ExEmplE și studii dE caz românEști [619487]

ExEmplE și studii dE caz românEști
utilizarea mijloacelor de comunicare în campanii de
informare și sensibilizare publică privind biodiversitatea
Completare la volumul:

comunicare, educație și conștientizare publică (CEPA )
Un pachet de instrumente de comunicare ( toolkit )
pentru Punctele Focale Naționale și Coordonatorii NBSAP

EXEMPLE ȘI STUDII DE CAZ ROMÂNEȘTI
Utilizarea mijloacelor de comunicare în campanii de
informare și sensibilizare publică privind biodiversitatea
Completare la volumul:

Comunicare, educație și conștientizare publică (CEPA )
Un pachet de instrumente de comunicare ( toolkit )
pentru Punctele Focale Naționale și Coordonatorii NBSAP
București, Martie 2011

SUMAR
Introducere
5
Acronime
6
CAPITOLUL I
Exemple românești de utilizare a comunicării, educației și conștientizării publice
în acțiuni de conservare a biodiversității
7
Exemplu de cooperare într-un proiect de conservare care include și
activități de educație și conștientizare publică:
CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL INTEGRAT AL
OSTROAVELOR DE PE DUNĂRE
8
Exemplu de cooperare într-un proiect de conservare care include și
activități de comunicare:
CAMPANIE DE ÎMPĂDURIRE ÎN JUDEȚUL GIURGIU
9
Exemplu de activități de conștientizare publică și educație:
PROIECT DE ÎNCURAJARE ȘI CONSOLIDARE A ACTIVITĂȚILOR,
PRACTICILOR ȘI CULTURII TRADIȚIONALE ÎN MARAMUREȘ
10
Exemplu de utilizare a comunicării pentru influențarea unor decizii ale autorităților și
schimbarea mentalității populației locale:
CAII (SEMI)SĂLBATICI DIN DELTĂ
11
Exemplu de folosire a comunicării ca element suport pentru
implementarea unor stimulente financiare:
PROIECTUL WWF PENTRU CONSERVAREA ARNICĂI
13
Exemplu de utilizare a comunicării pentru atragerea de membri într-o asociație:
CUM S-A ÎNTORS OAIA ȚURCANĂ ÎN HAȚEG?
14
Exemplu de utilizare a comunicării pentru implicarea comunității în
proiecte de protecție a mediului:
DISPOZITIVE GRATUITE PENTRU ÎNDEPĂRTAREA
DELFINILOR DE PLASELE PESCĂREȘTI
15
Exemplu de coordonare a activităților pentru lucru în rețea:
CEEWEB ȘI COALIȚIA NATURA 2000
16
3

Exemplu de utilizare a comunicării pentru implicarea comunității în
proiecte de protecție a mediului:
PRIMĂRIE IMPLICATĂ ÎN PROIECTE DE CONSERVAREA NATURII
17
Exemple de comunicare în/cu domenii conexe:
PEISAJ CULTURAL, ARHITECTURĂ ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI
18
Exemplu de încurajare a jurnalismului de mediu prin competiții și premii:
PROGRAMUL „INTERESUL PUBLIC PE AGENDA MEDIA: MEDIUL ÎN MEDIA”
20
Exemplu de încurajare a participării publice și a jurnalismului de mediu prin
competiții și premii:
CONCURSURILE MARE NOSTRUM
21
CAPITOLUL II
Exemple de aplicare practică a celor 10 pași din secțiunea a 4-a CEPA T oolkit
pentru planificarea unei campanii de comunicare
23
Exemplu de aplicare a celor 10 pași pentru planificarea comunicării:
CAMPANIE NAȚIONALĂ PRIVIND
PROBLEMATICA DEFRIȘĂRILOR/ TĂIERILOR ILEGALE
24
Exemplu de aplicare a celor 10 pași pentru planificarea comunicării:
CAMPANIE NAȚIONALĂ PE PROBLEMATICA AGRO-BIODIVERSITĂȚII
36
CAPITOLUL III
Studiu de caz
49
Utilizarea mapei de presă la o conferință de presă
CONFERINȚĂ DE PRESĂ DEDICATĂ
ZILEI INTERNAȚIONALE A BIODIVERSITĂȚII, LA MMP
50
4

INTRODUCERE
Materialul care urmează conține:
– o serie variată de exemple românești de utilizare a comunicării, educației și
conștientizării publice în acțiuni de conservare a biodiversității (activități de conștientizare și
educație; utilizarea comunicării pentru influențarea unor decizii ale autorităților și schimba –
rea mentalității populației locale; folosirea comunicării ca element suport pentru implemen –
tarea unor stimulente financiare; utilizarea comunicării pentru atragerea de membri într-o
asociație; utilizarea comunicării pentru implicarea comunității în proiecte de protecție a me –
diului; coordonarea activităților pentru lucru în rețea; comunicarea în/cu domenii conexe;
încurajarea participării publice și a jurnalismului de mediu prin competiții și premii; etc.);
– două exemple de aplicare practică a celor 10 pași din secțiunea a 4-a CEPA Toolkit
pentru planificarea unei campanii de comunicare (campanie împotriva defrișărilor/ tăierilor
ilegale; campanie pe tematica agro-biodiversității);
– un studiu de caz (rolul mapei de presă la conferința de presă organizată la București
cu ocazia Zilei Internaționale a Biodiversității 2010).
Aceste exemple și studii de caz românești sunt gândite să completeze și să dea culoa –
re locală volumului „Comunicare, Educație și Conștientizare Publică ( CEPA ) – Un pachet
de intrumente de comunicare ( toolkit ) pentru Punctele Focale Naționale și Coordonatorii
NBSAP ”1, tradus și adaptat în cadrul proiectului „Suport pentru Conformarea Strategiei
Naționale și a Planului de Acțiune pentru Biodiversitate ( NBSAP ) cu Convenția privind
Diversitatea Biologică ( CBD ) și Realizarea Mecanismului de Informare (C learinghouse Me –
chanism – CHM )”.
Proiectul mai sus menționat a reprezentat o asistență tehnică și financiară oferi –
tă Guvernului României prin intermediul Ministerului Mediului și Pădurilor – MMP2, cu
finanțare din partea Fondului Global de Mediu ( Global Environment Facility – GEF3) și sub
coordonarea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ( United Nations Development
Programme – UNDP )4 pentru realizarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune pen –
tru Biodiversitate, vizând alinierea țării noastre la cerințele Convenției privind Diversitatea
Biologică ( CBD )5. Execuția proiectului a fost delegată Universității Ecologice din București
– UEB6.
1 http://biodiversitate.mmediu.ro/implementation/legislaie/politici/materiale-cepa/manual-cepa
2 www.mmediu.ro
3 www.thegef.org
4 www.undp.ro
5 www.cbd.int
6 www.ueb.ro
5

Acronime
AAP – Asociația Administratorilor de Păduri
ACCOBAMS – Agreement on the Conservation of Cetaceans of the Black Sea, Mediterranean Sea and
Contiguous Atlantic Area (Acordul pentru Conservarea Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Medite –
rană și Zona Contiguă a Atlanticului)
AGCR – Asociația pentru Gospodărirea și Comercializarea Resurselor
ACF – Asociația pentru Certificarea Forestieră
APIA – Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură
APM – Agenție pentru Protecția Mediului
APPR – Asociația Proprietarilor de Păduri din România
CEE – Central and Eastern Europe (Europa Centrală și de Est)
CJ – Consiliu Județean
CHM – Clearing House Mechanism (Mecanism de Schimb de Informații)
DS – Direcție Silvică
FAO – Food and Agriculture Organisation of the United Nations (Organizația pentru Hrană și Agri –
cultură a Națiunilor Unite)
FSC – Forest Stewardship Council (Consiliul de Administrare a Pădurilor)
GEF – Global Environment Facility (Facilitatea Globală de Mediu)
GNLCP – Grupul Național de Lucru pentru Certificarea Pădurilor
ICAS – Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice
ITRSV – Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare
KAP – Knowledge, Attitude, Practices (Cunoștințe, Atitudini, Practici)
MMP – Ministerul Mediului și Pădurilor
NBSAP – National Biodiversity Strategy and Action Plan (Strategie Națională și Plan de Acțiune
pentru Biodiversitate)
PMA – Plante Medicinale și Aromatice
PNDR – Programul Național pentru Dezvoltare Rurală
POS – Program Operațional Sectorial
PRAIS – Persuasiune, Recunoaștere, Acuratețe, Imagine, Succes
RNP – Regia Națională a Pădurilor Romsilva
OAR – Ordinul Arhitecților din România
SOR – Societatea Ornitologică Română
TACC – T erritorial Approach to Climate Change (Abordarea teritorială a schimbărilor climatice)
UAR – Uniunea Arhitecților din România
UE – Uniunea Europeană
UEB – Universitatea Ecologică din București
UNDP – United Nations Development Programme (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare)
WWF – World Wide Fund for Nature (Fondul Mondial pentru Natură)
6

Exemple de utilizare a comunicării,
educației și conștientizării publice în
acțiuni de conservare a biodiversitățiiCAPITOLUL I
7

CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL INTEGRAT
AL OSTROAVELOR DE PE DUNĂRE
În cadrul proiectului Life Natura „Conservarea și managementul integrat al ostroa –
velor de pe Dunăre, România’’ (2006-2010), 920 de ha de pădure naturală și seminaturală
de pe mai multe ostroave de pe Dunăre din județul Călărași au fost incluse în zone cu regim
de protecție (situri Natura 2000), s-au înlocuit plantații de plop hibrid cu specii autohtone
– salcie și plop alb (26 ha), s-a făcut reîmpădurire cu plop alb și salcie (7,8 ha), s-au făcut
consolidări de mal cu salcie, a fost tăiat un hectar de salcâm sălbatic – plantă invazivă, s-au
amplasat 40 de platforme de cuibărit pentru specii pe cale de dispariție – Vulturul codalb și
Șoimul dunărean, și s-au construit două observatoare pentru păsările ce sunt prezente în zonă
sau se află în tranzit.
În plan educațional și de conștientizare a publicului, au fost organizate 20 de eve –
nimente la care au participat sute de persoane, au fost realizate 2 broșuri și un film despre
cadrul natural al ostroavelor, un ghid de bune practici forestiere, o strategie de eco-turism,
precum și un plan pentru certificarea gospodăririi durabile a pădurilor de pe ostroave.
Beneficiarul proiectului a fost APM Călărași. Parteneri în proiect au fost WWF ,
SOR, ICAS București, RNP Romsilva – DS Călărași.
www.ostroaveledunarii.ro
Sursă : după APM Călărași/ WWF România – Chestionar TACC de bune practici
8Exemplu de cooperare într-un proiect de conservare care include și activități de educație și conștientizare publică

CAMPANIE DE ÎMPĂDURIRE ÎN JUDEȚUL GIURGIU
Pentru a contracara efectul defrișărilor din ultima vreme, Consiliul Județean Giurgiu
a organizat în primăvara anului 2010 o campanie de împădurire la nivelul întregului județ.
Campania s-a desfășurat în cadrul mișcării naționale „Milioane de oameni, milioane
de copaci”, înființată în urmă cu peste 3 ani de Fundația PRAIS (Persuasiune, Recunoaștere,
Acuratețe, Imagine, Succes) și de PRAIS Corporate Communications împreună cu Ministerul
Mediului și Garda Națională de Mediu, ca parteneri instituționali. Această mișcare națională
a fost creată pentru a reuni cât mai multe companii și organizații, asociații studențești, elevi
din licee sau din clasele primare, instituții ale statului, în jurul unei teme de mare actualitate
– plantări pentru refacerea mediului – prin activități de voluntariat.
Consiliul Județean Giurgiu s-a decis să sprijine această mișcare și a solicitat ajutorul
primăriilor din județul Giurgiu pentru identificarea locurilor pe care acestea sunt dispuse să
le pună la dispoziție în vederea plantării de arbori, fiind decis să suporte cheltuielile necesare
achiziționării materialului necesar plantării și să participle cu voluntari din cadrul aparatului
propriu de specialitate care să ajute la plantarea acestora.
După centralizarea datelor a fost solicitat sprijinul Romsilva Giurgiu în stabilirea
tipului și a cantităților de puieți care se pretează a fi plantați pe terenurile comunicate de
primăriile din județ.
Romsilva Giurgiu a pus la dispoziția Consiliului Județean Giurgiu (și implicit a pri –
măriilor care s-au înscris în campanie), gratuit, tot materialul care a fost folosit în plantare,
respectiv 28.000 de puieți, o cantitate de 3 ori mai mare decât cea solicitată.
Campania s-a desfășurat în 13 comune din județul Giurgiu, cu voluntari de la Con –
siliul Județean și instituțiile subordonate, în perioada 1 – 30 aprilie 2010, și s-a finalizat cu
plantarea unui număr de 27.900 arbori. La această campanie au participat peste 600 de
voluntari, între care salariați ai Consiliului Județean, salariați ai direcțiilor subordonate, an –
gajați ai primăriilor, precum și elevi de pe teritoriul comunelor pe raza cărora s-a plantat.
Comunicarea valorilor și obiectivelor acestui program a fost posibilă datorită spriji –
nului deosebit acordat de membrii fondatori și de ceilalți parteneri: Lafarge România, Smi –
thfield România și Media Image. La aceștia s-a adăugat și mass-media locală, care a participat
la campanie nu numai prin transmiterea constantă de materiale media pe întreaga perioadă
de derulare a campaniei, ci și prin muncă de voluntariat.
www.cjgiurgiu.ro, www.milioanedecopaci.ro
Sursă : după CJ Giurgiu – Chestionar TACC de bune practici
9Exemplu de cooperare într-un proiect de conservare care include și activități de comunicare

PROIECT DE ÎNCURAJARE ȘI CONSOLIDARE A ACTIVITĂȚILOR,
PRACTICILOR ȘI CULTURII TRADIȚIONALE ÎN MARAMUREȘ
În cadrul unui proiect finanțat de RNP Romsilva, GEF și UNDP , Parcul Natural
Munții Maramureșului caută soluții pentru modernizarea zonei, menținând în același timp
atributele care au făcut-o unică.
Metoda pe care o propune este o combinație de conștientizare și educație în vederea
păstrării valorilor culturale tradiționale, pe de o parte, și a actualizării prin programe inovante
a acestor activități, pe de altă parte.
Astfel se urmărește reglementarea, monitorizarea și controlul activităților care folo –
sesc resursele naturale ale parcului, astfel încât să se asigure continuarea activităților econo –
mice tradiționale importante fără impact negativ asupra biodiversității, peisajului sau a me –
diului fizic precum și sprijinirea capacității administrative, stabilirea unui mecanism adecvat
pentru continuarea activităților specifice și promovarea bunelor relații cu factorii de decizie
(administrație publică locală, administrația ariilor naturale protejate, administrația județeană
și națională).
Pe termen lung se urmărește menținerea unor ecosisteme stabile, existența habitate –
lor naturale pe întinderi mari și, de asemenea, menținerea unui mod de viață tradițional, încă
păstrat într-o anumită măsură.
Autoritatea implicată în punerea în aplicare a practicii este Administrația Parcu –
lui Natural Munții Maramureșului în colaborare cu: Societatea Ecologistă din Maramureș,
Asociația Ivan Krevan și Organizația Pro Vișeu.
Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului a creat cadrul adecvat pen –
tru exprimarea opiniilor și sugestiilor comunității locale prin intermediul unui website , prin
contact direct la sediul administrației, cât și prin publicarea și distribuirea unui număr mare
de buletine informative, hăr ți, pliante și broșuri.
www.muntiimaramuresului.ro
Sursă : după Parcul Natural Munții Maramureșului – Chestionar TACC de bune practici
10Exemplu de activități de conștientizare și educație

CAII (SEMI)SĂLBATICI DIN DELTĂ
Un crescător de cai din Cluj încearcă să genereze o schimbare de mentalitate în
legătură cu caii sălbatici de pe grindul Letea din Delta Dunării, sprijinind în același timp
comunitatea locală.
În acest paradis natural care este Delta Dunării – spațiu protejat, refugiu pentru ne –
numărate specii de plante și animale pe cale de dispariție – după 1989 caii domestici au fost
abandonați de oameni, astfel încât au început să se sălbăticească. Faptul că numărul lor a cres –
cut an de an, ajungând în prezent la circa 2.000 de exemplare în pădurea Letea, a alarmat…
ecologiștii și oamenii de știință, care consideră că au ajuns să reprezinte o amenințare pentru
arborii și plantele ierboase din această arie strict protejată. De aceea, autoritățile au pus la
punct un plan de eliminare a cailor, care prevede capturarea și sacrificarea lor la abator!
„Scurta existență a acestei specii revenite la sălbăticie este pusă în pericol de un
nou prădător: omul”, spune Mugur Pop, inginer agronom, crescător de cai și membru al
Asociației de Ecoturism din România. „Ecologiștii și oamenii de știință au stabilit că trebuie
să omorâm caii ca să salvăm pădurea”, adaugă Pop. Dar „nu poți omorî ca să dai viață”, adau –
gă el.
De aceea, Pop folosește toate mijloacele care-i stau în putință pentru a sensibiliza
autoritățile în vederea păstrării în viață a acestor cai, care reprezintă „un laborator viu care
oferă o șansă nemaiîntâlnită de explorare a vieții sălbatice”, după cum spune Ștefan Răileanu,
medic veterinar care studiază diferențele dintre caii domestici și caii sălbăticiți. Potrivit lui
Răileanu – care a fost premiat de Academia Română pentru lucrările sale, caii sălbăticiți nu
numai că s-au integrat perfect într-un ecosistem extrem de sărac în resurse, dar au ajuns să
prezinte adaptări spectaculoase – nu doar imunizări și rezistență crescută, ci și un alt fel de
metabolism – digeră celuloza, mănâncă scoarță de stejar pentru a obține tanin, care îi ajută
să treacă cu bine peste perioadele friguroase, etc.
E adevărat că înmulțirea lor necontrolată ar putea duce cu timpul la probleme, dar
potrivit lui Pop, nu ar trebui luată nici o decizie până nu se efectuează un studiu de impact
care să evalueze numărul de cai care pot trăi în pădurea Letea.
Între timp, Pop a stabilit punți de legătură cu localnicii care capturează și îmblânzesc
cai sălbatici, încercând – și uneori chiar reușind – să-i convingă să folosească metode mai
„umane”, mai blânde de dresaj al cailor pe care localnicii îi capturează atunci când au nevoie
de ajutor pentru gospodărie. În acest scop el le prezintă metode alternative de dresaj, care se
bazează pe atragerea cailor către om, nu pe supunerea lor prin forță.
De asemenea, Pop își propune să promoveze, atât la nivel local, cât la nivelul Mi –
nisterului T urismului, un nou tip de ecoturism, wild horses watching , care ar putea aduce noi
surse de venit localnicilor. Intenția sa este să pună la punct un exemplu complet funcțional
de astfel de activitate turistică, temându-se că dacă va fi vorba despre investiții, autoritățile se
vor eschiva, motivând că o astfel de activitate nu este prioritară.
11Exemplu de utilizare a comunicării pentru influențarea unor decizii ale autorităților și
schimbarea mentalității populației locale

În afara comunicării directe și a exemplului personal, Pop a decis să-și caute aliați
pentru cauza cailor (semi)sălbatici și prin comunicarea cu ajutorul mass-media, realizând
împreună cu regizorul Dan Curean un film, „Caii din Deltă”, pentru emisiunea 360 GEO a
canalului de televiziune franco-german ARTE TV. Filmul a fost difuzat pentru prima dată la
televiziune în primăvara anului 2010. De atunci a fost preluat și în România, la mai multe
posturi TV, precum și ca material informativ/didactic pentru diverse seminare.
www.eco-romania.ro
Sursă : Alexandru R. SĂVULESCU, bazat pe informații obținute de la Mugur POP

12

PROIECTUL WWF PENTRU CONSERVAREA ARNICĂI
România este una dintre țările cele mai bogate din Europa în plante medicinale și
aromatice (PMA), cele mai multe găsindu-se în zonele agricole gospodărite în mod tradiți –
onal, dispărute de multă vreme din Europa Occidentală, din cauza agriculturii intensive. O
astfel de intensificare (mai ales în condițiile aderării la UE) amenință în prezent aceste zone
și plantele medicinale și aromatice în România (Arnica dispare prin fertilizarea pajiștilor).
WWF România a derulat în 2006-2007 un proiect care și-a propus să sporească mo –
tivația pentru conservarea habitatelor bogate în biodiversitate, prin demonstrarea modului
în care acestea pot fi utilizate pentru producția durabilă de PMA, în beneficiul culegătorilor
și deținătorilor de teren. Proiectul s-a integrat în Strategia Națională pentru Conservarea
Biodiversității, care a identificat necesitatea conservării speciilor cu mare valoare economică
amenințate, și a gospodăririi durabile a habitatelor cu valoare ridicată pentru PMA.
Arnica este o PMA de mare valoare, culeasă în regiunile montane ale României.
Culegătorii câștigau însă puțin din vânzarea ei (1 EUR/kg. față de 45 EUR/kg. la vânzarea cu
amănuntul).
Înainte de proiectul WWF , agricultorilor care mențineau habitatul Arnica prin me –
todele agricole tradiționale nu le revenea nimic din comercializarea plantei. Proiectul WWF a
urmărit de aceea sporirea interesului pentru conservarea habitatului Arnica, prin creșterea va –
lorii produsului (îmbunătățirea modalității de uscare și depozitare), precum și prin mai buna
gospodărire a comunității ( înființarea unei Asociații pentru Gospodărirea și Comercializarea
Resurselor – AGCR).
AGCR negociază contractele dintre culegători și agricultori și condiții contractuale
mai bune cu comercianții. Perspectiva unor prețuri de vânzare mai mari, precum și cea a dis –
tribuirii corecte a beneficiilor la nivelul comunității reprezintă două importante stimulente
pentru menținerea habitatelor Arnica.
www.panda.org/ro
Sursă : Emilian BURDUȘEL
13Exemplu de folosire a comunicării ca element suport pentru implementarea unor stimulente financiare

CUM S-A ÎNTORS OAIA ȚURCANĂ ÎN HAȚEG?
În Țara Hațegului, la poalele Retezatului, șapte tineri entuziaști s-au apucat acum
cinci-șase ani să crească țurcane, o rasă românească de ovine foarte bine adaptată la mediul
natural din această zonă montană.
„Aici în sat ajunsesem să rămânem doar noi cu 50 de oi, dintr-un sat care avuse –
se peste 1500. Toți le-au vândut pe rând, pentru că nu se mai puteau descurca. Am zis să
încercăm să salvăm rasa românească țurcană brează, specifică zonei și așa ne-am apucat de
treabă. Inițial am fost șapte și acum am ajuns să avem o asociație de 170 de membri. Nu mă
așteptam să fie așa un succes”, povestește începuturile Pavel Iovăneasa, președintele Asocia –
ției Oierilor de Munte – Retezatul Hațeg.
Caracteristicile țurcanei sunt petele negre, o lână fără onduleuri și picioare subțiri,
însă cu o constituție robustă. Țurcana e în mai multe zone. În zona Hațeg e renumită oacheșa
și breaza. Oacheșa era bună de lapte, iar breaza era mare, de carne. Asociația a făcut o încru –
cișare între ele și a ieșit o rasă foarte bună.
Nu poți înțelege valoarea rasei țurcane până nu asculți explicațiile pasionale
ale oierilor din Hațeg. Oierii spun că zona a fost cunoscută din toate timpurile drept bazinul
cu cele mai frumoase oi de rasă țurcană. Oaia țurcană s-a adaptat în timp la condițiile de
munte și submontan, fiind foarte rezistentă și adaptată la condițiile locale. „Pe asta trebuie s-o
păstrăm și protejăm. Dacă noi nu ne-am fi apucat s-o creștem, s-ar fi pierdut”, spun membrii
asociației.
Afacerea familiei Iovăneasa are toate șansele să ajungă o fermă ecologică de succes.
Dacă va fi rentabil, subliniază proprietarul: „Acum avem teren, 150 de ha de pășuni arendate.
Mai avem terenul nostru 7 ha de fâneață și 6 ha arabil. Cultiv pământul tot cu familia; ce
se obține de la pământ consumă animalele; gunoiul rezultat de la animale e îngrășământ la
teren”.
Aventura a început în 2005 și a culminat cu un stoc de o mie de kg de brânză cu care
i-a prins iarna lui 2006. Începutul a fost dificil, cu luarea în arendă a unui hectar părăsit, pe
care a pus lucernă.
Brânza se vinde acum extraordinar de bine. Fiind zonă cu pensiuni, turiștii vin și vor
să vadă cum se mulge, cum se face brânza și în ce condiții de igienă. De aici și planul lui de
viitor: stâna turistică. „Am prevăzut câteva camere pentru turiști, una pentru ciobani, niște
băi și o brânzărie. Să vadă turiștii cum se face brânza și să stea și câteva zile. Au venit niște
turiști străini și mi-au zis că la ei nu mai există stâne tradiționale și că ar veni în concediu aici
dacă ar exista așa ceva”.
www.revista-ferma.ro
Sursă : Sergiu D. ȘERBAN după un material de Dollores BENEZIC
14Exemplu de utilizare a comunicării pentru atragerea de membri într-o asociație

DISPOZITIVE GRATUITE PENTRU ÎNDEPĂRTAREA
DELFINILOR DE PLASELE PESCĂREȘTI
„Conservarea delfinilor din zona costieră românească prin implicarea comunită –
ții pescarilor și conștientizarea turiștilor” este titlul unui proiect UNDP derulat de Mare
Nostrum în 2005-2006 cu finanțare din partea GEF Small Grants Programme .
În urma documentării din literatura de specialitate, conform cerințelor Secretariatu –
lui A CCOBAMS au fost identificate 5 tipuri de dispozitive acustice de îndepărtare a del –
finilor. Consultantul științific, împreună cu coordonatorul de proiect și asistentul de proiect
au prezentat administratorilor punctelor pescărești ofertele tehnice identificate și au decis,
împreună cu aceștia, care este tipul de dispozitiv care, pe de o parte, să răspundă sugestiilor
și reglementărilor Uniunii Europene și Secretariatului ACCOBAMS , și pe de altă parte să fie
adaptat instrumentelor, metodelor și tehnicilor de pescuit utilizate de pescari în zona costieră
românescă. A fost redactată o listă cu oferte tehnice de dispozitive acustice de îndepărtare a
delfinilor, listă ce a fost distribuită societăților de pescuit în perioada 01–15 februarie 2006.
Activitatea de informare și conștientizare a pescarilor a continuat și după montarea
dispozitivelor hidroacustice de îndepărtare a delfinilor pentru unitățile de pescuit marin care
nu au beneficiat de oportunitatea montării pe plase a unor astfel de dispozitive. Această
acțiune s-a desfășurat în perioada iunie-august prin efectuarea de vizite la sediile unităților
pescărești, unde voluntarii Mare Nostrum împreună cu reprezentanți ai Poliției de Frontieră
și Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură au discutat cu pescarii împăr țind materiale
informative de tipul posterelor și pliantelor.
www.marenostrum.ro
Sursă : Lucian IONESCU
15Exemplu de utilizare a comunicării pentru implicarea comunității în proiecte de protecție a mediului

CEEWEB ȘI COALIȚIA NATURA 2000
Rețelele care activează cu succes în domeniul conservării biodiversității au rezultat în
principal din coalizarea ONG-urilor de mediu, care s-au unit în diferite forme pentru o mai
bună informare și comunicare, precum și pentru a-și pune în comun cunoștințele.
La nivelul regiunii Europei Centrale și de Est, un exemplu de rețea care își desfășoară
activitatea în domeniul biodiversității din anul 1993 este CEEweb for Biodiversity , ce include
64 de organizații din 18 țări, între care și România. Misiunea CEEweb for Biodiversity este
conservarea biodiversității în Europa Centrală și de Est prin promovarea dezvoltării sustena –
bile/durabile.
Principalele metode de acțiune ale CEEweb sunt: reprezentarea/promovarea interese –
lor publice (eng. advocacy ), întărirea capacității instituționale a membrilor rețelei, relaționare
și lucru în rețea (eng. networking ) și conștientizarea publicului. Sunt utilizate atât întâlnirile
față în față cât și mijloacele electronice, cum sunt website -ul și listele de discuții.

În România, unul dintre cele mai bune exemple de lucru în rețea este reprezentat
de funcționarea Coaliției ONG Natura 2000 România, constituită în 2003, ce are
în prezent 52 de membri, organizații neguvernamentale din domeniul protecției naturii.
Coaliția acționează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversității, implementarea
Rețelei Natura 2000 în România.
Direcțiile principale de acțiune ale Coaliției au fost și sunt legate de:
– implicarea activă în procesul de identificare a siturilor ce au fost desemnate în ca –
drul Rețelei Natura 2000;
– facilitarea activităților de conștientizare și participare publică asociate implementă –
rii Rețelei Natura 2000;
– întărirea capacității ONG-urilor de mediu de a se implica în mod activ în protecția
naturii.
www.ceeweb.org, www.natura2000.ro
Sursă : Emilian BURDUȘEL
16Exemplu de utilizare a comunicării pentru coordonarea activităților de lucru în rețea

PRIMĂRIE IMPLICATĂ ÎN PROIECTE DE
CONSERVAREA NATURII
Totul a început prin inițiativele de conservarea naturii întreprinse de Asociația Valea
Verde din Sighetul Marmației, pentru ariile protejate și siturile Natura 2000 din regiunea
Maramureșului istoric. În fiecare dintre acestea s-a pus accentul pe colaborarea cu admi –
nistrația publică locală și comunitățile locale de pe teritoriul ariilor protejate unde au fost
implementate proiectele. În acest mod comunitatea a luat parte la majoritatea acțiunilor
întreprinse de Asociația Valea Verde, asumându-și rezultatele obținute.
Mai mult decât implicarea în proiectele realizate de ONG-uri, Primăria Sighetul
Marmației a inițiat propriul proiect, finanțat din fonduri europene referitor la „Dezvoltarea
sistemului de monitoring participativ al calității apei, focusat pe mediul biotic acvatic din ba –
zinul Tisei superioare (Tisa, Iza, Vișeu)”, care a propus metode noi de includere a elementelor
de biodiversitate acvatică în monitoringul adecvat al calității râurilor.
www.valeaverde.ro, www.primaria-sighet.ro
Sursă : Emilian BURDUȘEL
17Exemplu de utilizare a comunicării pentru implicarea comunității în proiecte de protecție a mediului

PEISAJ CULTURAL, ARHITECTURĂ ȘI
AMENAJAREA TERITORIULUI
Modalități foarte bune de comunicare, conștientizare și educare sunt concursurile de
idei, precum și dezbaterile publice pe marginea lor:
Un important eveniment, Concursul internațional de urbanism București 2000, a
fost instituționalizat prin HG 684 și 793 din 1995. Expoziția cu cele 235 de proiecte din
prima fază și cele 15 proiecte finaliste a fost deschisă la 2 septembrie 1996, în Casa Poporului.
Expoziția a fost vizitată de neașteptat de mulți cetățeni ai Bucureștiului, care s-au dovedit a fi
interesați de posibila dezvoltare viitoare a centrului capitalei.
Uniunea Arhitecților din România (UAR) organizează la fiecare 2 ani Bienala de
Arhitectură, expoziție publică cu proiectele realizate în ultimii 2 ani, cu premii. Există posi –
bilitatea de a fi luată în considerare propunerea unui premiu special pentru peisaj, în cadrul
premiilor Bienalei. Bienala se organizează în spații publice și este însoțită de alte manifestări
publice (dezbateri, conferințe, etc.).
Ordinul Arhitecților din București (OAR) organizează în fiecare an Anuala de ar –
hitectură, expoziție publică cu proiectele realizate în ultimii 2 ani de arhitecții membri ai
filialei București, cu premii. Anuala se organizează în spații publice și este însoțită de alte
manifestări publice (dezbateri, conferințe, etc.). Deoarece, în prezent, în locul concursurilor
se preferă licitațiile, care caută prețul cel mai mic și nu calitatea și ideile bune, Politica pentru
Arhitectură elaborată de OAR în 2010 propune ca direcție de acțiune pentru perioada 2010-
2015: promovarea concursului de arhitectură ca principal instrument de acces la comanda pentru
construcțiile civile cu caracter public .
Alte tipuri de manifestări pentru promovarea și conștientizarea problemelor de
peisaj și amenajarea durabilă a teritoriului, în armonie cu mediul natural și conservarea
biodiversității sunt publicațiile (cărți, reviste) cu această temă, evenimente artistice sau punc –
tele și acțiunile de popularizare și educare (centre de informare, conferințe, seminarii).
Pentru conștientizarea și sensibilizarea opiniei publice, dar și pentru lansarea unui
semnal de alarmă în ceea ce privește politica defectuoasă și contra interesului public a
administrației publice, asociații neguvernamentale care doresc dezvoltarea durabilă și armo –
nioasă a orașelor au organizat un eveniment artistic tip flash-mob , pe 14 februarie 2011,
pentru a încerca să salveze de la demolare Hala Matache – obiect de patrimoniu. Acest tip de
manifestare artistică are mare impact de conștientizare și educare, mai ales în rândul tinerilor
și este extrem de ușor de difuzat prin intermediul Internetului. Temele acestor acțiuni relativ
spontane, cu minim de resurse și organizare, se pot lega de conștientizarea problemelor de
peisaj, dezvoltare și amenajarea localităților.
Ordinul și Uniunea Arhitecților, prin finanțările pe care le alocă anual proiectelor
culturale și editoriale, sprijină apariția de cărți, reviste pentru promovarea arhitecturii du –
rabile, peisajului și patrimoniului cultural (de ex. Acoperișuri Înverzite , 2010; Reguli pentru
arhitectură de pământ , 2010; Construcții din pămînt , 2009). În același timp se pot realiza
18Exemple de comunicare în/cu domenii conexe

manifestări culturale (conferințe, ateliere practice, seminarii) avînd ca temă peisajul cultural
și dezvoltarea durabilă pentru conservarea biodiversității.
În realizarea și amenajarea centrelor de vizitare din anumite arii naturale protejate,
o componentă de informare o reprezintă valoarea peisajului natural și cultural și modalitățile
de dezvoltarea a localităților în armonie cu mediul natural (exemple aflate în faza de concept:
Centrul de vizitare și informare Parcul Național Piatra Craiului, Centrele de vizitare și infor –
mare ale Parcului Național Lunca Joasă a Prutului, Centrul de vizitare și informare a Parcului
Natural Porțile de Fier). În același scop, Fundația Pro-Patrimonio organizează începînd din
2011, la Câmpulung Muscel un Centru pentru Peisaj, pentru monitorizare, conștientizare și
educare.
www.uniunearhitectilor.ro, www.oar.org.ro
Sursă : arh. Raluca MUNTEANU
19

PROGRAMUL „INTERESUL PUBLIC
PE AGENDA MEDIA: MEDIUL ÎN MEDIA”
Jurnalismul de mediu de bună calitate poate fi încurajat în diverse moduri. Un exem –
plu este programul „Interesul public pe agenda media” inițiat de Fundația Soros România
în anul 2008, în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația culturală
SIMFEST pentru promovarea creatorilor din media și artele vizuale. Tema primei ediții a fost
„Mediul în media”. Temele ulterioare urmau să fie stabilite în funcție de prioritățile agendei
publice românești, dar trebuiau să fie altele decât protecția mediului.
Într-o primă fază a programului din 2008, a fost lansată o invitație către toate te –
leviziunile locale/independente doritoare să participe la program. Apoi a fost organizat un
curs în care echipele trecute de prima fază de selecție au fost instruite atât în aspecte
legate de protecția mediului, cât și în aspecte legate de tehnica realizării unui documentar de
televiziune. Instructorii cursului au continuat apoi să ofere asistență la cerere realizatorilor/
televiziunilor pe măsură ce lucrul începea și avansa la filmele documentare.
În ultima fază a programului, 7 filme realizate în cadrul programului (câte unul de
la TV Neptun Constanța, One TV Deva, Info TV Arad, Kenala TV Bălan și TV Bit Iași, și
două de la RTS Severin) au participat la un concurs în urma căruia cel mai bun avea să fie
premiat cu suma de 7000 USD. Juriul care a desemnat documentarul câștigător l-a avut ca
președinte pe Attila Korodi, Ministrul Mediului și Dezvoltării Durabile din acea perioadă.
Câștigător a fost documentarul „Masacrul”, realizat de Mircea Maer (Producător)
și Eduard Grigore (Regie/Imagine), pentru TV Neptun Constanța. Filmul s-a dorit a fi un
semnal de alarmă cu privire la reducerea dramatică a numărului de delfini din Marea Neagră.
„Dacă în anul 1950 se estima că în Marea Neagră înotau peste un milion de delfini” – atră –
geau atenția realizatorii filmului – „în prezent numărul lor a scăzut dramatic, iar cei mai
mulți delfini mor acum din cauza plaselor de calcan puse de pescari pe fundul mării”.
Documentarul câștigător a fost anunțat în cadrul Galei Laureaților SIMFEST 2008
(Festivalul Televiziunilor Locale și al Producătorilor Independenți) la Târgu Mureș. Jurnaliștii
care au realizat documentarul au fost premiați cu suma de 2.000 USD, iar televiziunea care
a produs și difuzat documentarul a primit un premiu de 5.000 USD. Toate cele șapte docu –
mentare din concurs au fost proiectate și dezbătute la SIMFEST 2008, în cadrul unei Zile a
Jurnalisticii de Mediu, în prezența Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile.
Documentarul câștigător, precum și altele realizate în cadrul programului au benefi –
ciat de fonduri suplimentare din partea Fundației Soros România pentru subtitrare în limba
engleză, în vederea participării la festivaluri internaționale de film documentar. Realizatorul
filmului câștigător a fost de asemenea invitat să facă parte din juriul programului „Intere –
sul public pe agenda media” din anul următor, 2009, a cărui temă a fost de această dată
„Migrația”.
www.soros.ro, www2.cji.ro, http://simfest.ro
Sursă : Alexandru R. SĂVULESCU
20Exemplu de încurajare a jurnalismului de mediu prin competiții și premii

CONCURSURILE MARE NOSTRUM
Concursul de fotografie de mediu
Începând din 2002, pentru a promova protecția mediului marin, organizația Mare
Nostrum organizează în fiecare an un concurs de fotografie de mediu, care se adresează tutu –
ror amatorilor de artă fotografică.
Tematica concursului variază de la an la an. În 2010 temele au fost: biodiversitatea
marină, respectiv poluarea țărmului și a apei.
Mare Nostrum oferă ( cu ajutorul unor sponsori ) premii celor mai bune dintre
imagini. În plus, o selecție de imagini înscrise la concurs face obiectul unei expoziții prezente
timp de mai multe zile în locații publice din Constanța în cadrul sărbătorilor dedicate Zilei
Internaționale a Mării Negre (31 octombrie).
Una dintre expoziții a avut și un parcurs itinerant internațional, în țările riverane
Mării Negre.
Consursul pentru presa scrisă
Pentru a încuraja ziariștii să scrie articole despre protecția mediului marin, Mare
Nostrum a inițiat în anul 2003 un concurs pentru presa scrisă de mediu – pentru ziariști care
au scris despre zona costieră românească, biodiversitate, situația ariilor protejate, nereguli în
aplicarea legislației de mediu, precum și alte subiecte de mediu. Premiile, oferite cu ajutorul
unor sponsori, sunt acordate în cadrul unei ceremonii organizate de Ziua Internațională a
Mării Negre.
Consursul pentru presa audio-vizuală
Pentru prima dată, în anul 2010, beneficiind de un sponsor important (OMV-Pe –
trom), organizația Mare Nostrum a organizat și un concurs pentru media audio-vizuală, care
s-a adresat atât producătorilor cât și moderatorilor de radio și TV. Singurele reguli care trebu –
iau respectate erau ca materialele să abordeze tematici de mediu și să fie din anul curent.
Juriile tuturor consursurilor Mare Nostrum sunt alcătuite din specialiști (în comu –
nicare, respectiv în biodiversitate marină).

Rolul concursurilor este de a mobiliza oamenii care sunt preocupați de situația eco –
sistemului Mării Negre, fie reprezentanți ai publicului larg (concursul foto), fie ziariști de
mediu (concursurile pentru presa scrisă și, mai recent, cel pentru media audio-vizuală).
www.marenostrum.ro
Sursă : Alexandru R. SĂVULESCU
21Exemplu de încurajare a participării publice și a jurnalismului de mediu prin competiții și premii

Exemple de aplicare practică a celor 10
pași din secțiunea a 4-a CEPA T oolkit
pentru planificarea unei campanii de
comunicareCAPITOLUL II
23

CAMPANIE NAȚIONALĂ PRIVITOARE LA PROBLEMATICA
DEFRIȘĂRILOR/ TĂIERILOR ILEGALE
PASUL 1 – Analiza subiectului și a rolului comunicării
Tăierile ilegale/ defrișările abuzive reprezintă o infracțiune în domeniul silvic ce in –
clude exploatarea, transportul, procesarea, cumpărarea și vânzarea lemnului prin nerespecta –
rea legislației din domeniul silvic în vigoare.
Defrișările ilegale sunt rezultatul mai multor tipuri de cauze cum sunt depășirea
limitei admise de exploatare în domeniul/industria forestier/ă, abuzarea de drepturile de pro –
prietate de către proprietarii privați de păduri și lipsa de transparență în domeniul forestier.

Activitățile ilegale în domeniul forestier sunt acele activități în care lemnul este pus
în valoare, tăiat, transportat, prelucrat și/sau comercializat în contradicție cu reglementările
în vigoare. Ele pot fi împăr țite în următoarele categorii:
a. Tăieri ilegale:
1. Tăieri de arbori nepuși în valoare.
2. Tăieri de arbori puși în valoare cu încălcarea prevederilor legale.
b. Nerespectarea prevederilor legale cu privire la exploatarea lemnului.
c. Nerespectarea prevederilor legale cu privire la transportul, prelucrarea și comerci –
alizarea lemnului.
În cazul tăierilor de arbori puși în valoare cu încălcarea prevederilor legale se disting
următoarele situații:
– nerespectarea restricțiilor la punerea în valoare a masei lemnoase în arii protejate;
– punerea în valoare a masei lemnoase fără a respecta prevederile amenajamentului
sau în baza unui amenajament întocmit necorespunzător;
– nerespectarea restricțiilor la punerea în valoare a masei lemnoase din specii protejate
(de ex. cireș);
– subestimarea calitativă și cantitativă a masei lemnoase puse în valoare.
d. Evaziunea fiscală generată de efectuarea de acte de comer ț ilegale cu material lemnos.
e. Falsul și uzul de fals asociat cu activitățile ilegale din domeniul forestier (amenaja –
rea pădurilor, punerea în valoare, tăiere, transport, prelucrare, comercializare).
f. Munca „la negru”.
Toate activitățile ilegale mai sus menționate se pot asocia cu fapte de corupție.
În România pădurea acoperă 6,3 milioane ha, ceea ce reprezintă aproape 27% din
suprafața totală.
Înainte de 1989, întreaga suprafață apar ținea statului. Începând cu 1991, suprafețe
mari de pădure au fost retrocedate foștilor proprietari, conform Legii nr. 18/1991 și LegiiExemplu de aplicare a celor 10 pași pentru planificarea comunicării
24

nr. 1/2000. Aceasta a condus la actuala structură a proprietății: 65% apar ține statului și este
administrată de Regia Națională a Pădurilor (RNP); 24% este în proprietatea diferitelor in –
stituții, incluzând administrația publică locală și 11% apar ține unor proprietari individuali
care își administrează singuri pădurea sau au dat-o în administrare unor asociații de proprie –
tari. Proprietarii individuali dețin suprafețe între 1-10 ha.
Din totalul de 2.815.658 ha de pădure care nu sunt în proprietatea statului, doar
2.438.370 ha sunt administrate de ocoale silvice autorizate. Aproape 377.288 hectare sunt
încă neadministrate sau nu au încă încheiate contracte de administrare/arendare/servicii sil –
vice cu direcțiile silvice. În acord cu prevederile Codului Silvic, toți proprietarii de pădure
trebuie să aibă cel puțin contracte cu ocoalele silvice pentru asigurarea unor servicii de bază
(supraveghere, marcarea copacilor pentru extracție, plantări etc.).
Pe suprafețele neadministrate, volumul de tăieri ilegale este mai mare, iar manage –
mentul practicat nu este unul sustenabil/durabil (privind tipurile de tăieri).
În prezent, în fondul forestier național există suprafețe, în special în regim de pro –
prietate privată, exploatate și neregenerate. Din totalul de 8.574 ha plantări în 2007, 8.000
hectare au fost plantate de către RNP și doar 574 ha au fost plantate în pădurile administrate
de ocoalele silvice private, de către autoritățile locale.
Conform statisticilor oficiale (Anuarul Statistic 2007) suprafața pe care s-au executat
tăieri rase în 2007 a fost de aproximativ 4.458 hectare, dar a crescut în ultimii ani, în special
în molidișuri.
Suprafața totală de tăieri de igienizare a fost de 1.125.620 ha, mult mai mare decât
în mod normal (84.276 ha), în acord cu planurile de management. Acest fapt se datorează
subiectivității administratorilor fondului forestier în privința aprecierii necesarului de tăieri
de igienizare.
Procesul de restituire a pădurilor a avut unele efecte negative asupra biodiversității.
Conform datelor statistice oficiale, după prima etapă de retrocedare din 1991, din 350.000
ha de pădure restituite, aproximativ 30% au fost tăiate la ras (mai mult de 100.000 ha). Și
următoarele etape, din 2000 și 2005, au avut efecte negative asupra ecosistemelor de pădure.
Fenomenul a început să se reducă odată cu îmbunătățirea cadrului legislativ, în perioada
2005-2008, și prin creșterea numărului de angajați la Inspectoratele de Control Silvic.
Conform rapoartelor oficiale privind starea pădurilor, în 2006 aproape 700 ha de
pădure au fost afectate de tăierile ilegale în pădurile private.
Amploarea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din ultimii 20 ani a depășit sfera
de interes a specialiștilor din domeniul silviculturii, devenind o preocupare constantă a în –
tregii societăți. Atenția asupra acestui fenomen a fost atrasă și de inundațiile și alunecările
de terenuri, cu efecte de multe ori devastatoare asupra comunităților locale și infrastructurii,
calamități care au fost puse în legătură cu tăierile masive de arbori din zonele afectate. Con –
comitent, în zonele sudice ale țării au fost semnalate tendințe de aridizare și deșertificare ca
urmare a distrugerii perdelelor forestiere de protecție și tăierilor ilegale a unor întregi corpuri
de pădure. În atenția opiniei publice au intrat și tăierile ilegale din ariile naturale protejate
și din zonele turistice ale țării, care au condus la crearea unei imagini negative, atât pe plan
intern cât și pe plan extern, cu privire la administrarea pădurilor din România.
25

În plan general, combaterea activităților ilegale are o componentă importantă de
control. Cu privire la aceasta, „Planul național de combatere a tăierilor ilegale de arbori”
și „Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007”
prevăd o serie de măsuri legate de activitatea de control/inspecții la operatorii economici;
actualizarea strategiilor sectoriale și a planurilor de acțiune în sectoare publice vulnerabile,
cu precădere instituții de control și poliție; elaborarea și diseminarea codurilor de conduită
pentru diversele sectoare publice etc.
Totodată în plan sectorial, combaterea tăierilor ilegale este parte integrantă a proce –
sului de implementare a strategiei forestiere naționale și a programului forestier național.
Principalele cauze ale tăierilor ilegale sunt:
• Gradul de sărăcie al populației locale;
• Tranzacțiile cu terenuri împădurite nu sunt înregistrate corespunzător, iar noii
proprietari nu încheie contracte de administrare cu ocoalele silvice;
• Mai mult de 200.000 ha nu sunt administrate de structuri autorizate;
• Insuficienți inspectori;
• Lipsa controlului volumului de material lemnos procesat;
• Dezvoltarea de mici întreprinderi de prelucrare a lemnului neautorizate;
• Lipsa resurselor financiare pentru compensarea sau pentru susținerea activităților
administrative ale deținătorilor privați de pădure.
Rolul comunicării pentru subiectul tăierilor ilegale de arbori este legat de faptul că
schimbările dorite în sensul conservării fondului forestier, aduc în aparență dezavantaje mai
mari decât posibilele beneficii financiare, cel puțin pe termen scurt.
În acest caz comunicarea nu poate produce rezultate doar prin ea însăși, activitățile
de comunicare/conștientizare trebuind aplicate în combinație cu alte măsuri cum sunt com –
pensațiile sau controlul adecvat al respectării reglementărilor în vigoare.
În combinație cu alte tipuri de măsuri, comunicarea trebuie să conducă la schim –
barea comportamentului proprietarilor de păduri în sensul utilizării sustenabile/durabile a
acesteia, care să producă beneficii mai mari pe termen mediu și lung, în schimbul tăierii la
ras ilegale care aduce un profit rapid ilegal și nimic pe termen lung.
PASUL al 2-lea – Identificarea deținătorilor de interese și a grupurilor țintă
Când ne referim la proprietarii privați de păduri aceștia nu sunt un grup omogen,
putând distinge câteva categorii, cum ar fi:
– Proprietarii care sunt orientați către activități economice (afaceri) în domeniul
forestier, cum sunt cei reuniți într-un composesorat/obște/asociație. Unii dintre ei vor să
obțină profituri imediate, iar alții au perspectiva obținerii de profit pe termen lung și deci au
potențialul unei înțelegeri mai bune a managementului sustenabil/durabil al pădurilor.

26

– Proprietarii care își administrează pădurea doar pentru gospodăria proprie (casă,
fermă). Nu au proprietăți mari și de aceea nu intră pe piața forestieră. Atât timp cât necesită –
țile lor sunt satisfăcute, ei taie selectiv pădurea și nu sunt interesați de profit. Există riscul ca
atunci când au dificultăți financiare să fie tentați să taie total pădurea pentru a obține banii
de care au nevoie.
– Un alt grup este cel al proprietarilor de păduri „neinteresați”, a căror legătură cu
pădurea pe care o dețin este foarte redusă. De regulă aceștia locuiesc departe de proprietatea
lor, în orașe. Ei nu doresc să desfășoare o activitate economică în domeniul forestier, fiind
înclinați cel mai probabil să vândă cât mai repede pădurea pentru a nu cheltui fonduri cu
administrarea. Atunci când nu o pot vinde, în multe cazuri, proprietarii își taie ilegal la ras
pădurea și vând lemnul. Există expresia că aceștia „își fură” propria pădure, și nu recunosc că
ei au tăiat-o.
În majoritatea cazurilor zonele rurale sunt mai puțin dezvoltate, cu o rată a șomaju –
lui destul de ridicată și un nivel de trai scăzut, astfel încât pentru mulți proprietari pădurea
reprezintă o sursă importantă de venit.
Pentru a obține rezultatul dorit (administrarea sustenabilă/durabilă a pădurilor) schim –
barea nu trebuie să se producă doar la nivelul cunoștințelor și atitudinilor, ci la nivelul comporta –
mentului, deoarece proprietarii sunt interesați să obțină venituri din exploatarea pădurii, uneori
chiar cu nerespectarea legii.
Astfel pentru reducerea tăierilor la ras și a celor ilegale, compensațiile și subsidiile acor –
date proprietarilor, însoțite de o campanie de comunicare și conștientizare, pot avea un rol foarte
important.

Gradul de informare și cunoaștere al proprietarilor de păduri:
• Cunoștințe specifice foarte limitate ale proprietarilor de pădure (asociați sau neaso –
ciați),
• Informația forestieră generalizată este de natură comercială,
• Majoritatea proprietarilor privesc cu suspiciune orice vine din partea autorităților,
• Dezorientarea în ce privește locul de obținere al informațiilor,
• Dezorientați, proprietarii așteaptă să li se spună, să li se dea, să fie sprijiniți, să pri-
mească mai multe înlesniri, să fie îndrumați.

Atitudinea proprietarilor față de pădure:
• Proprietarii își definesc răspunderea față de pădure ca pe o obligație care neîndepli –
nită poate aduce sancțiuni,
• Drepturile proprietarului sunt definite în termen de „câștiguri de pe urma pădurilor”,
• Absența profitului creează nemulțumire și dezamăgire în urma posesiei asupra pădurii,
• Cota de tăiere dată de amenajament este văzută, de cele mai multe ori, în dezinte –
resul proprietarului,
27

• Valorificarea rațională a pădurii este percepută prin: a nu degrada mediul, la care
se adaugă și elemente de valoare tradițională cum ar fi sustenabilitatea/durabilitatea,
mândria, amintirea strămoșilor, valori pe care proprietarii le derivă din proprietatea
lor „seculară”,
• Tăierea pădurilor este pusă pe seama dorinței de îmbogățire și mai puțin pe seama
sărăciei proprietarilor,
• Există percepția avantajelor indirecte ale pădurii (ex. vânat!!!),
• În general proprietarii au un plan: sunt în așteptarea unui câștig de pe urma pădu –
rii, care să se poată materializa fie prin foloase aduse de exploatarea rațională, înstră –
inare sau chiar recompensă pentru rolul de protector al pădurii.

Mijloacele de comunicare folosite de proprietarii de păduri
În contextul în care se urmărește schimbarea de comportament a proprietarilor de
păduri, cele mai potrivite mijloace de comunicare sunt cele bidirecționale/ interactive în care
informarea/ conștientizarea grupului țintă este la fel de importantă ca ascultarea nevoilor
și opiniilor acestora. Astfel, discutiile și dezbaterile „față în față” vor prevala mijloacelor de
comunicare unidirecționale (prin materiale tipărite sau mass media).
Totodată, pe cât posibil, în derularea campaniei vor fi utilizate organizații/ instituții cu
rol intermediar în transmiterea mesajelor și desfășurarea activităților de comunicare. Acestea pot
fi în special Asociațiile de proprietari, ONG-uri de conservarea naturii sau eventual companii de
certificare a pădurii.

Asociația Proprietarilor de Păduri din România (APPR) a fost creată în ideea de a
reuni toți proprietarii de terenuri forestiere (persoane fizice și juridice) pentru ca aceștia să se
cunoască între ei, să se întâlnească și împreună să lupte pentru recăpătarea tuturor drepturilor
ce le au și pe care anumiți funcționari ai statului întârzie să le acorde din diverse motive.
APPR dorește ca poprietarii de păduri private să respecte regimul silvic și să se aline –
ze normelor de protecție a mediului cerute și de Uniunea Europeană.
APPR are ca misiune sprijinirea proprietarilor particulari de păduri din România în
procesul de retrocedare/ restituire; reprezentarea intereselor lor în relația cu Guvernul Ro –
mâniei; sprijinirea proprietarilor de păduri în dezvoltarea activităților lor economice având
funcția de „umbrelă” pentru asociațiile și organizațiile zonale (județene) de proprietari de pă –
duri și proprietari individuali de pădure (persoane juridice și fizice) după modelul din țările
membre UE.
Asociația Administratorilor de Păduri (AAP) este o organizație neguvernamentală,
apolitică, nonprofit, având caracter civic, respectiv asociația profesională a personalului silvic
care administrează păduri.
Fac parte din asociație ca membri cu drepturi depline persoanele fizice care sunt sau
au fost angajate în diferitele forme de conducere a administrației pădurilor.
AAP are ca scop gospodărirea sustenabilă/ durabilă a pădurii în interesul comunităților,
prin promovarea profesionalismului și reprezentarea personalului silvic din structurile de admi –
nistrare silvică în relațiile cu factorii interesați.
28

Asociația pentru Certificarea Forestieră (ACF) – Scopul ACF îl reprezintă promova –
rea managementului forestier responsabil, a unui sistem de certificare forestieră credibil, ce
contribuie la gospodărirea pădurilor în mod corespunzător din punct de vedere ecologic, cu
beneficiu social și viabil economic, conservarea mediului natural și a proceselor ecologice din
România.
Obiectivele Asociației pentru Certificarea Forestieră în vederea realizării scopului ei,
sunt următoarele:
1. Informarea instituțiilor și organizațiilor din sectorul forestier precum și a publi –
cului interesat în legătură cu certificarea managementului forestier și a lanțului de
custodii,
2. Sprijinirea activităților privind certificarea managementului forestier și a lanțului
de custodie a lemnului conform unei scheme de certificare credibile,
3. Sprijinirea activităților desfășurate de către Grupul Național de Lucru pentru Cer –
tificarea Pădurilor (GNLCP),
4. Gospodărirea de arii protejate,
5. Lucrări de cercetare privind domeniul forestier,
6. Elaborarea de planuri de management pentru arii protejate.
Grupul Național de Lucru pentru Certificarea Pădurilor (GNLCP) are în componență
67 de membri (Regia Națională a Pădurilor, Asociația Proprietarilor de Păduri din România,
Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Institutul Național al Lemnului, Asociația Fo –
restierilor din România, universități, firme de amenajare a pădurilor, exploatare și prelucrare
a lemnului, organizații neguvernamentale, persoane fizice etc.), grupați în 3 camere: econo –
mică, ecologică și socială. Comitetul de Coordonare al GNLCP și secretariatul acestuia sunt
găzduite de către Universitatea T ransilvania din Brașov. De asemenea, s-a stabilit ca una din –
tre prioritățile GNLCP în următorii ani să o constituie elaborarea standardelor naționale de
certificare a managementului forestier în conformitate cu cerințele Forest Stewardship Council
FSC.
WWF-IKEA , un parteneriat pentru promovarea managementului forestier responsa –
bil. În anul 2002, WWF Suedia și IKEA au inițiat un program de promovare a managemen –
tului forestier responsabil. Împreună, cele două organizații au planificat și pus în practică o
serie de proiecte ce reprezintă etape importante în implementarea planului de acțiune pentru
păduri al IKEA și în îndeplinirea scopurilor WWF privind conservarea naturii.
Deasemenea, trebuie luați în considerare în cadrul campaniei factorii implicați
instituțional și organizatoric în managementul pădurilor, cum sunt instituțiile statului sau for –
mele de organizare privată.
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare (ITRSV) este o instituție pu –
blică finanțată exclusiv de la bugetul de stat, fiind organizată în structura Ministerului Mediu –
lui si Pădurilor. ITRSV are în principal funcția de reprezentare a autorității publice centrale
care răspunde de silvicultură (MMP), în teritoriu, iar ca atribuții principale pe segmentul de
control se regăsesc îndeosebi controlul respectării regimului silvic de către toți deținătorii de
29

suprafețe acoperite cu vegetație forestieră, precum și de agenții economici ce au ca obiect de
activitate exploatarea, comercializarea, administrarea vegetației forestiere, iar pe segmentul de
implementare, asigură consultanța și coordonarea acestor deținători în a administra suprafe –
țele deținute în proprietate în conformitate cu regulile regimului silvic.

Instituții cu atribuții în domeniul administrării pădurilor
Regia Națională a Pădurilor (RNP) – Romsilva are atribuții în administrarea pă –
durilor proprietate a statului, având personalitate juridică distinctă, ca regie autonomă, din
anul 1990. RNP este reprezentată la nivel județean de 41 de Direcții silvice. Deasemenea,
Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice este subordonat RNP . Coordonarea RNP este asi –
gurată prin intermediul Consiliului Administrativ, responsabil cu luarea deciziilor strategice
ale instituției, precum și de Directorul general ce conduce activitatea curentă a RNP .
Direcțiile silvice județene sunt responsabile pentru supervizarea tuturor activităților
forestiere ce se realizează la nivel județean.

Ocoalele silvice sunt instituțiile implicate direct în administrarea pădurilor. Aces –
tea nu au personalitate juridică distinctă, fiind reprezentate în toate contractele de către
Direcțiile silvice județene cărora li se subordonează.
Ocoalele silvice private sunt constituite de către proprietarii privați de păduri sau de
către administrația publică locală conform Codului silvic în vigoare.
PASUL al 3-lea – Obiectivele comunicării
Pentru a realiza schimbările de comportament dorite la nivelul grupului țintă princi –
pal (proprietarii privați de păduri) este necesar ca activitățile de comunicare să se realizeze în
combinație cu alte măsuri, cum sunt cele referitoare la păduri cuprinse în Strategia Națională
și Planul de acțiune pentru biodiversitate – NBSAP (compensații, acte legislative adoptate,
activități de control).
Obiectivele de comunicare sunt legate de cunoștințele, atitudinile și practicile gru –
purilor țintă și sunt diferite de obiectivele de conservare cuprinse în NBSAP . Totuși, și prin
obiectivele de comunicare se aduce o contribuție la realizarea obiectivelor de conservare in –
cluse în NBSAP .
Țintele/ obiectivele de comunicare sunt în principal de îmbunătățire a comunicării interne:
1. 60% dintre proprietarii de păduri sunt organizați și comunică intern eficient în
cadrul unor asociații locale,
2. 40% dintre proprietarii de păduri vor fi informați/ conștientizați/ instruiți referi –
tor la adoptarea unui management responsabil al pădurilor.
30

PASUL al 4-lea – Elaborarea strategiei și selectarea partenerilor
În elaborarea strategiei și selectarea partenerilor vor fi luate în considerare proiectele
și inițiativele realizate până în prezent, continuând aceste activități într-o formă unitară și
dezvoltată la nivel național.
În derularea campaniei vor fi utilizate organizații/ instituții cu rol intermediar în
transmiterea mesajelor și desfășurarea activităților de comunicare, cum sunt: Asociația Pro –
prietarilor de Păduri din România (APPR), Asociația pentru Certificare Forestieră (ACF),
Grupul Național de Lucru pentru Certificarea Pădurilor (GNLCP), Asociația Proprietarilor
de Păduri din România, WWF – Programul Dunăre Carpați.
De asemenea, în abordarea campaniei se va face o diferențiere între diferitele cate –
gorii de proprietari de păduri, funcție de deschiderea acestora de a adopta un nou mod de
management al pădurilor, un management responsabil al pădurilor, pe cât posibil bazat pe
certificare.
Astfel, potrivit CEPA Toolkit , diferențiem următoarele categorii în rândul proprieta –
rilor de păduri:
– pionierii (cei care sunt primii în adoptarea unor noi metode și instrumente de lu –
cru) – în general sunt 2,5%,
– proprietarii care adoptă de timpuriu noile metode, dar sunt mai precauți, de obicei
aceștia sunt lideri în comunitățile lor – 13,5%,
– majoritatea „timpurie” a proprietarilor adoptă noile metode după o analiză detaliată
și testarea de către alții – 34%,
– majoritatea întârziată a proprietarilor sunt sceptici și adoptă noile metode numai
după ce au fost încercate de majoritatea celorlalți – 34%,
– proprietarii codași sunt foarte suspicioși și adoptă o metodă nouă numai după ce
aceasta devine tradițională – 16%.
Campania se va concentra în principal asupra pionierilor, proprietarilor care adoptă de
timpuriu noile metode și pe majoritatea „timpurie” a proprietarilor. De aceea este foarte impor –
tant să-i identificăm pe aceștia în rândurile tuturor proprietarilor.
Campania se va baza în principal pe promovarea unui mod de administrare a pădurilor
sustenabil/ durabil și avantajos proprietarilor, pe termen mediu și lung.
Comunicarea în cadrul campaniei va fi una bidirecțională, de tip orizontal, focalizată
pe dialogul și interactivitatea cu grupul țintă.

De asemenea, campania va fi o combinație între abordările: informativă (vor fi infor –
mați proprietarii de păduri referitor la avantajele unui management responsabil), emoțională (se
va pune accentul pe daunele ireversibile de mediu produse în urma tăierii pădurilor) și acțiune (se
va urmări schimbarea comportamentului proprietarilor în sensul unui management responsabil
al pădurilor).
31

PASUL al 5-lea – Stabilirea mesajelor
Grupul țintă principal: Pionierii, proprietarii care adoptă de timpuriu noile metode și
majoritatea „timpurie” a proprietarilor.
Se dorește identificarea în primul rând a unei mase critice de 500 de proprietari
pionieri.
Obiectivele de comunicare pentru proprietarii pionieri:
– Ghidarea atenției acestora spre o nouă modalitate de administrare a pădurilor,
– Stimularea interesului în sensul lărgirii cunoștințelor pentru metodele de adminis –
trare sustenabilă/ durabilă a pădurilor,
– Generarea dorinței de a se implica activ în aplicarea de noi metode, datorită bene –
ficiilor obținute pe termen mediu și lung.
Mesaje pentru proprietari
Mesajul principal este:
În cazul unui management sustenabil/ durabil al pădurilor, costurile de administrare
sunt mai mici, iar profitul vine regulat. Mai mult decât atât, se asigură beneficii pentru natu –
ră și societate.
Deasemenea mesajul poate fi detaliat în submesaje :
• Regenerarea artificială a pădurii este de 5 ori mai costisitoare decât cea naturală;
• Tăierea selectivă aduce un profit mai mic dar regulat;
• Cel mai important lucru este să știi care este arborele ce trebuie tăiat;
• Pădurarii/ brigadierii/ inspectorii silvici nu sunt dușmanii tăi, ci sfătuitorii tăi refe-
ritor la tăierea selectivă;
• Pădurea nu este doar proprietatea ta, ci a tuturor viețuitoarelor ce trăiesc în ea;
• Miile de specii ce trăiesc în lemnul mort sunt foarte importante pentru supravie –
țuirea pădurii;
• Vizitatorii pădurii sunt deasemenea clienții tăi;
• Pădurea nu produce profit doar din lemnul său.
PASUL al 6-lea – Mijloacele de comunicare
Întâlnirile și discuțiile interactive sunt cele mai potrivite în acest caz în care e necesar
să se producă schimbări la nivelul cunoștințelor, atitudinilor și comportamentului.
Astfel se va miza mai puțin pe materialele tipărite, electronice sau mass media și mai
mult pe întâlnirile „față în față”.
Pot fi realizate întâlniri de promovare, organizarea de cursuri, grupuri de lucru, vizite
de studiu, constituirea unei rețele, schimburi de experiență.
32

PASUL al 7-lea – Organizarea comunicării și ținerea la curent a partenerilor
Derularea campaniei va fi realizată în parteneriat cu organizații/ instituții cu rol
intermediar în transmiterea mesajelor și desfășurarea activităților de comunicare. Acestea
sunt atât asociații de proprietari de păduri, ONG-uri de conservarea naturii cât și autoritatea
competentă în domeniul administrării pădurilor:
– Asociația Proprietarilor de Păduri din România;
– Asociația Administratorilor de Păduri;
– Asociația pentru Certificarea Forestieră;
– WWF ;
– Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare (ITRSV);
– Regia Națională a Pădurilor (RNP).
Pentru o coordonare mai bună a campaniei se va constitui un Grup de lucru format
din reprezentanți ai MMP și ai organizațiilor enumerate anterior.
Va fi adoptat un plan de lucru al Grupului în care va fi prevăzut gradul de participare
al tuturor partenerilor. Deasemenea se va realiza o listă de adrese de email pentru comunicare
și coordonarea activităților. Totodată se vor realiza întâlniri periodice la două luni (ordinare)
și oridecâteori e nevoie (extraordinare).
PASUL al 8-lea – Planificare: Etape și activități
Principalele activități ale campaniei sunt:

– Întâlniri ale Grupului de lucru (MMP , Asociația Proprietarilor de Păduri din Ro –
mânia, Asociația Administratorilor de Păduri, Asociația pentru Certificarea Forestieră, WWF ,
ITRSV, RNP) al campaniei privind managementul responsabil al pădurilor;
– Realizarea de întâlniri cu proprietarii, organizate împreună cu APPR și AAP , de
promovare a constituirii de Asociații ale Proprietarilor de Păduri (există deasemenea ghiduri
în acest sens), desfășurate în paralel cu urmărirea aplicării prevederilor legale (de către ITR –
SV) privind obligativitatea constituirii de asociații;
– Realizarea de întâlniri cu Asociațiile de proprietari de promovare a avantejelor unui
management responsabil al pădurilor , organizate împreună cu WWF și ACF;
– Constituirea și funcționarea unei Rețele a Asociațiilor de proprietari de promovarea
a managementului responsabil al pădurilor (în cadrul Rețelei vor fi realizate activități: buletin
informativ, grup de schimb de informații / newsgroup , seminarii, schimburi de experiență,
vizite de studiu). Rețeaua va fi coordonată de către reprezentanți ai APPR, AAP , WWF și
ACF .
33

PASUL al 9-lea – Bugetul pentru comunicare
Activități Elemente de buget
Întâlniri ale Grupului de lucru (MMP , Aso –
ciația Proprietarilor de Păduri din Româ –
nia, Asociația Administratorilor de Păduri,
Asociația pentru Certificarea Forestieră,
WWF , ITRSV, RNP) al campaniei privind
managementul responsabil al pădurilor.- nr. întâlniri x cost/întâlnire (chirie sală,
echipament etc.);
– nr. participanți x cost/participant (trans –
port, cazare, masă, materiale etc.).
Realizarea de întâlniri cu proprietarii, or –
ganizate împreună cu APPR și AAP , de
promovare a constituirii de Asociații ale
Proprietarilor de Păduri (există deasemenea
ghiduri în acest sens), desfășurate în paralel
cu urmărirea aplicării prevederilor legale (de
către ITRSV) privind obligativitatea consti –
tuirii de asociații.- nr. întâlniri x cost/întâlnire (chirie sală,
echipament etc.);
– nr. participanți x cost/participant (trans –
port, cazare, masă, materiale etc.).
Realizarea de întâlniri cu Asociațiile de pro –
prietari de promovare a avantajelor unui
management responsabil al pădurilor, orga –
nizate împreună cu WWF și ACF .- nr. întâlniri x cost/întâlnire (chirie sală,
echipament etc.);
– nr. participanți x cost/participant (trans –
port, cazare, masă, materiale etc.).
Constituirea și funcționarea unei Rețele a
Asociațiilor de proprietari de promovare
a managementului responsabil al păduri –
lor (în cadrul Rețelei vor fi realizate activi –
tăți: buletin informativ, grup de schimb de
informații / newsgroup , seminarii, schimburi
de experiență, vizite de studiu). Rețeaua va fi
coordonată de către reprezentanți ai APPR,
AAP , WWF și ACF .- costuri de producere și distribuție buletin
informativ;
– costuri de creare și menținere grup de
schimb de informații;
– costuri de organizare seminarii, schimburi
de experiență și vizite de studiu.
34

PASUL al 10-lea – Monitorizare și evaluare
Monitorizarea și evaluarea îndeplinirii obiectivelor campaniei se vor realiza pe baza
următorilor indicatori:
Activități Indicatorii
rezultatelor
operaționaleIndicatorii
rezultatelor
specificeIndicatori de
impact
Realizarea de întâlniri cu pro –
prietarii, organizate împreună
cu APPR și AAP , de promovare
a constituirii de Asociații ale
Proprietarilor de Păduri (exis –
tă deasemenea ghiduri în acest
sens), desfășurate în paralel cu
urmărirea aplicării prevederilor
legale (de către ITRSV) privind
obligativitatea constituirii de
asociații.Numărul de în –
tâlniri realizate.
Numărul par –
ticipanților la
întâlniri.Numărul de
Asociații de
proprietari nou
create.Numărul de
Asociații care
au adoptat un
management
responsabil al
pădurilor.
Realizarea de întâlniri cu Asocia –
țiile de proprietari de promovare
a avantajelor unui management
responsabil al pădurilor, organi –
zate împreună cu WWF și ACF .Numărul de în –
tâlniri realizate.
Numărul par –
ticipanților la
întâlniri.Numărul de
Asociații care
au adoptat un
management
responsabil al
pădurilor.Procentajul de
creștere al supra –
feței de păduri
administrate
responsabil.
Constituirea și funcționarea unei
Rețele a Asociațiilor de proprie –
tari de promovare a managemen –
tului responsabil al pădurilor (în
cadrul Rețelei vor fi realizate
activități: buletin informativ,
grup de schimb de informații/
newsgroup , seminarii, schimburi
de experiență, vizite de studiu).
Rețeaua va fi coordonată de că –
tre reprezentanți ai APPR, AAP ,
WWF și ACF .Numărul mem –
brilor partici –
panți în cadrul
rețelei.
Numărul de in –
formații/ cantita –
tea de informații
schimbată.Numărul de
Asociații care
au adoptat un
management
responsabil al
pădurilor.Procentajul de
creștere al supra –
feței de păduri
administrate
responsabil.
www.mmediu.ro, www.rosilva.ro, www.appr.org.ro, www.ocoaleprivate.ro,
www.panda.org/ro, www.fsc.org
Sursă : Emilian BURDUȘEL
35

CAMPANIE NAȚIONALĂ PE PROBLEMATICA
AGRO-BIODIVERSITĂȚII
Agrobiodiversitatea este definită ca fiind varietatea și variabilitatea tuturor anima –
lelor, plantelor și microorganismelor ce sunt folosite în mod direct și indirect în agricultură
(Organizația pentru Hrană și Agricultură a Națiunilor Unite – FAO, 1999).
Agrobiodiversitatea este formată din diversitatea resurselor genetice (specii, rase, va –
rietăți) folosite la obținerea de produse agricole cu scop alimentar, materie primă, combus –
tibil și farmaceutic. Deasemenea include și resursele genetice care asigură suportul natural
de producție agricolă cum ar fi microorganisme și organisme ce acționează la nivelul solului,
asigură polenizarea plantelor etc. în cadrul sistemelor agricole.
Agrobiodiversitatea este caracterizată printr-o interdependență extraordinară între
componenta naturală și cea umană bazată pe o utilizare sustenabilă a resurselor naturale
pentru asigurarea subzistenței folosind în cea mai mare parte cunoștințele și cultura locală
acumulate dealungul timpului.
Dezvoltarea societății umane și nevoia tot mai mare de resurse de hrană, materii
prime, combustibili și produse terapeutice-farmaceutice a dus implicit la practici agricole in –
tensive cu un impact imediat și vizibil asupra agrobiodiversității atât la nivel de sistem agricol
(habitate naturale, semi-naturale și antropice) cât și la nivel de specii și varietăți utilizate.
Motivele principale pentru declinul accelerat al agrobiodiversității sunt generate de
cerințele tot mai mari de resurse naturale ale unei populații umane aflată în continuă creștere.
„Revoluția agricolă” a dus la practici intensive de producție agricolă și de recoltare a produ –
selor naturale, suprimând astfel diversitatea agro-biologică în favoarea monoculturilor și a
speciilor cu valoare economică ridicată.
Se estimează ( FAO – 1999) că în ultima sută de ani s-a pierdut aproximativ 75%
din diversitatea genetică a plantelor folosite în scop agricol la nivel mondial, specii și varietăți
multiple locale fiind treptat înlocuite cu monoculturi cu randament mare de producție. Ast –
fel s-a ajuns la situația actuală în care 75% din producția mondială de produse alimentare este
generată doar de 12 specii de plante și 5 specii de animale domestice. Dintre acestea, orezul,
porumbul și grâul reprezintă 60% din totalul de proteine și calorii obținute pentru consum
alimentar din plante.
România are resurse semnificative agricole și potențial ridicat de conservare a agrobi –
odiversității printr-un pachet de măsuri legislative, compensatorii și de stimulare a practicilor
de agricultură sustenabilă/ durabilă. Așadar, agrobiodiversitatea este un element esențial în
cadrul diversității biologice și este parte integrantă din NBSAP și subiectul cheie trebuie
adresat deoarece poate aduce beneficii imediate și de lungă durată nu doar mediului natural
și implicit biodiversității, dar și comunităților locale:
o Conservarea diversității speciilor și varietăților de plante, animale și habitate cu
valoare economică și culturală;
o Creșterea productivității agricole tradiționale și totodată a profitului rezultat din
vânzarea produselor cu valoare alimentară, materie primă, combustibili și farmaceutică;
36Exemplu de aplicare a celor 10 pași pentru planificarea comunicării

o Creșterea diversității produselor agricole cu valoare nutritivă și farmaceutică;
o Reducea presiunii asupra habitatelor agricole fragile și a speciilor periclitate asoci –
ate acestora, atât cele domestice cât și sălbatice;
o Contribuie la gestionarea sustenabilă a sistemelor agricole fără utilizarea soluțiilor
cu potențial nociv cum ar fi substanțe chimice ori organisme modificate genetic;
o Contribuie la conservarea resurselor de sol și reduce eroziunea.

România deține o importantă bază genetică atât în randul plantelor de cultură cât și
al animalelor domestice, strâns legată de agrobiodiversitate. România este una dintre puținele
țări europene în care agrosistemele tradiționale reprezintă rezervoare semnificative din punct
de vedere al diversității genetice a plantelor de cultură și a animalelor domestice, care s-au
conservat la locul de formare și dezvoltare.
România este interesată să conserve o serie de specii locale de animale domestice,
specifice unor regiuni, și care sunt în pericol de dispariție. În catalogul mamiferelor domesti –
ce sunt incluse 79 de rase din care 26 sunt încă active, 19 în potențial pericol și 34 dispărute
(sursa Programul Național pentru Dezvoltare Rurală – PNDR). T rebuie notat totuși că multe
rase locale ( Țurcană, Țigaie, Capră carpatină etc.) au un sistem de reproducție în comunități
locale (izolare reproductivă pe o anumită arie, fără registru genealogic și controlul oficial al
producției, selecția fiind facută după preferința proprietarilor). Ca varietăți de plante există
populații locale aflate pe cale de dispariție, distribuite în multe regiuni. O importanță mare
trebuie acordată și livezilor și pășunilor seminaturale.
PASUL 1 – Analizarea subiectului și a rolului comunicării
Degradarea și dispariția terenurilor agricole cu biodiversitate ridicată – pajiști semi-na –
turale utilizate tradițional pentru cosit, pășunat și tranhumanță este principala problemă iden –
tificată în cadrul subiectului cheie de agrobiodiversitate ce va fi adresată printr-o campanie de
comunicare.
Ca definiție folosită în acest context, terenul agricol reprezintă o suprafață de teren
din următoarele categorii de utilizare: arabil, pășuni și fânețe, livezi, vii sau alte culturi per –
manente prevăzute de legislația națională, care au fost folosite în scopuri agricole pe parcursul
ultimilor doi ani.
T erenul agricol cu biodiversitate ridicată este definit ca fiind un teren agricol ce pre –
zintă o propor ție însemnată de vegetație semi-naturală, în particular pajiști semi-naturale în
general asociate cu prezența unui nivel ridicat de diversitate biologică și folosite în mod tra –
dițional pentru cosit, pășunat și transhumanță. Desemnarea a fost realizată folosindu-se una
din definițiile oferite de Agenția Europeană de Mediu prin intermediul unui studiu publicat
în anul 2004 (Andersen et al). A implicat utilizarea datelor oferite de programul „Corine
Land Cover 2000” precum și diferite alte studii la nivel european și național (PNDR, Măsura
214 – Plăți de Agro Mediu).
37

Pajiștile semi-naturale reprezintă cele mai valoroase ecosisteme din categoria tere –
nurilor agricole, însă renunțarea în unele zone la activitățile agricole tradiționale, cu pre –
ponderență activitățile de cosit, pășunat și transhumanță conduc la degradarea habitatelor
și la modificări de peisaj. În zona cu pajiști seminaturale există o tendință de abandonare a
activităților agricole. În același timp, în unele regiuni ale țării, pajiștile sunt amenințate de
intensivizarea agriculturii și practicarea acesteia pe suprafețe compacte și largi, exercitându-se
astfel presiune asupra componentelor de mediu, în special asupra biodiversității.
Pajiște permanentă , conform definiției APIA reprezintă un teren utilizat pentru pro –
ducția de iarbă sau alte furaje erbacee (naturale sau semănate), care nu au făcut parte din
sistemul de rotație al culturilor agricole al exploatației timp de cinci sau mai mulți ani.
La nivel național, numărul total de unități administrativ teritoriale aflate în zonele cu înaltă
valoare naturală este de 1.038. O listă a acestor unități administrativ teritoriale se găsește în
anexele Programului Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), Măsura 214. Suprafața
eligibilă de pajiște seminaturală cu biodiversitate ridicată este de aprox. 2,4 milioane hectare
la nivel național.
Conceptul de agrobiodiversitate nu este integrat în politica națională agrară decât
marginal, așadar există în primul rând un nivel legislativ la care trebuie intervenit pentru
soluționarea problemei identificate.
Din fericire, la nivel de planificare și programatic, ca parte din Programului Național
pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013, Degradarea și dispariția terenurilor agricole
cu valoare naturală ridicată – pajiști semi-naturale utilizate tradițional pentru cosit, pășunat și
tranhumanță este adresată printr-o măsură (Măsura 214 – Plăți pentru Agro Mediu) distinc –
tă. Această Măsură vine în ajutorul comunităților rurale și fermierilor cu plăți compensatorii
în valoare totală de peste 936,2 mil EUR, suplimentat recent în 2010 cu 27,2 mil EUR
pentru a stimula utilizarea tradițională și sustenabilă a terenurilor agricole cu biodiversitate
ridicată.
Recent, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că va
acorda un sprijin suplimentar de 58 EUR până la 209 EUR/hectar pentru fermierii care de –
pun cereri de plată pe suprafață și respectă condițiile de eligibilitate. Suma primită de fermieri
diferă în funcție de măsura cu care a fost categorisită pajiștea deținută. Astfel că pentru măsu –
ra pajiști cu înaltă valoare naturală se vor primi 124 de euro pe hectar, pentru practici agricole
tradiționale se vor primi 58 de euro pe hectar. În ceea ce privește măsura pajiști importante
pentru păsări, fermierii pot primi 209 euro per hectar, iar pentru culturi verzi sprijinul se
ridică la 130 de euro per hectar.
Există riscul de a pierde suprafețe importante de pajiști, datorită standardelor sani –
tar-veterinare recent impuse fermierilor în urma aderării la Uniunea Europeană, standarde ce
pot afecta sistemele tradiționale de pășunat aflate în imposibilitatea de a se adapta rapid.
Îmbunătățirea cadrului legislativ împreună cu aplicarea de stimulente financiare com –
pensatorii vor fi completate de o strategie de comunicare special concepută și detaliată în următoa –
rele subcapitole . Componenta de Comunicare, Educație și Conștientizare Publică ( CEPA ) va
avea un rol important direct și indirect la promovarea acestui pachet către beneficiarii direcți
și indirecți.
38

În combinație cu alte tipuri de măsuri deja amintite (financiar compensatorii și
legislative), comunicarea trebuie să conducă la schimbarea comportamentului și atitudinilor
proprietarilor și utilizatorilor de pășuni seminaturale în sensul utilizării sustenabile a acestora,
care să producă beneficii durabile biodiversității cât și plus valoare economică.
Așadar se poate contura un obiectiv strategic ca soluție la problema identificată și anu –
me conservarea agrobiodiversității în arealul pajiștilor semi-naturale utilizate tradițional pentru
cosit, pășunat și transhumanță . Obiectivul poate fi atins doar cu implicarea activă a grupurilor
potențial interesate și grupurilor țintă.
PASUL al 2-lea – Identificarea deținătorilor de interese și a grupurilor țintă
Se face adeseori confuzie între publicul (potențial) interesat și publicul/grupul țintă.
Publicul interesat este format din persoanele sau grupurile care sunt implicate într-un fel
sau într-altul în conservarea biodiversității, sau au un interes în această problemă. Publicul
interesat este în relație directă cu un scop organizațional.
Publicul țintă este acel public care a fost ales pentru a face obiectul unei comunicări
anume. Publicul țintă este legat de un scop și obiectiv comunicațional.
În general publicul țintă este selectat din publicul interesat, dar nu tot publicul inte –
resat devine public țintă. Când ne referim la acest subiect de agrobiodiversitate, se pot defini
următoarele categorii:
1. Grupuri Țintă Primare
o Fermierii și ciobanii (proprietarii sau arendașii) care au în posesie sau utilizează
pajiști semi-naturale cu biodiversitate ridicată, utilizate pentru pășunat, cosit și trans –
humanță.
2. Grupuri Țintă Secundare
o Asociații Profesionale Agricole, Agroalimentare, Patronale și Comunitare,
o Comunitățile locale reprezintă principalul beneficiar și totodată grupul țintă se –
cundar responsabil pentru menținerea integrității arealelor agricole cu biodiversitate
ridicată – pășuni seminaturale.
3. Grupuri Țintă T er țiare
o Autoritățile publice centrale pentru agricultură, protecția mediului și pentru admi –
nistrarea teritoriului sunt responsabile de implementarea politicilor asumate de către
România cu privire la agrobiodiversitate,
o Autoritățile publice locale pentru protecția mediului și pentru administrarea terito –
riului sunt responsabile de implementarea politicilor asumate de către România cu
privire la agrobiodiversitate,
o Sectorul privat – societăți comerciale interesate în procesarea, distribuția și comer –
cializarea produselor agricole – carne, lapte, miere, etc. rezultate din agricultura tra –
dițională din utilizarea pășunilor,
39

o Institute de cercetare în domeniul agriculturii și protecției naturii,
o Organizații neguvernamentale și profesionale de profil cum ar fi ingineri agronomi etc.,
o Sectorul mass media de profil și general,
o Publicul larg – în special din comunitățile rurale.
Conservarea pajiștilor seminaturale cu biodiversitate ridicată se poate realiza prin
transmiterea unui mesaj adecvat către grupurile mai sus menționate, care să conducă la
schimbări de atitudine și cunoștințe concomitent cu măsurile generale care oferă atât cadrul
legislativ de politică agrară cât și avantajul economic rezultat din utilizarea sustenabilă/ du –
rabilă a terenurilor respective (fie prin măsuri compensatorii ori prin activități economice
profitabile).
Grupul țintă primar vizat direct de campania de comunicare este reprezentat de către
proprietarii și utilizatorii (arendași, ciobani, asociații agricole) de pajiști seminaturale, numiți
generic în continuare cu numele de „utilizatori”.

În continuare trebuie estimat pentru grupul țintă vizat care este gradul de interes , de
informare și cunoaștere cât și atitudinea acestuia față de problema identificată.
Gradul de interes al utilizatorilor
Gradul de interes pentru protejarea biodiversității este limitat atâta timp cât măsu –
rile propuse nu sunt prezentate într-un context complex cu accent pe v alorile locale tradițio –
nale, mult mai bine protejate în mediul rural cât și pe avantajele economice directe și indirecte
ce rezultă din utilizarea sustenabilă/ durabilă a pășunilor seminaturale, fie că este vorba de
activități economice profitabile ori măsuri compensatorii. Activități tradiționale cum ar fi
transhumanța au rădăcini adânci în cultura și valorile rurale, reprezentativă fiind chiar Mio –
rița, cea mai cunoscută baladă populară din literatura românească tradițională. De aceea în
campania de comunicare trebuie pus accent pe valorile tradiționale și economice ce au un
efect benefic și asupra protecției agrobiodiversității în aceste areale.
Gradul de informare și cunoaștere al utilizatorilor
La nivel local există în continuare un grad relativ ridicat de cunoștințe și tehnici tra –
diționale legate de pășunat, cosit și transhumanță, transmise din generație în generație. Din
păcate, aceste practici tradiționale se pierd într-un ritm accelerat prin plecarea generațiilor
tinere din mediul rural și sub presiunea factorilor economico-financiari asupra utilizatorilor
actuali care trebuie să aleagă de multe ori abandonul terenului agricol sau tehnici intensive.
Deși Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) se află deja în imple –
mentare din 2007, existând mecanisme de informare și conștientizare inclusiv asupra unor
măsuri cu impact direct asupra utilizatorilor de pajiști (măsuri compensatorii), se poate spune
că încă există un grad scăzut de informare atât la nivel de grup țintă primar cât și secundar.
Atitudinea utilizatorilor
Utilizatorii de terenuri agricole, inclusiv pajiști seminaturale au în primul rând
așteptări economice prin valorificarea directă cum ar fi creșterea animalelor, recoltarea de
40

plante cu valoare nutritivă sau terapeutică. Activitățile agricole realizate pe aceste terenuri,
pășunat, cosit și transhumanță necesită muncă asiduă sezonieră, uneori cu productivitate
redusă, motive suficiente pentru abandon sau utilizare intensivă.
Pentru a obține rezultatul dorit, schimbarea nu trebuie să se producă doar la nivelul
cunoștințelor și atitudinilor, ci la nivelul comportamentului, deoarece proprietarii sunt inte –
resați să obțină venituri din exploatarea pajiștilor.
PASUL al 3-lea – Stabilirea țintelor de comunicare
Obiectivele sunt specifice campaniei de comunicare și vin în completarea obiective –
lor de conservare a biodiversității, specifice NBSAP .
Obiectivele de comunicare pentru realizarea obiectivului strategic de conservare a
agrobiodiversității în arealul pajiștilor semi-naturale sunt prezentate după cum urmează :
1. 75% dintre proprietarii-utilizatorii de pajiști să fie informați despre beneficiile
economice, financiare și de protecție a mediului prin intermediul campaniei de co –
municare și conștientizare privind agrobiodiversitatea,
2. 40% din proprietarii-utilizatorii de pajiști să participe în programele de conser –
vare a pajiștilor astfel ca cel puțin 60% din suprafață (2,4 milioane hectare) să nu își
schimbe destinația actuală,
3. Absorbția plăților compensatorii prin Măsura 214 – Plăți de Agro Mediu din
cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, în proporție de 70-90%.
PASUL al 4-lea – Elaborarea strategiei și selectarea partenerilor
Dat fiind grupul țintă primar ales – utilizatorii de pajiști semi-naturale – strategia
de comunicare propusă trebuie elaborată astfel ca mesajul să ajungă atât în mod direct cât și
prin intermediari la beneficiarii finali.
Un aspect de referință în strategie este utilizarea unui „vehicul” foarte important
pentru captarea interesului grupurilor țintă și anume programul de plăți compensatorii din
PNDR Măsura 214.
Selectarea partenerilor și implicit planificarea și implementarea campaniei de comu –
nicare urmează să fie realizată sinergic cu prioritățile și graficul de activități al Măsurii 214.
Strategia se va axa pe două abordări complementare :
– Abordarea direcționată pe Informare, prin care se dorește în primul rând o schim –
bare la nivel de cunoștințe astfel ca utilizatorii de pajiști semi-naturale cu grad ridicat de
biodiversitate să fie informați regulat care sunt beneficiile imediate și pe termen lung prin
protejarea voluntară și prin plăți compensatorii;
41

– Abordarea direcționată pe Acțiune, prin care se dorește o schimbare voluntară de
comportament, astfel ca utilizatorii să conserve pajiștile naturale nu doar datorită avantajelor
financiare disponibile prin măsurile PNDR.

Din pespectiva partenerilor, campania vizează o comunicare cu beneficiarii finali atât
în mod direct cât și prin intermediarii care au un grad ridicat de credibilitate și de experiență
în domeniu.
Se pot diferenția următoarele grupuri:
• Parteneri strategici
o Ministerul Agriculturii și Dezoltării Rurale ca Autoritate de Management și
structură de Organism Intermediar la implementarea Programului Național de
Dezvoltare Rurală;
o Ministerul Mediului și Pădurilor;
o Responsabilii cu implementarea NBSAP , deținătorii de interese ai NBSAP .
• Parteneri intermediari
o Federația Crescătorilor de Ovine ROMOVIS;
o Sindicatul Crescătorilor de Taurine;
o Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România;
o Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România;
o Federația Agrostar;
o Asociația Agricultorilor Maghiari din România;
o Asociația Fermierilor din România;
o Federația Națională a Crescătorilor de Taurine;
o Patronatul Romalimenta;
o Patronatul Rompan;
o Asociația Comunelor din România;
o Asociația interprofesională BIO din România;
o Alte asociații înregistrate formal sau informal la nivel local, județean și național
cu membri care sunt proprietari sau utilizatori de terenuri agricole – pajiști se –
mi-naturale cu biodiversitate ridicată.
PASUL al 5-lea – Mesajul de comunicare
Alegerea mesajului corect și de impact asupra grupului țintă reprezintă cheia pro –
cesului de comunicare. Limbajul folosit trebuie să fie unul personalizat și ușor de asimilat
într-un limbaj familiar celor care sunt vizați.
De asemenea, trebuie să se țină cont de impactul scontat și genul de reacție așteptat
de la grupul țintă. În elaborarea unui mesaj se trece printr-o etapă primară de testare a aces –
tuia respectând următoarele criterii:
42

1. Grad de înțelegere;
2. Relevanță;
3. Atractivitate;
4. Potențial de a fi memorat;
5. Credibilitate;
6. Acceptabilitate;
7. Modificarea KAP .
Astfel, pentru subiectul agrobiodiversitate, au fost alese următoarele abordări dintre
care se va determina un mesaj coerent și atractiv:
o Abandonul agricol nu este cea mai bună soluție pentru TINE și pentru NATURĂ;
o Există alternative la agricultura intensivă;
o Păstrează rasele românești emblematice pentru pășunat și transhumanță – ciobănes –
cul românesc, bivolul românesc, oaia țurcană, oaia merinos, oaia țigaie, capra carpa –
tină, sura de stepă;
o Conservarea naturii poate aduce venituri atât prin plăți compensatorii cât și prin
activități economice sustenabile/ durabile.
Un posibil mesaj general pentru campanie ce trebuie pre-testat – „Găsește comorile din
pajiște! ” prin care se „speculează” conotația de valoare însemnată a cuvântului comoară și se
asociază cu valorile specifice unui areal natural care poate produce nu doar resurse și avantaje
chiar financiare dar are și o însemnătate ridicată din punct de vedere natural, tradițional și
cultural.
PASUL al 6-lea – Mijloacele de comunicare
Canalele de comunicare trebuie să țină cont de capacitatea grupurilor țintă de a
recepționa informația, atât ca modalitate de transmitere cât și ca mesaj.
Grupul Țintă Primar – Fermieri, ciobani, proprietari pajiști
• Vector de comunicare direct prin intermediul unor evenimente locale, naționale
sau internaționale de referință cum ar fi – Anul Internațional al Biodiversității 2010.
• Rețeaua PNDR și birourile centrale și locale (Organisme Intermediare) cu atribuții
în gestionarea fondurilor europene nerambursabile specifice pentru grupurile țintă – Măsura
214 Măsuri de Agro Mediu.
• Servicii de asistență ( help-desk ) la nivel local, județean și national, fie in situ ori online .
• Întâlniri cu lideri de opinie și fermieri în cadrul asociațiilor patronale, profesionale
și comunitare.
• Surse de informare cu trafic și credibilitate:
www.gazetadeagricultura.info
www.agroinfo.ro
www.agroazi.ro
43

Grupul Țintă Secundar/ Intermediar – Asociații Profesionale Agricole, Agroalimen –
tare, Patronale și Comunitare
• Vector general de comunicare – Anul Internațional al Biodiversității 2010.
• Vector specific de comunicare – Târguri și alte evenimente anuale de profil agricol,
agroalimentar și creșterea animalelor.
• Rețeaua PNDR și birourile centrale și locale (Organisme Intermediare).
• Servicii de asistență (help-desk ) la nivel local, județean și national, fie in situ ori
online .
• Întâlniri în cadrul asociațiilor patronale, profesionale și comunitare.
Grupul Țintă Ter țiar – Publicul Larg, Media
• Vector general de comunicare – Anul Internațional al Biodiversității 2010.
• Vector specific de comunicare – campanie online dat fiind că mediul virtual a de –
venit principala sursă de informație mass media, la nivel național, regional și local.
• Rețeaua PNDR și birourile centrale și locale (Organisme Intermediare).
PASUL al 7-lea – Organizarea comunicării
Degradarea și dispariția terenurilor agricole cu biodiversitate ridicată – pajiști semi-
naturale utilizate tradițional pentru cosit, pășunat și transhumanț ă este principala problemă
identificată în cadrul subiectului cheie de agrobiodiversitate ce va fi adresată prin această
campanie de comunicare.
Comunicarea mesajului se va face atât în mod direct cât și prin intermediari pentru
a se ajunge la grupurile țintă și anume utilizatorii (proprietari, arendași, ciobani, fermieri)
finali. Așadar este vorba de un grup cu un număr însemnat de membri individuali și asociații
de membri, ceea ce implică o organizare atentă pentru asigurarea unei audiențe cât mai
mari.
La succesul campaniei hotărâtor este gradul de implicare a intermediarilor, în special
partenerii strategici prin care se derulează programele actuale de compensări financiare prin
PNDR, de aceea organizarea și implicit implementarea trebuie făcute în sinergie cu progra –
mul de implementare al Măsurii 214 Plăți Agro Mediu.
Tot în această etapă de organizare este necesară validarea mesajelor și optimizarea
canalelor de comunicare alese atât din punct de vedere al eficienței cât și al costurilor aferente
pentru a nu exista suprapuneri și chiar duplicări între această campanie și eforturile proprii
ale programelor de promovare specifice PNDR.
PASUL al 8-lea – Planificarea activităților campaniei de comunicare
Odată stabilită echipa și responsabilii comunicării se elaborează planul de comuni –
care care trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
44

• Ce sarcini sunt necesare pentru procesul pregătitor lansării activităților de comuni –
care la care se stipulează foarte clar timpul alocat, sarcinile și termenele limită;
• Ce sarcini trebuie să fie executate în cursul implementării planului de comunica –
re;
• Ce grupuri țintă și reprezentanți ai lor trebuie să fie implicați, termenii de referință
ai implicării lor;
• Cine este responsabil pentru finalizarea unor acțiuni specifice ale planului de co-
municare;
• Cine coordonează crearea legăturii dintre grupuri sau dintre activități sau ambele;
• Ce repere sunt identificate și cine este responsabil cu verificarea lor.
Conform CEPA este important de menționat următorii factori de risc în adoptarea
planului de comunicare:
– neutilizarea rapoartelor privind progresul acțiunilor;
– capacitate managerială redusă;
– autoritate neadecvată;
– influență redusă din partea partenerilor;
– coordonare redusă între parteneri;
– lipsa cooperării cu partenerii;
– eliminarea echipei de lucru de la actul de luare a deciziei sau în soluționarea probleme –
lor majore;
– structurarea excesivă a echipei de lucru;
– lipsa coordonării din partea autorității publice centrale;
– lipsa fondurilor adecvate pentru comunicare;
– orar nerealist;
– proceduri neadecvate.
PASUL al 9-lea – Bugetul
Bugetul campaniei trebuie să ia în calcul toate costurile directe și indirecte necesare
pentru o bună implementare:
o resurse umane – costurile totale de angajare permanentă sau temporară a persona –
lului de conducere, administrativ și de specialitate, implicat în campanie; costurile cu
personalul subcontractat pot fi bugetate la acest capitol ori într-unul separat;
o administrativ – costuri directe legate de birou, consumabile, comunicații, trans –
port și călătorii, etc.;
o costuri eligibile indirecte, de regulă un procentaj de 2-10% din bugetul total, cos –
turi legate de campanie însă dificil de estimat din faza de concepție;
o activități – costurile aferente activităților campaniei de conștientizare, prezentate
succint în tabelul de mai jos:
45

Activități Elemente de buget
Promovarea campaniei la evenimente loca –
le, naționale sau internaționale de referin –
ță cum ar fi Anul Internațional al Biodiver –
sității 2010
• Prin Rețeaua PNDR și birourile cen-
trale și locale (Organisme Intermediare)
cu atribuții în gestionarea fondurilor eu –
ropene nerambursabile specifice pentru
grupurile țintă – Măsura 214 Măsuri de
Agro Mediu;
• Întâlniri cu lideri de opinie și fermieri
în cadrul asociațiilor patronale, profesi –
onale și comunitare;
• Târguri și alte evenimente anuale de
profil agricol, agroalimentar și creșterea
animalelor;
• Întâlniri în cadrul asociațiilor patrona –
le, profesionale și comunitare.- nr. întâlniri x cost/întâlnire (chirie sală,
echipament etc.);
– nr. participanți x cost/participant (trans –
port, cazare, masă, materiale etc.);
– costuri participare evenimente, taxe de
participare, etc.;
– costuri organizare evenimente locale în co –
munitățile din zonele bogate în pășuni semi
naturale.
Promovarea online , dat fiind că mediul vir –
tual a devenit principala sursă de informare
în masă, la nivel național, regional și local
Surse de informare cu trafic și credibilitate:
www.gazetadeagricultura.info
www.agroinfo.ro
www.agroazi.ro – website interactiv;
– costuri mentenanță website;
– costuri de creare și menținere grup de
schimb de informații.
Materiale de promovare tradiționale
• Print – broșuri și pliante;
• Afișe și banner -e.- costuri de producere și distribuție prin re –
țeaua PNDR și prin evenimente;
– costuri de organizare seminarii, schimburi
de experiență și vizite de studiu.
Apariții în presa scrisă, media audio și vi-
zuală la emisiunile de profil- costuri de transport și reprezentare și de
preferat fără plata unor onorarii de apariție
(publicitate).
46

PASUL al 10-lea – Monitorizare și evaluare
Monitorizarea și evaluarea îndeplinirii obiectivelor campaniei se vor realiza pe baza
următorilor indicatori direct legați de obiectivele și activitățile campaniei:
Obiective campanie Indicatori opera –
ționaliIndicatorii spe –
cificiIndicatori de im –
pact
75% dintre proprietarii-uti –
lizatorii de pajiști să fie in –
formați despre beneficiile
economice, financiare și de
protecție a mediului prin
intermediul campaniei de
comunicare și conștientizare
privind agrobiodiversitatea.Numărul utiliza –
torilor informați
direct și indirect
prin intermediul
campaniei.Participanți eveni –
mente.
Participanți aso –
ciații profesionale
în domeniu.
Utilizatori și bene –
ficiari de informa –
ție prin mijloace
tradiționale media
și online.Numărul și pro –
centajul utilizato –
rilor care ulterior
informării au par –
ticipat în progra –
mele de conser –
vare.
40% din proprietarii-utili –
zatorii de pajiști să participe
în programele de conservare
a pajiștilor astfel ca cel puțin
60% din suprafață (2,4 mili –
oane hectare) să nu își schim –
be destinația actuală.Numărul par –
ticipanților în
programele de
conservare și plăți
compensatorii.Număr parti –
cipanți Măsura
214.
Număr partici –
panți în afara pro –
gramului PNDR.Procentajul su –
prafață a pajiștilor
care rămân semi –
naturale.
Absorbția plăților compensa –
torii prin Măsura 214 – Plăți
de Agro Mediu din cadrul
Programului Național de
Dezvoltare Rurală, în propor –
ție de 70-90%.Sumele alocate și
plătite pe această
Măsură.
Numărul de bene –
ficiari ai Măsurii
214 și suprafețele
de pajiști introdu –
se în program.Număr parti –
cipanți Măsura
214.Procentaj absorb –
ție.
www.gazetadeagricultura.info, www.agroinfo.ro, www.agroazi.ro
Sursă : Sergiu D. ȘERBAN
47

Studiu de cazCAPITOLUL III
49

CONFERINȚĂ DE PRESĂ, LA MMP ,
DEDICATĂ ZILEI INTERNAȚIONALE A BIODIVERSITĂȚII
Ziariștii prezenți la conferința de presă de la MMP din 19 mai 2010 dedicată Zilei
Internaționale a Biodiversității au primit câte o mapă de presă care conținea următoarele
materiale informative:
– mapa propriu-zisă (copertă cu informații scrise pe față și verso);
– invitația;
– agenda de lucru;
– broșura „România 2010: o viziune pentru conservarea biodiversității”;
– două materiale de prezentare a proiectului NBSAP;
– material de prezentare CHM România;
– material de prezentare a Zilei Internaționale a Diversității Biologice;
– versiuni la scară redusă ale banner -ului și roll-up -ului;
– discursul Reprezentantului Rezident interimar UNDP;
După conferința de presă, aceste materiale au fost suplimentate de un comunicat de
presă transmis de MMP .
Rolul mapei de presă a fost în primul rând de a pune la dispoziția reprezentanților
mijloacelor de informare în masă principalele informații despre proiect – într-o formă scri –
să, corectă și completă, astfel încât preluarea lor să fie cât mai ușoară și să se facă cu cât mai
puține erori cu putință.
Un al doilea rol, implicit, al mapei de presă a fost să atragă atenția asupra faptului că
subiectul propriu-zis al conferinței de presă este multiplu, astfel încât poate fi „dezmembrat”
în mai multe posibile subiecte de interes pentru media.
Principalele învățăminte trase
Aspecte pozitive
• evenimentul a atras atenția unei palete largi de instituții media – naționale, regio –
nale și locale (cele din urmă folosind preluări) de diverse tipuri – agenții de știri, televiziuni,
publicații tradiționale, publicații online ;
• evenimentul a atras și atenția unor publicații economice;
• titlul proiectului, mecanismul de schimb de informații, numele instituțiilor, nu-
mele și funcțiile persoanelor care apar în materialele din mapa de presă sunt preluate corect
și în materialele media;
• majoritatea titlurilor materialelor media (peste trei sferturi) menționează cuvântul
„biodiversitate” respectiv „diversitate biologică”;
• majoritatea materialelor media (peste jumătate) au identificat corect ca subiect
principal al conferinței de presă lansarea CHM România împreună cu anunțarea NBSAP;
50Studiu de caz: Utilizarea mapei de presă la o conferință de presă

• aproape un sfert din materialele media preiau integral comunicatul MMP;
• toate cele trei publicații economice interesate de subiect au publicat nu un singur
articol (de mari dimensiuni) ci o serie de 2 sau 3 articole, „dezmembrând” subiectul cuprin –
zător al conferinței de presă în mai multe subiecte mai mici, care au fost astfel mai ușor de
prezentat;
• una dintre publicațiile economice a publicat în cadrul seriei sale și un articol în
limba engleză;
• abordarea articolelor este echilibrată, fără elemente sentimentale/personale.
Aspecte negative
• număr mediu spre mic de instituții de presă atrase de eveniment sau care au pre-
zentat evenimentul;
• o singură televiziune a fost prezentă la eveniment;
• cu o singură excepție (Agerpres), instituțiile media atrase de eveniment sau care au
prezentat evenimentul sunt instituții mici sau de nișă (economice, respectiv ecologice);
• aproape un sfert din materialele media identifică în mod „senzaționalist” ca teme
principale traficul cu specii pe cale de dispariție, sau faptul că România nu reușește să-și
exploateze corect apele geotermale (teme colaterale atinse doar în treacăt de expunerea Mi –
nistrului Mediului și Pădurilor, numai cu titlu de exemplu);
• peste un sfert din materialele media fac referiri ample la rețeaua Natura 2000 (temă
colaterală atinsă în treacăt de Ministrul Mediului și Pădurilor numai la sesiunea de întrebări
și răspunsuri) – unele materiale media insistă însă prezentând destule detalii, menționând
întârzieri, procedura de penalizare a abaterilor (eng. infringement ) etc. – toate subiecte nedis –
cutate la conferința de presă;
• peste o treime din materialele media conțin cel puțin câte o eroare consistentă
– identifică comerțul ilicit cu specii protejate ca fiind principala sursă a pierderii de 7% din
PIB; consideră NBSAP ca un plan anti-braconaj; citează greșit suma necesară pentru acțiunile
de conservare a biodiversității (1,5 în loc de aproximativ 1,05) sau confundă valuta (lei în loc
de euro); afirmă că nu există bani și mecanisme de finanțare din POS Mediu sau Fondul pen –
tru Mediu pentru protejarea biodiversității, în condițiile în care aceste surse au fost în fapt
evidențiate de Ministrul Mediului și Pădurilor ca posibile resurse pentru activitățile de im –
plementare a Strategiei naționale și Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității.
Concluzii
Interes
Interesul cel mai mare pentru eveniment a venit din partea publicațiilor tradiționale
și a celor online .
O singură televiziune a alocat spațiu pentru eveniment.
În afara elementelor subiective (interesul față de tema anunțată), cel puțin un
eveniment a afectat puternic prezența reprezentanților mass-media: protestele din fața Pa –
latului Victoria împotriva măsurilor de austeritate anunțate de Guvern, proteste intervenite
spontan și care nu puteau fi prevăzute.
51

Alte posibile elemente care pot să fi contribuit la interesul relativ redus al instituțiilor
mass-media:
– organizarea sărbătoririi Zilei Internaționale a Biodiversității pe 19 în loc de 22 mai,
adică la o distanță de 3 zile;
– suprapunerea Zilei Internaționale a Biodiversității cu Ziua Europeană împotri –
va Obezității (tot 22 mai); al doilea eveniment a atras o atenție mult mai mare din partea
instituțiilor mass-media;
– apropierea mare (la numai 2 zile) de Ziua Parcurilor Naționale (24 mai) – un eveni –
ment cu puternice interese locale – în condițiile sărbătoririi separate a celor două evenimente,
a diluat eficiența mesajului Zilei Internaționale a Biodiversității.
Dintre vorbitori, interesul principal a fost atras de Ministrul Mediului și Pădurilor.
Calitatea materialelor media apărute
Calitatea materialelor media a fost în general bună, dar au existat și unele deficiențe.
Toate materialele media au fost de tip neutru, urmărind în principal relatarea
desfășurării conferinței de presă, fără critici, atacuri sau opinii personale.
S-a dovedit că existența unui material scris în mapa de presă este o condiție necesară
pentru corectitudinea informațiilor apărute în materialele media. Acolo unde aceste mate –
riale nu au existat, o serie de informații au fost preluate parțial sau chiar greșit (preluări în
majoritate din discursul celui mai important vorbitor, Ministrul Mediului și Pădurilor).
Existența unor materiale scrise în mapa de presă a fost o condiție necesară, dar nu și
suficientă. Spre exemplu, nicio instituție media (nici cele economice) nu a preluat echivalențele
economice care erau rezumate sub formă punctată chiar pe coperta mapei de presă („Vegetația
asigură aerul curat care ne ajută să respirăm în fiecare clipă; ecosistemele montane și pă-
durile sunt sursele de apă curată pentru două treimi din populația globului; peste o treime
din producția globală de alimente depinde de polenizarea făcută de albine; pădurea absoarbe
cantități masive de carbon și poluanți, având un rol vital în reglarea stabilității climatice”).
De asemenea, nicio instituție media (nici chiar presa economică, deși tematica refe –
ritoare la „reducerea sărăciei” ar fi fost perfect adaptată specificului său) nu a preluat sau nu a
dezvoltat creativ informația despre tema de anul acesta a Zilei Internaționale a Biodiversității
– Biodiversitate pentru Dezvoltare și pentru Reducerea Sărăciei .
Majoritatea instituțiilor media au preluat corect informația, dar există și o tendință
importantă de preluare a unor teme „senzaționaliste” (trafic ilegal cu specii amenințate,
comparație cu traficul de droguri etc.), chiar dacă acestea sunt foarte puțin sau chiar deloc
relevante pentru subiectul propriu-zis al conferinței de presă.
O serie de instituții media au preluat o temă atinsă doar colateral și numai în sesi –
unea de întrebări și răspunsuri, dar care le era familiară din evenimente anterioare – rețeaua
Natura 2000, și au dezvoltat-o uneori până în detaliu, lăsând impresia că unul din subiectele
conferinței de presă a fost reprezentat chiar de acest subiect, ceea ce nu corespunde realității.
www.mmediu.ro, http://biodiversitate.mmediu.ro
Sursă : Alexandru R. SĂVULESCU
52

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului NBSAP – România, finanțat și coordonat
de GEF-UNDP , și implementat de UEB, ca asistență pentru MMP .
Autori
Coordonare : Rodica ȘTEFĂNESCU
Realizare : Alexandru R. SĂVULESCU
Elaborare : Emilian BURDUȘEL,
Lucian IONESCU,
Raluca MUNTEANU,
Alexandru R. SĂVULESCU,
Sergiu D. ȘERBAN.
Fotografii : Raluca MUNTEANU,
Dorin P O P.
Coper ți: Raluca MUNTEANU
Tipar : DIGITAL ADVERTISING
54

„Suport pentru Conformarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune pentru
Biodiversitate ( NBSAP-RO ) cu Convenția privind Diversitatea Biologică ( CBD ) și
Realizarea Mecanismului de Informare ( CHM )”, proiect finanțat de Fondul Global
de Mediu ( GEF) prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ( UNDP)
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului NBSAP – România, finanțat și coordonat prin GEF-UNDP , și executat prin UEB, ca asistență pentru MMP .MMP – Ministerul Mediului și Pădurilor
UNDP – Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare/ United Nations
Development ProgrammeGEF – Fondul Global de Mediu/ Global Environment Facility
UEB – Universitatea Ecologică din BucureștiCBD – Convenția privind Diversitatea Biologică/ Convention on
Biological Diversity
NBSAP-RO – Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru
Biodiversitate/ National Biodiversity Strategy and Action Plan