Exemple de Bune Practici In Realizarea Materialelor Didactice

CAPITOLUL I

DESIGN GRAFIC

1.1. Designul grafic

Designul grafic este planificarea precisă, utilizând orice combinație de forme, imagini, cuvinte și metode pentru a atinge un scop.

Designul grafic poate fi interdisciplinar, o activitate ce rezolvă o problemă combinând sensibilitatea vizuală cu abilitățile și cunoștințele din aria comunicării, tehnologiei și afacerii. Este un proces de rezolvare a unei probleme, prin creativitate, inovație și expertiză tehnică.

Designul grafic presupune aranjarea vizuală a elementelor – imagini, simboluri, text și culori – pentru a transmite un mesaj audienței. De asemenea, designul grafic poate fi și rezolvarea unei probleme. Există o multitudine de probleme de rezolvat: bune, rele, complicate, ușoare, enervante, fascinante, plictisitoare. Există probleme care contează doar pentru propria persoană și altele care afectează viitorul omenirii. Pentru unele probleme nu s-au găsit încă o soluție, dar aceasta nu i-a oprit pe oameni să încerce. Dar lucrul cel mai important care trebuie învățat despre designul grafic este că cea mai bună soluție se găsește de obicei în cea mai bună definiție a problemei.

Designeri grafici lucrează cu schițe, picturi, fotografii sau imagini, dar și diferite tipuri de fonturi simple sau cu un design propriu, adaptate temei. Designerii aleg, creează, organizează elementele tipografice, imaginile, așa numitele spații albe, pentru a transmite un mesaj. Designul este parte a vieții zilnice. De la cele mai simple ambalaje până la bannere imense sau

imagini pe tricouri, designul grafic transmite un mesaj, convinge, organizează, stimulează, localizează, identifică, atrage atenția și oferă plăcere.

Principalele instrumente ale designului grafic sunt imaginea și textul.

Designul bazat pe imagine. Designerii creează imagini pentru a reprezenta ideile pe care clienții doresc să le comunice. Imaginile pot fi instrumente de comunicare puternice, transmițând nu doar informații, dar și stări și emoții. Oamenii răspund la imagini în mod instinctiv, bazat pe conexiuni, experiențe anterioare și personalitate. În cazul designului bazat pe imagine, aceasta transmite mesajul întreg. Imaginile pot fi fotografii, picturi, desene sau lucrări grafice.

Designul bazat pe scris. În unele cazuri, designerii se bazează doar pe scris pentru a transmite un mesaj. Pentru designeri, modul în acare arată un cuvânt este la fel de important ca semnificația acestuia. Formele vizuale, scrisul de tipar sau de mână, au diferite funcții de comunicare. Designerii prezintă informația într-o formă vizuală, ținând cont de modul de aranjare al textului în pagină, fontul acestuia, dimensiunea, cuvintele subliniate, culorile folosite, forma pe care o ia textul.

Designul bazat pe imagine și scris. Designerii combină imaginile cu scrisul pentru a comunica mesajul clientului audienței. Aceștia explorează posibilitățile creative prezentate prin cuvinte și imagini (fotografii, ilustrații și desen). Este responsabilitatea designerului de a alege forma potrivită a literelor și imaginile și să stabilească echilibrul perfect între acestea.

Copiii sunt captivați de un design anume în măsura în care este realizat ținând cont de ceea ce le atrage atenția cel mai mult și ce le place. Copiii sunt captivați de culorile luminoase, vioaie. Cu cât un design va avea culori mai luminoase, cu atât starea copiilor se va schimba mai ușor în bine. Designerul alege anumite culori și combinații care sunt importante în procesul de creație. Aceste culori luminoase, verde, albastru, roșu, galben, portocaliu sunt o alegere potrivită pentru un design care va rămâne pe termen lung în mintea copiilor.

Modelul designului este important pentru copii, aceștia urmăresc într-o lucrare elementele ce le sunt cunoscute sau le pot compara cu cele din mediul înconjurător. Atașamentul copiilor față de natură, copacii, fructele, soarele, zăpada, iarba, păsările și altele trebuie valorificat de către designeri. Aceștia vor memora mult mai ușor imaginile dacă au elemente din natură. Alte elemente importante în design sunt componentele supradimensionate, dovedindu-și eficiența în tipuri diferite de design. Copiii prezintă interes pentru lucruri care le sunt mai cunoscute – obiecte evidente, simple, largi. Designul trebuie să fie realizat în așa măsură încât lumea să pară reală. Acest lucru poate fi realizat folosind figuri geometrice, umbre, adâncimea și perspectiva, gradiente, obiecte plutitoare. Toate lucrurile însă se diminuează ca importanță atunci când sunt confruntate cu mesajul transmis de design copiilor. Impactul pe care acesta îl are asupra inimii și a minții copilului este cel mai important.

1.2. Culorile

Alegerea culorilor pentru realizarea materialelor didactice și pentru elementele de decor ale sălii influențează procesul de învățare al elevilor. Copiii pot reține informația o perioadă mai îndelungată dacă sunt folosite materiale colorate la activitățile din clasă. Creierul primește 80% din informație vizual, culorile stimulând simțurile vizuale și influențând reținerea informațiilor.

Culorile diferite creează stări de spirit diferite. Astfel, culorile roșu, portocaliu și galben stimulează și cresc activitatea creierului. Culorile verde, albastru și violet transmit o stare de relaxare. Profesorii pot decora sala pentru a se potrivi unui stil de învățare activ sau relaxat. Prezentările pot conține culori care să stimuleze învățarea. Copiii care sunt supra-stimulați pot beneficia de culorile relaxante. Copiii cu deficiențe de atenție pot beneficia de culorile care stimulează funcționarea creierului.

Copiii își aduc aminte mai bine indicațiile date prin culori decât cele date prin text. Combinarea materialelor lecției cu diferite culori poate ajuta elevii să memoreze informația. De exemplu, jetoane cu diferite evenimente prezentate pe background-uri de culori diferite îi poate ajuta să asocieze evenimentul și culoarea, reușind astfel să își aducă aminte mai ușor informația.

Culorile inspiră creativitatea și încurajează elevii să vină cu idei noi. Folosirea culorilor nu îi ajută doar pe elevi în proiectele artistice, culorile stimulează gândirea creativă în relatarea unei povești, sau în cadrul unei dramatizări, dar îi și ajută să evalueze și să dea răspuns întrebărilor. Părinții pot crea un mediu creativ acasă pentru a motiva învățarea și dezvoltarea imaginației. Un dormitor colorat este util bebelușilor și îi ajută pe aceștia să învețe mai ușor lucruri noi. Folosirea jucăriilor colorate și a unui decor pentru copii, contribuie la crearea unui mediu distractiv și propice pentru învățare. Culorile pot afecta stările de spirit, culorile calde induc un sentiment de confort și culorile luminoase o stare de bucurie.

Culori camerei influențează starea de spirit a copilului. Psihologia culorilor poate ajuta la alegerea acestora pentru a crea o anumită atmosferă, ne afectează nu doar sentimentele proprii dar și cele ale celor ce întră în camera noastră. Culorile sunt de fapt atât de importante, deoarece ne influențează starea fizică și psihică.

Culorile calde in general, transmit veselie și confort. Petele de culoare roșie, portocalii și galbene stimulează activitate creierului și au un efect energizant asupra corpului, fiind benefice pentru creștere și dezvoltare, dar mai puțin avantajoase pentru dormitoarele copiilor. Prin urmare culorile calde trebuie folosite cu moderație.

Copiii învață și rețin informația mai mult timp atunci când culorile sunt folosite în materialele educaționale și în clasă. Culorile stimulează simțurile și încurajează reținerea informației. Culorile roșu, orange și galben stimulează și cresc activitatea creierului. Culorile verde, albastru și violet induc relaxarea. Designul clasei poate fi potrivit cu un stil de învățare activ sau pasiv. cerințele și prezentările clasei pot fi realizate folosind culori care stimulează învățarea. Copiii care sunt supra-stimulați pot beneficia de pe urma culorilor relaxante. Copiii cu deficit de atenție pot beneficia de pe urma culorilor care stimulează creierul.

Institutul de calitate al vopselelor a făcut următoarea clasificare:

Albastru – care este cotat ca fiind una dintre culorile preferate, s-a demonstrat că duce la scăderea pulsului și a temperaturii. Culoarea albastră nu este indicată pentru decorarea unui dormitor, și chiar a unei camere de zi.

Verde – de asemenea una dintre culorile preferate este puțin mai versatilă. În timp ce are un efect liniștitor, reprezintă și tinerețea, noutatea, vigoarea. Pentru că are un efect de calmare, culoarea verde este indicată pentru decorul dormitorului, dar și pentru sala de mese, deoarece este culoarea multor fructe și legume.

Roșu – nu există nici o îndoială că această culoare răspândește energie și emoții, având ca efect creșterea tensiunii arteriale. Deoarece roșu este asociat cu pasiune și emoții această culoare nu este potrivită pentru camera copiilor, roz fiind însă o culoare care calmează. Culoarea roșie este asociată și cu o creștere a agresivității, incapacității de concentrare și dureri de cap. Unele cercetări au arătat că această culoare influențează în mod negativ activitatea academică a copiilor.

Galben este culoarea potrivită pentru designul interior. Ca răsăritul, transmite fericire, speranță, optimism. Studiile demonstrează că atunci când ochii intră în contact cu această culoare, creierul eliberează serotonină și aduce o stare psihologică pozitivă.

Portocaliu este tot o culoare veselă. Atrage mai mult atenția decât galben, transmițând energie și căldură. Petele de culoare, de dimensiuni mai mici, sunt potrivite în oricare cameră, dar nu este potrivită pentru a picta o cameră întreagă, cum ar fi dormitorul. Această culoare nu este potrivită pentru zonele de relaxare.

Mov este o culoare potrivită pentru camera adolescenților. Culoarea mov stimulează activitatea creierului și este preferată în special de fete. Cât despre alb și negru, prima culoare este potrivită pentru suprafețe mari, deoarece face încăperea să pară mai mare, iar negru este potrivit doar pentru accente și zone mici. Concluzia însă este de a alege ceea ce ne face pe noi și pe cei mici fericiți.

Preșcolarii preferă culorile luminoase. Roșu, galben, portocaliu și violet completează în mod natural stilul activ al copiilor. Pictarea unei părți a peretelui cu un accent luminos poate atrage atenția copiilor. Culorile calde, umbrele fine și culoarea crem au un efect de calmare asupra copiilor și se pot folosi cu succes ca o culoare de bază. Un perete de pe coridor sau un perete al clasei poate fi vopsit cu această culoare asortată cu o culoare mai luminoasă. Acest perete poate fi folosit ca panou pentru lucrările copiilor. Culoarea albă sau crem nu concurează cu celelalte culori folosite în lucrările de artă, din contră, le complementează scoțând în evidență elementele prezentate.

Foarte multe culori luminoase într-o zonă pot distrage atenția copiilor. În timp ce scopul este acela de a se concentra pe studiu, trebuie evitată o stimulare prea puternică prin folosirea multor culori. În fața clasei, în zona tablei sau a panoului alb, peretele e indicat sa fie de altă culoare decât ceilalți. De exemplu, dacă toți pereții sunt crem, ceilalți pereți vor fi pictați cu galben sau portocaliu. Acest lucru îi va ajuta pe copii să își concentreze atenția pe panoul central în timpul predării.

Panourile sunt folosite pentru prezentarea lucrărilor de artă realizate de copii sau anunțurile speciale. În unele cazuri, este posibil ca panoul să fie vopsit, fiind o parte din perete. Pictează marginea panoului cu o culoare mai luminoasă, veselă, ca roșu, portocaliu, galben și albastru. Acest lucru va atrage privirea fără a concura cu ceea ce va fi expus pe panou.

Culorile inspiră creativitatea și încurajează studenții care vin cu idei noi. Folosirea culorii nu îi ajută doar în activitățile artistice, culorile stimulează gândirea creativă pentru scrierea poveștilor și ajută studenții să evalueze și să rezolve întrebările.

CAPITOLUL II

CREATIVITATEA ÎN PREDARE

2.1. Introducere

Un centru de interes poate fi descris ca o zonă delimitată din grupă unde copiii lucrează individual sau în grup pentru a explora activitățile de dezvoltare a limbajului independent, în timp ce profesorul îi ghidează, supraveghează și instruiește. În cartea sa, autorii discută despre legătura între motivație și implicarea academică. Descoperirea lor sugerează că există o legătură direct proporțională între motivarea elevilor de către profesori și gradul acestora de implicare în studiile academice. Profesorii pot afecta motivația elevilor de a învăța dar și eficiența acestora, “așteptarea că o persoană poate reuși în domeniul academic” , prin activități din cadrul domeniului limbă și comunicare, care să fie atât semnificative cât și atractive, motivatoare. Autorii susțin că aceste activități pot provoca elevii să își asume riscuri, să gândească profund și să fie competitivi, depășindu-și propriile limite.

Centrul Bibliotecă, amenajat într-un mod corespunzător poate crește motivația elevilor de a citi. Cu cât elevii descriu imaginile, povestesc, vorbesc pe un anumit subiect și lucrează cu litere și cuvinte își dezvoltă o dorință de a iniția, coordona și susține o activitate. Elevii motivați se simt competitivi, competenți și învingători.

2.2.Caracteristicile unui centru Bibliotecă eficient:

2.2.1. Este organizat în așa fel încât elevul să poată lucra în mod individual și independent, dar și în grup.

Instrumentele de lucru sunt așezate într-un loc vizibil, materialele sunt etichetate clar și corect, fiind prezente și panourile cu buzunăraș.

Mobila și elementele care delimitează spațiile sunt așezate în așa fel încât profesorul are o vizibilitate de ansamblu asupra întregii săli. Zonele liniștite și cele cu un nivel mai ridicat de zgomot sunt separate.

Cărțile sunt așezate la îndemâna copiilor, fiind ușor accesibile și atractive. Un centru Bibliotecă eficient conține o gamă variată de materiale, atât cărți și poezii ilustrate, cât și imagini pe diverse teme, cărți mari, jetoane diverse, litere de diferite materiale și modele, astfel încât elevii pot lucra eficient și independent.

2.2.2. Centrul Bibliotecă eficient motivează și implică elevii.

Activitățile care se desfășoară la acest centru sunt create în așa fel încât elevul își poate dezvolta creativitate, dar destul de structurate încât să știe dacă au atins obiectivele specificate.

Centrul permite copiilor cu diverse abilități să lucreze împreună.

Elevii au posibilitatea de a lucra în mod individual și cu succes fără o îndrumare permanentă.

2.2.3. Se bazează pe sarcini diversificate

Profesorii observă nevoile elevilor și pregătesc materialele didactice și activitățile necesare pentru a se adresa nevoilor specifice pe care le au preșcolarii. De exemplu, în cadrul activității de citire de imagini profesorul va urmări modul de exprimare al copiilor și de înțelegere a unor situații diverse. În cadrul acestei activități va formula întrebări cu privire la eficiența acesteia, iar răspunsurile vor fi baza planificării următoarei activități.

2.3. Predarea creativă

Societatea are nevoie de profesori dedicați, calificați, cu o bază de cunoștințe vastă, care pot lucra în armonie cu profesorii din aceeași unitate și se pot implica și motiva elevii, ajutându-i pe întreg parcursul de învățare. A fi un profesor bun necesită calități complexe – reflectând cunoștințele, abilitățile și capacitatea de a înțelege, ca rezultat al formării profesionale și a experienței în domeniu. Dintre toate calitățile menționate, această lucrare se va axa pe abordarea creativității profesorului în predarea la clasa de elevi.

În ultimii ani natura și impactul creativității au fost cercetate și studiate în multe discipline și domenii, de la cele care au avut ca punct central creativitatea, cum ar fi designul interior, designul vestimentar sau literatură dar și în zone unde nu este atât de des întâlnită, cum ar fi afacerile și managementul. Nevoia companiilor de a fi competitive și dezvoltarea sistemului a dus la necesitatea de a acorda o atenție sporită creativității. Ministere ale educației din diferite părți ale lumii au încurajat școlile să se concentreze mai mult pe creativitatea din orice tip de activitate – considerând că aceasta are consecințe pozitive. Un raport recent arată că în Regatul Unit al Marii Britanii prosperitatea economică și coeziunea socială depind de dezvoltarea unei strategii naționale pentru educația creativă și culturală. Predarea creativă poate duce la creșterea motivației și a stimei de sine a elevilor, dezvoltându-și abilitatea de a fi flexibili, de care au nevoie pentru viitor. Dezvoltarea capacității de a fi creativ poate avea capacitatea de a îmbogăți vieți și de a face societatea mai bună. Totuși, nu orice student are posibilitatea de a experimenta predarea creativă. În educație, creativitatea este importanta deoarece poate îmbunătăți rezultatele academice. Fisher (2004:11) transmite: " Cercetările arată că atunci când elevilor le este impus să își recunoască și să își valorifice abilitățile creative, performanța academică se îmbunătățește. Activitățile creative pot dezvolta interesul elevilor pentru a învăța lucruri noi. "

Inteligența creativă pare a fi un factor care poate facilita învățarea deoarece ajută elevii să colaboreze cu experiențele noi și neprevăzute. Metodele de comunicare au un rol în acest domeniu deoarece evidențiază utilitatea funcțională și situațională a limbii române și activități în care sunt implicați elevii, cum ar fi jocul de rol și imitare care necesită folosirea imaginației elevilor și gândirea creativă.

Dar cum pot ajunge profesorii la soluții creative pentru problemele din acest domeniu și în ce constă mai exact creativitatea? Există multe alte moduri de a defini creativitatea în funcție de modul în care o percepem: ca o proprietate a oamenilor (cine suntem), un proces ( cine suntem ) sau produse ( ce facem ).Prin urmare creativitatea este descrisă în mod obișnuit ca având un număr diferit de dimensiuni:

abilitatea de a rezolva probleme găsind soluții originale și valoroase care sunt relevante pentru scopurile propuse;

abilitatea de a găsi noi relații și semnificații în lucruri și realizarea de conexiuni;

capacitatea de avea gânduri originale și inventive despre ceva;

folosirea imaginației și a experienței acumulate pentru a crea posibilități noi de învățare.

Când creativitatea este privită ca un produs, accentul poate fi pus pe o lecție particulară, o cerință, o activitate dintr-o carte, sau o parte dintr-un text scris de un elev. Care sunt trăsăturile specifice ale lecției care determină creativitatea? Când este privită ca un proces accentul cade pe procesul de gândire și deciziile de care se folosește o persoană, producând ceva ce putem descrie ca fiind creativ.

Există trei dimensiuni ale predării creative:

Calitățile pe care profesorii creativi le posedă

Cum aplică profesorii creativitatea în predare

Cum poate fi aplicată creativitatea în școală.

2.3.1. Calitățile pe care profesorul creativ le posedă.

Cu toții putem numi profesorii pe care îi știm care erau foarte creativi în modul de abordare al predării. De asemenea există profesori care se folosesc lecții atent pregătite, fără a fructifica momentele benefice, care au un parcurs al lecției strict. De asemenea, avem exemple și de profesori care ne-au provocat imaginația, care ne-au inspirat prin stilul personal de predare care ne-au motivat spre a ne perfecționa. Ce anume îi face diferiți pe asemenea profesori.

Creativitatea depinde de abilitatea unei persoane de a analiza și evalua situația și de a identifica noi moduri de a acționa. Acestea, însă depind de un număr de abilități și nivele de gândire. Vom analiza opt aspecte ale abilităților și cunoștințelor care caracterizează unele calități ale profesorilor creativi.

2.3.1.1. Profesorii creativi au cunoștințe

Profesorii creativi au o bază solidă de cunoștințe. Cunosc foarte bine subiectele pe care le predau și construiesc pe această baza lecții creative. O bază de cunoștințe este importantă, deoarece fără cunoștințe, imaginația nu poate fi productivă. Creativitatea nu înseamnă să acționezi fără un scop și obiective clare, fără a avea raționamente teoretice pentru activitate. Activitățile creative nu sunt astfel alese la întâmplare pentru valorile lor inovative

2.3.1.2. Predarea creativă presupune încredere

Încrederea cadrului didactic în forțele proprii depinde de stabilirea unei baze teoretice de împlinirea primei caracteristici, deoarece o baza de cunoștințe poate transmite încredere care permite profesorului să fie creativ și original. O caracteristică a încrederii este sentimentul de a deține controlul clasei și profesorul, nu cartea sau curriculumul, poate face diferența. Profesorii creativi consideră conținutul lecției ca fiind decisiv, având un simț al responsabilității cu privire la cât de bine învață elevii.

2.3.1.3. Profesorii creativi au ca obiectiv principal succesul elevilor

Conversațiile cu profesorii creativi confirmă faptul că au ca obiectiv principal succesul elevilor. Faptul că sunt creativi se confirmă prin ajustarea modului de predare pentru a facilita o învățare mai eficientă și prin cunoașterea elevului, nevoilor, aptitudinilor și posibilităților de dezvoltare pe diferite domenii. Un alt aspect important este dezvoltarea încrederii elevilor în aptitudinile și calitățile pe care le au. Cu cât un profesor își cunoaște mai bine elevul, cu atât își poate adapta mai bine lecția,prin metode creative și eficiente. De asemenea, predarea centrată pe elev este o metodă eficientă pentru creșterea încrederii în forțele proprii și în posibilitatea de a învăța. Elevii sunt diferiți, au puncte slabe și puncte tari care trebuie descoperite, valorificând punctele forte și minimalizând efectele punctelor slabe. Feedbackul unei activități poate fi momentul în care se pot evidenția anumite progrese în mod particular.

2.3.1.4. Profesorii creativi sunt non-conformiști

Conformismul este inamicul creativității. Reduce posibilitatea de a crea puncte de vedere noi. Creativitatea poate fi considerată un act care produce o surpriză. Fisher ( 2004:9 ) spune că "Originalitatea produce o surpriză reală. A face același lucru în același mod nu înseamnă a fi creativ, a face lucrurile diferit înseamnă a adăuga varietate obiceiurilor banale, dar când ne gândim sau experimentăm lucruri noi, și sunt eficiente, atunci predarea este originală și creativă din plin." . Profesorii creativi nu prezintă doar o lecție dintr-o carte. Se caută metode originale de a crea lecția folosind manualul și materialele didactice, găsind o metodă de a crea o lecție care reflectă stilul individual de predare al profesorului. Acesta este al mod de a spune că a fi creativ înseamnă a căuta să te adaptezi și să modifici lecțiile pentru a se potrivi mai bine cu nevoile ascultătorilor. Din acest motiv profesorii creativi sunt diferiți unii de alții. A învăța să fii creativ nu înseamnă a copia sau a modela metodele folosite de alți profesori creativi, ci mai degrabă a înțelege principiile care scot în evidență predarea creativă. Profesorii înțeleg aceste principii în mod diferit.

2.3.1.5. Profesorii creativi sunt familiari cu o gamă largă de strategii și tehnici

Creativitatea în predare presupune a avea o gamă largă de rutine și strategii pe care profesorul le poate folosi, cât și capacitatea de a găsi soluția proprie, nu a folosi una deja foarte cunoscută. În general profesorii începători au o capacitate mai mică de a fi creativi, deoarece sunt obișnuiți cu o gamă mai mică de strategii și tehnici. Pericolul apare și atunci când profesorul se obișnuiește să folosească un anumit set de tehnici și strategii, acestea devenind fixe.

2.3.1.6. Profesorii creativi își asumă riscuri

Profesorul creativ este dispus să experimenteze, să inoveze, să își asume riscuri. Asumarea riscurilor reflectă flexibilitatea în gândire a profesorilor creativi cât și încrederea în forțele proprii. Își doresc să încerce lucruri noi, deși câteodată nu vor ieși așa cum și-au propus. Prin urmare, profesorul este dispus să revizuiască sau să regândească, chiar să abandoneze planul original și să încerce altceva. Dar această etapă este considerată una de învățare și nu indică un eșec.

2.3.1.7. Profesorii creativi sunt reflexivi

În cele din urmă, o calitate pe care profesorii creativi o au este gândirea critică. Revizuirea și analizarea propriilor metode, aprofundarea cunoștințelor, căutarea de idei și metode noi pe care le pot aplica la clasă, sunt câteva din lucrurile pe care le fac profesorii creativi. Întrebările puse sunt de acest fel:

Am variat modul de predare al unei lecții?

Am testat noi activități și am găsit locul potrivit în timpul programului?

Am comparat modul meu de predare cu cel al altui profesor pentru a găsi soluții creative pe care le pot dezvolta și aplica la clasa mea?

Pot găsi metode de a-mi atinge scopul într-un mod creativ și motivator pentru elevi?

Pot să îmi adaptez activitatea în așa fel încât să dezvolte valorile personale ale elevilor prin lecției mele ?

2.3.2. Metode de aplicare a creativității la clasă

2.3.2.1. Profesorii creativi se folosesc de alegerea eclectică a metodelor

În mod obișnuit acest tip de profesori aplică metode selectate pe baza principiilor eclectice. Cu alte cuvinte, ei nu aleg metode și proceduri la întâmplare și în concordanță cu nevoile clasei. Folosesc o varietate de metode, resurse și activități. În loc să depindă de o singură metodă, creativitatea este promovată printr-o combinație de stiluri diferite.

2.3.2.2. Profesorii creativi folosesc activități care au dimensiuni creative

A preda în mod creativ înseamnă a evalua materialele și activitățile pentru a fi la nivelul și potențialul acestora. Se pot denumi un număr de dimensiuni ale activităților creative: implică rezolvarea unor probleme cu final deschis, pentru a fi adaptată abilităților participanților și pentru a fi rezolvată sub anumite constrângeri. Unele din trăsăturile pe care Dőrney (2001) le-a identificat ca fiind cerințe productive de învățare pot fi considerate ca fiind un mod de a promova răspunsuri creative:

Provocarea: cerințe în care elevii rezolvă probleme, descoperă ceva, depășesc obstacole sau găsesc informație.

Conținut interesant: cerințe pe care colegilor li se pare interesante și despre care ar vrea să afle informații și în afara clasei, cum ar fi povești despre sport sau posibilități de petrecere a timpului liber, pe care le găsim pe internet.

Elementul personal: activități care fac legătura între viețile și preocupările elevilor.

Elementul de noutate: aspecte ale unor activități care sunt noi, diferite sau neașteptate în totalitate.

Elementul de complicare: cerințe care tratează teme ambigue, problematice, paradoxale, controversate, contradictorii, care stimulează curiozitatea.

Alegeri individuale: activități care permit elevilor să își exprime alegerile personale. De exemplu, elevii își pot alege temele proprii pentru un eseu sau își pot alege propriile teme și membrii grupului într-o activitate de dezbateri și conversație.

Activități care încurajează asumarea riscurilor: se încurajează participarea la activități, fără ca elevii să fie îngrijorați de greșelile pe care le fac, simțindu-se relaxați că participă la activități. Ei vor fi recompensați pentru efort, nu neapărat pentru succes.

Cerințe care încurajează originalitatea în gândire: activități care presupun un răspuns original. Așa că, în loc de întrebări legate de înțelegerea textului după citirea unui pasaj pentru a testa memoria, se vor propune cerințe care încurajează un răspuns personal și individual despre ceea ce a citit elevul.

Elementul fantastic: activități care încurajează fantezia cititorilor și care invită cititorii să își folosească imaginația pentru a crea povesti credibile, identificându-se cu personajele fictive sau interpretând anumite situații imaginare.

2.3.2.3. Profesorii creativi predau într-un mod flexibil, își adaptează și modifică stilul de predare pe parcursul lecției.

Flexibilitatea este o altă trăsătură pe care o observăm deseori în lecțiile profesorilor creativi. Flexibilitatea in predare înseamnă a avea abilitatea de a schimba diferite stiluri și moduri de predare pe parcursul lecției, de exemplu a schimba ritmul de predare al lecției și a da mai mult spațiu și timp ascultătorilor. Profesorul poate să adapteze planul de lecție dacă este capabil să creeze lecții eficiente și creative prin monitorizarea răspunsului ascultătorilor și prin crearea oportunităților de învățare în punctele esențiale ale lecției. Acest tip de predare poate fi privit ca o improvizație cu tact.

Profesorii creativi improvizează deseori în jurul materialelor pregătite, oscilând între informațiile bazate pe carte și cele inițiate de aceștia. Prin urmare, chiar dacă un profesor poate preda de multe ori aceeași lecție dintr-un manual, de fiecare dată devine o lecție diferită, datorită improvizațiilor pe care profesorul le inițiază pe parcursul lecției.

2.3.2.4. Predarea creativă presupune găsirea unor noi moduri de a face un lucru

A învăța predarea înseamnă a cunoaște formatele diferitelor tipuri de lecții – lecțiile de citire, lecțiile de conversație, lecțiile de audiție și alte tipuri asemănătoare. Lecțiile sunt structurate în diferite moduri, în funcție de conținutul format din introducere, conținut și încheiere. Predarea constantă a lecțiilor conform unui model prestabilit duce în timp la dezvoltarea unor rutine și proceduri care permit trei dimensiuni ale lecției care sunt predate eficient și cu efort mai mic. Dar există o tendință de standardizare a predării – aplicarea metodei care se potrivește n orice loc – mai ales când profesorii lucrează cu o predare și un curriculum prestabilit. Rezultatul este o predare conform unor materiale prestabilite, cum ar fi manualele și transmiterea eficientă a informației. Această metodă este potrivită la începutul carierei, dar nu trebuie să caracterizeze lecțiile profesorilor experimentați.

2.3.2.5. Profesorii creativi își adaptează lecția

Profesorii creativi dezvoltă lecții adaptate special, care se potrivesc nevoilor și intereselor studenților sau adaptează manualul la nevoile și interesele studenților. Daca în multe cazuri o lecție din manual poate fi potrivită fără prea multe adaptări, în unele cazuri sunt necesare diferite tipuri de adaptare. Pe parcursul procesului de adaptare, profesorul creativ personalizează textul, făcând-ul o resursă mai bună în predare și individualizarea acestuia pentru un grup particular de elevi.

2.3.2.6. Profesorii creativi folosesc în mod eficient tehnologia

Folosirea creativă a tehnologiei în clasă poate influența dezvoltarea imaginației, rezolvarea problemelor, asumarea riscurilor și gândirea divergentă a profesorilor și elevilor. Softurile educaționale, prezentările PowerPoint, lecțiile interactive, jocurile logice și materialele foto video pot facilita dezvoltarea creativității, transmiterea informației, consolidarea și evaluarea. Folosirea acestora în mod excesiv, neadaptate la tipul clasei și elevii, dar și lipsa atractivității, date de design și idee, nu sunt eficiente în predarea creativă ci poate influența in mod negativ întregul proces.

2.3.2.7. Profesorii creativi caută metode de a motiva studenții

Profesorii creativi își exprimă dorința de a motiva elevii, de a-i provoca să evolueze, de a le implica curiozitatea, de a încuraja învățarea profundă și nu cea superficială. Creativitatea profesorilor va dezvolta o atmosferă care încurajează și motivează studenții în procesul de învățare. Când elevi mai puțin creativi au legătură cu elevi mai creativi și cu o imaginație mai bogată, pot beneficia de pe urma vizualizării tehnicilor, strategiilor și modul de abordare pe care alții o folosesc în întregul proces.

2.3.3. Încurajarea educației creative în școală

Un mod de abordare a creativității este acela de a lăsa lucrurile să decurgă de la sine, fiind responsabilitatea fiecărui profesor. Școlile sunt preocupate și judecate după rezultatele de la examenele naționale, după gradul de utilizare al tehnologiei sau de categoriile de studenți pe care le atrag. Dar un consimțământ de a preda creativ presupune o schimbare a mentalității în întreaga școală. Succesul în orice proiect mare necesită ajutor din partea altora, înseamnă a face conexiuni, a beneficia de pe urma inteligenței celor din jur – prin dezvoltarea unei structuri informaționale – inter-conectivitatea prin învățarea din conversațiile cu cei din jur.

Există un număr de moduri prin care școlile pot descuraja predarea creativă.

testele, curriculumul și monitorizarea constantă limitează posibilitățile profesorilor de a de abate de la practicile stabilite și aprobate. Se pune foarte mare accent pe învățarea bazată pe manual, pe memorare și rezultatele testelor.

profesorii nu au timpul necesar pentru a fi creativi

profesorii nu sunt încurajați pentru a fi creativi și inovatori sau pentru a-și dezvolta stilul propriu și individual de predare

profesorii sunt blocați cu rutine fixe și proceduri

Prin contrast, o școală care crede în valoarea predării creative transmite încredere în profesori și încurajează adaptarea și inovația, care este deschisă la noi idei și care încurajează, susține și recompensează predarea creativă. Fischer (2004:17) caracterizează școala creativă după cum urmează:

O școală creativă este un loc unde indivizii, elevii și profesorii sunt:
Motivarea

scop, ținte finale și destinul comun;

deschiderea la noi idei, inovație și cercetare;

pasiune pentru succes, dorința de asumare a riscurilor, acceptarea diferențelor și diversității;

Timp și responsabilitate pentru activitatea creativă, incluzând:

implicarea în cercetare pentru descoperirea soluțiilor creative;

a accepta și greșelile în cercetarea soluțiilor mai bune;

a evita impulsivitatea, găsind timp pentru a exersa și a găsi noi idei;

A fi capabil să colaboreze cu partenerii, să împărtășească creativitatea și ideile, incluzând:

a învăța partenerii să producă, să extindă și să furnizeze un feedback ideilor;

colaborarea ca parte a unei echipe pe proiecte creative și de producție;

dezvoltarea conexiunilor creative și a legăturilor între organizații;

2.3.3.1 Școala ajută profesorii să recunoască și să împărtășească ce e creativ în practica lor.

În fiecare școală sunt profesori creativi, dar de multe ori abilitățile acestora de predare nu sunt neapărat recunoscute sau familiare altora din școală. Există însă și diferite moduri de a împărtăși idei noi, creative de predare, prin folosirea unui blog sau a meselor rotunde, unde fiecare își poate împărtăși ideile.

2.3.3.2 Școala încurajează parteneriatele creative

De multe ori suntem mai creativi atunci când primit suport și încurajări din partea altora. Sunt multe moduri prin care acest lucru poate fi realizat:

– prin predarea în echipă

– prin asistarea la predarea făcută de unul dintre colegi

– prin planuri de lecții împărtășite

Planurile de lecții pot fi realizate în echipă, alegând tema și tipul lecției. Fiecare profesor vine cu idei, prin metoda brainstorming, apoi se aleg metodele ce pot fi folosite în predare folosind anumite materiale puse la dispoziție. Creativitatea ideilor este cea mai importantă în realizarea unor planuri de lecții diversificate și inovatoare. La final, fiecare profesor va preda lecția la clasă, iar ceilalți profesori vor observa. Ulterior, profesorii se întâlnesc pentru a discuta modul în care a decurs lecția, efectul acesteia, dar și idei noi de îmbunătățire a aplicării lecției sau a lecției în sine.

2.3.3.3 Școala furnizează resurse pentru a susține predarea creativă

Pentru a putea realiza materiale creative eficiente în timpul lecțiilor profesorii au nevoie să aibă acces la centre dotate cu resurse, cărți, proiector, tehnologie, tabla și alte materiale, de care profesorii se pot folosi. Un mediu și o cultură care încurajează creativitatea asigură și resursele de care profesorii au nevoie pentru a realiza că potențialul lor creativ este cheia pentru folosirea unei baze de materiale care pot fi suportul unei predări creative.

2.3.3.4 Școala recompensează profesorii creativi

Valoarea și contribuțiile unui profesor creativ pot fi recunoscute de către o școală în diverse moduri:

– prin recunoașterea valorii acestora în momente atent alese

– prin organizarea de momente în care pot fi mentori pentru profesorii începători

– prin încurajarea acestora de a împărtăși idei cu alții prin seminarii, masă rotundă și sesiuni de comunicări.

Creativitatea este doar una dintre calitățile predării eficiente, dar adăugarea acestui concept duce la înțelegerea a ceea ce înseamnă să fii un profesor creativ eficient, având avantaje atât pentru elevi, cât și pentru școală. Învățarea creativă îi ajută pe elevi să își dezvolte capacitatea de a avea idei originale și o gândire creativă. Experiențele de învățare se îmbunătățesc semnificativ, nivelul de motivație crește semnificativ și stima de sine este mult mai mare. Pentru profesor este o sursă de satisfacție profesională, având în vedere că elevii sunt implicați, motivați și au succes, procesul de predare este motivator. Instituția beneficiază de pe urma acestui tip de predare, crescând atât nivelul de satisfacție al profesorului cât și al elevului, contribuind astfel la calitate, eficiența și reputația școlii. Predarea creativă are nevoie, pentru a fi eficientă, de profesori creativi și de o școală în care creativitatea este prețuită și împărtășită.

2.4. Gândirea creativă a preșcolarilor

Gândirea creativă a preșcolarilor poate fi reprezentată de un ciclu în spirală – imaginează-ți, creează, joacă-te, împarte, gândește, imaginează-ți – este potrivită pentru nevoile secolului 21, ajutând preșcolarii să își dezvolte gândirea creativă, necesară pentru succes și satisfacție profesională.

Activitatea din grădiniță a trecut prin schimbări semnificative în ultima perioada. De la începuturile ei grădinița a fost un timp al poveștilor, a construirii castelelor, a desenelor și picturii și a colaborării. Dar acest lucru începe să se schimbe, preșcolarii petrecând mai mult timp cu rezolvarea activităților de matematică sau limbă și comunicare, având de realizat activități din ce în ce mai dificile.

Modul de abordare al învățării în grădinița creativă este potrivită nevoilor secolului 21. Într-o societate caracterizată de incertitudine și schimbări rapide, abilitatea de a gândi creativ a devenit cheia succesului și a satisfacției profesionale și personale. Pentru copiii din ziua de astăzi, acesta este unul din lucrurile cele mai importante pentru copiii din generația de astăzi – a învăța să găsească soluții inovative pentru situații neașteptate care vor apărea constant în viețile lor.

Din nefericire, multe grădinițe nu adaptează stilul de predare la nevoile actuale ale preșcolarilor: acest lucru poate fi realizat doar pe baza unei gândiri creative. În grădinițele tradiționale copiii creează, experimentează, explorează și realizează designul diferitelor lucruri. Doi copii aflați la centrul construcții realizează doua turnuri din cuburi de lemn, iar al treilea copil se joacă cu mașinuța printre ele. În încercarea de a trece cu mașinuța mai ușor, mută unul dintre turnuri, și acesta cade. Copiii încep să se certe iar educatoarea intervine, prezentând soluția la problema acestora. Aceasta le prezintă imagini cu turnuri reale, iar copiii observă că baza turnului trebuie să fie mai mare și construiesc din nou două turnuri.

Acest proces se repetă în grădiniță în situații diferite. Materialele diferă (acuarela, creioane colorate, clopoței) și tipul creațiilor poate fi diferit (fotografii, cântece, povești), dar ritmul este similar. Această activitate poate fi numită procesul spiralat de creație în care copiii își imaginează ceea ce au de făcut, creează un proiect pe baza ideilor, se joacă cu lucrările create, împărtășesc ideile și creațiile proprii cu alții, reflectă la experiența lor – toate acesta ducând la imaginarea unor noi idei și proiecte.

Prin parcurgerea acestui proces, preșcolarii își dezvoltă și modelează abilitățile gândirii creative. Învață să își dezvolte propriile idei, să le testeze, să recunoască limitele, să primească un feedback din partea celor din jur – și poate cel mai important, să genereze idei noi bazate pe experiența lor. În realitate, pașii nu sunt la fel de bine definiți ca în schema de mai sus. Procesul de creare, ideile, jocul, împărtășirea cu ceilalți și reflecția sunt intercalate, amestecate în diferite moduri. Dar elementele cheie sunt mereu acolo, într-o formă sau alta.

Acest mod de abordare a fost aplicat cu succes în grădiniță, dar nu în alte sisteme educaționale. Unul dintre motive este lipsa aprecierii pentru importanța dezvoltării creative pentru elevi. Un alt motiv poate fi lipsa materialelor, a tehnologiei utile. Cuburile de lemn, acuarela și creioanele colorate sunt potrivite pentru preșcolari, deoarece aceștia învață concepte ca număr, formă, mărime, culoare, cantitate dar cu cât elevii cresc au nevoie să fie implicați în proiecte mai complexe, cu idei mai avansate, folosind tehnici avansate.

Astfel, tehnologia digitală joacă un rol important în transformarea elevilor prin educație. Tehnologia digitală, cu un design potrivit și susținut, poate extinde modul de lucru al preșcolarilor și la elevii de toate vârstele, pentru a putea învăța în acest stil și pentru a-și dezvolta gândirea creativă. Scopul nu este acela de a suprasolicita copiii supradotați ci de a ajuta pe fiecare dintre ei să fie mai creativi în modul de abordare al problemelor de zi cu zi.

Procesul de creativitate conform modelului Wallas:

Etapa de pregătire, culegerea informațiilor, observațiile și identificarea problemei, scopul propus, ipotezele de lucru și proiectul final.

Etapa de incubație presupune efort, eșec, lipsa unor soluții potrivite, proiecte care nu sunt finalizate. Soluția cea mai bună poate fi găsită chiar pe parcursul multor ani.

Momentul în care se găsește soluția sau apare o idee este numit iluminare. În artă poartă denumirea de inspirație, iar în știință este cunoscut ca intuiție, prin realizarea unei demonstrații complete care duce la rezolvarea problemei.

Verificarea este etapa finală, utilă pentru corectarea primei variante. Retușarea lucrării este ultima parte și se poate repeta de câte ori este necesar pentru a avea o variantă finală optimă.

Procesul creativ începe cu stabilirea clară a obiectivelor și a cerințelor. Scopul lucrării este stabilit în funcție de activitatea pentru care este realizată și de grupul țintă, preșcolarii în cazul de față. Eficiența materialelor didactice, ca final al procesului creativ, poate fi demonstrată în cadrul proiectelor didactice. Un material didactic calitativ poate fi inutil dacă nu este utilizat în mod corespunzător, însă o activitate didactică fără materiale didactice moderne și creative poate avea rezultate mai slabe iar impactul asupra copiilor nu este la fel de mare.

2.5. Elaborarea materialelor didactice și modul de utilizare

2.5.1. Materialele didactice trebuie realizate conform cerințelor psihopedagogice. Mijloacele de învățământ se folosesc la transmiterea informației, asimilării cunoștințelor, formării de deprinderi și evaluare. Acestea se adaptează activităților și tipurilor de strategii folosite, crescând gradul de eficiență al procesului didactic.

Caracteristicile mijloacelor de învățământ:

– copiii participă conștient, creativ și activ;

– asimilează și înțeleg diferite cunoștințe într-un mod eficient;

– constituie un suport material al gândirii;

– stimulează intelectul și dezvoltă inteligența emoțională;

Materialul intuitiv este cel care reprezintă elementele în forma din natură, așa cum se regăsesc în realitate (frunze, flori, animale de companie, fructe) – pot fi observate pe parcursul unei expediții sau pot fi analizate în grădiniță.

Materialele didactice sunt compuse atât din materiale special create pentru înțelegerea, observarea și aprofundarea unor cunoștințe din diverse domenii, a unor fenomene reale. Materialele intuitive fac parte din materialele didactice.

Mijloace de învățământ sunt acele resurse care ajută formarea abilităților și deprinderilor, evaluarea, fixarea cunoștințelor, comunicarea, însușirea cunoștințelor și înțelegerea. Preșcolarii sunt încurajați să cunoască realitatea într-un mod profund, având la bază informații atent alese.

Materialele didactice trebuie:

– să fie confecționate conform noului curriculum și vârstei copiilor;

– să prezinte informații într-o cantitate cât mai mare într-o perioadă cât mai scurtă de timp.

– să motiveze implicarea copiilor prin creativitate, inventivitate și investigare;

– să contribuie la formarea deprinderilor de lucru independent;

– să motiveze reproducerea fenomenelor din natură, sub diferite forme;

– să fie dispuse în mod practic și accesibil, atât pentru educatoare cât și pentru copii;

– să permită folosirea acestora în timpul aferent fiecărui tip de activitate;

– să respecte regulile igienico-sanitare pentru a nu pune în pericol starea de sănătate a copiilor;

– să aibă o firmă atractivă din punct de vedere estetic, prin alegerea designului și a culorilor;

– să fie realizate pe baza unui raționament logic, ținând cont de funcționalitatea, armonia și dimensiuile părților componente.

Mijloacele de învățământ sunt eficiente dacă:

– este stimulat un interes de a învăța și de a experimenta lucruri noi;

– preșcolarii își formează anumite abilități practice;

– contribuie la îndeplinirea obiectivelor propuse pentru activitatea în care sunt folosite;

2.5.2. Realizarea, adaptarea și alegerea diferitelor tipuri de materiale didactice. Cărțile sunt folosite în cadrul procesului instructiv-educativ, alegând varianta editată și tipărită sau cărțile confecționate de copii sau de educatoare și copii.

În alegerea cărților tipărite trebuie să se țină cont de nivelul de vârstă, nivelul dezvoltării cognitive, pasiunile și preferințele preșcolarilor și designul acestora.

Astfel, coperta este primul element care poate duce la următorul pas sau poate crea repulsie față de cartea respectivă și implicit față de lectură, în acel moment. Cu cât va fi mai atractivă, cu un design luminos și colorat, dar având și legătură cu ceea ce este în interiorul cărții, cu atât copilul își va putea imagina ce conține cartea. Dacă o carte este prea groasă, poate fi respinsă, deoarece îi va fi greu să o răsfoiască. Dacă este prea subțire, se va plictisi repede, ajungând la finalul acesteia într-un timp mai scurt decât cel preconizat.

Ilustrațiile îl pot ajuta pe copil să înțeleagă ceea este în carte și să facă legătura între ceea ce este ilustrat și conținut. Ilustrațiile sunt esențiale pentru preșcolari, deoarece aceștia nu știu să citească un text, ci doar recunosc diferența dintre imagine și text.

Mărimea literelor și fontul ales este important pentru această vârstă, unde se familiarizează cu textul scris și cu literele alfabetului.

De asemenea, cărțile pot fi interactive, cu activități de diferite tipuri, cu rezolvarea unor situații limită, să completeze un peisaj cu autocolante, să își dezvolte simțul tactil prin observarea între diferite tipuri de materiale ce imită texturi din natură. Ofertele sunt variate, cu fixarea pe domenii și adaptate la nivelul de vârstă dar și cel al dezvoltării cognitive.

Copiii de vârstă preșcolară au preferințe stabilite pentru tipul de carte pe care doresc să o lectureze, dorind să aleagă dintr-o gamă largă de modele și teme. Textul trebuie să fie scris cu un font mai mare, să fie clar și simplu și să transmită cât mai multe informații. Rimele sunt indicate, pentru o reținere mai ușoară și rapidă a informației. Cărțile trebuie să conțină ilustrațiile luminoase și prezentarea unor situații reale, povestiri scurte dar și un design atractiv și creativ. Trebuie evitate cărțile murdare, deteriorate cu imagini neclare și ilustrații neatractive pentru cei mici. O alegere eficientă a unei cărți are ca efect dezvoltarea pasiunii pentru lectură, pentru cunoaștere și dezvoltarea imaginației, controlarea emoțiilor, deprinderi scenice, îmbogățirea vocabularului și atenția.

Pentru dezvoltarea unor deprinderi motrice copiii pot confecționa cărți împreună cu educatoarea, în echipă sau individual. Copiii vor avea la dispoziție materialele necesare și cerința clară, tema, titlul și în unele cazuri conținutul. Astfel, copiii pot lipi imagini, pot contura denumirea unor cuvinte din text, pot realiza propoziții prin lipirea unor cuvinte simple scrise cu litere de tipar. Pe paginile cărții copiii pot desena imagini simple, specifice temei sau pot realiza diferite personaje din elemente decupate din reviste.

Astfel, se pot realiza mai multe tipuri de cărți, în funcție de conținut și temă:

– Familia mea – cartea va conține fotografii, numele membrilor familiei, evenimente deosebite din familie

– Cartea cu povești – va conține textul scris de către educatoare și imagini lipite de copii sau ilustrații proprii.

– Jurnal – va conține lucruri adunate, lipite, scrise de copil pe parcursul unei teme sau chiar a unui an întreg. Poate conține fotografii, amprenta, autoportretul și imagini cu lucrurile preferate sau prietenii săi.

– Dicționar – va conține cuvintele învățate pe parcursul unei teme, sau a unui an școlar, însoțite de imagini corespunzătoare.

– Activități recreative – va conține imagini din cadrul activităților extrașcolare sau din timpul liber al copiilor, cât și o scurtă descriere a acestora.

– Cartea poeziei – va conține poezia folosită la un anumit proiect tematic, unde copiii vor putea lipi imagini care se potrivesc, dar vor putea realiza și ilustrații, exprimând sentimentele și trăirile transmise de aceasta.

Toate tipurile de cărți vor avea paginile numerotate, cu cifre decupate și lipite, sau conturate și scrise de copil. Această activitate ajută la dezvoltarea creativității copiilor, învățând noțiuni noi, cuvinte, deprinderi de comunicare scrisă și orală dar și sociale.

Instrumentele de scris și desenat trebuie alese cu grijă, ținând cont de particularitățile vârstei, fiind indicate pentru formarea deprinderilor de a scrie și a desena. Efortul depus de copil trebuie să fie minim, atât din punctul de vedere al văzului, cât și al mușchilor mâinii copiilor. Creioanele folosite de preșcolari trebuie să fie groase și cu vârful rotunjit, cele mai subțiri vor solicita un efor mai mare din partea copilului, inducând oboseală. Cele prea groase, în schimb, vor fi incomode de ținut și vor îngreuna procesul de scris.

Imaginile au un impact mare în procesul instructiv-educativ. Pentru grupele mari se pot folosi imagini simbolice sau sub formă de schiță, iar pentru cei mici sunt indicate cele figurative.

Funcțiile imaginilor figurative, cu sau fără text, sunt următoarele:

– de a transmite informația;

– de a clarifica o informație;

– de a ajuta la dezvoltarea exprimării orale în cadrul activității lectură după imagini;

Imaginile pot fi folosite pentru orice subiect, atingând toate domeniile din activitatea preșcolarilor. Acestea trebuie selectate în funcție de culori și modul în care reflectă realitatea, dar și după claritatea detaliilor. Schemele și materialele demonstrative sunt utile pentru activitățile cu cei mici.

Jucăriile trebuie selectate cu atenție, ținând cont atât de materialele din care sunt confecționate cât și de greutate și formă, mărime și vopsea. Acestea nu trebuie să conțină elemente toxice în compoziția lor. Acestea trebuie curățate, selectate și sortate în funcție de nivelul grupei. Se vor evita jucăriile care au colțuri ascuțite, defecte, sau de foarte mici dimensiuni. Jucăriile din interior nu vor fi folosite și în exterior, din motive de igienă.

CAPITOLUL III

SOFTURI PENTRU EDITAREA IMAGINILOR

3.1. Adobe Photoshop

Designerii, dar și unii din profesorii creativi consideră acest program ca fiind indispensabil. Pentru a crea o imagine calitativă pentru un album foto, o revistă, un site web sau doar folosită ca material didactic, acest program oferă diferite moduri de prelucrare. O imagine digitală de calitate poate fi realizată cu acest program, însă depinde de utilizatorul programului și de materialul care trebuie prelucrat, dar și de finalul așteptat.

Adobe Photoshop CS6

Adobe Photoshop CS6 oferă o viteză excepțională și numeroase opțiuni care permit editarea avansată a imaginilor, realizarea de imagini multiple și complexe și designul compozițiilor artistice. Opțiunile noi vor îmbunătăți procesul de editare, datorită opțiunii Adobe Mercury Graphics Engine, opțiunea prestabilită de transfer și opțiunea de salvare a backgroundului și de salvare automată. Noile instrumente și setări, cum ar fi noul instrument Crop, noul Content-Aware, tipuri diferite de ceață, capacități de a picta, stiluri de scrisuri, căutarea unui strat, crearea liniei întrerupte.

Noul instrument Crop permite schimbarea cu ușurință a dimensiunii și a formei imaginii și revine la forma inițială dacă este necesar. De asemenea, se poate schimba formatul după aplicarea opțiunii crop fără a reduce din pixelii fotografiei originale. Noul instrument crop și noul crop în perspectivă sunt grupate în meniul de instrumente. Cropul în perspectivă poate fi folosit pentru a îndrepta elementele sau scenele care au fot fotografiate la un anumit unghi, pentru schimbarea perspectivei.

Noua versiune a programului are două variante noi ale opțiunii Content-Aware. Una este opțiunea de a muta o anumită zonă ținând cont de conținut și alta este modul Content-Aware Patch. Modificările făcute unei imagini folosind acest instrument țin cont și de lucrurile ce se află în apropierea obiectului și nu doar de obiect în sine. Cu această opțiune se pot muta sau extinde elemente cu scopul de a schimba compoziția. Tot ce trebuie făcut este o selecție și relocarea acestui obiect în altă zonă a imaginii.

Un alt element nou în această versiune este opțiunea de a scrima uniformitatea designului pe parcursul documentelor multiple. Pentru litere, cuvinte sau fraze, se pot schimba setările din opțiunea Character panel, se pot defini stiluri în căsuța de dialog Character Style Options și se pot aplica în panoul Character Style. Noua opțiune Paragraph Style aplică trăsăturile tipului de propoziție, paragraf sau întreaga pagină. Aspectul textului s-a îmbunătățit mult în Photoshop CS6 datorită noilor opțiuni de redare a textului care afișează textul mult mai clar.

Texturile geometrice variate pot fi create cu noul instrument Scripted Pattern. Poate fi realizat și designul unor texturi complexe cu un meniu prin care se pot genera o varietate de modele. De asemenea, în versiunea Photoshop CS6 este inclusă opțiunea de creare și editare a fișierelor video. Se pot realiza cu instrumentele noi clipuri video. La final, prin opțiunea Adobe Media Encoder acestea pot fi exportate, alegând extensia dorită.

Folosind noile filtre Blur Gallery se pot crea stiluri personalizate de ceață. Titl Shift Blur este folosit pentru a obține un efect special de ceață, Iris Blur pentru a stabili o adâncime a teritoriului prin încețoșare si Field Blur pentru o ceață graduală. Efectele pot fi editate înainte de a fi aplicate final.

Instrumentele de pictură au fost îmbogățite , printr-o varietate de modele de instrumente și setări ale aspectului neted sau aspru al urmei instrumentului de lucru. Opțiunea nouă Brush Protection permite pictarea unei varietăți de linii. Filtrele artistice pot ajuta în crearea unei imagini asemănătoare unei picturi în ulei. Cu noul vector Layers se pot crea linii, forme, obiecte, apoi se pot stiliza cu linii și culoare. Formele pot avea culoare, textură sau gradient definit, iar conturul poate fi evidențiat cu linii sau linii întrerupte. Trăsăturile unei forme, liniile, textura și culoarea pot fi copiate de la o formă la alta.

3.2. Adobe Ilustrator

Adobe Illustrator este un soft folosit pentru logouri dar și pentru crearea de ilustrații, afișe, layout-uri sau design web. Desenul tehnic a fost realizat la început în programul Adobe Illustrator, dar a devenit în timp mai greu de învățat decât Adobe Photoshop. Acest program este mai flexibil pentru cei care lucrează în domeniul designului, oferind posibilități variate de lucru, creație și editare. Componentele esențiale ale ilustrației (culorile, gradientele, texturile) pot fi realizate cu un minim de cunoștințe. Poziția liniilor și proporționalitatea pot fi modificate, dimensiunea și forma caracterelor, dar și claritatea componentelor.

Designerii experimentați pot crea imagini asemănătoare cu cele fotografice. Redimensionarea graficii vectoriale, fără pierderea calității imaginii, este de o mare importanță.

Adobe Illustrator CS6

Noul Adobe Illustrator are o interfață modernizată care oferă o scară a luminozității prin care se poate corela luminozitatea textului și cea a backgroundului – un text luminos și un background întunecat, sau un text întunecat cu un background luminos. Performanța programului și viteza s-au îmbunătățit în noua versiune, având compatibilitate cu Mac și Windows pe 64-bits.

Schimbările vitezei, performanței și designului sunt mai importante decât oricare altă trăsătură și caracteristică. Adobe Mercury Performance System nu este vizibil, dar va reduce timpul de deschidere al fișierelor complexe într-un timp mai scurt și ajută la salvarea și exportul fișierelor mult mai rapid.

O trăsătură mult așteptată este aceea a liniei cu gradient. Folosind lățimi diferite, creionul și aplicația gradientului linear sau radial, pe lungime, lățime sau pe diagonală, se pot crea o mulțime de posibilități de linii cu gradient. Folosirea liniilor cu gradient va reduce considerabil timpul de editare.

Cu ajutorul gradientului de-a lungul liniei, se pot crea gradiente conice, de exemplu. La început, programul dispunea de anumite trucuri pentru a crea acest tip de gradient, dar acum durata acestei acțiuni s-a redus considerabil. Trebuie doar creat un cerc, cu o linie, a cărei lățime este egală cu diametrul cercului și aplicat un gradient de-a lungul liniei. Acest tip de gradient poate fi controlat prin schimbarea poziției și a culorilor. Gradientul de-a curmezișul liniei poate fi utilă pentru colorarea obiectelor curbate similare tuburilor. De asemenea, se poate schimba lățimea liniei în anumite zone cu opțiunea Width Tool. De asemenea se poate aplica oțiunea Dashed line, linie întreruptă.

Un alt aspect remarcabil este instrumentul de copiere al imaginilor, prin care se poate transforma orice imagine într-un vector în câteva secunde, apoi se poate transforma în model, care se poate folosi în alte proiecte – cu o varietate de opțiuni pentru produsul final. Se pot converti, de exemplu, frunzele în grafică multicoloră, apoi vor fi procesate în câteva secunde în modele cu șase culori. Orice versiune nouă are și instrumente noi, care pot fi mai utile, sau se folosesc foarte rar. Imaginea din stânga este cea originală, imaginea din mijloc este frunza copiată cu setările fotografiilor de mare fidelitate, iar ultima frunză este silueta, care poate fi folosită ca ștampilă sau ca formă.

Odată cu apariția programului Adobe Illustrator CS6 a fost lansată și opțiunea Adobe "Creative Cloud". Este o legătură între programele din complexul Adobe. Legătura este completă, se pot accesa fișiere de pe întreaga platformă, se pot stoca, se pot împărtăși și se pot publica folosind Adobe Publishing Suite.

Crearea texturilor a fost un proces complex, înainte de apariția opțiunii noi din Adobe Illustrator. Acuratețea și claritatea texturii este punctul forte al opțiunii noi din acest program, fiind accesibil într-un timp foarte scurt. Se poate crea o imagine vectorială, sau se alege un anumit model ce se dorește a fi folosit în textură și se alege opțiunea Object – Pattern -Make. Ca rezultat al acestor acțiuni, se deschide panoul cu opțiunile texturii. Se poate schimba dimensiunea elementului sau valoarea spațierii dintre ele. De asemenea, se pot suprapune elementele din textură. La final, se va deschide panoul de design al texturii. Pentru editarea ulterioară a texturii se va da dublu clic pe aceasta și se deschide în panoul Switches, unde vor apărea opțiunile de creare a texturii. Panoul Character are acum opțiuni noi care permit gestionarea parametrilor textului mult mai eficient dintr-un singur panou.

Instrumentul Touch Type este realizat pentru a controla parametrii unui singur caracter al unui cuvânt. Se poate accesa în bara de instrumente sau în panoul Character. Se poate selecta o literă cu acest instrument, având posibilitatea de a modifica forma, poziția, dimensiunea, înclinarea. După editare, textul rămâne în formatul care se poate edita ulterior.

Îmaginile în ștampile sunt o oportunitate de a folosi fișiere JPEG, PNG, TIFF sau PSD pentru a crea pensule în Adobe Illustrator. Înainte de a fi folosită ca o pensulă, imaginile raster trebuie să fie incorporate în documentul curent.

4. EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

ÎN REALIZAREA MATERIALELOR DIDACTICE

4.1. Imagini vectoriale în designul materialelor didactice

Profesorul creativ va folosi resursele disponibile la ora actuală, realizând propriul design al materialelor sau achiziționând materiale create de designeri profesioniști. Carlson Devon este un designer și ilustrator profesionist, care a realizat imagini vectoriale ce pot fi folosite cu ușurință în diverse activități din cadrul grădiniței. Acesta a publicat pe situl http://www.pinkpueblo.com/ diverse imagini vectoriale cu o rezoluție bună, un aspect plăcut, o armonie a culorilor și alegerea nuanțelor luminoase, care vor transmite energie. Aspectul și atmosfera creată de designul grupei influențează procesul instructiv educativ, de aceea este foarte importantă alegerea materialelor color ce vor fi așezate în diferite locuri din grupă.

Imaginile vectoriale sunt realizate pe diferite teme și vor fi diferite ca aspect, culoare, detalii, în funcție de creativitatea designerului și de scopul pentru care sunt create.

Acestea sunt utile pentru activități diverse, de la decorarea sălii până la realizarea unor fișe de lucru – color sau alb negru – sau jetoane pentru jocuri didactice. De asemenea, diplomele și invitațiile pot fi realizate ca peisaje formate din imagini vectoriale sau pot fi înfrumusețate cu elemente diverse și de mici dimensiuni.

Uniformitatea în realizarea acestor imagini vectoriale va duce la o armonie și un aspect ordonat al grupei și al materialelor de pe parcursul anului. Pentru a realiza acest lucru profesorul creativ se poate axa pe creațiile unui anumit designer sau își poate crea singur materialele, în același stil.

4.2. Catalogul materialelor didactice – predarea creativă

Un model de catalog al materialelor didactice realizate in programele menționate în ultimul capitol, respectiv Adobe Photoshop și Adobe Illustrator, dar cu materiale în limba engleză – sortate pe diverse cateogii și tipuri, modele și design, poate fi găsit pe adresa Creativeteaching .

Catalogul cuprinde următoarele categorii de materiale:

rame color și alb-negru, decorative, pe teme;

Panouri și mini-panouri – materiale pentru realizarea panourilor grupei, sau pe anumite teme – pentru centrul tematic, prezenta, zile de naștere, prezentarea grupei, literele alfabetului, cifrele, motivaționale, de organizare a clasei.

http://www.creativeteachingcatalog.com/lg_display.cfm/page/27/catalog/2014_PreK-8

http://www.creativeteachingcatalog.com/print.cfm/page/20/catalog/2014_PreK-8

calendare și accesorii – panouri pentru calendar, zilele săptămânii, lunile anului, jetoane cu cifre, accesorii;

http://www.creativeteachingcatalog.com/catalogs/130214/printjpg/33.jpg

Tabele și panouri cu teme diverse – figuri geometrice, zilele săptămânii, alfabet, numere, meserii, semne de circulație, bunele maniere, culori, părțile corpului, anotimpurile, cifrele, sănătate, știință.

http://www.creativeteachingcatalog.com/print.cfm/page/64/catalog/2014_PreK-8

instrumente pentru amenajarea sălii și diverse materiale – în această categorie se regăsesc mape, dosare, diplome, semne de carte, etichete, ecusoane, hârtie colorată, coroane, jocuri didactice, cărți, creioane și culori, felicitări, cataloage, recompense

http://www.creativeteachingcatalog.com/print.cfm/page/58/catalog/2014_PreK-8

Jetoane – realizate pe teme diverse, oferite ca ecusoane, recompense sau la jocuri pe echipe

Softuri educaționale și materiale digitale

Muzică – dvd-uri videoclipuri și audio

Cărți, manuale și caiete de lucru

Acest catalog poate fi folosit ca un model sau ghid în realizarea materialelor pentru grupa de preșcolari.

4.3. Modele de imagini vectoriale folosite în procesul instructiv-educativ

Uniformitatea materialelor poate fi realizată prin designul diferitelor tipuri de imagini vectoriale pe aceeași temă. Alegerea temei grupei este de asemenea un punct de reper pentru decorul sălii. O grupă care va avea ca temă "Prietenii lui Thumper" va fi decorată cu jetoane, imagini, ecusoane, tabele, panouri și minipanouri cu personaje din această poveste, prin alegerea unui set de culori ce pot fi folosite, tipurile de fonturi, personajele și imaginile vectoriale, care se vor regăsi pe fiecare material didactic, într-o formă sau alta.

Pentru a crește atractivitatea sălilor de grupă și eficacitatea procesului instructiv-educativ, am realizat diferite tipuri de imagini vectoriale. Scopul este de a realiza un set complet de materiale ce vor putea fi folosite în timp și de către alți profesori, folosind softurile de editare menționate în capitolul 3 – Adobe Photoshop, Adobe Illustrator și Corel Draw.

4.3.2.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE