cuprinde specificarea obiectivelor urmărite, a conținuturilor tematice, o alocarea orientativă a numărului de ore pe teme, sugestii metodice privind procesul de învățământ la nivelul operaționalizărilor în predare-învățare și evaluare. Astfel, la nivelul unei programe vom identifica:

1) nota de prezentare ce conține obiectivele cadru și obiectivele de referință;

2) conținuturile învățării;

3) exemple de activități de învățare;

4) standarde curriculare de performanță.

În elaborarea structurii tematice a unui obiect de învățământ se ține seama de perspectiva științifică (cea care urmărește corespondența dintre conținutul disciplinei științifice și conținutul obiectului de învățământ) și de cea psihopedagogică (transpunerea conținutului într-o structură adecvată cerințelor psihopedagogice) caracterizate prin relevanță, secvențialitate, coerență/consistență.

Programele școlare sunt componente de bază ale Curricumului Național. Acestea reprezintă instrumentul didactic principal care descriu condițiile învățării, precum și criteriile dezirabile pentru reușita învățării, condiții exprimate în termeni de obiective, conținuturi, activități de învățare și standarde curriculare de performanță. Programele reprezintă oferta educațională a unei anumite discipline pentru un parcurs școlar determinat.

Manualele școlare concretizează programele școlare în diferite unități didactice, sau experiențe de învățare, operaționalizabile în relația didactică învățător-elev. Conținuturile învățării sunt structurate pe capitole, subcapitole, teme, lecții. Manualele îndeplinesc mai multe funcții:

Funcția de informare – vizează selecția cunoștințelor în concordanță cu programa școlară și accesibilizarea acestora;

Funcția de structurare și de organizare a învățării – de la practică la teorie, de la teorie la exerciții practice, de la exerciții practice la elaborarea teoriei, teorie – ilustrări, ilustrări – observare și analiză;

Funcția de dirijare a învățării cu două alternative:

– repetare, memorizare, imitare a modelelor;

– activitatea directă, activă și creativă a elevilor.

Manualul școlar reprezintă un instrument de lucru util în procesul de instruire al elevului, permițând fiecărui formabil identificarea, colectarea, selectarea, sistematizarea datelor și faptelor, prelucrarea acestora prin acțiuni și operații cognitive care să contribuie nemijlocit la o dezvoltare armonioasă a personalității acestuia.

Manualele alternative presupun elaborarea și difuzarea simultană a mai multor manuale pentru aceeași disciplina sau arie curriculară și conferă cadrului didactic posibilitatea de selectare a conținuturilor și formelor de prezentare a celor care se potrivesc cel mai bine cu structura intelectual-cognitivă și aptitudinal-vlorică a elevilor săi. Ele propun moduri diferite de abordare și însușire a cunoștințelor unice, prevăzute în programa școlară, alegerea lor relizându-se în funcție atât de caracteristicile psiho-comportamentale ale elevilor, cât și de aptitudinile și stilurile didactice ale formatorilor. De remarcat, caracterul de non-obligativitate al acestuia în ceea ce privește parcurgerea sa integrală, ci numai a acelor unități de conținut obligatorii, prevăzute de programa școlară.

În contemporaneitate termenul de curriculumul cunoaște două acceptiuni:

1. Curriculum prescris sau Curriculum propus – reprezintă curriculumul ca program/plan de studii și se obiectivează în documente prescriptive. Accepțiunea prescriptivă a termenului plasează dezbaterea despre curriculum la nivelul intențiilor, la nivelul planului de lucru, la nivelul opiniilor experților asupra a ceea ce ar trebui încorporat într-un program de studiu. Accepțiunea prescriptivă definește curriculumul ca orientare, ca perspectivă, ca acțiune viitoare, posibilă. Experții prescriu un curriculum, dar profesorii sunt cei care decid ce transpun în practică și ce nu. Caracterul prescriptiv al curriculumului este exprimat în variate definiții, astfel: „un corp de cunoștințe ce trebuie comunicate”; „un plan de studiu menit să satisfacă nevoile comunității”; „un program de învățare” etc. Așadar, curriculumul prescris/propus este un document completat, gata-făcut, gata de utilizat. Sunt numeroase documentele care încorporează curriculumul prescris: curriculumul național, curriculumul local sau zonal, planuri cadru, syllabusuri, manuale, ghiduri etc.

2. Curriculumul parcurs sau Curriculumul realizat – se referă la curriculumul ca ansamblu de experiențe de învățare parcurse de elevi și profesori. Curriculumul definit ca experiențe de învățare comută accentul de la starea de proiect, de prescripție la starea de proces, de implementare, în sensul de funcționalitate a proiectului curricular școlar.

Ipostazele curriculumului desemnate mai sus (1 – plan, program, 2 – experiențe de învățare) nu sunt opuse, ci se află mereu în complementaritate. Ronald Doll (1996) a propus o definiție integrată a celor două perspective, astfel încât curriculumul reprezintă conținuturile formale și informale, precum și procesele prin care elevii învață, înțeleg, și dobândesc abilități sub îndrumarea formatorilor în cadrul școlii.

Bibliografie:

Arthur K., E., 2004, Exemplars of Curriculum, Seattle Pacific University, Eye on Education

Bocoș, M., Jucan D., 2008, Fundamentele pedagogiei,Teoria și metodologia curriculum- ului, Editura Paralela 45, Pitești

Bocoș, M., Chiș, V., 2012, Abordarea integrată a conținuturilor curriculare, Particularizări pentru învățământul primar, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Chis, V., capitol, Noul curriculum – curriculum pentru competente, Didactica universitară – Discipline socio-umane, ARGONAUT , CLUJ-NAPOCA, Editor: 2006, P. 17-4

Doll, R., 1996, Curriculum improvement: decision making and proces,s Edition, 9th ed. Publisher, Boston

Dewey, J., 1902, In The Child and the Curriculum, University of Chicago Press

Franklin, B.,.J.,1918, The Curriculum, Boston: Houghton Mifflin

Huff, R., 1999, The Network Concepts Class: A Case Study in Developing A New Curriculum Model, AMCIS 1999 Proceedings, Paper 69.

Hainaut, D., 1984, Programe de învățământ și educație permanentă, Editura Didactică și Pedagogică, București

Fogarty, R., and Stoehr, J.,1991, Integrating Curricula with Multiple Intelligences: Teams, Themes, and Threads. Palatine, IL: Skylight Publishing, Inc.

Jacobs, H., 2010, Curriculum 21: Essential education for a changing world. Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum Development.

*** 1998, Curriculum Național. Cadru de referință pentru învățământul obligatoriu, Ministerul Educației Naționale, București

www.curriculummapping101.com

http://aisel.aisnet.org/amcis1999/69

I. 2. Orientări contemporane la nivelul teoriei curriculumului

Etapa actuală a reformei curriculumului românesc a implicat asumarea de către factorii de politică educațională a două categorii de repere: pe de o parte reperele implicate de evoluția curriculumului național în ultima decadă și, pe de altă parte, condițiile implicate de asumarea, de către România, a obligațiilor integrării europene.

Prioritățile europene au fost sintetizate sub forma celor trei obiective strategice adoptate și asumate și prin politicile educaționale românești:

îmbunătățirea calității și eficienței sistemelor educaționale și de formare profesională;

facilitarea accesului tuturor la sistemele educaționale și de formare profesională;

deschiderea către lume a sistemelor educaționale și de formare profesională.

În concordanță cu aceste obiective strategice, în momentul de față, proiectarea curiculumului românesc este una centrată pe competențe și urmărește:

Identificarea în cadrul unui ansamblu structurat de competențe de tip funcțional, vizate de curriculum, a acelor competențe-cheie a căror achiziție se impune pentru îndeplinirea a trei obiective de bază la nivelul individului dar și a societății:

Împlinire și dezvoltare personală pe parcursul întregii vieți (capital cultural): competențele cheie trebuie să permită indivizilor să urmărească obiective proprii în viață, dictate de interese și aspirații personale și de dorința de a continua să învețe pe parcursul întregii vieți;

Cetățenie activă și incluziune (capital social): competențele cheie trebuie să permită fiecăruia să participe ca cetățean activ în societate;

Inserție profesională (capital uman): competențele cheie trebuie să permită tuturor persoanelor să obțină un loc de muncă adecvat.

Dezvoltarea competențelor cheie pentru toți elevii învățământului obligatoriu, avându-se în vedere:

Asigurarea educației de bază pentru toți cetățenii;

Caracterul necesar și benefic, pentru fiecare individ și pentru societate, al ansamblului de competențe cheie, (așa cum sunt ele formulate pe website-ul oficial al Consiliului Național de Curriculum).

Definim competențele ca unități încorporate de cunoștințe, abilități de aplicare, operare și comutare a achizițiilor, deprinderi care permit desfășurarea cu reușită a unei activități, rezolvarea eficientă a unei probleme sau a unei clase de probleme/situații. Competențele cresc valoarea utilizării resurselor, pentru că le ordonează, le pun în relație și le structurează într-un sistem mai bogat decât simpla lor reunire aditivă astfel încât ele să se completeze și să se potențeze reciproc.

O analiză detaliată a modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe poate fi realizată din perspectivă pedagogică, psihologică, socială și educațională.

Din perspectivă pedagogică – Curriculum-ul este valorificat în ipostaza ,,curriculum-ul ca reprezentare a acțiunii”, legată strâns de ipostaza ,,curriculum-ul ca acțiune propriu-zisă”, ceea ce presupune ,,traducerea” temelor de studiat în experiențe de învățare și formare relevante, pozitive, dezirabile, constructive.

Din perspectivă psihologică – Soluția curriculară a proiectării curriculum-ului pe competențe răspunde recomandărilor psihologiei cognitive, referitoare la valorizarea competențelor în scopul realizării în mod eficient a transferului și mobilizării cunoștințelor și abilităților în contexte noi și dinamice.

Din perspectivă socială – Anumite competențe vizate în cadrul procesului de învățământ pot să fie social determinate, ele fiind expresia nevoilor educaționale ale comunității. Astfel, se asigură premisele transparenței demersurilor educaționale realizate în școală. Modelul curricular permite realizarea de evaluări ale școlilor de către agenții educaționali implicați: părinți, autorități locale, sponsori, etc.

Din perspectivă educațională – Modelul curicular centrat pe competențe răspunde mai bine cerințelor actuale ale vieții profesionale și sociale, ale pieței muncii, grație construirii demersurilor și influențelor didactice în perspectiva dobândirii de către elevi a unor achiziții integrate, care răspund în mod aplicat, pragmatic cerințelor sociale exprimate în termeni de achiziții finale ușor evaluabile. În procesul de învățământ se urmărește formarea și dezvoltarea unui sistem de competențe educaționale funcționale, de bază, cu specific acțional și care pot fi evaluate ușor, competențe necesare elevilor pentru a-și continua studiile sau pentru a se încadra pe piața muncii. Aplicarea acestui model presupune valorificarea coerentă a conținuturilor ca mijloace prin care se vizează atingerea obiectivelor cadru, a obiectivelor de referință, precum și a obiectivelor operaționale urmând ca, în timp, să se asigure formarea și dezvoltarea unui sistem de competențe educaționale intelectuale/cognitive, psihomotorii, afectiv-atitudinale, de comunicare și relaționare socială, de abordare a problemelor, de luare a deciziilor, de rezolvare de probleme teoretice și practice, de asumare a riscurilor, de adoptare a unor soluții personale. Din perspectiva politicii educaționale competențele formate și dezvoltate pe parcursul educației de bază răspund condiției de a fi necesare și benefice pentru individ și pentru societate, în același timp. Una din direcțiile actuale de politică educațională o reprezintă stimularea dezbaterii pentru identificarea acelor valori și practici sociale dezirabile pe care școala ar trebui să le promoveze pentru a atinge finalitățile formative și informative propuse.

Din perspectiva profesorilor, demersul metodologic centrat pe competențe constă în elaborarea proiectelor didactice și adaptarea predării la diferite categorii de elevi, în informarea elevilor asupra așteptărilor, clarificarea nivelului de performanță minim acceptat și a celor de extindere, în furnizarea de criterii pentru evaluarea rezultatelor, asigurarea progresului pentru obținerea rezultatelor, în oferirea setului de rezultate finale precum și în stabilirea metodelor/tehnicilor pentru cei rămași în urmă.

Dacă începând cu anii 2008-2009 curriculumul pentru preșcolari, realizat în viziunea predării integrate a conținuturilor, reprezenta un debut în reforma curriculară, începând cu anul școlar 2012-2013 curriculumul pentru învățământul primar specific clasei pregătitoare reprezintă o altă provocare la nivelul învățământului românesc, fiind conceput astfel încât să respecte principiul continuității între nivelurile sistemului de învățământ și în vederea atingerii nivelului de performanță elementar în formarea competențelor cheie care determină profilul de formare al elevului la sfârșitul clasei a II-a. Programele școlare sunt concepute astfel încât, la finalul ciclului achizițiilor fundamentale, elevii să atingă un nivel de performanță elementar în formarea competențelor cheie. Profesorul pentru învățământul primar realizează proiectarea didactică pe unități tematice care reflectă abordarea integrată a curriculumului: conținuturile sunt strâns legate între ele și contribuie la o învățare semnificativă, experiențele de învățare sunt proiectate integrat și favorizează explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaștere, ajutându-i pe elevi în realizarea de conexiuni între lucruri/fenomene. Planificarea unităților tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfășurare a acestora și de a le ajusta la vârsta, nivelul de interes și nevoile specifice (individuale și de grup) ale elevilor.

Aspectul considerat ca fiind reformator din perspectiva componentei reglatoare a Curriculumului Național îl reprezintă portretul educabilului. Profilul de formare descrie așteptările față de absolvenții învățământului obligatoriu și se fundamentează pe cerințele sociale exprimate în legi și în alte documente de politică educațională, precum și pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor. Formatorii, prin intervenții educaționale adecvate, pot favoriza atingerea acestui portret model. Fiecare dintre abilitățile cognitive, afective, sau volitive descrise de profilul de formare se regăsește, în mod implicit sau explicit, în fiecare dintre elevii noștri. Astfel, elementele constitutive ale acestui Profil de formare sunt reprezentate de:

abilități și competențe comunicaționale (abilități de citit-scris, comunicare verbală, nonverbală și/sau paraverbală, identificarea și adaptarea la situații comunicaționale noi, funcție de scop, timp și persoane);

competențe cognitive și metacognitive (calități superioare ale proceselor gândirii, analiză și rapiditate decizională corectă, putere argumentativă);

atitudini umaniste și comportamente prosociale (implicare activă în acțiunile de grup și valorizare a acestuia, participare în asigurarea bunăstării celorlalți, toleranță și responsabilitate față de problemele altora, acceptarea diversității în toate formele ei de manifestare, dar nu și a comportamentului indezirabil);

orientare proactivă și prospectivă (înțelegerea rolurilor sociale și stabilirea de priorități în organizarea muncii, obținerea de plus-valoare prin flexibilitate și diversitate strategică, utilizarea tehnicilor informatizate, a artei și frumosului natural).

Conform Association for Supervision and Curriculum Development (ASCD) din SUA exigențele reclamate de structura curriculumului sunt următoarele:

1. Structura curriculumului să permită elevilor și profesorilor să studieze în profunzime cele mai importante topici și abilități. Altfel spus, nu e nevoie să se urmărească prea multe obiective și topici. Mai multe studii concluzionează că focalizarea în profunzime pe un număr mic de ablități și concepte vor conduce la o mai bună înțelegere și reținere și vor sprijini eforturile de predare, de rezolvare de probleme și de gândire critică. (Knapp and Associates, 1991; McDonnell, 1989; Brophy, 1990.)

2. Structurarea curriculumului să le solicite elevilor să utilizeze strategii variate de rezolvare a problemelor. Cercetările din psihologia cognitivă recentă indică clar faptul că abilitățile creative sunt cel mai bine învățate și interiorizate atunci când sunt organizate în unități care abordează înțelegeri complexe ale problemelor, în context particular. (Resnick & Klopfer, 1989; and Brooks & Brooks, 1993, apud.V. Chiș, 2005)

3. Structurarea și livrarea/ofertarea curriculumului astfel încât toți elevii să achiziționeze, deopotrivă, abilitățile și cunoștințele legate de subiecte. Mulți ani educatorii s-au contrazis în legătură cu primatul conținutului versus procesului. Recent, studiile avansate de psihologie cognitivă indică cu claritate că o astfel de dihotomie este disfuncțională. De exemplu, elevii pot rezolva probleme în știință, numai atunci când ei au acces la cunoașterea reclamată de rezolvarea lor. Psihologii cognitiviști disting între cunoaștințele inerte – cunoștințele care nu sunt utilizate și cunoștințele productive/ generative – care sunt utilizate în rezolvarea problemelor cu sens. Spre exemplu, dacă elevii învață unde este capitala Pennsylvaniei și o rețin, este vorba despre cunoaștere inertă. Dacă ei învață unde este capitala și utilizează aceste cunoștințe pentru a-i scrie guvernatorului, cunoașterea poate deveni generativă. Cunoașterea se numește generativă atunci când este utilizată în rezolvarea de probleme.

4. Structurarea curriculumului astfel încât acesta să răspundă diferențelor interindividuale dintre elevi. Variantele posibil de urmat în această direcție sunt:

curriculumul să utilizeze variate moduri de reprezentare – căile prin care oamenii își manifestă și transferă cunoașterea; cei mai mulți educatori valorifică modurile verbale. Unii educatori inovativi adaugă modalitățile vizuale, cum ar fi hărțile și diagramele.

curriculumul să prezinte un grad înalt de structurare la începutul anului, oferind indicii, sugestii și explicații; ulterior, pe măsură ce se progresează în anul școlar, profesorul poate flexibiliza structura acestuia conducând elevii înspre rezolvarea de probleme în mod creativ și propriu.

curriculumul să recunoască inteligențele multiple pe care le au elevii, mai degrabă decât să evidențieze doar la nivelul inteligenței verbale și matematice; se sugerează proiectarea de ajustări pentru a se realiza adaptarea la diferențele semnificante dintre educați. (Wang, Haertel, & Walberg, 1990; Gardner, 1997)

5. Organizarea curriculumului astfel încât să furnizeze un studiu secvențial pentru mulți ani, nu cursuri „stand-alone”; pot exista anumite valori în oferirea unor astfel de cursuri pentru îmbogățirea scopurilor la toate nivelele. Cercetările lui McDonnell's (1989) evidențiază că, curricula secvențială multianuală va fi mai profitabilă decât cursurile singulare care nu fac parte dintr-un program general de studii.

6. Accentuarea atât a dimensiunii academice, cât și a celei practice. Johnson (1989) precizează acest aspect despre știința curriculumului: generarea de concepte în minte . . . ar trebui să fie relaționată, când este posibil, de experiențe familiare. Experiența este aplicarea înțelegerii. Această legătură între cunoașterea academică și cunoașterea aplicată ar trebui să se refere la întregul curriculum, nu numai la cursurile „tech prep”.

7. Dezvoltarea selectivă a curriculei integrate. Numeroase studii au concluzionat că utilizarea curriculei integrate are ca rezultate o asimilare mai bună și o ameliorare a atitudinilor față de învățătură. Directorul și profesorii pot decide împreună tipul și extinderea integrării curriculare pentru școala lor, utilizând liniile directoare oferite. (Putting Standards to Work in Schools on page 39.)

8. Focalizarea pe asimilarea unui număr limitat de obiective esențiale ale curriculumului, mai degrabă decât a se încerca acoperirea unui număr prea mare. (Cotton, 1999) Este esențială în acest context importanța studierii în profunzime, cu atât mai mult cu cât societatea reclamă formarea de specialiști capabili să identifice soluții la problemele inedite ale contemporaneității.

9. Menținerea și accentuarea curriculumului învățat. Așa cum precizează Schmoker (1996), conducătorii școlilor trebuie să fie interesați în primul rând de rezultate – să îmbunătățească învățarea pentru toți elevii. Curriculumul scris – indiferent dacă este integrat sau focalizat pe subiecte, este doar un mijloc pentru a atinge finalitatea: calitatea înaltă a învățării pentru toți elevii.

În ceea ce privește structura curriculumului se conturează patru tendințe, asimilate de patru modele funcționale de structurare a curriculumului, respectiv:

modelul centrat pe elevi – întreaga plajă a conținuturilor este corelată cu nevoile și particularitățile psiho-individule ale elevilor;

modelul centrat pe societate – conținuturile propuse derivă din necesitatea de a răspunde nevoilor de dezvoltare socio-economică a societății, de formare a resursei umane în acord cu profilul socio-cultural reclamat de societate;

modelul centrat pe cunoștințe – organizarea conținuturilor se realizează concentric, întregul fiind semnificat de totalitatea informațiilor și interrelațiilor dintre acestea, specifice unor domenii de activitate sau nivele de cunoaștere;

modelul centrat multidimensional – interconexiunile dintre discipline aparținând unor domenii diferite, disjuncte (exemplu: real – uman) vizează formarea la elevi a competențelor transcurriculare care să le permită independență funcțională în varii situații de viață.

Toate cele patru modele prezentate mai sus au fost operaționalizate în practica educațională cu mai mare sau mai mică eficiență, în funcție de particularitățile instituției de învățământ, educabili și formatori. De aceea, considerăm că se impune o mai mare flexibilitate curriculară, transparență și obiectivitate în abordarea structurii curriculumului.

Bibliografie:

Allan A. Glatthorn, Judy F. Carr and Douglas E. Harris, (2013), Putting Standards to Work in Schools, p.39-45, ASCD 69th Annual Conference & Exhibit Show, March 15–17, Los Angeles, Calif.

Chiș, V., 2005, Pedagogia contemporană, pedagogia pentru competențe, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Cotton P., & Hart P. M. (1999). Occupational wellbeing and performance: A review of Organisational Heath research. Australian Psychologist, 38(2), 118-127.

Ellis A. K., (2004), Exemplars of Curriculum Theory, Eye on Education, Seattle Pacific University.

Johnson, R. K., (1989), The Second Language Curriculum, Cambridge University Press.

Knapp, P., 1991, United Kingdom – ‎Global Creative Officer at Landor Associates London,

McDonnell, 1989, Professional Services at Adaptive Curriculum, Indiana University Bloomington

Schmoker, M. J. (1996). Results: The key to continuous school improvement. Alexandria, VA: Association of Supervision and Curriculum Development

www.ascd.org/…/curriculum…/Thinking_About

http://www.ascd.org/publications/educational-leadership/sept01/vol59/num01/Putting-Money-Where-It-Matters.aspx

http://www.uv.mx/dgda/files/2012/11/CPP-DC-Angulo-Rasco-A-que-llamamos-curriculum.pdf

I. 3. Curriculum-ul integrat și elementele de specificitate ale proiectării curriculare la preșcolari

Definirea conceptului de curriculumul integrat cunoaște dezvoltări progresive. În literatura de specialitate sunt acreditate opinii diferite, uneori complementare privind conceptul de integrare. Astfel, Humphreys definește un studiu integrat ca fiind „acela în care elevii explorează în mod global cunoștințe aparținând mai multor discipline școlare, dar sunt subordonate unor aspecte particulare ale mediului de viață”. (Humphreys, 1981, p. 11)

La rândul său, cercetătorul, Shoemaker definește curriculum-ul integrat ca fiind expresia în care: „… educația organizată în așa mod încât intersectează principalele arii tematice ale mai multor discipline, construiește o viziune holistică și interactivă a lumii reale” (Shoemaker,1989, p. 5). Referitor la același aspect, Jacobs utilizează frecvent termenul de demers interdisciplinar, care înseamnă o aplicație a limbajului și metodologiei mai multor științe la examinarea unei teme centrale sau a unei experiențe particulare. (Jacobs, 1989)

Abordarea programelor de studiu în manieră integrată se impune azi cu o insistență crescută, argumentată de imperativul educației pentru viața reală, unde confruntările sunt globale, totale, nu diseminate spațio-temporal în diverse produse ale cunoașterii. Astfel, în general, orice demers integrator, în materie de curriculum școlar, include următoarele componente:

combinare tematică și transpunerea acesteia într-un proiect/program de studiu;

identificarea unor noi surse de informație, altele decât tradiționalele manuale școlare, astfel încât să se stabililească relații între concepte, fenomene și procese din domenii diferite;

flexibilizarea orarului școlar (în grădiniță nu există orar, ci program zilnic de activități) și a formelor de organizare și realizare a predării, învățării și evaluării.

Nivelele integrării curriculare au evidențiat profunzimea, respectiv densitatea conținuturilor curriculare raportate la disciplinele școlare. Astfel, monodisciplinaritatea promovează identificarea de soluții doar prin raportare la nivelul unei singure discipline, multidisciplinaritatea aduce în atenție un spectru mai larg de căutare al soluțiilor, acela al unui domeniu cu respectarea nealterată a granițelor dintre discipline, în timp ce intredisciplinaritatea promovează o viziune asupra cunoașterii prin intersectarea mai multor arii disciplinare.

Transdisciplinaritatea reprezintă nivelul superior al integrării curriculare, soluțiile fiind obținute prin abordările axate pe viața reală, în centrul experiențelor de învățare fiind plasate nevoile, interesele, particularitățile individuale ale educabililor.

Practica școlară a validat deja câteva modele de referință ale integrării curriculare, modele pe care le prezentăm în Tabelul 2.

Figura 2. Modele de integrare curriculară (V.Chiș, 2005)

Atunci când se impune o abordare integrată de tip holistic și constructiv a procesului curricular ne aflăm în situația de abordare cross-curriculară. Din perspectiva abordării cross-curriculare tot ceea ce se întâmplă în sala de clasă, experiențele de învățare generate anterior și procesul evluării în plenitudinea sa reprezintă curriculum-ul școlar.

Curriculumul pentru învățământul preșcolar prefigurează două mari tendințe de schimbare în interiorul sistemului preșcolar: crearea unui mediu educațional adecvat, în vederea stimulării continue a învățării spontane a copilului și pentru introducerea acestuia în ambianța culturală a spațiului căruia îi aparține și valorificarea contextului ludic al învățării active printr-o abordare educațională diferită.

Crearea mediului educațional propice formării și dezvoltării preșcolarului presupune respectarea simultană a condițiilor unei învățării eficiente, condiții de ordin cognitiv, psiho-motivațional, ergonomic și practic-aplicativ. Astfel, activismul copilor va fi determinat și susținut prin acțiuni interesante și relevante, conforme cu interesele și motivațiile lor, adecvate atât vîrstei cât și particularităților lor individuale, interacțiunea permanentă cu colegii lor subliniind starea lor de bine.

Din gama elementelor de noutate promovate de programul curricular preșcolar subliniem orientarea asupra valorilor constructivismului pedagogic. Literatura de specialitate menționează o serie de principii de structurare și de punere în practică a programelor curriculare de tip constructivist:

Principiul priorității construcției mentale a cunoașterii – efortul intelectual propriu reprezintă mecanismul care generează cunoașterea realității lumii înconjurătoare, iar procesul continuu și dinamic de construcție și reconstrucție a operațiilor de ordin cognitiv și metacognitiv contribuie la înțelegerea realitatății;

Principiul autonomiei și al individualizării – învățarea activ-participativă, exploratorie și anticipativă este activată de exersarea comportamentului autonom;

Principiul învățării contextuale – învățarea eficientă și durabilă a noilor achiziții presupune ancorarea în realitatea înconjurătoare și valorificarea experiențelor personale în învățare;

Principiul învățării prin interacțiune socială – procesul de învățare și dezvoltare al preșcolarului poate fi accelerat atât prin învățarea colaborativă cât și cea imitativă, ambele fiind realizate prin interacțiuni interpersonale și ambientale diferite;

Principiul priorității evaluării formative, dinamice – evaluarea dinamică, continuă, de progres conferă consistență și acuratețe procesului evaluativ la nivelul fiecărui copil, permițând obținerea de informații multiple și reglarea învățării.

Proiectarea didactică începe cu studiul aprofundat al programei școlare concomitent cu cunoașterea psihopedagogică a elevilor. În funcție de specificul, respectiv nivelul grupei/clasei și de particularitățile individuale și de vârsta ale elevilor stabilim obiectivele operaționale pe care vom tinde să le realizăm utilizând activitățile specifice de învățare, strategiile și resursele pedagogice adecvate, în concordanță cu conținuturile vizate. Proiectarea didactică evidențiază competențele profesionale ale cadrului didactic și face posibilă racordarea la pulsul reformei concomitent cu respectarea elementelor specifice grupei de copii pentru care se realizează proiectarea respectivă. Se respectă astfel un principiu al didacticii contemporane ce vizează centrarea proiectării pe elev și presupune particularizarea și individualizarea proiectării didactice în funcție de nivelul și particularitățile de vârstă și individule ale copiilor/elevilor. Dacă în viziunea pedagogiei clasice proiectarea curriculară presupunea o distribuție a conținuturilor pe teme majore/unități de învățare și eșalonarea acestora pe unități de timp, produsele curriculare obținute, respectiv planificarea calendaristică și proiectele de tehnologie didactică fiind obligatoriu de parcurs, în pedagogia modernă accepțiunea termenului de proiectare curriculară este întregită de conceperea și structurarea situațiilor de învățare efectivă a copiilor, de prefigurarea experiențelor de învățare pe care le vor parcurge aceștia.

Caracteristicile programului curricular pentru învățământul preșcolar evidențiază consistența și extensiunea sa, precum și relevanța conținuturilor prezentate. Astfel, programul curricular la nivel preșcolar este echilibrat, marcând o consistență internă a domeniilor experiențiale și asigurând o corelare echilibrată a acestora cu activitățile integrate, cu situațiile de învățare bazată pe proiect și cu specificul celorlalte tipuri de activități cuprinse în planul de învățământ. În același timp, putem vorbi de o altă caracteristică a acestuia ce evidențiază învățarea personalizată și individualizată, respectiv diferențierea curriculară. Progresia și continuitatea curriculară sunt caracteristici care evidențiază importanța respectării consecvente de către cadrul didactic a sistemului de valori și convingeri care a stat la baza construcției programului curricular, respectiv, asigurarea continuității între nivelurile și ciclurile de învățământ, prevenirea sincopelor, a schimbărilor bruște de orientare și practică educațională, responsabile de apariția dificultăților de adaptare și nedezvoltarea continuă a copilului.

Un alt element ce particularizează programul curricular preșcolar actual îl reprezintă caracterul integrator al acestuia. În practica educațională recomandarea proiectării integrate a curriculumului este cosiderată o provocare pe care învațământul preșcolar și-a asumat-o atât la nivelul proiectării documentelor curriculare cât și la nivelul micropedagogic, al practicii zilnice. Structurarea flexibilă a conținuturilor oferă cadrelor didactice care lucreză la acest nivel o libertate de decizie aproape deplină cu privire la tipurile de conținuturi oferite copiilor și un grad înalt de autonomie în privința strategiilor metodologice adoptate.

În învățământul preșcolar actualul curriculum impune activitățile integrate ca tip de activitate (activitatea integrată este tip de activitate sau formă de realizare?) didactică alternativă pentru activitățile pe domenii experiențiale sau pe discipline/categorii de activitate (discipline = categorii de activitate?). Din perspectivă didactică, domeniile experiențiale reprezintă arii de organizare a cunoașterii (informații, concepte, noțiuni) și a modalităților diverse de raportare la realitate (competențe, capacități, atitudini, comportamente). Subînțelegem că domeniile experiențiale reprezintă perspective sistematice, organizate și orientate spre cunoaștere și epxeriențiere, explorare și înțelegere a lumii înconjurătoare, a realității percepute sau a celei virtuale. Domeniile de dezvoltare sunt asociate formabilului, achizițiile acumulate determinându-i dezvoltarea continuă. Completarea lor cu achiziții specifice se poate face prin intermediul experiențelor de învățare acumulate în toate și în oricare dintre domeniile experiențiale. În practica didactică se impune cu necesitate ca educatoarele să vizeze concomitent și articulat cele două dimensiuni ale cunoașterii și formării, respectiv domeniile experențiale și domeniile de dezvoltare.

Abordarea integrată a curriculumului oferă posibilitatea realizării de transferuri și analogii rapide, selectării și sintetizării de cunoștințe, identificării de soluții în acord cu practica socială și experiența personală a copiilor, dezvoltării de deprinderi și competențe concordante cu nevoile de dezvoltare ale fiecărui educabil.

Figura 3 oferă un model grafic al raporturilor dintre domeniile de dezvoltare și domeniile experiențiale.

Figura 3. Modelul raporturilor domenii de dezvoltare – domenii experiențiale

(adptare după A. Glava, C. Glava, 2002)

În învățământul modern este tot mai evidentă necesitatea instruirii integrate, a corelării științei cu cultura, a tehnologiei cu educația. Dovada reușitei unui astfel de demers este reprezentată de organizarea integrată a activităților din învățământul preșcolar. Activitățile integrate se regăsesc în următoarele ipostaze:

1. Activități didactice de sine stătătoare, având conținuturi integrate, care articulează armonios conținuturi referitoare la două sau mai multe domenii experiențiale, durata acestora fiind variabilă în funcție de vârsta copiilor;

2. Activități integrate care includ mai multe secvențe didactice ce presupun situații de învățare articulate în jurul unui nucleu de integrare curriculară. Astfel de activități didactice integrate se desfășură pe parcursul duratei de timp dedicate activităților comune; (care e diferența între punctul 1 si 2?).

3. Program de activitate integrată având conținuturi articulate în jurul unui nucleu de integrare curriculară, care poate cuprinde o parte sau toate activitățile comune ale zilei și o parte sau toate activitățile alese.

Datorită faptului că activitățile cuprinse în activitatea integrată își diminuează statutul de activități de sine stătătoare și ajung elemente sau părți constitutive ale unui demers global, obiectivele acesteia exprimând o conjugare de obiective ce provin de la arii curriculare diferite ca urmare a conținuturilor specifice domeniilor acestora, se recomndă ca pentru proiectarea activitatății integrate să se realizeaze un singur proiect didactic indiferent de conținutul acesteia.

În literatura de specialitate elementele ce definesc învățarea integrată se referă la interacțiunea dintre obiectele de studiu, orgaizarea de activități integrate de tipul proiectelor, interațiunea marcată de relevanța practică a soluției adoptate în rezolvarea unei anumite probleme, interrelațiile dintre concepte la nivelul mai multor domenii, corelarea conținuturilor învățării cu rezultatele evidențiate de practica din viața cotidiană și experiența personală.

În același timp, trebuie menționat faptul că, proiectarea integrată a instruirii are la bază axul central al învățării integrate ce este reprezentat de variabilele verbelor:

a învăța să știi, în sensul de a dobândi cunoaștere prin mijloace și instrumente specifice acesteia;

a învăța să faci, în sensul de a stăpâni competențele necesare practicării unei profesii;

a învața să colaborezi cu ceilalți atât pentru dezvoltarea ta armonioasă cât și pentru bunăstarea celorlalți, a tuturor;

a învața sa fii, în sensul de asigurare a independenței decizionle și creative pe de o parte și a autonomiei socio – emoționale, pe de altă parte.

Azi, la nIvelul practicilor educaționle, învățarea integrată se desfășoară în mod interdisciplinar, multidisciplinar și transdisciplinar, investigarea realității relizându-se printr-un demeres integrator, holistic, întrepătruns la nivelul categoriilor și tipurilor de activități, contopite într-un „tot” de cele mai multe ori ciclic, în care tema poate fi investigată cu mijloace aparținând diferitelor științe și unde conținuturile vizează un subiect comun, ce urmeză a fi deslușit, pe măsura parcurgerii acestora, atingerii obiectivelor didactice stabilite și corelate cu nevoile elevilor.

În asigurarea implementării cu succes a noilor reforme curriculare la nivelul învățământului preșcolar considerăm utile sugestiile ce urmează:

Identificarea unei teme de bază pe parcursul întregii zilei, astfel încât să personalizăm activitățile de învățare în concordanță cu motivația educabililor pentru derularea lor;

Realizarea, împreună cu copiii, a unei hărți conceptuale relevante pentru conținuturile vizate, simplă și explicită;

Marcarea conexiunilor logice la nivelul diferitelor momente ale zilei;

Elaborarea unui proiect al activității integrate pe domenii experiențiale pentru a clarifica aspectele care privesc transcenderea dintre granițele disciplinare, atât în planul obiectivelor, al conținuturilor cât și al sarcinilor de lucru;

Proiectarea unui scenariu integrator la nivelul mai multor domenii experiențiale dar având un ax central pentru un singur domeniu principal;

Valorificarea experiențelor personale ale copiilor și evidențierea acestora în organizarea grupurilor de lucru și formarea echipelor;

Flexibilitate în utilizarea strategiilor didactice și racordarea permanentă la feedback-ul primit.

Ne exprimăm convingerea că activitatea integrată reprezintă o soluție pentru o mai bună corelare a situațiilor de învățare cu viața reală socială, cultura și revoluția tehnologică contemporană.

Bibliografie:

Bonds, C., Cox, C.,1993, Curriculum Wholeness through Synergic Teaching, The Clearing House, 66/4.

Brophy, J. & all, 1991, Curriculum Integration is not Always a Good Idea, Educational Leadership, 49/2.

Burns, R.C.,1994, Interdisciplinary teamed instruction: Development and pilot test. Charleston, WV: Appalachia Educational Laboratory.

Ciulea L. coord., 2009, Aplicarea noului curriculum pentru educație timpurie – o provocare?, Editura Diana, Cluj-Napoca

Chiș, V., 2002, Provocările pedagogiei contemporane, Editura Presa Universitară Clujeană.

Crișan, Al.,1998, Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referință, Ministerul Educației Naționale, Consiliul Național pentru Curriculum, București.

Drake, J.,1990, Using Children Literature to Teach about the American Revolution, Social Studies and the Young Learner, 3/2.

Fogarty, R.,1991, The Mindful School: How to Integrate the Curriculum, IL: Skylight Publishing Inc.

Glava, A., Glava, C. (2002) Introducere în pedagogia preșcolară, Editura Dacia, Cluj-Napoca

Glava, A., Pocol, M., Tătaru L., 2009, Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești

Humphreys, A. & all, 1981, Interdisciplinary Methods: A Thematic Approach, Santa Monica, CA: Goodyear Publishing Company.

Jacobs, H.H.,1989, Interdisciplinary Curriculum: Design and Implementation, Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum Development.

Jessup, G.,1989, The emerging model of vocational education and training, În "Competency Based Education and Training", (ed. J.W. Burke), Lewes: Falmer Press.

Kanigel, R.,1997, Frederick Winslow Taylor and the Enigma of Efficiency, Viking Press.

Lake, K.,1993, Integrated Curriculum, School Improvement Research Series (SIRIS),

Curriculum pentru învățământul preșcolar, București, 2009;

http://www.nwrel.org/scpd/sirs/8/c016.html.

I. 4. Diferențiere, individualizare și evaluare curriculară

Plecând de la obiectivele curriculum-ului formal, în prezent evaluarea curriculară este orientată înspre elementele de procesualitate sau de produs generat ca valoare de sine stătătoare și/sau adăugată. Corelația dintre obiective, conținuturi și evaluare va evidenția măsura în care obiectivele propuse au fost consonante cu realitatea educațională efectivă. Din gama obiectivele curriculumu-lui amintim:

Stabilirea unui trunchi comun pentru toți elevii, indiferent de clasa socială, cultură, rasă, gen, abilități, dezvoltarea și aplicarea cunoștințelor, a capacităților de înțelegere, care îi vor ajuta să învețe cu succes, să aibă încredere în propria persoană și să fie cetățeni responsabili;

Desemnarea standardelor naționale de performanță pentru elevi și facilitarea cunoașterii, înțelegerii și acceptării lor de către întreaga comunitate școlară (elevi, profesori) și părinții elevilor;

Promovarea continuității și coerenței, permițând elevilor să-și aleagă traseele educaționale, asigurându-le bazele pentru o activitate de învățare de-a lungul vieții;

Să contribuie la formarea și întărirea sentimentelor de siguranță și încredere în capacitatea instituției școalre și a calității educației obligatorii realizată prin aceasta.

În mod particular ne așteptăm ca prin intermediul noului curriculum să fie generate schimbări esențiale în învățare, salturi calitative și cantitative operționalizate în:

promovarea unor standarde ridicate, mai ales în domeniile socio-umane, al științelor exacte, al utilizării tehnologiei informatice;

stimularea dorinței de a învăța a elevilor pentru consolidarea independenței acționale și decizionale în diferite situații de viață;

promovarea și asigurarea transferului cunoștințelor și al abilităților către viitoarele generații, consolidând astfel valorile umaniste și asigurând starea de bine a tuturor;

relevanță pentru elevi în sensul de pregătire a acestora nu doar pentru aici și acum ci și pentru următoarele etape educaționale, pentru viitorul lor;

lărgirea orizonturilor și dezvoltarea aspirațiilor legate de lume, muncă și de educația la următoarele nivele;

promovarea de către elevi a unor atitudini conștiente și angajante în serviciul comunităților locale, naționale și internaționale;

înțelegerea faptului că dezvoltarea personală este esențială pentru bunăstare și succes.

Curriculumul Național vizează și o serie de obiective ce sunt legate de activitatea de învățare susținută prin procesul de predare–evaluare. Acestea stau la baza design-ului curricular și se obiectivează în atitudini, comportamente și competențe deținute și manifestate de educabili. Astfel, tinerii vor fi:

persoane care se educă și se autoeducă în procesul cunoașterii, care îndrăgesc activitățile de învățare și dobândesc implicit succesul școlar și profesional;

persoane cu stimă de sine ridicată, capabile să trăiască în siguranță, sănătos și complex;

cetățeni responsabili, care au o contribuție pozitivă în societate.

Având în vedere principiile cross-curriculare de proiectare, implementare și evaluare a curriculumului, instituțiile de învățământ pot parcurge cu ușurință etapele privind asigurarea și evaluarea calității în educație. Astfel, un curriculum relevant, coerent, articulat atât pe verticală cât și pe orizontală, focalizat pe standarde înalte pentru toți elevii, se va dovedi un curriculum cu o înaltă consistență internă la nivelul curriculumului scris, predat și evaluat. Parametrii unei astfel de evaluări se vor raporta la:

1. Asigurarea incluziunii pentru toți elevii – Școlile au responsabilitatea de a transmite un curriculum selectat și adecvat pentru toți copiii. Formulările din curriculumul formal vor avea în vedere trei principii pentru dezvoltarea unui curriculum incluziv, adaptat diferitelor categorii de elevi:

– proiectarea unor situații de învățare solicitante și relevante pentru fiecare elev, care să răspundă nevoilor de învățare ale fiecăruia dintre aceștia;

– identificarea de soluții pentru depășirea barierelor în învățare și evaluare pentru fiecare dintre elevi sau pentru grupurile de elevi.

2. Asigurarea succesului școlar – care se concretizeză în:

deținerea de către copii/elevi a abilităților esențiale de comunicare (orală, scrisă), învățarea citirii, a numerației și operării cu numere, informării și comunicării cu ajutorul tehnologiilor avansate, informatizate;

creativitate, elevul este capabil să (re)acționeze în situații dificile, să identifice și să rezolve probleme diferite în situații concrete de viață;

gândire activă, elevul reflectează, procesează informații, argumentează, identifică probleme și soluții, evaluează;

elevul comunică corect utilizând diversite modalități, canale și rețele comunicaționale în procesul interrelațional;

elevul înțelege modul în care se susține învățarea și participă activ la activitatea de învățare experențială;

capabilități de a susține actul de învățare atât independent cât și colabortiv;

cunoașterea valorilor, a ideilor și evenimentelor majore ale lumii contemporane;

exprimări ale bucuriei de a învăță și competențe de a asimila cu maximum de eficiență în prezent și în viitor a tot ceea ce reprezintă cunoaștere și experiență pozitivă.

3. Cultivarea încrederii în capacitățile proprii – manifestările în plan acțional vor releva:

capacități de înțelegere și auto-valorizare a propriei identități;

interrelaționeare optimă cu ceilalți și construirea de relații benefice pentru toți partenerii;

autoconștientizarea și gestionarea propriilor emoții;

promovarea de valori și credințe, de norme și principii evidențiind distincția clară între dezirabil și indezirabil;

independență în inițierea și organizarea de acțiuni/activități, atât pe cont propriu cât și în comun;

luarea unor decizii corecte legate de viață;

competență din punct de vedere al manifestărilor în plan fizic și intelectual;

angajare susținută în gestionarea managementului conflictelor și al asumării riscurilor;

identificrea unor talentele personale, a motivațiilor și resurselor necesare valorificării aptitudinilor;

exprimarea dorinței și a voinței de a încerca lucruri noi, valorificând oportunitățile existente;

deschidere și receptare a emoțiilor, a inspirației oferite de realitatea naturală și socială, de valorificare a beneficiului datorat achizițiilor omenirii.

4. Formarea cetățenilor responsabili – comportamentele practicate evidențiază:

o bună pregătire pentru viață și muncă;

spirit întreprinzător și inițiativă atât în domenii de interes personal și cât și colectiv;

competențe în susținerea de activități în echipă, cooperare și colaborare;

acționarea în spiritul respectării integrității personale și al respectului reciproc;

înțelegere corectă a propriei culturi, a culturii și tradițiilor celorlalți, precum și a locului și rolului diversității;

apreciază beneficiile diferențelor interindividuale și manifestă încredere în succesul comun;

îndreaptă nedreptatea, apreciază și promovează drepturile omului;

susțin și dezvoltă mediul local și global;

iau în considerare necesitățile prezentei și viitoarelor generații în alegerile pe care le fac;

manifestă deschidere și flexibilitate la schimbarea și provocările societății cu scopul de a face ca lucrurile să fie mai bune.

5. Promovarea de valori prin programul curricular

dezvoltarea personală – fiecare dintre elevi să contribuie direct la maximizarea potențialului propriu, fiind capabili de o creștere și dezvoltare spirituală, morală, socială, intelectuală și fizică optimă;

egalitatea șanselor – relațiile dintre indivizi fiind înțelese și promovate ca fundamentale pentru dezvoltarea și desăvârșirea fericirii, a vieții sănătoase, a binelui comunității;

bunăstare economică și democrație – societatea noastră, influențată de contribuțiile diferitelor categorii de persoane, culturi și moșteniri, poate genera resurse intelectuale menite a menține echilibrul socio-economic și cultural pentru binele tuturor cetățenilor;

viitorul sustenabil – mediul nostru, ca bază a vieții și sursă de provocări și inspirație, trebuie să fie protejat și menținut la parmetrii optimi de funcționalitate.

În evaluarea curriculumului, dimensiunile vizate de acest proces se raportează la:

a. Planificarea și dezvoltarea curriculumului

Evaluarea conținuturilor – disciplinele oferite și finalitățile care sunt urmărite, ce presupun de altfel și dezvoltarea curriculumului, sunt supuse procesului evaluativ. Astfel, sunt vizate o serie de elemente dintre care amintim:

caracteristicile grupului țintă căruia îi este destinată formarea;

necesitățile de formare reclamate de domeniul în care absolvenții se pregătesc;

conținuturile necesare a fi vehiculate, elaborate și parcurse;

resursele materiale, financiare și umane presupuse de conținuturile curriculare.

Evaluarea input-ului – resursele și strategiile utilizate, design-ul instrucțional evaluat presupune oferirea de răspunsuri referitoare la următoarele aspecte:

modul de utilizare a produselor și materialelor curriculare și instrucționale;

strategiile cele mai adecvate pentru activitatea de predare-învățare în raport cu posibilitățile profesorilor;

modul de realizare a instruirii.

b. Implementare, funcționalitate și eficiență a curriculumului

Evaluarea procesului – efectele produse asupra elevilor/studenților. Sunt vizate aspecte ca:

performanțele elevilor/studenților;

calitatea formării personalului care asigură instruirea și a personalului de sprijin;

nivelul de satisfacție al elevilor/profesorilor;

componente curriculare deficitare și soluțiile de rezolvare a problemelor.

Evaluarea produsului – examinarea efectelor asupra elevilor/studenților absolvenți cei care au finalizat o anumită etapă de pregătire. Procesul evaluativ în acest caz vizează:

nivelul de realizare a obiectivelor;

nivelul de satisfacție al absolvenților, aprecierea angajatorilor/actualilor profesori cu privire la performanțele absolvenților;

nivelul de pregătire al absolvenților pentru angajare/continuarea studiilor în cadrul unei alte instituții de nivel superior.

În ceea ce privește evaluarea curriculumului preșcolar, apreciem că se impune raportarea la caracteristicile și dimensiunile calitative ale acestuia, respectiv: extensie, echilibru, relevanță, diferențiere, progresie și continuitate.

Extensie – curriculum-ul este comprehensiv, incluzând o gamă largă de experiențe de învățare, care asigură dezvoltarea complexă, fizică, cognitivă, socială și emoțională a preșcolarului. În practica educațională, această caracteristică trebuie să se reflecte în organizarea de situații de învățare variate, atât prin finalități, cât și prin conținuturi, tipologia activităților, metodologie și scenariul didactic abordat. Diversitatea activităților didactice are potențialul de a-i asigura preșcolarului ocazii de analiză din perspective multiple a realității fizice și sociale, de a interacționa în medii variate cu colegii și cu adulții, de a-și exersa abilitățile și atitudinile în contexte noi.

Echilibru – există o consistență internă a domeniilor experiențiale, care asigură unitatea internă a programului curricular. În practica educațională, respectarea acestei premise obligă cadrul didactic la luarea de decizii responsabile privind numărul activităților didactice asociate cu anumite domenii experiențiale și corelarea echilibrată a acestora cu activitățile integrate, cu situațiile de învățare bazate pe proiect și cu specificul celorlalte tipuri de activități cuprinse în planul de învățământ (Jocuri și activități didactice alese, Activități de dezvoltare personală etc.).

Relevanță – cu raportare la programul curricular, aceasta este dată de măsura în care programul, în ansamblul său, precum și fiecare situație de învățare proiectată explicit sau implicit, îi asigură preșcolarului experiențe de învățare utile în raport cu problematica și cu nevoile individuale și ale vârstei, dar și cu specificul lumii în care copilul trăiește. În practica educațională, această caracteristică trebuie asigurată prin fundamentarea proiectării didactice anuale, săptămânale și zilnice pe cunoașterea particularităților grupei și a membrilor acesteia, pe articularea eficientă a exigențelor curriculare formale cu nevoile specifice grupului cu care se lucrează, prin îmbinarea elementelor de curriculum comun cu cele ale curriculum-ului diferențiat și local. De asemenea, este importantă în acest context urmărirea transversală, în toată perioada parcurgerii programului curricular, a formării unor seturi de deprinderi și atitudini esențiale pentru implicarea eficientă, prezentă și viitoare, a copilului în situații de învățare și de explorare a realității: încurajarea autonomiei, a comportamentelor de auto-reglare, a abilităților de comunicare și relaționare socială, a perseverenței și a rezistenței la frustrare etc.

Diferențiere – tratarea individualizată a copiilor, în sensul respectării nevoilor și a ritmurilor de învățare variate ale acestora, este o caracteristică definitorie a programelor educaționale constructiviste. Noul curriculum invită în mod explicit la o atare abordare. În practica educațională, acest lucru se poate realiza prin utilizarea elementelor de flexibilitate a programului curricular – număr flexibil de activități didactice de un anumit tip, activități didactice cu o structură mai deschisă, precum jocurile și activitățile la alegere, activități de dezvoltare personală și socială, care obligă la o abordare personalizată, activități opționale – ca factori favorizanți pentru proiectarea centrată pe copil.

Progresie și continuitate – reprezintă caracteristici care evidențiază importanța respectării consecvente de către cadrul didactic a sistemului de valori și convingeri care a stat la baza construcției programului curricular. Această preocupare constantă creează premisele pentru asigurarea continuității între nivelurile și ciclurile de învățământ și pentru prevenirea sincopelor și a schimbărilor bruște de orientare și practică educațională, care sunt responsabile adesea de apariția dificultăților de adaptare și a sincopelor în dezvoltarea continuă a copilului.

La nivelul unei instituții de învățământ evaluarea curriculară se substituie evaluării ofertei educaționale promovată de aceasta, așa încât, procesul evaluativ se va raporta și la indicatori valorici calitativi, cum sunt:

elaborarea, ajustarea, individualizarea de conținuturi curriculare în acord cu nevoile de dezvoltare ale educabililor și ale comunității școlare și sociale în ansamblul lor;

flexibilitate decizională pe parcursul implementării curriculumului școlar privind conținuturile predate-învățate-evaluate în funcție de nevoile particulare și de grup ale educabililor;

transparența acțiunilor educaționale și promovarea interesului colectiv în detrimentul celui privat;

implicare și autodeterminare a corpului profesoral în selectarea conținuturilor și strategiilor didactice potrivite nivelului de dezvoltare și stilurilor de învățare ale educabililor;

cooperare, sprijin și ajutor reciproc atât la nivelul corpului profesoral cât și al elevilor;

relații de colaborare și parteneriat cu familiile elevilor, alte instituții educaționale, organizații guvernamentale și nonguvernamentale, comunitatea locală.

Valorile unei instituții sunt concordante cu nevoile și interesele acesteia. De cele mai multe ori acestea sunt izvorâte din interiorul organizației, ca determinări interne și expresii ale motivațiilor și competențelor membrilor ei. De aceea, curriculumul instituției trebuie să reflecteze cu fidelitate imaginea instituției, măsura normelor și principiilor generatoare de plus valoare.

Bibliografie:

Albulescu I., 2008, Pragmatica predării-activitatea profesorului între rutină și creativitate, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca

Bocoș, M., 2008, Teorie curriculumului – elemente conceptuale și metodologice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Bocoș M., (coord)., 2001, Curriculumul școlar. Conținutul învățământului, în Pedagogia. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Bocoș M., Chiș V. (coord.), 2013, Abordarea integrată a conținuturilor curriculare. Particularizări pentru învățământul primar, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Ciolan L., 2002, Reforma curriculară în învățământul liceal românesc: premise, politici, metodologii, în Pedagogie – fundamentări teoretice și demersuri aplicative (coord. Păun E., Potolea D.), Editura Polirom, Iași

Ciolan L., 2008, Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași

Ciulea, L., (coord)., 2009, Aplicarea noului curriculum pentru educație timpurie – o provocare?, Editura Diana, Pitești

Chiș, V., Manea, D., Stan, C., Molnar, P , 2013, Abordări curriculare. Aplicații în învțământul incluziv, Editura Eikon, Cluj-Napoca

Chiș V., 2001, Activitatea profesorului între curriculum și evaluare, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Crețu C., 1998, Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași

Glava, A., Glava, C., 2002, Curriculumul preșcolar, în Introducere în pedagogia preșcolară, Editura. Dacia, Cluj-Napoca

Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L., 2009, Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești

Potolea, D. Manolescu, M. (1996). Teoria și metodologia curriculumului, Editura MEC, București.

Stan, C., Manea, A., Bocoș, M., 2011, Curriculumul elaborat în școală, Exigențe și modalități de realizare la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Beclean, Editura Eikon, Cluj-Napoca

Module on Curriculum Differentiation, document de lucru, UNESCO, 2002

*** Schimbarea practicilor de predare, prin diferențierea curriculumului pentru a răspunde diversității elevilor, UNESCO, 2004, traducere, UNICEF, RENINCO, 2008

Curriculum pentru învățământul preșcolar, București, 2009

Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura Miniped, București, 2002

Curriculum Național- Cadru de referință, București, 1998

Curriculum preșcolar din România (OMECT 5233 / 01.09.2008)

Partea a-II-A.

CONTEXTUALIZAREA PRODUSELOR CURRICULARE

II.1. Produse curriculare ale temei „Iarna în imagini”

II.1.1. Proiecte tematice

II.1.1.b) Proiectul tematic „Vraja iernii”

Argument: Un interes crescut, un freamăt al copiilor, un fel de neastâmpăr se simte în fiecare an, în sezonul rece, întrebarea ,,Când ninge?”, fiind frecvent rostită de copii. Când în sfârșit încep să cadă primii fulgi de zăpadă, bucuria copiilor este nemăsurată, știind că îi așteaptă, în sfârșit satisfacerea așteptărilor de peste an: bătaia cu bulgări, săniuța, ghețușul, dar și alte jocuri de interior. Copiii posedă în acest moment competențele necesare efectuării investigațiilor pentru a descoperi proprietățile zăpezii, efectele pe care aceasta le are asupra omului, a lumii vegetale și animale, dar și de a descoperi și interpreta alte fenomene meteo specifice anotimpului. Jocurile în aer liber prin rolul lor de a fortifica organismul sunt o bucurie pentru copii, dar este necesar ca aceștia să cunoască și regulile de organizare și pregătire a lor, așa încât orice tip de joc, să nu devină un factor de risc.

Durata proiectului: 5 săptămâni

Subtemele proiectului: „Vine Moș Nicolae!”, „Ninge lin cu dalbe flori, iată vin colindători”, „Obiceiuri de Crăciun”, „Iarna – bucurii pentru copii!”, „Căsuța iernii”.

Grupa: mare

Resurse

Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziția copiilor

Inventar de probleme

Scrisoare de intenție către părinți,

Dragi părinți,

Acum că suntem în grupa mare, ne dorim să aflăm cât mai multe lucruri interesante despre ceea ce ne înconjoară, iar iarna, care a venit și a umplut împrejurimile cu zăpada ei pufoasă, ne oferă această șansă. Ne-am propus ca în următoarele 5 săptămâni să desfășurăm proiectul tematic ,,Vraja iernii”, în cadrul căruia vom discuta și vom învăța multe lucruri despre caracteristicile anotimpului iarna, apa și transformările ei în natură, jocuri specifice de iarnă, măsuri de protecție a sănătății în acest anotimp, viețuitoarele și frigul, datini și obiceiuri de Crăciun. Drept urmare, vă solicităm sprijinul în colecționarea materialelor care ne vor ajuta la buna desfășurare a proiectului nostru (cărți, atlase, pliante, imagini de iarnă, CD-uri cu cântece, etc. ). Materialele aduse vi se vor returna la sfârșitul proiectului, cu mulțumirile de rigoare. Vă mulțumim anticipat, copiii ,,Isteți” și educatoarea grupei.

Scrisoare de mulțumire către părinți,

Stimați părinți,

Noi, copiii grupei ,,Isteților” și educatoarea grupei vă mulțumim pentru sprijinul acordat în buna desfășurare a proiectului tematic „Vraja iernii”. Vă invităm să admirați expoziția de lucrări pe care am pregătit-o special pentru dumneavoastră.

Vă mulțumim și vă așteptăm cu drag!

Săptămâna I: ,, Vine Moș Nicolae!”

Săptămâna II: ,,Ninge lin cu dalbe flori, iată vin colindători!”

Săptămâna III: „Obiceiuri de Crăciun”

Săptămâna IV: ,,Iarna – bucurii pentru copii”

Săptămâna V: „Căsuța iernii”

II.1.2.b) PROIECT DE ACTIVITATE

Grupa: mare

Tema săptămânală: “Să povestim cu Zâna Iarna”

Tema integratoare: „Prietenii Iepurașului Țup-Țup”

Tipologia activităților educaționale: activitate didactică integrată cu durata de o zi

Inventar de activități

Activități de dezvoltare personală (ADP)

Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, fluturași!”

Rutine: „Îmi aștept rândul”- deprinderea de a anunța prin ridicarea mâinii când solicită un anumit lucru;

Tranziții: „Mă pregătesc pentru activități”poezie, „Omul de zăpadă” – cântec.

Activități pe domenii experiențiale (ADE)

Domeniul Psihomotric: Educație Fizică

Domeniul Știință: Activitate matematică

Activități liber alese (ALA1)

Artă: “Oameni de zăpadă”

Joc de rol: “De-a gospodinele”

Construcții: “Curtea oamenilor de zăpadă”

Activități liber alese (ALA 2)

Dans modern: ”Dansul oamenilor de zăpadă”,

Scopul activității: Dezvoltarea operațiilor prematematice prin sistematizarea cunoștințelor referitoare la formarea de mulțimi după un criteriu dat, numărare, exersându-și în același timp deprinderile motrice învățate.

Obiective operaționale:

Să formeze grupe de obiecte după cel puțin o însușire dată: formă, culoare, mărime.

Să ordoneze crescător /descrescător elementele unei mulțimi, în limitele 1-10, raportând numărul la cantitate și invers.

Să folosească numeralul ordinal pentru a preciza locul unui număr în șirul numeric;

Să execute corect toate deprinderile motrice învățate : mers, alergare, săritură peste obstacole, în cadrul traseului aplicativ .

Să coopereze în cadrul grupului de lucru pentru a îndeplini sarcina dată aducându-și contribuția la reușita echipei.

Strategie didactică:

Metode și procedee: “Cerc interior, cerc exterior”, „Amestecă-îngheață-formează perechi”; conversația, explicația, demonstrația, povestirea, problematizarea, exercițiul, jocul de rol, lucrul in grup.

Mijloace de învățământ: scrisoare de la Iepurașul Țup-Țup, jetoane cu cifre, calendarul naturii, ecusoane, săculeți colorați reprezentând simbolurile animalelor: urs, veveriță, broască, pasăre, iepure, bugări de hârtie, partituri cu puncte, coșuri, cercuri, polistiren, scobitori lungi, brazi, casă, copaci din polistiren, sticle de 250 ml, orez, făină, gris, lingură, pâlnie, hârtie creponată, aracet, biscuiți, nutela, plicuri de ceai, apă, zahăr, lămâie, linguri, pahare, față de masă, șervețele, balon cu fulgi de zăpadă.

Forma de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual, în perechi

Resurse temporale: o zi

Strategii, metode și instrumente de evaluare:

frontală, realizată pe parcursul activității.

finală, prin analiza produselor activității și a deprinderilor formate.

Bibliografie:

***, (2009), “Curriculum pentru învățământul preșcolar”, Editura DPH, București.

Bocoș, M., Avram, I., Catalano, H., Someșan, E., (2009), “Pedagogia învățământului preșcolar”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Bocoș, M., Chiș, V., (2012), Abordarea integrată a conținuturilor curriculare, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Breben, S., (2002), Metode interactive și de grup, Editura Arves, București

SCENARIUL ZILEI

Întâlnirea de dimineață – activitatea debutează cu întâlnirea de grup dintre educatoare – copii și are loc salutul de dimineață: „Dimineața a sosit, / Toți copiii au venit.

În semicerc să ne așezăm / Cu toții să ne salutăm.”

Bună dimineața, fluturași! Mă bucur că sunteți aici, a-nceput o nouă zi!

Bună dimineața!

Salutul se realizează prin prezentarea copiilor: Salut Vlad…; Salut Sanda…etc.

Noutatea zilei: Astăzi avem musafiri, doamnele profesoare, care au venit să petreacă o zi la grupa noastră.

Haideți să le salutăm!

Bună dimineața!

Calendarul naturii: Privim pe fereastră. Vă rog să-mi spuneți:

Cum este ziua de astăzi?

Cum v-ați îmbrăcat, ce ați pus în picioare, dar pe cap?

Alegem jetoanele și realizăm „Calendarul naturii”.

Împărtășirea cu ceilalți:

Se solicită 1-2 copii să răspundă la următoarele întrebări:

Spune ce ai observat în natură? Ce anotimp a sosit?

Care sunt caracteristicile iernii?

Ce jocuri pot desfășura copiii iarna?

Ce le punem oamenilor de zăpadă ca să fie cât mai hazlii?

Interpretăm cântecul „Omul de zăpadă”.

La finalul întâlnirii de dimineață se aude o bătaie în ușă și primim o scrisoare.

Educatoarea citește scrisoarea.

„Bună ziua copii, eu sunt Iepurașul Țup-Țup și vin de departe. Mi-e așa de frig…tremur tot. Pot să stau puțin aici, la voi, să mă încălzesc? Ați auzit și voi vântul acela înfiorător care mă urmărea? Era Moș Crivăț, care vroia să-mi înghețe urechile și codița. Dacă nu era grădinița voastră, acum era vai și amar de urechile mele. Acum să vă povestesc ce am pățit…

Totul a început ieri, când eu și frățiorii mei ne jucam cu Omul de Zăpadă, prietenul meu cel mai bun, aproape de căsuța noastră din pădure. Și când ne jucam mai frumos, a început deodată să sufle un vânt puternic și rece…vâj,vâj,vâj,…era Moș Crivăț. Crengile copacilor se aplecau până la pământ, iar din cauza zăpezii, nu mai vedeam nimic. Atunci am auzit o voce groasă care ne spunea: „Ce faceți voi aici? Eu sunt Moș Crivăț și am să vă îngheț pe toți. Mă deranjați cu râsetele și cântecele voastre…vâj,vâj,vâj…..”. Și atunci Crivățul a început să sufle cu putere. Frățiorii mei au reușit să ajungă până acasă,dar eu din cauza zăpezii, n-am mai găsit drumul spre casă și m-am rătăcit. Și uite așa încercând să scap de Crivăț, am ajuns la voi…mare noroc am avut…Mă gândesc la părinții, frații și prietenul meu – Omul de Zăpadă, cât or fi de îngrijorați și cum mă caută ei….Sunt atât de necăjit că nu mai știu drumul spre casă….of,of,of.

Mă ajutați voi, nu-i așa copii?

Unde locuiești?”

„Căsuța mea se află în mijlocul unei păduri frumoase. Acum în anotimpul iarna este așa de frumos acolo.Totul este acoperit cu un covor alb de zăpadă. Și undeva, aproape de pădure, copiii și-au făcut un derdeluș, unde se dau toată ziua cu săniuța și se joacă în zăpadă.” Ca să ajung acasă, trebuie să trec peste câteva obstacole.

„Voi copii, mă puteți ajuta, dacă veți rezolva toate sarcinile ascunse sub obstacole.

Urmează activitatea pe domenii experiențiale DPM+DȘ.

Copiii prin metoda „Cerc interior, cerc exterior” desfășoară un joc de spargerea gheții și rezolvă astfel primul obstacol. Apoi ordonați unul după altul, pregătesc organismul pentru efort, executând mersul pe vârfuri, pe călcâie, mersul piticului, alergare ușoară, alergare cu genunchii sus, alergare cu pendularea gambei înapoi, exerciții de respirație.

Urmează al doilea obstacol care constă în metoda Amestecă-Îngheață-Formează perechi. Se vor executa apoi exerciții de influențare selectivă a aparatului locomotor. Copiii merg din nou pe cărare, când întâlnesc în cale o buturugă mare – obstacolul numărul trei – traseu pe partituri și jocul „Ședință în pădure”. Cu fiecare sarcină rezolvată, iepurașul se apropie mai mult de casă.

De jucat copiii s-au tot jucat, și mai au obstacole de rezolvat – obstacolul numărul patru care constă în jocul ”Greierele și furnica” și ”Sare numărul 1,3,5….”

„Mulțumesc copii, datorită vouă acum am ajuns la ultimul obstacol. Iepurașul Țup-Țup le oferă copiilor medalioane de culori diferite, corespunzătoare celor trei centre de activitate. Îi invită pe copii la cele trei centre marcate.

Rutină: „De jucat ne-am mai juca/ Dar fluturașii nu mai pot aștepta,

Vor să meargă-n graba mare / Să ajungă urgent la baie

Că au mânuțele murdare. Și noi vrem să le-arătăm

Cum pe mânuțe ne spălăm!”.

Tranziție: Copiii rostesc versurile poeziei „Mă pregătesc pentru activități”

„Mâinile nu stau deloc/ Ci se pregătesc de joc

Degetele-mi sunt petale,/ Se deschid ca la o floare,

Ploaia cade ne-ncetat,/ Degetele le-am mișcat.

Spre stânga și spre dreapta mea,/ Le mișcăm noi uite așa,

Iar apoi le răsfirăm, Și la pian frumos cântăm.”

La centrul ARTĂ, copii observă sticle de 250 ml pe care le vor umple cu orez, reprezentând omul de zăpadă, fâșii de hârtie creponată: neagră și portocalie, pe care o vor rupe în bucăți, reprezentând ochii, nasul și nasturii omului de zăpadă. Vor descoperi tot aici mătură omului de zăpadă, și aracet pentru ansamblare.

La centrul CONSTRUCȚII, copiii au la dispoziție o bucată mare de polistiren (curtea unde vor fi așezați oamenii de zăpadă), ei având sarcina de a realiza gardul din scobitori, de a ansambla brazii, casa, copacii.

La centrul JOC DE ROL, copiii vor pregăti ceai de fructe și biscuiți cu nutela pentru Iepurașul Țup –Țup și colegii lor.

Educatoarea supraveghează activitatea tuturor centrelor, dând indicațiile necesare. La sfârșitul activității pe centre copiii vor observa produsele realizate de ei: curtea cu oamenii de zăpadă realizați la centrul Artă, vor servi ceai și biscuiți cu nutela la centrul Joc de rol.

Obstacolele copii le-au rezolvat și pe iepuraș l-au ajutat.

În încheierea activității copiii vor executa un dans modern pentru Iepurașul Țup-Țup și prietenul lui, Omul de Zăpadă. Educatoarea înțeapă balonul plin cu fulgi de zăpadă, copiii se bucură, aruncă cu fulgii de zăpadă în sus și ies din sala de grupă cântând un cântecel de iarnă.

DESCRIEREA DIDACTICĂ A SCENARIULUI ACTIVITĂȚII INTEGRATE:

II.1.2.c) PROIECT DE ACTIVITATE

Grupa: mijlocie

Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”

Proiect tematic: “Călător printre povești”

Tema săptămânală: “În lumea poveștilor”

Forma de realizare: Activitate integrată (ADP+DS+ALA)

Inventar de activități:

Activități de dezvoltare personală (ADP)

Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, mămăruțe!”

Rutine: „Îmi aștept rândul”- deprinderea de a anunța prin ridicarea mâinii când solicită un anumit lucru;

Tranziții: „Câte unul pe cărare”, „Când am fost noi la pădure”-cântec

Activități pe domenii experiențiale (ADE)

Domeniul Știință (activitate matematică)

Activități liber alese (ALA1)

Știință: “Castelul fermecat” – metoda “Ciorchinele” aplicată formelor geometrice învățate

Joc de rol: “Colier pentru Albă ca Zăpada” – seriere mărgele

Joc manipulativ: “Reconstituie întregul” – puzzle după criteriile culoare, mărime, grosime.

Activități liber alese (ALA 2)

Joc distractiv: „Prințul și vrăjitoarea”- joc desfășurat pe plăcuțele – partituri ale trusei „Partitura mișcării”

Scopul activității: Consolidarea deprinderii de a construi mulțimi de obiecte după criteriile învățate (formă, mărime culoare, lungime), utilizând corect pozițiile spațiale și cunoștințele referitoare la numerația în limitele 1-5.

Obiective operaționale:

Să formeze grupe de obiecte după o însușire dată: formă, culoare, mărime, lungim, grosime;

Să plaseze obiecte în funcție de un reper dat, utilizând corect expresiile care indică locul ocupat de acestea în spațiu: sus, jos, deasupra, dedesubt, la stânga, dreapta, în față, spate, etc.;

Să ordoneze crescător /descrescător elementele unei mulțimi, în limitele 1-5, raportând numărul la cantitate și invers.

Să coopereze în cadrul grupului de lucru pentru a îndeplini sarcina dată aducându-și contribuția la reușita echipei.

Strategie didactică:

Metode și procedee: “Cerc interior, cerc exterior”, „Amestecă-îngheață-formează perechi”, „Patru colțuri”, „Etalare”, „Ciorchine”,”Piramida”; conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, jocul de rol, lucrul in grup, problematizarea, expunerea.

Mijloacce de învățământ: jetoane, calendarul naturii, panoul de prezență-mămăruța, medalioane, scrisoarea de la vrăjitoare, flori de mărimi și culori diferite, frunze mari și mici, crenguțe scurte și lungi, plicuri cu probele scrise, lipici, cifre în limita 1-5, planșe cu probleme ilustrate,copaci,castel, muntele, globul fermecat, tabla magnetică, forme geometrice din hârtie glasată,coli de flipchart, lipici, mărgele colorate de diferite dimensiuni, sârmă colorată, puzzle-uri în diferite mărimi, culori.

Forma de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual

Resurse temporale: o zi

Strategii, metode și instrumente de evaluare:

frontală, realizată pe parcursul activității.

finală, prin analiza produselor activității și a deprinderilor formate.

SCENARIUL ZILEI

În cadrul întâlnirii de dimineață, denumită “Bună dimineața, mămăruțe!” vom realiza salutul și prezența copiilor, calendarul naturii. O scrisoare ne anunță noutatea zilei, și anume, faptul că Albă ca Zăpada a fost răpită și închisă în castelul vrăjitoarei, urmând ca noi să o eliberăm. Prin jocul “Spune ce simți”, cu ajutorul globului fermecat care călătorește din mână în mână, fiecare copil își exprimă sentimentele și gândurile vizavi de cele auzite.

Prin tranziția “Câte unul pe cărare”, pornim prin pădure să găsim obstacolele pe care le avem de rezolvat.

La primul copac, găsim plicul cu indicațiile vrăjitoarei. Prin metoda interactivă „4 colțuri”, copiii vor sorta jetoane după mărime și lungime, grupându-se în cele 4 colțuri ale sălii în funcție de simbolul afișat. Ei vor lipi jetoanele pe unul din copacii din pădure, în funcție de pozițiile spațiale enunțate.

La al doilea copac, cu ajutorul strategiei ,,Etalare”, copiii răspund la întrebările educatoarei, etalând răspunsul corect prin afișarea cifrelor în concentrul 1-5. Vor forma apoi șirul crescător și descrescător, cu ajutorul cifrelor pe care le-au etalat.

La al treilea copac, prin metoda ,,Piramida”, copiii vor escalada treptele piramidei, ,,muntele vrăjit”, prin răspunsuri corecte la toate sarcinile matematice enunțate pe cartonașele piramidei.

Prin tranziție, facem trecerea la centrele de interes: la centrul Știință, copiii vor aplica metoda interactivă „Ciorchinele”. În mijlocul unei coli de flipchart, va fi reprezentat un castel din figuri geometrice de diferite culori și mărimi. Copiii vor „descompune” castelul, grupând figurile geometrice de aceeași formă, și trecând apoi la gruparea figurilor geometrice, după culoare și mărime.

La centrul Joc Manipulativ, copiii vor sorta piese de puzzle după culoare, mărime și grosime și vor reconstitui imaginea.

La centrul Artă, copiii vor sorta mărgele după culoare și formă, iar pe baza serierii, vor realiza un colier pentru Albă ca Zăpada.

Copiii vor deschide o expoziție cu toate produsele activității lor, la care este invitată și vrăjitoarea. Aceasta se hotărăște să o elibereze pe Albă ca Zăpada, răsplătind astfel munca copiilor.

Albă ca Zăpada, drept răsplată, le face copiilor cadou „Partitura mișcării”, cu ajutorul căruia vor juca jocul „Prințul și vrăjitoarea” dorind ca prin jocul lor să-i împace pe prinț și pe vrăjitoare și să trăiască în pace și prietenie.

În cadrul jocului „Prințul și vrăjitoarea”, copiii vor fi împărțiți în două grupe. Pe podea este construit traseul cu obstacole, format din partituri pe care sunt desenate sarcinile care trebuie îndeplinite. Copiii vor sări cu picioarele pe acestea respectând indicațiile de pe partituri.

Fiecare grupă de copiii verifică corectitudinea cu care sunt îndeplinite sarcinile grupei adverse, de pe margine. La finalul jocului, grupele adverse iși vor da mâna și vor câștiga pentru prinț și vrăjitoare cel mai de preț premiu: PRIETENIA.

II.1.3. Material didactic convențional

II.1.3. Omul de zăpadă

Prezentarea și utilitatea practică a produsului curricular: Produsul curricular a fost creat pentru a susține învățarea la preșcolari. El poate fi folosit în etapa pregătitoare a activității pentru captearea atenției copiilor. În același timp poate constitui un suport important în celelalte momente ale activității didctice, respectiv: predare, fixarea cunoștințelor sau evaluarea lor. Exemplificări: poate fi utilizat ca suport intuitiv pentru discuțiile pregătitoare în relație cu tema zilei: „Bogățiile iernii”, însoțit de o scrisoare lăsată de Zâna Iarna care anunță tema zilei și obiectivele operaționale. Astfel la activitățile liber alese, (centrul științe) se poate iniția o activitate de recunoaștere a figurilor geometrice cu ajutorul unor fișe ce reprezintă omul de zăpadă construit din figuri geometrice, unde produsul curricular prezentat mai sus poate fi un model. La activitatea pe domenii experiențiale: DȘ („Ajută omul de zăpadă să ajungă la casa lui, altfel se topește!- joc didactic”) produsul curricular ar putea fi folosit pentru inițierea copiilor în descoperirea și înțelegerea regulilor jocului prin prezentarea unei scrisori, unei ghicitori atașate de acesta. În cadrul Domeniului Om și Societate (DOS) produsul curricular prezentat mai sus poate reprezenta un model după care se vor ghida preșcolarii în vederea realizării unor produse practice cu tema: „Omul de zăpadă”. Așadar, produsul curricular „Omul de zăpadă” poate îndeplini în cadrul activităților instructiv-educative atât

funcția de informare a copiilor cu privire la tema propusă, cât și funcția de evaluare a activității acestora.

Confecționare: „Omul de zăpadă” este un produs curricular realizat dintr-un suport de polistiren și hârtie colorată pe care sunt aplicate pietricele transparente, portocalii, albastre și mărgele negre.

II.1.4. Produse realizate de elevi

II.1.4.a) Peisaj de iarnă

Prezentarea produsului curricular: Din punctul de vedere al unui produs curricular peisajul este acea lucrare realizată de cadrul didactic și de copii, lucrare care poate fi folosită în mai multe tipuri de activități. Peisajul, în sensul său etimologic, este constituit din mulțimea trăsăturilor, caracterelor, formelor unui teritoriu, unei regiuni, unui ținut. Înainte de a fi obiectul reprezentărilor artistice sau arhitecturale, peisajul însemna un ținut, o regiune, adică o porțiune a teritoriului național cu o identitate bine marcată, un loc de viață și de muncă pentru oamenii locului care aparțin acelei regiuni. Azi sunt vehiculate o serie de expresii ca: peisaj politic, peisaj mediatic, etc. Peisajul poate deci să desemneze un ansamblu contextual: viziunea lucrurilor unui timp dat. Apreciem că noțiunea de peisaj se află într-o evoluție constantă.

Materiale necesare pentru confecționare:

coală mare de carton sau polistiren;

hârtie glasată și cartonată de culori diferite;

lipici;

foarfece;

gheme de ață albă,

globuri de sticlă;

vată;

creioane colorate cerate;

carioca;

acuarele.

Confecționare:

Din hârtia glasată de culoare maro și verde se realizează trunchiul și crengile copacilor. Hârtia se răsucește iar prin lipirea una lângă alta a bucăților răsucite se formează tulpina și crengile. Din carton se realizează norii și fulgi de zăpadă, iar cu vata se ornează covorul de nea. Din sticlă pisată de globuri se poate arunca pulbere strălucitoare peste întreg peisajul. Din gheme mici de ață se realizează omul de zăpadă.

Peisajul se poate realiza, în cazul copiilor mai mari, prin pictură sau desen.

II.1.4.b) Pinguinul

Materiale necesare pentru confecționare:

un recipient reciclabil, ca de exemplu, o sticlă din material plastic;

o bilă din polistiren de mărime mai mare decât orificiul recipientului;

carton subțire de culoare portocalie;

hârtie glasată de culoare neagră;

ochișori confecționați din plastilină sau de sticlă achiziționați anterior;

acuarele sau tempera de culoare neagră;

lipici;

forfecuță.

Descrierea modului de lucru:

Bila de polistiren se colorează cu tempera rămânând albă doar o porțiune sub formă de inimioară, care reprezintă fața pinguinului, și pe care se lipesc ochișorii decupați sub formă rotundă din hîrtie neagră, împreună cu ciocul tăiat sub forma unui triunghi din hârtia portocalie. Tot din hârtia glasată neagră se decupează fracul pinguinului, care se lipește pe sticlă, ceea ce reprezintă spatele pinguinului. După uscare, bila (capul pinguinului) se lipește pe orificiul sticlei. Piciorușele se decupează din hârtia portocalie sub forma literei „n” și se lipesc în partea de jos recipientului.

II.2. Produse curriculare ale temei „Sărbătorile de iarnă”

II.2.1. Proiecte tematice

II.2.1.b) Proiect tematic „Magie de iarnă”

Durata proiectului: 3 săptămâni

Nivel II: grupa mare, 5-6 ani

Obiective cadru pe domenii experiențiale:

● Domeniul limbă și comunicare:

Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a

semnificațiilor structurilor verbale orale;

● Domeniul Științe:

Dezvoltarea abilităților de utilizare a sistemului de numerație în concentrul 0-6, a

cifrelor și a unităților de măsură;

Stimularea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea mediului înconjurător;

● Domeniul Om și societate:

Cunoașterea și dezvoltarea de comportamente dezirabile interpersonale

Formarea și consolidarea de abilități practice și conduite psiho-motrice;

● Domeniul estetic și creativ:

Dezvoltarea abilităților de exprimare prin intermediul artei: muzică, desen, pictură,

modelaj ș.a.;

● Domeniul Psihomotric:

Formarea deprinderilor motrice de bază și utilitar aplicative.

Resurse:

Materiale: zăpadă, gheață, țurțuri; albume cu imagini de iarnă; reviste, cărți; jucării de pluș – Moș Crăciun, Sf. Nicolae, reni; costumații, accesorii pentru diferite personaje; enciclopedii; șervețele cu imagini de iarnă, secvențe de sărbători; truse cu unelte de curățat zăpada; tabla magnetică cu figurine: fulgi, steluțe, globuri, cizmulițe, cadouri, Moș Crăciun; planșe cu imagini de iarnă; planșe ce reprezintă obiceiuri și tradiții specifice sărbătorilor de iarnă; coșulețe, pânză colorată, hârtie creponată, glasată, cartonată; medalioane cu fulgi, steluțe, puzzle, foarfeci, lipici, acuarele, pensule, burete, etc.; aparat de fotografiat; DVD – player, DVD-uri, ecran, video-proiector, laptop.

Umane: grupa de copii, educatoare, părinții copiilor; profesor de religie/ preot;

Temporale: 3 săptămâni.

Metode și procedee: braistorming-ul, observarea spontană și dirijată, conversația, povestirea, explicația, demonstrația, exercițiul, jocul, învățarea prin descoperire, problematizarea, exemplul.

Bibliografie:

– Cioflică S. (2003). Proiecte tematice orientative, Editura Tehno-Art;

Aplicații ale metodei proiectelor, ghid pentru educatoare, Editura CD PRESS, 2005;

Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional, 2005,

Revista Învățământului preșcolar 1-2/2008

Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, 2008

Grama F., și colab.(2008) Activitatea integrată din grădiniță, Editura DPH,

Preda V., Pletea M., Grama F. Ghid pentru proiecte tematice – abordarea în manieră integrată a activităților din grădiniță, Editura Humanitas Educațional, București

Ezechil L., Păiși-Lăzărescu M. (2002). Laborator preșcolar, Editura Integral, București.

Eveniment de deschidere:

Într-o zi frumoasă și senină din luna noiembrie am plecat cu grupa de copii la plimbare prin oraș. Deodată a început să ningă cu fulgi mici, care mai târziu s-au transformat într-un covor alb peste străzile orașului. Copiii au fost mirați de frumusețea acestora și m-au rugat să rămânem să urmărim transformările din natură. Ne-am oprit și am început o conversație despre fulgi și despre iarnă, în timpul căreia au început să curgă întrebările copiilor: Cum se formează fulgii de nea?, De ce cad pe pământ?, De unde vin?, De ce sunt reci?, De ce se topesc când iese soarele?. Odată ajunși în sala de grupă, am continuat conversația începută. Atunci le-am sugerat să discutăm în săptămânile care urmează despre anotimpul iarna cu tot ceea ce ne aduce ea, propunere pe care copiii au primit-o cu bucurie.

Inventar de probleme:

Descrierea virtuală a proiectului

Proiectul este proiectat sub forma unei povești despre miracolul anotimpului iarna, poveste la care în fiecare săptămână și în fiecare zi să-i găsim un motto, un punct de plecare pentru ceea ce se derulează ca acțiuni în continuare.

Săptămâna I: „Feeria fulgilor de nea”

LUNI: „Fulgi ușori, fulgi în zbor”;

MARȚI: „Ninge, ninge”;

MIERCURI: „Povestea Sfântului Nicolae”;

JOI: „Cadouri de la Sfântul Nicolae”;

VINERI: „Iarnă, iarnă ești frumoasă!”

Săptămâna II: „Spiritul Crăciunului”

LUNI: „Naștere minunată”;

MARȚI: „A fost odată…”;

MIERCURI: „Tradiții și obiceiuri”;

JOI: „Povești din lumea largă în prag de sărbătoare”;

VINERI: „Înger, îngerașul meu…”.

Săptămâna III: „În jurul bradului, așteptându-l pe Moș Crăciun!”

LUNI: „Povești la gura sobei”;

MARȚI: „Bradul împodobit”;

MIERCURI: „Atelierul lui Moș Crăciun”;

JOI: „Magia Crăciunului”;

VINERI: „În seara de Ajun, românul împarte tot ce-i bun!”.

Realizarea proiectului

Argumentele proiectului:

tema proiectului este ancorată în realitatea înconjurătoare, în viața de zi cu zi a copilului și permite o abordarea a tuturor domeniilor experențiale (domeniul limbă și comunicare, domeniul știință, domeniul estetic creativ, domeniul om și societate, domeniul psihomotric);

subiectul propus are o arie vastă, ceea ce ne permite o investigare de cel puțin 3 săptămâni;

Natura în toată splendoarea ei i-a inspirat pe copii în alegerea temei și apoi, împreună cu educatoarea, au pătruns în frumoasa și misterioasa lume a iernii. „De ce iarna?”, pentru că atunci când pământul îngheață, atunci când este frig, atunci când ziua este mai scurtă și noaptea mai lungă, toată lumea vrea să vadă zăpadă. Sunt stabilite direcții de dezvoltare astfel încât să răspundă interesului copiilor, să implice resurse materiale și umane accesibile și diverse, cu respectarea particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor din grupă. Pentru realizarea proiectului se impune colaborarea cu părinții copiilor, cu specialiști în domeniu: profesor de religie, profesor de chimie, preot. Se realizează un centru tematic cu materialele necesare (aduse de educatoare, copii, părinți, specialiști). În urma discuțiilor purtate cu copiii, stabilim inventarul de activități pentru trei săptămâni, ținând cont atât de interesele și aptitudinile lor cât și de parcurgerea Curriculumului pentru învățământul preșcolar. Sunt selectate mijloace de realizare atractive, interesante și preferate de copii. Jocurile desfășurate, întâlnirile cu specialiștii, vizita la biserică, la școală, plimbările în natură, observațiile în natură, desenele, picturile, confecțiile etc., vor contribui la identificarea răspunsurilor la întrebările copiilor. Strategiile didactice promovate oferă copiilor posibilitatea să acționeze, să interacționeze cu natura și cu ceilalți copii, să se manifeste, să-și spună părerea, să asculte explicațiile date de specialiști, să pună întrebări și să afle răspunsuri. Scrisoarea de intenție adresată părinților cu câteva zile înainte de derularea proiectului va conține precizări privind obiectivele proiectului și solicitarea sprijinului în atingerea acestora.

Centre de interes deschise

Harta proiectului

Harta proiectului am alcătuit-o cu ajutorul copiilor, ea s-a îmbogățit cu elemente noi, aproape zi de zi, și reprezintă ghidul proiectului nostru. Această hartă generează unele întrebări puse de copii: De unde vin fulgii?; De ce ninge?; Cum se formează fulgii?; De ce mergem la colindat?; Cine este Sfântul Nicolae?; Cine este Moș Crăciun?; Cum împodobim bradul?; Ce fac copiii de Crăciun?.

Evaluarea și diseminarea proiectului

Album cu poze din timpul derulării proiectului;

Expoziție cu lucrări ale copiilor;

Realizarea unei cărți: „Cărticica mea de iarnă”,

„Primiți colinda?” – program artistic.

Valoarea pedagogică a proiectului

În urma derulării proiectului am constatat că acesta este o modalitate de lucru eficientă, activă, care solicită copilul, educatoarea, părinții, comunitatea, este o metodă cu caracter interdisciplinar care stimulează personalitatea în curs de formare a copilului. Educatoarea își lărgește sfera preocupărilor, părinții stimulează interesul copiilor pentru cunoaștere, copiii manifestă interes sporit pentru activitate, iar procesul de învățământ devine mai flexibil prin activitățile de tip integrat desfășurate cu copiii. Materialele realizate pe parcursul derulării proiectului împreună cu preșcolarii pot fi utilizate pentru înfrumusețarea grupei sau, peste ani, ca punct de plecare pentru o nouă temă de cercetare.

La finalul proiectului am reușit să demonstrăm că, în această lume plină de lucruri necunoscute, copiii sunt capabili să realizeze lucruri minunate. Produsele realizate în cadrul acestei activități pot fi folosite în alte activități ale grupei noastre sau de alte grupe din grădiniță. Rolul părinților a fost activ (ne-au însoțit în vizite, s-au implicat în realizarea materialele necesare derulării proiectului) iar interacțiunea școală-familie a contribuit la instalarea unei stări de bine pentru toți agenții educaționali.

Inventar de activități

În urma discuțiilor cu copiii am stabilit inventarul de activități pentru 3 săptămâni ținând cont de cerințele Curriculumului pentru învățământul preșcolar.

Tema: „Feeria fulgilor de nea”

Tema: „Spiritul Crăciunului”

Tema: „În jurul bradului, așteptându-l pe Moș Crăciun!”

II.2.1.c) Proiect tematic „Spiritul sărbătorilor de iarnă”

Justificarea alegerii temei: Iarna este anotimpul ce ne conduce pe tărâmul basmului, într-o atmosferă plină de dragoste, liniște sufletească și înțelegere. Iarna este un anotimp foarte îndrăgit de copii pentru că acum totul se schimbă în jurul nostru, stelele strălucesc mai puternic, aerul are miros de smirnă și tămâie, iar noi îmbrăcăm haina blândeții, pentru că acum, mai mult ca niciodată, trebuie să învățăm ce este iertarea. Aceste sentimente le trăim și la început de iarnă, când copiii îl așteaptă pe Moș Nicolae, cu năsucul lipit de geamurile împodobite cu flori de gheață și cu ghetuțele cremuite și aranjate în holul de la intrare. Afară e frig, iar în suflețelele lor e multă căldură, destulă pentru a-i dezgheța obrajii Moșului, care vine să le aducă dulciuri și fructe. Avem nevoie de Moș Nicolae și de Moș Crăciun, avem nevoie de magia sărbătorilor de iarnă, căci aceste lucruri ne fac să deschidem ușa vieții unui nou an. Pornind de la aceste considerente, am hotărât ca în săptămânile ce preced sărbătorilor de iarnă, să desfășuram un proiect tematic pentru aprofundarea cunoștințelor copiilor despre iarnă și despre tradițiile românești.

Nivelul / Grupa: Nivelul II Grupa mare

Obiective generale :

S1: Cunoașterea și respectarea tradițiilor culturale locale;

S2: Îmbogățirea cunoștințelor despre evenimentele tradiționale și religioase specifice Zonei Ardealului (tradiții, obiceiuri folclorice, costume, creații literare și artistice);

S3: Familiarizarea copiilor cu semnificația unor evenimente cu conținut religios;

S4: Dezvoltarea capacității de înțelegere a semnificației sărbătorii Crăciunului, a obiceiurilor și tradițiilor de Anul Nou și stimularea curiozității pentru investigarea acestora.

Direcții de dezvoltare a demersurilor didactice:

– plan de întrebări;

– discuții cu copiii din grupă;

– harta proiectului;

– discuții cu părinții;

– informații suplimentare- lecturarea de noi conținuturi..

Planificarea și proiectarea activităților didactice :

1. Inventar de materiale curriculare: cărți ilustrate cu fenomene ale naturii specifice anotimpului iarna, cu diferite tradiții și obiceiuri de iarnă, reviste, albume foto, imagini cu diferite tradiții și obiceiuri de Crăciun, planșe, cameră foto, cd-player, creioane colorate, coli de desen, hârtie colorată, lipici, plastilină, fișe de muncă independentă, acuarele, pensule, recipiente pentru apă, nisip, carton colorat, Trusa Lego, Cd-uri cu cântece și colinde, icoane, Biblia pentru copiii, hârtie creponată, vată, globuri, ghirlande, brad.

2. Inventar de activități: joc didactic; discuții libere; lecturi după imagini; jocuri muzicale și distractive; audiții; convorbiri (în legătură cu anumite materiale curriculare); lectura educatoarei; confecționări, aplicații, desen, dactilopictură; jocuri de rol.

3. Resurse umane: întreaga grupă de copii; părinții; bunicii; educatoarea; preotul;

4. Resurse de timp: 3 săptămâni (3-21 decembrie).

Faza I

1. Stabilirea direcțiilor de dezvoltare a demersurilor didactice: Pentru început, s-a realizat un inventar al cunoștințelor pe care copiii le dețin despre sărbătorile de iarnă, inventar pe baza căruia s-au prefigurat direcțiile pe care se vor axa activitățile didactice.

Inventar de probleme

Împreună cu copiii se alcătuiește o hartă cu principalele elemente de conținut care urmează a fi abordate în cadrul proiectului, aceasta rămânând deschisă eventualelor completări. Harta proiectului se afișează în sala de grupă, având acces la ea atât copiii, cât și părinții și bunicii. Situarea copilului în centrul organizării procesului de predare – învățare îi transformă pe copii în parteneri activi în procesul de instrucție și educație. Copiii au fost informați că pe parcursul derulării proiectului se vor urmări aspectele notate pe hartă și li s-a cerut să facă propuneri pentru activitățile didactice următoare.

Pentru părinți s-a întocmit o scrisoare de intenție, prin care au fost informați despre intenția copiilor și educatoarei de a discuta pe tema: „Spiritul sărbătorilor de iarnă”, fiind menționate și materialele de care este nevoie. De asemenea, a fost întocmită și pentru preot o scrisoare de intenție pentru a-l ruga să le ofere câteva informații pe tema proiectului nostru tematic.

Scrisoare de intenție

„Dragi părinți și bunici,

Având în vedere că se apropie sărbătorile de iarnă ce reflectă bucuria ghetuțelor pline și magia Crăciunului, ne-am hotărât să desfășurăm un proiect tematic, începând din 3 Decembrie și până în data de 21 Decembrie (3 săptămâni). În această perioadă vom parcurge o serie de activități având ca temă tradițiile și obiceiurile străbune din preajma Crăciunului. De aceea am dezvoltat proiectul tematic „Spiritul sărbătorilor de iarnă”. În acest scop, insistăm să discutați cu copiii dumneavoastră evenimente și aspecte care au legătură cu acest subiect. Vă rugăm să veniți în sprijinul nostru cu diverse materiale specifice temei mai sus menționate (ex.: cărți, reviste, imagini, fotografii ale copiilor de la sărbătorile precedente, etc.). De asemenea, vă anunțăm că acest proiect se va finaliza printr-o expoziție cu lucrările copiilor din această perioadă și cu un program artistic de Crăciun la care va trebui să participați și dumneavoastră, părinții, cu un colaj de colinde.

Vă mulțumim! Educatoarea și copiii”

Scrisoare de intenție către preot

„Domnule părinte, având în vedere că se apropie sărbătorile de iarnă ce reflectă bucuria ghetuțelor pline și magia Crăciunului, ne-am hotărât să desfășurăm un proiect tematic, începând cu data de 3 Decembrie și până în data de 21 Decembrie (3 săptămâni). Noi, copiii grupei mari vă rugăm să binevoiți a veni în vizită la noi, în data de 3 Decembrie, să ne vorbiți despre sărbătoarea Sfântă din acest anotimp, despre tradițiile și obiceiurile ce o însoțesc. Vă rugăm să confirmați prezența dumneavoastră!

Vă mulțumim! Educatoarea și copiii”

2. Crearea centrului tematic

Într-un colț al grupei s-au expus diverse materiale curriculare – selectate în acord cu tema proiectului, alcătuindu-se un centru tematic, extrem de util în stabilirea inventarului de probleme de discutat și, ulterior, a sistemului de activități didactice prin care să se urmărească finalitățile propuse. A fost dotat pe această perioadă a desfășurării proiectului cu: fulgi confecționați din hârtie pentru a crea un mediu feeric, crenguțe ninse (pe care a fost lipită zăpadă artificială – poliester), imagini cu Moș Crăciun, ghetuța lui Moș Nicolae, ieslea lui Iisus (reprezentat printr-o păpușă învelită în scutece așezată pe paie), imagini cu obiceiuri (Capra, Ursul, Steaua), Biblia pentru copii, poster cu sania lui Moș Crăciun, planșe, săniuța, schiuri, CD-uri cu colinde de Crăciun etc. De asemenea, la centrul tematic se va afla și un brăduț pe care copiii împreună cu educatoarea îl vor decora cu ornamente donate de părinți, dar și realizate de ei în cadrul activităților practice. Componentele centrului tematic au contribuit la sprijinirea copiilor în urmărirea hărții și în asimilarea noilor conținuturi, pe care le-au făcut mai accesibile. Fiecărei săptămâni i-am alocat o subtemă derivată din tema principală. Astfel, centrul tematic va fi completat la începutul fiecărei săptămâni cu elemente referitoare la subtema săptămânii, urmând ca la sfârșitul perioadei alocate să cuprindă elemente referitoare la toate bucuriile iernii.

3. Discuții cu persoanele implicate

În vederea unei bune derulări a proiectului se organizează o întrunire cu părinții, cărora li se explică în ce constă ajutorul ce pot să-l acorde.

Faza a II-a

În această fază se desfășoară investigarea directă, nemijlocită a problematicii propuse, respectiv se realizează activități didactice, în care copiii se documenează și explorează în legătură cu subiectul proiectului. Categoriile de activități didactice planificate și organizate sunt în concordanță cu cerințele programei; mijloacele de realizare sunt selectate ținându-se cont de preferințele copiilor, concordanța cu tema proiectului, iar activitățile didactice circumscrise lui să fie cât mai atractive și mai profitabile pentru copii. Copiii sunt încurajați, în permanență și sprijiniți ca în lucrările individuale și în cele colective să exprime originalitate, imaginație, creativitate, fantezie.

Descrierea virtuală

După „Întâlnirea de dimineață”, unde copiii au completat calendarul naturii cu datele primei zile din săptămână, pregătim împreună „Centrul tematic”(cu obiectele pe care atât ei, cât și părinții, ni le-au adus). În săptămâna precedentă preotul a primit o „scrisoare de intenție” – invitație și a confirmat sosirea la grădiniță în prima zi a derulării proiectului. Copiii se împart în echipe și încep activitățile la centrele în prealabil amenajate. Sosește și invitatul surpriză, preotul, care le vorbește puțin despre sărbătoarea Sfântă din acest anotimp, despre tradițiile și obiceiurile ce o însoțesc.

Li se prezintă copiilor o machetă cu anotimpul Iarna urmând ca ei să adreseze întrebări și să se completeze astfel „lista de probleme” (Ce știu copiii? Ce doresc să afle? Ce doresc eu sa le transmit?). Copiii împreună cu educatoarea aleg de comun acord subtema săptămânii și ordinea celor ce vor urma. Apoi ei primesc sarcini ce urmează a fi îndeplinite și astfel își clarifică tot ceea ce doresc să afle în legătură cu fenomenele naturii, jocurile copiilor iarna, sărbătorile religioase corespunzătoare acestui anotimp.

Activitățile aferente celor trei săptămâni alocate acestei teme se desfășoară conform planificării, urmând ca în cazul în care copiii își manifestă curiozitatea cu privire la alte probleme ce derivă din această temă, ele să fie reluate într-un proiect viitor. Evaluarea proiectului se realizează prin serbarea artistică „În jurul bradului”, la care participă și părinții invitați de copii, iar ca invitat de onoare preotul care le-a fost alături. Educatoarea împreună cu copiii amenajează o expoziție cu vânzare, ce cuprinde produse ale muncii lor din perioada derulării proiectului. Ziua serbării se încheie cu muzică, dans și voie bună, susținute frenetic de mult așteptatul „Moș Crăciun”.

Sistemul activităților didactice realizate în cadrul proiectului

Planificarea primei săptămâni (3 – 7Decembrie): „Ghetuțele fermecate ale lui Moș Nicolae”

Luni: „Povești cu fulgi de nea” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, fulgi de nea!”; „Astăzi este o zi frumoasă de…” (completarea Calendarului Naturii); „Ce ți-a spus fulgul de nea?” (joc de exprimare a sentimentelor); Rutine: „Fulgișorii harnici” (deprinderea de a face curat la locul de joacă); Tranziții: „Fulgișorii plutitori”;

Activități liber alese (ALA);

ALA1: „Iarna ne-a sosit în zori!” (brainstorming, joc de rol, desen, ștampilare);

ALA 2: „Unde s-a oprit fulgul?” – joc de mișcare;

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Limbă și Comunicare: „Fulgul de nea” de Victor Leahu (lectura educatoarei);

Domeniul Om și Societate: „Împodobim geamurile cu steluțe” (activitate practică de îndoire și decupare a hârtiei).

Marți: „Cine este Moș Nicolae?” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața,

nerăbdătorilor!” (salutul); „Ieri a fost luni, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Cum ne pregătim ghetuțele în așteptarea lui Moș Nicolae?” (conversație); Tranziție: „Sfat de Sfântul Nicolae”, Joc de mișcare: „Zboară, zboară…”;

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Scrisoare pentru Moș Nicolae”;

Artă: „Felicitare pentru Moș Nicolae”- îndoire și hașurare;

Construcții: „Casa lui Moș Nicolae” – Trusa Lego;

Știință „Grupează ghetuțele după mărime”– fișe de lucru;

ALA 2: „Ne pregătim de serbare”;

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Știință: „Legenda lui Moș Nicolae” de R. Ciobanu – lectura educatoarei;

Domeniul Psihomotric: „Alergăm printre săniuțe” – alergarea printre obstacole.

Miercuri: „Ce-mi doresc de la Moș Nicolae?” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, steluțe curioase!” (salutul); „Ieri a fost marți, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; Tranziții: „Dansul fulgilor” – euritmie, „Iarna ne-a sosit în zori” – cântec; Rutine: „Sunt curat și îngrijit” – exersarea unor deprinderi igienice, „Tu și eu formăm o echipă” (deprinderea de a manifesta empatie față de colegi);

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Ce doresc să-mi aducă Moș Nicolae?”;

Construcții: „Ghetuța lui Moș Nicolae” – construcții din pioneze și poliester;

Joc de rol: „În orașul lui Moș Nicolae”;

Artă: „Decorăm nuielușa lui Moș Nicolae”;

ALA 2: „Hora spiridușilor!”.

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Limbă și Comunicare (DLC): „Ce doresc să-mi aducă Moș Nicolae” – convorbire;

Domeniul Estetic și Creativ (DEC): „Moș Nicolae” – educație muzicală.

Joi: „Lin coboară în odaie” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, steluțe curioase!” (salutul); „Ieri a fost miercuri, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Ce ati primit de la Moșul?” – scurtă convorbire; Tranziții: „Renul” – cântec: „Copii cuminți, copii fericiți” – deplasare în vârful degetelor de la picioare;

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Artă: „Darurile din ghetuța lui Moș Nicolae”;

Știință: „Ajută-l pe Moșul să ajungă la tine”- labirint;

Joc de masă: „Din jumătate – întregul: Cizmulița lui Moș Nicolae” – puzzle;

Construcții: „Darurile din ghetuțe”;

ALA 2: Joc de mișcare: „Prinde bulgărele de zăpadă”, Joc distractiv: „Cursa steluțelor și a fulgilor de nea”;

Activități pe domenii experiențiale (ADE): Domeniul limbă și comunicare (DLC): „Sacul lui Moș Nicolae” – joc didactic; Domeniul om și societate (DOS): „Ghetuța lui Moș Nicolae” – activitate practică.

Vineri: „O, brad frumos…” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, brăduți veseli!” (salutul); „Ieri a fost joi, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Bradul pregătit de împodobit” – surpriza; Rutina: „Mulțumesc că m-ai iertat” (medierea conflictelor);

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Știință: „De ce bradul rămâne veșnic verde?”,

Artă: „Brazi înzăpeziți” – modelaj cu plastilina,

Construcții: „Brăduți pregătiți de-mpodobit”- carton și hărtie creponată;

Nisip și apă: „Urmele lăsate de Moșul” – din material mărunt;

ALA 2: Joc muzical: „Brăduțul”, Joc de mișcare: „Dansăm în jurul bradului”.

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Științe (DȘ): „Legenda bradului de Crăciun” – lectura educatoarei;

Domeniul Estetic și Creativ (DEC): „Brăduțul” de P. Țipordei – educație muzicală.

Planificarea celei de-a doua săptămâni (10 – 14 Decembrie): „Din bătrâni se povestește…”

Luni: „Când te atinge aripa de înger” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, îngerași frumoși!” (salutul); „Ieri a fost duminică, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; Tranziție: „Dansul îngerașilor ” – euritmie;

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Citim imagini cu îngerași”,

Artă: „Sfinții îngerași” – îmbinare și lipire cu paste făinoase;

Joc de rol: „De-a îngerașii”,

Joc de masă: „Îngeraș” – puzzle;

ALA 2: „Când te atinge aripa de înger” – vizionare PPT;

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Om și Societate (DOS): „Tatăl nostru, Îngerașul”- rostire și învățare de rugăciuni;

Domeniul Estetic și Creativ (DEC): „Îngerașul păzitor” – activitate artistico-plastică – confecționare ornamente pentru brad din pâslă;

Marți: „Datini și obiceiuri de iarnă” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, copii cuminți!” (salutul); „Ieri a fost luni, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Și eu voi păstra tradițiile” – discuție, Rutina: „Vreau să fiu de ajutor” (deprinderea de a se ajuta unii pe alții);

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Citim imagini cu obiceiuri de iarnă”;

Știință: „Ce obiceiuri de iarnă cunoaștem?” – fișă de lucru;

Joc de rol: „La urat”;

Artă: „Clopoței, clopoței” – confecționare din materiale reciclabile.

ALA 2: Joc distractiv: „Știm și alte obiceiuri, Dansuri” – repetiții pentru serbare.

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Știință (DȘ): „Datini și obiceiuri de iarnă” – lectură după imagini;

Domeniul Estetic și Creativ (DEC): „Steaua sus răsare” – educație muzicală;

Miercuri: „Drag mi-e jocul românesc” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, românași și româncuțe!” (salutul); „Ieri a fost marți, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Începem ziua printr-o ghicitoare”; Rutine: „Împreună ne jucăm, pe prieten îl ajutăm” (deprinderea de a avea o atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți).

Activități liber alese (ALA):

ALA1: Bibliotecă: „Alo, alo, Moș Crăciun?”;

Artă: „Pomul inspirat de pictura lui Klimt”;

Joc de rol: „La colindat”;

Joc de masă: „Din jumătate-întregul” – puzzle;

ALA 2: „Semănături de Crăciun” – semănăm, așteptăm, observăm.

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Științe (DȘ): „Cum este și cum nu este această piesa?” – joc logic;

Domeniul Psihomotric (DPM): „Drag mi-e jocul românesc” – dans popular.

Joi: „Semnificația sărbătorilor de iarnă” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, copii drăguți!” (salutul); „Ieri a fost miercuri, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Cum ne comportăm la biserică” – convorbire.

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Nașterea Domnului” – citire de imagini;

Artă: „Farfuriile și oalele vechi ale bunicii” – modelarea lutului;

Construcții: „Ieslea Sfântă” – material mărunt;

Joc de rol: „De-a gospodinele”;

ALA 2: „Lăsați copiii să vină la Mine” – vizionare CD.

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Om și Societate (DOS): „Semnificația sărbătorilor de iarnă” – convorbire;

Domeniul Estetic și Creativ (DEC): „Icoane pe sticlă” – pictură pe sticlă.

Vineri: „Traista bunicii” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, românași!” (salutul); „Ieri a fost joi, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „…de când bunica” – convorbire.

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Covrigi pentru urători” – semne grafice (ovalul);

Construcții: „Muzeul satului” – construcții cu material mărunt;

Joc de rol: „La urat”;

Arta: „Traista bunicii” – activitate practică (țesutul hârtiei).

ALA 2: „Poveste pentru cei mici”, „Iată vin colindători” de T. Brediceanu –colind

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Știință (DȘ): „Traista bunicii” – joc didactic (numărul și cifra 5);

Domeniul Om și Societate (DOS): „Fecioara Maria și Pruncul Iisus” de L. Munteanu –memorizare.

Planificarea celei de-a treia săptămâni (17 – 21 Decembrie) „Vine, vine Moș Crăciun”

Luni: „Moș Crăciun cu plete dalbe” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, renișorilor!” (salutul); „Ieri a fost duminică, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Renul”- discuție; Tranziție: „Moș Crăciun” de P. Tipordei

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Cartea lui Moș Crăciun”;

Știință: „Unde trăiește Moșul?”;

Artă: „Traista lui Moș Crăciun”- colorare, decupare, lipire;

Construcții: „Sania moșului”- material mărunt;

ALA 2: „Colinde, colinde…” – repetarea colindelor pentru serbare, „Facem oameni de zăpadă” – jocuri în aer liber.

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Limbă și Comunicare (DLC): „Legenda lui Moș Crăciun” de R. Ciobanu;

Domeniul Om și Societate (DOS): „Renul și sania lui Moș Crăciun” – activitate practică;

Marți: „Ajutoarele lui Moș Crăciun” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, spiridușilor veseli!” (salutul); „Ieri a fost luni, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența;

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Lista de Crăciun”;

Joc de rol: „Îl ajutăm pe Moș Crăciun”;

Construcții: „Atelierul spiridușilor”;

Artă: „Hora spiridușilor” – decupare, lipire;

ALA 2: Joc de mișcare: „Moș Crăciun și spiridușii”, „Serbarea de Crăciun”- repetiție.

Activități pe domenii experiențiale (ADE)

Domeniul Limbă și Comunicare (DLC): „Poezie de Crăciun” – compunere de poezie;

Domeniul Om și Societate (DOS): „Spiriduși de ronțăit”- joc de rol- activitate casnică.

Miercuri: „Globulețe strălucitoare” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, globulețe strălucitoare!” (salutul); „Ieri a fost marți, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „În prag de Crăciun” – discuție; Tranziție: „Sus, boieri, nu mai dormiți”- colind;

Activități liber alese (ALA);

ALA 1: Artă: „Decorăm brăduțul” – mototolire, lipire;

Construcții: „Săniuța cu daruri”- material mărunt;

Știință: „Pomișor de pus pe masă”;

Joc de rol: „De-a spiridușii”;

ALA 2: Joc de mișcare: „Fuga la globulețe”, „Dansul fulgilor de nea” – euritmie;

Activități pe domenii experiențiale (ADE):

Domeniul Știința (DȘ): „Spiridușul matematician” – concurs;

Domeniul Om și Societate (DOS): „Globulețe strălucitoare” – activitate practică.

Joi: „Din suflet ” – activitate integrată de o zi alcătuită din:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața!” (salutul); „Ieri a fost miercuri, astăzi este…" (completarea Calendarului naturii); prezența; „Iubirea față de aproapele tău” – discuție, Rutine: „Știu să-mi fac prieteni” (exersarea deprinderii de a avea o atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți); Tranziție: „Moș Crăciun” de S. Stănescu;

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Icoane și rugăciuni”;

Artă:„Ornamente pentru brad”- confecționare de ghirlande;

Construcții: „Căsuțe pentru prichindei”- material mărunt;

Joc de masă: „Orașul Sfânt ” – puzzle.

ALA 2: „Colinde, colinde…”- repetiția colindelor pentru serbare; Joc distractiv: „Cine umple cel mai repede sacul lui Moș Crăciun?”;

Activități pe domenii experențiale (ADE):

Domeniul Om și Societate (DOS): „Mesajele de prietenie”, Din suflet dăruim!”- activitate de colectare de produse reciclabile;

Vineri: „Feerie de iarnă” – activitate integrată de o zi:

Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața!” (salutul); „Ieri a fost joi, astăzi este…” (completarea Calendarului naturii); prezența; „Ce doresc să-mi aducă Moș Crăciun” – discuție; Tranziție: „Bună dimineața la Moș-Ajun”;

Activități liber alese (ALA):

ALA 1: Bibliotecă: „Scrisori pentru Moșul”;

Artă: „Feerie de iarnă” – desen liber,

Joc de rol: „La serbare”,

Joc de masă: „Moș Crăciun”- puzzle;

ALA 2: „Ne pregătim pentru serbare!”.

Activități pe domenii experențiale (ADE):

Domeniul Om și Societate (DOS): „Prăjitură lui Moș Crăciun” – elemente din activitatea casnică;

Domeniul Estetic și Creativ (DEC): „Felicitări pentru cei dragi” – activitate artistico-plastică.

FAZA a III-a

1. Adăugarea de detalii

– Curiozități din cadrul sărbătorilor de iarnă;

– Proverbe și zicători despre iarnă;

– Ornamente diferite pentru brad și pentru a împodobi sala de clasă;

– Fond muzical relaxant folosit în timpul activităților cu o dominantă a colindelor;

– Realizarea unei expoziții de fotografie cu poze de la diferite activități inclusiv de la Serbarea de Crăciun din anii precedenți.

2. Proiectarea de mijloace didactice de valorificare a proiectului

Se convine asupra prezentării în cadrul unei serbări pentru părinți și pentru copiii din alte grupe din grădiniță, „Dansul fulgilor de nea”, pentru care copiii înșiși și-au construit piese din vestimentație, exemplu, coronițele. Se realizează un afiș pentru popularizarea inițiativei și transmiterea de informații în legătură cu evenimentele importante ale proiectului. Se transmit scrisori de mulțumire pentru persoanele implicate în proiect (părinți, bunici, preot).

„Stimați părinți,

Noi, copiii grupei mari, împreună cu doamna educatoare, vă mulțumim pentru sprijinul acordat în desfășurarea proiectului. În aceste săptămâni am aflat foarte multe lucruri noi despre Moș Nicolae, Moș Crăciun, Nașterea Domnului Iisus, despre obiceiuri și tradiții de iarnă. Vă invităm să admirați expoziția cu lucrări, dar și să luați parte la serbarea noastră: „În jurul bradului”, organizată în grădiniță. Cu ocazia acestor acțiuni vom finaliza proiectul „Spiritul sărbătorilor de iarnă”. Vă mulțumim și vă așteptăm cu drag!

Educatoarea și copiii”

„Domnule părinte,

Noi, copiii grupei mari, împreună cu doamna educatoare,

vă mulțumim pentru informațiile care ni le-ați oferit despre Sfânta sărbătoare a Crăciunului, Educatoarea și copiii”

3. Evaluare și diseminare: Albumul cu imagini „Spiritul sărbătorilor de iarnă”; Expoziție cu lucrările copiilor; Bradul împodobit cu ornamente confecționate de copii (globuri, ghirlande, figurine – îngerași, etc.); „Dansul fulgilor de nea” și serbarea literar-artistică „În jurul bradului”.

Bibliografie:

Catalano, H., (coord.), Pedagogia învățământului preșcolar. Instrumente didactice, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeana, 2009;

Preda, V., Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura Miniped, București;

Gherghina, D. și asociații, Metodica activităților instructiv-educative în învățământul (pre)primar, vol. II, Editura Didactica Nova, Craiova, 2008;

Berceanu, G., Ilie, E., Lazar, C., Mot, C., „Ghid orientativ pentru aplicarea curriculumului în învățământul preșcolar (3 – 6/7 ani)”, Editura Astra, Deva, 2008;

Theulet-Luizie, B., Barthe, V., 1001 activități pentru grădinița de-a lungul unui an, Editura Aramis, 2010;

http://www.educatoarea.ro; http://www.didactic.ro

Harta proiectului

II.2.2. Proiecte didactice

II.2.2.a) III.11 PROIECT DE ACTIVITATE

Grupa: Mijlocie

Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?

Proiect tematic: ,,În curtea bunicilor”

Tema săptămânală: ,,Animale domestice”

Tema activității: ,,În curtea bunicilor”

Tipologia activităților educaționale: activitate didactică integrată cu durata de 30-35 de minute

Scopul activității didactice: Consolidarea cunoștințelor despre caracteristicile mediului înconjurător real (culoare, formă) și a abilităților de a face diferența dintre real-fantastic(situație de poveste), prin antrenarea preșcolarilor în situații de cooperare și comunicare.

Obiective operaționale:

să enumere elemente ale mediului înconjurător ca parte integrată a acestuia;

să recunoască forme geometrice indicând felul, forma, culoarea;

să răspundă în propoziții dezvoltate, corecte gramatical;

Tehnologia didactică:

Metodee și procedee; explicația, problematizarea, metoda ,,Lotus”, conversația, metoda piramidei

Sistemul resurselor curriculare: curtea bunicilor (planșetă), plicuri cu cerințe, animale domestice de jucărie, imagini cu animale domestice, cifre

Forma de organizare a activității: pe grup, individual și frontal

Resurse temporale: 30 de minute

Strategii, metode și instrumente de evaluare: evaluare formativă

Metode de evaluare: observația, chestionarul, analiza produselor activității, observații, turul galeriei.

Instrumentele evaluării: fișa de lucru,

II.2.2.b) Proiect de activitate „În așteptarea lui Moș Crăciun”

Grupa: mare

Activități de învățare vizate :

Activități liber-alese: ALA1: Bibliotecă: – „Bucuriile sărbătorilor de iarnă” – citire de imagini;

Artă: „Bradul de Crăciun”- desen;

Joc de rol: „De-a colindătorii”;

ALA2: Serbare „Suntem gazde primitoare”.

Activități experiențiale: Domeniul om și societate – Educație pentru societate: „Cel mai

frumos dar”- povestirea educatoarei;

Domeniul limbă și comunicare- Educarea limbajului: „Așteptând

pe Moș Crăciun” – joc didactic.

Activități de dezvoltare personală: Întâlnirea de dimineață: „Se apropie Crăciunul”;

Rutine: „Ne pregătim pentru activități”; „Suntem mai buni

în prag de Moș Ajun”;

Tranziții: „Pe podele de nuiele”, „Drepturile copiilor”.

Obiective operaționale:

– Să exprime explicit o părere proprie referitoare la textul audiat;

Să analizeze propriul comportament prin raportare la comportamentul personajelor;

– Să exprime cel puțin două propoziții clare și corecte din punct de vedere gramatical;

– Să respecte toate regulile jocului, raportându-se la explicațiile primite;

– Să redea cu intonație și cu dialectul potrivit poeziile învățate;

– Să interpreteze din cântecele audiate respectând linia melodică;

– Să execute corect pașii de dans popular, sincronizându-se cu restul colegilor.

Regulile jocului: Un copil din fiecare echipă, numit de către căpitanul de echipă, va veni

în fața grupului, va alege o sarcina pentru echipa lui, apoi, împreună cu echipa sa, va rezolva sarcina.

Sarcina didactică: Alcătuirea de propoziții enunțiative și transformarea acestora în propoziții

interogative sau exclamative, despărțirea propozițiilor în cuvinte și a

cuvintelor în silabe.

Elemente de joc: surpriza, aplauzele, închiderea și deschiderea ochilor.

Strategii didactice :

Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, problematizarea, ciorchinele,

învățarea în perechi , piramida.

Mijloace didactice: planșe, brad, jetoane cu imagini, plicuri de diferite culori, cutii

colorate, clopoțel, baghetă, obiecte populare, globulețe, costume

populare, cd- player, chitară.

Forme de organizare: frontal, pe grupe.

Bibliografie:

* * * 2009, Curriculum pentru învățământul preșcolar, Didactica Publishing House, București.

Preda, V., Pletea, M., Grama, F., 2005, Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional, București.

***2002, Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București.

Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., 2002, Metode interactive de grup –ghid metodic, Editura Arves.

Scenariul zilei

Activitatea va debuta cu întâlnirea de dimineață în cadrul ADP, între copii și propunătoare, prin intermediul „Salutului de dimineață”: „Dimineața a venit,/Toți copiii au sosit./În cerc să ne adunăm,/Cu toți să ne salutăm./Bună dimineața fluturași!”. Prezența: – “Câți fluturași sunt astăzi la grădiniță?” (copiii își așează fluturașul cu numele propriu pe panou) Atenția copiilor este îndreptată spre Calendarul naturii cînd sunt adresate următoarele întrebări: – „În ce zi a săptămânii suntem?”/ –„ În ce lună ( an, anotimp) suntem?” (sunt așezate jetoanele respective pe panou)/ – „Cum este vremea astăzi?”

Mesajul zilei: „Se-apropie Crăciunul!” Toți copiii așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Moș Crăciun. „Voi știți de unde știe Moșul ce fac copiii?” Li se va recita expresiv poezia „Crăciunul copiilor” de Octavian Goga: „Dragi copii din țara asta,/ Vă mirați voi cum se poate/ Moș Crăciun din cer de-acolo/ De le știe toate-toate./ Uite cum, vă spune badea/ Iarna-n noapte, pe zăpadă,/ El trimite câte-un înger/ La fereastră să vă vadă./ Îngerii se uită-n casă,
Văd și spun – iar Moșul are/ Colo-n cer la el, în tindă,/ Pe genunchi o carte mare./ Cu condei de-argint el scrie/ Ce copil și ce purtare./ Și de-acolo știe Moșul, / Că-i șiret el, lucru mare.”

După recitarea poeziei se cere copiilor să exprime tot ce le vine în gând atunci când aud cuvintele „Moș Crăciun”. Aplicând metoda interactivă „ciorchinele” se realizează o scurtă reactualizare a cunoștințelor. După fiecare idee ce se leagă de tema dată, copilul care o enunță, va alege imaginea potrivită și o va așeza pe un panou. După terminarea exercițiului, atenția se va concentra asupra imaginii ce reprezintă cadouri. Vom purta o scurtă discuție despre cadourile de Crăciun cu precizarea că, în general copiii își doresc dulciuri și jucării, dar că există și altfel de cadouri pe care ni le putem dori cum sunt: sănătate, fericire, noroc. Apoi vom asculta o povestioară despre un cadou minunat pe care o fetiță l-a primit de Crăciun, iar după audierea poveștii ne putem gândi cum să ne pregătim și noi de venirea Moșului.

Trecerea la următoarea activitate se va face prin intermediul cântecului „Toți copiii au drepturi egale”. Copiii vor fi anunțați că și ei trebuie să se pregătească de venirea lui Moș Crăciun jucându-se jocul „În așteptarea lui Moș Crăciun”. Ei se vor împărți pe două grupe care vor sta una în față celeilalte. Vor rezolva simultan sarcinile.

Programul zilei se încheie prin prezentarea șezătorii „Suntem gazde primitoare!”

Propunătoarea va face aprecieri asupra modului în care s-a desfășurat activitatea pe parcursul întregii zile.

II.2.2.c) Proiect de activitate „Să-l ajutăm pe Moș Crăciun !”

Grupa: Mare

Obiective generale:

Consolidarea și evaluarea cunoștințelor privind numerația în limitele1-5;

Formarea deprinderilor de a lucra în echipă, de a coopera și colabora în scopul obținerii unor rezultate bune;

Dezvoltarea capacității preșcolarilor de a crea independent sau în grupuri mici lucrări originale.

Obiective operaționale:

– să formeze perechi cu steluțe și globuri prin trasarea de linii, pe baza explicațiilor;

– să numere corect în șir crescător și descrescător (concentrul 1-5), ajutându-se la nevoie de planșa cu mulțimi;

– să raporteze numărul la cantitate și cantitatea la număr, făcând asocieri cu elementele mulțimilor de pe planșă;

– să realizeze corespondența între elementele a două mulțimi, folosind mulțimile concrete formate de copii;

– să decupeze corect pe contur și în limita de timp indicată, după modelul prezentat;

Sarcina didactică: Numărarea conștientă în limitele 1-5;

Regulile jocului: Jocul se desfășoară sub formă de concurs pe echipe: echipa fulgilor și echipa steluțelor. Copiii trebuie să respecte etapele jocului.

Elemente de joc: surpriza, aplauze, concursul, ghicitorile.

Strategii didactice:

1) Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, observația, învățarea prin descoperire, munca independentă.

2) Resurse materiale: siluetă Moș Crăciun, brad, căsuță, globuri, steluțe, fulgi de zăpadă, zăpadă, hârtie de diferite tipuri și culori, foarfece, lipici.

3) Forma de organizare: frontal, individual , pe grupuri

Sistem de evaluare:

a) Metode și procedee de evaluare: observare curentă, aprecieri verbale, probe practice, analiza produselor;

b) Forme de evaluare: evaluare curentă, evaluare sumativă.

Bibliografie:

Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup, Editura Arives, 2002

*Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), București, 2008

*Revista Învățământul Preșcolar, Nr. 1-2 si 3-4 /2009

II.2.2.d) PROIECT DE ACTIVITATE

Grupa: Mijlocie

Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?

Proiect tematic: ,,În curtea bunicilor”

Tema săptămânală: ,,Animale domestice”

Temaactivității: ,,În curtea bunicilor”

Tipologia activităților educaționale: activitate didactică integrată cu durata de 30-35 de minute

Categorii de activități implicate:

Domeniul Limbă și Comunicare (educarea limbajului)

Domeniul Științe (activitate matematică)

Scopul activității didactice: Consolidarea cunoștințelor despre caracteristicile mediului înconjurător real (culoare, formă) și a abilităților de a face diferența dintre real-fantastic(situație de poveste), prin antrenarea preșcolarilor în situații de cooperare și comunicare.

Obiective operaționale:

să enumere elemente ale mediului înconjurător ca parte integrată a acestuia;

să recunoască forme geometrice indicând felul, forma, culoarea;

să răspundă în propoziții dezvoltate, corecte gramatical;

Strategia didactică:

Metode și procedee; explicația, problematizarea, metoda ,,Lotus”, conversația, metoda piramidei

Sistemul resurselor curriculare: curtea bunicilor (planșetă), plicuri cu cerințe, animale domestice de jucărie, imagini cu animale domestice, cifre

Forma de organizare a activității: pe grup, individual și frontal

Resurse temporale: 30 de minute

Strategii, metode și instrumente de evaluare: evaluare formativă

Metode de evaluare: observația, chestionarul, analiza produselor activității, observații, turul galeriei.

Instrumentele evaluării: fișa de lucru,

II.2.2.f) Proiect de activitate „Vreau să trăiesc printre stele!”

Clasa: a II-a, Step by step

Subiectul: „Vreau să trăiesc printre stele” de Victor Eftimiu

Obiective operaționale:

O1: să citească textul „Vreau să trăiesc printre stele” de Victor Eftimiu – fluent, corect și conștient;

O2: să opereze cu informații din textul „Vreau să trăiesc printre stele” de Victor Eftimiu formulând întrebări și răspunsuri referitoare la textul citit;

O3: să-și îmbogățească vocabularul folosind enunțuri cu cuvintele noi: ,,stea”, ,,puzderie”, ,,slava cerului”;

O4: să desprindă informații esențiale și de detaliu din textul lecturat înscriindu-le corect în rebusul și propozițiile lacunare indicate;

O5: să compună un text despre brăduț demonstrând spirit creativ;

Strategii didactice:

Resurse procedurale: conversația, explicația, exercițiul, jocul didactic, brainstorming, explozia stelară, eseul, harta povestirii, aprecierea verbală, ciorchinele, munca independentă, lucrul pe grupe conform teoriei inteligentelor multiple;

Resurse materiale: jetoane, planșe, panou, fișe de evaluare, fișe de lucru, coli hârtie, calculator, videoproiector, text-suport, fișe de lucru, prezentare „Power-Point”;

Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual;

Resurse temporale: 2 x 45 minute;

Resurse umane: 24 elevi.

Bibliografie:

Oficiale: Curriculum Național (2003) – Programe școlare pentru învățământul primar,

București;

Pedagogice: Cucoș, C., (coord.) (1998), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și

gradele didactice, Iași, Editura Polirom;

Dumitriu Gh., Dumitriu C., (2003) Psihopedagogie, Ed. Didactică și Pedagogică, București;

Metodico – didactice:

Barbu, M.(coordonator), (2008), Metodica predării limbii și literaturii române-învățământ primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova;

Șerdean, I.. ( 1993), Metodica predării limbii române, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Nicola, L. (coordonator), (2009), Îndrumător metodic pentru învățători, părinți și elevi – lecturi literare, Editura „Gheorghe Alexandru”, Craiova;

Nicolescu. C., (1998),Culegere de texte literare comentate, pentru elevii claselor I – IV, Editura Universal Pan, București (pag. 303 – 307);

***(2008) Metodica predării teoriei literare la ciclul primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova

www.didactic.ro

Imagini preluate (http://www.guardian.;

http://www.reportervirtual.ro;

http://www.tony- montana. info)

Evaluare: Inițială – prin analiza cunoștințelor însușite anterior;

Continuă – prin rezolvarea sarcinilor de lucru pe parcursul activității;

Finală – prin analiza activității desfășurate.

II.2.3. Produsul curricular – mijloc de învățământ

II.2.3.a) Căsuța lui Moș Crăciun

Materiale necesare:

Bucată de polistiren – ca suport;

Șabloanele printate pe coli albe sau coli cartonate verzi;

Carioca, creioane colorate;

Foarfece mici și ascuțite;

Con de molid natural.

Prezentare și confecționare: Se decupează doar partea superioară a fiecărui brăduleț, partea de jos trebuie să rămână prinsă și astfel avem brăduleți în relief. Căsuța este formată din carton și învelită cu hârtie cartonată pe margini și hârtie creponată pe acoperiș, după care am lipit peste el bucăți de polistiren. În machetă apar și alte ornamente specifice anotimpului iarna. Acest produs folosește la îmbunătățirea cunoștințelor despre cum ar arăta căsuța lui Moș Crăciun, astfel încât cei mici receptează lucrurile mult mai bine prin atingerea și văzul lor. Produsul curricular „Căsuța lui Moș Crăciun” a fost creat pentru preșcolari în cadrul unui proiect de lecție pentru o activitate integrată la grupa mijlocie. Acest produs îndeplinește funcțiile de analiză a produselor și evaluarea cunoștințelor.

Imaginea produsului realizat

II.2.3.b) Cartea magică a Crăciunului

Descriere produsului curricular

Utilitate: Produsul „Cartea Magică a Crăciunului” a fost conceput pentru a fi folosit în învățământul preșcolar, în cadrul activităților de predare-învățare, în perioada sărbătorilor de iarnă. Astfel, produsul poate fi utilizat în cadrul întâlnirii de dimineață pentru dezvoltarea motivației specifice de învățare la preșcolari, fiind considerat un element nou, surpriza zilei, când copiii au posibilitatea să analizeze, să adreseze întrebări legate de mesajul transmis de fiecare imagine, despre ceea ce reprezintă ea , despre modul în care a fost confecționată etc.

Funcție: Produsul curricular îndeplinește o funcție educativă prin conținuturile desprinse din lectura imaginilor conținute, prin frumusețea și expresivitatea peisajelor, a obiectelor ilustrate.

Resurse materiale: Cartea magică a Crăciunului este confecționată din: polistiren, hârtie cartonată colorată și diferite ornamente specifice sărbătorilor de iarnă, cum ar fi: ghirlande, mărgeluțe, steluțe, fulgi, imagini cu brăduți împodobiți, imagini cu Moș Crăciun, sârmă plușată etc.

Etapele confecționării:

1. Lipirea mai multor coli de hârtie colorată sub formă de carte: copertă și file.

2. Decorarea fiecărei pagini și realizarea de imagini, peisaje, obiecte prin lipirea de: ghirlande, steluțe, brăduți, oameni de zăpadă, sârmă plușată etc.

3. Aranjarea unui suport pentru carte, respectiv o bucată pătrată din polistiren, ornamentată cu: vată, steluțe, mărgele, fulgi, funde, iar pe margine decorată cu ghirlande.

4. Aranjarea cărții în suport.: Cartea este deschisă filă cu filă astfel încât să se poată observa și identifica fiecare pagină cu specificul ei, iar apoi este așezată în mijlocul suportului creat.

Părțile componente

a. Cartea Magică a Crăciunului este alcătuită din: copertă, trei file și cotor.

b. Pe coperta 1 față este scris titlul materialului: „Cartea magică a Crăciunului” (literele fiind confecționate din sârmă plușată), pe prima pagină apar o multitudine de imagini cu cadouri de Crăciun, oferite copiilor de către moșul cel darnic. Pe pagina a doua este înfățișat un brad împodobit, sugestiv pentru sărbătorile de iarnă, iar pagina a treia ilustrează atmosfera sărbătorilor de iarnă prin steluțe, fulgi, lumini etc., imagini ce se continuă și pe pagina a-IV-a. Pe pagină a-V-a este prezentată o ghetuță din pânză, lipită de fila cărții și întredeschisă la capăt, ce sugerează venirea mult așteptată a moșului. Ultima pagină prezintă un om de zăpadă din carton, scos în relief, acoperit cu vată și accesorizat cu: căciulă, fular, nas, ochi, gură, mâini (mături).

d. Pe coperta 2 spate apare o imagine cu un Moș Crăciun ce citește cele scrise: „A fost odată un Crăciun Magic… dacă nu ar fi fost nu s-ar fi scris”.

e. Cotorul cărții este acoperit cu o ghirlandă argintie cu clopoței aurii.

f. Lângă carte, pe suport se mai găsește un plic ce conține o scrisoare trimisă de Moș Crăciun copiilor cuminți. Plicul este confecționat din hârtie albă și îi sunt aplicate câteva ornamente.

II.2.3.c) Bradul cu surprize

Descrierea produsului:

Produsul curricular a fost creat pentru a susține învățarea la preșcolari. Acest produs poate fi folosit atât în etapa pregătitoare a activității pentru captarea și menținerea atenției copiilor, cât și în celelalte etape de predare, fixarea sau evaluare a cunoștințelor. De exemplu: poate fi utilizat ca suport intuitiv pentru discuțiile pregătitoare în relație cu tema zilei: „Bradul de Crăciun”, însoțit de o scrisoare lăsată de Zâna Iarna care anunță tema zilei și obiectivele operaționale. Astfel la activitățile liber alese, (centrul Știință) se poate iniția o discuție referitoare la aspectul, utilitatea și locul de proveniență a bradului. La activitatea pe domenii experiențiale: 1. DLC – (Povestea Bradului, de H. C. Andersen) ar putea fi folosit pentru fixarea conținutului poveștii alături de o scrisoare care să conțină un set de întrebări referitoare la momentele textului prezentat; 2. DOS – poate reprezenta un model după care se vor ghida preșcolarii în vederea realizării unor produse practice cu tema: „Bradul împodobit”.

Așadar, produsul curricular „Bradul cu surprize” poate îndeplinii în cadrul activităților instructiv-educative atât funcția de informare a copiilor cu privire la tema propusă, cât și funcție educativă.

Confecționare:

„Bradul cu surprize” este realizat dintr-un suport de polistiren, învelit în hârtie creponată. Este împodobit cu ornamente realizate din: conuri de brad vopsite, mușchi uscat de pe copaci, fulgi din hârtie glasată, clopoțel și un ornament care îl reprezintă pe Moș Crăciun.

II.2.3.d) Obiecte decorative (Ciuboțica lui Moș Nicolae, Potcoava norocoasă, Clopoțeii, Vaza cu florile de gheață)

Materiale folosite: ziare, vergele, aracet, culori.

Prezentarea modului de lucru:

Se folosește tehnica împletirii hârtiei urmând următoarele etape:

1.Pregătirea hârtiei la dimensiunile dorite.

2. Răsucirea hârtiei pe vergea folosindu-se aracetul pentru rigidizare.

3. Presarea vergelelor din hârtie în vederea ușurării împletirii obiectelor.

4. Împletirea vergelelor de hârtie în funcție de obiectul dorit.

1

5. Împletirea unui suport pentru flori: 1, 2, 3, 4.

1 2

3 4

6. Alte obiecte decorative obținute din împletirea vergelelor de hârtie

II.2.4. Produse realizate de elevi/preșcolari

II.2.4.a) Moș Crăciun

Materiale:

O șosetă roșie;

Cilindrul gol (cartonul) de la un sul de șervețele;

Hârtie glasată roz de mărimea unei palme;

Hârtie creponată roșie;

Aracet, pensulă;

Forfecuță.

Confecționare:

Cilindrul de carton se acoperă cu un strat subțire de lipici întins cu pensula, și se învelește în hârtia creponată roșie. La o distanță de două degete de o margine se lipește hârtia glasată roz căreia în prealabil i s-a dat forma rotundă a unei fețe. Cu o pensulă se întinde aracet pe față sub forma unei mustăți și a unei bărbi, apoi se lipește vată. Vârful și marginea șosetei se ung, de asemenea, cu aracet pe care se lipește vată, apoi se trage ca o căciulă peste marginea cilindrului. Cu ajutorul unui creion se desenează ochii și nasul moșului.

II.2.4.b) Lumânarea

Materiale:

Un cerc de carton cu diametrul de 10 cm;

Un cerc de carton cu diametrul de 5 cm;

O bucată de carton de mărimea unei palme;

Un cilindru gol de la hârtia igienică;

Hârtie creponată de diferite culori;

Aracet, pensulă;

Forfecuță.

Confecționare:

Cilindrul este acoperit cu un strat de aracet peste care se montează o bucată de hârtie creponată. Acesta se lipește în picioare în mijlocul cartonului. Partea de cerc rămasă în jurul cilindrului se garnisește toată cu aracet și se acoperă cu fâșii de hârtie creponată. Partea de sus a cilindrului se acoperă cu bucata de carton de 5 cm pe care se lipește hârtie creponată, iar marginile care ies în afară se pliază pe cilindru. Flacăra lumânării se decupează din carton pe care se lipește hârtie creponată, apoi se fixează în mijlocul cilindrului. Culorile lumânării rămân la alegerea fiecărui executant.

II.2.4.c) Bradul de Crăciun – „Un produs eco”

Prezentarea produsului curricular:

Pentru că în fiecare an ne pregătim pentru marea întâlnire cu Moșul, pentru a-l determina să uite că uneori mai greșim, îi pregătim câte o serbare care să îl uimească atât de mult, încât să povestească tuturor copiilor și spiridușilor din țara lui Moș Crăciun despre noi, școlarii poznași. Pentru a împodobi sala de clasa se poate alege un brad realizat din materiale reciclabile. Brăduțul ECO se confecționează în săptămâna în care se studiază un text de genul „Vreau să trăiesc printre stele” de Victor Eftimiu. Brăduțul poate fi utilizat și în cadrul altor acțiunii, ca de exemplu „RoRec”, și credem, că o astfel de ideea este înțeleasă corect prin mesajul pe care dorim să-l transmitem: „Nu mai tăiați atâția brazi în fiecare an!”.

Confecționarea produsului curricular:

Din cartonul unei cutii în care a fost ambalat un LCD decupăm conturul bradului. Se realizează două jumătăți identice. Una se taie de la vârf până la mijloc (pe axa de simetrie) cealaltă de la bază până la mijloc. Se îmbină cele două jumătăți și se obține scheletul unui brad. Utilizând hârtie de ziar tăiată și aracet se întărește structura, apoi se aplică un strat de hârtie igienică. După uscare se aplică acuarelă și aracet, colorându-se în diferite nuanțe de verde. Pentru a-l împodobit se folosesc fulgi de hârtie realizați în diferite tehnici.

II.2.4.e) Coronițe de Crăciun

II.2.4.d) Coronițe de Crăciun

Argument: Având în vedere faptul că proiectul este o activitate mai amplă, ce permite o apreciere complexă și nuanțată a învățării, ajutând la identificarea unor calități individuale ale elevilor și o formă de evaluare puternic motivantă pentru aceștia, deși implică un volum de muncă, inclusiv activitatea individuală în afara clasei, propun desfășurarea unui astfel de demers didactic, pentru a întâmpina Crăciunul, cuprinși de spiritul creativității și bucuria acestei Sărbători. Precum bine știm, ornamentele cu care ne împodobim casa în perioada sărbătorilor de iarnă întrețin atmosfera magică a Crăciunului. De aceea, acest proiect ar putea fi un prilej de oglindire a imaginației, dând naștere unor adevărate opere ornamentale, vesele, confecționate din diverse materiale și obiecte, care pot aduce spiritului Crăciunului un plus de creativitate, redată de câteva mânuțe dibace. Pentru a resimți spiritul Crăciunului și în sala de clasă, să încercăm să dăm frâu liber imaginației! Să-i facem Moșului câteva surprize!

Obiectivele proiectului:

Formarea deprinderilor specifice abilităților practice și dezvoltarea simțului estetic și creativ.

Formarea priceperii și deprinderii de a utiliza diverse combinații de materiale.

Dezvoltarea capacității de a asambla elementele obținute în vederea confecționării unor lucrări.

Locul de desfășurare: sala de clasă, magazine, acasă.

Timp de desfășurare: o săptămână

Resurse materiale: Cercuri de metal, lipici, panglică organza, fire de mohair, cutii de chibrituri, piese puzzle, hârtie colorată și creponată, bomboane, nasturi, pioneze, globuri.

Forma de organizare, sarcini, responsabilități:

Elevii vor fi împărțiți în patru grupuri, fiecare grup având ca sarcină obținerea a două astfel de coronițe;

Va avea loc, mai întâi, o dezbatere de idei, pe baza modalităților și a posibilelor materiale care pot fi utilizate în scopul obținerii unor coronițe nonconformiste;.

Fiecare grup va colecta materiale care pot fi utilizate în vederea obținerii unor coronițe de Crăciun, speciale, neobișnuite, cerând chiar și sfatul sau ajutorul părinților.

Grupul nr. 1 „Cadouri pentru Moș Crăciun”

„Cravate magice”

Grupul nr. 2 „Din secretele bunicii”

„Năsturel”- prietenul lui ,,Puzzle”

Grupul nr. 3

„Bomboane fermecate, pentru Crăciun preparate”

,,Mânuțele prieteniei, motivele bucuriei”

Grupul nr. 4

„Steluțe albe,fermecate”

MATERIALE UTILIZATE:

,,Gustare pentru Moșul”

Modalități de evaluare:

expoziție tematică folosind metoda ,,turul galeriei”;

autoevaluarea produselor activitații realizate de elevi;

masă rotundă – lansarea unei discuții pe baza modului de lucru în cadrul proiectului, a sprijinului și colaborării de care au dat dovadă și a eficienței activităților derulate.

Imagini din timpul activităților cu copiii și produsul finit

II.3. Produsele curriculare ale temei ” Obiceiuri de iarnă”

II.3.1. Proiecte tematice

II.3.1.a) Proiect tematic „Decembrie – luna magică a anului”

Argument: La poarta sufletelor noastre de creștini bat sfintele sărbători de iarnă. Dorim să le întâmpinăm așa cum se cuvine: cu bucurie, cu bunătate și inimi curate. Să scoatem din lada de zestre a poporului nostru, care sărbătorește de peste 2000 de ani venirea pe lume a Domnului Iisus Hristos, minunatele datini strămoșești. Prin ele, să încercăm să sădim în sufletele copiilor noștri dragostea pentru sărbătorile creștine și recunoștința pentru cei care s-au jertfit, pentru ca astăzi să putem spune în libertate: „Uite, vine Moș Crăciun!”.

Prin activitățile din școli/grădinițe copiii vor cunoaște evenimentele ce s-au derulat cu mii de ani în Bethleem. Trăirile copiilor vor lăsa cu certitudine amprente semnificative în sufletul lor. Preocuparea noastră este de a adapta vastul repertoriu specific zonei la capacitatea de înțelegere și interpretate a copiilor, asigurând în același timp implicarea lor afectivă în tot ceea ce înseamnă obicei sau tradiție.

Scop: Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător concretizată

în perceperea și înțelegerea sărbătorilor și tradițiilor românești, precum și stimularea

curiozității de investigare a acestora.

Grupa: mare

Obiective de referință:

Domeniul limbă și comunicare (DLC)

1.2. Recunoașterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar;

1.3. Identificarea și înțelegerea cuvintelor specifice sărbătorilor de iarnă din enunțuri scurte;

1.4. Identificarea silabelor și a sunetului inițial și final în cuvinte clar articulate;

1.5. Manifestarea curiozității față de receptarea semnificației mesajelor orale, în contexte de comunicare cunoscute;

2.1. Articularea de enunțuri folosind accentul și intonația corespunzătoare intenției de comunicare;

2.2. Oferirea de informații referitoare la sine și la universul apropiat, prin mesaje scurte;

2.3. Participarea la dialoguri scurte, în situații de comunicare uzuală;

2.4. Manifestarea interesului pentru exprimarea de idei în contexte cunoscute.

Domeniul Știință (DȘ)

1.1. Recunoașterea numerelor în concentrul 0-10;

1.2. Compararea cardinalelor unor mulțimi având cel mult 10 obiecte;

1.4. Identificarea cardinalului unei mulțimi la care s-au adăugat /scos 1-2 elemente;

5.1. Sortarea/ clasificarea obiectelor pe baza unui criteriu dat;

3.3. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu mediul natural și social.

Domeniul estetic creativ (DEC)

1.3. Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual;

2.2. Manifestarea liberă a ideilor și trăirilor personale, apelând la forme simple de exprimare specifice artelor;

2.3. Realizarea de aplicații/compoziții/obiecte/ construcții simple pe baza de intuiție și creativitate;

2.4. Interpretarea în colectiv a cântecelor asociind mișcarea sugerată de text.

Domeniul psiho-motric (DPM)

1.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe fond muzical, apelând la diverse forme de exprimare;

1.2. Executarea unui dans cu mișcare repetată, pe baza unui cântec din folclorul copiilor.

Dezvoltare personală (DP)

1.2. Respectarea unor reguli simple de igienă personală;

2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea preșcolară;

2.3. Explorarea caracteristicilor ființelor și obiectelor preferate și a interacțiunii simple cu acestea;

3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învățarea.

Domeniul om și societate (DOS)

1.1. Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare;

1.2. Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte familiare;

1.3. Identificarea unor elemente relevante pentru identitatea copilului (localitatea natală, localitatea în care locuiește);

3.1. Relaționarea pozitivă cu alți membri ai grupului de apartenență în rezolvarea unor sarcini simple de lucru;

3.2. Participarea la acțiunile grupului de apartenență, dovedind disponibilitate.

Resurse: a) Umane: copiii, educatoarea;

b) Temporale – trei săptămâni;

c) Materiale: imagini despre diferite sărbători de iarnă, caiete auxiliare, cărți cu povești și poezii, calculator și imprimantă, imagini de pe internet, imagini Power-Point, CD-uri, creioane colorate, acuarele, pensule, hârtie colorată, hârtie creponată, aracet, plastilină, cărți de colorat, foarfece, fișe pentru colorat, caiete și foi albe pentru desen, cuburi de plastic, carton duplex colorat, lego, panouri pentru lucrări, stimulente, calendarul naturii, obiecte și ornamente de brad, bradul împodobit.

Metode didactice și procedurale: Observarea spontană și dirijată, conversația euristică, jocul didactic, braistorming-ul, problematizarea, explicația, exercițiul, povestirea, munca independenta, turul galeriei, învățarea prin cooperare, expunerea, jocul sub forme multiple, lectura învățătoarei.

Evaluare: observarea sistematică, fișe de evaluare, expoziții cu lucrările elevilor, portofolii;

Forme de organizare: activități frontale, individuale și pe grupe/echipe.

Bibliografie: *** Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2012;

Dima S., Ghid metodologic- Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura

Miron, 2005.

Inventar de probleme:

Eveniment de deschidere: Într-o dimineață am adus la grădiniță un CD cu colinde de Crăciun, pe care tocmai îl cumpărasem. Curioasă să văd ce conține l-am ascultat. Din boxele calculatorului au început să se reverse acordurile binecunoscute ale colindelor. Copiii, care tocmai soseau și care de obicei își găseau alte preocupări, s-au strâns în jurul meu. Unul dintre ei m-a întrebat: „- Ce asculți, doamna educatoare?”- „Colinde….”; „- De ce?”, „- Se apropie sărbătorile de iarnă și trebuie să ne pregătim cum se cuvine pentru întâmpinarea acestora și a lui Moș Crăciun”. Și întrebările au început să curgă, așa cum numai copiii știu să o facă: „De unde vine Moș Crăciun? De ce el nu moare niciodată, că este tare bătrân? De ce vine numai iarna? De ce îl cheamă așa? De ce colindăm? De ce împodobim bradul?…” Dorința copiilor de a afla cât mai multe lucruri despre sărbătorile de iarnă a fost punctul de plecare în inițierea proiectului cu tema: „Decembrie – Luna magică a anului”. Implicarea copiilor în derularea acestui proiect va contribui la conștientizarea importanței respectării și păstrării obiceiurilor și tradițiilor strămoșești, precum și transmiterea lor mai departe.

Invitație pentru părinți

Săptămâna I: „A venit iarna!”

Luni:

DP – Întâlnirea de dimineață, „Dacă aș fi un fulg de zăpadă, aș vrea să….”

DȘ – „Vine iarna cu bucurii” (discuții despre anotimpul iarna, lunile de iarnă și bucuriile ei); Ce este un fulg de nea?; Numărăm fulgi de nea – cifra 9

DEC – Iarna – colaj

Marți:

DLC – „Povestea lui Moș Nicolae” – povestire; Litera „R”

DȘ – „Grupează ghetuțele după mărime” – consolidare numărul și cifra 9

DOS – ,,În cine am încredere”

DPM – Alergă după fulgii de nea!

Miercuri:

DLC – ,,Moș Nicolae, prietenul copiilor” – lectură după imagini; – Recapitularea literelor învățate

DȘ – „Darurile lui Moș Nicolae” – numerele naturale în concentrul 0-9; Micul pictor

– „Ghetuța lui Moș Nicolae” – pictură

DEC – Colind – „Moș Nicolae”

Joi:

DLC – „Moș Nicolae”, de Valeria Mahok – memorizare; Consolidarea literelor învățate

DȘ – „Plante și animale – prietenii lui Moș Nicolae”

DEC – Casa lui Moș Nicolae – construcții; Religie

Vineri:

DLC – „Ce mi-a adus Moș Nicolae?”- convorbire; Limba engleză – Numbers (1- 10)

DPM – Jocuri diverse

Săptămâna a II- a: „Vine, vine, Moș Crăciun!”

Luni:

DP – „Gânduri pentru Moș Crăciun”

DȘ – „Găsește drumul Moșului”; „Sacii lui Moș Crăciun” – (comparare, clasificare, ordonare, numărare); Numărul 10

DEC – „În țara lui Moș Crăciun” – decolorare cu pic

Marți:

DLC – „Legenda lui Moș Crăciun” – poveste, audiție (numirea renilor lui Moș Crăciun, conversații); joc de rol: „Moșul și copiii”.

DȘ – „În țara lui Moș Crăciun” – consolidarea numărului 10;

DOS – „Să fim mai buni de Crăciun”;

DPM – Renii lui Moș Crăciun – ștafete.

Miercuri:

DLC – „Legenda bradului de Crăciun”;

DȘ – Alege, grupează, numără ornamente de Crăciun – consolidare numere 0-10; DEC: Micul pictor – „Bradul împodobit” – pictură;

DEC – Dansul fulgilor de nea; „Moș Crăciun cu plete dalbe” – colind.

Joi:

DLC – „Crăciunul copiilor” de Octavian Goga – memorizare;

DȘ – „Bradul împodobit” – observare; „A câta steluță lipsește?” – joc exercițiu; „Câte globuri sunt în brad?” – exerciții diverse în limitele 1-10; „De ce bradul este mereu verde?” – convorbire;

DEC – „Moș Crăciun” – colorare, decupare, lipire; Religie.

Vineri:

DLC – „Cum se sărbătorește Crăciunul în alte țări?”; Lb. engleză – Silent night;

DPM – Jocuri GIMKANA

Săptămâna a III- a: „Tradiție și sărbătoare”

Luni:

DP – „Primiți cu colindul?”;

DȘ – Compunere de probleme în concentrul 1 – 10;

DEC – „Ieslea lui Isus” – construcții;

Marți:

DLC – „Povestea Nașterii Domnului Isus”;

DȘ – „De câte globuri, ghirlande, beculețe am nevoie?” (aprecieri globale, sortare, numerație); „De ce bradul rămâne mereu veșnic?”;

DOS – „În familie, de Crăciun”;

DPM – Alergăm de la o casă la alta.

Miercuri:

DLC- „În seara de Crăciun”, de George Coșbuc – memorizare;

DȘ – „Cine au fost cei trei magi?” – consolidarea numerele 0-10;

DEC: Micul pictor – Brad împodobit – pictură;

DEC – „În cetatea împărătească” – colind.

Joi:

DLC – Vine Anul Nou;

DȘ – Jocuri didactice matematice

DEC – Sorcova – construcții; Religie

Vineri:

DLC – „Sărbătorile de iarnă la români” – discuții; Prezentări Power – Point; Serbare de Crăciun;

Scrisoare de mulțumire:

Dragi părinți și bunici,

Vă mulțumim pentru sprijinul și ajutorul acordat în desfășurarea activităților acestui proiect, din care noi, copiii, am învățat multe lucruri interesante și folositoare și vă invităm să luați parte vineri 21 decembrie 2012, la programul artistic pe care l-am pregătit în cinstea sosirii lui Moș Crăciun.

„Albinuțele” și educatoarea.

II.3.1.b) Proiect tematic „Magia iernii”

Grupa: mică „Ștrumfii”

Argument: Acum când timpul stă să-și împartă trupul între vechi și nou, când colindul își pregătește cu emoție armoniile, când magii străbat distanțele pentru clipa cea de taină, acum când iarna ne bate la geam cu fulgi argintii, ne pregătim de mare sărbătoare. Sărbătorile de iarnă sunt cele mai îndrăgite de copii, deoarece sunt asociate cu sosirea celor două personaje mirifice din tradiția poporului român, respectiv: Moș Nicolae și Moș Crăciun. Aceștia, împreună cu bradul împodobit, cadourile, colindele și magia nopților de iarnă, îi determină pe copii să trăiască intens evenimentele mult așteptate. Pornind de la aceste considerente, am hotărât ca în săptămânile ce preced sărbătorilor de iarnă să desfășurăm un proiect tematic pentru aprofundarea cunoștințelor copiilor despre tradițiile românești. Prin activitățile din grădiniță copiii se vor familiariza cu datinile specifice Anului Nou: plugușorul și sorcova, aflând totodată lucruri noi despre Festivalul de Datini și Obiceiuri desfășurat în perioada sărbătorilor de iarnă la noi, în orașul Gura Humorului.

Scop: Dezvoltarea capacității de cunoaștere și de înțelegere a unor datini și obiceiuri desfășurate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cultivarea și educarea sentimentelor de dragoste și admirație față de sărbătorile religioase de iarnă;

Obiective de referință: – trăirea unor obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă;

– cultivarea comportamentului moral-religios.

Resurse: – umane: copiii, educatoarele, părinții, preot;

– materiale: reviste, cărți, Cd-uri, hârtie colorată, lipici, globuri, ghirlande, brad, perforatoare, cu modele specifice sărbătorilor de iarnă.

Inventar de probleme

Subtema: „Moș Nicolae vine pe cărările iernii”

Subtema: „Tradiții și obiceiuri de iarnă”

II. 3.1.c) Proiect tematic „Când îngerii coboară pe pământ”

Tema anuală de studiu: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim!

Argument: Luna decembrie este specială pentru simțămintele omenești. Sentimente uitate de-a lungul anului se trezesc în inimile tuturor odată cu apropierea sărbătorii Nașterii Domnului și simțim în mod tainic că printre noi au coborât îngerii cerești. Toate sărbătorile premergătoare, pregătirea caselor și a sufletelor pentru aceasta clipă, tradițiile și obiceiurile atât de dragi și atât de vechi tind să acopere trepidația zilnică, contemporană. Crăciunul este sărbătoarea bucuriei. Un fior de lumină parcă magică cuprinde lumea și umple sufletele cu dorința de a fi mai buni cu noi înșine și cu cei din jurul nostru. Iar copiii trăiesc cu intensitate perioada de așteptare al lui Moș Crăciun. Minunatele tradiții și obiceiuri românești legate de această sărbătoare trebuie transmise copiilor pentru ca ele să nu fie pierdute iar sensul adevărat al sărbătorilor să nu fie alterat de noi obiceiuri comerciale, străine spiritualității noastre.

Durata: 3 săptămâni

Grupa: mijlocie

Direcții de dezvoltare: „Sărbători, sărbători!”, „Poveste de Crăciun”, „E vremea colindelor”.

Eveniment de deschidere:

Odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă magazinele își expun oferta în moduri cât mai atractive cu putință iar acest aspect se regăsește, firesc, în discuțiile și activitățile copiilor care încep să-și pună întrebări legate de apropiata sosire a Moșului Crăciun. Aflați la vârsta minunată când poveștile sunt la fel de reale ca însăși activitatea cotidiană, copiii grupei mijlocii pe care o conduc, în fiecare dimineață, cu ochii larg deschiși de curiozitate și anticipată bucurie dau frâu liber fanteziei în ghicirea darurilor aduse de Moș Crăciun. În una din dimineți discuția era înflăcărată: – Eu, spune M., aș vrea să îmi aducă un trenuleț și multe, multe bomboane!; – Eu vreau o mașina cu telecomandă cum am văzut la Metro, „uite-așa de mare”, zice I., desfăcând mâinile larg sper uimirea colegilor!; – Nu există o mașină – jucărie așa de mare! își exprimă îndoiala S.; – Vezi că dacă spui minciuni, Moșul îți aduce o vărguță!; – Moșul Nicolae aduce vărguțe – râde A..; – Acasă la mine împodobim bradul. Aș vrea să-mi aducă Moșul unul înalt cât camera mea-zice șoptit E. Rând pe rând intră în discuție aproape toți. Câte unul, mai timid își șoptește dorința doar la urechea colegului preferat. Se organizează un braistorming. – Când vine Moș Crăciun ? – L-ați văzut pe Moșul vreodată? – Cu ce este îmbrăcat? – Cui aduce daruri? – Cum ne pregătim pentru această minunată clipă? – Cine este Moșul Nicolae?. Răspunsurile lor m-au făcut să le propun ca temă de „discuție” sosirea Moșului și cum ne pregătim pentru această magică clipă. Copiii au fost de acord și am început derularea proiectului punctând împreună ceea ce știu și ceea ar dori să afle.

Obiectivele proiectului:

familiarizarea cu unele aspecte ale vieții sociale,respectiv tradiții și obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă;

cunoașterea semnificațiilor sărbătorilor de iarnă (religioase, laice) ;

Resurse:

Inventar de probleme:

Centre de interes deschise și materialele puse la dispoziția copiilor:

Atribuirea de roluri și responsabilități:

– pe parcursul derulării proiectului, în funcție de preferințe și necesități, copiii au primit responsabilități vizând selectarea materialelor, gruparea după diferite criterii,amenajarea centrelor de interes, organizarea expozițiilor cu lucrări;

– pentru sporirea gradului de atractivitate a temei dar și a implicării în fazele de învățare, descoperire și aprofundare copiii au avut roluri de cercetători, folcloriști, îngerași, fulgi de zăpadă, reni.

Metode: observația, conversația, jocul didactic, problematizarea, explicația, exercițiul;

Centrul tematic: Se vor aranja diferite imagini și materiale specifice anotimpului iarna, alături de un brad, care urmează a fi împodobit ulterior cu ornamente realizate de copii. În decursul activităților, centrul tematic se va îmbogăți cu diferite lucrări și materiale procurate și create de copii, educatoare și părinți.

Evaluare: Evaluarea proiectului se va realiza printr-o expoziție cu lucrările realizate de copii pe parcursul derulării proiectului.

Bibliografie:

Breban, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., 2002, Metode interactive de grup – Ghid

Metodic, Editura Arves, Pitești

Gramma F., Ghid pentru proiecte tematice, Editura DPH, București, 2008

Preda V., 2000, Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura. Miniped, București

*** MECT, 2008, Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), București.

Scrisoare pentru părinți

Dragi părinți,

Crăciunul este sărbătoarea bucuriei. Un fior de lumină parcă magică cuprinde lumea și umple sufletele cu dorința de a fi mai buni cu noi înșine și cu cei din jurul nostru. De aceea, în cele trei săptămâni care urmează, ne propunem să îi familiarizăm pe cei mici cu minunatele tradiții și obiceiuri legate de această sărbătoare, dar și cu semnificația reală, religioasă (și nu cea comercială atât de prezentă în viața noastră) ale sărbătorilor iernii. Fiecare familie are propriile obiceiuri pe care vă rugăm să le împărtășiți celor mici; discutați acasă împreună cu copiii despre sărbătorile lunii decembrie și însemnătatea lor pentru dumneavoastră. Faceți-i părtași la toate pregătirile, formați-le obiceiul de a dărui și ei, la rândul lor. Vă mulțumim!

Harta proiectului

HARTA PROIECTULUI

Ce sunt colindele

Sf. Nicolaie Crăciunul Sf. Vasile (Anul Nou)

Sărbători…sărbători

E vremea colindelor

Activitatea oamenilor Obiceiuri și tradiții

CÂND ÎNGERII COBOARĂ PE PĂMÂNT

Poveste de Crăciun

Nașterea Domnului Moș Crăciun sosește, dragul…..

(semnificația religioasă)

legenda: roșu- tema proiectului, albastru-direcțiile de dezvoltare principale (subtemele),

portocaliu-direcții de dezvoltare ale fiecărei subteme (minitemele).

Proiectarea activităților

Săptămâna I: Sărbători…sărbători

Luni: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Când vine vremea rea…” povestirea educatoarei, salutul; prezență; calendarul zilei; tema săptămânii; mesajul zilei, „Ne pregătim pentru activități”- rutine, regula săptămânii „Să fim prietenoși”;

ALA1: Îngerași (Artă: colorare-decorare, Biblioteca – grafisme, Construcții); Euritmie „Fulgi de nea”;

ADE: DȘ- „Sărbătorile lunii decembrie” – lectură după imagini

Marți: Tema activității integrate: „Te așteptăm Moș Nicolae” ( ALA1+ADE)

ADP: Întâlnirea de dimineață „Cine este și de ce vine Moșul Nicolae….” discuții libere; salutul; prezența; calendarul; mesajul zilei, „Ne pregătim pentru activități” – rutine, „Privește și ajută!”- regula săptămânii, Opțional „Micii artiști”;

ALA1: Moș Nicolae (Biblioteca – citire imagini, Joc de rol – activitate gospodărească,

Știința – formare și comparare de grupe de obiecte prin punere în corespondență;

2: „Învârtim roata” – joc distractiv;

ADE: DȘ: Numărul și cifra 2 – exerciții cu material individual; Ghetuțe – pictură.

Miercuri: Tema activității integrate: „Când ninge afară” ( ADP+ALA+ ADE)

ADP: Întâlnirea de dimineață „Ce aș vrea să primesc de la bunul moș” exerciții de coîmpărtășire; salutul; prezența; calendarul zilei; mesajul zilei, „Ne pregătim pentru activități” – rutine, „Privește și ajută!” – regula săptămânii.

ALA1: Iată ce știu să fac! (Biblioteca – Ghetuțe surori – fișa de lucru, Joc de rol: De-a magazinul de încălțăminte, Construcții – Casă pentru copiii necăjiți;

2: Dansul fulgilor de nea – pași de vals

ADE: DLC: „Moșul Nicolae” de D. Vintilă – memorizare;

DEC: „Când ninge afară” – cântec – învățare, Cântece de iarnă – audiție.

Joi: Tema activității integrate: „Prietenul meu” (DPM+ALA1+ALA2)

ADP: Întâlnirea de dimineață: „Copilul politicos”- scaunul povestitorului, salut, prezența, calendar, mesajul zilei, „Ne pregătim pentru activități” – rutine, regula săptămânii;

ALA1: – Biblioteca – Cuvântul fermecat – lect. educatoarei, Arta – Așa da, așa nu – fișa de lucru; Joc de rol: „De-a grădinița”;

2: „Batista” – joc cu text și cânt;

ADE: DPM: Transport de greutăți, Joc – „Prietenul la nevoie se cunoaște”.

Vineri: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Copii cuminți, copii fericiți”: împărtășirea cu ceilalți, salutul; prezența; calendarul zilei; mesajul zilei, „Ne pregătim pentru activități”- rutine, „Privește și ajută!”- regula săptămânii,

ALA1: „Cum ne comportam la grădiniță”( Joc de rol – „E ziua Andreei”, Biblioteca – povestim după imagini, Joc de masă – Din jumătate, întregul”)

2: Dansul fulgilor – repetare

ADE: DOS (Educație pentru societate) – „Un copil politicos”- cântec, A. Iordache, învățare

Săptămâna a II – a: „Poveste de Crăciun”

Luni: ADP: Întâlnirea de dimineață: „Se apropie Crăciunul” – Povestirea educatoarei, salutul; prezența; calendarul naturii; tema săptămânii, mesajul zilei, „Învățăm să dăruim” – rutine,

ALA1: „Se apropie Crăciunul”( Biblioteca – citire de imagini, Arta – hașurare în contur, Joc de masă – reconstituire imagini);

2: „Unde a sunat clopoțelul?” – joc de mișcare;

ADE: DȘ – „Crăciunul – Sărbătoarea Nașterii Domnului” – convorbire cu suport intuitiv.

Marți: Tema activității integrate: Spre Betleem ( ADP+ALA1+DPM+DS+ALA2)

ADP: Întâlnirea de dimineață: „Călătorie imaginară spre Betleem”- exerciții de coîmpărtășire, salut, prezența, calendar, mesajul zilei, „Învățăm să dăruim”- rutine, Opțional „ Micii artiști”.

ALA1: Ieslea micului Isus ( Artă – colorare – decupare, Știință – Îngeri mari și mici –

exerciții matematice, Biblioteca – Povestire după imagini)

2: Dansul Îngerașilor – mișcări ritmice;

ADE: DȘ: „Locul nașterii lui Isus” poziții spațiale (realizarea machetei prin aranjarea elementelor confecționate la ALA1)

DPM: Mers în echilibru pe o linie trasată pe sol: Joc: “Călătorii merg în șir”

Miercuri: Tema activității integrate: „Moș Crăciun sosește, dragul”

ADP: Întâlnirea de dimineață: „Moș Crăciun sosește, dragul”, scaunul povestitorului, salutul; prezența; calendarul; mesajul zilei, „Învățăm să dăruim”- rutine;

ALA 1: „Ce ne-aduce Moș Crăciun” ( Nisip și apă – Troiene de zăpadă, Joc de masă – puzzle, Știința – „Ce se potrivește!” – fișă de lucru);

2: „Atinge clopoțelul” – joc de mișcare;

ADE: DLC – „În seara de Crăciun” de G. Coșbuc, memorizare;

DEC: „Vine Moș Crăciun”, cântec – învățare, „Când ninge afară”- cântec – repetare.

Joi: Tema activității integrate: „Și noi facem daruri!”

ADP: Întâlnirea de dimineață: „Să-l ajutăm pe Moș Crăciun”

ALA1: Și noi facem daruri (Arta: pictură, Joc de rol – Prăjitura zilei, Știința – labirint)

2: Deplasarea la Grădinița cu Program Normal Costâna

ADE: DOS: „De la inimă la inimă” – colectare de jucării și dulciuri pentru copiii de la Grădinița cu Program Normal Costâna.

Vineri: ADP: Întâlnirea de dimineață: „De ce este Moș Crăciun prietenul copiilor” – exerciții de stimulare a comunicării, salut, prezență, calendar, mesajul zilei, „Învățăm să dăruim” – rutine;

ALA1: „De unde vine Moș Crăciun”(Știință – citire de imagini, Artă – decupare, Construcții – îmbinare),

2: „Hai la joacă afară!” – jocuri distractive în aer liber.

ADE: DEC: „Scrisoare pentru Moș Crăciun” – desen.

Săptămâna a III-a: „E vremea colindelor”

Luni: Tema activității integrate: E vremea colindelor (DȘ+ DEC).

ADP: Întâlnirea de dimineață: „Lângă ieslea minunată să ne adunăm”- noutatea zilei, salutul; prezența; calendarul; tema săptămânii; mesajul zilei, „Cuminți și harnici” – rutine;

ALA 1: În prag de sărbătoare (Biblioteca – repetarea poezii învățate, Artă – finisarea lucrărilor plastice, Joc de rol – activitate gospodărească „Să facem curățenie”;

2: „Fii atent să nu greșești!” – joc distractiv;

ADE: DȘ „Colindăm, colindăm” – lectură după imagini;

DEC – Colindă „Astăzi s-a născut Hristos” – învățare, Moș Crăciun – repetare

Marți: Tema activității integrate: Am plecat să colindăm ( ALA1+ DPM+ALA2)

ADP: Întâlnirea de dimineață: Obiceiuri de Crăciun: scaunul povestitorului, salutul, prezența; calendarul; mesajul zilei, „Cuminți și harnici”- rutine, Opțional – „Micii artiști”;

ALA 1: Trăistuța (Artă – confecționare de trăistuțe, Biblioteca – formare de propoziții, Știința – experiment – coloranții naturali);

2: „Cine colindă mai frumos”- concurs;

ADE: DLC: „Clopoțeii fermecați”- joc didactic;

DPM: „Am plecat să colindăm”- traseu aplicativ.

Miercuri: Tema activității integrate: „În brad luminile se-aprind”

(ADP+ALA1+ADE+ALA2)

ADP: Întâlnirea de dimineață: „Legenda Bradului” – povestirea educatoarei, salutul, prezența, calendarul, mesajul zilei, „Cuminți și harnici” – rutine;

ALA1: Podoabe pentru brad ( Artă – colorare, decupare, perforare, capsare, lipire; Știință – joc senzorial, Joc de rol – „De-a cofetarii”);

2: „Dans în jurul bradului” – mișcări în lanț și în cerc;

ADE: DOS: „Să împodobim bradul”- activitate practică.

Joi: ADP: Întâlnirea de dimineață „Un gând bun de sărbători”- exerciții de stimulare a

comunicării, salutul, prezența, calendarul zilei, mesajul zilei, „Cuminți și harnici” – rutine,

ALA1: Felicitări pentru cei dragi (Artă – colorare, lipire, Biblioteca – compunere de mesaje, Construcții – un oraș în timpul iernii);

ALA2: Completarea jurnalului grupei

ADE: DȘ: „Să umplem sacul moșului” – joc didactic matematic

Vineri:ADP:Întâlnirea de dimineață: „Colindătorii veseli” – exerciții de stimulare a comunicării; salutul; prezența; calendararul zilei; mesajul zilei: „Cuminți și harnici” – rutine.

ALA1: Drumul lui Moș Crăciun (Biblioteca – grafisme, Artă – jurnalul grafic,

Construcții – sacii lui Moș Crăciun);

ALA 2: Îl așteptăm pe Moș Crăciun – serbare literar –artistică;

ADE: DEC – Corul îngerașilor – pictură.

II. 3.1.d) Proiect tematic „Sărbătorile Crăciunului”

Perioada: 17-21.12.2013

Obiective cadru:

– Cunoașterea unor elemente religioase care definesc spiritualitatea poporului român;

– Descrierea și identificarea elementelor religioase specifice sărbătorilor de Crăciun;

– Cunoașterea unor obiceiuri creștine specifice sărbătorii Crăciunului;

– Cultivarea comportamentului moral-religios;

Obiective de referință:

– Să descrie verbal aspecte ale sărbătorii Crăciunului folosind surse de informare diverse;

– Să aplice norme de comportament moral specifice evenimentului în discuție;

– Să redea în lucrările realizate aspecte ale lumii înconjurătoare;

– Să utilizeze simboluri, jetoane, imagini cu semnificațiile potrivite în fiecare din situațiile de învățare;

– Să identifice elementele religioase specifice sărbătorii Crăciunului;

– Să descrie obiceiuri și tradiții locale specifice sărbătorii Crăciunului.

Resurse materiale: planșe; cărți ilustrate; felicitări de Crăciun, carton duplex, cărți religioase; brad de Crăciun; decorații specifice Crăciunului, text colinde, icoane.

Resurse umane: copiii, propunătoarea, părinții, profesorul de religie.

Resurse de timp: – o săptămână

Metode și procedee: brainstormingul, expunerea, observația, jocul, demonstrația, exercițiul,

problematizarea, explicația, povestirea, conversația.

Eveniment de deschidere: Cu câteva zile înainte de începerea proiectului, un băiat din grupă a venit la grădiniță și și-a anunțat colegii că de Crăciun va merge pe la casele oamenilor cu steaua. Unul dintre copii a întrebat mirat ,,Cum adică cu steaua?”. Văzând că și alți copii sunt dornici să afle mai multe despre sărbătoarea Crăciunului, am început o discuție pe această temă și le-am promis că în săptămâna ce va urma vor afla lucruri frumoase și interesante referitoare la sărbătoarea Crăciunului.

Descrierea virtuală a proiectului

Motto: ,,Educarea copilului în vederea cultivării necesității de a înțelege sensul existenței și al său profesional trebuie să-l conducă spre descoperirea lucrurilor, a persoanelor din jur și a propriei sale ființe. (M. Berza)

Bazându-ne pe cunoștințele din activitățile prevăzute de programa curriculară, precum și interesul exprimat de copii în legătură cu unele aspecte referitoare la sărbătorile Crăciunului se poate trece la tratarea temei. Pentru o orientare globală a interesului și atenției tuturor copiilor către subiectul ales, am trimis părinților și profesorului de religie scrisori de intenție în care îi rugam să ne susțină cu materiale și informații în vederea realizării proiectului.

„Dragi părinți,

În fiecare an, copii sau adulți, pe toți ne încântă venirea sărbătorilor de iarnă cu cete de colindători la uși, cu daruri de la Moș Crăciun, cu bucate alese pe care le pregătim pentru masa tradițională. În cadrul activităților pe care grădinița le organizează cu copii în săptămâna 17-21.12. vom derula proiectul cu tema „Sărbătorile Crăciunului”. De aceea vă rog să discutați cu copiii dumneavoastră despre evenimente și aspecte specifice acestei teme. Tot în acest scop vă rugăm să ne sprijiniți prin a ne oferi orice materiale legate de această temă: cărți ilustrate, icoane, cărți religioase și alte obiecte. Vă mulțumim!”

„Domnule profesor de religie,

Grădinița nr. 1, Sîngeorz-Băi, situată pe strada Stejarului, nr. 9, desfășoară în perioada 17-21.12. un proiect de cercetare cu tema ,,Sărbătorile Crăciunului”. În acest scop, în data de 17.12.2012 vă rugăm să ne onorați cu prezența în vederea împărtășirii cunoștințelor dumneavoastră legate de această temă, copiilor din grupa mare. Vă mulțumim!”

„Dragi părinți,

Vă suntem recunoscători pentru sprijinul acordat în realizarea proiectului de cercetare ,,Sărbătorile Crăciunului”. Vom fi încântați dacă ne veți susține și pe viitor cu același entuziasm. Vă mulțumim!

„Domnule profesor,

Grădinița cu program normal, nr. 1, Sîngeorz-Băi, vă este recunoscătoare pentru informațiile pe care ni le-ați oferit în data de 17.12. în vederea realizării proiectului de cercetare: Sărbătorile Crăciunului. Vă mulțumim!”

În cursul săptămânii, părinții și copiii au adus la grădiniță un număr mare de obiecte: reviste, cărți ilustrate, cărți religioase, iconițe. Materialele primite au avut un conținut destul de interesant pentru copii. Domnul profesor de religie ne-a adus cărticele cu colinde și iconițe.

Deschiderea în fapt a proiectului

Observând cât de dornici sunt copii să afle cât mai multe despre Sărbătorile Crăciunului, am încercat să stabilesc ce știu și ce doresc să afle pentru a putea realiza ,,Inventarul de probleme al proiectului”. Apoi am solicitat copiilor și părinților acestora implicare în procurarea materialelor necesare derulării proiectului (ex. diverse reviste, iconițe). Pe măsură ce „colecția” de obiecte se îmbogățea ea atrăgea interesul din ce în ce mai crescut al copiilor, generând deja primele întrebări și curiozitatea în privința scopului său. Discuțiile pe această temă, istorisirile și relatările de evenimente au început să se intensifice.

Tot cu implicarea directă a preșcolarilor a fost realizată ,,Harta proiectului”. Odată stabilite direcțiile de dezvoltare, a fost conceput un poster care a fost pus în grădiniță în așa fel încât copiii să o poată vedea și să facem mereu referire la acesta. S-a luat legătura cu profesorul de religie, care ne-a onorat cu prezența, împărtășindu-ne din experiența și cunoștințele sale.

După ce am stabilit care vor fi direcțiile de dezvoltare și după ce am discutat cu toate persoanele care se vor implica în realizarea proiectului, am procurat materiale și am întocmit planificarea pentru o săptămână. Atât Inventarul de probleme cât și Harta proiectului au rămas deschise pentru a putea fi completate cu întrebări și informații suplimentare. Am ales apoi metodele și procedeele care să permită abordarea în manieră integrată a activităților zilnice și care să satisfacă nevoile de cunoaștere ale copiilor. Am conceput apoi scenariile zilnice, ținând seama de nivelul grupei, de modalitățile de provocare și participare a copiilor, cât și crearea motivației necesare pentru ca aceștia să se implice în activități. O parte din activități le-am desfășurat în etape special destinate proiectului, pe altele în timpul activităților obligatorii. Am desfășurat în special activități care să permită confecționarea unor lucrări pe care să le aranjăm într-o expoziție care să fie deschisă spre vizitare atât copiilor din celelalte grupe cât și părinților.

Activitățile planificate au avut ca punct de plecare experiența copiilor. Tematica propusă fiind mai dificilă pentru puterea de înțelegere a acestora, am planificat activitățile astfel încât copiii să se poată implica în tot ceea ce vor face părinții lor în perioada premergătoare și în timpul sărbătorilor de Crăciun. Rolul de ghid al educatoarei a condus la realizarea tuturor obiectivelor prevăzute de programă, urmărindu-se în permanență obținerea unor schimburi comportamentale ale copiilor (spre exemplu: dezvoltarea atenției voluntare, a caracterului, stimularea unor calități precum stăpânirea de sine, răbdarea, perseverența etc.). A rămas de conceput lucrarea finală care să oglindească înțelegerea lor în privința temei. Astfel, din imaginile aduse de acasă, dar și din revistele vechi din grădiniță, copiii au decupat imagini cat mai sugestive pentru întocmirea hărții. Harta a fost concepută într-un mod ingenios, ideile tuturor copiilor au fost luate în considerare.

Inventarul de probleme

Evaluarea proiectului

Evaluarea parțială – după abordarea fiecărui punct de pe hartă;

Evaluarea finală – prin organizarea unei expoziții cu lucrările copiilor din această

săptămână;

– prin îmbogățirea albumului foto al grupei;

– prin prezentarea unui program de poezii, cântece, colinde și dansuri, în prezența părinților și a lui Moș Crăciun cu ocazia Sărbătorii Crăciunului.

Inventarul de activități

II.3.2. Proiectarea didactică la nivel micro – secvențe de învățare

II.3.2. a) Luminile în brad se-aprind! – proiect didactic

Elementele componente ale activității integrate:

DLC: „Povestea brăduțului” – povestirea educatoarei;

ALA1: Artă – Ghirlande de îngerași – lipire; Joc de rol – Pregătim bomboanele pentru brad îndoire, răsucire; Știință – Selectăm globuri mari și mici, după culoare, sortare, grupare;

DEC: „Brăduțul” muzica S. Dima, – învățare; „Luminile în brad se-aprind” – audiție;

ALA2: „Împodobirea bradului”; „Luminile în brad se-aprind” – euritmie;

Tranziții:T1 – „Pălmuța prieteniei” – empatizare; T2 – „Servirea mesei”- tranziție și rutină; T3 – „Repede să ne-adunăm/ Pe pernuțe ne-așezăm/Brăduțului să-i arătăm/ Cât de mult noi îl iubim/ Și că vrem prieteni buni să-i fim” – exerciții de grupare; T4 – „Iată timpul a sosit, bradul e de-mpodobit” – stimulare a activității.

Obiectiv general: Formarea și utilizarea unor comportamente morale prin familiarizarea cu datini și obiceiuri specifice sărbătorii Crăciunului.

Obiective operaționale: până la sfârșitul activității copiii vor fi capabili:

O1 – Să redea ideile principale din textul audiat pe baza ilustrațiilor;

O2 – Să prelucreze optim în situații noi, tehnici și deprinderi practice însușite anterior;

O3 – Să intoneze corect cântece, cu ajutorul instrumentelor muzicale;

O4 – Să execute corect, în acord cu ritmul melodic, mișcările la nivelul diferitelor segmente ale corpului.

Strategii didactice:

1. Metode și procedee: surpriza, conversația, expunerea, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, munca independentă, munca în perechi, metoda interactivă „Mâna oarbă”.

2. Resurse materiale: brad natural în ghiveci, CD cu înregistrarea vocii „îngerașului”, siluete pentru teatru de masă pentru poveste și cântec, computer, materialele necesare pentru metoda „Piramida și diamantul”, perforator cu model de îngeraș, panglică îngustă, aracet, bețișoare, șervețele umede, globuri mari și mici de culori diferite, bomboane dropsuri, hârtie creponată aurie și argintie, 3 cutii pentru depozitarea ornamentelor, instalație electrică pentru brad, steluță pentru decorarea vârfului.

3. Forme de organizare: frontal, pe grupuri mici, în perechi, individual.

Strategii de evaluare: aplauzele, aprecieri verbale, conversația examinatoare, metoda „Turul galeriei”, autoevaluarea, „Piramida și diamantul”, expoziție cu lucrări,

Bibliografie: – Bocoș, M. & colaboratorii, 2009, Pedagogia învățământului preșcolar – instrumente didactice Ed. Presa Universitară Clujeană

– Ezechil, L., Paiși, M., 2002, Laborator preșcolar (ghid metodologic), Ed. V & I, București;

– M.E.C.T., Scrisoare metodică pentru învățământul preșcolar, 2012-2013;

– M.E.C.T., 2008,Curriculum pentru învățământul preșcolar.

Scenariu didactic:

Activitatea debutează cu surpriza copiilor care găsesc un colet în clasă. Ambalajul nu le permite să vadă ce este și curiozitatea este maximă. Desfac împreună cu ei cadoul mimând nedumerirea și surpriza când se ivește un mic brad natural, dar cu care nu știm ce să facem.

Se aude un glas care pe acordul unei muzici suave le transmite copiilor că el, îngerașul a adus acest brăduț din partea lui Moș Crăciun. Nu știe nici el prea multe deoarece a fost doar un mesager. Îl întreb pe îngeraș ce trebuie să facem cu el, dar îngerașul „nu mai răspunde” a plecat spre alți copii. Căutam în continuare un indiciu și se găsește un plic ascuns printre crengi. Desfac plicul și citesc cuvintele moșului. Consult copiii dacă doresc să asculte povestea acestui brăduț. Finalul trist al poveștii marchează atmosfera din grupă. Pentru a-l înveseli pe brăduț îi voi cânta cântecelul „Brăduțul” (familiarizarea cu linia melodică), propunându-le și lor să învețe acest cântec pentru noul lor prieten. Familiarizarea cu textul cântecului fiind realizată prin expunerea poveștii, se trece direct la învățarea acestuia. Se va respecta metodologia de învățare a unui nou cântec, copiii redând frontal apoi, pe grupuri mici și chiar individual. Apreciez general laudativ, modul în care au cântat și s-au comportat.

Se poartă apoi o scurtă conversație referitoare la modul în care putem fi prieteni cu un brad: – „Credeți că îl putem ajuta?”, – „Cum putem fi prietenii lui?” Se face următoarea propunere: „Ce ar fi dacă din micul brăduț am realiza bradul nostru de Crăciun? Doar în curând este marea sărbătoare.” Apoi când sărbătorile vor trece îl vom planta lângă grădiniță și bradul va crește odată cu noi. El se va uita prin fereastră la noi, noi îl vom privi din clasă, iar când va fi cald și vom ieși pe-afară ne vom juca lângă el. Va fi prietenul fără glas al grupei noastre. Copiii își exprimă acordul. Se solicită apoi copiilor să empatizeze cu micul brad și să-i trimită prietenia lor prin „Pălmuța prieteniei” – tranziție 1. Le propun să realizăm podoabe cu care să-l împodobim și le prezint activitățile pe care le vor desfășura în acest scop (ALA1): Artă – „Ghirlande cu îngerași” – lipire; Joc de rol – „Pregătim bomboanele pentru brad” – răsucire; Știință – „Selectăm globuri mari și mici, după culoare”. Cu ajutorul metodei „Mâna oarbă” rostind cuvintele: glob, beteală, bomboane. Copiii sunt împărțiți pe centrele unde se vor desfășura activitățile prezentate. Copiii își ocupă locul, observă materialele, ascultă cu atenție sarcinile de lucru. Copiii lucrează ajutați când este necesar. Dacă finalizează sarcina la un centru se pot deplasa la un altul pentru a realiza tema propusă. Se vor organiza miniexpoziții la fiecare centru. Turul galeriei este metoda prin care se va realiza evaluarea și autoevaluarea cu întreaga grupă, la fiecare centru în parte.

Produsele realizate se adună în 3 cutii diferite. Se propune apoi copiilor să servească masa-tranziție și rutină. Se va pune accent pe respectarea regulilor de igienă necesare acestui moment. Momentul servirii mesei a oferit răgazul necesar lucrărilor să se usuce. Organizez colectivul pentru continuarea activității, ordinea și curățenia sunt restabilite, prin folosirea ca tranziție a versurilor: Repede să ne-adunăm/ Pe pernuțe ne-așezăm/ Brăduțului să-i arătăm/ Cât de mult noi îl iubim/ Și că vrem prieteni buni să-i fim/,. Se va face fixarea – evaluarea celor învățate cu ajutorul metodei „Diamantul”. Voi prezenta rând pe rând cerințele: 1 – imaginea care ne arată despre cine este vorba în poveste; 2. – două imagini care ilustrează locul de unde vine brăduțul; 3 – imagini care ne arată locuitorii pădurii; 4 – podoabe cu care poate fi împodobit brăduțul; 5 – obiecte cu care vom îngriji bradul pentru a crește mare; 6 – mesagerii lui Moș Crăciun; 7 – cine a trimis bradul grupei noastre. Selectarea corectă a imaginilor este aplaudată. Cu ajutorul tranziției „Iată timpul a sosit, bradul e de-mpodobit” se trece la momentul mult așteptat (ALA2) când bradul va fi împodobit cu toate lucrările realizate pe parcursul zilei. Li se propune apoi „să danseze” în jurul bradului așa cum simt ei când aud cântecul „Luminile în brad se-aprind” – elementele de euritmie. La încheierea activității primesc dulciuri.

II.3.2.b) Povestea nașterii Mântuitorului – Sărbatoare sfântă în Bethleem – dramatizare

Motto: Crăciunul ne e drag pentru farmecul său pentru bucuria pe care o aduce și amintirile pe care le lasă în urma lui.

Argument: Crăciunul este sărbătoarea nașterii pruncului Iisus. Ce bucurie e în fiecare familie când se naște un copil! Cât de repede se răspândește vestea! Prin cântece, prin daruri, prin închinarea inimilor noastre, vestim nașterea Mântuitorului.

Sărbătorim Crăciunul și în biserică! Îl lăudăm pe Domnul prin cântări, așa cum l – au lăudat și îngerii în fața păstorilor din Bethleem. Este binecunoscut faptul că vârsta preșcolară se caracterizează printr-o sensibilitate aparte, iar activitățile care le produc plăcere celor mici lasă urme adânci în sufletele lor curate. Considerăm că, serbările corect proiectate și desfășurate constituie un mijloc eficient de dezvoltare a abilităților emoționale la cei mici.

Povestea „Nașterii Mântuitorului” va fi cu mult mai bine înțeleasă de copii, atunci când se vor identifica cu personajul pe care îl interpretează, iar mesajul transmis va fi mai bine înțeles atât de ei, în calitate de „artiști”, cât și de cei în rol de spectatori. De asemenea, prin intermediul serbărilor organizate ce surprind obiceiuri și tradiții strămoșești s-a contribuit „puțin”, dar peste ani poate însemna „mult” la perpetuarea culturii și promovarea valorilor acestui neam.

Distribuția, recuzita

Îngerași – îmbrăcăminte albă, aripioare, coronițe;

Maria – rochie lungă, capul acoperit cu voal, (îmbrăcăminte asemănătoare celei din

icoane);

Iosif – manta lungă, capul acoperit cu maramă (după ilustrații biblice);

Păstorii – cojoace, capul acoperit cu maramă albă, bentiță neagră pe frunte, bâte (toiag) în mână;

Irod – manta roșie, coroană, sabie;

Magii – manta lungă, pe cap turbane sau coroane;

În fundal va fi așezatǎ macheta „Sǎrbǎtoare sfântǎ în Bethleem” care cuprinde două pǎrți: o parte care redǎ ,,Hanul de poposire” și preocuparea specificǎ ,,muritorilor de rând” și cealaltǎ parte surprinde ,,feeria și miraculosul”, dar în același timp simplitatea și mǎreția nașterii fiului lui Dumnezeu. Mijlocul sălii se decorează cu coroane din crengi de brad, și multe lumânări. Toată serbarea se va desfășura la lumina lumânărilor.

Regie: În scenă apare un îngeraș și un copil

Îngeraș: Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu.

Pădurea iarna doarme, c-așa vrea Dumnezeu

Și numai câte un viscol o bate uneori

Ea plânge atunci în hohot, cuprinsă de fiori.

Și tace apoi și adoarme, când viscolele pier

În noaptea asta însă, vin îngerii din cer

Și zboară încet, de-alungul pădurilor de brad

Și cântă-ncet și mere, și flori din cer le cad!

Și florile se anină de ramuri până jos,

Și-i cântec și lumină, și-așa e de frumos!

Iar brazii se deșteaptă, se miră Asta ce-i?

Se bucură și cântă cu îngerii din cer.

Regie: O fetiță va interpreta cântecul „O seară Frumoasă” (sau înregistrare pe bandă magnetică). Pe această melodie îngerașii vor executa un dans în jurul coroniței de brad.

O seară frumoasă ca în povești,/ Cu fulgi coborând ca un fum,

Și stele de gheață pe la ferești/ Că-i seara de Moș Ajun

Ard focuri în sobe cu flăcări mii/ E ceasul de pace acum.

Când brazii s-aprind în steluțe mii/ Că-i seara de Moș Ajun.

Un cântec de slavă să-nălțăm/ Spre Tatăl cel Sfânt și cel Bun,

Când steaua răsare vestindu-ne/ Că-i seara de Moș Ajun.

(http://www.slideshare.net/mariculciar/seara-de-aun)

Regie: Din grup se desprinde un îngeraș care dialoghează cu copilul din scena precedentă

Îngeraș: Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu/ Dar uite ce-ți trimite din-trânsa Dumnezeu

Un înger rupse o creangă din cerul cu făclii/ Așa cum a găsit-o, izvor de bucurii

Și-ți mai trimite în dar și o icoană/ În ea este redată, frumos înfățișată

Nașterea cea minunată a Domnului Iisus.

Copil: Explicați-mi cu răbdare/ Cum anume Dumnezeu

Să ne-aducă mântuirea?/ Că-n icoana adorată

Văd doar un copil culcat/ Într-un grajd dărăpănat

Îngeraș: Dacă asta ți-e dorința, Noi ți-o îndeplinim pe loc

Și haide să ne imaginăm/ Că suntem în Bethleem

Nașterea ca să o vedem.

Povestitorul: Era pe vremea împăratului roman Augustus, în Nazaret, o fetiță pe care părinții au botezat-o Miriam. În Biblie, numele ei a fost tradus în Maria, fecioara neprihănită, aleasă de Dumnezeu pentru a-L naște pe pruncul Iisus.

Aducând pe umeri vasul plin,/ Cobora fecioara pe cărare

Mângâind în treacăt flori de crin,/ Ascultând un murmur de izvoare.

Regie: Maria apare-n scenă și mimează cele sugerate de text

Maria: O! De-ar fi o scară către cer/ O cărare printre nori, departe

Aș sui și aș sta într-un ungher/ Să privesc viața fără de moarte

O! Aș sui! Dar totuși pe pământ/ Sunt atâtea răni, sunt legăminte

Sunt bătrânii mei cu suflet frânt/ Sunt și doi ochi ce-mi stăruie-n minte

Iosif! O Iosif! Arc de curcubeu/ Peste cerul viselor curate

Iosif îmi șoptesc mereu / Crengile de vânturi legănate.

Povestitor: Și fecioara cobora încet/ Iar în văi unde sfârșea livada

Se zărea în vechiul Nazaret/ O căsuță albă ca zăpada

Colindă: Colo sus în vremea aceea,

În frumoasa Galileea

O fecioară viețuia/ Ce Maria se numea

Nazaret era orașul/ Unde își avea sălașul.

Povestitor: Într-o zi Maria sta/ Singură și se ruga/ Și de-odată ce văzuse?

Casa toată se umpluse/ De-o lumină lucitoare/ Ca lumina de la soare.

Îngerul Gavril intrase/ La fecioara Sfântă-n case/ Și din zbor la ea se – opri

Bucură-te! îi grăi.

Regie: Maria îngenunchează, iar îngerul îi pune mâna pe cap.

Înger Gavril: Pace ție! Frumoasă Marie,/ Domnul e cu tine-n veșnicie

Binecuvântată ești tu, dar/ Și aleasă-ntre femei, Marie!

Nu te teme, îngerul vorbi/ Dumnezeu te-a îndrăgit nespus

Iată un copil vei odrăsli/ Și-i vei pune numele Iisus

Singur El născut din Dumnezeu/ Înainte de a fi cer și soare

Va primi și va păstra mereu/ Tronul lui David peste popoare.

Maria: Cum? pe mine? O floare-ntr-un ungher?/ Chiar pe mine Cel veșnic mă alege?

Eu să nasc un fiu venit din cer?/Eu să leagăn minunatul rege?

Ce îndurări, ce glorios cuvânt!/ Însă vai! Lui Iosif cum să-i spun?

Nu va fi pe lume nici un sfânt/ Care să nu vadă-n spusa mea minciuni.

Ce logodnic, cât ar fi de bun/ Ar putea s-alunge îndoiala?

Floarea când rodește cum să-i spun/ Că-și păstrează-n ascuns petala!

Povestitor: Cum trec pe vale stoluri, văzduhul săgetându-l

Așa zburau suspine și umbre deasfințit

Spre Miriam lăsându-și în pragul nopții gândul

Plângea în taină Iosif însingurat, zdrobit.

Iosif: O Miriam ce umbră, ce spaimă mă străbate?/ Toți nuferii sunt negrii, toți îngerii pământ

În urma Celei Sfinte, mai Sfântă decât toate/ Ce aș mai găsi în lume atât de alb și sfânt?

Cu tine odinioară umblam în rând cu îngeri/ Treceam pe neștiute de pe Pământ spre Rai

Cum ai putut tot visul de nuferi albi să-l sângeri?/ Cum ai strivit fecioară cununa ce-o purtai?

Povestitor: Târziu, în ceas albastru, din liniștea-nstelată/ Spre inima rămasă între un Da și un NU/ O cale de lumină s-a așternut de-odată/ Și din vitralii stinse un înger apăru

Înger: Nu-ți fie teamă Iosif, căci Miriam, fecioara,/ Nu și-a călcat cuvântul cel dat prin legământ/ Căci Duhul veșniciei și-a tăinuit comoara/ În trupul fără pată, în vasul cel mai sfânt

Povestitor: Noi ani de bucurie! Cu un avânt de aripă/ Sări din umbră Iosif de un cântec sfânt pătruns

Iosif: O Miriam! Iubire! Cum am putut o clipă/ Să nu înțeleg nici slava, nici rana ce-ai ascuns?

Povestitor: În vremea aceea Cezar împărat/ A dat mare dictat/ Să se facă recensământ

A tot ce este pe Pământ./ La porunca-i generală/ Oamenii au dat năvală

Prin orașe să se-nscrie/ Fiecare, precum știe/După datină și clan/ În orașul său natal.

Soldat roman: Cetățeni, cetățeni!/ E ordin de la împărăție,/ Ca fiecare să se-n scrie

Acolo unde el știe/ Că-și are originea și neamul.

Povestitor: Și în Galileea, de la Nazaret/ Mergea și Maria cu Iosif cel drept

Pân’ la Bethleem orașul vestit/ Unde-și căutară loc pentru dormit.

Maria: Iosif, clipa așteptată se apropie, afară noaptea e de gheață. Să căutăm un sălaș unde pruncul ce se va naște va aduce lumina lumii.

Regie: Ciocănesc la ușa unui han.

Iosif: Shalom!

Hangița: Shalom!

Iosif: Te rugăm frumos primește-ne la hanul tău.

Hangița: N-avem loc, și apoi după îmbrăcăminte se vede că nici bani nu prea aveți să vă plătiți o noapte de ședere la hanul meu. Toată cetatea e plină de lume, nu veți găsi nicăieri loc de poposire.

Iosif: Maria va naște curând. Suntem străini, obosiți de drum și n-avem unde să poposim.

Hangița: Îmi pare rău, dar hanul este plin.

Iosif: Vino să mergem mai departe/ Să-ncercăm și-n altă parte

Maria: Iosife bun, e seară acum/ Și suntem obosiți de drum

Orașul e-nțesat de lume/ Nu ne primește-n casă nimeni

Iosif: Fi liniștită, Domnul bun nu ne va părăsi pe drum

Regie: Apare-n drum o fetiță evreică.

Fetița: Bună seara, călători. Tatăl meu este păstor/ Are oi și mielușei, eu sunt prietenă cu ei

Dacă vreți, veniți cu mine, știu o peșteră pe aproape/ Vă duc până nu e noapte.

Puteți sta, vă odihniți, pe fân proaspăt să dormiți.

Maria: Îți mulțumim, copilă dragă,/ Să mergem deci, cât mai degrabă.

Povestitor: De mult timp zarva zilei, pe străzi s-a potolit/ La geamuri rar se vede opaiț obosit

Odihna se așterne pe câmp și în cetate/ O pace de mister învăluiește totul

Pământ, și-ntregul cer.

Regie: Se intonează colindul „Astăzi s-a năsut Hristos”. Maria și Iosif ies din colibă cu pruncul înfășat și-l așază în iesle.

Povestitor: Pe un deal păstori ședeau/ Noaptea oile-și pășteau/ Și cum stau, din slavă iată

Că un înger li se arată.

Îngerul: Nu vă-nspăimântați/ Vă vestesc o bucurie/

Vesel azi tot omul fie!/ Fie fericit poporul

S-a născut Mântuitorul/ Jos la staul coborâți/ Și În iesle o să găsiți

Prunc în scutece-nfășat,/ E Iisus mult așteptat.

Păstor I: O! Ce veste minunată în Bethleem ni se arată

Astăzi s-a născut Cel făr de-nceput/ Cum au spus proorocii

Păstor II: Fraților să ne grăbim, / Pe Mesia să-L găsim/ Cu daruri să ne-nchinăm, /Bucurie să aflăm.

Păstor III: Stați puțin, nu vă grăbiți/ Să luăm un miel din turmă

Să-l alegem și pe urmă/ Spre Mesia să pornim.

Regie: Păstorii se aproprie de iesle și îngenunchind își oferă darurile

Păstorii: O Doamne! Împărate sfinte,/ Primește a noastră cinste

Primește-o și de la noi/ Că suntem ciobani la oi.

Maria: Mulțumesc păstorii mei, că ați venit din munții înalți

Să-L priviți, să-l adorați pe al vostru Împărat.

Povestitor: În noaptea sfântă de Crăciun pe drumul nins de lună

Trei magi călări cu suflet bun aleargă împreună

De unde vin, unde se duc, ce doruri îi frământă

Spre iesle ei călătoresc, și cerurile cântă/ Și cântă inimile lor, aprinsă-i bucuria

Căci s-a născut Mântuitor, căci s-a născut Mesia.

Colindă: Trei crai de la Răsărit/Cu steaua au călătorit/ Și au mers după cum știm Până la Ierusalim./ Acolo dacă au ajuns / Steaua-n nori li s-a ascuns

Și le-a fost a se plimba / Prin oraș a întreba

Unde s-a născut, zicând / Un crai mare de curând?

Regie: Irod iese în întâmpinarea magilor

Irod: Crai din Răsărit / Vă zic bine ați venit! Dar pe cine căutați?

Mag I: Iroade preacinstite, să ai zile fericite!/ Suntem soli din Răsărit și de-acolo am venit.

Și-am venit tot după o stea prin zăpadă și prin nea

Căutând cu nerăbdare pe-npăratul cel mai mare.

Mag II: Vin din Răsărit de lume / Și din prooroci am aflat

Că se va naște un împărat / Cel mai mare, minunat

După o stea ce s-a arătat din înaltul înstelat/

Am plecat ca să-l găsesc / Să mă-nchin și să-l slăvesc.

Irod: Dar tu care te uiți rău privind la scaunul meu?

Îți e rândul să vorbești / Spune, ce crai mare ești?

Mag III: Sunt 40 de ani mai bine / De când suntem ca și tine/ Crai de filozofi, să știi

Feciori de domni și de-mpărați/ Cu coroane-ncoronați.

Povestitor: Aflând de la aceștia, că s-a născut un împărat mai mare decât el, Irod, hain și rău, cu gând de a-l ucide, le-a spus crailor:

Irod: Mergeți, mergeți de-l aflați / Și veniți de mă anunțați

Să merg să mă-nchin și eu / Ca unui Sfânt Dumnezeu.

Povestitor: Craii dacă au plecat / Steaua iar s-a arătat

Și au mers pân` au ajuns / Unde a fost pruncul născut.

Regie: Magii se deplasează spre iesle conduși de o fetiță cu stea în mână

Mag I: Astăzi s-a născut Hristos / Spre omenescul folos

Veniți toți să-i mulțumim / Și cu daruri să-l cinstim

Mag II: Culcă-te-mpărat ceresc, / În sălaș Dumnezeiesc,

Te culcă pe fân uscat / De îngeri înconjurat

Mag III: Peștera se face casă, / Ieslea leagăn de mătase

Unde te-ai născut, palat, / Fiule de împărat!

Regie: Magii cântă apoi îngenunchează și pun darurile lângă iesle

Magii: Doamne împărate sfinte / Primește a noastră cinste

Te rugăm ca să primești / De la noi daruri cerești

Aur, smirnă și tămâie / pentru a noastră-mpărăție.

Regie: În timp ce stau îngenunchiați apare un înger care le spune

Înger: Eu sunt îngerul lui Dumnezeu / Ascultați ce vă spun eu

Să nu mai dați prin cetate / Ci să dați prin altă parte

Ca nimic Irod să știe / De dulcele nost` Mesia

Căci el i-a pus gândul rău / Să-l omoare pe Fiul lui Dumnezeu

Povestitor: Craii văzând fericirea, li se luminează firea

S-au întors voioși acasă, cu vestea cea mai frumoasă

Și-napoi când au purces, pe altă cale au mers

Precum le-a fost poruncit de înger seara-n vis.

II.3.3. Proiecte educaționale

II.3.3. „ Obiceiuri și tradiții de iarnă”– proiect educațional județean

Motto: „Poți să cutreieri lumea toată, dar nimic nu-i mai fermecător decât colțul de pământ pe care te-ai născut”. Vasile Alecsandri

Argument: Folclorul reprezintă pentru poporul român depozitarul a tot ceea ce înseamnă tradiție, obicei și artă izvorâte din rădăcinile istoriei. Poezia, cântecul și dansul ocupă un loc important în viața de toate zilele a poporului român. În cadrul procesului complex și îndelungat de formare a personalității copilului, cunoașterea obiceiurilor, a tradițiilor populare și etnografice locale, are o importanță deosebită datorită conținutului de idei și de sentimente pe care le transmit. Obiceiurile populare specifice județului, sunt un mijloc puternic de a trezi în sufletul copiilor dragostea pentru plaiul natal și îi familiarizează pe aceștia cu melodiile populare românești specifice zonei în care trăim. Parcă ignorate de cei mai mulți tineri, obiceiurile și dansurile populare ard în inima bunicilor „dependenți” de folclor. Costumele populare îmbrăcate de copii cu multă plăcere, constituie un prețios document istoric și etnografic. Numai educându-i de mici pe copiii noștri prin diverse activități educative de cultivare a dragostei și respectului pentru folclor, ne putem asigura că tradițiile vor avea continuitate în generațiile următoare. Toate acestea, precum și faptul îngrijorător că se înregistrează o tendință de îndepărtare, de eludare a tradițiile noastre populare, ne determină să insistam pe cunoașterea lor de la cea mai fragedă vârstă în vederea educării copiilor în spiritul respectului și păstrării acestora.

Ideea proiectului a apărut în urma marelui semn de întrebare ce planează asupra comunităților rurale din România. Majoritatea tineretului pleacă în căutarea locului de muncă bine plătit, de multe ori în străinătate, iar cei care se sting și trec tăcuți pe lângă noi sunt bătrânii satului. Formarea unei identități proprii este foarte greu de realizat, așa că încă din perioada copilăriei cei mici trebuie să intre în contact cu lumea tradițiilor care va deveni mai târziu o ancoră pentru sufletul lor. Sperăm ca într-un viitor nu prea îndepărtat, noi cei care avem această nesiguranță a prezentului să o căutăm și să o găsim în interiorul satului.

Scurtă descriere a proiectului: Se impune ca încă de la cea mai fragedă vârstă copiii să fie îndrumați spre cunoașterea, păstrarea și practicarea tradițiilor datinilor și obiceiurilor neamului românesc. Un astfel de proiect este în derulare în județul nostru, sub genericul „Tradiții populare bistrițene”. Pentru început au fost utilizate chestionare pentru părinți, precum și o dezbatere cu cadrele didactice în cadrul cercului pedagogic atât din mediul urban cât și din mediul rural. Răspunsurile la întrebările adresate prin intermediul chestionarului ne-au relevat importante informații referitoare la activități educative cu caracter nonformal derulate în școală. În cadrul proiectului copiii au lucrat în echipe, au memorat poezii, cântece, colinde, dansuri populare. Părinții au fost receptivi la cerințele copiilor și în scurt timp „Colțul nostru tematic” s-a îmbogățit cu diferite obiecte populare, costume naționale, costume folosite în jocul „Caprei”, măști, podoabe de cap, cămăși, traiste, opinci, ițari lungi, cojoace, căciuli etc. De asemenea, am discutat cu copiii despre datini și obiceiuri care sunt transmise din generație în generație din cele mai vechi timpuri. Pentru buna desfășurare a activităților în cadrul proiectului am beneficiat de sprijinul comunității locale: Școala Generală „Liviu Rebreanu” Beclean, CSEI Beclean, Clubul Copiilor Beclean, Primăria Orașului Beclean, Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud.

Parteneri: Grădinița P.P. Dumbrăvița, Grădinița cu P.P. Chiuza, județul Bistrița-Năsăud.

Beneficiari direcți: copiii preșcolari de la unitățile implicate în proiect, cadrele didactice înscrise în proiect;

Participanți indirecți: cadre didactice, muzeografi, profesori de istorie, profesor de dans; sponsori, agenți economici, părinții copiilor, mass-media locală, comunitatea.

Echipa de implementare: Coordonatori proiect: inspectori de specialitate;

Cadre didactice de la unitatea de învățământ inițiatoare.

Perioada de derulare a proiectului:1 an școlar.

Se realizează și monitorizează acțiunii educative la nivelul celor trei forme de educație, după cum urmează:

1. Educația formală – are rol decisiv la dezvoltarea personalității umane și conduce la formarea și stimularea capacităților intelectuale și aptitudinale, a priceperilor și deprinderilor a atitudinilor și convingerilor.

2. Educația nonformală oferă oportunități pentru valorificarea experiențelor de viață ale copiilor prin cadrul flexibil și prin diversitatea mediilor de învățare cotidiene. Amploarea activităților din cadrul proiectului implică în buna desfășurare a lor, mai mulți factori educaționali cu mare importanță în educarea tinerei generații. Raportul dintre educația nonformală și cea formală este unul de complementaritate atât sub aspectul conținutului, cât și în ce privește formele și modalitățile de realizare. Dintre avantajele pe care aceasta le presupune consemnăm: este centrată pe procesul de învățare, dispune de un curriculum la alegere, flexibil și variat cu activități diverse și atractive în funcție de interesele copiilor, aptitudini speciale, contribuie la lărgirea și îmbogățirea cunoștințelor copiilor, sprijină categoriile defavorizate, susțin exersarea capacităților copiilor supradotați.

3. Educația informală (spontană) se întinde pe toată durata vieții prin care dobândim informații, se formează priceperi și deprinderi prin intermediul experienței cotidiene. Avantajele presupuse de acest tip de educație sunt: accentul cade pe latura practică, aplicativă, dezvoltă spiritul competițional, stimulează auto-formarea, stimulează exprimarea liberă și neîncorsetată a ideilor, contribuie substanțial la dezvoltarea personalității copiilor, oferă copiilor multiple posibilități de socializare. Astfel educația nonformală poate sprijini reforma educației prin promovarea schimbării educaționale „de jos în sus”, prin motivarea cadrelor didactice pentru parteneriat și pentru inovare.

Prin acțiunile organizate în cadrul proiectului s-a oferit posibilitatea copiilor de a cunoaște și respecta portul, obiceiurile și tradițiile populare românești. Copiii au învățat versuri din cântecele vechi, pași din dansurile noastre bătrânești purtând cu mândrie costumele populare, pentru a pătrunde mai ușor în tainele tradițiilor și obiceiurilor poporului român și pentru a înțelege că prezentul este valoros doar împreună cu trecutul. Așadar, cu fiecare generație ce vine, să aprindem în sufletul copiilor speranța și încrederea în viitor și să le transmitem nealterat tezaurul național-cultural, așa cum l-am preluat la rându-ne și noi de la străbuni.

Evaluare și diseminarea: Produse finite: albume cu fotografii, pliante, semne de carte cu

imagini din activitățile desfășurate, afișe. Proiectul s-a finalizat prin participarea la expoziția

tematică „De la bunicii mei”- Festivalul Internațional de folclor „Nunta Zamfirei”, concertul

de colinde „Colinde, colinde” – activități desfășurate cu partenerii implicați și Festivalul

județean Kalokagathia.

Scopul:

Cultivarea respectului și empatiei la nivelul etniilor ce alcătuiesc națiunea română în vederea recunoașterii și respectării tradițiilor, obiceiurilor, credințelor tuturor astfel încât să contribuim la asigurarea continuității și trăiniciei neamului românesc.

Lărgirea și îmbogățirea cunoștințelor copiilor cu datini și obiceiuri populare.

Obiectivele:

Cunoașterea unor datini și obiceiuri specifice sărbătorilor religioase la români;

Dezvoltarea interesului pentru păstrarea obiceiurilor, tradițiilor, credințelor și valorilor românești;

Cunoașterea și conservarea tradițiilor practicate din vechime în zona etnografică Bistrița: țesutul, confecționarea costumelor populare, bucătărie românească;

Valorificarea obiectelor populare din zona de proveniență a părinților, bunicilor;

Participarea la manifestări culturale și tradiționale religiose și populare;

Confecționarea, recondiționarea, culegerea de produse specifice tradițiilor, obiceiurilor românești;

Valorificarea relației de parteneriat între factorii educaționali implicați în dezvoltarea personalității copilului.

Planificarea și calendarul activităților

Calendarul activităților

Septembrie: „Portul popular românesc”: – Lansarea proiectului și întâlnire de lucru cu partenerii și colaboratorii implicați în proiect;

– Observarea costumului popular.

Octombrie: „Tradiția poporului român în obiecte și imagini”: – vizită la muzeul Școlii Generale „Liviu Rebreanu” – Beclean;

Noiembrie: „Obiceiuri și tradiții de iarnă”: – activități comune (preșcolarii și partenerii implicați în proiect).

Decembrie: „Hai cu toți să colindăm!” – concert de colinde;

Ianuarie: „Micii dansatori”: – Învățarea unor dansuri populare – ritm și mișcare;

– Învățare de strigături – memorare de versuri.

Februarie: „Obiecte de artizanat”: – Vizită la muzeul de etnografie și folclor;

– Activitate artistico – plastică.

Martie: „Să ne păstrăm tradiția”: – Șezătoare.

Aprilie: „Hristos a înviat!”: – Decorarea ouălor de Paști;

– Expoziție cu vânzare.

Mai: „Mândru-i jocul pe la noi”: – Program artistic în cadrul parteneriatului cu Grădinița din Dumbrăvița.

Iunie: „Hora copiilor” – dansuri populare specifice zonei Becleanului.

Evaluarea proiectului:

Evaluarea inițială (centralizarea datelor în baza discuțiilor libere);

Evaluare continuă (activități de focus-grup, evoluția comportamentului moral – civic al copiilor);

Evaluare finală (aplicare de chestionare pentru măsurarea efectului produs de activitățile realizate asupra copiilor, părinților, comunității locale și măsurarea nivelul relațiilor de comunicare și colaborare dintre părinți, elevi, preșcolari, cadre didactice);

Evaluare de produs: produse finite: albume cu fotografii, pliante, semne de carte cu imagini din activitățile desfășurate, afișe, expoziții, portofoliu, CD cu înregistrarea principalelor evenimente derulate, sigla proiectului.

Diseminarea rezultatelor

Prezentarea rezultatelor proiectului în cadrul Consiliului Profesoral și al Consiliului de Administrație al instituției de învățământ;

Popularizarea proiectului în cadrul manifestărilor științifice și în presa scrisă.

II.3.4. Produse curriculare reliefând obiceiuri de Crăciun și Anul Nou

II.3.4.a) Colindul

a. Prezentarea obiceiului popular: Pentru noi, anotimpul alb iarna este prilej de sărbătoare, iarna nu este numai anotimpul zăpezii și al frigului, ci și acela al bucuriilor prilejuite de nenumărate datini și obiceiuri care țin de sărbătoarea nașterii Domnului. Obiceiurile legate de sărbători fac parte din cultura tradițională a neamului nostru. Păstrarea acestor datini este o mărturie vie a faptului că avem o conștiință a neamului din care facem parte. Sărbătorile de iarnă încep odată cu Postul Crăciunului (15 noiembrie) și țin până la Sfântul Ioan (7 ianuarie). Repertoriul lor bogat cuprinde: colinde, cântecul de stea, urările de belșug și recoltă bogată cu plugușorul, urarea cu sorcova de un nou an bun și rodnic, jocurile cu măști („obrăzarii”, ,,cipărușul”, „turca”, „irozii”). Cel mai frumos obicei de Crăciun este colindatul. Se colindă pe la ferestre sau la ușă, în curtea casei, în pridvor, înainte de a se intra în casă.

În satele din Bistrița-Năsăud, în Ajunul Crăciunului, primii care pleacă la colindat sunt copiii mici, care trec din casă în casă și rostesc: „Bună dimineața la Moș Ajun!”. Pentru colindul lor, primesc bani, covrigi, mere, etc. În jurul prânzului, la colindat merg și copiii mai mari.

Ei formează cete sau merg singuri la casele vecinilor și prietenilor pe care îi întreabă: „Primiți colinda?”. Dacă gazda le răspunde afirmativ, încep colindul pe care îl încheie rostind: „Slobozi-ne gazdă-n casă,/ C-afară plouă de varsă și ne ninge de ne stinge!”. Colindătorii sunt poftiți înăuntru și răsplătiți cu prăjituri, dar și cu bani. Abia după ce se înserează, la colindat pornesc și tinerii, care merg, de regulă, la cunoscuți, unde petrec mai mult timp în compania gazdelor. Sunt invitați la masă și serviți cu prăjituri și vin, dar nu li se oferă bani. Adulții pleacă la colindat după ce se înnoptează bine. Ei încep colindatul cu casa preotului și continuă cu locuințele primarului și ale altor oameni de vază din sat, care sunt obligați să țină poarta casei deschisă până în zori, semn că sunt bucuroși de oaspeți. Colindatul poate dura până dimineața și este reluat și în ziua de Crăciun. În prima seară de Crăciun se colindă, de regulă între familii cu grad de rudenie apropiate. A doua și a treia seară se merge la alte familii, pe la prieteni. Se servesc sarmale, cozonac, prăjituri, ciorbe ușoare, produse din carne de porc (cârnați de porc, călbaș (cartaboș), tobă, costițe fierte în zeamă de varză). Pentru cei care s-au ospătat mai mult, se oferă spre consum, pentru contracararea efectului alcoolului, zeama de varză acră (moare).

b. Conținutul colindelor: Colindele ne înfățișează atât scene biblice cât și secvențe din obiceiul colindului. Oferim spre exemplificare două colinzi: 1. „Deschide ușa creștine” și 2. „Cerul și pământul”.

1. Deschide ușa creștine/ Că venim din nou la tine/ Drumu-i lung și-am obosit/ De

departe am venit./ Și la Vifleem am fost/ Unde s-a născut Hristos,/ Și-am văzut pe a sa mama/ Pe care Maria-o cheamă./ Cum umbla din casă-n casă/Ca pe fiul ei să nască/ Umbla-n sus și umbla-n jos/Ca să nască pe Hristos!! Umbla-n jos și umbla-n sus/ Ca să nască pe Iisus,/ Mai târziu găsi apoi/ Un staul frumos de oi/ Și acolo pe fân jos/ S-a născut Domnul Hristos/ Cete de îngeri coboară/ Staulul de-l înconjoară/ Îngerii cu flori în mână/Împletesc mândră cunună/ Pe cunună-i scris frumos/ Astăzi s-a născut Hristos/ Care cu puterea sa/ Mântui-va el lumea/ Și-de acum până-n vecie/ Mila Domnului să fie/ Tuturor cu bucurie!/

2. Cerul și pământul, cerul și pământul/ În cântec răsună/ Îngeri și oameni, îngeri și oameni/ Cântă împreună./

Refren: Hristos se naște/ Domnul coboară/ Îngerii cântă/ Magii îl adoară/ Păstorii aleargă/ Ieslea o-nconjoară/ Mari minuni se întâmplară/

Din răsărit vin, din răsărit vin/ Magi cu bucurie/ Cu dar de smirna, cu dar de smirna/ Aur și tămâie/

Refren: Hristos se naște/ Domnul coboară/ Îngerii cântă/ Magii îl adoară/ Păstorii aleargă /Ieslea o-nconjoară/ Mari minuni se întâmplară/ Din cer Cuvântul, din cer Cuvântul/ În trup se arată/ Noaptea din lume, noaptea din lume/ Zi se face îndată/

Refren: Hristos se naște/ Domnul coboară/ Îngerii cântă/ Magii îl adoară/ Păstorii aleargă/ Ieslea o-nconjoară/ Mari minuni se întâmplară/ Hristos se naște, Hristos se naște/ Veniți la închinare/ Cu vesel suflet, cu vesel suflet/ Veselă cântare./

Refren: Hristos se naște/ Domnul coboară/ Îngerii cântă/ Magii îl adoară/ Păstorii aleargă/ Ieslea o-nconjoară/ Mari minuni se întâmplară.

c. Secvențe din timpul „colindatului”- colindăm și primim colindători.

Primim colindători. Cu colindul

De precizat, că un obicei al zilei de Ajun a Crăciunului, este împodobirea bradului. De regulă, în majoritatea caselor „Pomul de Crăciun” este reprezentat printr-un brad mare și frumos, ce se împodobea cu fâșii de hărtie creponată, „petele” colorate, mere, nuci, pere, bomboane argintate, iar după anii 1970 ornamentarea acestuia se realizează cu beculețe, ghirlande, lumânări, artificii, globuri colorate.

II.3.4.b) Steaua

a.) Prezentarea produsului curricular: Printre tradițiile de Crăciun regăsim și „mersul cu steaua”. În general băieții sunt cei care merg cu acest colind. În funcție de regiunea țării, zilele în care se practică această tradiție variază, fie în zilele de Ajun și Crăciun, fie doar în zilele de Crăciun. Copiii merg cu acest colind folosind o stea confecționată de ei înșiși sau de părinți. „Mersul cu steaua” ne vestește Nașterea Mântuitorului. O stea este construită dintr-o veșcă (marginile sitei) peste care se așează o hârtie (albă sau roșie) unde se aplicau steluțe și chipul Maicii Domnului. ,,Stelele” sosite din zona Moldovei erau prinse într-un dispozitiv cu arcuri. Copilul rostea: ,,Trei crai de la răsărit/ Cu steaua-au călătorit / Și-au mers după cum citim/ Până la Ierusalim./ Și-acolo dacă-au ajuns / Steaua în nori li s-a ascuns/ Și-au început a căuta / Prin oraș a întreba: – Unde s-a născut, zicând ,/ Un crai mare de curând?/ Iar Irod împărat,/ Tare rău s-a supărat,/ Ordin în ținut a dat,/ Toți copiii a adunat/ Capetele a tăiat/ Crezând că printre ei a fost / Și Christos/ El, Mântuitorul nost./ Să trăiți și la mulți ani!”.

b) Confecționare: Prezentăm un mod simplu de obținere a produsului finit „steaua”.

Materiale necesare:

– suportul de lemn de la un ciur (sită) de mălai sau de faină a cărei sită s-a rupt și nu se mai folosește;

– coală albă mare;

– două bețe de 75 și 30 de centimetri;

– beteală (de preferat argintie)

– două icoane decupate dintr-o revistă sau din calendare din anii anteriori;

– lipici;

– staniol;.

– clopoței.

Modalitatea de realizare:

se fac patru găuri pentru a se introduce cele două bețe în suportul de lemn în formă de cruce (bățul mai lung va fi cel de care se ține steaua);

– se îmbracă cele două fețe ale suportului de lemn și apoi marginea cu coala albă;

– se dă cu lipici pe spatele iconițelor și se lipesc pe cele două fețe;

– se pot face steluțe din staniol pe care le lipim pe margine;

– îmbrăcăm bețele în staniol și prindem beteala de capetele acestora;

– atașăm marginilor suportului de lemn clopoței;

Utilitatea practică a produsului:

Steaua confecționată este folosită de copiii care merg din casă în casă să vestească tuturor Nașterea Mântuitorului, ea servind astfel la susținerea urăturilor.

II.3.4.c) Plugușorul

a.) Prezentarea obiceiului popular – este un străvechi obicei agrar, care se practică și azi, mai cu seamă în Moldova. Îmbrăcați în haine groase, cu căciuli împodobite cu panglici colorate și ținând în mâini bice și clopoței, în ajunul sau chiar în ziua de Anul Nou, ceata de urători, formată din doi până la zece băieți sau bărbați pornesc să colinde pe la rude și vecini. Unii poartă cu ei și un buhai, un instrument specific făcut dintr-o putinică de lemn cu fundul din piele de oaie, prin care se trage o șuviță de păr de cal. Trasă printre degete, aceasta din urmă produce un sunet dogit, similar mugetului de bou. După urările de rigoare, gospodinele îi răsplătesc cu mere, covrigi, nuci sau bani. Vorbind despre aratul pământului cu 12 boi, despre semănatul grâului, seceratul și măcinatul lui, ca și despre frumoasa morăriță, Plugușorul nostru este „carmen avele al romanilor”, colindul cu rugăciunea de ocrotire a semănătorilor din câmp. Plugușorul este una dintre datinile cele mai vechi și mai frumoase, ce s-a păstrat și se păstrează până în ziua de azi, la poporul român. Prezentăm câteva secvențe din textul ,,Plugușorului”: ,,Mâine anul se-nnoiește,/ Plugușorul se pornește/ Și începe a ura/ Pe la case a brăzda/ Iarna-i grea, omătu-i mare/ Semne bune anul are,/ Semne bune de belșug/ Pentru brazda de sub plug/(…)S-a sculat mai an/ Bădica Traian/ Și a-ncălecat/ Pe-un cal învățat/ Cu numele de graur/ Cu șaua de aur / Cu frâu de mătasă/ Cât vița de groasă / Mânați mai, hăi hăi!(…..).

b.) Confecționare și folosire: Obiectul numit „plugușorul” este realizat dintr-o ,,budeșcă” sau ,,bărbanță” mai mică, la un capăt al acesteia se aplică ,,ierha” (piele prelucrată), prin mijlocul căreia se trec fire din păr de cal. Acestea se înmoaie cu apă de către cel care urează, apoi sunt ,,trase” în mod ritmic, scoțând un sunet propriu: feciorul care ține plugușorul răspunde la îndemnul urătorului – ,,Ia mai mânați, măi!” – cu ,,Hăi, hăi!”. Textul este plin de întâmplări hazlii și vorbe de duh, întreaga muncă a câmpului de la arat și semănat până la coptul colacilor din grâul cel nou și împărțirea acestora urătorilor. La final, copiii urează gazdei să aibă parte în anul următor de o recoltă și mai bogată.

II.3.4.d) Sorcova

a) Prezentarea obiceiului popular: Uratul cu sorcova se rostește în dimineața Anului Nou și este o urare adresată celor vizitați. Aparținând obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu Sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, Sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării Sorcovei. Sorcovitul poate fi și prilej de blesteme. Textul Sorcovei este aproximativ același, înregistrându-se ușoare variații de la o regiune la alta. Iată una din formele sale versificate:

„Sorcova, vesela,/ Să trăiți, să-mbătrâniți,/ Peste vară, primăvară,/ Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata,/ Tare ca fierul, /Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!”

b) Confecționare: În jurul unei crenguțe de brad sau al uneia înmugurite de copac înfășurăm sau împletim fâșii de hârtie colorată și flori confecționate din staniol sau hârtie glasată/creponată. Se pot adăuga și alte ornamente, ca: fundițe colorate, steluțe, globuri mici etc. „Mânerul”, acea porțiune destinată prinderii cu mâna în vederea susținerii și manipulării „sorcovei,” de obicei, este învelită în staniol sau hârtie colorată.

II.4. Produse curriculare ale temei „Din cultura noastră populară”

II.4.1. Proiectare didactică integrată

II.4.1.a) Proiect de activitate integrată „Român mândru de pretutindeni”

Scopul activității: Verificarea și sistematizarea cunoștințelor copiilor despre Ziua Națională a

României și portul popular.

Obiective operaționale:

să identifice toate părțile componente ale costumului popular, numindu-le pe baza observațiilor făcute;

să grupeze toate obiectele puse la dispoziție după criteriul lungimii;

să coloreze costumul popular specific zonei pe baza indicațiilor primite;

să construiască cu ajutorul cuburilor din lemn o biserică / catedrală redând aproximativ forma acesteia.

ALA: Bibliotecă: ,,Răsfoim reviste cu frumuseți ale patriei”

Artă: „Colorăm costumul popular”

Construcții: „Catedrala reîntregirii”

ADP: Întâlnirea de dimineață: tema „La mulți ani, mici românași!”

Tranziții: „La defilare ”

Rutine: „Sunt curat în orice loc, și la lucru și la joc”

DȘ+DLC: Tema „Român mândru de pretutindeni”

Strategii didactice

a) Sistemul metodologic: explicația, conversația, dialogul, problematizarea, demonstrația, exercițiul, jocul, turul galeriei.

b) Sistemul resurselor curriculare: costume naționale pentru bărbat și femeie, păpuși îmbrăcate în costum popular, steaguri, PC, tablă magnetică, jetoane cu cifre, filmuleț cu imagini despre ziua națională

Scenariul activității:

II.4.1.b) Proiect de activitate „Noi suntem români!”

Grupa: mare

Activități de dezvoltare personală:

Rutine: Întâlnirea de dimineață: calendarul naturii – discuții despre anotimp, în ce zi a săptămânii suntem, stabilirea fenomenelor care caracterizează ziua; prezența, „Sunt român în România”.

Tranziții: exerciții ritmice, numărători, joc cu text și cânt, poezii liniștitoare.

Activități și jocuri didactice alese:

Bibliotecă: „Țara mea” – citire de imagini; „Decorăm costumul popular”, „Decorăm ulciorul” – grafisme;

Artă: „Colorăm, decupăm stegulețe”, „Farfurii decorative”;

Știință: „Alege numai jetoanele care au culorile din drapel”;

Activități pe domenii experiențiale:

Domeniul Limbă și Comunicare – memorizare „Sunt român”;

Domeniul Om și Societate – colaj „Țara mea” – lucrare colectivă

Activități liber alese: Joc de mișcare – „La defilare”.

Scopul activității:

Informativ:- valorificarea cunoștințelor despre portul și obiectele populare tradiționale românești;

Formativ: – consolidarea priceperilor și deprinderilor de a utiliza semnele grafice învățate;

Obiective operaționale:

Să descrie imaginile date, exprimându-se în propoziții corect formulate;

să deseneze steagul României respectând ordinea corectă a culorilor;

– să selecteze toate jetoanele care au culorile drapelului din mulțimea de jetoane date.

să rețină cât mai multe expresii rimate și ritmate din poezia „Sunt Român”;

să redea tema dată respectând culorile adecvate formelor de relief ale țării noastre.

Durata: o zi

Locul de desfășurare: sala de grupă

Strategii didactice:

Metode: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, lucrul individual, munca în echipă;

Mijloace de învățământ:

ALA: cărți și reviste, fișe pentru colorat, creioane colorate, planșete, plastilină, farfurii de unică folosință, jetoane de diferite culori, fișe de lucru.

ADE: imagini ilustrative textului poeziei, farfurioare cu material pentru colaj (hârtie creponată, conuri de brad), lipici, foarfece, markere colorate.

Forma de organizare: pe grupuri, frontal, individual

Material bibliografic:

Curriculum pentru învățământul preșcolar ( 3-6/7 ani) MECI, 2008;

Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învățământul preșcolar;

Aplicațiile noului curriculum pentru învățământul preșcolar;

Glava, A; Pascal, M.; Tataru, L., Educație timpurie – Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.

Scenariul zilei

În cadrul întâlnirii de dimineață, educatoarea îi salută pe copii: „ – Bună dimineața, români și româncuțe!”. Copiii salută educatoarea, după care se salută unii pe ceilalți de la stânga la dreapta.

Tranziție: „După ce ne-am adunat/ Și frumos ne-am salutat/ Pe scăunele ne așezăm/ Cu toții să discutăm.” Educatoarea va nominaliza copiii de serviciu, aceștia vor împărți fluturașii pentru prezență. În timp ce educatoarea face prezența, copiii își pun fluturașul în bolul celor prezenți. Unul dintre copiii de serviciu numără fluturașii copiilor absenți.

Tranziție: „Data, ziua, luna, anul,/ Anotimpul ni-l arată./ Deci, calendarul naturii/ Să îl completăm îndată.” Se completează calendarul naturii. Se joacă jocul „Adevărat sau fals (ex. „Este adevărat că suntem în luna mai?”; „Este adevărat că este vară?”).

Împărtășirea cu ceilalți: Educatoarea va iniția o discuție despre tema studiată cu o zi înainte, despre cum își serbează copiii ziua de naștere, asemănând acest lucru cu sărbătorirea zilei țării noastre. Se amintesc cântecele învățate pentru serbarea acestui eveniment. Se cântă imnul țării.

În cadrul momentului de mișcare se cântă și se dansează.

Noutatea zilei sunt păpușile „Românaș” și „Româncuța”, care îi roagă pe copii să adune cât mai multe stegulețe (recompense) pentru a le duce la Alba Iulia, la „marea serbare a țării”.

În buzunărelul cu surprize, copiii vor descoperi stegulețe tricolore. Pentru a obține aceste stegulețe, copiii trebuie să lucreze cât mai frumos și corect. Se vor reaminti culorile drapelului insistând pe ordinea în care sunt așezate pe port – drapel (roșu, galben și albastru) Se prezintă centrele deschise și sarcinile ce urmează a fi realizate:

Bibliotecă: „Țara mea” – citire de imagini; „Decorăm Costumul popular”, „Decorăm Ulciorul” – grafisme

Artă: „Colorăm, decupăm stegulețe”, „Farfurii decorative”

Știință: „Alege numai jetoanele care au culorile din drapel”

Tranziție: „Dar să-ncepem lucrul/ Și s-avem mult spor/ Azi lucrează fiecare/ Cu ce are la sector.”

Copiii primesc medalioane tricolore și sunt îndrumați spre centrele pregătite pentru ei: bibliotecă, artă și știință. În funcție de medalionul primit (culoare), copiii se vor grupa la centrele de activitate, marcate cu imagini colorate în culorile drapelului. Voi explica pe rând copiilor ce sarcini au de îndeplinit, după care copiii vor lucra în grupuri mici. Se lucrează pe centre și în funcție de modul în care își realizează sarcina de lucru primesc și recompensa (stegulețe). Se vor analiza lucrările realizate la fiecare centru. Voi urmări activitatea copiilor pe centre și voi interveni ori de câte ori va fi nevoie, în special la bibliotecă, unde copiii vor fi stimulați să descrie imaginile în propoziții corect formulate. La terminarea activității pe centre, copiii intră la baie (rutina).

Tranziție: „Înspre baie ne-ndreptăm/ Ca sa ne spălam/ Dăm cu apă și săpun/ Mai curați suntem acum”

Rutine: Copiii ies de la baie.

Tranziție: Copiii vor intona cântecul „Țara mea”, cântec care va fi elementul de tranziție pentru următoarea activitate, ADE. În încheierea activităților voi face aprecieri verbale asupra comportamentului și activității copiilor, iar copiii vor păstra medalioanele primite și stegulețele. Copiii care au obținut stegulețe la ALA le vor așeza pe panou la echipele lor.

Anunțarea temei: Memorizare „Sunt român” – „Copii, pentru că ați lucrat foarte frumos la centrele de activitate și pentru că știți foarte multe lucruri despre țara noastră și pentru că, în curând vom sărbători Ziua României, o să învățăm împreună poezia „Sunt român” ”. Educatoarea recită poezia model. Se poartă o scurtă conversație cu copiii pe marginea conținutului poeziei și se recită poezia pe fragmente logice, apoi integral. Pentru realizarea memorizării poezia se repetă individual, pe grupuri și în cor. Se vor face aprecieri asupra corectitudinii și expresivității cu care copiii recită poezia.

Activitate practică – colaj – lucrare colectivă „Țara mea”. Tranziție: Pe melodia cântecului „Sunt român, român voinic”, copiii se așează în spatele măsuțelor care sunt grupate corespunzător culorilor din drapel, pentru trei echipe (roșu, galben și albastru). Copiii vor extrage dintr-un bol conturul țării (trasat cu roșu, galben, respectiv albastru) și în funcție de acel jeton se vor îndrepta către „echipa roșie, galbenă și albastră”. Românașul și Româncuța îi roagă pe copii să le realizeze imaginea țării (harta) cu materialele pe care le au la dispoziție. Copiii vor rupe, mototoli și lipi hârtie creponată, realizând harta României. În timp ce cântă cântecul „Roșu, galben și albastru”, copiii se așează la măsuțe, unde sunt repartizate materialele pentru activitatea practică. Voi explica procedeele de lucru, insistând asupra respectării ordinii operațiilor de lucru și lipirea materialelor pe harta țării.

Asigurarea feed-back-ului se va realiza prin recitarea poeziei în cor. În încheierea activității voi face bilanțul asupra activității desfășurate pe parcursul întregii zile. Voi face aprecieri asupra comportamentului copiilor, a modului în care au reușit să rețină versurile, să participe la realizarea hărții României. În încheierea activității, copiii se vor alinia cu stegulețele în mână și ne vom juca jocul „La defilare”, în timp ce vom cânta cântece învățate anterior despre țară și popor. Toate stegulețele strânse se oferă Românașului și Româncuței, aceștia fac aprecieri cu privire la activitatea copiilor și le mulțumesc pentru ajutor.

II.4.2. Miniculegere de etnografie și folclor – portul popular –

II.4.2.a) Portul popular din zona etnografică – Țara Dornelor

Studierea diferitelor aspecte ale etnografiei românești presupune experiență, pasiune și responsabilitate, precum și o dreaptă proporționalitate între cercetarea de teren și documentarea din sursele scrise.

Desigur, la ora actuală chiar și prin satele noastre de munte, mai izolate și conservatoare, puțini sunt cei care te pot înnobila cu niște gânduri colorate – gânduri de demult. Dar tot mai poți afla câte ceva de la nepoții și strănepoții celor care au fost nașii de botez, și ai munților, și ai apelor, și și ai stelelor de pe cer . Și din crâmpeiele acestor gânduri putem reconstitui marele adevăr, acela că țăranii noștri au fost făptuitorii unor valori incomensurabile.

În ceea ce privește portul popular din zona etnografică a Țării Dornelor se poate afirma cu toată convingerea că se încadrează în parametrii valorilor patrimoniale printre multe creații desăvârșite. Țara Dornelor, făcând parte din dulcea Bucovină, nu se dezminte nici de data aceasta și ne invită să ne aplecăm urechea, cu răbdare și înțelepciune asupra glasurilor ce răzbat de dincolo de negurile uitării.

Gând pentru făuritorii de comori, de Ion Cruceanu

S-au petrecut bătrânii.

S-au risipit ca ceața

C-așa e datul lumii,

Doamne, ce tristă-i viața!

În urma lor lăsat-au

Comori nemuritoare,

De gânduri mândre scrise

Pe ii și pe ștergare.

Apoi, făcând plămadă

Din darnicul Pământ,

Pe străchini și ulcioare

Mai scris-au câte-un gând.

Și încă alte multe

Pe piatră și pe lemn,

Ca nouă să ne fie

Chemare și îndemn.

Moș Alexandru Șutea din Obcina Mestecănișului; Mătușa Agripina Hagiu – din Fundătura Petrenilor (Vatra Dornei) – bocitoarea din filmul Baltagul

Studiul portului popular, unul din domeniile cele mai vaste și mai complexe ale culturii populare românești contribuie la descifrarea specificului etnic și la analiza modului de viață al poporului nostru.

Vârsta portului popular este săpată în piatra celor două momente istorice – Momentul de la Adamclisi și Columna lui Traian, de la Roma, unde dacii apar îmbrăcați în costume populare mult asemănătoare celor purtate în zilele noastre, în special în Moldova. „Costumul moldovenesc păstrează elemente străvechi de tip general românesc ca de exemplu cămașa dacică încrețită la gât, opinca, sumanul sau cojocul” (E., Pavel, 1976, p.10)

Adaptat condițiilor de mediu, determinat de împrejurările istorice și de cele sociale, portul popular românesc „deși unitar din punct de vedere morfologic, în ansamblul lui a înflorit o diversitate de forme legate de condițiile concrete ale zonelor” (P.,Petrescu, G., Stoica, 1981, p. 98)

La acest aspect se mai adaugă și personalitatea creatorilor care aduc elemente proprii, așa că rar poți găsi două piese identice, mai ales în cazul cămășilor de sărbătoare.

Portul popular din zona Țării Dornelor se integrează în unitatea de ansamblu a costumului românesc, înscriindu-se în tipul de costum specific nordului Moldovei, cu anumite trăsături bucovinene, rezultate ca urmare a celor 143 de ani de la dominația austro-ungară, dar și cu unele evidente influențe ardelenești și nemțene.

Familie de țărani dorneni de la începutul sec. XX

Costumul femeiesc

Este recunoscut faptul că, în comparație cu bărbații, femeile sunt mai interesate de felul cum se îmbracă, dorind să fie cât mai elegante. Același lucru se întâmplă și în lumea satului, mai ales că acolo există un surplus de mândrie, hainele fiind lucrate chiar de mâinile celor care le purtau. Era un fel de a te prezenta în societate, de a-ți câștiga un anumit statut. De aceea, încă de la o vârstă fragedă, fetițele învățau să toarcă, să țese, să coase. „Când am mers în clasa I-a, aveam cămășuță cu pai cusută de mâna me”, își aducea aminte mătușa Lostun Varvara, din satul Gura-Glodului, Comuna Panaci. Iar până să se mărite, colo stivuite în lada de zestre, teancul de cămăși trebuia să treacă de 10 – 15 bucăți toate „prima întâi”.

Piesele de port erau puse în evidență cu ocazia sărbătorilor, prin mersul la biserică, la horele din sat, cu ocazia nunților etc. Era o adevărată întrecere, care gospodină și mai ales, fată să aibă o cămașă cât mai frumoasă și cât mai aparte. „Pui ca ai mei să nu aibă nimeni” ziceau fetele și se ascundeau prin cele cămări și poduri de grajduri, de coseau „puii” în mare taină, căci era posibil ca „furatul modelelor să se producă”.

Materialele folosite pentru confecționarea și ornamentarea cămășilor femeiești

În Țara Dornelor, în vremurile mai îndepărtate, cămășile femeiești se confecționau din pânză de cânepă și in, țesută în casă. Cele două plante textile se cultivau și se prelucrau în cadrul gospodăriei individuale. Mai apoi, s-a țesut pânza și din fire de bumbac, procurate din comerț.

Cămășile confecționate din pânză de cânepă, fiind aspre la purtat, și nici chiar atât de aspectuoase, având o nuanță de galben, erau destinate mai mult zilelor lucrătoare. În zilele de sărbătoare le mai purtau doar copiii, și bătrânele, căci gospodinele tinere și fetele se îmbrăcau cu cămăși confecționate din pânză de in. Această pânză era bine „bgilită” adică albită, printr-un procedeu simplu; era mereu înmuiată în apă și, apoi, lăsată zile întregi să se usuce la soare. Tot în această perioadă, s-a țesut pânză și din fire de bumbac procurate din comerț, realizându-se creații destul de valoroase. Mergând pe calea găsirii de noi soluții în ale „eleganței”, în cea de-a doua parte a perioadei interbelice, unele dornence au început să-și confecționeze cămăși „fudule” din pânză de marchizet și inișor topit, țesută industrial. Ornamentarea, mai ales pe marchizet, pânză vaporoasă realizată din mătase naturală, era o adevărată punere la încercare a măiestriei și răbdării.

Munca era titanică, rezultatele desăvârșite, dar ce folos că, din cauza pânzei care era prea moale, atât frumusețea motivelor ornamentale, cât și unduirea plăcută a formelor trupului femeiesc nu erau puse în evidență.

După ce cultura de in și cânepă a fost abandonată, s-a ajuns ca, în zilele noastre, cămășile femeiești să fie confecționate din etamină, acea pânză industrială țesută cu ochiuri mari, și din nylon, destinat confecționării perdelelor. În privința materialelor destinate ornamentării cămeșilor, a existat și aici o evoluție firească, în directă legătură cu tipul de pânză folosit. După cum am aflat de la bătrânii locului, primele motive ornamentale, pe care ei le denumesc „modele” au fost realizate cu păruț tras din lână, cu ajutorul unor piepteni, numiți șăgalnic „dinții soacrei” pentru că aveau colți lungi și ascuțiți. Apoi, păruțul era tors cu multă măiestrie, firul trebuind să fie subțire și uniform ca „scris cu creionu”. Nu toate femeile reușeau această performanță, ci numai acelea care erau „dăruite”, adică predestinate de-a avea darul și talentul acesta. Vopsirea păruțului se făcea cu culori naturale obținute din plante, pe care bătrânii le numeau „burieni”. Culesul acestora avea loc la anumite date, numai de ei știute, și trebuiau respectate anumite reguli. Altfel, munca era zădarnică. Cu aceeași strictețe trebuia respectată și tehnica vopsitului. Astfel pentru a se obține o anumită nuanță de culoare, plantele trebuiau să fie amestecate între ele într-o anumită proporție, iar fixatul culorii pe firele ce urmau a fi vopsite, presupunea o deplină stăpânire a meșteșugului. Treptat firul de păruț a fost înlocuit cu alte materiale de proveniență industrială, cum ar fi „lânica”, molineul/bumbac mercelizat, mătasea, mărgelele de sticlă, paietele și chiar firul metalic. Tipuri de cămăși femeiești

Ținând seama de destinația pentru care au fost confecționate, cămășile femeiești din zona Dornelor se împart în două mari categorii: cămășile de lucru și cămăși de sărbătoare. Cămășile de lucru sunt mai simple, atât din punct de vedere al croiului, având mânecile prinse la umăr direct de stan (corpul cămășii), ornamente mai puține, dar tot au „căci nici mortul nu se îmbracă în cămașă de tot numai albă, așa după cum zic bătrânii”.

Din punct de vedere al relației dintre cămașă și piele, aflăm următoarea clasificare: cămașa pe de-a-ntregul cu poale, cămașa cu poalele adăugate și cămașa separată de poale. Cămașa de sărbătoare cel mai des întâlnită în zona țării Dornelor este cămașa cu „bezărău”, la care stanul, spatele și mânecile sunt unite la gât printr-un șir de „cheutori” dispuse uniform pe gura cămășii, prin care trece un șnur. Acest tip de cămașă se mai numește cămașă cu altiță. Din punct de vedere al relației dintre cămașă și poale, cămașa cu altiță o găsim în toate cele trei variante enunțate mai sus. O variantă a acestei cămăși este cămașa cu ciupag, un guler îngust ca o bondiță, aplicat peste încrețiturile de la gât. Mânecile cămășii cu altiță sunt strânse pe mână, prin așa-zisa „brățara, mai îngustă sau mai lată, rezultată printr-o măiestrită încrețire a pânzei, semănând cu fagurele de miere. Dacă încrețirea este mai măruntă se numește „piele de găină”, dacă este mai mare se numește „piele de curcă”. Treptat, înaintând spre zilele noastre, din comoditate și grabă, s-a renunțat la aceste încrețiri, rolul lor fiind preluat de un simplu șnur (ață), cu bezărău a cărui gură este formată prin simpla încrețire cu o ață de in sau cânepă a celor patru. Ca urmare a influențelor năsăudene și maramureșene în Țara Dornelor întâlnim și cămăși de sărbătoare cu capătul mânecii terminat într-un „volănaș”, care uneori poate atinge dimensiuni destul de mari. Cămașa cu „bezărău” sau cu altiță o întâlnim chiar și în zona etnografică a Sucevei, așa după cum o descrie etnograful Valer Butură. În Suceava s-a păstrat mai bine, până în timpuri mai apropiate, o cămașă de veche tradiție autohtonă, numită cămașa părți concepute, pieptul, spatele și cele două mâneci.

Interpretarea ornamentelor

Piesa numărul unu din ansamblul costumului femeiesc o constituie cămașa. Așa cum o sculptură se sprijină pe un soclu, tot așa cămașa se sprijină pe catrință. Prin sobrietatea ei, catrința scoate în evidență sărbătoarea de forme și culori de pe cămașă. Totodată, această piesă de bază „permite desfășurarea fanteziei creatoare a femeii de la țară ce nu repetă un motiv aproape niciodată în întregime, ci introduce întotdeauna modificări în combinarea elementelor decorative, în alegerea nuanțelor cromatice”.

Ca un factor distinct, nu numai pentru zona Țara Dornelor, ci și pentru alte zone din țară, este respectul creatoarelor pentru fondul alb. Pe cămașă rămâne mult spațiu liber, căci oul „horror vacui” (frica de gol) nu este caracteristică poporului nostru. Desigur, înaintând treptat spre zilele noastre, s-au mai produs și abateri de la această regulă. Astfel, în satele din Dorna Candrenilor și Ciocănești, în urmă cu vreo 30-40 de ani, erau la modă cămășile cusute „în culorile lemnului”, cu o paletă cromatică abuzând de cafeniuri și mâncând aproape tot albul cămășii. La aceasta se mai adaugă și faptul că motivele ornamentale, total străine de simțul estetic românesc, de dimensiuni mai mari și destul de complicate, nu au nici un corespondent în toată ornamentica noastră. Aici, subliniem faptul că aceleași motive ornamentale geometrice le putem afla nu numai pe cămăși, ci și pe țesături, pe obiecte de lemn și chiar pe ouăle încondeiate, desigur într-o altă redare.

Putem afirma cu toată certitudinea că motivele ornamentale specific artei noastre populare au fost, din vremurile cele mai vechi, cele geometrice sau cum le mai numesc unii cercetători, geometrizate. Astfel, privind cămășile cu altiță din zona Țării Dornelor, rămânem uimiți de formele uneori ciudate, dar, totuși cursive ce stau scrise acolo, și care parcă te îndeamnă să le descifrezi. Despre acest aspect, marele istoric N. Iorga spunea următoarele: „Având origini străvechi, cu trimiteri la arta rupestră a omului din neolitic, sedentar, devenit cultivator și crescător de animale, continuat de-a lungul secolelor, stilul geometric s-a dezvoltat și în cadrul artei populare românești. El se manifestă prin compoziții de figuri geometrice sau reduceri la forme schematice – „linii geometrice”. Aceste origini străvechi le resimt și țăranii noștri, căci atunci când se îmbracă cu o cămașă cusută cu motive ornamentale geometrice, zic că se îmbracă cu o cămașă națională, iar când se îmbracă cu o cămașă cusută cu motive ornamentale alunecând spre naturalism (frunze și flori), zic că se îmbracă cu cămașă cu pui. Tot un lucru interesant, la cămașa cu altiță (cu bezărău), motivele ornamentale sunt repartizate pe câmpi ornamentali bine delimitați altița, încrețită (mușcățică) și râuri (șiruri) pe mâneci și pe piept. Această repartizare s-a părea ca nu este întâmplătoare, ci joacă un anumit rol în înlesnirea descifrărilor scrisurilor de pe cămașă. Astfel, pe altiță scriitura este mai pronunțată, mai „mașcată”, așa cu zic țăranii, râurile curg, fie costițat (în diagonală), fie drept și sunt mai reținute, iar încrețul (mușcățica), realizată aproape întotdeauna pe un fond mai deschis, aduce alte noutăți care parcă ar vrea să rezume zicerile celorlalte două. Denumirile date acestor ornamente sunt extrem de variate, cu sensuri diferite, instabile, uneori chiar contradictorii. Și cu toate acestea, fiecare motiv geometric (geometrizat) este rezultatul operațiunii de adaptare a unor teme naturaliste la cerințele ornamentării populare. Așadar, negăm afirmațiile conform cărora artei noastre populare i-ar fi specific un geometrism de caracter abstract. După unii specialiști, ornamentele acestea geometrice ar putea fi semne ale unui scris ideografic. Dar, în același timp ar putea să aibă și un caracter magic, apotropaic, unele semne fiind „îngrăditoare de rău”. Interesant este faptul că unele dintre aceste semne s-au păstrat până în zilele noastre, de presupus că într-o formă mai schimbată decât cea inițială, ca rezultat al instinctului de conservare, dar și „al forței creatoare a generațiilor de meșteri populari”. Universul acestor semne geometrice vast și uneori greu de pătruns, fiind deosebit de atractiv din punct de vedere al subiectului, a strâns interesul multor cercetători care au reușit, în parte să le descifreze și chiar să le clasifice în mai multe categorii: cosmice, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe.

Dintre motivele cosmice, cel mai des întâlnit este motivul soarelui. Încă din comuna primitivă oamenii au acordat soarelui o atenție deosebită, întrucât marele astru ceresc le dădea căldură și fertiliza pământul. Din această lungă epocă istorică încep să se dezvolte superstiții, credințe, datini și tradiții la toate popoarele lumii. Pe teritoriul Daciei preistorice, acest cult al soarelui era deosebit de bine dezvoltat, întrucât autohtonii erau un popor sedentar, având ca ocupații de bază agricultura și păstoritul.

Astfel, autohtonii au ajuns la forme evoluate și sofisticate de cult solar, care în unele aspecte ale lui s-a ridicat până la interpretarea metafizică a soarelui. Acest fapt a adus la începutul erei noastre la un proces de solarizare a creștinismului primitiv, local, în care Dumnezeu Fiul a trebuit să fie asemănat cu soarele sfânt. Motivul soarelui îl aflăm pictat pe pereții unor peșteri, cum ar fi peștera de la Chindia Mică (din Banat), dar și pe ceramica de Cucuteni, Vădastra, Gumelnița. Apoi îl regăsim pe obiecte de piatră, os, lemn, pe țesături și cusături.

Prezentăm spre exemplificare o analiză a motivelor ornamentale de pe o cămașă cu altiță, fără perle, din satul Holda (Broșteni), cu o vechime de 60-70 de ani. Atât pe altiță, cât și pe încreț, motivul soarelui este deosebit de bine redat, încât nu poate fi confundat cu vreun alt motiv. Pe altiță, motivul soarelui, grupat pe patru rânduri, apare într-o formă dublă, în centrul unei moriști cu patru brațe se înscrie un motiv solar în opt colțuri, grupate câte două. Pe încreț și pe capătul mânecilor, motivul soarelui care se înscrie într-un romb are un număr de opt raze redate liniar. Dintre motivele astrale apare „steaua mare” și „steaua mică”, pe care le regăsim și pe ouăle împistrite, din multe zone etnografice ale Bucovinei. Uneori tema apare înconjurată de stele. Motivele astrale, steaua mare, steaua mică, steaua împodobită, precum și motivul soarelui și al lunii le găsim redate și pe țesături, pe coaja efemeră a oului de Paște, pe lemn, pe piatră, pe vasele de lut. Tot comune sunt și motivele ornamentale numite ochișori îngrădiți, laba mâțului, rădașca, cârligele, încovoiatele, calea rătăcită și potcoava. Multe dintre aceste motive ornamentale așa după cum am mai menționat, au un rol apotropaic, de apărare. Să luăm de exemplu potcoava, pe care am întâlnit-o bătută la pragul unei case vechi, din satul Gura Glodului. „Mătușă, Floare, de ce-i bătută potcoava aiasta, la prag?” „D-apoi, draga mea, cine-o fi bătut-o acolo, a fi zâs așă: Cum se sfărâmă bulgării de pământ în copita calului, tot așa să se sfărâme rălele din casa aiasta”

Să analizăm fugitiv încă un motiv ornamental destul de interesant, întâlnit pe cămășile din această zonă și denumit „miez de nucă”. Același motiv îl regăsim și pe coaja efemeră a oului de Paști, dar de data aceasta poartă numele de „coada curcanului”. Se pune întrebarea care i-ar fi fost numele de botez inițial? Dacă ne gândim bine, nucul are în gândirea tradițională o mitică bine definită, apoi, dacă privim prin prisma creștinismului, nucile au o încărcătură simbolică, în sfânta noapte a Crăciunului, se dau mere, nuci și colaci colindătorilor. Spărgând o nucă, observăm că miezul este compartimentat în formă de cruce. Pe de altă parte, și curcanul din ograda gospodarului are importanța lui, și cum în scriitura lor creatorii populari parcă ar fi făcut un amplu inventor al tuturor celor văzute, se justifică prezența acestuia parțial, clar prin redarea cozii.

Din scurta interpretare a câtorva motive ornamentale geometrice ne reconfirmăm convingerea că aceste nuanțe nu sunt total abstracte, așa cum susțin unii cercetători, ci au o trimitere spre lumea realului. În privința paletei cromatice folosită în ornamentarea acestor cămăși, putem afirma că este una destul de darnică, dar reținută la nivelul unor tonalități cuminți, odihnitoare. Creatoarele dornence sunt prietene ale culorilor, dar le evită pe cele „leșinate” cum zic ele, adică rozul, verdele spălăcit. Culoarea roșie, culoare care te ferește de deochi este aproape nelipsită, apoi verdele, galbenul și albastrul este folosit cu prudență. Culorile sunt „moșcate“, adică hotărâte, bine delimitate, iar uneori nuanțele sunt accentuate prin îngrădire cu fir de culoare neagră. Înainte vreme, înainte de al doilea război mondial prin paleta cromatică se masca vârsta purtătorului, iar prin fastul ornamentativ starea lui social-economică. O dată cu invazia urbanului, înspre rural, care se face într-un mod de-a dreptul abuziv, numărul creatorilor întru frumos a scăzut în mod considerabil, existând și o gravă lipsă de orientare a simțului estetic bine înțeles, dacă mai există. Cu alte cuvinte, globul acela de aur, mândru măiestrit în basme și legende, locul acela sfânt unde s-a născut „veșnicia”, așa după cum întru-un mod metaforic deosebit de inspirat o spune fostul filozof Lucian Blaga, satul nostru cel mult îndrăgit stă să dispară în totalitate.

Catrința

După cămașă, a doua piesă ca importanță este catrința. De formă dreptunghiulară, mai mare decât circumferința trupului, capetele fiind petrecute unul peste altul în față, oferă siluetei forme elegante și suplețe. În zonă se mai numește „priștore”. Și la această piesă de port a existat o anumită evoluție, catrințele vechi având urzeala și băteala din păr tras din lână de oaie și erau țesute în patru ițe. Treptat au început să se folosească pentru țesutul catrințelor și materiale procurate din comerț, printre care: strâmătura, bumbacul, mătasea, firul metalic. Catrința este de obicei sobră, pe fondul negru fiind vrâstată cu vrâste (dungulițe verticale) în diverse culori: verde, galben, roșu închis, maro etc. Partea de jos a catrinței se numește bată, are o lățime de 8 -12 cm și poate fi de culori diferite, în ultima vreme mai mult roșie. De la catrința simplă, în vrâste, s-a trecut la catrința cu alesături printre vrâste, care pot să fie geometrizate ori florale. Dintre cele geometrizate, amintim înlănțuirile de romburi, liniile paralele, dintele de lup. Pe sub catrință se purtau poale țesute din cânepă și mai apoi din in. La capătul de jos, poalele sunt prevăzute cu o broderie meșteșugit lucrată cu bumbac, mătase, și mărgele colorate ori chiar cu o dantelă care se lasă la vedere cam un lat de palmă, cu un fel de completare la întreg ansamblu vestimentar.

Brâiele și bârnețele

Brâul este o țesătură lungă, de circa 2 m, cu o lățime de 8-12 cm, care se înfășoară de 2-3 ori pe după mijloc. Erau țesute în patru ițe, din păr de oaie nevopsit. Această informație am cules-o de la bătrânele locului, aducându-și aminte de vremurile de demult, căci, după ce femeile s-au fudulit au început să își țeasă brâie colorate cu motive naționale adică geometrice. Brâiele se încingeau peste poale, iar deasupra se fixa catrința, ca să fie „aspru pe aspru”, că altfel catrința ar fi putut aluneca. Pe deasupra de catrință femeile se încingeau cu brâie înguste numite bârnețe, lungi, de circa 3 m, înguste de 3-5 cm cu un pronunțat rol decorativ. De obicei, s-au țesut din păr de oaie cu ornamentele realizate în ițături încadrate de vrâstețe și zimțișori pe margine. La capete brâiele aveau franjuri, rezultate din urzeală. Paleta cromatică era diversă cu verde, roșu, negru, maro, portocaliu.

Bondița

Piesă de port nelipsită, atât pe timp de iarnă cât și pe timp de vară era purtată atât de femei cât și de bărbați. În zilele de lucru se purta o bondiță simplă, confecționată din piele de oaie fără ornamente. În zilele de sărbătoare, se purta o bondiță elegantă, pe margine cu prim din blăniță de miel negru, mai apoi cu prim țesut din păruț ori din mătase. Din fotografiile vechi se desprind chipuri de dorneni îmbrăcați în port de sărbătoare, înainte de primul război mondial bondițele erau mai puțin ornamentate, doar pe lângă marginea primului. Treptat, motivele ornamentale au început să cucerească teren, la ora actuală, cu excepția unei mici porțiuni din spate, totul pulsează de culoare. Mai ales că în satele din comunele Poiana Stampei, Coșna și Dorna Candrenilor motivele geometrice au fost înlocuite cu motive florale, banale și vulgare în colorit. Este așa numită „bondița cu trandafiri”, uneori trandafirii fiind de culoare albastră. Totuși, în satele din comunele Dorna Arini și Panaci, se poartă o bondiță frumos realizată artistic, cu motive florale stilizate ordonate pe registre. Spre deosebire de celelalte piese de port, cum ar fi cămășile, catrințele și brâiele, bondițele, întrucât se lucrau mai greu, erau confecționate de meșteri cojocari. Dar meșterii cojocari, fiind înzestrați cu simțul creației, chiar dacă repetau modelele, mai aduceau câte o noutate de culoare, fiecărei bondițe în parte. După al doilea război mondial, locuitorii din Ciocănești au început să poarte bondițe care aveau pe margine prim din blană de dihor. Această modă au preluat-o de la locuitorii din zona Câmpulung Moldovenesc, respectiv din Fundul Moldovei. După cum m-a informat gospodarul Moraru Vasile în vârstă de peste 80 ani, acest lucru s-a întâmplat din cauză că cei doi cojocari din comună au murit în timpul războiului și nu avea cine să le coase bondițele. Treptat, bondița cu prim de dihor a început să fie purtată și în comunele de pe râul Dorna fiind considerată o bondiță care se recomandă a fi una mai așezată, mai cu stare. Tot din rândul pieselor confecționate din piele de oaie se purta și un cojocel alb, cu motive ornamentale puține, cu excepția comunei Ciocănești, unde acest cojocel era mai împodobit.

Sumanul

Nelipsit din îmbrăcămintea dornenilor pe timp de iarnă era sumanul. Confecționat din pănură, țesută din lână de oaie, sumanul era lăsat în coloritul lui natural, ori „cernit”, adică vopsit negru. Spun bătrânele că sumanele cernite țineau mai puțin decât cele necernite. Sumanul de lucru era croit mai simplu, mai scurt în poale și fără ornamente. Sumanul de sărbătoare era croit în „clini”, adică evazat, căci pe cele două laterale se adăugă câte un clin. De obicei sumanul de sărbătoare era cernit și ornamentat cu sarad, un șnur realizat din păruț negru, cu care se ornamentau gulerul, marginile, poalele și buzunarele sumanului. Saradul se cosea pe suman, într-o formă unduită. În zona Țării Dornelor mirele își completa costumația cu o maretă albă, ornamentată cu sarad colorat. Pe cap, în zi de sărbătoare, femeile purtau niște ștergare albe țesute în ozoare din in ori bumbac, la capete ornamentate cu motive geometrice ori florale divers colorate, uneori și cu mărgele. Zăbrelnicele se țeseau în multe ițe, chiar 12-13, o tehnică greu de stăpânit și nu oricare gospodină putea să le realizeze. Astăzi, în toată zona Dornelor, sunt sigură că puține femei mai știu să țese zăbrelnice. În zilele de lucru femeile purtau pe cap tulpane (baticuri) și în timpul iernilor grele purtau berte – un tulpan de dimensiune mare și foarte gros.

În picioare femeile purtau opinci. Cele de lucru erau meșterite din piele de porc, iar cele de bun (de sărbătoare) erau meșterite din piele de vacă. În această zonă s-au purtat numai opinci românești, croite cu gurguiul (vârful pe mijloc și ridicat) pe mijloc, căci în alte zone ale Bucovinei s-au purtat și opinci nemțești, cu gurguiul pe stânga ori pe dreapta. Opincile se fixau pe picior cu ațe confecționate din păr de cal amestecat cu păr de vacă, care se torcea foarte greu cu un „buzdugan”, un fel de răsucitor primitiv pe care îl fixai în tavanul cerdacului. Colțunii, adică pe domnește ciorapii, nu se împleteau cu andrele ci cu cârligul. Erau mult mai groși nici nu ar fi încăput în bocanci ci numai în opinci. Pentru învelitul picioarelor se mai foloseau și obiele albe, confecționate de pănură.

Costumul bărbătesc

Acea deviză „să nu te faci de râsu’ soțului”, s-ar părea că astăzi nu prezintă nici o importanță. Dar înainte vreme, adică înainte de al doilea război mondial funcționa ca o adevărată justiție intrând în sânge și conștiință odată cu laptele de la pieptul mamei. De „râsu’ soțului” puteai să te faci în foarte multe situații, printre ele numărându-se și felul în care te îmbrăcai, putând să atragi asupra ta dezaprobarea colectivității și alegându-te cu vreo poreclă sprâncenată, pe care n-o mai puteai spăla cu toate apele pământului. De aceea, nu numai femeile, ci chiar și bărbații aveau mare grijă de felul cum se îmbrăcau, mai ales la timp de sărbătoare când mergeau la biserică și apoi ieșeau în sat. De fapt, felul în care se îmbrăca bărbatul era oglinda femeii, căci ea îi cosea cămașa, piesă de bază, la fel ca și în cazul costumului femeiesc.

Cămașa bărbătească

Confecționată din pânză de cânepă sau in, cămașa bărbătească din această zonă este croită pe de-a-ntregul cu poalele dintr-o singură bucată de pânză având mânecile prinse din umăr. De sub braț și până la poală se adaugă doi clini, ceea ce permite desfacerea ei în falduri sub curea. La cămășile vechi, pieptul și spatele sunt dublați printr-o platcă în interior, formând așa numită „spătoială”, practic, două buzunare. Întrunul din buzunare se păstra năframa (batista). Pe lângă acest tip de cămașă, din comunele Șaru Dornei și Panaci, s-au purtat poale separate, un fel de fustănele cu planuri. Acest tip de cămașă a început să se poarte după al doilea război mondial și era numită „cămășă studențească”, fiind ornamentată numai cu negru. La primul tip de cămașă, motivele ornamentale, repartizate pe umeri, piept, poale și capătul mânecilor, erau realizate cu lânică, molineri și mătase într-o paletă cromatică destul de reținută predominând negrul, maroul, verdele, galbenul și rar albastrul și movul. Și aici, cămașa marca vârsta purtătorului. „D’apoi, ce-ți mai trebe modele pe umeri și poale? Ți-s deajuns cele de pe piept”, zicea câte o bătrână către soțul ei. Motivele ornamentale erau tot cele geometrice schimbate în ultima vreme cu cele florale, uneori repetate în serie, frustrând creațiile de diversitate. Peste mijloc, în zilele de lucru, bărbații se încingeau cu un brâu lung, peste care strângeau cureaua cea lată, păzindu-se ca nu cumva să facă „vătămătură” la ridicături grele. Brâiele de lucru nu erau ornamentate, dar cele de sărbătoare erau adevărate realizări. Predominau jocurile de forme geometrice, printre care rombul în diferite variante era aproape nelipsit. Despre romburi arhitecta Silvia Păun, înclină să creadă că se reprezenta pământul.

În schimb, alți cercetători în domeniu susțin că de fapt rombul ar fi simbolul soarelui și își bazează această afirmație pe faptul că țărăncile numesc roată rombul concentric, redat mai ales în țesăturile de perete. În ceea ce privește bondița de sărbătoare purtată de bărbați ea nu are deosebiri în ornamente. La fel ca și la suman, deosebirea constă doar în mărime și în utilizare.

De remarcat faptul că atât pe straiele femeiești cât și pe cele bărbătești întâlnim forme geometrice creștine. Cel mai des întâlnit este semnul Sfintei Cruci – cu brațele egale sau inegale – țesute în special pe cămăși. La lucru, bărbații au purtat și bondițe înfundate, care astăzi au fost abandonate. Deosebiri nu există nici în confecționarea opincilor care, treptat, au fost înlocuite cu cizmele, ghetele și pantofii. Pe cap la timp de vară purtau și încă mai poartă, pălării. Pe vremea dominației austro-ungare se purtau niște pălării cu boruri foarte mari. Pe timp de iarnă se poartă căciuli confecționate din piele de miel, cumpărate mai mult de pe la botoșăneni, care sunt aspectuoase având „roluri încrețite”. În zilele de lucru se poartă și căciuli „mițoase”, mai arhaice, confecționate din piele de cârlan. Astăzi cu portul popular bărbătesc mai facem cunoștință doar cu ocazia unor spectacole.

Regret târziu, de Ion Cruceanu, muzeograf

Unde ești, satul meu?/ Cine te-a supărat,/ De te-ai înălțat la ceruri/ Și te-ai înveșnicit printre stele?/ Zgârcitule!/

Ai luat cu tine

Tot ce-mi era mai drag.

Să-mi fi lăsat și mie,

Drept moștenire,

Un pumn de semințe

De prin întămâiatele tale gânduri,

Să le semăn prin pârloage

Ăstei vieți,

Că tare m-au mai potopit mărăcinii.

Bibliografie:

Bănățeanu, T, Arta populară bucovineană, 1975

Butură, V., Etnografia populară, Ed.Dacia, Cluj Napoca, 1978

Camilar, M., Zona etnografcă Dorna, Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2013

Cernat I., Dorna Candrenilor, Satul de la poalele Oușorului (pagini de monografie), Ed.Pim, Iași, 2008

Cioară, M., Zona etnografică Rădăuți, Ed.Sport-Turism, București

Iorga, N., Arta populară din România, în Scrieri despre artă, București, 1968

Marinescu, M., Arta populară românească, Ed.Dacia, Cluj Napoca,1975

Monăcel, F., 89 de ani, Gura Glodului, în anul 2010

Petrescu, P., Stoica, G., Arta Populară Românească, Ed.Meridiana, București, 1987

Pavel E., Portul popular moldovenesc, Ed. Juminea, Iași, 1976

Păun, S., Indentității europene inedite, Italia-România, București, 2001

Vulcănescu, R., Mitologia română, Ed.Acodevici, București,1988

Zagacinschi, M., Zahacinschi, N., Ouăle de Paști la români, Ed. Sport Turism, București, 1992

II.4.2.b)Portul popular mureșean

Costumele populare, fiecare cu particularitățile lui sunt împodobite în funcție de vârsta celui care îl îmbrăca. În vremuri străvechi costumele erau colorate în: roșu, albastru, verde, acum sunt mai simple. Portul popular s-a purtat dintotdeauna de către strămoșii noștri și va fi purtat mereu de către cei care se mândresc cu el și țara lor. Pe vremuri costumul popular era purtat zilnic fie pe câmp sau treburile gospodărești fie la biserică, însă costumul popular cu care se mergea la biserică era negru sau colorat cu diverse motive florale și fluturi, iar acum acesta se poartă în sărbătorile importante sau în ocaziile mai speciale. Costumul tradițional mureșean este conservat și popularizat prin intermediul costumelor populare purtate de grupul coral Flori de pe Mureș ce aparțin văii Beicii, Mureșului, Câmpiei și Târnavei Mici.

Port românesc: Valea Mureșului

Costumul popular: Zona Beicii

Costumul popular este compus din cămașa din pânză albă de jolgi, brodată cu ață neagră și aurie, la mâneci este cusută dantelă neagră iar modelul este cu floricele însă acestea sunt negre și se purta în special de Paște. Cătrânțele sunt și ele negre din postav, brodate, cătrânța din față are cusut în partea de jos franjuri și acestea au atașate dantelă. Poalele sunt din pânză albă, simple cu dantelă. Laibărul este din barșon negru și are brodat pe margini floricele aurii.

Port românesc: Zona Beicii

Port românesc: zona Gurghiu

II.4.2.c) Portul popular din Zona Năsăudului

Nu cu mult timp în urmă, în secolul trecut, puteai identifica zona de proveniență a unei persoane doar după hainele pe care le purta. Straiele erau făcute în întregime în casă și era o chestiune de mândrie să păstrezi specificul zonei, dat de anumite decorațiuni vegetale, zoomorfe și antropomorfe.

Țesăturile sunt făcute manual în „tiară” – (război de țesut),

din materiale naturale (bumbac, lână, cânepă) vopsite manual

cu vopsele obținute din plante în coloritul specific zonei de

proveniență.

Materiile prime necesare pregătirii textilelor

și blănurilor pentru realizarea costumului.

popular sunt cânepa și inul, lâna și pieile animalelor.

Componența costumului popular femeiesc:

1. „Năframa” (batic) din fir de păr – În zona Năsăudului predomină culorile vii (roșu, verde) pentru fetele tinere, iar pentru femeile mai în vârstă nuanțe mai pale de crem, bej, sau negru.

Năframa de sărbătoare diferă foarte mult de cea pentru zilele când femeile o poartă la muncă, se deosebeșe prin materialul foarte rar întâlnit, țesut în fir de „păr” care nu se mai fabrică în zilele noastre. Astfel năframa de păr (imaginea 1) este păstrată din generație în generație, moștenire de la mamă la fiică. Sunt foarte greu de găsit, și foarte scumpe, tocmai de aceea în unele zone se numesc „năfrămi scumpe”.

2. „Cămeșa” din pânză de casă (bumbac) cusută cu mărgele, pe „pășituri” sau „de pene”.

Cămeșa este una din elementele cele mai greu de realizat din costumul popular Năsăudean. Diferă prin croi, materiale și mod de realizare, de la un sat la altul, de la cămeșa de purtat la cea de sărbătoare. Cele de purtat la munca câmpului erau din cânepă, țesute și cusute cu un șir foarte mic de cusături.

3. „Ceptari” cusut cu mărgele

Ceptarul se îmbracă peste cămeșă, se poartă iarna când este frig. La fel întâlnim și aici diferite modele și culori, în funcție de vârsta celei care îl purta, dar și de statutul social. Femeile în vârstă purtau ceptarul simplu, cu puține mărgele și cusături. Cele tinere purtau culorile vii, variate modele și cusături.

4. „Frâmbgi (brâu) țesute”

Frâmbgiile înconjoară talia femeii (în trecut femeile își strângeau foarte tare frâmbgiile ca să aibă talia subțire), sunt cele care susțin pânzăturile și poalele. În zona noastră frâmbgiile au culoarea roșie cu motive viu colorate.

5. Poalele sunt din pânză de casă, cu „șipcă” de bumbac, cusute cu un șir de mărgele sau de cusături în funcție de model. Poalele diferă ca lungime și lățime de la o zonă la alta. La fel ca și cămeșa diferă cele de muncă de cele de sărbătoare, acestea din urmă fiind confecționate din cel mai bun material, cu șipca cea mai frumos lucrată. Femeile care vroiau să fie mai elegante, „șinașă” îmbrăcau poale foarte largi astfel arătau că sunt gospodine.

6. Pânzături (Zadii) țesute, apoi alese cu mărgele în diferite culori și modele (pentru fetele tinere culori vii, deschise, pentru femeile mai în vârstă culori închise) pe margini și pe dedesupt este cusută „șipcă de șar” (dantelă făcută manual). Pânzăturile mai pot fi cusute „de pene” și „crucițe”. Zadiile diferă foarte mult de la un sat la altul, de la un mod de confecționare la altul, atât prin culori, cât și prin cusături și modele. Se îmbracă peste poale, în față și în spate având grijă să fie așezate bine, astfel să pună în evidență frumusețea femeii care le poartă.

Opincile confecționate din cauciuc erau purtate la munca câmpului vara cu ciorapi de lână croșetați, iar iarna cu obiele de lână legate cu pindele. Cei mai înstăriți purtau în zi de sărbătoare opincile din piele. Pe vremuri erau mulți cei care confecționau opincile, din păcate acum au mai rămas foarte puțini „lucrători”. Remarcăm cu mândrie că în zona noastră a Năsăudului, mai exact în Comuna Runcu Salvei, există meșteri populari care mai practică această meserie. Exemplificăm: Floarea Cosmi a lucrat alături de soțul ei toată viața la opinci, afirmând cu mândrie că din această meserie își câștigă existența. Realizează opinci din materiale, modele și culori diferite, precum și opincuțe obiecte artizanat. O altă doamnă meșter popular din zona Năsăudului, mai exact de la Salva, este Virginia Linul, cea care realizează costume populare atât din zona noastră, cât și din alte zone ale țării. Din mâinile ei, ies frumuseți de costume populare, femeiești și bărbătești diferite ca formă și colorit, fiecare purtând amprenta meșterului popular care le realizează cu mare drag. Această meserie nobilă, este moștenită de către Virginia Linul de la mamă, și credem cu tărie că va fi cineva care o va duce mai departe. Datorită unor astfel de oameni obiceiurile și tradițiile noastre populare sunt cunoscute în țară și în străinătate. Nu ne rămâne decât să le mulțumim și să le sprijinim în toate!

Femeile în vârstă, dar și fetele tinere îmbrăcau în trecut portul popular, atât în zi de sărbătoare cât și în zilele în care mergeau la munca câmpului. Suntem mândrii astăzi să păstrăm din generație în generație costumele populare pentru a le îmbrăca în zi de sărbătoare la sfânta biserică. Pe vremuri fiecare femeie îți confecționa singură straiele populare, astăzi însă au rămas puțini cei care mai lucrează pentru a realiza frumoasele costume. Deși sunt puțini, aceștia fac acest lucru cu mândrie, cu dragoste de muncă deoarece necesită multă muncă și migală, multă atenție și răbdare.

Componența costumului popular bărbătesc

Elementele reprezentative ale portului popular sunt: bujorul, ursul, păsările, căprioara/cerbul, floricelele din pădure, alături de o mare diversitate de culori și alte simboluri.

1. Clopul cu păun

Mândria Văii Someșului, de o raritate extraordinară o reprezintă clopul cu păun. Se spune că, în funcție de câte rânduri de păun sunt pe clop, atât de bogat este feciorul care îl poartă. Nobilii Păuni erau crescuți în gospodăriile oamenilor în vremurile apuse, astăzi cu părere de rău îi mai întâlnim doar în rezervații. Fiecare pană așezată pe clop cu noblețe, alături de frumoasele cusături de mărgele reprezintă fala feciorului care îl poartă.

2. Pieptar cu ciucuri

Pieptarul cu ciucuri este realizat din piele de oaie, prelucrată (tăbăcită) și vopsită în culoare albă, cusut cu motive „de pene” cusute cu mătase și mărgele alături de ciucurii din mătase naturală în colori vii (roșu, verde, albastru), se îmbracă de către bărbatul necăsătorit, peste cămeșă. Este realizat manual, fiecare mărgică fiind cusută după un anumit model, iar ciucurii formând șiruri de jur împrejurul pieptarului. Pieptarul bărbatului căsătorit este la fel din piele, dar de culoare maronie închis spre negru.

3. Curea cu mărgele

Este realizată din piele, pe care sunt cusute mărgelele una câte una după un model aparte. Elementele reprezentative sunt: cerbul, bujorul, pasărea, florile. Întâlnim și aici culorile vii și migala cu care a fost realizată. Se îmbracă peste cămeșă, la brâul bărbatului, iar la feciorii necăsătoriți avem și un brâu pe picior cusut de asemenea cu mărgele.

4. Cămeșa

Cămeșa este cusută din pânză de casă, țesută din bumbac, la care se adaugă mărgelele cusute după fiecare model în parte. Întâlnim o sumedenie de modele și culori, în funcție de vârsta și zona de proveniență a bărbatului care o poartă. Tinerii îmbracă cămeși bogate în mărgele și culori vii, cei vârstnici, cu modele mai „bătrânești”.

La fel ca și celelalte piese vestimentare ale costumului popular, cămeșa era realizată și în funcție de situația materială a celui care o poartă. Cei bogați purtau cămeșile cele mai frumoase, mai pline de culoare și mărgele, cei cu o situație materială mai puțin bună le îmbrăcau pe cele mai modeste. Deși se știe că nu haina îl face pe om, în trecut erau deosebiți cei care erau „bogătani”de oamenii simpli.

5. Pantaloni din pânză de bumbac

Pantalonii care se poartă vara sunt cusuți din pânză de casă (bumbac) cu modele, de culoare albă, iar cei de iarnă sunt realizați din lână. Au aplicate buzunare și un croi simplu, drept. Se îmbracă pe sub cămeșă aceasta din urmă ajungând până la genunchii bărbatului.

6. Opinci

Opincile bărbătești diferă de cele femeiești, sunt mai robuste au un alt model și au curele. Sunt realizate din cauciuc, și se încalță peste obiele de lână iarna, și ciorapi de lână bărbătești vara.

Nu ne rămâne decât să păstrăm cu sfințenie ceea ce am moștenit de la strămoșii noștri, să fim mândri și să purtăm costumul popular cu mândrie și demnitate. Se spune că mândria Văii Someșului o reprezintă clopul cu păun și cureaua cu mărgele. Noi știm însă, din istoria noastră populară, că a fi țăran e o mândrie, o identificare cu cultura noastră națională pe care trebuie să o păstrăm vie pentru generațiile care ne vor urma.

II.4.2.d) Portul popular de pe Valea Someșului – Rodna Veche

Portul popular din zona bazinului superior al Someșului Mare este foarte asemănător, de la un sat la altul, datorită faptului că localitățile au avut o dezvoltare istorică comună. Croitorii sătești, anume instruiți, sau mamele pentru copii lor pentru a fi date de zestre, fie fetele tinere pentru zestrea lor și pentru viitorii soți făceau confecțiile din țesături produse în gospodăria fiecărui sătean, după anumite cerințe calitative și de aspect. Materiile prime necesare pregătirii textilelor și blănurilor, cânepa și inul, lâna și pieile, erau asigurate din producția proprie, ocupația de bază a locuitorilor fiind agricultura, creșterea vitelor și păstoritul. Țăranii aveau „două rânduri de haine” unele de sărbătoare, cămășile frumos brodate cu mărgele, pantalonii înfloriți, opinci de piele în picioare clopul sau cușma cea mai bună, iar în zilele de lucru, hainele erau mai simple, opincile erau făcute din anvelope, pantalonii și cămașa „neînflorate”.

Deși costumele populare de pe Valea Someșului se aseamănă foarte mult de la o localitate la alta, piesele de bază fiind aceleași, regăsim diferențe la nivel cromatic și în predominanța culorilor folosite, precum și a intensității acestora. Puține sunt persoanele care azi mai dețin un costum popular, cu atât mai puțin priceperea pentru a confecționa unul, așa că, astăzi costumele sunt transmise din generație în generație și păstrate cu mare sfințenie.

În contemporaneitate regăsim costumele populare sau naționale purtate doar în zile de mare sărbătoare, la Crăciun, la Sfintele Paște, de 1 Decembrie și în alte „sărbători religioase mari” sau cu ocazia unor anumite evenimente sociale.

Componența costumului:

căciula (cușmă) neagră confecționată din piei de miel;

cămașa țesută în război din in și cânepă, croită manual cu pană de mărgele cusute manual cu mare grijă, răbdare și pricepere la guler și la mânecă, culorile predominante fiind roșu, albastru, negru, galben și verde, iar partea de jos a cămășii fiind brodată cu fir de mătase;

cureaua din piele tăbăcită neagră brodată cu „flori” viu colorate făcute din fâșii de piele colorată ieșită în relief, fondul decorativ negru al curelei este specific Bârgăului, Șieului, Becleanului, Năsăudului și Rodnei;

tricolorul țesut în război cu cănaci la capete pus peste cămașă și curea este purtat cu mândrie în zile de mare sărbătoare:

pieptarul deschis în față din piei de miel tăbăcite alb învelit de jur împrejur cu o panglică neagră croșetată din mătase și decorat cu „flori” colorate cusute cu fir de mătase manual;

pantalonii croiți din pânză țesută „în flori” cu model din fir de bumbac purtați pe timp de vară, iar iarna se înlocuiau cu cioareci;

opincile de piele cu ață de lână neagră, cu gurgoi în sus, specifice Văi Someșului, se poartă cu ciorap de lână albă sau „obgele”.

Materialele folosite pentru confecționarea costumului sunt:

1. Lâna – Oile erau tunse primăvara, lâna era spălată pusă la uscat, iar după ce era uscată bine era dusă pentru a fi prelucrată (scărmănată) de o mașină specială, iar apoi era pusă pe fuioare și toarsă pe fus.

2. Cânepa și inul erau culese toamna, după care erau lăsate câteva săptămâni să se usuce, iar apoi le era tăiată rădăcina și se puneau la topit în pârâu sau belți pentru a se desprinde partea lemnoasă, după care erau scoase, puse la uscat, melițate, (zdrobită tulpina), iar apoi se trecea printr-un fel de pieptene cu dinți metalici, după care erau fierte pentru a se albi.

II.4.3. Produse curriculare realizate de elevi

II.4.3.a. Salbă de mărgele

Materiale necesare pentru confecționare:

o bucată de panglică cu lățimea de 0,5 cm;

macaroane;

culori tempera;

pensulă;

Modalități de realizare a produsului finit:

Macaroanele se pictează în două culori la alegerea fiecăruia. După uscare, acestea se înșiră pe panglică, cele două culori alternând. Capetele panglicii se înnoadă pentru a nu cădea „mărgelele”.

Partea a-III-A. PRODUSE CURRICULARE – EXEMPLIFICĂRI LA NIVEL MACRO ȘI MICRO EDUCAȚIONAL

III.1. Proiectare curriculară

III.1.1.Planificări calendaristice

.III.1.1a) Planificarea calendaristică pentru preșcolari –nivel I

Notă: Temele din panificare nu respectă datele calendaristice deoarece au fost trecute în funcție de cele șase teme mari.

.III.1.1.b) Planificarea calendaristică pentru preșcolari – nivel II NU E OK

Notă: Temele din panificare nu respectă datele calendaristice deoarece au fost trecute în funcție de cele șase teme mari

.III.1.1.c) Planificarea anuală a temelor pentru grupa mare 5-6 ani

.III.1.2. Programa școlară – Curriculumul la decizia școlii (CDȘ)

.III.1.2.a) Gimnast în iarnă – nivel primar

Argument: Profesori, părinți și elevi conștientizează, într-o măsură mai mare sau mai mică, necesitatea educației fizice și sportului de care cei din urmă au nevoie pentru a desăvârși, prin educație, potențialul nativ pe care îl posedă ca și pentru a juca, la un moment dat, un rol activ în dezvoltarea societății. În domeniul educației fizice și sportului, finalitățile pot fi delimitate după efectele acestei activități asupra sferelor biomotrică, psihomotrică și sociomotrică.

De asemenea, există o serie de evidențe cu privire la particularitățile dezvoltării psihofizice și sociale a copilului, tânărului de diferite vârste, în funcție de care se pot configura programe de educație fizică și sport care să vină în întâmpinarea acestor nevoi specifice.

Obiective:

Obiectivele generale ale educației fizice:

menținerea unei stări optime de sănătate;

favorizarea dezvoltării fizice armonioase;

dezvoltarea capacității motrice;

formarea capacității de practicare independentă, sistematică a exercițiilor fizice;

dezvoltarea armonioasă a personalității.

Dacă ne raportăm la modul de prestanță a acțiunilor motrice și tipul de deprinderi vizat, atunci obiectivele vor fi de progres structural funcțional a organismului, în plan motric, psihomotor, cognitiv, în plan motivațional și afectiv-volitiv.

Modelul didactic al disciplinei:

Gimnastica aerobică, ca orice activitate sportivă care se desfășoară în mod organizat și ritmic, respectând principii metodice, fiziologice, pedagogice și psihologice, a realizat acumulări metodice deosebite, iar prin perfecționare a ajuns la forma superioară de manifestare, la performanță.

Gimnastica aerobică pe lângă aspectul recreativ, formativ, are ca scop dezvoltarea capacității de efort a organismului, prin folosirea mijloacelor specifice și nespecifice. Aceasta are un conținut variat, care cuprinde pași de dans, exerciții din gimnastica de bază, exerciții din balet și combinații ale acestora, exerciții din dans de caracter (românesc, rusesc, unguresc, grecesc), din dans sportiv (vals lent, vienez, quickstep, samba, cha-cha-cha, rumba, tango, jive), și din dans contemporan (rock and roll, rapp, freestyle, breack dance), exerciții de mimică (expresie facială), mijloace de expresivitate prin gest și atitudine, pantomimă (dansul de expresie), exerciții analitice pentru dezvoltarea calităților motrice, folosind atât exerciții libere, cât și cu obiecte portative.

Gimnastica aerobică, o nouă cucerire a sportului, provenind din domeniul artei datorită complexității actelor motrice întâlnite, se desfășoară cu acompaniament muzical, efectele pe care le produce fiind multiple și benefice în plan fiziologic, psihologic și estetic.

Programa de Educație fizică și sport pentru ciclul primar va fi concepută ca un parcurs eșalonat, în cadrul căruia fiecare dintre clasele de studiu, are o anumită dominantă reflectată în modul de organizare a conținuturilor:

– la clasa pregătitoare și clasa I abordarea gimnasticii ritmice din perspectivă structurală largă (exerciții ritmice însoțite de acompaniament muzical) este menită să stimuleze capacitățile elevilor de a înțelege, a interpreta și prezenta mici spectacole;

– la clasele a II-a și a IV-a abordarea, dintr-o perspectivă amplă, are menirea să dezvolte la elevi capacități de înțelegere și interpretare a specificului unor tipuri de dansuri.

În stabilirea competențelor vizate prin programă, trebuie avut în vedere faptul că unele competențe sunt preponderent disciplinare, iar altele preponderent transversale. Indiferent de ceea ce reprezintă competențele, ele vor fi avute în vedere în proiectarea didactică pentru fiecare activitate.

Modul de gândire al programei a avut în vedere specificul ariei curriculare Educație fizică și sport concretizat printr-o serie de operații nucleu și de macroconcepte comune disciplinelor componente. Aspectele comune din punct de vedere didactic între activitățile sportive corespunzătoare ariei curriculare Educație fizică și sport sunt:

importanța acordată dezvoltării spirituale, morale, sociale și culturale prin intermediul educației fizice;

promovarea competențelor cu caracter transversal (lucru în echipă, gândire critică, comunicare etc.) prin intermediul acestei arii curriculare;

corelarea disciplinelor clasice care fac obiectul domeniului educației fizice și sportului cu discipline care abordează problematica sănătății (educația pentru sănătate);

importanța acestor discipline pentru dezvoltarea competențelor pentru viață (engl. life skills);

definirea domeniilor disciplinei în termeni de capacități (receptare exprimare);

structurarea programei pe baza unor competențe generale/ de referință sintetice, în măsură să surprindă, în evoluție, ceea ce este esențial în procesul de învățare;

concentrarea pe învățarea procedurală, adică pe construirea unor strategii și proceduri proprii de rezolvare de probleme, de explorare și de investigare, specifice activităților de comunicare;

conștientizarea identității naționale ca premisă a dialogului intercultural și a integrării europene.

Programele școlare de Educație fizică și sport respectă principiul modularității stipulat în CRCN-2012 și vizează pentru fiecare an școlar un set de module cvasi autonome, fiecare dintre acestea realizând funcții distincte. Astfel, fiecare an școlar debutează cu un modul inițial care are rol preparatoriu, de indice a stării inițiale de competență a elevilor cu scopul parcurgerii conținuturilor disciplinei și realizării finalităților (competențelor) prestabilite. Totodată, în fiecare an școlar se poate identifica un set de module disciplinare centrate pe formarea competențelor generale disciplinare, precum și unul sau mai multe module integrate focalizate pe structurarea competențelor generale transversale. Aceste module acoperă 75% din timpul de predare-învățare al disciplinei, restul de 25% fiind la decizia cadrului didactic și este corespunzător modulului deschis, cu funcții de remediere, consolidare, stimulare, sinteză etc.

Standardul curricular al disciplinei

A. Competențele generale vizate de disciplina de studiu (CGD)

1. Dezvoltarea motricității generale necesară elevilor în practicarea gimnasticii aerobice;

2. Exersarea elementelor din gimnastica aerobică cu tehnica specifică corectă;

3. Favorizarea obținerii și menținerii stării de sănătate în vederea practicării gimnasticii aerobice;

4. Dezvoltarea trăsăturilor morale și de caracter favorabile desfășurării activității de gimnastică aerobică.

B.Competențe generale transversale (CTG)

1. Aplicarea unor norme elementare de conduită în viața cotidiană;

2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din mediul cunoscut;

3. Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate.

4. Exprimarea de mesaje artistice prin intermediul mișcărilor specifice gimnasticii aerobatice, într-o diversitate de contexte familiare;

5. Utilizarea eficientă și corectă a normelor de protecție în vederea menținerii unei bune stări de sănătate.

C. Indicatori de performanță

D. Sistemul modulelor

Pentru disciplina opțională sunt alocate 34-35 ore pentru 1 an școlar repartizate pe module astfel:

Modulul inițial ( 2 h)

Modulul disciplinar 1: „Ne mișcăm ritmat” (14 h)

Modulul disciplinar 2: „Armonie și mișcare” (5 h)

Modulul integrat: „Cum cooperăm?” (10 h)

Modulul deschis: „Mișcare pentru voi!” (4 h)

E. Organizarea modulară a disciplinei pe an școlar

Structura programei include următoarele componente: competențe generale, competențe specifice, abilități, cunoștințe, valori și atitudini, sugestii metodologice, aspecte evaluative.

F. Module specifice

F.a. Modul inițial: își propune o reexaminare a cunoștințelor dobândite în grădiniță și dezvoltarea interesului elevilor pentru disciplină – în cadrul acestui modul inițial profesorul le va furniza informații elevilor despre conținutul cursului într-o manieră menită de a trezi interesul acestora vis-a-vis de cele prezentate.

F.b. Modul disciplinar1: „Ne mișcăm ritmat”: explorează cunoștințele copiilor referitoare la elementele de gimnastică aerobică fără suport muzical .

Competențe specifice vizate de modul

B. Sugestii metodologice

se va pune accentul pe activitățile de exersare individuală, în grupuri de 3 și cu toată clasa;

se recomandă utilizarea de metode activ-participative (simulare, joc de roluri, învățare prin descoperire), metode prin care elevii să devină coparticipanți la propria formare;

sugestii tematice pentru conținuturile acestui modul: utilizarea unor seturi de exerciții cunoscute de elevi (din rândul deprinderilor motrice de bază și aplicativ-utilitare: mers, alergare, săritură, escaladare, transport de greutăți, târâre etc.) care să indice crearea unei structuri directoare.

C. Aspecte evaluative

Strategia evaluării cuprinde mai multe forme de verificare, metode și procedee de examinare. Acestea pot fi clasificate astfel:

– observarea curentă a comportamentului de învățare al elevilor;

– diferite tipuri de probe (practice și demonstrații);

– analiza rezultatelor activității elevilor (corectitudinii execuției);

În cadrul opționalului aplicat vom utiliza atât metodele tradiționale de evaluare cât și metode alternative. Evaluarea este orientată pe lucrul în echipă și pe învățarea prin cooperare în vederea stimulării inițiativei și a spiritului de echipă al elevilor.

Indicatori de performanță:

– bazal: execută mișcări motrice cu un grad mic de dificultate pentru practicarea gimnasticii aerobice;

– superior: execută mișcări motrice cu un grad mare de dificultate pentru practicarea gimnasticii aerobice;

– demonstrații ale exercițiilor.

f.c. Modul disciplinar 2: „Armonie și mișcare” – își propune promovarea valorii instructiv-educative a sportului în general și conștientizarea rolului practicării unui sport în viața omului. Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de mișcare pe muzică, să poată realiza următoarele:

– utilizarea unui ansamblu de mișcări pentru a realiza un exercițiu de gimnastică aerobică;

– realizarea de combinații variate;

– participarea la concursuri școlare;

– exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

Competențe specifice vizate de modul

B. Sugestii metodologice

se va pune accentul pe activitățile de exersare individuală, în grupuri de 3 și cu toată clasa;

se recomandă utilizarea de metode activ-participative (simulare, joc de roluri, învățare prin descoperire), metode prin care elevii să devină coparticipanți la propria formare;

sugestii tematice pentru conținuturile acestui modul: utilizarea unor seturi de exerciții cunoscute de elevi (din rândul deprinderilor motrice de bază și aplicativ-utilitare: mers, alergare, săritură, escaladare, transport de greutăți, târâre etc.) care să indice crearea unei structuri directoare.

C. Aspecte evaluative

Strategia evaluării cuprinde mai multe forme de verificare, metode și procedee de examinare. Acestea pot fi clasificate astfel:

– observarea curentă a comportamentului de învățare al elevilor;

– diferite tipuri de probe (practice și demonstrații);

– analiza rezultatelor activității elevilor (corectitudinii execuției);

În cadrul opționalului aplicat vom utiliza atât metodele tradiționale de evaluare cât și metode alternative. Evaluarea este orientată pe lucrul în echipă și pe învățarea prin cooperare în vederea stimulării inițiativei și a spiritului de echipă al elevilor.

Indicatori de performanță:

– bazal: execută mișcări motrice cu un grad mic de dificultate pentru practicarea gimnasticii aerobice;

– superior: execută mișcări motrice cu un grad mare de dificultate pentru practicarea gimnasticii aerobice;

– participă la concursuri școlare;

– demonstrații ale exercițiilor.

F.d. Modul integrat 3: „Cum cooperăm?” – își propune exerciții de exprimare corectă, expresivă, nuanțată, legături logice între imagine și cuvânt; face legătura între diverse domenii de studiu prin lucrări practice sub formă de joc și cooperează cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate.

Competențe specifice vizate de modul

Sugestii metodologice

– se recomandă corelarea activităților didactice din cadrul acestui modul cu conținutul celorlalte discipline studiate;

– realizarea activităților în echipă va urmări dezvoltarea abilităților de lucru în echipă;

– înaintea începerii unui proiect în echipă este recomandat să le fie prezentat elevilor un produs realizat care respectă cerințele (vizionare de filme din diferite concursuri);

– în cadrul fiecărui proiect în echipă se va pune accent pe respectarea legislației în vigoare;

sugestii tematice: realizarea unor anunțuri, broșuri, pliante, diplome, carte cu bune practici în competițiile școlare și extrașcolare.

Aspecte evaluative

Se pot aborda atât metode tradiționale de evaluare cât și metode complementare:

– metode tradiționale: probe practice;

– metode complementare: observarea sistematică a elevului, portofoliul, proiectul,

autoevaluarea, investigația, etc.;

Profesorul trebuie să pornească de la indicatorii de performanță atunci când alege instrumentul de evaluare astfel încât să se obțină date și informații precise asupra nivelului de pregătire al elevilor și asupra procesului de predare-învățare.

Indicatorii de performanță sunt stabiliți pe două niveluri: bazal și superior.

– bazal: Identificarea a cel puțin două situații de aplicare în viața cotidiană;

– superior: Soluționarea a mai mult de două situații ivite în viața cotidiană.

F.h. Modul deschis: „Mișcare pentru voi!”- modulul are funcții de întărire, de fixare, înncurajare și sinteză, vizând activități practice, demonstrații și spectacole. Acesta exploatează 25% din timpul destinat intervențiilor didactice vizate de planul cadru. El permite angajarea timpului de instruire destinat cadrului didactic și va fi valorificat după finalizarea fiecărui modul. Astfel, se dorește formarea unei atitudini educaționale, ca acțiune asumată, conștientizată pentru gestionarea înțeleaptă a vieții personale, ca efort individual și permanent de adaptare la mediu, de relaționare, care facilitează relațiile individului cu sine însuși, realizând echilibrul necesar supraviețuirii, dar și relația cu semenii săi. Activitățile prin care elevii pot fi puși în contact cu acest domeniu sunt activitățile care implică mișcare corporală, competiții între indivizi sau grupuri, având ca obiect abilitățile psihomotorii și activitățile care pot avea drept rezultat o mai bună suplețe, forță, rezistență sau ținută.

Competențe specifice vizate de modul:

de auto-cunoaștere, auto-motivare și auto-evaluare;

de realizare a legăturilor de conținut cu alte sporturi cunoscute și cu lumea înconjurătoare;

de formare și dezvoltare a atitudinii de respect față de oamenii care practică diferite sporturi.

G. Standardul curricular de evaluare al domeniului de studiu pe ani de studii

Bibliografie

Stroescu, A., Podlaha, R. (1974) Terminologia gimnasticii. Editura Stadion, București;

Cârstea, Gh., (2000), Educație fizică – Pentru examenul de definitivat și gradul II. Editura AN-DA, București;

Abadne, H.H.,(2000), Gimnastica ritmică sportivă, Editura Casa Școlii, București;

Potolea, D., (2002), Conceptualizarea curriculumului; o abordare multidimensională, în Păun, E, Potolea, D., (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași.

III.1.2.b) Programă pentru opționalul „Magie din hârtie”

Domeniul: Om și Societate

Grupa: mare

Argument: La vârsta preșcolară, copiii manifestă intens dorința de mișcare, de mânuire a obiectelor. Realizarea unor obiecte, jucării și folosirea lor creează copilului o stare de automulțumire, de bucurie, satisfacția lucrului creat de el însuși. Pe fondul acestor stări afective se formează interesul față de muncă, se trezește dorința copilului de a confecționa ceva util și plăcut. Jucându-se, copilul învață să cunoască lumea reală; în joc el acționează asupra unor elemente din mediul înconjurător și încetul cu încetul el începe să cunoască această lume. Ca urmare a rezultatelor obținute, copilul dobândește încredere în forțele proprii. Activitățile practice contribuie la dezvoltarea imaginației, a spiritului de observație, a ambiției și a gustului estetic. Materialele pentru desfășurarea acestor activități, se găsesc, toate, în jurul nostru. Copiii le descoperă în mod natural și încep să se exprime prin artă mult timp înainte să li se predea la școală. De fiecare dată când un copil aflat la joacă desenează cu degetul în nisip, el creează. De fiecare dată când copilul construiește o mașină dintr-o cutie aruncată, el realizează reprezentari ale lumii așa cum o vede el. Pentru copil, lucrarea realizată de el este plină de semnificație. Repetând acest proces, de creație, iar și iar, copilul învață să-și perfecționeze achizițiile motrice și câștigă încredere în capacitățile sale. Activitățile practice sunt interesante, plăcute, copiii doresc să realizeze diferite obiecte imaginate de educatoare și de ei înșiși. Modalitățile de lucru sunt variate. Copiii sunt antrenați în operații de: conturare, tăiere, lipire, asamblare, mototolire, împachetare. Produsele muncii pot fi admirate în expoziții, portofolii sau să fie dăruite ori comercializate.

Obiectiv cadru: Dezvoltarea capacității de a crea lucrări originale prin stimularea inteligențelor multiple și prin valorificarea experienței acumulate.

Obiectiv de referință 1. Să identifice, să proiecteze și să găsească soluții pentru realizarea temei propuse în cadrul activităților practice.

exemple de comportamente

– Să selecteze adecvat toate uneltele și materialele specifice, utilizate în activitatea propusă;

să identifice modul de utilizare a diferitelor unelte în cadrul activitățiilor, nominalizându-le;

Obiectiv de referință (2: Să efectueze operații relativ simple de lucru cu materiale din hârtie.

exemple de comportamente

– să taie fâșii de hârtie utilizând corect foarfeca;

să lipească corect pe diferite suprafețe de lucru formele obținute prin rularea hârtiei;

să șnuruiască corect urmărind conturul dat (drept, rotund, oval);

Obiective de referință 3: Să realizeze lucrări practice inspirate din povești, natură și viața cotidiană, valorificând deprinderile de lucru însușite.

exemple de comportamente

– să utilizeze corect instrumentele specifice de lucru în realizarea unor lucrări individuale sau colective;

– să redea original imaginea unor obiecte cunoscute valorificând tehnicile de lucru însușite.

Proiectarea calendaristică a activităților

Semestrul I

Semestrul al II-lea

Bibliografie:

Achim, G. (1989). Ce putem face din…, București: Editura Didactică și Pedagogică;

Bojneag, M., Barboni, E. (2004). Caiet de activități practice cu joc și distracție”, Petroșani: Editura Teho-Art;

Petrica, M., Petre, M. (1978). Metodica predării activităților manuale în grădinițele de copii, București: Editura Didactică și Pedagogică,;

Șova, S. (2000). Activități opționale în grădiniță, Iași: Editura AS,S;

M.E.C. (2005). Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București: Editura V&I Integral.

III.2. Produse curriculare din cadrul activităților nonformale

.III.2. Revista școlii

III.2.1. a. Aripi de lumină

Prezentare generală: Revista „Aripi de lumină” – o revistă a tuturor elevilor care vor să cunoască, să știe și să comunice mai mult. Revista „Aripi de lumină” a apărut în cadrul Școlii Gimnaziale Uriu, Bistrița – Năsăud, în anul 2007, din inițiativa coordonatoarei, învățătoarea Cristina Serghiescu, care a reușit să pună în aplicare acest proiect prin atragerea de sponsori, respectiv SC Autotech SRL Beclean. Revista a fost tipărită și distribuită gratuit tuturor elevilor din școală de două ori pe an. Contractul de sponsorizare realizat pe o perioadă nedeterminată permite materializarea ideilor, transpunerea valorilor într-un produs curricular cert, palpabil, care cu siguranță are ca efect creșterea calității procesului educativ din instituția de învățământ.

De ce „Aripi de lumină”?. Deoarece în timp, cu toții suntem călători spre lumină, deoarece zi de zi încercăm să ne deschidem sufletele pline de candoare și să lăsăm gândurile-speranțe să zboare spre cunoaștere pe aripi de lumină, deoarece lumina este cea care ne călăuzește zborul și ne oferă reperele înspre care să țintim și nu în ultimul rând, deoarece lumina înseamnă cunoaștere, iar aripile de lumină pot să își înalțe zborul spre cerul nestins al înțelepciunii.

Motivație și conținut: Considerăm că această revistă școlară a apărut din dorința de a schimba modul de implicare în activități diversificate a elevului, de a-l pune în centrul procesului instructiv–educativ și de a-l privi ca pe un partener care are nevoie de a se forma corect pentru a se putea integra activ într-un anumit sistem de valori. Revista este de fapt o formă de investiție în educație, un pas înainte spre preocuparea permanentă de a pune în lumină instituția de învățământ, într-un timp al schimbărilor și incertitudinilor

Prin intermediul revistei s-a sperat ca elevii să fie stimulați să-și lărgească orizontul cultural, să își dezvolte abilități de a învăța și din alte surse, să se adapteze exigențelor noi din societate, să-și contureze un sistem de valori profunde. Totodată implicarea în activitatea de elaborare a revistei, în calitate de coautori, îi învață pe elevi să prețuiască informația din diferite domenii, să o integreze în sistemul lor de cunoștințe, să prețuiască bunul simț, răbdarea și satisfacția lucrului bine făcut.

În paginile revistei se regăsesc toți cei care se implică activ în diferite domenii: elevi, profesori și părinți; activități școlare și extrașcolare realizate, rezultate la concursuri, prezentarea unor concursuri, interviuri cu persoane importante din comunitatea locală, artiști, preoți; momente din experiențele pozitive. Revista oferă informații dintr-o gamă largă de domenii ale cunoașterii: istorie, geografie, cunoașterea mediului, limba română, limba engleză, educație moral-civică, ecologie, religie, tradiții și obiceiuri, legende, ghicitori, proverbe etc., și propune exerciții aplicative (texte lacunare, rebusuri, desene, probleme de matematică distractivă, exerciții de cultivare a limbii române) oferind și ilustrații atractive pentru subiectele propuse. Elevii selectează informații interesante și atractive lucrând individual sau în grup, își transpun ideile deosebite în mici creații literare, dar au și sarcini de lucru propuse de coordonatoarea revistei sau alți profesori. Dezvoltarea abilităților de exprimare în scris a opiniilor, trăirilor; formularea și exprimarea ideilor, a convingerilor formate prin reflectarea percepțiilor asupra realității înconjurătoare antrenează elevii în activități menite să le dezvolte interesul pentru explorarea cunoașterii și înțelegerea societății în care trăiesc. Stimularea creativității și a originalității, dezvoltarea interesului pentru căutarea de informații, selectare, sistematizare, elaborare de articole sunt alte obiective pe care și le propune revista școlii noastre prin acoperirea unei arii mari de cunoștințe din mai multe domenii, asigurând interdisciplinaritatea.

Revista „Aripi de lumină” încearcă să promoveze imaginea comunei Uriu, județul Bistrița-Năsăud, aducând în fața cititorilor elemente de patrimoniu național cu valoare istorică, geografică, cultural-etnografică, deoarece prin legarea trecutului de prezent ne păstrăm identitatea. Totodată, această revistă popularizează imaginea școlii în comunitate, fiind o formă complexă de activitate cultural-științifică ce se desfășoară în cadrul procesului de formare al elevilor. Este un cadru deschis de exprimare al elevilor, părinților și cadrelor didactice. Cultivarea aptitudinilor și talentelor, stimularea creativității se reflectă în articolele și creațiile elevilor, care vor face din această revistă un document autentic al școlii peste ani, deoarece ea oglindește universul vârstei celor care contribuie la elaborarea ei. Evidențierea prezentului în care elevii cresc și se formează determină și imortalizarea acestuia; transformarea lui în amintire valoroasă.

Rezultate și perspective: Considerăm că revista „Aripi de lumină” (după apariția a 9 numere) și-a dovedit utilitatea în viața școlii și a comunității și a dobândit validarea externă a valorii sale prin premiu I obținut la secțiunea „Creații-reviste școlare” în cadrul Concursului Internațional „Vis de iarnă” organizat la Simpozionul Internațional „Școala românească – Școala europeană” în comuna Maieru, 2008. Precizăm de asemenea că în timp s- a constatat faptul că revista este așteptată cu interes de elevi și părinți și reflectă cu certitudine ideea că orice încercare de acest tip de a promova imaginea pozitivă a instituției de învățământ este un pas hotărâtor și bine venit pentru activitatea de marketing educațional, un drum deschis pe care cu siguranță vor păși în viitor toți cei care înțeleg importanța educației în societatea zilelor noastre.

În școală este necesar să oferim multiplicarea ocaziilor de a stimula transferul cunoștințelor la situații noi, alături de exersarea creativității științifice a elevilor. Orice început este greu și privit cu neîncredere, însă dorința de autoperfecționare, de racordare la realitate, de depășire a unor situații problematice trebuie să se reflecte în comportamentul cadrelor didactice și al elevilor. Prin muncă și respect față de orice lucru bine făcut elevii conștientizează că sunt capabili să soluționeze probleme din viața de zi cu zi, adaptându-se la o societate care oferă mult, dar deopotrivă este și exigentă în selectarea valorilor.

III.2.2. b.Stropi de lumină

Prezentare generală: Revista intitulată sugestiv „Stropi de lumină” este revista Centrului Școlar de Educație Incluzivă Beclean, Bistrița-Năsăud și a apărut în format tipărit, cu primul număr, în martie 2006.

Motivație și conținut: În cuvântul înainte prezentat în primul număr al revistei sunt prezentate atât argumentele cât și conținuturile vizate de aceasta. Astfel, se precizează faptul că în preocuparea cadrelor didactice pentru propriul act de perfecționare profesională se înregistrează un demers pozitiv, formarea continuă înregistrând cote înalte atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Experiența pozitivă înregistrată merită a fi împărtășită! În acest sens revista „Stropi de lumină” își propune oferirea de noi oportunități cadrelor didactice, și nu numai. Un alt argument care a condus la lansarea acestei reviste l-a constituit convingerea echipei manageriale a instituției că activitatea realizată cu și pentru copilul cu cerințe educaționale speciale se impune a fi cunoscută atât de specialiști cât și de publicul larg. Comunicarea este o armă a succesului, o punte de legătură cu lumea exterioară, un mod de cunoaștere! De aici derivă și opțiunea pentru apariția acestei reviste, ce s-a dorit a reflecta în cuvinte și imgini preocupări, competențe, aptitudini, interese, comunitatea școlară în ansamblul ei. În paginile revistei sunt găzduite articole, eseuri, proiecte, studii, experimente, observații, aplicații și producții ale elevilor din învățământul special, integrat și incluziv.

Evoluție și perspective: Propunându-și să popularizeze bunele practici, să oglindească rezulatele obținute la nivelul instituției de învățământ, revista devine un instrument eficient de marketing educațional. Rezultă din paginile revistei că reforma din învățământul special a prins contur, fiind realizată cu și pentru elevi, părinți, cadre didactice, societate civilă. Opțiunea exprimată este pentru diversitate, șanse egale pentru toți! Este susținut un învățământ deschis, bazat pe transparență și competivitate, ce asigură fiecărui individ accesul la educație și instrucție pentru dezvoltarea sa armonioasă și în ritm propriu.

Revista a fost un periodic anual în format tipărit până în anul 2010, fiind secondată și de un supliment al revistei, ce a reflectat doar producțiile elevilor școlarizați de instituția de învățământ. Imaginile inserate în paginile revistei, însoțind descririerile activităților extrașcolare, au contribuit substanțial la reliefarea a ceea ce numim simplu, succesul școlar. În anii următori, s-au înregistrat încercări de realizare în format electronic a revistei

BIBLIOGRAFIE :

• ****Curriculum pentru învățământ preșcolar (3 – 6/7 ani), (2008),M.E.C.I., București.

• Metodica ,,Cunoașterea mediului înconjurător și dezvoltarea vorbirii’’ , Editura didactică și pedagogică, București.

• Berbeceanu G., Cioflica S.M., Ilie E., Marta C., Guga N.M. (2009) Ziua bună începe la ,,Întâlnirea de dimineață”, Editura Tehno-Art, Petroșani.

• Dumitrana, M., (1999), Educarea limbajului în învǎțǎmântul preșcolar”, vol.I, Editura Compania, București.

• Metodica ,,Cunoașterea mediului înconjurător și dezvoltarea vorbirii’’ , Editura didactică și pedagogică, București.

• Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M. 2002 Metode interactive de grup – Ghid metodic –, Editura Arves, București.

• Glava, A., Pocol, M., Tătaru L., (2009) Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculum-ului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești.

• Glava, A., Glava, C., (2002), Introducere in pedagogia preșcolara, Editura Dacia, Cluj- Napoca

• Boca-Miron, E., Chichișan, E. (2001) Documentar metodic pentru activitatea de educare a limbajului la preșcolari, Editura V&I Integral, București

• Boca-Miron, E., Chichișan, E., Ținică, S. Leva, E., Miclea , M., Pocol, M., Câmpean, E. (2006) Ghidul metodologic și aplicativ al educatoarei , Editura Eurodidact, Cluj-Napoca

• Ezechil, L., Lăzărescu, Păiși, M., (2001) Laborator preșcolar, Ghid metodologic, Editura V&I Integral, București.

• Vieru, D., (2013) Proiectarea pas cu pas: grupa mică (Îndrumar pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar) Editura Diamant, Pitești.