Executia Bugetara Bugetele Locale
C U P R I N S
CAPITOLUL I. AUTONOMIA BUGETELOR LOCALE ..… pag. 5
1.1. Aspecte generale ……………………………………………………. pag. 5
1.2.Criteriile de repartitie a competentelor privind autonomia localå între administratia centralå si cea localå ………………………….. pag. 11
Sistemul finantelor publice locale …………………………..… pag. 19
1.3.1. Autonomia financiarå a colectivitåtilor locale ….….. pag. 19
1.3.2. Descentralizarea la nivelul autoritåtilor publice locale …………………………………………………………………….… pag. 21
CAPITOLUL II. PROCESUL DE ELABORARE, APROBARE, EXECUTIE SI RAPORTARE A BUGETELOR LOCALE ……… pag. 24
2.1. Cadrul juridic privind elaborarea, aprobarea, executarea si raportarea bugetelor locale ……………………………………………. pag. 24
2.1.1. Principii, reguli, competente si responsabilitåti în procesul bugetar …………………………………………………………………..… pag. 24
2.1.2. Metode de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale ……………………………………………………..…… pag. 29
2.2. Procesul bugetar …………………………………………………… pag. 32
2.2.1. Continutul si structura bugetului local …………….. pag. 32
2.2.2. Calendarul bugetar; fazele elaborårii si aprobårii bugetului local ……………………………………………………………….……….. pag. 36
2.2.3. Executia bugetarå si raportarea acesteia ….………. pag. 38
CAPITOLUL III. ANALIZA EXECUTIEI BUGETULUI LOCAL AL ORASULUI TÅNDÅREI IN ANUL 2008 …………………..……….. pag. 44
3.1. Structura bugetului local ………………………………………… pag. 44
3.1.1. Surse de finantare; venituri proprii, pelevåri de la bugetul de stat, donatii si sponsorizåri ……………………………………….. pag. 44
3.1.2. Capitole de cheltuieli – structurå; mod de acoperire din sursele bugetare …………………………………………………………. pag. 46
3.2. Executia bugetarå …………………………………………………. pag. 54
3.2.1. Executia veniturilor bugetului local …………….……. pag. 54
3.2.2. Executia cheltuielilor bugetului local ………….…….. pag. 56
3.3. Studiu de caz – executia bugetului local al anului 2008 .… pag. 60
3.3.1. Incasarea veniturilor în anul 2008– situatie comparativå cu anul 2007; factori de influentå ……………….……………………… pag. 60
3.3.2. Cheltuielile bugetare efectuate în anul 2008 – situatie comparativå cu anul 2007; factori de influentå …………….……. pag. 74
3.4. Intocmirea, verificarea si aprobarea situatiilor financiare ale primåriei la 31.12.2008 ……………………………………………..…. pag. 83
CAPITOLUL IV. AUDITUL BUGETELOR LOCALE ………. pag. 85
4.1. Conceptul de audit public intern si sfera de activitate …… pag. 85
4.2. Activitåti auditate în vederea exprimårii opiniei auditorului asupra executiei bugetului local ……………………………………………..… pag. 87
4.3. Analiza contului de executie bugetarå la 31.12.2008 ……… pag. 91
4.4. Concluziile si recomandårile misiunii de audit public
intern ……………………………………………………..……………….. pag. 93
CAPITOLUL V. CONCLUZII SI PROPUNERI …..…………. pag. 95
BIBLIOGRAFIE
=== ANEXELE 3 SI4 ===
Anexa nr. 3
EXECUTIA VENITURILOR BUGETULUI LOCAL
ÎN ANUL 2008
Anexa nr. 4
EXECUTIA CHELTUIELILOR BUGETULUI LOCAL
ÎN ANUL 2008
=== ANEXELE1si2 ===
Anexa nr. 1
Lista veniturilor care se prevăd în bugetele proprii ale
comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului București,
conform Legii nr. 388/2007 privind aprobarea bugetului de stat pe anul 2008
1. Impozit pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub
autoritatea consiliilor locale
2. Impozit pe venit
a) Impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din
patrimoniul personal
3. Cote și sume defalcate din impozitul pe venit:
a) Cote defalcate din impozitul pe venit
b) Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale
4. Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital:
a) Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane
fizice
5. Impozite și taxe pe proprietate:
a) Impozitul și taxa pe clădiri
b) Impozitul și taxa pe teren
c) Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru
d) Alte impozite și taxe pe proprietate
6. Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată:
a) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea
cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor,
municipiilor, sectoarelor și Municipiului București
b) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri
c) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea
bugetelor locale
d) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru programul de
dezvoltare a infrastructurii și a bazelor sportive din spațiul rural
7. Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii:
a) Taxe hoteliere
8. Taxe pe servicii specifice:
a) Impozit pe spectacole
b) Alte taxe pe servicii specifice
9. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe
desfășurarea de activități:
a) Impozit pe mijloacele de transport
b) Taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de
funcționare
c) Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau
pe desfășurarea de activități
10. Alte impozite și taxe fiscale:
a) Alte impozite și taxe
11. Venituri din proprietate:
a) Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea
consiliilor locale
b) Restituiri de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți
c) Venituri din concesiuni și închirieri
d) Venituri din dividende
e) Alte venituri din proprietate
12. Venituri din dobânzi:
a) Alte venituri din dobânzi
13. Venituri din prestări de servicii și alte activități:
a) Venituri din prestări de servicii
b) Contribuția părinților sau susținătorilor legali pentru întreținerea
copiilor în creșe
c) Contribuția persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social
d) Taxe din activități cadastrale și agricultură
e) Contribuția lunară a părinților pentru întreținerea copiilor în
unitățile de protecție socială
f) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și
despăgubiri
g) Alte venituri din prestări de servicii și alte activități
14. Venituri din taxe administrative, eliberări permise:
a) Taxe extrajudiciare de timbru
b) Alte venituri din taxe administrative, eliberări permise
15. Amenzi, penalități și confiscări:
a) Venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate potrivit dispozițiilor
legale
b) Penalități pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declarației
de impozite și taxe
c) Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate și alte sume
constatate odată cu confiscarea potrivit legii
d) Alte amenzi, penalități și confiscări
16. Diverse venituri:
a) Vărsăminte din veniturile și/sau disponibilitățile instituțiilor publice
b) Venituri din ajutoare de stat recuperate
c) Alte venituri
17. Transferuri voluntare, altele decât subvențiile:
a) Donații și sponsorizări
b) Alte transferuri voluntare
18. Venituri din valorificarea unor bunuri:
a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
b) Venituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului
c) Venituri din privatizare
d) Venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat
19. Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate
a) Încasări din rambursarea împrumuturilor pentru înființarea unor
instituții și servicii publice de interes local sau a unor activități
finanțate integral din venituri proprii
20. Subvenții de la bugetul de stat:
a) Retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare
b) Investiții finanțate parțial din împrumuturi externe
c) Planuri și regulamente de urbanism
d) Străzi care se vor amenaja în perimetrele destinate construcțiilor de
cvartale de locuințe noi
e) Finanțarea programului de pietruire a drumurilor comunale și
alimentare cu apă a satelor
f) Finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic al
construcțiilor existente cu destinație de locuință
g) Subvenții pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit
h) Subvenții pentru finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu
și gospodărire a apelor
i) Finanțarea unor cheltuieli de capital ale unităților de învățământ
preuniversitar
j) Subvenții primite din Fondul Național de Dezvoltare
k) Subvenții de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea
investițiilor la spitale
l) Subvenții primite din Fondul de intervenție
m) Finanțarea lucrărilor de cadastru imobiliar
n) Subvenții pentru compensarea creșterilor neprevizionate ale prețurilor
la combustibili
o) Sprijin financiar la constituirea familiei
p) Subvenții pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu
lemne, cărbuni, combustibili petrolieri
r) Subvenții din bugetul de stat pentru finanțarea unităților de asistență
medico-sociale
s) Subvenții pentru acordarea trusoului pentru nou-născuți
ș) Subvenții pentru finalizarea lucrărilor de construcție a așezămintelor
culturale
t) Subvenții primite din Fondul pentru dezvoltarea satului românesc
21. Subvenții de la alte administrații:
a) Subvenții din bugetele proprii ale județelor pentru finanțarea centrelor
de zi pentru protecția copilului
b) Subvenții de la bugetul asigurărilor pentru șomaj către bugetele locale,
pentru finanțarea programelor pentru ocuparea temporară a forței de
muncă și subvenționarea locurilor de muncă
c) Subvenții primite de la alte bugete locale pentru instituțiile de
asistență socială pentru persoanele cu handicap**)
Anexa nr. 2
Lista cheltuielilor care se prevăd în bugetele proprii ale
comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului București, conform Legii nr. 388/2007 privind aprobarea bugetului de stat pe anul 2008
1. Autorități publice și acțiuni externe:
a) Autorități executive
2. Alte servicii publice generale:
a) Fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților administrației
publice locale
b) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate de
stat
c) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate de
autoritățile administrației publice locale
d) Servicii publice comunitare de evidență a persoanelor
e) Alte servicii publice generale
3. Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi
4. Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administrației:
a) Transferuri din bugetele proprii ale județelor pentru instituțiile de
asistență socială pentru persoanele cu handicap
b) Transferuri din bugetele locale către bugetul fondului de asigurări
sociale de sănătate
5. Apărare:
a) Apărare națională (Centre militare)
6. Ordine publică și siguranță națională:
a) Ordine publică
a1) Poliție comunitară
b) Protecția civilă și protecția contra incendiilor (protecția civilă
nonmilitară)
c) Alte cheltuieli în domeniul ordinii publice și siguranței naționale
7. Învățământ:
a) Învățământ preșcolar și primar
a1) Învățământ preșcolar
a2) Învățământ primar
b) Învățământ secundar
b1) Învățământ secundar inferior
b2) Învățământ secundar superior
b3) Învățământ profesional
c) Învățământ postliceal
d) Învățământ nedefinibil prin nivel
d1) Învățământ special**)
e) Servicii auxiliare pentru educație
e1) Internate și cantine pentru elevi
e2) Alte servicii auxiliare
f) Alte cheltuieli în domeniul învățământului
8. Sănătate:
a) Servicii medicale în unități sanitare cu paturi
a1) Spitale generale
a2) Unități medico-sociale
b) Alte cheltuieli în domeniul sănătății
b1) Alte instituții și acțiuni sanitare
9. Cultură, recreere și religie:
a) Servicii culturale
a1) Biblioteci publice comunale, orășenești, municipale
a2) Muzee
a3) Instituții publice de spectacole și concerte
a4) Școli populare de artă și meserii***)
a5) Case de cultură
a6) Cămine culturale
a7) Centre pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale
a8) Consolidarea și restaurarea monumentelor istorice
a9) Alte servicii culturale
b) Servicii recreative și sportive:
b1) Sport
b2) Tineret
b4) Întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și
de agrement
c) Servicii religioase
d) Alte servicii în domeniile culturii, recreerii și religiei
10. Asigurări și asistență socială:
a) Asistență acordată persoanelor în vârstă
b) Asistență socială în caz de boli și invalidități
b1) Asistență socială în caz de invalidități
c) Asistență socială pentru familie și copii**)
d) Ajutoare pentru locuințe
e) Creșe
f) Unități de asistență medico-sociale
g) Prevenirea excluderii sociale
g1) Ajutor social
g2) Cantine de ajutor social
h) Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale
11. Locuințe, servicii și dezvoltare publică:
a) Locuințe
a1) Dezvoltarea sistemului de locuințe
a2) Alte cheltuieli în domeniul locuințelor
b) Alimentare cu apă și amenajări hidrotehnice
b1) Alimentare cu apă
b2) Amenajări hidrotehnice
c) Iluminat public și electrificări rurale
d) Alimentare cu gaze naturale în localități
e) Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării
comunale
12. Protecția mediului:
a) Reducerea și controlul poluării
b) Salubritate și gestiunea deșeurilor
b1) Salubritate
b2) Colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor
c) Canalizare și tratarea apelor reziduale
13. Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă:
a) Acțiuni generale economice și comerciale
a1) Prevenire și combatere inundații și ghețuri
a2) Stimularea întreprinderilor mici și mijlocii
a3) Programe de dezvoltare regională și socială
a4) Alte cheltuieli pentru acțiuni generale economice și comerciale
14. Combustibili și energie:
a) Energie termică
b) Alți combustibili
c) Alte cheltuieli privind combustibili și energia
15. Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare:
a) Agricultură
a1) Protecția plantelor și carantina fitosanitară
a2) Alte cheltuieli în domeniul agriculturii
16. Transporturi:
a) Transport rutier
a1) Drumuri și poduri
a2) Transport în comun
a3) Străzi
b) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor
17. Alte acțiuni economice:
a) Fondul Român de Dezvoltare Socială
b) Zone libere
c) Turism
d) Proiecte de dezvoltare multifuncțională
e) Alte acțiuni economice
=== C U P R I N S ===
C U P R I N S
CAPITOLUL I. AUTONOMIA BUGETELOR LOCALE ..… pag. 5
1.1. Aspecte generale ……………………………………………………. pag. 5
1.2.Criteriile de repartitie a competentelor privind autonomia localå între administratia centralå si cea localå ………………………….. pag. 11
Sistemul finantelor publice locale …………………………..… pag. 19
1.3.1. Autonomia financiarå a colectivitåtilor locale ….….. pag. 19
1.3.2. Descentralizarea la nivelul autoritåtilor publice locale …………………………………………………………………….… pag. 21
CAPITOLUL II. PROCESUL DE ELABORARE, APROBARE, EXECUTIE SI RAPORTARE A BUGETELOR LOCALE ……… pag. 24
2.1. Cadrul juridic privind elaborarea, aprobarea, executarea si raportarea bugetelor locale ……………………………………………. pag. 24
2.1.1. Principii, reguli, competente si responsabilitåti în procesul bugetar …………………………………………………………………..… pag. 24
2.1.2. Metode de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale ……………………………………………………..…… pag. 29
2.2. Procesul bugetar …………………………………………………… pag. 32
2.2.1. Continutul si structura bugetului local …………….. pag. 32
2.2.2. Calendarul bugetar; fazele elaborårii si aprobårii bugetului local ……………………………………………………………….……….. pag. 36
2.2.3. Executia bugetarå si raportarea acesteia ….………. pag. 38
CAPITOLUL III. ANALIZA EXECUTIEI BUGETULUI LOCAL AL ORASULUI TÅNDÅREI IN ANUL 2008 …………………..……….. pag. 44
3.1. Structura bugetului local ………………………………………… pag. 44
3.1.1. Surse de finantare; venituri proprii, pelevåri de la bugetul de stat, donatii si sponsorizåri ……………………………………….. pag. 44
3.1.2. Capitole de cheltuieli – structurå; mod de acoperire din sursele bugetare …………………………………………………………. pag. 46
3.2. Executia bugetarå …………………………………………………. pag. 54
3.2.1. Executia veniturilor bugetului local …………….……. pag. 54
3.2.2. Executia cheltuielilor bugetului local ………….…….. pag. 56
3.3. Studiu de caz – executia bugetului local al anului 2008 .… pag. 60
3.3.1. Incasarea veniturilor în anul 2008– situatie comparativå cu anul 2007; factori de influentå ……………….……………………… pag. 60
3.3.2. Cheltuielile bugetare efectuate în anul 2008 – situatie comparativå cu anul 2007; factori de influentå …………….……. pag. 74
3.4. Intocmirea, verificarea si aprobarea situatiilor financiare ale primåriei la 31.12.2008 ……………………………………………..…. pag. 83
CAPITOLUL IV. AUDITUL BUGETELOR LOCALE ………. pag. 85
4.1. Conceptul de audit public intern si sfera de activitate …… pag. 85
4.2. Activitåti auditate în vederea exprimårii opiniei auditorului asupra executiei bugetului local ……………………………………………..… pag. 87
4.3. Analiza contului de executie bugetarå la 31.12.2008 ……… pag. 91
4.4. Concluziile si recomandårile misiunii de audit public
intern ……………………………………………………..……………….. pag. 93
CAPITOLUL V. CONCLUZII SI PROPUNERI …..…………. pag. 95
CAPITOLUL VI. REZUMATUL LUCRÅRII ……..………. pag. 101
=== CAPITOLUL I ===
CAPITOLUL I
AUTONOMIA BUGETELOR LOCALE
1.1. Aspecte generale
Comunitåtile locale sunt colectivitåti umane delimitate teritorial, politic si administrativ, care au autoritåti publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiarå a acestora este absolut necesarå, deoarece autonomia administrativå nu ar fi viabilå fårå autonomia financiarå, care îi asigurå suportul material al functionårii.
Un alt argument privind autonomia financiarå a comunitåtilor locale este faptul cå aceste comunitåti îsi cunosc îndeaproape propriile posibilitåti privind resursele bånesti de provenientå publicå si, mai ales, necesitåtile ce trebuie acoperite, oportunitåtile si prioritåtile privind serviciile publice si investitiile pe plan local.
In statele cu traditie democraticå administratia localå se bazeazå pe principiile descentralizårii si autonomiei locale. Aceasta este statuatå printr-un cadru legislativ si mecanisme financiare adecvate privind finantele publice locale. Prin aceste reglementåri se urmåreste: delimitarea patrimoniului public aflat în proprietatea primåriilor de cel aflat în proprietatea statului, crearea instrumentelor administrative necesare autoritåtilor locale pentru îndeplinirea atributiilor care le revin acestora, asigurarea conditiilor pentru asumarea responsabilitåtii privind dezvoltarea localå.
Problema consolidårii autonomiei locale este o preocupare universalå, statele democratice contemporane fiind interesate de aplicarea pricipiului descentralizårii serviciilor publice, prin transmiterea, pe bazå legalå legalå, a mai multor competente organelor puterii si administratiei locale.
Autonomia localå în statele europene face obiectul Cartei Europene a Autonomiei Locale, întocmitå de cåtre Consiliul Europei pe baza unui proiect propus de Conferinta Europeanå a Autonomiei Locale, deschiså semnatarilor conventiei încheiate între statele membre, din octombrie 1985.
Protejarea si întårirea autonomiei locale în Europa prin intermediul unui document care så explice principiile adoptate de toate statele democratice europene constituie un obiectiv al organelor locale de guvernare, recunoscîndu-se
de la început cå un asemenea text ar trebui så vizeze asigurarea adeziunii celor
care asunt implicati în apårarea si sustinerea autonomiei locale. Carta obligå semnatarii så aplice regulile de bazå ce garanteazå independenta politicå, administrativå si financiarå a autoritåtilor locale.
Conform Cartei, gradul de autonomie localå de care se bucurå autoritåtile locale poate fi privit ca o piatrå de încercare pentru o democratie realå. Intre procesul de descentralizare si cel de consolidare a democratiei existå o relatie directå. Autonomia localå si descentralizarea serviciilor publice reprezintå garantia stabilitåtii unei democratii functionale.
Principiile generale enumerate de Carta Europeanå a Autonomiei Locale sunt:
colectivitåtile locale au dreptul, în cadrul politicii economice nationale, la resurse proprii adecvate de care så poatå dispune liber în vederea exercitårii atributiilor lor;
resursele financiare ale colectivitåtilor locale trebuie så fie proportionale cu responsabilitåtile stabilite pentru ele prin Constitutie sau legi organice;
o parte din resursele financiare ale colectivitåtilor locale trebuie så provinå din impozite si taxe locale, în proportiile stabilite la nivelul autoritåtilor locale, în limitele legii;
sistemul financiar din care fac parte resursele de care dispun comunitåtile locale trebuie så fie suficient de dinamice si diversificate, astfel încît så le permitå så urmåreascå pe cît posibil evolutia realå a costurilor exercitårii competentelor proprii;
protectia colectivitåtilor locale mai slabe din punct de vedere financiar impune instituirea unor proceduri de ajustare sau a unor måsuri echivalente care så corecteze efectele repartitiei inegale a potentialelor surse de finantare, cît si sarcina financiarå care le revine acestora;
colectivitåtile locale trebuie så fie consultate într-o manierå adecvatå asupra modalitåtilor în care vor fi alocate resursele redistribuite;
subventiile acordate colectivitåtilor locale nu trebuie så fie destinate, în måsura în care este posibil, finantårii unor proiecte expres specificate. Acordarea subventiilor nu trebuie så aducå atingere libertåtii fundamentale a autoritåtilor locale de a-si stabili politici proprii în sfera lor de competentå;
în acopul finantårii propriilor obiective de investitii colectivitåtile locale trebuie så aibe acces, conform legii, la piata nationalå de capital.
Avînd în vedere deosebirile teritoriale si demografice ale fiecårei tåri se constatå în prezent o mare diversitate de sisteme de autonomie localå, determinate de mai multi factori:
satutul colectivitåtilor locale;
numårul nivelurilor de administratie publicå localå;
repartizarea componentelor;
regimul finantelor publice.
In Europa existå trei modele care au influentat organizarea administrativå: modelul francez, modelul german si modelul britanic.
Modelul francez are ca unitåti administrativ teritoriale regiunea, departamentul si comuna. Franta are 21 de regiuni, fiecare din acestea fiind formatå din douå pînå la opt departamente, care cuprind mai multe comune. Sunt 36.500 de comune, din care 98% au sub 10.000 locuitori.
Interventia statului în plan local se realizeazå prin institutia prefecturii. O caracteristicå a modelului francez de organizare administrativ-teritorialå este identitatea competentelor la toate structurile.
Modelul francez se regåseste cu unele modificåri în tåri ca Spania, Portugalia si Italia.
Modelul german are ca element de bazå din punct de vedere politic si administrativ federalismul. Geneza sa este datoratå landurilor germane ca formatiuni statale preexistente statului. Constitutiile landurilor garanteazå autonomia colectivitåtilor locale, care dispun si de competenta legislativå în materie de drept comun.
La baza modelului german de administratie localå stå principiul subsidiaritåtii, ceea ce permite evitarea unui centralism excesiv la nivelul landurilor, arondismentele si comunele beneficiind de o realå autonomie si gestiune. Modelul german se regåseste cu anumite particularitåti nationale în Austria si Elvetia.
Modelul britanic se întîlneste ca sistem în administratia localå din Anglia, avînd o formå eterogenå.
Din punctul de vedere al dreptului administrativ, sistemele organizårii locale se clasificå în:
autonomie completå – conform cåreia comunitåtile locale au libertate deplinå în administrarea intereselor lor, fårå nici un control din partea autoritåtii locale;
autonomie limitatå – în cadrul cåreia se rezolvå principalele probleme pe plan local, care, în plus, sunt supuse controlului din partea autoritåtilor centrale;
tutela – conform cåreia problemele locale sunt rezolvate de cåtre autoritåtile centrale, administratiilor locale revenindu-le competente doar în actiuni de micå importantå.
Si în ceea ce priveste finantele publice locale se disting trei modalitåti:
constituirea veniturilor proprii necesare pentru acoperirea cheltuielilor, în virtutea drepturilor de a percepe impozite si taxe locale;
completarea veniturilor proprii cu sume si cote defalcate din veniturile bugetului autoritåtilor publice centrale;
finantarea integralå de la bugetul central.
Gradul de autonomie localå este influentat de:
independenta totalå sau partialå în colectarea veniturilor;
competente în contractarea si gestionarea împrumuturilor;
asigurarea echilibrului bugetar si gestionarea excedentului sau deficitului anual;
competenta organelor administratiei locale în introducerea unor impozite si taxe locale.
Autonomia finantelor publice locale rezultå si din raporturile de interdependentå fatå de verigile superioare, între bugetele locale si între acestea si bugetul de stat, ca buget central.
In tara noastå autonomia localå este reglementatå de Legea nr. 215/2001¹ privind administratia publicå localå. Conform acesteia comunele, orașele și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.
Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al
_____________________
¹ Legea nr. 215/2001 – legea administratiei publice locale
consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.
Aplicarea principiilor prevăzute nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.
Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.
Acest drept se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile județene, autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
El nu aduce atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.
Prin colectivitate locală se înțelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.
Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau județului, după caz.
Competențele și atribuțiile autorităților administrației publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competențe sunt depline și exclusive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice.
Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale din comune și orașe și autoritățile administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ.
În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Exercitarea competențelor și atribuțiilor stabilite prin lege revine autorităților administrației publice locale care se găsesc cel mai aproape de cetățean.
Stabilirea de competențe și atribuții pentru alte autorități decât cele locale trebuie să țină seama de amploarea și de natura răspunderii ce le revine, precum și de cerințele de eficiență și eficacitate.
Autoritățile administrației publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilități autorităților administrației publice locale în procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice, fără asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea respectivelor responsabilități.
Autoritățile administrației publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.
În cadrul politicii economice naționale, comunele, orașele și județele au dreptul la resurse proprii, pe care autoritățile administrației publice locale le gestionează potrivit atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii. Resursele financiare ale autorităților publice locale trebuie să fie proporționale cu competențele și cu responsabilitățile prevăzute de lege.
Autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, orașelor și județelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
Autoritățile administrației publice locale au dreptul ca, în limitele competențelor lor, să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate, în condițiile legii.
Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune autoritățile administrației publice locale au dreptul de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii.
Finantele publice locale în România sunt reglementate prin Legea nr. 273/2006, cu modificåri si completåri ulterioare.
Aceasta stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitåtile autoritåtilor administratiei publice locale si ale institutiilor
publice implicate în domeniul finantelor publice locale.
Acest act normativ defineste expresiile si termenii utilizati astfel:
buget – document prin care sunt prevåzute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupå caz numai cheltuielile, în functie de sistemul de finantare a institutiilor publice;
buget local – document prin care sunt prevåzute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile unitåtii administrativ-teritoriale;
buget local pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București – totalitatea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și bugetului propriu al județului, respectiv ale sectoarelor și al municipiului București.
1.2.Criteriile de repartitie a competentelor
privind autonomia localå între
administratia centralå si cea localå
Analiza administratiei publice locale sub aspectul descentralizårii impune detalierea aspectelor acestui proces. Problema centralå constå în a determina gradul optim de descentralizare, de repartitie a competentelor între diferitele esaloane administrativ – teritoriale. Mecanismul institutional al descentralizårii trebuie så aibă în vedere caracterul unitar al statului. In dinamica descentralizårii un rol important îl au factorii de naturå extraeconomicå, istorici, geografici, culturali si politici.
Oportunitatea acordårii celei mai mari pårti a atributiilor statului fie guvernului sau administratiilor judetene (locale) trebuie så fie examinatå prin prisma celor trei functii importante ale statului:
politica de stabilizare (asigurarea echilibrului macroeconomic);
politica de redistribuire a veniturilor;
politica de alocare optimå a resurselor economice;
Mentinerea coordonårii politicii de stabilizare a statului, realizatå la nivelul Guvernului este argumentatå de:
fluctuatiile si dezechilibrele economice care vizeazå întreaga tarå, cu intensitåti diferite în zonele ei;
decizia necesarå angajamentului politicii de stabilizare este dificil de adoptat la nivel national, iar la nivel local devine aleatoare, functie de dificultåtile practice si politice;
colectivitåtile locale nu au forta suficientå pentru a putea fi responsabile în totalitate de macrostabilizarea economiei.
Politica de redistribuire a veniturilor tine seama de factori ca:
amploarea corectiilor ce trebuie aplicate politicilor de distributie a resurselor existente în cadrul diferitelor colectivitåti, ce au ca scop reducerea discrepantelor dintre acestea;
gradul de armonizare a eforturilor de redistribuire din cadrul zonelor învecinate;
mobilitatea geograficå a agentilor economici.
Conducerea la nivel local a redistribuirii veniturilor influenteazå într-o oarecare måsurå si alegerea domiciliului persoanelor fizice, precum si gradul de atractie al zonei pentru operatorii economici.
O fiscalitate ridicatå si o repartizare a resurselor care nu se regåseste în îmbunåtåtirea infrastructurii sau în alte beneficii comune determinå migratia contribuabililor persoane fizice si juridice cåtre colectivitåti cu fiscalitate mai lejerå si o deplasare în sens invers a celor care au nevoie de ajutor social. Acest tip de politicå fiscalå este distructivå, conducînd la scåderea veniturilor locale pe cap de locuitor.
Politica de alocare optimå a resurselor furnizeazå cele mai puternice argumente în favoarea unei descentralizåri a ofertei de prestatii publice. Pentru aceasta este necesar så avem în vedere urmåtoarele aspecte:
natura serviciilor publice si efectul de propagare al acestora;
respectarea prioritåtilor invocate de contribuabili;
mårimea colectivitåtilor teritoriale.
In ceea ce priveste serviciile publice se pot distinge trei mari categorii:
servicii publice nationale – acolo unde prestatiile sunt repartizate în mod egal între toti cetåtenii tårii (securitatea nationalå);
servicii publice locale – unde beneficiari sunt toti locuitorii colectivitåtii locale respective (iluminat public, politie localå);
alte servicii – care se regåsesc la nivelul municipalitåtilor si care se pot extinde uneori pînå la nivel national, cum ar fi serviciile publice
regionale (transportul pe calea feratå, posta si telecomunicatiile etc.)
Necesitatea distribuirii zonale a acestor prestatii, determinatå de efectul de propagare al acestora conditioneazå capacitatea minimå de administrare ce trebuie asiguratå pentru ca aceste servicii så functioneze în bune conditii.
Respectarea preferintelor cetåtenilor se referå la posibilitatea fie de a putea låsa la latitudinea administratiei centrale tipul de serviciu public care så deserveascå acea comunitate, fie så dea în competenta administratiei locale problema asigurårii serviciilor locale.
Pentru a exista un echilibru între competentele autoritåtilor centrale si cele ale autoritåtilor locale trebuie avute în vedere urmåtoarele aspecte:
eficienta activitåtii autoritåtilor locale, determinatå de:
calitatea actului administrativ;
competentele, capacitatea de lucru si de executie adecvate sarcinilor ce trebuie îndeplinite;
capacitatea autoritåtilor locale de a realiza sarcinile în timp util;
rentabilitatea activitåtii, ce poate fi realizatå prin:
dimensionarea corectå a bugetelor si a personalului executiv;
stabilirea prioritåtilor;
alegerea solutiilor cele mai avantajoase din punct de vedere al costurilor si calitåtii, astfel încît eficienta utilizårii fondurilor publice så fie maximå;
respectarea calendarului actunilor propuse a fi realizate;
promovarea principiilor subsidiaritåtii si al democratiei prin:
întårirea autonomiei locale;
descentralizarea serviciilor publice;
întårirea capacitåtii de decizie a autoritåtilor locale;
participarea cetåtenilor la luarea deciziilor;
corelarea capacitåtii de lucru si de executie cu sarcinile ce trebuie îndeplinite;
asigurarea conditiilor omogene de viatå cetåtenilor prin:
repartizarea corectå si standardizarea serviciilor administrative pe tot teritoriul tårii;
uniformizarea practicilor administrative.
Problema descentralizårii a fost reglementatå în tara noastrå prin
Legea-cadru nr. 339/2004 privind descentralizarea.
Legea reglementează principiile fundamentale și regulile generale, precum și cadrul instituțional pentru desfășurarea procesului de descentralizare administrativă și financiară în România.
În înțelesul legii, descentralizarea reprezintă procesul transferului de autoritate și responsabilitate administrativă și financiară de la nivel central la nivel local.
Procesul de descentralizare se desfășoară în beneficiul cetățeanului, prin întărirea puterii și rolului administrației publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale durabile a unităților administrativ-teritoriale.
Principiile pe baza cărora se desfășoară procesul de descentralizare în România sunt următoarele:
a) principiul subsidiarității;
b) egalitatea cetățenilor în fața autorităților administrației publice locale;
c) garantarea calității serviciilor publice oferite cetățenilor de către autoritățile administrației publice, independent de locul de rezidență al acestora;
d) stimularea competiției ca mijloc de creștere a eficienței serviciilor publice;
e) exercitarea competențelor de către autoritățile administrației publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean;
f) asigurarea unui echilibru între descentralizarea administrativă și descentralizarea financiară la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale;
g) transparența actului decizional bazat pe accesul cetățenilor la informația publică și participarea acestora la luarea deciziei;
h)asigurarea descentralizării financiare bazate pe reguli transparente cu privire la calculul resurselor financiare alocate unităților administrativ-teritoriale.
Unitățile administrativ-teritoriale se administrează în mod autonom de către consiliile locale, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București, care dispun de autoritate deliberativă, și de către președinții consiliilor județene și primari, care dispun de autoritate executivă pentru exercitarea competențelor lor.
Autoritățile administrației publice locale beneficiază de dreptul la experiment.
În exercitarea dreptului la experiment autoritățile administrației publice locale pot organiza, pe durată determinată, centre-pilot pentru implementarea
deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competențe de la nivel central la nivel local, înainte de generalizarea acestora la nivel național prin legea descentralizării privind responsabilitățile locale.
În relațiile dintre autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și dintre autoritățile administrației publice locale nu există raporturi de subordonare, potrivit legii.
Cetățenii cu drept de vot, locuitori ai unei unități administrativ-teritoriale, pot solicita, în condițiile prevăzute de lege, înscrierea pe ordinea de zi a ședinței consiliului local, consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București a unei probleme ce intră în competența acestuia.
La inițiativa autorităților administrației publice locale, pentru probleme de interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale pot fi consultați locuitorii, prin referendum local, în condițiile legii.
Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în problemele de interes local si exercită competențele prevăzute de lege.
Primarul este șeful administrației publice locale și îndeplinește o funcție de autoritate publică. El reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție; asigură respectarea actelor normative la nivel local.
Primarul aplică hotărârile consiliului local și îndeplinește atribuțiile ce îi revin potrivit legii, soluționând operativ problemele curente ale colectivității care l-a ales.
Consiliul județean are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în problemele de interes județean.
Autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și județelor pot decide, în mod liber, constituirea unor organisme de cooperare între unități administrativ-teritoriale și să le încredințeze o parte din competențele lor.
Derularea procesului de descentralizare
Regulile pe baza cărora se desfășoară procesul de descentralizare în România sunt:
a)descentralizarea competențelor de la nivel central la nivel local se face etapizat; etapele procesului de descentralizare sunt prevăzute în Strategia actualizată a
Guvernului României pentru accelerarea reformei în administrația publică;
b)crearea structurilor tehnice specifice pentru realizarea și monitorizarea fiecărei etape din cadrul procesului de descentralizare;
c)stabilirea măsurilor în cadrul fiecărei etape a procesului de descentralizare numai după analiza rezultatelor etapei anterioare. Analizele și rezultatele sunt discutate public la nivelul autorităților administrației publice locale și al structurilor asociative ale acestora, implicate în procesul de descentralizare;
d)desfășurarea unor faze-pilot pentru implementarea deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competențe de la nivel central la nivel local, înainte de generalizarea acestora la nivel național;
e)monitorizarea rezultatelor fiecărei măsuri luate în procesul de descentralizare, pe baza unui sistem de indicatori de performanță.
Guvernul organizează în ultimul semestru al fiecărui an un forum pe tema descentralizării, împreună cu structurile asociative ale autorităților locale.
Dispoziții financiare
Autoritățile administrației publice locale beneficiază de resurse financiare de care dispun în mod liber pentru exercitarea competențelor ce le revin potrivit legii.
Impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale, consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile legii.
Veniturile bugetelor unităților administrativ-teritoriale se constituie, potrivit legii, din:
a)venituri proprii;
b)sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c)subvenții primite de la bugetul de stat sau de la alte bugete;
d)alte venituri;
e)donații și sponsorizări.
Cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică și destinația acestora.
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale.
Veniturile proprii și alte venituri ale autorităților administrației publice locale reprezintă, pentru fiecare nivel al administrației publice locale, o parte determinantă din veniturile bugetului general al unităților administrativ-teritoriale, în condițiile legii.
Orice transfer de competențe între stat și autoritățile locale este însoțit de asigurarea resurselor echivalente celor destinate anterior exercitării acestor competențe.
Descentralizarea financiară operează pe baza unor mecanisme de echilibrare financiară vizând asigurarea egalității dintre autoritățile locale de același nivel.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale se repartizează pe județe, în funcție de criterii aprobate prin lege.
Conform Legii nr. 215/2001 privind administratia publicå localå, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de Legea privind alegerile locale.
Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune și orașe, în condițiile legii.
Principalele atributii ale autorităților administrației publice locale sunt:
Atributiile consiliului local:
a) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală și de cooperare transfrontalieră, în condițiile legii;
b) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii;
c) aprobă, la propunerea primarului, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor autonome de interes local;
d) administrează domeniul public și domeniul privat al comunei sau orașului;
e) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau orașului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;
f) înființează instituții publice, societăți comerciale și servicii publice de interes local; urmărește, controlează și analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile și serviciile publice de interes local; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum și pe cei ai instituțiilor publice din subordinea sa; aplică sancțiuni disciplinare, în condițiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
g) analizează și aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților, stabilind mijloacele materiale și financiare necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acțiuni de apărare împotriva inundațiilor, incendiilor, dezastrelor și fenomenelor meteorologice periculoase;
h) stabilește măsurile necesare pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes local;
i) aprobă, în limitele competențelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură condițiile necesare în vederea realizării acestora.
Principalele atributii ale primarului:
a) asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor consiliului județean;
b) întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;
c) exercită funcția de ordonator principal de credite;
d) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de îndată consiliului local cele constatate.
Din cele de mai sus se poate observa o grupare a competentelor administratiei publice:
competente obligatorii;
competente facultative;
competente delegate de stat;
activitåti complementare cu cele ale autoritåtilor ierarhic superioare;
alte activitåti.
In majoritatea statelor europene se pot întîlni urmåtoarele componente obligatorii ale autoritåtilor administratiei publice locale:
administrare generalå;
administrare a patrimoniului local;
aprobare buget local si împrumuturi;
servicii publice.
1.3.Sistemul finantelor publice locale
1.3.1. Autonomia financiarå a colectivitåtilor locale
Existenta finantelor publice locale presupune existenta unei autonomii a colectivitåtilor locale pe urmåtoarele directii: ²
Autonomie juridicå asiguratå prin personalitatea juridicå recunoscutå a acestor colectivitåti, care le transformå în subiecte de drept distincte de stat, avînd patrimoniu propriu si organe de conducere proprii;
Autonomie financiarå, care presupune existenta unui buget propriu, distinct de cel al statului, în care sunt înscrise venituri si cheltuieli proprii. Aceasta este conditia sine qua non a descentralizårii administrative.
Conditiile de bazå ale unei autonomii financiare sunt:
colectivitatea så dispunå de resurse proprii suficiente pentru a face fatå cheltuielilor proprii într-o proportie cît mai aproape de limita maximå a acestora;
colectivitåtile så nu fie supuse unui control ulterior în ceea ce
priveste deciziile lor financiare.
____________________________
² Vacarel Iulian: „Finante publice, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2004
Astfel, autonomia financiarå a colectivitåtilor locale are o dublå dimensiune:
– juridicå – ce constå în recunoasterea unei libere puteri de decizie a autoritåtilor locale, putere care nu trebuie så fie supuså unui control foarte strict din partea statului;
– materialå – datå de posibilitatea colectivitåtilor locale de a-si asigura acoperirea majoritåtii cheltuielilor din resurse proprii, gradul de aplelare la resursele bugetului de stat prin sistemul prelevårilor så fie cît mai mic.
Aceste conditii se interconditioneazå reciproc deoarece:
– volumul resurselor proprii necesare îndependentei materiale a colectivitåtii locale depinde în mare måsurå de capacitatea sa juridicå de a impune în mod liber majorarea impozitelor si taxelor locale si introducerea unora noi;
– puterea de decizie asupra acordårii exceptiilor de la plata impozitelor si taxelor influenteazå asupra nivelului cheltuielilor pe care colectivitatea le poate suporta.
Inså, independenta materialå a unei colectivitåti locale nu rezultå în mod exclusiv din capacitatea sa de a actiona în ce priveste nivelul resurselor si cheltuielilor. Existå si alte conditii de naturå diverså cum ar fi:
modificårile legislative privind impozitele si taxele locale, ceea ce influenteazå nivelul acestora;
transferurile de competente la nivel local, decise de stat, fårå acordarea unor resurse financiare echivalente influenteazå puternic volumul si structura cheltuielilor.
Ca urmare, autonomia financiarå a colectivitåtii locale implicå crearea unor sisteme ale finantelor publice locale eficace, echitabile si corelate cu necesitåtile si posibilitåtile economice ale acestora.
Problematica referitoare la finantele publice locale se aflå în centrul dezbaterilor politice actuale, statele membre în Consiliul Europei confruntîndu-se cu problema armonizårii a douå tendinte divergente: controlul si reducerea cheltuielilor publice si acordarea unei cît mai mari autonomii financiare colectivitåtilor locale.
In toate aceste state se cautå solutii de asigurare a unei repartizåri cît mai echitabile a resurselor financiare între diferitele niveluri de organizare administrativå, tinînd cont de rigoarea ce se impune la toate nivelurile administratiei publice.Obiectivul oricårui sistem de finantare a colectivitåtilor locale este de a le ajuta så se achite de obligatiile ce le revin ca puteri publice.
Nici un sistem al finantelor publice locale nu este perfect. De altfel, la nivel local nici un impozit, nici un sistem de tarifare sau de transferuri financiare nu este perfect.
Mai mult decît atît, un sistem care si-a dovedit eficienta într-o tarå, nu este în mod necesar adaptabil si la altå tarå.
Totusi, desi nu existå un sistem universal sau ideal de finantare a colectivitåtilor locale, cu siguranta anumite principii de care responsabilii politici trebuie så tinå cont în deciziile pe care le iau. Aceste principii se regåsesc în art. nr. 9 al Cartei Europene a Autonomiei Locale.
In scopul finantårii cheltuielilor de investitii, colectivitåtile locale trebuie så aibă acces la piata nationalå de capitaluri.
Ratificarea de cåtre Parlamentul Romaniei a Cartei Europene a Autonomiei Locale impune obligativitatea respectårii prevederilor ei si, în mod special, a celor care se referå la realizarea autonomiei locale a colectivitåtilor teritoriale.
1.3.2. Descentralizarea la nivelul autoritåtilor publice locale
Autonomia localå presupune un ansamblu de trei componente interdependente:
autonomia decizionalå
autonomia patrimonialå
autonomia financiarå.
Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale ³ defineste bugetul local ca o entitate distinctå, modificînd astfel fundamental managementul financiar la nivelul autoritåtilor locale.
Actul normativ de mai sus sporeste autonomia administratiilor locale, atît în ceea ce priveste modul de constructie al bugetului local, cît si efectuarea cheltuielilor bugetare.
Modul de stabilire, urmårire si platå a impozitelor si taxelor locale este prevåzut de Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificårile si completårile ulterioare.
O autonomie realå nu poate exista fårå asigurarea resurselor financiare necesare într-o proportie corespunzåtoare cu responsabilitåtile si competentele prevåzute de lege.
______________________________
³ Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale
Componentele implicatiilor descentralizårii la nivel local sunt:
cadrul legal si institutional în care se desfåsoarå procesul;
råspunderi legale privind veniturile si cheltuielile;
transferuri financiare între diferitele nivele ale administratiei publice;
contractarea de împrumuturi si accesul la credite;
societåti comerciale la care autoritåtile locale sunt actionare sau le au în administrare;
prestarea serviciilor publice si capacitatea de administrare a acestora.
In practicå s-au identificat o serie de disfunctionalitåti la nivel local:
existå transferuri de responsabilitåti de la nivel central la nivel local, fårå asigurarea resurselor;
existenta unor domenii ale protectiei sociale ce ar trebui så fie preluate la nivel national;
existå suprapuneri de activitåti între consiliile locale si cele judetene pe anumite tipuri de cheltuieli.
S-a încercat si se lucreazå încå la realizarea unei piete de creditare localå. Se încearcå de asemenea, dinamizarea pietei de capital principal si secundar.
Aspectele pozitive ale ultimele reglementåri în domeniul financiar ce privesc administratia localå sunt:
crearea premiselor privind descentralizarea financiarå;
veniturile proprii ale bugetelor locale au crescut în termeni reali;
s-a acumulat o bunå experientå în ceea ce priveste prognoza veniturilor;
realizarea partialå a corelårii politicii de dezvoltare localå cu politicile financiare.
Sunt înså si aspecte negative:
modificåri ale unor categorii de cheltuieli ce cad în sarcina administratiilor locale fårå asigurarea resurselor aferente sau asigurarea partialå a acestora (protectia socialå, cheltuieli materiale
în învåtåmînt etc).
gradul ridicat de dependentå fatå de legile bugetare anuale (pînå la data de 31 octombrie a fiecårui an ar trebui så se stie toatå informatia necesarå pentru fundamentarea bugetului local);
administratia localå nu are competente importante în ceea ce priveste dezvoltarea economicå localå.
Asociatiile admistratiilor locale (Asociatia Municipiilor din Romania, Asociatia Oraselor, Asociatia Comunelor si Asociatia Consiliilor judetene) au disponibilitatea de a colabora si de a continua procesul de descentralizare financiarå.
Ordonanta privind finantele publice locale puncteazå urmåtoarele aspecte privind descentralizarea unor activitåti:
„Trecerea de către Guvern, în administrarea și finanțarea autorităților administrației publice locale, a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor activități, precum și a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, după cum urmează:
a) în primul an, prin cuprinderea distinctă, în anexă la legea bugetului de stat, a resurselor necesare finanțării cheltuielilor publice transferate sau noilor cheltuieli publice, precum și a criteriilor de repartizare;
b) în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor alocate unităților administrativ-teritoriale, cu excepția celor nominalizate distinct prin anexă la legea bugetului de stat.
Prin elaborarea Planului National de Dezvoltare de cåtre Asociatia Nationalå de Dezvoltare Regionalå au fost cuprinse obiectivele prioritare din domeniul dezvoltårii regionale, incluse în strategiile de dezvoltare ale celor opt regiuni organizate în tara noastrå si în politicile sectoriale ale Guvernului.
Planul National de Dezvoltare este baza acordårii asistentei de cåtre Uniunea Europeanå încå din anul 2000. Prin derularea lui, comunitatea europeanå a alocat sume substantiale pentru cele trei instrumente de pre-aderare la UE: PHARE, ISPA SI SAPARD. După 1 ianuarie 2007, data aderării țarii noastre la U.E. sunt accesibile fondurile structurale pentru realizarea proiectelor legate de administrația locală.
Prioritåtile strategice ale dezvoltårii regionale în Romania sunt aceleasi cu cele ale politicilor structurale regionale din UE:
cresterea competitivitåtii economiilor regionale;
cresterea ocupårii si coeziunii sociale;
redefinirea dezvoltårii urbane si rurale în contextul unui teritoriu national dezvoltat în mod echilibrat.
=== CAPITOLUL II ===
CAPITOLUL II
PROCESUL DE ELABORARE, APROBARE, EXECUTIE SI RAPORTARE A BUGETELOR LOCALE
2.1. Cadrul juridic privind elaborarea, aprobarea, executarea si raportarea bugetelor locale
2.1.1. Principii, reguli, competente si responsabilitåti
în procesul bugetar
Reglementarea legalå care stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale este Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile ordonanței se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării:
a) bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București;
b) bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, după caz;
c) bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral din venituri proprii, precum si bugetelor altor institutii.
2.1.1.1. Principii si reguli bugetare
Orice proces financiar este supus respectårii în mod obligatoriu a unor principii si reguli, care, în cazul bugetelor locale sunt:
Principii:
Principiul universalității, conform cåruia:
______________________________
³ Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale
Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte.
Principiul publicității prin care procesul bugetar este deschis și transparent, acesta realizându-se prin:
publicarea în presa locală sau afișarea la sediul autorității administrației publice locale respective a proiectului de buget local și a contului anual de execuție a acestuia;
dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;
prezentarea contului anual de execuție a bugetului local în ședință publică.
3. Principiul unității, care prevede:
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale.
Se interzic reținerea și utilizarea de venituri în regim extrabugetar și constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.
4. Principiul unității monetare conform cåruia toate operațiunile bugetare se exprimă în moneda națională.
Principiul anualității:
Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condițiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar.
Toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv.
Principiul specializării bugetare, conform cåruia veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică și destinația acestora.
Principiul echilibrului, conform cåruia cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv.
Regulile bugetare prevåd:
1. Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
2. Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale.
3. Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici nu poate fi angajată și efectuată, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.
4. Nici o cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.
5. După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exercițiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.
2.1.1.2 Competente si responsabilitåti în procesul bugetar
Bugetele locale se aprobă de către consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz.
Pe parcursul exercițiului bugetar aceste consilii pot aproba rectificarea bugetelor, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificărilor bugetelor locale li se aplicå aceleași proceduri ca și aprobării inițiale a acestora, cu excepția termenelor din calendarul bugetar.
Rolul, competentele si responsabilitåtile autoritåtilor administratiei publice locale în procesul bugetar sunt:
a) elaborarea și aprobarea bugetelor locale, în condiții de echilibru bugetar, la termenele și potrivit prevederilor stabilite prin prezenta ordonanță de urgență;
b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a altor venituri ale unităților administrativ-teritoriale,
prin compartimente proprii de specialitate, în condițiile legii;
c) urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale, precum și rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;
d) stabilirea și urmărirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenți economici specializați ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităților locale;
e) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale;
f) contractarea directă de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării, la scadență, a obligațiilor de plată rezultate din acestea;
g) garantarea de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării, la scadență, a obligațiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;
h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare, în condiții de eficiență;
i) stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale;
j) elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;
k) îndeplinirea și a altor atribuții, competențe și responsabilități prevăzute de dispozițiile legale.
In derularea procesul bugetar un rol important îl au ordonatorii de credite.
Ordonatorii de credite sunt acele persoane care au responsabilitåti pe linia elaborårii, executiei si raportårii bugetelor locale.
Functie de gradul de implicare în acest proces se disting trei categorii de ordonatori de credite:
1. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București și primarii celorlalte unități administrativ-teritoriale; Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și condițiile delegării.
2. Ordonatorii secundari si tertiari de credite sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetele locale sau ale institutiilor publice;
Rolul ordonatorilor de credite în procesul bugetar diferå functie de categoria acestora si anume:
Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și prin bugetele instituțiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale;
Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale;
Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
Indiferent de categoria din care fac parte, ordonatorii de credite au urmåtoarele responsabilitåti:
– angajeazå și utilizeazå creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale;
– elaborazå și fundamenteazå proiectul de buget propriu;
– urmăresta modul de realizare a veniturilor;
– angajeazå, lichideazå și ordonanțeazå cheltuielile în limita creditelor bugetare aprobate și a veniturilor bugetare posibil de încasat;
– asigurå integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției pe care o conduc;
– asigurå organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;
– asigurå organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de investiții publice;
– asigurå organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;
– asigurå organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale;
– alte atribuții stabilite de dispozițiile legale.
Controlul financiar preventiv propriu și auditul public intern se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și privat și sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.
Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil, cu excepția institutiilor unde numårul de personal din compartimentul financiar contabil este mai mic de cinci.
Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale.
Formarea și utilizarea fondurilor publice locale și contul de execuție a bugetelor locale sunt supuse controlului Curții de Conturi.
2.1.2. Metode de fundamentare a veniturilor
si cheltuielilor bugetelor locale
Bugetul local trebuie så reflecte prin intermediul indicatorilor atît necesitåtile de resurse financiare, cît si posibilitåtile de acoperire a acestora.
Astfel, se pune problema dimensionårii corecte a nivelului veniturilor si cheltuielilor publice.
In practicå se utilizeazå mai multe metode de fundamentare bugetarå, cele mai råspîndite fiind bugetarea bazå zero si bugetarea incrementatå si bugetarea pe programe.
Bugetarea bazå zero si bugetarea incrementatå
Bugetarea bazå zero este procedura care permite cea mai mare precizie, dar care impune cel mai mare consum de timp, deoarece fiecare element al bugetului trebuie calculat în detaliu, fie cå este vorba de cheltuieli cu salariile si asimilate, de cheltuieli materiale sau cheltuieli de capital. O astfel de abordare cere o mare atentie si acuratete a datelor.
Bugetarea incrementatå presupune ca actiuni similare så mai fi fost
aprobate si implementate, atentia fiind concentratå spre cresterea sau descresterea resurselor financiare alocate. Planificarea bugetarå începe în acest caz de la determinarea si analiza costurilor istorice, procesul bugetar focalizîndu-se pe estimarea variatiei indicatorilor bugetari fatå de anul anterior, deoarece prioritåtile au fost deja stabilite.
In cazul bugetårii bazå zero, fiecare actiune este analizatå pentru a-i justifica existenta si Fce comparatia cu alte solutii alternative. Sunt stabilite prioritåti si se analizeazå nivelul si oportunitatea fiecårui cost.
Prin comparatie, în bugetarea incrementatå, utilizarea realizårilor din anul bugetar anterior poate produce erori, din cauza modificårilor eventuale ale mediului economic, ale comportamentului economic si financiar al agentilor economici, ceea ce înseamnå cå nivelul indicatorilor din anul bugetar anterior constituie o bazå nesigurå pentru planificare. In acest sens, o decizie arbitrarå dintr-un plan poate fi perpetuatå o perioadå mai îndelungatå, cu efecte, de regulå negative.
Dacå planificarea bugetarå se bazeazå exclusiv pe nivelurile realizate ale indicatorilor bugetari, va exista tendinta de crestere a cheltuielilor în ultimele luni ale exercitiului bugetar, pentru a putea preveni eventuale reduceri ale alocatiilor bugetare în proiectul de buget pentru exercitiul viitor.
Cu toate acestea, bugetarea incrementatå este adesea preferatå bugetårii bazå zero, deoarece consumå mult mai putin timp si, de asemenea este mai la îndemînå managerilor sistemului bugetar.
Bugetarea pe programe
Un program este o grupare de activitåti independente, dar strict corelate între ele, proiectate cu scopul de a realiza un obiectiv si/sau mai multe subobiective comune.
Bugetul poate fi privit ca expresia planului realizat pentru o institutie publicå în termeni monetari, care cuprinde informatii ce permit realizarea analizei cost-beneficiu a activitåtii respectivei institutii, finantate exclusiv sau partial din fonduri publice.
Principiile care stau la baza procesului bugetar aferent unui program la nivelul institutiilor publice se referå în principal la:
planificarea bugetului, care trebuie så urmåreascå echilibrarea cheltuielilor pentru finantarea serviciilor publice pe care le realizeazå institutia cu
resursele de care dispune aceasta;
obiectivele pe care si le fixeazå institutia publicå vor trebui så fie prioritizate, deoarece resursele sunt limitate. Pentru aceasta, în procesul de bugetare se vor aplica criterii în functie de scopurile urmårite si conditiile în care trebuie så se încadreze activitatea institutiei.
Sistemul bugetar al institutiei publice va cuprinde în acest caz:
bugetul traditional – functional sau operational – în care veniturile si cheltuielile sunt clasificate în conformitate cu nomenclatoarele stabilite prin legea finantelor publice locale.
unul sau mai multe bugete pe programme, care pun alåturi resursele cu cheltuielile de finantare necesare realizårii unui program elaborat pentru dezvoltarea unei anumite activitåti. Caracteristic pentru bugetarea pe programe este canalizarea resurselor afectate acestora unor obiective bine delimitate, într-un domeniu specific.
In procesul de bugetare pe programme se aplicå procedurile de elaborare a bugetului stabilite prin metodologia în vigoare, în vederea monitorizårii modului de utilizare a resurselor afectate si pentru a se asigura cå toate informatiile financiare si nefinanciare necesare desfåsurårii corespunzåtoare a activitåtii sunt disponibile, de calitatea si la termenul cerute prin program.
Principalele elemente ale procedurii de elaborare a bugetului pentru programul respectiv se referå la :
identificarea si definirea completå a obiectivului si subobiectivelor, dacå este cazul, urmårite de programul respectiv;
determinarea politicilor si prioritåtilor pentru atingerea obiectivului;
estimarea resurselor necesare;
identificarea resurselor disponibile;
calculul cheltuielilor pentru atingerea obiectivului, estimarea evolutiei acestora, în conditiile obtinerii performantelor planificate;
etapizarea alocårii resurselor, inclusiv a provizioanelor ce se considerå necesare pentru buna desfåsurare a activitåtii în cadrul programului;
analiza si aprobarea bugetului pentru programul respectiv, alåturi de bugetul operational al institutiei publice;
informarea persoanelor în a cåror responsabilitate se aflå implementarea programului pentru care s-a aprobat bugetul, precum si toate
conditiile/restrictiile în care trebuie så se încadreze;
informarea beneficiarilor programului despre caracteristicile acestuia si conditiile ce trebuie îndeplinite, în conformitate cu aprobarea obtinutå;
monitorizarea executiei probramului si a bugetului;
revederea si amendarea bugetului, în functie de necesitåti si tinînd seama de regulile bugetare în vigoare;
evaluarea implementårii programului si a eficientei utilizårii fondurilor publice – intermediarå si finalå si realizarea de rapoarte cåtre autoritatea publicå coordonatoare a institutiei publice respective.
In cadrul programului cheltuielile se împart în douå mari categorii :
* cheltuieli operationale (recurente), care includ cheltuielile cu salariile si asimilate, cheltuielile materiale, cele care finanteazå utilitåtile si cheltuielile de întretinere s.a.
Dimensionarea cheltuielilor operationale pentru toatå durata programului se face tinînd seama de :
ajustarea salariilor în functie de variatia indicatorilor macroeconomici, în special a preturilor de consum, precum si de evolutia previzibilå a pietei muncii;
estimarea variatiei cheltuielilor materiale, avînd în vedere prognoza de crestere a preturilor productiei industriale s.a.
* cheltuieli de capital ce vor finanta de-a lungul întregii perioade pentru care este realizat programul, investitiile în dotåri si echipamente, constructii etc.
Partea a doua a programului cuprinde o listå de indicatori ce dimensioneazå evolutia realizårilor si performantelor.
Periodic si la finalul programului se face o evaluare din punct de vedere cantitativ si calitativ, adicå se efectueazå analiza si se prevede interventia de corectare, pentru ca la încheierea actiunii ce face obiectul programului så se fi atins scopul urmårit de acesta.
2.2. Procesul bugetar
2.2.1. Continutul si structura bugetului local
In bugetul local veniturile si cheltuielile se grupeazå pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.
Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile, pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate și paragrafe, după caz.
Cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată.
Numărul de salariați, permanenți și temporari, și fondul salariilor de bază se aprobă distinct, prin anexă la bugetul fiecărei instituții publice. Numărul de salariați aprobat fiecărei instituții publice nu poate fi depășit.
Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament și duratele de realizare a investițiilor.
Programele se aprobă ca anexe la buget.
Structura veniturilor bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora, în anexa nr. 2.
Impozitele și taxele locale se aprobă de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal si Legii nr. 215/2001 privind administratia publicå localå.
Cote defalcate din impozitul pe venit
Asimilate veniturilor proprii, cotele defalcate din impozitul pe venit constituie o surså importantå de finantare a cheltuielilor bugetare locale.
Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 47% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea plătitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al județului și 17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului.
În situații deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.
Operațiunile de virare a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectuează de Ministerul Finanțelor Publice prin direcțiile generale ale finanțelor publice.
Plătitorii de impozite și taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajați sunt obligați să solicite înregistrarea fiscală a acestora, ca
plătitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află punctul de lucru. Solicitarea se face în termen de 15 zile de la data înființării, pentru punctele de lucru nou-înființate. Plătitorii de impozite și taxe prevăzuți la acest alineat au obligația să organizeze evidența contabilă corespunzătoare pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii calculat, reținut și vărsat.
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Pentru finanțarea cheltuielilor publice locale, precum și pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, se repartizeazå pe județe, în funcție de următoarele criterii:
a) capacitatea financiară calculată în funcție de impozitul pe venit încasat pe locuitor, în proporție de 70% din sumele defalcate;
b) suprafața județului, în proporție de 30% din sumele defalcate.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, și din cota de 17% , o cotă de 25% se alocă bugetului propriu al județului, iar diferența se repartizează pe comune, orașe și municipii prin hotărâre a consiliului județean, după consultarea primarilor și cu asistența tehnică de specialitate a direcției generale a finanțelor publice, în funcție de următoarele criterii:
a) capacitatea financiară calculată în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporție de 30%;
b) suprafața unității administrativ-teritoriale, în proporție de 30%;
c) populația unității administrativ-teritoriale, în proporție de 25%;
d) alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului județean, în proporție de 15%, care să asigure cu prioritate susținerea programelor cu finanțare externă, care necesită cofinanțare locală.
Consultarea primarilor se face de către o comisie constituită la nivelul fiecărui județ, formată din:
a) președintele consiliului județean, în calitate de reprezentant al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România;
b) prefectul județului;
c) reprezentantul din județul respectiv, desemnat de Asociația Municipiilor din România;
d) reprezentantul din județul respectiv, desemnat de Asociația Orașelor din România;
e) reprezentantul din județul respectiv, desemnat de Asociația Comunelor din România;
f) directorul general al direcției generale a finanțelor publice județene.
Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum și din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanțarea unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes național, județean sau local.
Fondul de rezervå bugetarå
În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor locale, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercițiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale, precum și pentru acordarea unor ajutoare către unitățile administrativ-teritoriale în situații de extremă dificultate.
Fondul de rezervă bugetară poate fi majorat, în cursul anului, cu aprobarea consiliului local, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.
Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării ori dezafectării, în condițiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparțin instituțiilor publice, finanțate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale și se varsă la acestea.
Sumele încasate de către celelalte instituții publice constituie venituri ale bugetelor acestora.
Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparținând domeniului public ori privat al unităților administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.
Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcție de subordonarea instituțiilor care au dispus confiscarea acestora, în condițiile legii.
Sumele încasate din vânzarea, în condițiile legii, a unor bunuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.
2.2.2. Calendarul bugetar; fazele elaborårii si
aprobårii bugetului local
Elaborarea si aprobarea bugetelor locale presupune parcurgerea obligatorie a unor etape.
Etapa nr. 1 : Scrisoarea-cadru si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat:
Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor consolidabile, pe ansamblul județului și municipiului București, după caz, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget local;
Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităților administrației publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget;
Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale.
Etapa nr. 2 : Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite.
Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite, a veniturilor proprii estimate si cheltuielilor bugetare previzionate elaborează și depun la direcțiile generale ale finanțelor publice, până la data de 1 iulie, proiectele bugetelor locale echilibrate și anexele la acestea, pentru anul bugetar
următor, precum și estimările pentru următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și municipiului București la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an.
Etapa nr. 3 : Aprobarea si centralizarea bugetelor locale.
În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, în condițiile legii, repartizează pe unități administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.
Pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate, ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afișează la sediul unității administrativ-teritoriale. Locuitorii pot depune contestații privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării acestuia.
În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor, proiectul bugetului local, însoțit de raportul primarului, al președintelui consiliului județean sau al primarului general al municipiului București, după caz, și de contestațiile depuse de locuitori, este supus aprobării consiliului local, județean sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, de către ordonatorii principali de credite.
Consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget se pronunță asupra contestațiilor și adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz, și pe anexe.
Proiectele de buget se aprobă de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ordonatorii principali de credite au obligația să transmită direcțiilor generale ale finanțelor publice bugetele locale aprobate, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora.
Direcțiile generale ale finanțelor publice, în termen de 10 zile, întocmesc și transmit Ministerului Finanțelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, grupate în cadrul fiecărui județ și al municipiului București, pe comune, orașe, municipii, sectoare ale municipiului București și bugetul propriu, pe structura clasificației bugetare.
2.2.3. Executia bugetarå si raportarea acesteia
Principii
In executia bugetelor locale trebuie respectate obligatoriu urmåtoarele principii:
In bugetele locale se cuprind și se aprobă, după caz, veniturile și creditele bugetare în structura clasificației bugetare.
2. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.
3. Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.
4. Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare și de la un program la altul se aprobă de consiliul local, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
5. Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiași capitol, care nu contravin dispozițiilor legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
6. Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare, precum și a programului, de la care se disponibilizează și, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare și a programului, la care se suplimentează prevederile bugetare.
7. Virările de credite bugetare se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.
Operatiuni
Veniturile și cheltuielile aprobate în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare se aprobă de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor.
Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de către ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinației stabilite și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetele respective, se efectuează de către Ministerul Finanțelor Publice, prin direcțiile generale ale finanțelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcție de necesitățile execuției bugetare, cu respectarea destinației sau de către ceilalți ordonatori principali de credite, dupå caz.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenții, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații.
În situațiile în care, în timpul exercițiului bugetar, pe baza dispozițiilor legale, au loc treceri de instituții, acțiuni sau sarcini în finanțarea autorităților administrației publice locale, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar.
Consiliile locale vor aproba modificările intervenite în structura bugetelor proprii și, respectiv, ale instituțiilor publice subordonate.
Fazele executiei bugetare
Procesul executiei bugetare trebuie parcurs în mod obligatoriu în patru faze: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata.
Angajarea cheltuielilor din fondurile publice îmbracå douå forme de angajamente: legale si bugetare.
Angajamentul legal este acea fazå a procesului de executie bugetarå ce reprezintå orice act juridic din care rezultå sau ar putea rezulta o obligatie de platå pe seama fondurilor publice (contracte cu furnizorii, comenzi, contracte de muncå, conventii, acorduri de împrumut etc).
Angajamentul bugetar este acea decizie luatå de ordonatorul de credite, care implicå o obligatie de efectuare a unor cheltuieli fatå de terte persoane. Acest angajament nu poate fi aprobat de ordonatorul de credite decît dacå în prealabil a primit viza de control financiar preventiv.
Lichidarea cheltuielilor este faza procesului executiei bugetare în care se verificå existenta angajamentelor, se determinå sau se verificå realitatea sumei datorate, se verificå conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care så ateste operatiunile respective.
Ordonantarea cheltuielilor este faza procesului executiei bugetare în care se confirmå cå livrårile de bunuri au fost efectuate sau alte obligatii au fost verificate si plata poate fi realizatå. Persoana desemnatå de ordonatorul de credite confirmå cå existå o obligatie certå si o sumå datoratå, exigibilå la o anumitå datå si în acest caz ordonatorul de credite poate emite „Ordonantarea de platå” pentru efectuarea plåtii.
Plata cheltuielilor este faza finalå a executiei bugetare prin care institutia publicå este eliberatå de obligatiile sale fatå de tertii creditori. Plata se efectuaezå de cåtre persoanele autorizate, în limita creditelor bugetare si a destinatiilor aprobate, prin unitåtile de trezorerie la care îsi au deschise conturile.
Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competența ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituțiilor publice.
________________________
O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice
Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile.
Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor și executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de contabil și șeful compartimentului financiar-contabil.
Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea au fost angajate, lichidate și ordonanțate.
Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plăți în avans de până la 30%, în condițiile dispozițiilor legale.
Sumele reprezentând plăți în avans și nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate, până la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de instituțiile publice care au acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate.
În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor și serviciilor angajate, pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituția publică se face cu perceperea dobânzilor și penalităților de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat și până s-au recuperat.
Fac excepție situațiile expres reglementate prin dispozițiile legale.
Ordonatorii principali de credite au obligația de a analiza lunar necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desființate sau amânate și de a propune consiliilor locale anularea creditelor respective.
Pentru ultima lună a anului bugetar termenul limită pentru aplicarea prevederilor de mai sus este de 10 decembrie.
Cu creditele bugetare anulate se majorează fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local.
Execuția de casă a bugetelor locale
Execuția de casă a bugetelor locale se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, evidențiindu-se în conturi distincte:
a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificației bugetare;
b) efectuarea plăților dispuse de persoanele autorizate ale instituțiilor publice, în limita creditelor bugetare și destinațiilor aprobate potrivit dispozițiilor legale;
c) efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind datoria publică internă și externă rezultată din împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum și cele contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadență și plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și altor costuri aferente;
d) efectuarea altor operațiuni financiare în contul autorităților administrației publice locale;
e) păstrarea disponibilităților reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri și înțelegeri guvernamentale și de la organisme internaționale, și utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;
f) alte operațiuni financiare prevăzute de lege.
Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului, autoritățile administrației publice locale își pot deschide conturi la societăți comerciale bancare, în vederea derulării acestora.
În execuție, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectuează lunar de către direcțiile generale ale finanțelor publice, pe baza fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
Contul anual de executie. Intocmire si raportare
Ordonatorii principali de credite întocmesc și prezintă spre aprobare consiliilor locale, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuție a bugetelor locale în structura următoare:
a) la venituri: prevederi bugetare inițiale; prevederi bugetare definitive; încasări realizate;
b) la cheltuieli: credite bugetare inițiale; credite bugetare definitive; plăți efectuate.
Trimestrial și anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situații financiare asupra execuției bugetare, care se depun la direcțiile generale ale
finanțelor publice. După verificare, acestea întocmesc și depun la Ministerul Finanțelor Publice situații financiare centralizate privind execuția bugetelor, la termenele și potrivit normelor stabilite de acesta.
Ordonatorii principali de credite au obligația să întocmească și să anexeze la situațiile financiare anuale rapoarte anuale de performanță, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate și cele obținute, indicatorii și costurile asociate, precum și situații privind angajamentele legale.
Situațiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către ordonatorii principali de credite spre aprobare consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz.
Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
Orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată, în cadrul prevederilor bugetare, și neplătită până la data de 31 decembrie se va încasa sau se va plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.
Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
Disponibilitățile din fondurile externe nerambursabile și cele din fondurile publice destinate cofinanțării contribuției financiare a Comunității Europene, rămase la finele exercițiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor cu aceeași destinație. Acestea se utilizează în condițiile prevederilor legii și potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.
=== CAPITOLUL III ===
CAPITOLUL III
ANALIZA EXECUȚIEI BUGETULUI LOCAL AL ORAȘULUI ȚĂNDĂREI IN ANUL 2008
3.1. STRUCTURA BUGETULUI LOCAL
3.1.1. Surse de finantare: venituri proprii, subvenții de la bugetul de stat, donatii si sponsorizåri
Structura bugetelor locale pe anul 2008 a fost aprobatå prin Legea nr. 388/2007 privind legea bugetului de stat pe anul 2008.
Categoriile de venituri cuprinse în bugetul local al orasului Tåndårei au fost determinate de structura masei impozabile si de transferurile de la bugetul de stat.
Fațå de 19.085.590 lei prevederi bugetare totale definitive, la finele anului fiscal s-au înregistrat realizåri totale de 19.195.894 lei, în urmåtoarea structurå si pondere:
Venituri proprii 5.738.471 lei 29,89%
Cote și sume defalcate din impozitul pe venit 1.905.173 lei 9,92%
Sume defalcate din taxa pe valoarea
adåugatå 10.772.128 lei 56,12%
Subventii primite de la bugetul de stat 754.387 lei 3,93%
Donatii si sponsorizåri 25.735 lei 0,14%
TOTAL VENITURI 19.195.894 lei
Reprezentarea graficå a structurii veniturilor aratå astfel:
Veniturile proprii sunt formate din venituri curente în sumă de 5.728.671 lei (99,83%) și venituri din valorificarea unor bunuri în sumă de 9.800 lei (0,17%).
Veniturile curente sunt formate din categoriile de venituri stabilite prin machetå:
– impozit pe venit
– impozite și taxe pe proprietate
– impozitul pe spectacole
– taxe pe utilizarea bunurilor sau pe alte activități
– venituri din proprietate
– venituri din prestări de servicii și alte activități
– taxe extrajudiciare de timbru
– amenzi, penalități și confiscări
– diverse venituri.
Veniturile din valorificarea unor bunuri sunt reprezentate de sumele încasate din vînzarea unor bunuri din domeniul privat al orasului: apartamente, terenuri, diverse materiale rezultate din dezmembråri și din vînzarea locuințelor construite din fondurile statului.
Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt sume ce revin bugetului local din aplicarea unei cote de 47% asupra impozitului pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecårei unitåti administrativ-teritoriale. Sumele se vireazå lunar bugetelor locale ale localitåtilor pe teritoriul cårora îsi desfåsoarå activitatea
plătitorii de impozite.
Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale se stabilesc prin legea bugetului de stat si se repartizeazå unitåtilor administrativ-teritoriale pe criterii legal stabilite. Aceste sume sunt destinate finantårii cheltuielilor publice generate de descentralizarea unor activitåti, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adåugatå sunt stabilite prin legea bugetului de stat si sunt destinate finantårii cheltuielilor din învåtåmîntul preuniversitar de stat, mai precis pentru plata salariilor si a cheltuielilor aferente acestora personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic din aceste institutii.
Subventiile primite de la bugetul de stat au fost destinate acordării trusoului pentru nou-născuți, ajutoare pentru încălzirea locuinței și sprijin financiar pentru constituirea familiei.
Donatiile si sponsorizårile la bugetul local au fost obtinute de la diversi agenti economici si au avut ca obiect acoperirea unor cheltuieli ocazionate de manifeståri sportive si cultural-artistice organizate de primårie în cursul anului 2008.
Sinteza executiei bugetului local este prezentatå în anexa nr. 3.
3.1.2. Capitole de cheltuieli – structurå si mod de acoperire din sursele bugetare
Cheltuielile bugetare totale efectuate în anul 2008 au fost în sumå de 16.082.420 lei, fatå de 19.085.590 lei credite bugetare definitive aprobate.
Structura cheltuielilor pe capitole si ponderea acestora în total se prezintå astfel:
Autorități publice și acțiuni externe 1.538.223 lei 9,56%
Alte servicii publice generale 181.811 lei 1,13%
Ordine publică și siguranță națională 125.144 lei 0,78%
Învățămînt 7.918.324 lei 49,24%
Cultură, recreere și religie 228.257 lei 1,42%
Asigurări și asitență socială 1.954.328 lei 12,15%
Locuințe, servicii și dezvoltare publică 3.415.029 lei 21,23%
Transporturi 721.304 lei 4,49%
TOTAL CHELTUIELI 16.082.420 lei
______________________
Sursa : Consiliul local Tandarei
Structura cheltuielilor se prezintå grafic astfel:
Fiecare din capitolele de cheltuieli de mai sus cuprind subcapitole și paragrafe de cheltuieli distincte: cheltuieli de personal, bunuri si servicii, cheltuieli de capital etc.
1. Cheltuielile autoritåtilor publice sunt formate din:
cheltuieli de personal în sumå de 1179434 lei (76,68% din total cheltuieli ale autorităților publice) aferente aparatului propriu al primåriei (funcționari publici și personal contractual) si cuprind salariile de încadrare, sporuri, indemnizatii, contributii la asigurårile sociale de stat, contributii la asigurårile de somaj, contributii pentru asigurårile sociale de sånåtate, contributii pentru asigurårile de accidente de muncå si boli profesionale, cheltuieli cu deplasårile etc;
bunuri si servicii în sumå de 284474 lei (18,48% din total cheltuieli ale autorităților publice) cuprind cheltuielile pentru întretinerea si gospodårirea proprie a sediului administratiei publice locale si altor locatii apartinåtoare (încålzit, iluminat, apå, canal, salubritate, furnituri de birou, materiale pentru curåtenie, alte materiale si preståri servicii), materiale si preståri servicii cu caracter functional, obiecte de inventar de micå valoare sau scurtå duratå si echipamente, reparatii curente, cårti si publicatii, cheltuieli privind comunicatiile, calificarea, perfectionarea si specializarea profesionalå a salariatilor;
asistență socială (tichete cadou) acordate personalului în timpul anului de Paști și de Crăciun, în sumă de 44850 lei (2,92% din total cheltuieli ale autorităților publice);
cheltuieli de capital în sumå de 29465 lei (1,92% din total cheltuieli ale autorităților publice), reprezentînd investitii conform listei anexå la bugetul de venituri si cheltuieli, concretizate în finalizarea lucrårilor la sediul primåriei, achizitia de tehnicå de calcul etc.
Reprezentarea graficå a structurii cheltuielilor autoritåtilor publice este redatå astfel:
Finantarea cheltuielilor autoritåtilor publice este asiguratå din veniturile proprii, din cotele defalcate din impozitul pe venit si din sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, acestea din urmå pentru finantarea cheltuielilor de capital.
2. Cheltuielile altor servicii publice generale au urmåtoarea structurå:
cheltuieli de personal în sumå de 139617 lei (77%) aferente personalului angajat, cu aceeasi structurå ca si în cazul autoritåtilor publice;
bunuri si servicii în sumå de 42194 lei (23%), reprezentînd cheltuieli cu materialele cu caracter functional, obiecte de inventar de micå valoare sau scurtå duratå.
Grafic, datele se prezintå astfel:
Finantarea cheltuielilor privind ordinea publicå este asiguratå din veniturile proprii ale bugetului local.
3. Cheltuieli privind ordinea publicå și siguranță națională au urmåtoarea structurå:
cheltuieli de personal în sumå de 93985 lei (75%) aferente personalului angajat, cu aceeasi structurå ca si în cazul autoritåtilor publice;
bunuri si servicii în sumå de 31159 lei (25%), reprezentînd cheltuieli cu materialele cu caracter functional, obiecte de inventar de micå valoare sau scurtå duratå, muniție, echipament etc.
Grafic, datele se prezintå astfel:
O altă structură este dată de componența capitolului:
poliție comunitară pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 116596 lei
protecție civilă și protecția contra incendiilor (protecție civilă nonmilitară) în sumă de 8548 lei.
4. Cheltuielile pentru învåtåmînt de 7918324 lei cuprind:
cheltuielile de personal în sumå de 6546260 lei (83%), cu aceeasi structurå, care sunt finantate din sumele defalcate din taxa pe valoarea adåugatå;
bunuri si servicii în sumå de 1034321 lei (13%), cu aceeasi structurå, care sunt finantate din veniturile proprii ale bugetului local, din cotele defalcate din impozitul pe venit si din sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale;
asistență socială (tichete cadou) acordate personalului în timpul anului de Paști și de Crăciun, în sumă de 127800 lei (2%);
transferuri de la bugetul de stat în sumå de 18943 lei, sume destinate plåtii burselor scolare;
cheltuieli de capital în sumă de 191000 lei (2%).
Reprezentarea graficå se prezintå astfel:
O altă structură a capitolului cheltuieli de învățămînt este data de tipurile de învățămînt existente în oraș:
______________________
Sursa : Consiliul local Tandarei
învățămînt preșcolar și primar, pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 1053228 lei;
învățămînt secundar pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 6865096 lei, din care învățămînt secundar inferior cu 3046847 lei și învățămînt secundar superior cu 3818249 lei.
5. Cheltuieli pentru culturå, recreere și religie în sumå de 228257 lei au urmåtoarea componentå:
cheltuieli de personal în sumå de 57723 lei (25%) aferente salariatilor bibliotecii orasului, cheltuielile de deplasare a sportivilor;
bunuri si servicii în sumå de 138151 lei (61%), reprezentînd cheltuieli de întretinere si gospodårire, obiecte de inventar de micå valoare sau scurtå duratå, cårti si publicatii, alte cheltuieli;
transferuri de la bugetul de stat în sumå de 32383 lei (14%), reprezintå sumele primite de la bugetul de stat pentru plata salariilor personalului de la culturå (director casa de cultură).
Cheltuielile de personal si cele pentru materiale si servicii sunt acoperite
din veniturile proprii ale bugetului local.
O altă structură este dată de componența activităților capitolului :
servicii culturale cu plăți în sumă de 102779 lei, formate din biblioteca publică orășenească cu plăți în sumă de 70396 lei și casa de cultură cu 32383 lei
servicii recreative și sportive cu 75510 lei
servicii religioase cu 49968 lei.
6. Cheltuieli pentru asigurări și asistență socialå în sumå de 1954328 lei se compun din:
cheltuieli de personal în sumă de 774933 lei (40%);
bunuri și servicii în sumă de 169499 lei (9%);
ajutoare sociale în sumå de 1009896 lei, reprezentînd sumele acordate beneficiarilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat si ajutoarele pentru încålzirea locuintei, cheltuieli finantate din sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale;
O altă structură a indicatorului este redată de activitățile desfășurate, ale căror cheltuieli se regăsesc aici:
asistența socială în caz de invaliditate 555698 lei
asistența socială pentru familie și copii 79592 lei
creșe 153076 lei
ajutor social 918476 lei
alte cheltuieli în domeniul asigurărilor
și asistenței sociale 247486 lei.
7. Cheltuielile pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică în sumå de 3415029 lei sunt structurate astfel:
iluminat public în sumå de 226410 lei, cheltuialå finantatå integral din veniturile proprii ale bugetului local;
alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării în cuantum de 3188619 lei sunt reprezentate de cheltuielile Serviciului de Administrare a Domeniului Public, finantate integral din veniturile proprii ale bugetului local. Acestea la rîndul lor sunt structurate astfel: cheltuieli de personal 467039 lei, bunuri si servicii 405409 lei, tichete cadou 37200 lei si cheltuieli de capital de 2278971 lei.
Grafic, structura acestui capitol de cheltuieli aratå astfel:
8. Transporturi – cheltuieli pentru reparații și întreținere străzi în sumă de 721304 lei.
EXECUTIA BUGETARÅ
3.2.1. Executia veniturilor bugetului local
Executia bugetarå este activitatea de încasare a veniturilor bugetare si de efectuare a plåtii cheltuielilor aprobate prin buget.
Incheierea executiei bugetare se bazeazå pe urmåtoarele principii:
orice venit neîncasat si orice cheltuialå angajatå, lichidatå si ordonantatå, în cadrul prevederilor bugetare si neplåtitå pînå la 31 decembrie se va încasa sau se va plåti, dupå caz, în contul bugetului din anul urmåtor;
creditele bugetare neutilizate pînå la închiderea anului sunt anulate de drept;
disponibilitåtile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinantårii contributiei financiare a Comunitåtii Europene, råmase la finele exercitiului bugetar în conturile structurilor de implementare se reporteazå în anul urmåtor; aceste fonduri se utilizeazå în conditiile prevederilor legale si potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi;
prevederile legilor anuale si a celor de rectificare actioneazå numai
pentru anul bugetar respectiv, pentru care acestea au fost elaborate.
____________________________
Vacarel Iulian: „Finante publice, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2004
Incasarea veniturilor bugetului local, precum si efectuarea cheltuielilor din buget sunt operatiuni care trebuie în mod obligatoriu så parcurgå, fiecare în parte anumite faze obligatorii.
Astfel încasarea veniturilor presupune parcurgerea unor etape, diferentiate functie de felul venitului.
Executia veniturilor proprii
In cazul impozitelor directe (impozitul pe clådiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport) datorate de persoanele fizice si juridice se disting urmåtoarele etape:
1. asezarea impozitului, ceea ce presupune identificarea materiei impozabile, a mårimii si caracteristicilor acesteia;
2. lichidarea, fazå în care se stabileste cuantumul impozitului pe baza cotelor de impozit si a celorlalte elemente prevåzute de Codul fiscal. Pe aceastå bazå se deschide rolul (sau se modificå) persoanei fizice sau juridice, respectiv se înscrie suma datoratå ca impozit în debitul persoanei în cauzå;
3. emiterea titlului de percepere a impozitului – înstiintare de platå, somatie – în cazul în care se actioneazå pe filiera executårii silite a debitelor reprezentînd impozite si taxe locale. In cazul impozitelor persoanelor fizice si juridice în interiorul perioadei de prescriptie emiterea titlului de percepere a impozitului coincide cu dechiderea de rol;
4. perceperea impozitului – constå în încasarea efectivå a sumei datorate. In cadrul acestei etape este incluså si urmårirea, care intervine atunci cînd contribuabilii nu-si achitå la timp obligatiile cåtre bugetul local.
In cazul impozitelor indirecte (impozitul pe spectacole, taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare, taxe extrajudiciare de timbru, taxe de timbru pentru pentru activitatea notarialå, alte venituri indirecte) procedurile de executie sunt asemånåtoare, adaptate la specificul fiecårei categorii de impozit. Astfel, procedurile sunt aceleasi si pentru venituri din amenzi aplicate si alte sanctiuni, venituri din concesiuni si chirii.
Executia veniturilor reprezentînd prelevåri de la bugetul de stat
Cotele defalcate din impozitul pe venit încasat sunt virate lunar la bugetele locale, în termen de 5 zile lucråtoare de la finele lunii, prin directiile generale ale
finantelor publice judetene.
Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale si sumele defalcate din taxa pe valoarea adåugatå sunt virate trimestrial, în functie de repartizarea pe trimestre a sumei aprobate prin buget.
c) Executia sumelor reprezentînd subventii are loc în aceleasi conditii ca sumele si cotele defalcate.
d) Executia veniturilor din donatii si sponsorizåri
Din aceastå categorie s-au înregistrat numai venituri din sponsorizåri, care au fost încasate dupå semnarea contractelor de sponsorizare cu diversii agenti economici.
3.2.2. Executia cheltuielilor bugetului local
Executia cheltuielilor aprobate prin buget înseamnå efectuarea propriu-ziså a acestora, råspunderea privind legalitatea acestora revenind ordonatorului de credite.
In procesul executiei bugetare cheltuielile parcurg urmåtoarele faze:
1. Angajarea cheltuielilor – reprezintå actul care genereazå obligatia institutiei de a plåti diverse sume de bani unor terte persoane, în baza angajamentelor legale si bugetare.
Proiectele angajamentelor legale reprezintå decizii de principiu luate de ordonatorul de credite, care implicå o obligatie de efectuare a unei cheltuieli fatå de terte persoane. Aceste proiecte nu pot fi aprobate de cåtre ordonatorul de credite dacå nu au primit în prealabil viza de control financiar preventiv, în conditiile legii.
Proiectul de angajament legal se prezintå pentru viza de control financiar preventiv împreunå cu o propunere de angajare a unei cheltuieli, document al cårui continut este obligatoriu si este prevåzut de normele legale.
Angajarea cheltuielilor se efectueazå în tot cursul exercitiului bugetar, astfel încît så existe certitudinea cå bunurile si serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate/prestate si se vor plåti în exercitiul bugetar respectiv.
Dupå semnarea angajamentului legal de cåtre ordonatorul de credite, acesta se transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidenta cheltuielilor angajate.
Pentru plata cheltuielilor bugetare se impune punerea în rezervå a creditelor bugetare angajate, astfel încît toate angajamentele legale încheiate în cursul exercitiului bugetar så poatå så fie plåtite în cursul exercitiului bugetar respectiv, în limita creditelor bugetare aprobate. Pentru respectarea acestei cerinte, angajamentul bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei anume destinatii, în limita creditelor bugetare aprobate precede angajamentul legal.
Propunerile de angajamente sunt înaintate persoanei împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv, pentru a-si exercita atributiile conform legii. Propunerile de angajare sunt însotite de toate documentele justificative aferente si, dacå este cazul si de alte informatii solicitate de persoana care exercitå controlul. Dupå avizarea angajamentului bugetar de cåtre persoana împuternicitå cu exercitarea controlului financiar preventiv, acesta se semneazå de ordonatorul de credite si se transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidenta cheltuielilor angajate.
Creditele bugetare neangajate, precum si creditele bugetare angajate si neutilizate pînå la finele exercitiului bugetar sunt anulate de drept.
2. Lichidarea cheltuielilor – este faza executiei bugetare în care se verificå existenta angajamentelor, se determinå sau se verificå realitatea sumei datorate, se verificå conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care så ateste operatiunile respective.
Practic, verificarea existentei obligatiei de platå se realizeazå prin verificarea documentelor justificative din care så rezulte obligatia fatå de creditor, precum si realitatea serviciului efectuat (livrarea bunurilor, executarea lucrårilor, prestarea serviciilor), operatiuni atestate de facturi, procese verbale de receptie, note de receptie si constatare de diferente.
Drepturile salariate se lichideazå în baza statelor de platå.
Prin acordarea semnåturii si mentiunii « bun de platå » pe facturi se atestå cå serviciul a fost efectuat corespunzåtor de cåtre furnizor si cå toate pozitiile din facturå au fost verificate.
Persoana împuternicitå så efectueze lichidarea cheltuielilor (primarul) verificå personal documentele justificative si confirmå pe propria råspundere cå aceastå verificare a fost realizatå.
Documentele care atestå parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza înregistrårii în contabilitate a serviciului efectuat si a obligatiei de platå fatå de tertii creditori.
3. Ordonantarea cheltuielilor – este faza executiei bugetare în care se confirmå cå livrårile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si plata poate fi realizatå. Obligatia certå este confirmatå, fiind exigibilå la o anumitå datå si în acest caz ordonatorul de credite emite documentul « Ordonantare de platå » pentru efectuarea plåtii. Ordonantarea de platå este documentul intern prin care ordonatorul de credite då dispozitie conducåtorului compartimentului financiar-contabil så întocmeascå instrumentele de platå a cheltuielilor.
In mod obligatoriu ordonantårile de platå nu se prezintå spre semnare de cåtre ordonatorul de credite decît dupå ce persoana împuternicitå cu exercitarea controlului financiar preventiv a acordat viza.
Dupå aprobare ordonantarea de platå împreunå cu toate documentele justificative în original se înainteazå conducåtorului compartimentului financiar-contabil pentru efectuarea plåtii.
Responsabilitatea privind primele trei faze ale executiei bugetare (angajarea, lichidarea si ordonantarea) revine în exclusivitate ordonatorului de credite (primarul orasului), neexistînd persoanå împuternicitå så exercite aceastå calitate prin delegare, potrivit legii.
4. Plata cheltuielilor – este faza finalå a executiei bugetare, prin care institutia este eliberatå de obligatiile sale fatå de terti creditori. Plata se efectueazå de persoane autorizate (contabil), în limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate în conditiile legii, prin unitåtile de trezorerie sau bånci, pentru plåtile în valutå.
Plata cheltuielilor este asiguratå de conducåtorul compartimentului financiar-contabil, în limita creditelor bugetare deschise si neutilizate, sau disponibilitåtilor aflate în conturi, dupå caz.
Pentru plata cheltuielilor sunt îndeplinite în mod obligatoriu mai multe conditii:
cheltuielile ce urmeazå a fi plåtite au fost angajate, lichidate si ordonantate;
existå credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilitåti în conturile aferente;
existå toate documentele justificative care så justifice plata;
semnåturile de pe documente apartin ordonatorului de credite;
beneficiarul sumei este cel îndreptåtit potrivit documentelor care atestå serviciul efectuat;
suma datoratå beneficiarului este corectå;
documentele de angajare si ordonantare au primit viza de control financiar preventiv;
documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular.
Pentru plata cheltuielilor se întocmesc ordine de platå, pe numele fiecårui creditor. Acestea au înscrise în spatiul rezervat obiectul plåtii si subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata. Evidenta ordinelor de platå se tine într-un registru special.
Plata cheltuielilor se mai face si în numerar, prin casieria primåriei, dupå ridicarea numerarului din cont.
Responsabilitatea privind plata cheltuielilor, ca ultimå fazå a executiei acestora revine în exclusivitate contabilului.
Executia bugetarå în cadrul Primåriei Tåndårei respectå întocmai principiul separårii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite (primarul) de atributiile persoanei care are calitatea de contabil, nefiind situatii de abatere de la disciplina financiarå.
3.3. STUDIU DE CAZ – EXECUTIA BUGETULUI LOCAL AL ANULUI 2008 LA PRIMÅRIA TÅNDÅREI
3.3.1 Incasarea veniturilor în anul 2008 – situatie comparativå
cu anul 2007; factori de influentå
Dupå aprobare prin hotårîre de consiliu local, bugetul local si-a început executia prin încasarea veniturilor si plata cheltuielilor.
Executia veniturilor în anul 2008, comparativ cu anul 2007 se prezintå astfel:
Sursa : Consiliul local Tandarei
Din datele de mai sus se observå o crestere a volumului veniturilor totale în anul 2008 fatå de anul 2007, atît a celor previzionate, cît si a celor realizate. Astfel, în anul 2007 veniturile totale au fost încasate în proportie de 94,93% fatå de prevederile bugetare, iar în anul 2008 în proportie de 100,58%. Din comparatia realizårilor celor doi ani rezultå o diferentå valoricå de 6035866 lei si, procentual, 45,87% venituri totale realizate în 2008 fatå de 2007.
Asupra veniturilor totale realizate au actionat în fiecare an factori de influentå, diferiti functie de natura veniturilor din structurå.
De menționat faptul că nivelul impozitelor și taxelor locale nu au fost majorate în anul 2008, față de anul 2007.
Grafic, evolutia veniturilor totale ale bugetului local se prezintå astfel:
1. Impozit pe venit din transferul proprietăților imobiliare
din patrimoniul personal
Conform prevederilor Codului fiscal, la transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculează funcție de valoarea acestor bunuri. Dacă pentru anul 2007 s-au prevăzut a se încasa 60000 lei și s-au încasat 60855 lei, pentru anul 2008 prevederile definitive au fost de 10000 lei, conform rectificării bugetare din trimestrul IV, deoarece încasarea a fost de numai 4761 lei.
2. Cote și sume defalcate din impozitul pe venit
Cotele defalcate din impozitul pe venit – au cunoscut o evolutie ascendentå atât în ceea ce priveste previziunea lor prin buget, adicå de la 1300000 lei în 2007 la 1700200 lei în anul 2008, sub influenta creșterii bazei de impozitare. In executie sumele virate de la bugetul de stat au fost de 1375078 lei în 2007 (105,77%), iar în 2008 acestea s-au cifrat la 1725035, comparativ cu 1700200 lei bugetat (101,46%). Previziunile din buget au fost conforme repartizårilor pe total judet, iar realizårile au scos în evidentå eficienta aplicårii cotei unice.
Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt asimilate în practicå veniturilor proprii, desi aceste sume nu sunt încasate la buget ca urmare a eforturilor proprii ale institutiei, ca veniturile din impozite si taxe locale, care sunt stabilite de autoritatea deliberativå localå si încasate prin compartimentele de specialitate ale executivului.
Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale au fost mai mici în anul 2008 față de 2007. În anul 2007 s-au prevăzut 279000 lei și s-au primit 267925 lei (96,03%), iar în anul 2008 s-au primit 180138 lei față de 193000 lei (93,33%).
Totalul celor doi indicatori relevă o creștere a sumelor alocate și virate de la bugetul de stat. Pentru anul 2007 s-au prevăzut 1579000 lei și s-au încasat 1643003 lei (104,05%), iar în anul 2008 au rămas ca prevederi bugetare definitive 1893200 lei și s-au primit de la bugetul de stat 1905173 lei.
Grafic, situatia se prezintå astfel:
3. Impozite și taxe pe proprietate
Această categorie de venituri bugetare cuprinde în mod generic impozitele și taxele datorate bugetului local de către proprietarii de clădiri și terenuri intravilane și extravilane. În anul 2007 au fost incluse aici și taxele judiciare de timbru.
Volumul încasărilor la acest capitol de venituri a cunoscut o creștere importantă în anul 2008 față de 2007. Astfel, dacă în anul 2007 s-au prevăzut în buget 2223000 lei și s-au încasat 2000265 lei, pentru anul 2008 s-au prevăzut 4306400 lei și s-au încasat 4886951 lei, majorarea fiind influențată de impozitul pe clădiri de la persoanele juridice. Un factor important a fost acțiunea susținută a compartimentelor de specialitate în colectarea acestor impozite, inclusiv prin executarea silită a unor contribuabili mari.
a) impozitul pe clådiri de la persoane fizice a cunoscut în anul 2008 o crestere a volumului previzionat de 350000 lei fatå de 300000 lei în 2007, sub influența creșterii ușoare a masei impozabile și a gradului de colectare.
In ceea ce priveste volumul încasårilor se observå faptul cå nici în 2007 si nici în 2008 acestea nu au atins cifrele planificate, în 2007 încasårile fiind în proportie de 94,71%, iar în 2008 s-a realizat un procent de 87,52%, în sume absolute realizîndu-se mai mult cu 22200 lei fatå de anul 2007.
b) impozitul pe clådiri de la persoane juridice a cunoscut o evolutie ascendentå atît în ceea ce priveste sumele planificate, cît si în realizåri. Dacå în anul 2007 a fost previzionat un impozit de 930000 lei, pe seama valorii de inventar a clådirilor la care s-a aplicat o cotå de 1%, în anul 2008 cota de impozitare s-a menținut și, deși aplicatå la o valoare de inventar mai mică decât cea din anul anterior, suma previzionată de 2906400 lei a luat în calcul gradul de colectare și executarea silită. In executie s-au înregistrat de asemenea diferente, în anul 2007 încasîndu-se 799571 lei (85,97%) si 3558419 lei (122,43%) în anul 2008, mai mult cu 2758848 lei fatå de 2007.
Totalul impozitului și taxei pe clădiri a fost previzionat la 1230000 lei în anul 2007, încasându-se 1083686 lei, iar în anul 2008 s-au prevăzut 3256400 lei și s-au încasat 3864734 lei.
c) impozitul și taxa pe teren de la persoane fizice a cunoscut o evoluție relativ constantă în previziune și execuție. Pentru anul 2007 s-au prevăzut în buget 230000 lei și s-au încasat 204823 lei, pentru anul 2008 s-au prevăzut 250000 lei și s-au încasat 203456 lei.
d) impozitul și taxa pe teren de la persoane juridice s-a cifrat în planificare la suma de 250000 lei în ambii ani, încasarea fiind de 147745 lei în 2007 și 170771 lei în anul 2008.
e) impozitul pe terenul extravilan a avut o ușoară creștere în previziune, de la 500000 lei în 2007 la 550000 lei în 2008, încasările anului 2008 fiind de 647990 lei, iar ale lui 2007 de 551433 lei, cu o diferență în plus de 96557 lei.
Totalul impozitului și taxei pe teren a fost previzionat la 980000 lei în anul 2007, încasându-se 904001 lei, iar în anul 2008 s-au prevăzut 1050000 lei și s-au încasat 1022217 lei.
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată
Sume defalcate din taxa pe valoarea adåugatå au fost stabilite si repartizate bugetului local conform prevederilor bugetului de stat si au fost virate acestuia în ambii ani în sume mai mici decât cele bugetate. Diferenta este sensibilå între cei doi ani, dacå în 2007 sumele defalcate încasate au fost de 6159920 lei, în anul 2008 acestea s-au ridicat la 10772128 lei, cresterea fiind cauzatå de majorårile salariale ale personalului din învåtåmînt, dar și alocarea de sume mai mari pentru echilibrarea bugetului local.
a) sumele defalcate din taxa pe valoarea adåugatå pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul orașelor sunt primite de la bugetul de stat și sunt destinate plății drepturilor salariale aferente personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic din unitățile de învățământ din oraș. Pentru anul 2007 s-au prevăzut 5764000 lei și s-au primit 5418920 lei, iar pentru 2008 s-au prevăzut 8446000 lei și s-au primit 8061128 lei, sume care au acoperit însă salariile în cauză.
b) sumele defalcate din taxa pe valoarea adåugatå pentru echilibrarea bugetelor locale au cunoscut o creștere substanțială în 2008 față de 2007. Dacă în anul 2007s-au bugetat și s-au primit 741000 lei, în anul 2008 suma a fost de 2711000 lei, fapt datorat modului de alocare a sumelor de către Consiliul județean.
5. Impozitul pe spectacole
Impozitul pe spectacole, stabilit pentru fiecare zi de manifestare artisticå sau de activitate distractivå a fost încasat în anul 2007 în sumå de 4286 lei, fatå de 5000 lei bugetat, iar în anul 2008 s-au încasat 2511 lei, fatå de 5000 lei previziune. Dacă orașul ar avea o casă de cultură funcțională, atunci și volumul încasărilor ar fi mai mare.
6. Taxe pe utilizarea bunurilor sau pe activități
Acest indicator este compus din impozitul pe mijloacele de transport și taxe de autorizare și utilizare.
Suma prevăzută în buget pentru anul 2007 a fost de 275000 lei, iar încasarea de 273444 lei, iar în anul 2008 în buget s-au prevăzut 325000 lei și s-au încasat 353505 lei.
a) impozitul pe mijloacele de transport de la persoanele fizice și juridice a cunoscut o creștere a valorilor, atît cele previzionate (sub aceleasi influente ca si în cazul impozitului pe clådiri), cît si în realizåri. Dacå în anul 2007 s-a înregistrat o depåsire a sumei din buget cu 3197 lei (101,88%), în anul 2008 acestea s-au cifrat la 28505 lei , adicå 108,77% fatå de buget.
b)taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare sunt încasate de la persoanele care solicită autorizații de funcționare în domeniul comercial, precum și cele care construiesc/demolează imobile și pentru care se eliberează autorizații de construire/demolare. Suma prevăzută în buget pentru anul 2007 a fost de 100000 lei, iar încasarea de 95895 lei, iar în anul 2008 în buget s-au prevăzut tot 100000 lei și s-au încasat 102212 lei.
c) alte taxe pe utilizarea bunurilor sau pe desfașurare de activități cuprind taxa zilnicå pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor destinate obtinerii de venit, taxa anualå pentru vehicule lente. Pentru anul 2007 bugetul a fost de 5000 lei, iar încasarea de 4352 lei, iar în anul 2008 în buget s-au prevăzut tot 5000 lei și s-au încasat 4300 lei.
Structura indicatorului total realizat la 31.12.2008 se prezintă astfel:
7. Venituri din concesiuni și închirieri
Aceste venituri reprezintă redevențe aferente concesiunii bunurilor din domeniul public al orașului (terenuri în special) și chirii aferente închirierii bunurilor din domeniul privat al orașului (imobile, terenuri).
În anul 2007 s-au prevăzut 150000 lei și s-au încasat 173977 lei, iar în 2008 s-au previzionat 180000 lei și s-au realizat 181425 lei. Și aici s-a acționat pe linia îmbunătățirii colectării și executării silite.
8. Venituri din prestări de servicii și alte activități
Aceste venituri au înregistrat o diminuare substanțială în anul 2008 față de 2007. În anul 2007 s-au prevăzut 25000 lei și s-au încasat 24863 lei, iar în 2008 s-au previzionat 30000 lei și s-au realizat 18195 lei.
9. Taxe extrajudiciare de timbru
Taxele extrajudiciare de timbru sunt stabilite în sume fixe pe tipuri de servicii prestate, datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, dupa caz, de catre persoanele fizice sau juridice, precum și de catre alti solicitanti ai serviciilor supuse acestor taxe. Taxele extrajudiciare de timbru se platesc anticipat.
Pentru anul 2007 s-au prevăzut în buget 40000 lei și s-au încasat 44580 lei, iar în 2008 s-au previzionat 50000 lei și s-au realizat 49600 lei.
10. Venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate
Aceste venituri sunt constituite din diversele tipuri de amenzi aplicate persoanelor fizice și juridice (amenzi de circulație, amenzi pentru tulburarea liniștii publice, cerșetorie, nerespectarea legislației în construcții, depozitare de materiale pe domeniul public, etc). Pentru anul 2007 s-au prevăzut în buget 70000 lei și s-au încasat 73779 lei, iar în 2008 s-au previzionat 80000 lei și s-au realizat 86648 lei.
11. Diverse venituri
Diverse venituri sau alte venituri pentru anul 2007 s-au prevăzut în buget 30000 lei și s-au încasat 32957 lei, iar în 2008 s-au previzionat 140990 lei și s-au realizat 145075 lei.
12. Donații și sponsorizări
Donațiile si sponsorizårile la bugetul local Tåndårei au fost bugetate în 2007 si 2008 sume de 30000 lei, în anul 2007 realizîndu-se 27110 lei si în 2008 25735 lei, sumele reprezentînd sponsorizåri din partea unor agenti economici pentru diverse manifeståti cultural-sportive.
13. Venituri din valorificarea unor bunuri
Reprezintå o categorie importantå de venituri la bugetul local, constînd în încasåri din vînzarea unor bunuri ce apartin domeniului privat al orasului (apartamente construite din fondul locativ de stat). Sumele sunt mult diferite între cei doi ani. Dacå în 2007 s-au realizat vînzåri de 113296 lei, fatå de 106000 lei previzionat, în 2008 suma realizatå a fost de 9800 lei, fatå de 27000 lei bugetat.
14. Subvenții de la bugetul de stat
Bugetul local primește subvenții de la bugetul de stat pentru finanțarea cheltuielilor de capital ale unitaților de învățământ preuniversitar, finanțarea lucrărilor da cadastru imobiliar, sprijin financiar pentru constituirea familiei, subvenții pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri, subvenții pentru acordarea trusoului pentru nou-născuți. Pentru anul 2007 s-au prevăzut în buget 2765000 lei și s-au încasat 2527693 lei, iar în 2008 s-au previzionat 851000 lei și s-au realizat 754387 lei, diferența find dată de finanțarea cheltuielilor de capital ale unitaților de învățământ preuniversitar, pentru care în 2008 s-au alocat sume mai mici, necesare finalizării lucrărilor de reabilitare la o școală din oraș.
Desi executivul, prin structura de specialitate a actionat întotdeauna, inclusiv pe calea executårii silite, pentru încasarea veniturilor bugetare în interiorul perioadei de prescriere, totusi, la finele anului 2008 s-au înregistrat venituri neîncasate (creanțe) în sumå totalå de 916335 lei, ceea ce, comparat cu totalul veniturilor proprii încasate în anul 2008 reprezintå un procent de 15,97% din acestea. Aceste sume provin atît din anii precedenti, dar și din anul 2008.
O evolutie în dinamica ultimilor cinci ani a veniturilor totale ale primåriei orasului Tåndårei scoate în evidentå o crestere substantialå a acestora, atît în ceea ce priveste sumele bugetate, dar si încasårile efective. Astfel, situatia în
sume absolute este urmåtoarea:
Sursa : Consiliul local Tandarei
Din datele de mai sus rezultå faptul cå institutia si-a îndeplinit obiectivele privind încasarea veniturilor, detinînd de fapt locul întîi în statisticile pe judet în ceea ce priveste realizarea indicatorilor veniturilor bugetare.
Reprezentarea graficå este si ea elocventå:
3.3.2. Cheltuieli bugetare efectuate în anul 2008 – situatie comparativå cu anul 2007; factori de influențå
Executia cheltuielilor bugetare în anul 2008, comparativ cu anul 2007 se prezintå astfel:
Sursa : Consiliul local Tandarei
Volumul cheltuielilor bugetare totale ale anilor 2007 si 2008 au înregistrat diferente semificative în previziuni si realizåri. Astfel, cheltuielile totale bugetate ale anului 2007 au fost de 13863000 lei, din care s-au plåtit 12310572 lei, adicå 88,80%, iar pentru anul 2008 s-au previzionat 19085590 lei, din care s-au utilizat 16082420 lei, adicå 84,26% din total credite bugetare aprobate.
Asa cum se poate observa, la nici un capitol de cheltuieli nu au fost depåsite creditele bugetare aprobate la nivelul fiecårui an, respectîndu-se astfel prevederile legale.
Evolutia cheltuielilor totale, exprimatå grafic aratå astfel:
1. Cheltuielile autoritåtilor publice au cunoscut cresteri în anul 2008 fatå de 2007, sub influenta majorårii cheltuielilor de personal, aceasta urmare aplicårii prevederilor legale privind cresterile salariale ale functionarilor publici si personalului contractual în anul 2008, ceea ce a determinat si cresterea obligatiilor aferente cåtre bugetul asigurårilor sociale, somaj, sånåtate, creșterea prețurilor bunurilor și utilităților achiziționate etc.
Pentru anul 2007 din cei 1425000 lei alocati autoritåtilor publice s-au plåtit 1269352 lei (89,08%), iar în 2008 din 1612900 lei prevazuti s-au plåtit 1538223 lei (95,37%).
Structura cheltuielilor autoritåtilor publice , așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (76,68%), bunuri și servicii (18,49%), tichete-cadou (2,92%) și cheltuieli de capital (1,91%).
2. Cheltuielile altor servicii publice generale au avut și ele cresteri în anul 2008 fatå de 2007, sub influenta majorårii cheltuielilor de personal, aceasta urmare aplicårii prevederilor legale privind cresterile salariale ale functionarilor publici si personalului contractual în anul 2008, ceea ce a determinat si cresterea obligatiilor aferente cåtre bugetul asigurårilor sociale, somaj, sånåtate, creșterea prețurilor bunurilor și utilităților achiziționate etc.
Pentru anul 2007 din cei 84500 lei alocati s-au plåtit 65069 lei (77%), iar în 2008 din 20350 lei prevazuti s-au plåtit 181811 lei (95,37%).
Structura cheltuielilor, așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (76,79%) și bunuri și servicii (23,21%).
3. Cheltuieli pentru ordine publicå și siguranță națională – politia comunitarå reprezintå un capitol distinct în buget începînd cu anul 2005, atunci cînd s-a înfiintat compartimentul. Fatå de 110600 lei cheltuieli totale alocate prin buget in anul 2007 s-au plåtit 93313 lei (84,37%) în 2007, iar în 2008 din cei 143500 lei prevazuti s-au plåtit 125144 lei (87,21%).
Structura cheltuielilor, așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (66,85%) și bunuri și servicii (33,15%).
4. Cheltuieli pentru învåtåmînt – din cheltuielile prevåzute în buget în anul 2007, în cuantum de 7534000 lei s-au plåtit 6968114 lei (92,49%), iar în anul 2008, cînd s-au prevåzut 8046100 lei și s-au plătit 7918324 lei (98,41%). Înfluențele asupra cheltuielilor au fost creșterile salariale, creșterea volumului și a prețurilor bunurilor și utilităților achiziționate, scăderea volumului investițiilor de capital în școli.
Structura cheltuielilor pentru învåtåmînt, așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (82,67%), bunuri și servicii (13,06%), tichete-cadou (1,62%), burse (0,24%) și cheltuieli de capital (2,41%).
5. Cheltuielile pentru sånåtate nu s-au mai regăsit în bugetul anului 2008, deoarece nu au mai fost alocate fonduri pentru bunuri și servicii achiziționate de șpitalul orășenesc.
6. Cheltuielile pentru culturå, recreere și religie au cunoscut și ele o majorare în anul 2008 față de anul 2007. Din cheltuielile prevåzute în buget în anul 2007, în cuantum de 154000 lei s-au plåtit 135018 lei (87,67%), iar în anul 2008, cînd s-au prevåzut 233700 lei și s-au plătit 228257 lei (97,67%).
Structura cheltuielilor, așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (25,29%), bunuri și servicii (60,52%) și transferuri (14,19%).
7. Asigurări și asistentå socialå – reprezintå un capitol de cheltuieli la care evolutia a fost ascendentå pe total capitol, influentatå în componență de diverși factori: creșterea salariilor și a cheltuielilor aferente, creșterea volumului și a prețurilor bunurilor și utilităților achiziționate, diminuarea numărului de dosare de ajutor social, de la o medie de 229 dosare pe lună în 2007 la 207 în anul 2008.
Din cheltuielile prevåzute în buget în anul 2007, în cuantum de 1906200 lei s-au plåtit 1715708 lei (90%), iar în anul 2008, cînd s-au prevåzut 2286900 lei și s-au plătit 1954328 lei (85,46%).
Structura cheltuielilor pentru asigurări și protecție socială, așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (39,65%), bunuri și servicii (8,67%) și ajutoare sociale (51,68%).
8. Locuințe, servicii și dezvoltare publicå este un capitol de cheltuieli la care s-au alocat și plătit sume mai mari în anul 2008 față de 2007. Astfel, fatå de 2007, an în care s-au alocat 2100700 lei si s-au plåtit 1543038 lei (73,45%), în 2008 s-au aprobat 5685990 lei credite bugetare definitive si s-au utilizat 3415029 lei (60,06%).
Structura cheltuielilor pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică, așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (13,68%), bunuri și servicii (18,50%), tichete de masă (1,09%) și cheltuieli de capital (66,73%).
9. Transporturi este capitolul de cheltuieli unde sunt evidențiate cheltuielile cu repararea și întreținerea străzilor. În anul 2007 s-au alocat 523000 lei și s-au plătit 500960 lei (95,79%), iar în anul 2008 au fost planificați 873000 lei și s-au cheltuit 721304 lei (82,62%).
10. Cheltuielile pentru actiuni economice nu s-au mai regăsit în bugetul anului 2008.
Evolutia cheltuielilor totale ale bugetului local Tåndårei în ultimii cinci ani a urmat traiectoria ascendentå a veniturilor. Sintetic situatia de prezintå astfel:
Sursa : Consiliul local Tandarei
Din datele de mai sus de observå faptul cå utilizarea creditelor bugetare aprobate s-a efectuat în limita prevåzute de planul financiar.
Grafic, situatia se prezintå dupå cum urmeazå:
Din compararea veniturilor si cheltuielilor bugetare totale la sfîrsitul anului financiar rezultå deficitul (atunci cînd cheltuielile sunt mai mari decît veniturile) sau execedentul (atunci cînd cheltuielile sunt mai mici decît veniturile) exercitiului financiar.
Dacå facem comparatia ultimilor cinci ani rezultå urmåtoarele:
Sursa : Consiliul local Tandarei
Execuția bugetară a ultimilor cinci ani a adus la bugetul local excedente în sumå totalå de 5138705 lei. Conform prevederilor legale, la finele fiecărui an excedentul bugetar s-a vărsat în fondul de rulment, care , la răndul lui a fost utilizat pentru executarea lucrărilor de investiții, așa cum au fost stabilite prin hotărâri ale consiliului local (reparatii stråzi, alimentare cu apå, studii de fezabilitate etc.)
Și grafic situatia este gråitoare:
Aceste rezultate confirmă existența unui management financiar-contabil bun, precum și o bună gestionare a fondurilor publice.
Intocmirea, verificarea si aprobarea situatiilor financiare ale primåriei la 31.12.2008
Intocmirea situatiilor financiare anuale este precedatå de efectuarea inventarierii elementelor si de pasiv, operatiune prin care se constatå existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau/si numai valoric, dupå caz.
Situatiile financiare trebuie så ofere o imagine fidelå a pozitiei financiare si a performantei unitåtii în exercitiul financiar încheiat si a performantei institutiei.
Dupå efectuarea inventarierii, valorificarea ei si întocmirea balantei de verificare sintetice, pe baza datelor cuprinse în aceasta, în evidenta analiticå si a situatiilor financiare a institutiilor subordonate (centre financiare ale învåtåmîntului, serviciul de Administrare a Domeniului Public, Centrul de gåzduire temporarå pentru copii si adulti) se întocmesc situatiile financiare ale primåriei. Aceste cuprind:
bilantul contabil
contul de rezultat patrimonial
contul de execuție bugetară centralizat
contul de executie a bugetului institutiilor publice si activitåtilor finantate integral din veniturile proprii (servicii autofinantate ale primåriei si în învåtåmînt)
contul de executie a bugetului institutiilor publice si activitåtilor finantate integral din veniturile proprii si subventii de la bugetul local (casa de culturå)
disponibil din mijloace cu destinatie specialå (garantii bånesti retinute gestionarilor, conform legii)
plåti restante
situatia creantelor si datoriilor
situatia activelor fixe
contul de executie a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adåugatå pentru bugetele locale
situatia privind executia cheltuielilor angajate la finele trimestrului IV 2008
detalierile capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli.
Contul anual de executie a bugetului are urmåtoarea structurå:
_______________________
Legea nr. 82/1991 republicata, legea contabilitatii
– la venituri: prevederi bugetare inițiale, prevederi bugetare definitive, drepturi constatate, încasåri realizate, stingeri pe alte căi decât încasări
la cheltuieli: credite bugetare initiale, credite bugetare definitive, angajamente bugetare, angajamente legale, plåti efectuate, angajamente legale de plătit, cheltuieli efective.
În conformitate cu prevederile legale, ordonatorul principal de credite (primarul orasului) are obligatia så întocmeascå si så anexeze la situatiile financiare anuale rapoarte de performantå în care se prezintå pe fiecare obiectiv rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate.
Situatiile financiare de la finele anului sunt documente oficiale de prezentare a situatiei patrimoniului unitåtii administrativ teritoriale (orasul Tåndårei), precum si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli la data de 31.12.2008.
Situatiile financiare se semneazå de cåtre conducåtorul institutiei (primarul) si conducåtorul compartimentului financiar-contabilitate sau altå persoanå împuternicitå så îndeplineascå aceastå functie.
Dupå întocmire si semnare, primåria prezintå situatiile financiare anuale la trezoreria orasului pentru obtinerea vizei privind exactitatea plåtilor de caså si a soldurilor conturilor de disponibilitåti, care trebuie så coincidå cu cele din conturile corespunzåtoare deschise la trezorerie.
Dupå obtinerea vizei de la trezorerie si certificarea situatiilor financiare de cåtre auditorul intern al institutiei, acestea, împreunå cu alte rapoarte anexå sunt prezentate la Directia Generalå a Finantelor Publice pentru verificare, la data stabilitå de normele legale. Rapoartele anexå sunt: raport de analizå pe bazå de bilant în care se prezintå în mod deosebit situatia creantelor pe categorii si surse de finantare si cauzele care le-au generat, precum si måsurile stabilite pentru lichidarea acestora; raport privind nivelul de asigurare al managementului asupra fiabilitåtii sistemului contabil, recomandårile formulate si stadiul implementårii acestora.
Dupå avizarea situatiilor financiare anuale de cåtre Directia Generalå a Finantelor Publice, acestea sunt supuse dezbaterii în Consiliul local, care îsi însușește si aprobå situațiile.
=== CAPITOLUL IV ===
CAPITOLUL IV. AUDITUL BUGETELOR LOCALE
4.1. Conceptul de audit public intern si sfera de activitate
Activitatea de audit public intern este reglementatå de Legea nr. 672/2002 si de Normele proprii privind exercitarea activitåtii de audit intern, aprobate de Directia Generalå a Finantelor Publice Ialomita.
Auditul public intern reprezintă o activitate funcțional independentă și obiectivă, care dă asigurări și consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor și cheltuielilor publice, perfecționând activitățile specifice primåriei si entitåtilor subordonate. Ajută institutia să-și îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică și metodică, ce evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului și a proceselor de administrare, dînd un plus de valoare acesteia.
Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităților desfășurate de primårie, inclusiv în institutiile subordonate din punct de vedere financiar, cu privire la formarea și utilizarea fondurilor publice, efectuarea cheltuielilor, precum și la administrarea patrimoniului public si privat al localitåtii.
Compartimentul de audit public intern auditează, fără a se limita la acestea, următoarele activitåti:
• angajamentele bugetare și legale din care derivă direct sau indirect obligații de plată, inclusiv din fondurile comunitare;
• plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fondurile comunitare;
• vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al orasului;
• concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al orasului;
• constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și stabilire a titlurilor de creanță, precum și a facilităților acordate la încasarea acestora;
• alocarea creditelor bugetare;
• sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;
• sistemul de luare a deciziilor;
• proiectul bugetului anual de venituri si cheltuieli al primåriei
___________________________
Voicu V.: „Buget, contabilitate, audit institutii publice”, Editura ERA, 2001
• sistemele de conducere și control precum și riscurile asociate unor astfel de sisteme;
• sistemele informatice utilizate de institutie.
Compartimentul de audit public intern funcționează în subordinea directă a primarului, exercitând o funcție distinctă și independentă de activitățile entității publice. Prin atribuțiile sale, compartimentul de audit public intern nu trebuie să fie implicat în vreun fel în îndeplinirea activităților pe care în mod potențial le pot audita si nici în elaborarea procedurilor de control intern.
Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerințelor externe, începând de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor și până la comunicarea rezultatelor acesteia.
Compartimentul de audit public intern are acces sau poate solicita toate datele și informațiile utile și probante (inclusiv cele în format electronic) pe care le consideră relevante pentru scopul și obiectivele misiunii de audit public intern utilizând principiul circuitului auditului (pista de audit).
Auditorul exercită o funcție de evaluare independentă, care se concretizează în recomandări.
Activitatea de audit public intern se desfåsoarå pe bazå de plan, care se întocmeste de Compartimentul de audit public intern si se aprobå de primar, în luna decembrie a fiecårui an pentru anul urmåtor. In afara misiunilor cuprinse în plan auditorul mai poate efectua misiuni de audit ad-hoc, la solicitarea primarului.
Auditorul intern al primåriei are obligatia så informeze primarul, ca ordonator principal de credite, asupra oricåror aspecte privind nerespectarea prevederilor legale, a normelor si procedurile privitoare la activitatea financiar-contabilå a primåriei si a entitåtilor subordonate din punct de vedere financiar si så propunå måsurile corective ce se impun.
Auditorul intern oferå consiliere pe probleme financiar-contabile si nu numai atît, primarului cît si structurilor primårirei si entitåtilor din subordinea acesteia.
Conform Normelor proprii de audit, în sfera de activitate a auditului intern al primåriei Tåndårei sunt cuprinse toate structurile organizatorice ale acesteia, Serviciul A.D.P., S.C. APATERMO S.A., unitåtile de învåtåmînt – centre financiare – din oras, Centrul de gåzduire temporarå pentru copii si adulti, Atelierul de tîmplårie TERMOROM, asociatiile de proprietari din oras.
Tipurile de audit desfåsurate la nivelul primåriei sunt:
a) Auditul de sistem – reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere și control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcționează economic, eficace și eficient, pentru identificarea deficiențelor și formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
b) Auditul performanței – examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor și sarcinilor sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor și apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c) Auditul de regularitate – reprezintă examinarea acțiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice, care le sunt aplicabile.
Recomandårile formulate de auditor în rapoarte, devenite obligatorii dupå aprobarea acestora de cåtre primar trebuie implementate de structurile/entitåtile auditate, auditul contribuind astfel la reglementarea unor probleme din activitatea acestora si la întårirea sistemelor si formelor de control intern (autocontrolul, controlul reciproc, controlul ierarhic operativ curent, controlul financiar preventiv), ca o måsurå a eficientei activitåtii de audit intern.
In practicå nu au fost situatii în care primarul sau conducåtorii entitåtilor auditate så nu-si însuseascå recomandårile din rapoartele de audit. In caz contrar compartimentul audit public intern transmite în mod obligatoriu la UCAAPI – structura teritorialå (D.G.F.P. Ialomita – Biroul Audit Public Intern), sinteze ale recomandărilor neînsușite de către conducătorul entității publice auditate și consecințele neimplementării acestora, însoțite de documentația relevantă, în termen de 10 zile de la încheierea trimestrului în care s-a desfåsurat misiunea de audit.
4.2. Activitåti auditate în vederea exprimårii opiniei auditorului asupra executiei bugetului local
Situatiile financiare încheiate de primårie la finele anului reprezintå sinteza activitåtii financiar-contabile a institutiei, rezultatul managementului general si financiar al acesteia.
Pentru ca auditorul så-si poatå exprima opinia asupra corectitudinii întocmirii situatiilor financiare, din care face parte si contul de executie bugetarå
___________________________
Legea nr. 672/2002 privind auditul ublic intern
este necesarå auditarea tuturor activitåtilor financiar-contabile ale anului respectiv. Astfel, auditorul îsi fixeazå obiectivele misiunii de audit care så-i ofere atît imaginea formårii fondurilor publice, cît si utilizarea lor conform legii, dar si administrarea patrimoniului public si privat ale orasului.
Obiectivele avute în vedere în cadrul misiunii de audit a întocmirii bilantului si a executiei bugetului sunt:
Existenta bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de Consiliul local Tåndårei;
Existenta si corecta completare a registrelor de evidentå a impozitelor si taxelor locale;
Actualizarea prin indexare a impozitelor si taxelor locale si aprobarea lor de Consiliul local Tåndårei;
Stabilirea, urmårirea, controlul si încasarea impozitelor si taxelor locale;
Executarea silitå a creantelor bugetare;
Angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor bugetare;
Evidenta angajamentelor bugetare si legale;
Efectuarea cheltuielilor numai pe baza documentelor justificative;
Existenta, actualizarea si aprobarea programului de investitii;
Existenta, actualizarea si aprobarea programului de achizitii publice;
Intocmirea lunarå a balantei de verificare;
Intocmirea trimestrialå a situatiilor financiare trimestriale si depunerea acestora la Directia generalå a Finantelor Publice la termenele stabilite;
Efectuarea executiei bugetare prin unitåtile de trezorerie;
Stabilirea corectå a rezultatului executiei bugetare;
Înregistrarea cronologicå si sistematicå a operatiunilor patrimoniale pe baza documentelor justificative;
Organizarea, efectuarea si valorificarea inventarierii anuale;
Organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv si a celorlalte forme de control intern.
Documentele supuse verificårii sunt:
bugetul de venituri si cheltuieli aprobat initial si rectificårile ulterioare;
registrele de contabilitate;
registrele rol;
note contabile si documentele justificative ce au stat la baza întocmirii lor (facturi, chitante, state de platå, contracte, comenzi, ordine de platå, extrase de cont, registre de caså etc);
documente centralizatoare;
balantele analitice ale conturilor la 31.12.2008;
fise contabile;
balanta de verificare sinteticå la 31.12.2008;
bilantul contabil la 31.12.2008;
contul de executie bugetarå la 31.12.2008;
situatiile anexe la darea de seamå contabilå la 31.12.2008;
documentatia privind inventarierea elementelor de activ si de pasiv;
registrul special de evidenå a documentelor ce se supun controlului financiar preventiv;
documentele specifice angajårii, ordonantårii si plåtii cheltuielilor bugetare.
De asemenea, auditorul acceseazå programele informatice utilizate în cadrul compartimentelor de specialitate.
Actiunea de auditare a avut în vedere ca operatiunile verificate så îndeplineascå în cel mai înalt grad caracteristicile impuse de normele legale (legalitate, regularitate, încadrarea în plafoanele valorice, economicitatea, eficacitatea, eficienta, oportunitatea temporalå si structuralå etc.), precum si respectarea principiilor de integralitate, realitate, corecta înregistrare în contabilitate si corecta prezentare în conturile anuale.
Caracterul misiunii de audit a fost de sondaj, iar procedeul de verificare utilizat pentru îndeplinirea obiectivelor propuse a fost controlul documentar. Modalitåtile de control folosite au fost: controlul cronologic, controlul sistematic, comparatia de control, analiza si studiul general, calculul de control.
Tipul de auditare efectuat a fost de conformitate/regularitate.
Metode si tehnici utilizate în timpul misiunii:
verificarea – în vederea asigurårii validitåtii, realitåtii si acuratetei înregistrårilor în contabilitate; tehnici de verificare utilizate:
comparatia: pentru sumele aprobate la platå si sumele plåtite;
examinarea: pentru detectarea în completarea documentelor de platå;
recalcularea: verificarea calculelor matematice;
garantarea: pentru verificarea realitåtii tranzactiilor înregistrate în
contabilitate cu documentele ce au stat la baza înregistrårii acestora;
urmårirea: pentru a se vedea dacå toate tranzactiile au fost real efectuate;
interviul: pentru låmurirea unor aspecte legate de organizarea si desfåsurarea activitåtilor;
esantionarea: pentru analiza întocmirii documentelor si efectuarea plåtilor;
observarea fizicå: pentru formarea unei påreri proprii privind modul de întocmire si emitere a documentelor.
Ca instrumente de audit s-au utilizat chestionarele-listå de verificare – pentru stabilirea conditiilor pe care trebuie så le îndeplineascå fiecare obiectiv auditabil si testele.
Materiale întocmite de auditor în timpul misiunii de audit:
programul de audit;
programul preliminar de interventie la fata locului;
lista privind identificarea legilor aplicabile;
liste ale obiectelor auditabile, pe fiecare obiectiv stabilit, conform programului;
chestionare-liste de verificare;
teste;
documente privind identificarea riscurilor aferente obiectelor auditabile;
documente privind stabilirea factorilor de risc si a ponderilor acestora;
analiza riscurilor;
clasarea riscurilor;
tabelele punctelor tari si punctelor slabe;
tematica în detaliu a misiunii de audit;
nota centralizatoare a documentelor de lucru;
proiect de raport de audit;
minutele sedintelor de deschidere si de închidere a misiunii;
raportul de audit intern final.
In urma verificårii documentelor si a parcurgerii fazelor misiunii, auditorul intern face constatåri, trage concluzii si formuleazå recomandåri.
4.3. Analiza contului de executie bugetarå la 31.12.2008
In baza verificårilor efectuate, auditorul intern face constatåri legate de fiecare obiectiv stabilit la începutul misiunii.
În ceea ce priveste contul de executie bugetarå încheiat la data de 31.12.2008, auditorul a constatat urmåtoarele:
colectarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor se realizeazå în baza bugetului aprobat pentru anul 2008 si care, în cursul anului financiar a suportat mai multe rectificåri, aprobate de Consiliul local;
sunt deschise si operationale registrele-rol de evidentå a masei impozabile la nivelul orasului, cu ajutorul lor tinîndu-se contabilitatea analiticå a veniturilor si care se completeazå corect pe baza borderourilor desfåsuråtoare de încasåri; în cursul anului 2008 au fost completate toate rubricile din anest registru, pentru a evidentia clar sumele încasate în timpul anului si sumele råmase de încasat în anul urmåtor; din verificarea prin sondaj a calculelor nu s-au constatat diferente;
sistemul informatic utilizat, chiar dacå nu oferå o informatie completå este operational si furnizeazå date privind impozitele si taxele locale;
veniturile se încaseazå de la contribuabili pe bazå de chitante, eliberate atît manual, pe formularele cu regim special, cît si pe calculator, functie de vechimea debitelor achitate;
pentru evidenta operatiilor de caså se utilizeazå registrul de caså; veniturile încasate prin casieria primåriei se evidentiazå în acest document si sunt vårsate zilnic, în zilele lucråtoare la trezoreria orasului Tåndårei. Pentru ridicarea de numerar se utilizeazå cec-ul. S-a constatat cå nu se fac plåti direct din sumele încasate de la contribuabili.
evidenta cheltuielilor bugetare se tine cu ajutorul fiselor se cont, pe structura clasificatiei bugetare; din confruntarea evidentei acestora cu contul de executie bugetarå transmis de trezorerie nu s-au constatat diferente;
sumele preluate în contul de executie bugetarå si anexe corespund cu cele din contul de executie bugetarå transmis de trezorerie;
în contul de executie bugetarå s-au trecut corect prevederile definitive ale bugetului;
au fost respectate corelatiile prevåzute de normele de închidere elaborate de Ministerul Finantelor;
rezultatul exercitiului a fost stabilit corect.
Din analiza datelor cuprinse în contul de executie la 31.12.2008 rezultå urmåtoarele:
– Cheltuielile prezentate în mod sintetic în contul de executie bugetarå au fost în mod corect preluate si detaliate în Anexa 14 – Unitåti administrativ-teritoriale, conform clasificatiei bugetare. De asemenea, sumele cuprinse în contul de executie,în bilantul contabil si în anexe sunt corect totalizate si au corelatie, fiind în mod corect preluate din balantele de verificare sintetice.
Din analiza executiei bugetului pe anul 2008 rezultå cå exercitiul financiar s-a încheiat cu un excedent de 3113474 lei, care se regåseste în fondul de rulment al institutiei.
In executie se constatå cå veniturile totale încasate au fost în sumå de 19195894 lei, adicå în proportie de 100,57 % fațå de prevederi astfel:
Venituri proprii 5.738.471 lei 29,89%
Cote și sume defalcate din impozitul pe venit 1.905.173 lei 9,92%
Sume defalcate din taxa pe valoarea
adåugatå 10.772.128 lei 56,12%
Subventii primite de la bugetul de stat 754.387 lei 3,93%
Donatii si sponsorizåri 25.735 lei 0,14%
La capitolul “Venituri proprii” se remarcå un aspect pozitiv în activitatea de colectare a impozitelor si taxelor locale, adicå o crestere a volumului încasårilor fatå de anul 2007 de la 2802302 lei la 5738471 lei în anul 2008.
De notat este realizarea în proportie de 122,43 % a impozitului pe clådiri de la persoane juridice, impozit pe terenul extravilan 117,82%, taxa asupra mijloacelor de transport de la persoane juridice 117,73% și de la persoane fizice cu 105,72 %, venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate conform dispozițiilor legale 108,31%, venituri din concesiuni și închirieri 100,79% si diverse venituri cu 102,90%.
Realizåri mai mici au fost înregistrate la impozitul pe teren de la persoane juridice (68,31%), impozitul pe teren de la persoane fizice (81,38%, %), impozitul pe clădiri de la persoane fizice (87,52 %), impozitul pe spectacole (50,22%), venituri din prestări de servicii (60,65%).
La capitolul cheltuieli se constatå cå s-au efectuat plåti totale în sumå de 16082420 lei, adicå 84,26% din total prevederi bugetare (credite definitive) aprobate pentru anul 2008. Se constatå cå la nici un fel de capitol, subcapitol, paragraf, titlu, articol sau alineat nu au fost depåsite creditele aprobate.
In structura cheltuielilor efectuate în anul 2008 ponderea o detin cheltuielile pentru învåtåmînt (56,60% în anul 2007 si 49,24% în anul 2008), cheltuieli pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică (12,53% în 2007 si 21,23% în 2008), cheltuieli pentru asigurări și asistentå socialå (13,95% în 2007 si 12,15% în 2008), si cheltuieli ale autoritåtilor publice (10,31% în 2007 si 9,56% în 2008).
Nu sunt înregistrate obligatii de platå restante cåtre agenti economici sau institutii de credit.
În cursul anului 2008 nu au fost scoase din functiune active înainte de expirarea duratei normale de utilizare.
Nu existå stocuri fårå miscare, cu miscare lentå sau de prisos.
In ceea ce priveste corespondeta conturilor din activul bilantului contabil cu cele din pasiv se constatå cå aceasta este corectå.
Se constatå cå în anul 2008 nu s-au fåcut împrumuturi din fondul de tezaur si nu au fost contractate credite bancare.
4.4. Concluziile si recomandårile misiunii
de audit public intern
Din verificårile efectuate se constatå cå în timpul exercitiului bugetar 2008 activitatea financiar – contabilå s-a desfåsurat conform prevederilor legale:
veniturile bugetare au fost stabilite si încasate conform nivelurilor aprobate ;
deschiderile de credite bugetare au fost efectuate conform repartizårii pe trimestre a bugetului;
toate cheltuielile se înscriu în limitele aprobate, conform repartitiilor bugetare;
înregistrårile efectuate în contabilitate sunt corecte, iar controlul
financiar – preventiv a fost exercitat conform normelor legale;
au fost respectate prevederile O.M.F.P. nr. 1.792/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale.
Conturile anuale au fost stabilite sub responsabilitatea primarului orasului Tåndårei.
Responsabilitatea auditorului intern este ca pe baza auditului efectuat så îsi exprime opinia asupra continutului acestora.
Auditorul intern estimeazå cå auditul efectuat furnizeazå o bazå rezonabilå de date privind expunerea opiniei acestuia si anume cå bilantul contabil, contul de executie bugetarå si situatiile anexe sunt întocmite regulamentar, în baza documentelor justificative si a înregistrårilor contabile, caracterizate prin legalitate, realitate si exactitate. Darea de seamå contabilå întocmitå la 31.12.2008 redå o imagine fidelå, clarå si completå a bunei gestiuni financiare la nivelul orasului Tåndårei.
Auditorul propune, pentru buna desfåsurare a activitåtii de încasare a veniturilor bugetare urmåtoarele:
implementarea unui sistem informatic fiabil si performant, care så ofere în timp optim informatiile solicitate de ordonatorul de credite, organele de control, Consiliul local sau alte institutii;
implementarea sistemului de platå a impozitelor si taxelor locale prin internet.
=== CAPITOLUL V ===
CAPITOLUL V
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Fundamentarea veniturilor publice, dimensionarea cheltuielilor publice si repartizarea acestora pe destinatii si beneficiari sunt actiuni ce rezultå direct din necesitatea satisfacerii nevoilor publice, prezentîndu-se din acest punct de vedere, mai întîi, ca o chestiune politicå de maximå importantå si apoi ca o problemå economicå, de colectare a resurselor bånesti necesare pentru acoperirea lor.
Formarea resurselor bugetare locale proprii la nivelurile permise de mårimea si structura masei impozabile, precum si încasarea impozitelor si taxelor locale sunt atribute ale administratiei publice locale, råspunzåtoare atît pentru stabilirea si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli (Consiliul local ca autoritate legislativå localå), dar si pentru executia bugetarå aferentå (Primåria, prin structurile de specialitate, ca autoritate executivå).
Bugetul local nu este numai un instrument de previziune financiarå, dar si un angajament pe care administratia publicå si-l asumå în fata colectivitåtii locale, cea care l-a ales pentru îndeplinirea obiectivelor privind satisfacerea nevoilor publice.
Bugetele locale reprezintå a doua componentå a bugetului public national, dupå bugetul de stat. Relatiile financiare derulate prin intermediul bugetelor locale sunt generate de existenta si activitatea agentilor economici, indiferent de natura capitalului social, sucursale si filiale ale regiilor autonome, de dreptul de proprietate mobiliarå si imobiliarå al persoanelor fizice si juridice, precum si de alte activitåti generatoare de impozite si taxe, acestea în ceea ce priveste formarea fondurilor. Cheltuielile publice, conform legii vizeazå acoperirea nevoilor proprii ale administratiei locale, cheltuieli pentru învåtåmînt, sånåtate, culturå, asistentå socialå, servicii de dezvoltare publicå, alte actiuni si cheltuieli.
Desi autonomia localå cunoaste o crestere continuå, totusi, din punct de vedere financiar, dependenta de bugetul de stat se mentine.
Din analiza si constatårile cuprinse în capitolele anterioare se pot formula urmåtoarele concluzii privind executia bugetarå în anul 2005 la nivelul Primåriei orasului Tåndårei:
Stabilirea veniturilor proprii ale bugetului local, formate din impozite si taxe locale este conformå prevederilor legale si este precedatå de inventarierea masei impozabile a orasului;
Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli se face de cåtre Consiliul Local al orasului, ca si rectificårile intervenite în cursul anului financiar;
In stabilirea cuantumurilor finale ale veniturilor proprii din anul 2008 s-a aplicat principiul prudential, în sensul aprecierii unui grad de încasare a impozitelor si taxelor locale corelat cu datele istorice si conjunctura socio-economicå;
Incasarea veniturilor se face prin casieria institutiei si prin trezoreria orasului, iar evidenta obligatiilor de platå cåtre bugetul local, precum si cea a plåtilor este organizatå si opereazå conform normelor legale;
Executarea silitå a creantelor bugetare, desi aplicå toatå metodologia impuså de normele legale, în urma cårora s-au recuperat sume importatnte din creante restante, totusi aceasta impune o perioadå relativ lungå de timp de la declansarea executårii silite pînå la încasarea sumelor;
Cheltuielile bugetare pentru anul 2008 au fost fundamentate pe fiecare articol de cheltuialå în parte, în cadrul destinatiilor legale: autoritåti publice, învåtåmînt, sånåtate, culturå si religie, asistentå socialå, servicii de dezvoltare publicå, agriculturå, alte actiuni;
Cheltuielile publice se materializeazå în plåti efectuate din resursele mobilizate, pentru achizitii de bunuri si preståri de servicii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor propuse;
Plåtile s-au efectuat în limita prevederilor din bugetul local, cu repartizarea pe trimestre si destinatii;
In totalul veniturilor bugetare ponderea o detin transferurile si subventiile de la bugetul de stat (70,11%), veniturile proprii întregind cu doar 29,89% acest volum;
Ponderea cheltuielilor bugetare o reprezintå cele pentru învåtåmînt (49,24%), urmate de serviciile de dezvoltare publicå (21,23%), asigurări și asistentå socialå (12,15%) și autoritåti publice (9,56%);
Executia cheltuielilor bugetare respectå întocmai cele patru faze obligatorii (angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata), iar evidenta angajamentelor
bugetare este conformå prevederilor legale;
Executia de caså a bugetului local a respectat normele legale;
Intocmirea, verificarea si aprobarea situatiilor financiare ale primåriei s-au efectuat conform prevederilor legale;
Rezultatul exercitiului financiar a fost stabilit corect si transferat în fondul de rulment al primåriei.
Pentru îmbunåtåtirea practicii, procedurilor si deciziilor legate de procesul de fundamantare, elaborare si executie a bugetului local ar putea fi utile urmåtoarele propuneri:
Implementarea unui sistem informatic care så permitå atît formarea unei baze de date complete, care så furnizeze toate informatiile necesare luårii deciziilor, cît si accesibilitate celorlalte structuri functionale ale primåriei;
Implementarea sistemului de platå a impozitelor si taxelor locale prin mijloace electronice: card si internet;
Imbunåtåtirea cadrului legal privind executarea silitå a creantelor bugetare, în sensul accelerårii procedurilor de executare silitå;
Crearea conditiilor de acces al publicului la informatie prin prezentarea pe pagina de web a primåriei, precum si în buletinul informativ al orasului a unor informatii mai detaliate privind aspectele legale de elaborarea bugetului local, cît si executia acestuia; alte mijloace utile în realizarea acestor obiective ar fi întîlnirile publice, conferintele, informatiile stradale, centre de informare a cetåtenilor;
Consultarea colectivitåtii în procesul de luare a deciziilor privind stabilirea bugetului local, participarea publicå bazîndu-se pe necesitatea consultårii cetåtenilor si exprimarea de cåtre acestia a opiniilor în legåturå cu deciziile ce se adoptå si de care ei sunt afectati. Acest aspect se înscrie în sfera democratiei participative, care presupune cå, desi Consiliul local si primarul sunt organe investite cu puterea de a lua decizii pentru comunitatea în care au fost alesi, nu fac acest lucru decît dupå consultarea cetåtenilor sau cel putin a unor grupuri de cetåteni;
Aplicarea instrumentelor si tehnicilor de colectare a informatiilor de la cetåteni, ce pot fi folosite de alesii locali în luarea deciziilor privind nevoile, opiniile, ideile sau dorintelor cetåtenilor, ceea ce nu implicå un anumit volum de timp si resurse financiare: sesiuni de brainstorming (concentrarea pe o anumitå problemå, respectiv stabilirea pioritåtilor bugetului local si stimularea grupurilor de a genera idei si de a rezolva problema respectivå), tehnici de grup nominal (asemånåtoare brainstorming-ului, dar nacesitå mai multå planificare, discutii, selectare si clasare a ideilor), focus-grupurile (interviuri de grup focalizate), sondaje de opinie;
Finantarea serviciilor publice prin parteneriat public-privat, concept nou, reprezntînd o pozitie modernå de abordare a relatiilor dintre sectorul public si cel privat, în scopul realizårii unui proiect sau a unui serviciu, care este furnizat în mod traditional de cåtre sectorul public. Fiecare dintre pårtile contractante are anumite avantaje în raport cu cealaltå parte, în privinta derulårii sarcinilor specifice. In baza contractelor de parteneriat public-privat, pårtile contractante din sectorul privat devin furnizori pe termen lung de servicii, combinînd responsabilitåtile de concepere, construire si exploatare, cu posibilitatea finantårii activelor în scopul furnizårii serviciilor necesare sectorului public. In consecintå, misiunea sectorului public s-ar putea realiza prin intermebiul sectorului privat. Aceastå cooperare s-ar putea dezvolta în conditiile privatizårii utilitåtilor publice, pentru atingerea criteriilor de convergentå ale Uniunii Europene. Avantajele acestui tip de finantare ar fi urmåtoarele:
accelerarea realizårii infrastructurii, deoarece parteneriatul public-privat permite scetorului public schimbarea accentului dinspre cheltuielile de capital spre fluxul de venituri înregistrat prin plata serviciilor puse astfel la dispozitie. Proiectele s-ar putea derula chiar si în situatia în care disponibilitatea capitalului public este reduså;
implementarea rapidå, datoratå trecerii responsabilitåtii pentru concepere si realizare în sarcina sectorului privat;
reducerea costurilor generale, prin faptul cå proiectele care implicå servicii operationale si de întretinere asigurå stimulente semnificative pentru sectorul privat, în sensul minimizårii costurilor generale ale unui proiect, ceea ce este mai dificil de atins în cadrul constrîngerilor existente în procesul bugetar traditional din sectorul public;
îmbunåtåtirea calitåtii serviciilor, fatå de sistemul traditional al achizitiilor publice;
generarea de venituri suplimentare: sectorul privat poate genera venituri suplimentare din partea tertilor, reducînd astfel nivelul subventiilor necesare din partea sectorului public;
întårirea managementului public prin transferarea responsabilitåtilor pentru furnizarea de servicii publice, astfel încît autoritåtile publice så poatå actiona în calitate de autoritåti de reglementare si så se centreze pe planificarea serviciilor si pe monitorizarea performantelor, în locul managementului curent de servicii publice.
Atribuirea functiilor publice cåtre sectorul privat s-ar putea realiza prin: concesiune operationalå, acorduri de exploatare si contracte de servicii.
Pentru aplicarea acestei modalitåti de finantare a serviciilor publice este necesar ca legislatia så stabileascå cerinte privind stabilirea rolurilor si responsabilitåtilor pentru fiecare parte contractantå si så asigure sisteme eficiente de reglementare si de minitorizare a proiectelor de parteneriat public-privat.
Pentru facilitarea introducerii acordurilor de tip parteneriat public-privat pot fi adoptate mai multe solutii, cum ar fi:
alegerea unui acord cu sectorul privat care reduce riscurile asociate deficientelor de legislatie;
alegerea unui partener privat care este capabil så administreze riscul legislativ sau de reglementare, cum ar fi în cazul unor reguli valutare nefavorabile ori restrictive privind repatrierea profitului, este de preferat contractarea unor companii locale;
încorporarea unor garantii explicite în contract;
încurajarea instituirii unor mecanisme eficiente de reglementare si de garantare.
Promovarea unei reale autonomii financiare locale, prin modificarea cadrului legislativ privind transferurile de la bugetul de stat. Aceasta s-ar putea realiza practic pe aceleasi criterii aplicabile în cazul cotelor defalcate din impozitul pe venit;
Finantarea obiectivelor de infrastructurå localå (drumuri, retele de utilitåti, obiective de mediu) prin participarea la proiecte regionale, prin cofinantare, ceea ce ar reduce presiunea asupra bugetului local, resursele putînd fi dirijate pe alte directii (social, cultural etc)
Apelarea la creditarea bancarå pentru acoperirea unor cheltuieli generate de finantarea obiectivelor cuprinse în programele de investitii anuale si multianuale;
Accesarea fondurilor structurale pentru finantarea obiectivelor de investitii.
Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de către Comisia Europeană și au ca destinație finanțarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea șomajului de lungă durată, inserția profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltării rurale. Fondurile structurale sunt formate din: Fondul European de Orientare și Garanție Agricolă (FEOGA) – componenta « Orientare », Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE) și Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP). La acestea se adaugă Fondul de Coeziune, creat în 1993..
Conditiile de accesare a fondurilor structurale sunt: competitivitatea, proiecte concepute conform cerintelor europene si cofinantarea.
Factorii care contribuie la o bunå absorbtie a instrumentelor structurale sunt portofoliul de proiecte eligibile, capacitatea administrativå si cofinantarea.
In acest sens este necesar ca primåria så asigure:
elaborarea studiilor si programelor de dezvoltare;
identificarea si atragerea surselor de finantare;
implementarea proiectelor de interes local si regional.
Politica de dezvoltare regionalå si localå este strîns legatå de existenta unor finante publice locale solide, stabile, programate si bine gestionate. De asemenea, aceasta trebuie så vinå în întîmpinarea nevoilor colectivitåtii locale si satisfacerea acestor nevoi din ce în ce mai mult cu surse proprii.
In procesul de fundamentare si executie a bugetului local intervine un al treilea factor, necesarul real de surse pentru satisfacerea nevoilor sociale.
Astfel, se poate vorbi de trei elemente ce trebuie luate în considerare în derularea acestor procese: venituri – necesitåti – cheltuieli.
=== L ===
C U P R I N S
CAPITOLUL I. AUTONOMIA BUGETELOR LOCALE ..… pag. 5
1.1. Aspecte generale ……………………………………………………. pag. 5
1.2.Criteriile de repartitie a competentelor privind autonomia localå între administratia centralå si cea localå ………………………….. pag. 11
Sistemul finantelor publice locale …………………………..… pag. 19
1.3.1. Autonomia financiarå a colectivitåtilor locale ….….. pag. 19
1.3.2. Descentralizarea la nivelul autoritåtilor publice locale …………………………………………………………………….… pag. 21
CAPITOLUL II. PROCESUL DE ELABORARE, APROBARE, EXECUTIE SI RAPORTARE A BUGETELOR LOCALE ……… pag. 24
2.1. Cadrul juridic privind elaborarea, aprobarea, executarea si raportarea bugetelor locale ……………………………………………. pag. 24
2.1.1. Principii, reguli, competente si responsabilitåti în procesul bugetar …………………………………………………………………..… pag. 24
2.1.2. Metode de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale ……………………………………………………..…… pag. 29
2.2. Procesul bugetar …………………………………………………… pag. 32
2.2.1. Continutul si structura bugetului local …………….. pag. 32
2.2.2. Calendarul bugetar; fazele elaborårii si aprobårii bugetului local ……………………………………………………………….……….. pag. 36
2.2.3. Executia bugetarå si raportarea acesteia ….………. pag. 38
CAPITOLUL III. ANALIZA EXECUTIEI BUGETULUI LOCAL AL ORASULUI TÅNDÅREI IN ANUL 2008 …………………..……….. pag. 44
3.1. Structura bugetului local ………………………………………… pag. 44
3.1.1. Surse de finantare; venituri proprii, pelevåri de la bugetul de stat, donatii si sponsorizåri ……………………………………….. pag. 44
3.1.2. Capitole de cheltuieli – structurå; mod de acoperire din sursele bugetare …………………………………………………………. pag. 46
3.2. Executia bugetarå …………………………………………………. pag. 54
3.2.1. Executia veniturilor bugetului local …………….……. pag. 54
3.2.2. Executia cheltuielilor bugetului local ………….…….. pag. 56
3.3. Studiu de caz – executia bugetului local al anului 2008 .… pag. 60
3.3.1. Incasarea veniturilor în anul 2008– situatie comparativå cu anul 2007; factori de influentå ……………….……………………… pag. 60
3.3.2. Cheltuielile bugetare efectuate în anul 2008 – situatie comparativå cu anul 2007; factori de influentå …………….……. pag. 74
3.4. Intocmirea, verificarea si aprobarea situatiilor financiare ale primåriei la 31.12.2008 ……………………………………………..…. pag. 83
CAPITOLUL IV. AUDITUL BUGETELOR LOCALE ………. pag. 85
4.1. Conceptul de audit public intern si sfera de activitate …… pag. 85
4.2. Activitåti auditate în vederea exprimårii opiniei auditorului asupra executiei bugetului local ……………………………………………..… pag. 87
4.3. Analiza contului de executie bugetarå la 31.12.2008 ……… pag. 91
4.4. Concluziile si recomandårile misiunii de audit public
intern ……………………………………………………..……………….. pag. 93
CAPITOLUL V. CONCLUZII SI PROPUNERI …..…………. pag. 95
CAPITOLUL VI. REZUMATUL LUCRÅRII ……..………. pag. 101
CAPITOLUL I
AUTONOMIA BUGETELOR LOCALE
1.1. Aspecte generale
Comunitåtile locale sunt colectivitåti umane delimitate teritorial, politic si administrativ, care au autoritåti publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiarå a acestora este absolut necesarå, deoarece autonomia administrativå nu ar fi viabilå fårå autonomia financiarå, care îi asigurå suportul material al functionårii.
Un alt argument privind autonomia financiarå a comunitåtilor locale este faptul cå aceste comunitåti îsi cunosc îndeaproape propriile posibilitåti privind resursele bånesti de provenientå publicå si, mai ales, necesitåtile ce trebuie acoperite, oportunitåtile si prioritåtile privind serviciile publice si investitiile pe plan local.
In statele cu traditie democraticå administratia localå se bazeazå pe principiile descentralizårii si autonomiei locale. Aceasta este statuatå printr-un cadru legislativ si mecanisme financiare adecvate privind finantele publice locale. Prin aceste reglementåri se urmåreste: delimitarea patrimoniului public aflat în proprietatea primåriilor de cel aflat în proprietatea statului, crearea instrumentelor administrative necesare autoritåtilor locale pentru îndeplinirea atributiilor care le revin acestora, asigurarea conditiilor pentru asumarea responsabilitåtii privind dezvoltarea localå.
Problema consolidårii autonomiei locale este o preocupare universalå, statele democratice contemporane fiind interesate de aplicarea pricipiului descentralizårii serviciilor publice, prin transmiterea, pe bazå legalå legalå, a mai multor competente organelor puterii si administratiei locale.
Autonomia localå în statele europene face obiectul Cartei Europene a Autonomiei Locale, întocmitå de cåtre Consiliul Europei pe baza unui proiect propus de Conferinta Europeanå a Autonomiei Locale, deschiså semnatarilor conventiei încheiate între statele membre, din octombrie 1985.
Protejarea si întårirea autonomiei locale în Europa prin intermediul unui document care så explice principiile adoptate de toate statele democratice europene constituie un obiectiv al organelor locale de guvernare, recunoscîndu-se
de la început cå un asemenea text ar trebui så vizeze asigurarea adeziunii celor care asunt implicati în apårarea si sustinerea autonomiei locale. Carta obligå semnatarii så aplice regulile de bazå ce garanteazå independenta politicå, administrativå si financiarå a autoritåtilor locale.
Conform Cartei, gradul de autonomie localå de care se bucurå autoritåtile locale poate fi privit ca o piatrå de încercare pentru o democratie realå. Intre procesul de descentralizare si cel de consolidare a democratiei existå o relatie directå. Autonomia localå si descentralizarea serviciilor publice reprezintå garantia stabilitåtii unei democratii functionale.
Principiile generale enumerate de Carta Europeanå a Autonomiei Locale sunt:
colectivitåtile locale au dreptul, în cadrul politicii economice nationale, la resurse proprii adecvate de care så poatå dispune liber în vederea exercitårii atributiilor lor;
resursele financiare ale colectivitåtilor locale trebuie så fie proportionale cu responsabilitåtile stabilite pentru ele prin Constitutie sau legi organice;
o parte din resursele financiare ale colectivitåtilor locale trebuie så provinå din impozite si taxe locale, în proportiile stabilite la nivelul autoritåtilor locale, în limitele legii;
sistemul financiar din care fac parte resursele de care dispun comunitåtile locale trebuie så fie suficient de dinamice si diversificate, astfel încît så le permitå så urmåreascå pe cît posibil evolutia realå a costurilor exercitårii competentelor proprii;
protectia colectivitåtilor locale mai slabe din punct de vedere financiar impune instituirea unor proceduri de ajustare sau a unor måsuri echivalente care så corecteze efectele repartitiei inegale a potentialelor surse de finantare, cît si sarcina financiarå care le revine acestora;
colectivitåtile locale trebuie så fie consultate într-o manierå adecvatå asupra modalitåtilor în care vor fi alocate resursele redistribuite;
subventiile acordate colectivitåtilor locale nu trebuie så fie destinate, în måsura în care este posibil, finantårii unor proiecte expres specificate. Acordarea subventiilor nu trebuie så aducå atingere libertåtii fundamentale a autoritåtilor locale de a-si stabili politici proprii în sfera lor de competentå;
în scopul finantårii propriilor obiective de investitii colectivitåtile locale trebuie så aibe acces, conform legii, la piata nationalå de capital.
Avînd în vedere deosebirile teritoriale si demografice ale fiecårei tåri se constatå în prezent o mare diversitate de sisteme de autonomie localå, determinate de mai multi factori:
satutul colectivitåtilor locale;
numårul nivelurilor de administratie publicå localå;
repartizarea componentelor;
regimul finantelor publice.
In Europa existå trei modele care au influentat organizarea administrativå: modelul francez, modelul german si modelul britanic.
Modelul francez are ca unitåti administrativ teritoriale regiunea, departamentul si comuna. Franta are 21 de regiuni, fiecare din acestea fiind formatå din douå pînå la opt departamente, care cuprind mai multe comune. Sunt 36.500 de comune, din care 98% au sub 10.000 locuitori.
Interventia statului în plan local se realizeazå prin institutia prefecturii. O caracteristicå a modelului francez de organizare administrativ-teritorialå este identitatea competentelor la toate structurile.
Modelul francez se regåseste cu unele modificåri în tåri ca Spania, Portugalia si Italia.
Modelul german are ca element de bazå din punct de vedere politic si administrativ federalismul. Geneza sa este datoratå landurilor germane ca formatiuni statale preexistente statului. Constitutiile landurilor garanteazå autonomia colectivitåtilor locale, care dispun si de competenta legislativå în materie de drept comun.
La baza modelului german de administratie localå stå principiul subsidiaritåtii, ceea ce permite evitarea unui centralism excesiv la nivelul landurilor, arondismentele si comunele beneficiind de o realå autonomie si gestiune. Modelul german se regåseste cu anumite particularitåti nationale în Austria si Elvetia.
Modelul britanic se întîlneste ca sistem în administratia localå din Anglia, avînd o formå eterogenå.
Din punctul de vedere al dreptului administrativ, sistemele organizårii locale se clasificå în:
autonomie completå – conform cåreia comunitåtile locale au libertate deplinå în administrarea intereselor lor, fårå nici un control din partea autoritåtii locale;
autonomie limitatå – în cadrul cåreia se rezolvå principalele probleme pe plan local, care, în plus, sunt supuse controlului din partea autoritåtilor centrale;
tutela – conform cåreia problemele locale sunt rezolvate de cåtre autoritåtile centrale, administratiilor locale revenindu-le competente doar în actiuni de micå importantå.
Si în ceea ce priveste finantele publice locale se disting trei modalitåti:
constituirea veniturilor proprii necesare pentru acoperirea cheltuielilor, în virtutea drepturilor de a percepe impozite si taxe locale;
completarea veniturilor proprii cu sume si cote defalcate din veniturile bugetului autoritåtilor publice centrale;
finantarea integralå de la bugetul central.
Gradul de autonomie localå este influentat de:
independenta totalå sau partialå în colectarea veniturilor;
competente în contractarea si gestionarea împrumuturilor;
asigurarea echilibrului bugetar si gestionarea excedentului sau deficitului anual;
competenta organelor administratiei locale în introducerea unor impozite si taxe locale.
Autonomia finantelor publice locale rezultå si din raporturile de interdependentå fatå de verigile superioare, între bugetele locale si între acestea si bugetul de stat, ca buget central.
In tara noastå autonomia localå este reglementatå de Legea nr. 215/2001¹ privind administratia publicå localå. Conform acesteia comunele, orașele și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.
Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.
_______________________
¹ Legea nr. 215/2001 – legea administratiei publice locale
Aplicarea principiilor prevăzute nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.
Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.
Acest drept se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile județene, autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
El nu aduce atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.
Prin colectivitate locală se înțelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.
Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau județului, după caz.
Competențele și atribuțiile autorităților administrației publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competențe sunt depline și exclusive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice.
Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale din comune și orașe și autoritățile administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ.
În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Exercitarea competențelor și atribuțiilor stabilite prin lege revine autorităților administrației publice locale care se găsesc cel mai aproape de cetățean.
Stabilirea de competențe și atribuții pentru alte autorități decât cele locale trebuie să țină seama de amploarea și de natura răspunderii ce le revine, precum și de cerințele de eficiență și eficacitate.
Autoritățile administrației publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilități autorităților administrației publice locale în procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice, fără asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea respectivelor responsabilități.
Autoritățile administrației publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.
În cadrul politicii economice naționale, comunele, orașele și județele au dreptul la resurse proprii, pe care autoritățile administrației publice locale le gestionează potrivit atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii. Resursele financiare ale autorităților publice locale trebuie să fie proporționale cu competențele și cu responsabilitățile prevăzute de lege.
Autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, orașelor și județelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
Autoritățile administrației publice locale au dreptul ca, în limitele competențelor lor, să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate, în condițiile legii.
Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune autoritățile administrației publice locale au dreptul de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii.
Finantele publice locale în România sunt reglementate prin Legea nr. 273/2006, cu modificåri si completåri ulterioare.
Aceasta stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitåtile autoritåtilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate în domeniul finantelor publice locale.
Acest act normativ defineste expresiile si termenii utilizati astfel:
buget – document prin care sunt prevåzute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupå caz numai cheltuielile, în functie de sistemul de finantare a institutiilor publice;
buget local – document prin care sunt prevåzute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile unitåtii administrativ-teritoriale;
buget local pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București – totalitatea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și bugetului propriu al județului, respectiv ale sectoarelor și al municipiului București.
1.2.Criteriile de repartitie a competentelor privind autonomia localå între
administratia centralå si cea localå
Analiza administratiei publice locale sub aspectul descentralizårii impune detalierea aspectelor acestui proces. Problema centralå constå în a determina gradul optim de descentralizare, de repartitie a competentelor între diferitele esaloane administrativ – teritoriale. Mecanismul institutional al descentralizårii trebuie så aibă în vedere caracterul unitar al statului. In dinamica descentralizårii un rol important îl au factorii de naturå extraeconomicå, istorici, geografici, culturali si politici.
Oportunitatea acordårii celei mai mari pårti a atributiilor statului fie guvernului sau administratiilor judetene (locale) trebuie så fie examinatå prin prisma celor trei functii importante ale statului:
politica de stabilizare (asigurarea echilibrului macroeconomic);
politica de redistribuire a veniturilor;
politica de alocare optimå a resurselor economice;
Mentinerea coordonårii politicii de stabilizare a statului, realizatå la nivelul Guvernului este argumentatå de:
fluctuatiile si dezechilibrele economice care vizeazå întreaga tarå, cu intensitåti diferite în zonele ei;
decizia necesarå angajamentului politicii de stabilizare este dificil de adoptat la nivel national, iar la nivel local devine aleatoare, functie de dificultåtile practice si politice;
colectivitåtile locale nu au forta suficientå pentru a putea fi responsabile în totalitate de macrostabilizarea economiei.
Politica de redistribuire a veniturilor tine seama de factori ca:
amploarea corectiilor ce trebuie aplicate politicilor de distributie a resurselor existente în cadrul diferitelor colectivitåti, ce au ca scop reducerea discrepantelor dintre acestea;
gradul de armonizare a eforturilor de redistribuire din cadrul zonelor învecinate;
mobilitatea geograficå a agentilor economici.
Conducerea la nivel local a redistribuirii veniturilor influenteazå într-o oarecare måsurå si alegerea domiciliului persoanelor fizice, precum si gradul de atractie al zonei pentru operatorii economici.
O fiscalitate ridicatå si o repartizare a resurselor care nu se regåseste în îmbunåtåtirea infrastructurii sau în alte beneficii comune determinå migratia contribuabililor persoane fizice si juridice cåtre colectivitåti cu fiscalitate mai lejerå si o deplasare în sens invers a celor care au nevoie de ajutor social. Acest tip de politicå fiscalå este distructivå, conducînd la scåderea veniturilor locale pe cap de locuitor.
Politica de alocare optimå a resurselor furnizeazå cele mai puternice argumente în favoarea unei descentralizåri a ofertei de prestatii publice. Pentru aceasta este necesar så avem în vedere urmåtoarele aspecte:
natura serviciilor publice si efectul de propagare al acestora;
respectarea prioritåtilor invocate de contribuabili;
mårimea colectivitåtilor teritoriale.
In ceea ce priveste serviciile publice se pot distinge trei mari categorii:
servicii publice nationale – acolo unde prestatiile sunt repartizate în mod egal între toti cetåtenii tårii (securitatea nationalå);
servicii publice locale – unde beneficiari sunt toti locuitorii colectivitåtii locale respective (iluminat public, politie localå);
alte servicii – care se regåsesc la nivelul municipalitåtilor si care se potextinde uneori pînå la nivel national, cum ar fi serviciile publice
regionale (transportul pe calea feratå, posta si telecomunicatiile etc.)
Necesitatea distribuirii zonale a acestor prestatii, determinatå de efectul de propagare al acestora conditioneazå capacitatea minimå de administrare ce trebuie asiguratå pentru ca aceste servicii så functioneze în bune conditii.
Respectarea preferintelor cetåtenilor se referå la posibilitatea fie de a putea låsa la latitudinea administratiei centrale tipul de serviciu public care så deserveascå acea comunitate, fie så dea în competenta administratiei locale problema asigurårii serviciilor locale.
Pentru a exista un echilibru între competentele autoritåtilor centrale si cele ale autoritåtilor locale trebuie avute în vedere urmåtoarele aspecte:
eficienta activitåtii autoritåtilor locale, determinatå de:
calitatea actului administrativ;
competentele, capacitatea de lucru si de executie adecvate sarcinilor ce trebuie îndeplinite;
capacitatea autoritåtilor locale de a realiza sarcinile în timp util;
rentabilitatea activitåtii, ce poate fi realizatå prin:
dimensionarea corectå a bugetelor si a personalului executiv;
stabilirea prioritåtilor;
alegerea solutiilor cele mai avantajoase din punct de vedere al costurilor si calitåtii, astfel încît eficienta utilizårii fondurilor publice så fie maximå;
respectarea calendarului actunilor propuse a fi realizate;
promovarea principiilor subsidiaritåtii si al democratiei prin:
întårirea autonomiei locale;
descentralizarea serviciilor publice;
întårirea capacitåtii de decizie a autoritåtilor locale;
participarea cetåtenilor la luarea deciziilor;
corelarea capacitåtii de lucru si de executie cu sarcinile ce trebuie îndeplinite;
asigurarea conditiilor omogene de viatå cetåtenilor prin:
repartizarea corectå si standardizarea serviciilor administrative pe tot teritoriul tårii;
uniformizarea practicilor administrative.
Problema descentralizårii a fost reglementatå în tara noastrå prin Legea-cadru nr. 339/2004 privind descentralizarea.
Legea reglementează principiile fundamentale și regulile generale, precum și cadrul instituțional pentru desfășurarea procesului de descentralizare administrativă și financiară în România.
În înțelesul legii, descentralizarea reprezintă procesul transferului de autoritate și responsabilitate administrativă și financiară de la nivel central la nivel local.
Procesul de descentralizare se desfășoară în beneficiul cetățeanului, prin întărirea puterii și rolului administrației publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale durabile a unităților administrativ-teritoriale.
Principiile pe baza cărora se desfășoară procesul de descentralizare în România sunt următoarele:
a) principiul subsidiarității;
b) egalitatea cetățenilor în fața autorităților administrației publice locale;
c) garantarea calității serviciilor publice oferite cetățenilor de către autoritățile administrației publice, independent de locul de rezidență al acestora;
d) stimularea competiției ca mijloc de creștere a eficienței serviciilor publice;
e) exercitarea competențelor de către autoritățile administrației publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean;
f) asigurarea unui echilibru între descentralizarea administrativă și descentralizarea financiară la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale;
g) transparența actului decizional bazat pe accesul cetățenilor la informația publică și participarea acestora la luarea deciziei;
h)asigurarea descentralizării financiare bazate pe reguli transparente cu privire la calculul resurselor financiare alocate unităților administrativ-teritoriale.
Unitățile administrativ-teritoriale se administrează în mod autonom de către consiliile locale, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București, care dispun de autoritate deliberativă, și de către președinții consiliilor județene și primari, care dispun de autoritate executivă pentru exercitarea competențelor lor.
Autoritățile administrației publice locale beneficiază de dreptul la experiment.
În exercitarea dreptului la experiment autoritățile administrației publice locale pot organiza, pe durată determinată, centre-pilot pentru implementarea deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competențe de la nivel central la nivel local, înainte de generalizarea acestora la nivel național prin legea descentralizării privind responsabilitățile locale.
În relațiile dintre autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și dintre autoritățile administrației publice locale nu există raporturi de subordonare, potrivit legii.
Cetățenii cu drept de vot, locuitori ai unei unități administrativ-teritoriale, pot solicita, în condițiile prevăzute de lege, înscrierea pe ordinea de zi a ședinței consiliului local, consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București a unei probleme ce intră în competența acestuia.
La inițiativa autorităților administrației publice locale, pentru probleme de interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale pot fi consultați locuitorii, prin referendum local, în condițiile legii.
Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în problemele de interes local si exercită competențele prevăzute de lege.
Primarul este șeful administrației publice locale și îndeplinește o funcție de autoritate publică. El reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție; asigură respectarea actelor normative la nivel local.
Primarul aplică hotărârile consiliului local și îndeplinește atribuțiile ce îi revin potrivit legii, soluționând operativ problemele curente ale colectivității care l-a ales.
Consiliul județean are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în problemele de interes județean.
Autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și județelor pot decide, în mod liber, constituirea unor organisme de cooperare între unități administrativ-teritoriale și să le încredințeze o parte din competențele lor.
Derularea procesului de descentralizare
Regulile pe baza cărora se desfășoară procesul de descentralizare în România sunt:
a)descentralizarea competențelor de la nivel central la nivel local se face etapizat; etapele procesului de descentralizare sunt prevăzute în Strategia actualizată a
Guvernului României pentru accelerarea reformei în administrația publică;
b)crearea structurilor tehnice specifice pentru realizarea și monitorizarea fiecărei etape din cadrul procesului de descentralizare;
c)stabilirea măsurilor în cadrul fiecărei etape a procesului de descentralizare numai după analiza rezultatelor etapei anterioare. Analizele și rezultatele sunt discutate public la nivelul autorităților administrației publice locale și al structurilor asociative ale acestora, implicate în procesul de descentralizare;
d)desfășurarea unor faze-pilot pentru implementarea deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competențe de la nivel central la nivel local, înainte de generalizarea acestora la nivel național;
e)monitorizarea rezultatelor fiecărei măsuri luate în procesul de descentralizare, pe baza unui sistem de indicatori de performanță.
Guvernul organizează în ultimul semestru al fiecărui an un forum pe tema descentralizării, împreună cu structurile asociative ale autorităților locale.
Dispoziții financiare
Autoritățile administrației publice locale beneficiază de resurse financiare de care dispun în mod liber pentru exercitarea competențelor ce le revin potrivit legii.
Impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale, consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile legii.
Veniturile bugetelor unităților administrativ-teritoriale se constituie, potrivit legii, din:
a)venituri proprii;
b)sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c)subvenții primite de la bugetul de stat sau de la alte bugete;
d)alte venituri;
e)donații și sponsorizări.
Cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică și destinația acestora.
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale.
Veniturile proprii și alte venituri ale autorităților administrației publice locale reprezintă, pentru fiecare nivel al administrației publice locale, o parte determinantă din veniturile bugetului general al unităților administrativ-teritoriale, în condițiile legii.
Orice transfer de competențe între stat și autoritățile locale este însoțit de asigurarea resurselor echivalente celor destinate anterior exercitării acestor competențe.
Descentralizarea financiară operează pe baza unor mecanisme de echilibrare financiară vizând asigurarea egalității dintre autoritățile locale de același nivel.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale se repartizează pe județe, în funcție de criterii aprobate prin lege.
Conform Legii nr. 215/2001 privind administratia publicå localå, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de Legea privind alegerile locale.
Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune și orașe, în condițiile legii.
Principalele atributii ale autorităților administrației publice locale sunt:
Atributiile consiliului local:
a) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală și de cooperare transfrontalieră, în condițiile legii;
b) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii;
c) aprobă, la propunerea primarului, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor autonome de interes local;
d) administrează domeniul public și domeniul privat al comunei sau orașului;
e) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau orașului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;
f) înființează instituții publice, societăți comerciale și servicii publice de interes local; urmărește, controlează și analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile și serviciile publice de interes local; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum și pe cei ai instituțiilor publice din subordinea sa; aplică sancțiuni disciplinare, în condițiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
g) analizează și aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților, stabilind mijloacele materiale și financiare necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acțiuni de apărare împotriva inundațiilor, incendiilor, dezastrelor și fenomenelor meteorologice periculoase;
h) stabilește măsurile necesare pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes local;
i) aprobă, în limitele competențelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură condițiile necesare în vederea realizării acestora.
Principalele atributii ale primarului:
a) asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor consiliului județean;
b) întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;
c) exercită funcția de ordonator principal de credite;
d) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de îndată consiliului local cele constatate.
Din cele de mai sus se poate observa o grupare a competentelor administratiei publice:
competente obligatorii;
competente facultative;
competente delegate de stat;
activitåti complementare cu cele ale autoritåtilor ierarhic superioare;
alte activitåti.
In majoritatea statelor europene se pot întîlni urmåtoarele componente obligatorii ale autoritåtilor administratiei publice locale:
administrare generalå;
administrare a patrimoniului local;
aprobare buget local si împrumuturi;
servicii publice.
1.3.Sistemul finantelor publice locale
1.3.1. Autonomia financiarå a colectivitåtilor locale
Existenta finantelor publice locale presupune existenta unei autonomii a colectivitåtilor locale pe urmåtoarele directii: ²
Autonomie juridicå asiguratå prin personalitatea juridicå recunoscutå a acestor colectivitåti, care le transformå în subiecte de drept distincte de stat, avînd patrimoniu propriu si organe de conducere proprii;
Autonomie financiarå, care presupune existenta unui buget propriu, distinct de cel al statului, în care sunt înscrise venituri si cheltuieli proprii. Aceasta este conditia sine qua non a descentralizårii administrative.
Conditiile de bazå ale unei autonomii financiare sunt:
colectivitatea så dispunå de resurse proprii suficiente pentru a face fatå cheltuielilor proprii într-o proportie cît mai aproape de limita maximå a acestora;
colectivitåtile så nu fie supuse unui control ulterior în ceea ce
priveste deciziile lor financiare.
____________________________
² Vacarel Iulian: „Finante publice, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2004
Astfel, autonomia financiarå a colectivitåtilor locale are o dublå dimensiune:
– juridicå – ce constå în recunoasterea unei libere puteri de decizie a autoritåtilor locale, putere care nu trebuie så fie supuså unui control foarte strict din partea statului;
– materialå – datå de posibilitatea colectivitåtilor locale de a-si asigura acoperirea majoritåtii cheltuielilor din resurse proprii, gradul de aplelare la resursele bugetului de stat prin sistemul prelevårilor så fie cît mai mic.
Aceste conditii se interconditioneazå reciproc deoarece:
– volumul resurselor proprii necesare îndependentei materiale a colectivitåtii locale depinde în mare måsurå de capacitatea sa juridicå de a impune în mod liber majorarea impozitelor si taxelor locale si introducerea unora noi;
– puterea de decizie asupra acordårii exceptiilor de la plata impozitelor si taxelor influenteazå asupra nivelului cheltuielilor pe care colectivitatea le poate suporta.
Inså, independenta materialå a unei colectivitåti locale nu rezultå în mod exclusiv din capacitatea sa de a actiona în ce priveste nivelul resurselor si cheltuielilor. Existå si alte conditii de naturå diverså cum ar fi:
modificårile legislative privind impozitele si taxele locale, ceea ce influenteazå nivelul acestora;
transferurile de competente la nivel local, decise de stat, fårå acordarea unor resurse financiare echivalente influenteazå puternic volumul si structura cheltuielilor.
Ca urmare, autonomia financiarå a colectivitåtii locale implicå crearea unor sisteme ale finantelor publice locale eficace, echitabile si corelate cu necesitåtile si posibilitåtile economice ale acestora.
Problematica referitoare la finantele publice locale se aflå în centrul dezbaterilor politice actuale, statele membre în Consiliul Europei confruntîndu-se cu problema armonizårii a douå tendinte divergente: controlul si reducerea cheltuielilor publice si acordarea unei cît mai mari autonomii financiare colectivitåtilor locale.
In toate aceste state se cautå solutii de asigurare a unei repartizåri cît mai echitabile a resurselor financiare între diferitele niveluri de organizare administrativå, tinînd cont de rigoarea ce se impune la toate nivelurile administratiei publice.Obiectivul oricårui sistem de finantare a colectivitåtilor locale este de a le ajuta så se achite de obligatiile ce le revin ca puteri publice.
Nici un sistem al finantelor publice locale nu este perfect. De altfel, la nivel local nici un impozit, nici un sistem de tarifare sau de transferuri financiare nu este perfect.
Mai mult decît atît, un sistem care si-a dovedit eficienta într-o tarå, nu este în mod necesar adaptabil si la altå tarå.
Totusi, desi nu existå un sistem universal sau ideal de finantare a colectivitåtilor locale, cu siguranta anumite principii de care responsabilii politici trebuie så tinå cont în deciziile pe care le iau. Aceste principii se regåsesc în art. nr. 9 al Cartei Europene a Autonomiei Locale.
In scopul finantårii cheltuielilor de investitii, colectivitåtile locale trebuie så aibă acces la piata nationalå de capitaluri.
Ratificarea de cåtre Parlamentul Romaniei a Cartei Europene a Autonomiei Locale impune obligativitatea respectårii prevederilor ei si, în mod special, a celor care se referå la realizarea autonomiei locale a colectivitåtilor teritoriale.
1.3.2. Descentralizarea la nivelul autoritåtilor publice locale
Autonomia localå presupune un ansamblu de trei componente interdependente:
autonomia decizionalå
autonomia patrimonialå
autonomia financiarå.
Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale ³ defineste bugetul local ca o entitate distinctå, modificînd astfel fundamental managementul financiar la nivelul autoritåtilor locale.
Actul normativ de mai sus sporeste autonomia administratiilor locale, atît în ceea ce priveste modul de constructie al bugetului local, cît si efectuarea cheltuielilor bugetare.
Modul de stabilire, urmårire si platå a impozitelor si taxelor locale este prevåzut de Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificårile si completårile ulterioare.
O autonomie realå nu poate exista fårå asigurarea resurselor financiare necesare într-o proportie corespunzåtoare cu responsabilitåtile si competentele prevåzute de lege.
______________________________
³ Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale
Componentele implicatiilor descentralizårii la nivel local sunt:
cadrul legal si institutional în care se desfåsoarå procesul;
råspunderi legale privind veniturile si cheltuielile;
transferuri financiare între diferitele nivele ale administratiei publice;
contractarea de împrumuturi si accesul la credite;
societåti comerciale la care autoritåtile locale sunt actionare sau le au în administrare;
prestarea serviciilor publice si capacitatea de administrare a acestora.
In practicå s-au identificat o serie de disfunctionalitåti la nivel local:
existå transferuri de responsabilitåti de la nivel central la nivel local, fårå asigurarea resurselor;
existenta unor domenii ale protectiei sociale ce ar trebui så fie preluate la nivel national;
existå suprapuneri de activitåti între consiliile locale si cele judetene pe anumite tipuri de cheltuieli.
S-a încercat si se lucreazå încå la realizarea unei piete de creditare localå. Se încearcå de asemenea, dinamizarea pietei de capital principal si secundar.
Aspectele pozitive ale ultimele reglementåri în domeniul financiar ce privesc administratia localå sunt:
crearea premiselor privind descentralizarea financiarå;
veniturile proprii ale bugetelor locale au crescut în termeni reali;
s-a acumulat o bunå experientå în ceea ce priveste prognoza veniturilor;
realizarea partialå a corelårii politicii de dezvoltare localå cu politicile financiare.
Sunt înså si aspecte negative:
modificåri ale unor categorii de cheltuieli ce cad în sarcina administratiilor locale fårå asigurarea resurselor aferente sau asigurarea partialå a acestora (protectia socialå, cheltuieli materiale
în învåtåmînt etc).
gradul ridicat de dependentå fatå de legile bugetare anuale (pînå la data de 31 octombrie a fiecårui an ar trebui så se stie toatå informatia necesarå pentru fundamentarea bugetului local);
administratia localå nu are competente importante în ceea ce priveste dezvoltarea economicå localå.
Asociatiile admistratiilor locale (Asociatia Municipiilor din Romania, Asociatia Oraselor, Asociatia Comunelor si Asociatia Consiliilor judetene) au disponibilitatea de a colabora si de a continua procesul de descentralizare financiarå.
Ordonanta privind finantele publice locale puncteazå urmåtoarele aspecte privind descentralizarea unor activitåti:
„Trecerea de către Guvern, în administrarea și finanțarea autorităților administrației publice locale, a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor activități, precum și a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, după cum urmează:
a) în primul an, prin cuprinderea distinctă, în anexă la legea bugetului de stat, a resurselor necesare finanțării cheltuielilor publice transferate sau noilor cheltuieli publice, precum și a criteriilor de repartizare;
b) în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor alocate unităților administrativ-teritoriale, cu excepția celor nominalizate distinct prin anexă la legea bugetului de stat.
Prin elaborarea Planului National de Dezvoltare de cåtre Asociatia Nationalå de Dezvoltare Regionalå au fost cuprinse obiectivele prioritare din domeniul dezvoltårii regionale, incluse în strategiile de dezvoltare ale celor opt regiuni organizate în tara noastrå si în politicile sectoriale ale Guvernului.
Planul National de Dezvoltare este baza acordårii asistentei de cåtre Uniunea Europeanå încå din anul 2000. Prin derularea lui, comunitatea europeanå a alocat sume substantiale pentru cele trei instrumente de pre-aderare la UE: PHARE, ISPA SI SAPARD. După 1 ianuarie 2007, data aderării țarii noastre la U.E. sunt accesibile fondurile structurale pentru realizarea proiectelor legate de administrația locală.
Prioritåtile strategice ale dezvoltårii regionale în Romania sunt aceleasi cu cele ale politicilor structurale regionale din UE:
cresterea competitivitåtii economiilor regionale;
cresterea ocupårii si coeziunii sociale;
redefinirea dezvoltårii urbane si rurale în contextul unui teritoriu national dezvoltat în mod echilibrat.
CAPITOLUL II
PROCESUL DE ELABORARE, APROBARE, EXECUTIE SI RAPORTARE A BUGETELOR LOCALE
2.1. Cadrul juridic privind elaborarea, aprobarea, executarea si raportarea bugetelor locale
2.1.1. Principii, reguli, competente si responsabilitåti
în procesul bugetar
Reglementarea legalå care stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale este Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile ordonanței se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării:
a) bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București;
b) bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, după caz;
c) bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral din venituri proprii, precum si bugetelor altor institutii.
2.1.1.1. Principii si reguli bugetare
Orice proces financiar este supus respectårii în mod obligatoriu a unor principii si reguli, care, în cazul bugetelor locale sunt:
Principii:
Principiul universalității, conform cåruia:
______________________________
³ Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale
Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte.
Principiul publicității prin care procesul bugetar este deschis și transparent, acesta realizându-se prin:
publicarea în presa locală sau afișarea la sediul autorității administrației publice locale respective a proiectului de buget local și a contului anual de execuție a acestuia;
dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;
prezentarea contului anual de execuție a bugetului local în ședință publică.
3. Principiul unității, care prevede:
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale.
Se interzic reținerea și utilizarea de venituri în regim extrabugetar și constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.
4. Principiul unității monetare conform cåruia toate operațiunile bugetare se exprimă în moneda națională.
Principiul anualității:
Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condițiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar.
Toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv.
Principiul specializării bugetare, conform cåruia veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică și destinația acestora.
Principiul echilibrului, conform cåruia cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv.
Regulile bugetare prevåd:
1. Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
2. Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale.
3. Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici nu poate fi angajată și efectuată, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.
4. Nici o cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.
5. După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exercițiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.
2.1.1.2 Competente si responsabilitåti în procesul bugetar
Bugetele locale se aprobă de către consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz.
Pe parcursul exercițiului bugetar aceste consilii pot aproba rectificarea bugetelor, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificărilor bugetelor locale li se aplicå aceleași proceduri ca și aprobării inițiale a acestora, cu excepția termenelor din calendarul bugetar.
Rolul, competentele si responsabilitåtile autoritåtilor administratiei publice locale în procesul bugetar sunt:
a) elaborarea și aprobarea bugetelor locale, în condiții de echilibru bugetar, la termenele și potrivit prevederilor stabilite prin prezenta ordonanță de urgență;
b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a altor venituri ale unităților administrativ-teritoriale,
prin compartimente proprii de specialitate, în condițiile legii;
c) urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale, precum și rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;
d) stabilirea și urmărirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenți economici specializați ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităților locale;
e) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale;
f) contractarea directă de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării, la scadență, a obligațiilor de plată rezultate din acestea;
g) garantarea de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării, la scadență, a obligațiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;
h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare, în condiții de eficiență;
i) stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale;
j) elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;
k) îndeplinirea și a altor atribuții, competențe și responsabilități prevăzute de dispozițiile legale.
In derularea procesul bugetar un rol important îl au ordonatorii de credite.
Ordonatorii de credite sunt acele persoane care au responsabilitåti pe linia elaborårii, executiei si raportårii bugetelor locale.
Functie de gradul de implicare în acest proces se disting trei categorii de ordonatori de credite:
1. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București și primarii celorlalte unități administrativ-teritoriale; Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și condițiile delegării.
2. Ordonatorii secundari si tertiari de credite sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetele locale sau ale institutiilor publice;
Rolul ordonatorilor de credite în procesul bugetar diferå functie de categoria acestora si anume:
Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și prin bugetele instituțiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale;
Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale;
Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
Indiferent de categoria din care fac parte, ordonatorii de credite au urmåtoarele responsabilitåti:
– angajeazå și utilizeazå creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale;
– elaborazå și fundamenteazå proiectul de buget propriu;
– urmăresta modul de realizare a veniturilor;
– angajeazå, lichideazå și ordonanțeazå cheltuielile în limita creditelor bugetare aprobate și a veniturilor bugetare posibil de încasat;
– asigurå integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției pe care o conduc;
– asigurå organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;
– asigurå organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de investiții publice;
– asigurå organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;
– asigurå organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale;
– alte atribuții stabilite de dispozițiile legale.
Controlul financiar preventiv propriu și auditul public intern se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și privat și sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.
Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil, cu excepția institutiilor unde numårul de personal din compartimentul financiar contabil este mai mic de cinci.
Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale.
Formarea și utilizarea fondurilor publice locale și contul de execuție a bugetelor locale sunt supuse controlului Curții de Conturi.
2.1.2. Metode de fundamentare a veniturilor
si cheltuielilor bugetelor locale
Bugetul local trebuie så reflecte prin intermediul indicatorilor atît necesitåtile de resurse financiare, cît si posibilitåtile de acoperire a acestora.
Astfel, se pune problema dimensionårii corecte a nivelului veniturilor si cheltuielilor publice.
In practicå se utilizeazå mai multe metode de fundamentare bugetarå, cele mai råspîndite fiind bugetarea bazå zero si bugetarea incrementatå si bugetarea pe programe.
Bugetarea bazå zero si bugetarea incrementatå
Bugetarea bazå zero este procedura care permite cea mai mare precizie, dar care impune cel mai mare consum de timp, deoarece fiecare element al bugetului trebuie calculat în detaliu, fie cå este vorba de cheltuieli cu salariile si asimilate, de cheltuieli materiale sau cheltuieli de capital. O astfel de abordare cere o mare atentie si acuratete a datelor.
Bugetarea incrementatå presupune ca actiuni similare så mai fi fost aprobate si implementate, atentia fiind concentratå spre cresterea sau descresterea resurselor financiare alocate. Planificarea bugetarå începe în acest caz de la determinarea si analiza costurilor istorice, procesul bugetar focalizîndu-se pe estimarea variatiei indicatorilor bugetari fatå de anul anterior, deoarece prioritåtile au fost deja stabilite.
In cazul bugetårii bazå zero, fiecare actiune este analizatå pentru a-i justifica existenta si face comparatia cu alte solutii alternative. Sunt stabilite prioritåti si se analizeazå nivelul si oportunitatea fiecårui cost.
Prin comparatie, în bugetarea incrementatå, utilizarea realizårilor din anul bugetar anterior poate produce erori, din cauza modificårilor eventuale ale mediului economic, ale comportamentului economic si financiar al agentilor economici, ceea ce înseamnå cå nivelul indicatorilor din anul bugetar anterior constituie o bazå nesigurå pentru planificare. In acest sens, o decizie arbitrarå dintr-un plan poate fi perpetuatå o perioadå mai îndelungatå, cu efecte, de regulå negative.
Dacå planificarea bugetarå se bazeazå exclusiv pe nivelurile realizate ale indicatorilor bugetari, va exista tendinta de crestere a cheltuielilor în ultimele luni ale exercitiului bugetar, pentru a putea preveni eventuale reduceri ale alocatiilor bugetare în proiectul de buget pentru exercitiul viitor.
Cu toate acestea, bugetarea incrementatå este adesea preferatå bugetårii bazå zero, deoarece consumå mult mai putin timp si, de asemenea este mai la îndemînå managerilor sistemului bugetar.
Bugetarea pe programe
Un program este o grupare de activitåti independente, dar strict corelate între ele, proiectate cu scopul de a realiza un obiectiv si/sau mai multe subobiective comune.
Bugetul poate fi privit ca expresia planului realizat pentru o institutie publicå în termeni monetari, care cuprinde informatii ce permit realizarea analizei cost-beneficiu a activitåtii respectivei institutii, finantate exclusiv sau partial din fonduri publice.
Principiile care stau la baza procesului bugetar aferent unui program la nivelul institutiilor publice se referå în principal la:
planificarea bugetului, care trebuie så urmåreascå echilibrarea cheltuielilor pentru finantarea serviciilor publice pe care le realizeazå institutia cu resursele de care dispune aceasta;
obiectivele pe care si le fixeazå institutia publicå vor trebui så fie prioritizate, deoarece resursele sunt limitate. Pentru aceasta, în procesul de bugetare se vor aplica criterii în functie de scopurile urmårite si conditiile în care trebuie så se încadreze activitatea institutiei.
Sistemul bugetar al institutiei publice va cuprinde în acest caz:
bugetul traditional – functional sau operational – în care veniturile si cheltuielile sunt clasificate în conformitate cu nomenclatoarele stabilite prin legea finantelor publice locale.
unul sau mai multe bugete pe programme, care pun alåturi resursele cu cheltuielile de finantare necesare realizårii unui program elaborat pentru dezvoltarea unei anumite activitåti. Caracteristic pentru bugetarea pe programe este canalizarea resurselor afectate acestora unor obiective bine delimitate, într-un domeniu specific.
In procesul de bugetare pe programme se aplicå procedurile de elaborare a bugetului stabilite prin metodologia în vigoare, în vederea monitorizårii modului de utilizare a resurselor afectate si pentru a se asigura cå toate informatiile financiare si nefinanciare necesare desfåsurårii corespunzåtoare a activitåtii sunt disponibile, de calitatea si la termenul cerute prin program.
Principalele elemente ale procedurii de elaborare a bugetului pentru programul respectiv se referå la :
identificarea si definirea completå a obiectivului si subobiectivelor, dacå este cazul, urmårite de programul respectiv;
determinarea politicilor si prioritåtilor pentru atingerea obiectivului;
estimarea resurselor necesare;
identificarea resurselor disponibile;
calculul cheltuielilor pentru atingerea obiectivului, estimarea evolutiei acestora, în conditiile obtinerii performantelor planificate;
etapizarea alocårii resurselor, inclusiv a provizioanelor ce se considerå necesare pentru buna desfåsurare a activitåtii în cadrul programului;
analiza si aprobarea bugetului pentru programul respectiv, alåturi de bugetul operational al institutiei publice;
informarea persoanelor în a cåror responsabilitate se aflå implementarea programului pentru care s-a aprobat bugetul, precum si toate conditiile/restrictiile în care trebuie så se încadreze;
informarea beneficiarilor programului despre caracteristicile acestuia si conditiile ce trebuie îndeplinite, în conformitate cu aprobarea obtinutå;
monitorizarea executiei probramului si a bugetului;
revederea si amendarea bugetului, în functie de necesitåti si tinînd seama de regulile bugetare în vigoare;
evaluarea implementårii programului si a eficientei utilizårii fondurilor publice – intermediarå si finalå si realizarea de rapoarte cåtre autoritatea publicå coordonatoare a institutiei publice respective.
In cadrul programului cheltuielile se împart în douå mari categorii :
* cheltuieli operationale (recurente), care includ cheltuielile cu salariile si asimilate, cheltuielile materiale, cele care finanteazå utilitåtile si cheltuielile de întretinere s.a.
Dimensionarea cheltuielilor operationale pentru toatå durata programului se face tinînd seama de :
ajustarea salariilor în functie de variatia indicatorilor macroeconomici, în special a preturilor de consum, precum si de evolutia previzibilå a pietei muncii;
estimarea variatiei cheltuielilor materiale, avînd în vedere prognoza de crestere a preturilor productiei industriale s.a.
* cheltuieli de capital ce vor finanta de-a lungul întregii perioade pentru care este realizat programul, investitiile în dotåri si echipamente, constructii etc.
Partea a doua a programului cuprinde o listå de indicatori ce dimensioneazå evolutia realizårilor si performantelor.
Periodic si la finalul programului se face o evaluare din punct de vedere cantitativ si calitativ, adicå se efectueazå analiza si se prevede interventia de corectare, pentru ca la încheierea actiunii ce face obiectul programului så se fi atins scopul urmårit de acesta.
2.2. Procesul bugetar
2.2.1. Continutul si structura bugetului local
In bugetul local veniturile si cheltuielile se grupeazå pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.
Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile, pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate și paragrafe, după caz.
Cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată.
Numărul de salariați, permanenți și temporari, și fondul salariilor de bază se aprobă distinct, prin anexă la bugetul fiecărei instituții publice. Numărul de salariați aprobat fiecărei instituții publice nu poate fi depășit.
Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament și duratele de realizare a investițiilor.
Programele se aprobă ca anexe la buget.
Structura veniturilor bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora, în anexa nr. 2.
Impozitele și taxele locale se aprobă de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal si Legii nr. 215/2001 privind administratia publicå localå.
Cote defalcate din impozitul pe venit
Asimilate veniturilor proprii, cotele defalcate din impozitul pe venit constituie o surså importantå de finantare a cheltuielilor bugetare locale.
Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 47% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea plătitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al județului și 17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului.
În situații deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.
Operațiunile de virare a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectuează de Ministerul Finanțelor Publice prin direcțiile generale ale finanțelor publice.
Plătitorii de impozite și taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajați sunt obligați să solicite înregistrarea fiscală a acestora, ca
plătitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află punctul de lucru. Solicitarea se face în termen de 15 zile de la data înființării, pentru punctele de lucru nou-înființate. Plătitorii de impozite și taxe prevăzuți la acest alineat au obligația să organizeze evidența contabilă corespunzătoare pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii calculat, reținut și vărsat.
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Pentru finanțarea cheltuielilor publice locale, precum și pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, se repartizeazå pe județe, în funcție de următoarele criterii:
a) capacitatea financiară calculată în funcție de impozitul pe venit încasat pe locuitor, în proporție de 70% din sumele defalcate;
b) suprafața județului, în proporție de 30% din sumele defalcate.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, și din cota de 17% , o cotă de 25% se alocă bugetului propriu al județului, iar diferența se repartizează pe comune, orașe și municipii prin hotărâre a consiliului județean, după consultarea primarilor și cu asistența tehnică de specialitate a direcției generale a finanțelor publice, în funcție de următoarele criterii:
a) capacitatea financiară calculată în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporție de 30%;
b) suprafața unității administrativ-teritoriale, în proporție de 30%;
c) populația unității administrativ-teritoriale, în proporție de 25%;
d) alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului județean, în proporție de 15%, care să asigure cu prioritate susținerea programelor cu finanțare externă, care necesită cofinanțare locală.
Consultarea primarilor se face de către o comisie constituită la nivelul fiecărui județ, formată din:
a) președintele consiliului județean, în calitate de reprezentant al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România;
b) prefectul județului;
c) reprezentantul din județul respectiv, desemnat de Asociația Municipiilor din România;
d) reprezentantul din județul respectiv, desemnat de Asociația Orașelor din România;
e) reprezentantul din județul respectiv, desemnat de Asociația Comunelor din România;
f) directorul general al direcției generale a finanțelor publice județene.
Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum și din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanțarea unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes național, județean sau local.
Fondul de rezervå bugetarå
În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor locale, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercițiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale, precum și pentru acordarea unor ajutoare către unitățile administrativ-teritoriale în situații de extremă dificultate.
Fondul de rezervă bugetară poate fi majorat, în cursul anului, cu aprobarea consiliului local, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.
Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării ori dezafectării, în condițiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparțin instituțiilor publice, finanțate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale și se varsă la acestea.
Sumele încasate de către celelalte instituții publice constituie venituri ale bugetelor acestora.
Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparținând domeniului public ori privat al unităților administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.
Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcție de subordonarea instituțiilor care au dispus confiscarea acestora, în condițiile legii.
Sumele încasate din vânzarea, în condițiile legii, a unor bunuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.
2.2.2. Calendarul bugetar; fazele elaborårii si
aprobårii bugetului local
Elaborarea si aprobarea bugetelor locale presupune parcurgerea obligatorie a unor etape.
Etapa nr. 1 : Scrisoarea-cadru si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat:
Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor consolidabile, pe ansamblul județului și municipiului București, după caz, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget local;
Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităților administrației publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget;
Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale.
Etapa nr. 2 : Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite.
Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite, a veniturilor proprii estimate si cheltuielilor bugetare previzionate elaborează și depun la direcțiile generale ale finanțelor publice, până la data de 1 iulie, proiectele bugetelor locale echilibrate și anexele la acestea, pentru anul bugetar
următor, precum și estimările pentru următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului și municipiului București la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an.
Etapa nr. 3 : Aprobarea si centralizarea bugetelor locale.
În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, în condițiile legii, repartizează pe unități administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.
Pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate, ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afișează la sediul unității administrativ-teritoriale. Locuitorii pot depune contestații privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afișării acestuia.
În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor, proiectul bugetului local, însoțit de raportul primarului, al președintelui consiliului județean sau al primarului general al municipiului București, după caz, și de contestațiile depuse de locuitori, este supus aprobării consiliului local, județean sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, de către ordonatorii principali de credite.
Consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget se pronunță asupra contestațiilor și adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz, și pe anexe.
Proiectele de buget se aprobă de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ordonatorii principali de credite au obligația să transmită direcțiilor generale ale finanțelor publice bugetele locale aprobate, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora.
Direcțiile generale ale finanțelor publice, în termen de 10 zile, întocmesc și transmit Ministerului Finanțelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, grupate în cadrul fiecărui județ și al municipiului București, pe comune, orașe, municipii, sectoare ale municipiului București și bugetul propriu, pe structura clasificației bugetare.
2.2.3. Executia bugetarå si raportarea acesteia
Principii
In executia bugetelor locale trebuie respectate obligatoriu urmåtoarele principii:
In bugetele locale se cuprind și se aprobă, după caz, veniturile și creditele bugetare în structura clasificației bugetare.
2. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.
3. Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.
4. Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare și de la un program la altul se aprobă de consiliul local, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
5. Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiași capitol, care nu contravin dispozițiilor legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
6. Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare, precum și a programului, de la care se disponibilizează și, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare și a programului, la care se suplimentează prevederile bugetare.
7. Virările de credite bugetare se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.
Operatiuni
Veniturile și cheltuielile aprobate în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare se aprobă de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor.
Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de către ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinației stabilite și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetele respective, se efectuează de către Ministerul Finanțelor Publice, prin direcțiile generale ale finanțelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcție de necesitățile execuției bugetare, cu respectarea destinației sau de către ceilalți ordonatori principali de credite, dupå caz.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenții, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații.
În situațiile în care, în timpul exercițiului bugetar, pe baza dispozițiilor legale, au loc treceri de instituții, acțiuni sau sarcini în finanțarea autorităților administrației publice locale, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar.
Consiliile locale vor aproba modificările intervenite în structura bugetelor proprii și, respectiv, ale instituțiilor publice subordonate.
Fazele executiei bugetare
Procesul executiei bugetare trebuie parcurs în mod obligatoriu în patru faze: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata.
Angajarea cheltuielilor din fondurile publice îmbracå douå forme de angajamente: legale si bugetare.
Angajamentul legal este acea fazå a procesului de executie bugetarå ce reprezintå orice act juridic din care rezultå sau ar putea rezulta o obligatie de platå pe seama fondurilor publice (contracte cu furnizorii, comenzi, contracte de muncå, conventii, acorduri de împrumut etc).
Angajamentul bugetar este acea decizie luatå de ordonatorul de credite, care implicå o obligatie de efectuare a unor cheltuieli fatå de terte persoane. Acest angajament nu poate fi aprobat de ordonatorul de credite decît dacå în prealabil a primit viza de control financiar preventiv.
Lichidarea cheltuielilor este faza procesului executiei bugetare în care se verificå existenta angajamentelor, se determinå sau se verificå realitatea sumei datorate, se verificå conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care så ateste operatiunile respective.
Ordonantarea cheltuielilor este faza procesului executiei bugetare în care se confirmå cå livrårile de bunuri au fost efectuate sau alte obligatii au fost verificate si plata poate fi realizatå. Persoana desemnatå de ordonatorul de credite confirmå cå existå o obligatie certå si o sumå datoratå, exigibilå la o anumitå datå si în acest caz ordonatorul de credite poate emite „Ordonantarea de platå” pentru efectuarea plåtii.
Plata cheltuielilor este faza finalå a executiei bugetare prin care institutia publicå este eliberatå de obligatiile sale fatå de tertii creditori. Plata se efectuaezå de cåtre persoanele autorizate, în limita creditelor bugetare si a destinatiilor aprobate, prin unitåtile de trezorerie la care îsi au deschise conturile.
Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competența ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituțiilor publice.
________________________
O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice
Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile.
Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor și executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de contabil și șeful compartimentului financiar-contabil.
Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea au fost angajate, lichidate și ordonanțate.
Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plăți în avans de până la 30%, în condițiile dispozițiilor legale.
Sumele reprezentând plăți în avans și nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate, până la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de instituțiile publice care au acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate.
În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor și serviciilor angajate, pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituția publică se face cu perceperea dobânzilor și penalităților de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat și până s-au recuperat.
Fac excepție situațiile expres reglementate prin dispozițiile legale.
Ordonatorii principali de credite au obligația de a analiza lunar necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desființate sau amânate și de a propune consiliilor locale anularea creditelor respective.
Pentru ultima lună a anului bugetar termenul limită pentru aplicarea prevederilor de mai sus este de 10 decembrie.
Cu creditele bugetare anulate se majorează fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local.
Execuția de casă a bugetelor locale
Execuția de casă a bugetelor locale se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, evidențiindu-se în conturi distincte:
a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificației bugetare;
b) efectuarea plăților dispuse de persoanele autorizate ale instituțiilor publice, în limita creditelor bugetare și destinațiilor aprobate potrivit dispozițiilor legale;
c) efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind datoria publică internă și externă rezultată din împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum și cele contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadență și plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și altor costuri aferente;
d) efectuarea altor operațiuni financiare în contul autorităților administrației publice locale;
e) păstrarea disponibilităților reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri și înțelegeri guvernamentale și de la organisme internaționale, și utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;
f) alte operațiuni financiare prevăzute de lege.
Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului, autoritățile administrației publice locale își pot deschide conturi la societăți comerciale bancare, în vederea derulării acestora.
În execuție, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectuează lunar de către direcțiile generale ale finanțelor publice, pe baza fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
Contul anual de executie. Intocmire si raportare
Ordonatorii principali de credite întocmesc și prezintă spre aprobare consiliilor locale, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuție a bugetelor locale în structura următoare:
a) la venituri: prevederi bugetare inițiale; prevederi bugetare definitive; încasări realizate;
b) la cheltuieli: credite bugetare inițiale; credite bugetare definitive; plăți efectuate.
Trimestrial și anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situații financiare asupra execuției bugetare, care se depun la direcțiile generale ale
finanțelor publice. După verificare, acestea întocmesc și depun la Ministerul Finanțelor Publice situații financiare centralizate privind execuția bugetelor, la termenele și potrivit normelor stabilite de acesta.
Ordonatorii principali de credite au obligația să întocmească și să anexeze la situațiile financiare anuale rapoarte anuale de performanță, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate și cele obținute, indicatorii și costurile asociate, precum și situații privind angajamentele legale.
Situațiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către ordonatorii principali de credite spre aprobare consiliilor locale, județene și Consiliului General al Municipiului București, după caz.
Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
Orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată, în cadrul prevederilor bugetare, și neplătită până la data de 31 decembrie se va încasa sau se va plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.
Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
Disponibilitățile din fondurile externe nerambursabile și cele din fondurile publice destinate cofinanțării contribuției financiare a Comunității Europene, rămase la finele exercițiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor cu aceeași destinație. Acestea se utilizează în condițiile prevederilor legii și potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.
CAPITOLUL III
ANALIZA EXECUȚIEI BUGETULUI LOCAL AL ORAȘULUI ȚĂNDĂREI IN ANUL 2008
3.1. STRUCTURA BUGETULUI LOCAL
3.1.1. Surse de finantare: venituri proprii, subvenții de la bugetul de stat, donatii si sponsorizåri
Structura bugetelor locale pe anul 2008 a fost aprobatå prin Legea nr. 388/2007 privind legea bugetului de stat pe anul 2008.
Categoriile de venituri cuprinse în bugetul local al orasului Tåndårei au fost determinate de structura masei impozabile si de transferurile de la bugetul de stat.
Fațå de 19.085.590 lei prevederi bugetare totale definitive, la finele anului fiscal s-au înregistrat realizåri totale de 19.195.894 lei, în urmåtoarea structurå si pondere:
Venituri proprii 5.738.471 lei 29,89%
Cote și sume defalcate din impozitul pe venit 1.905.173 lei 9,92%
Sume defalcate din taxa pe valoarea
adåugatå 10.772.128 lei 56,12%
Subventii primite de la bugetul de stat 754.387 lei 3,93%
Donatii si sponsorizåri 25.735 lei 0,14%
TOTAL VENITURI 19.195.894 lei
Reprezentarea graficå a structurii veniturilor aratå astfel:
Veniturile proprii sunt formate din venituri curente în sumă de 5.728.671 lei (99,83%) și venituri din valorificarea unor bunuri în sumă de 9.800 lei (0,17%).
Veniturile curente sunt formate din categoriile de venituri stabilite prin machetå:
– impozit pe venit
– impozite și taxe pe proprietate
– impozitul pe spectacole
– taxe pe utilizarea bunurilor sau pe alte activități
– venituri din proprietate
– venituri din prestări de servicii și alte activități
– taxe extrajudiciare de timbru
– amenzi, penalități și confiscări
– diverse venituri.
Veniturile din valorificarea unor bunuri sunt reprezentate de sumele încasate din vînzarea unor bunuri din domeniul privat al orasului: apartamente, terenuri, diverse materiale rezultate din dezmembråri și din vînzarea locuințelor construite din fondurile statului.
Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt sume ce revin bugetului local din aplicarea unei cote de 47% asupra impozitului pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecårei unitåti administrativ-teritoriale. Sumele se vireazå lunar bugetelor locale ale localitåtilor pe teritoriul cårora îsi desfåsoarå activitatea
plătitorii de impozite.
Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale se stabilesc prin legea bugetului de stat si se repartizeazå unitåtilor administrativ-teritoriale pe criterii legal stabilite. Aceste sume sunt destinate finantårii cheltuielilor publice generate de descentralizarea unor activitåti, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adåugatå sunt stabilite prin legea bugetului de stat si sunt destinate finantårii cheltuielilor din învåtåmîntul preuniversitar de stat, mai precis pentru plata salariilor si a cheltuielilor aferente acestora personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic din aceste institutii.
Subventiile primite de la bugetul de stat au fost destinate acordării trusoului pentru nou-născuți, ajutoare pentru încălzirea locuinței și sprijin financiar pentru constituirea familiei.
Donatiile si sponsorizårile la bugetul local au fost obtinute de la diversi agenti economici si au avut ca obiect acoperirea unor cheltuieli ocazionate de manifeståri sportive si cultural-artistice organizate de primårie în cursul anului 2008.
Sinteza executiei bugetului local este prezentatå în anexa nr. 3.
3.1.2. Capitole de cheltuieli – structurå si mod de acoperire din sursele bugetare
Cheltuielile bugetare totale efectuate în anul 2008 au fost în sumå de 16.082.420 lei, fatå de 19.085.590 lei credite bugetare definitive aprobate.
Structura cheltuielilor pe capitole si ponderea acestora în total se prezintå astfel:
Autorități publice și acțiuni externe 1.538.223 lei 9,56%
Alte servicii publice generale 181.811 lei 1,13%
Ordine publică și siguranță națională 125.144 lei 0,78%
Învățămînt 7.918.324 lei 49,24%
Cultură, recreere și religie 228.257 lei 1,42%
Asigurări și asitență socială 1.954.328 lei 12,15%
Locuințe, servicii și dezvoltare publică 3.415.029 lei 21,23%
Transporturi 721.304 lei 4,49%
TOTAL CHELTUIELI 16.082.420 lei
______________________
Sursa : Consiliul local Tandarei
Structura cheltuielilor se prezintå grafic astfel:
Fiecare din capitolele de cheltuieli de mai sus cuprind subcapitole și paragrafe de cheltuieli distincte: cheltuieli de personal, bunuri si servicii, cheltuieli de capital etc.
1. Cheltuielile autoritåtilor publice sunt formate din:
cheltuieli de personal în sumå de 1179434 lei (76,68% din total cheltuieli ale autorităților publice) aferente aparatului propriu al primåriei (funcționari publici și personal contractual) si cuprind salariile de încadrare, sporuri, indemnizatii, contributii la asigurårile sociale de stat, contributii la asigurårile de somaj, contributii pentru asigurårile sociale de sånåtate, contributii pentru asigurårile de accidente de muncå si boli profesionale, cheltuieli cu deplasårile etc;
bunuri si servicii în sumå de 284474 lei (18,48% din total cheltuieli ale autorităților publice) cuprind cheltuielile pentru întretinerea si gospodårirea proprie a sediului administratiei publice locale si altor locatii apartinåtoare (încålzit, iluminat, apå, canal, salubritate, furnituri de birou, materiale pentru curåtenie, alte materiale si preståri servicii), materiale si preståri servicii cu caracter functional, obiecte de inventar de micå valoare sau scurtå duratå si echipamente, reparatii curente, cårti si publicatii, cheltuieli privind comunicatiile, calificarea, perfectionarea si specializarea profesionalå a salariatilor;
asistență socială (tichete cadou) acordate personalului în timpul anului de Paști și de Crăciun, în sumă de 44850 lei (2,92% din total cheltuieli ale autorităților publice);
cheltuieli de capital în sumå de 29465 lei (1,92% din total cheltuieli ale autorităților publice), reprezentînd investitii conform listei anexå la bugetul de venituri si cheltuieli, concretizate în finalizarea lucrårilor la sediul primåriei, achizitia de tehnicå de calcul etc.
Reprezentarea graficå a structurii cheltuielilor autoritåtilor publice este redatå astfel:
Finantarea cheltuielilor autoritåtilor publice este asiguratå din veniturile proprii, din cotele defalcate din impozitul pe venit si din sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, acestea din urmå pentru finantarea cheltuielilor de capital.
2. Cheltuielile altor servicii publice generale au urmåtoarea structurå:
cheltuieli de personal în sumå de 139617 lei (77%) aferente personalului angajat, cu aceeasi structurå ca si în cazul autoritåtilor publice;
bunuri si servicii în sumå de 42194 lei (23%), reprezentînd cheltuieli cu materialele cu caracter functional, obiecte de inventar de micå valoare sau scurtå duratå.
Grafic, datele se prezintå astfel:
Finantarea cheltuielilor privind ordinea publicå este asiguratå din veniturile proprii ale bugetului local.
3. Cheltuieli privind ordinea publicå și siguranță națională au urmåtoarea structurå:
cheltuieli de personal în sumå de 93985 lei (75%) aferente personalului angajat, cu aceeasi structurå ca si în cazul autoritåtilor publice;
bunuri si servicii în sumå de 31159 lei (25%), reprezentînd cheltuieli cu materialele cu caracter functional, obiecte de inventar de micå valoare sau scurtå duratå, muniție, echipament etc.
Grafic, datele se prezintå astfel:
O altă structură este dată de componența capitolului:
poliție comunitară pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 116596 lei
protecție civilă și protecția contra incendiilor (protecție civilă nonmilitară) în sumă de 8548 lei.
4. Cheltuielile pentru învåtåmînt de 7918324 lei cuprind:
cheltuielile de personal în sumå de 6546260 lei (83%), cu aceeasi structurå, care sunt finantate din sumele defalcate din taxa pe valoarea adåugatå;
bunuri si servicii în sumå de 1034321 lei (13%), cu aceeasi structurå, care sunt finantate din veniturile proprii ale bugetului local, din cotele defalcate din impozitul pe venit si din sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale;
asistență socială (tichete cadou) acordate personalului în timpul anului de Paști și de Crăciun, în sumă de 127800 lei (2%);
transferuri de la bugetul de stat în sumå de 18943 lei, sume destinate plåtii burselor scolare;
cheltuieli de capital în sumă de 191000 lei (2%).
Reprezentarea graficå se prezintå astfel:
O altă structură a capitolului cheltuieli de învățămînt este data de tipurile de învățămînt existente în oraș:
______________________
Sursa : Consiliul local Tandarei
învățămînt preșcolar și primar, pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 1053228 lei;
învățămînt secundar pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 6865096 lei, din care învățămînt secundar inferior cu 3046847 lei și învățămînt secundar superior cu 3818249 lei.
5. Cheltuieli pentru culturå, recreere și religie în sumå de 228257 lei au urmåtoarea componentå:
cheltuieli de personal în sumå de 57723 lei (25%) aferente salariatilor bibliotecii orasului, cheltuielile de deplasare a sportivilor;
bunuri si servicii în sumå de 138151 lei (61%), reprezentînd cheltuieli de întretinere si gospodårire, obiecte de inventar de micå valoare sau scurtå duratå, cårti si publicatii, alte cheltuieli;
transferuri de la bugetul de stat în sumå de 32383 lei (14%), reprezintå sumele primite de la bugetul de stat pentru plata salariilor personalului de la culturå (director casa de cultură).
Cheltuielile de personal si cele pentru materiale si servicii sunt acoperite
din veniturile proprii ale bugetului local.
O altă structură este dată de componența activităților capitolului :
servicii culturale cu plăți în sumă de 102779 lei, formate din biblioteca publică orășenească cu plăți în sumă de 70396 lei și casa de cultură cu 32383 lei
servicii recreative și sportive cu 75510 lei
servicii religioase cu 49968 lei.
6. Cheltuieli pentru asigurări și asistență socialå în sumå de 1954328 lei se compun din:
cheltuieli de personal în sumă de 774933 lei (40%);
bunuri și servicii în sumă de 169499 lei (9%);
ajutoare sociale în sumå de 1009896 lei, reprezentînd sumele acordate beneficiarilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat si ajutoarele pentru încålzirea locuintei, cheltuieli finantate din sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale;
O altă structură a indicatorului este redată de activitățile desfășurate, ale căror cheltuieli se regăsesc aici:
asistența socială în caz de invaliditate 555698 lei
asistența socială pentru familie și copii 79592 lei
creșe 153076 lei
ajutor social 918476 lei
alte cheltuieli în domeniul asigurărilor
și asistenței sociale 247486 lei.
7. Cheltuielile pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică în sumå de 3415029 lei sunt structurate astfel:
iluminat public în sumå de 226410 lei, cheltuialå finantatå integral din veniturile proprii ale bugetului local;
alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării în cuantum de 3188619 lei sunt reprezentate de cheltuielile Serviciului de Administrare a Domeniului Public, finantate integral din veniturile proprii ale bugetului local. Acestea la rîndul lor sunt structurate astfel: cheltuieli de personal 467039 lei, bunuri si servicii 405409 lei, tichete cadou 37200 lei si cheltuieli de capital de 2278971 lei.
Grafic, structura acestui capitol de cheltuieli aratå astfel:
8. Transporturi – cheltuieli pentru reparații și întreținere străzi în sumă de 721304 lei.
EXECUTIA BUGETARÅ
3.2.1. Executia veniturilor bugetului local
Executia bugetarå este activitatea de încasare a veniturilor bugetare si de efectuare a plåtii cheltuielilor aprobate prin buget.
Incheierea executiei bugetare se bazeazå pe urmåtoarele principii:
orice venit neîncasat si orice cheltuialå angajatå, lichidatå si ordonantatå, în cadrul prevederilor bugetare si neplåtitå pînå la 31 decembrie se va încasa sau se va plåti, dupå caz, în contul bugetului din anul urmåtor;
creditele bugetare neutilizate pînå la închiderea anului sunt anulate de drept;
disponibilitåtile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinantårii contributiei financiare a Comunitåtii Europene, råmase la finele exercitiului bugetar în conturile structurilor de implementare se reporteazå în anul urmåtor; aceste fonduri se utilizeazå în conditiile prevederilor legale si potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi;
prevederile legilor anuale si a celor de rectificare actioneazå numai
pentru anul bugetar respectiv, pentru care acestea au fost elaborate.
____________________________
Vacarel Iulian: „Finante publice, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2004
Incasarea veniturilor bugetului local, precum si efectuarea cheltuielilor din buget sunt operatiuni care trebuie în mod obligatoriu så parcurgå, fiecare în parte anumite faze obligatorii.
Astfel încasarea veniturilor presupune parcurgerea unor etape, diferentiate functie de felul venitului.
Executia veniturilor proprii
In cazul impozitelor directe (impozitul pe clådiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport) datorate de persoanele fizice si juridice se disting urmåtoarele etape:
1. asezarea impozitului, ceea ce presupune identificarea materiei impozabile, a mårimii si caracteristicilor acesteia;
2. lichidarea, fazå în care se stabileste cuantumul impozitului pe baza cotelor de impozit si a celorlalte elemente prevåzute de Codul fiscal. Pe aceastå bazå se deschide rolul (sau se modificå) persoanei fizice sau juridice, respectiv se înscrie suma datoratå ca impozit în debitul persoanei în cauzå;
3. emiterea titlului de percepere a impozitului – înstiintare de platå, somatie – în cazul în care se actioneazå pe filiera executårii silite a debitelor reprezentînd impozite si taxe locale. In cazul impozitelor persoanelor fizice si juridice în interiorul perioadei de prescriptie emiterea titlului de percepere a impozitului coincide cu dechiderea de rol;
4. perceperea impozitului – constå în încasarea efectivå a sumei datorate. In cadrul acestei etape este incluså si urmårirea, care intervine atunci cînd contribuabilii nu-si achitå la timp obligatiile cåtre bugetul local.
In cazul impozitelor indirecte (impozitul pe spectacole, taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare, taxe extrajudiciare de timbru, taxe de timbru pentru pentru activitatea notarialå, alte venituri indirecte) procedurile de executie sunt asemånåtoare, adaptate la specificul fiecårei categorii de impozit. Astfel, procedurile sunt aceleasi si pentru venituri din amenzi aplicate si alte sanctiuni, venituri din concesiuni si chirii.
Executia veniturilor reprezentînd prelevåri de la bugetul de stat
Cotele defalcate din impozitul pe venit încasat sunt virate lunar la bugetele locale, în termen de 5 zile lucråtoare de la finele lunii, prin directiile generale ale
finantelor publice judetene.
Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale si sumele defalcate din taxa pe valoarea adåugatå sunt virate trimestrial, în functie de repartizarea pe trimestre a sumei aprobate prin buget.
c) Executia sumelor reprezentînd subventii are loc în aceleasi conditii ca sumele si cotele defalcate.
d) Executia veniturilor din donatii si sponsorizåri
Din aceastå categorie s-au înregistrat numai venituri din sponsorizåri, care au fost încasate dupå semnarea contractelor de sponsorizare cu diversii agenti economici.
3.2.2. Executia cheltuielilor bugetului local
Executia cheltuielilor aprobate prin buget înseamnå efectuarea propriu-ziså a acestora, råspunderea privind legalitatea acestora revenind ordonatorului de credite.
In procesul executiei bugetare cheltuielile parcurg urmåtoarele faze:
1. Angajarea cheltuielilor – reprezintå actul care genereazå obligatia institutiei de a plåti diverse sume de bani unor terte persoane, în baza angajamentelor legale si bugetare.
Proiectele angajamentelor legale reprezintå decizii de principiu luate de ordonatorul de credite, care implicå o obligatie de efectuare a unei cheltuieli fatå de terte persoane. Aceste proiecte nu pot fi aprobate de cåtre ordonatorul de credite dacå nu au primit în prealabil viza de control financiar preventiv, în conditiile legii.
Proiectul de angajament legal se prezintå pentru viza de control financiar preventiv împreunå cu o propunere de angajare a unei cheltuieli, document al cårui continut este obligatoriu si este prevåzut de normele legale.
Angajarea cheltuielilor se efectueazå în tot cursul exercitiului bugetar, astfel încît så existe certitudinea cå bunurile si serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate/prestate si se vor plåti în exercitiul bugetar respectiv.
Dupå semnarea angajamentului legal de cåtre ordonatorul de credite, acesta se transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidenta cheltuielilor angajate.
Pentru plata cheltuielilor bugetare se impune punerea în rezervå a creditelor bugetare angajate, astfel încît toate angajamentele legale încheiate în cursul exercitiului bugetar så poatå så fie plåtite în cursul exercitiului bugetar respectiv, în limita creditelor bugetare aprobate. Pentru respectarea acestei cerinte, angajamentul bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei anume destinatii, în limita creditelor bugetare aprobate precede angajamentul legal.
Propunerile de angajamente sunt înaintate persoanei împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv, pentru a-si exercita atributiile conform legii. Propunerile de angajare sunt însotite de toate documentele justificative aferente si, dacå este cazul si de alte informatii solicitate de persoana care exercitå controlul. Dupå avizarea angajamentului bugetar de cåtre persoana împuternicitå cu exercitarea controlului financiar preventiv, acesta se semneazå de ordonatorul de credite si se transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidenta cheltuielilor angajate.
Creditele bugetare neangajate, precum si creditele bugetare angajate si neutilizate pînå la finele exercitiului bugetar sunt anulate de drept.
2. Lichidarea cheltuielilor – este faza executiei bugetare în care se verificå existenta angajamentelor, se determinå sau se verificå realitatea sumei datorate, se verificå conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care så ateste operatiunile respective.
Practic, verificarea existentei obligatiei de platå se realizeazå prin verificarea documentelor justificative din care så rezulte obligatia fatå de creditor, precum si realitatea serviciului efectuat (livrarea bunurilor, executarea lucrårilor, prestarea serviciilor), operatiuni atestate de facturi, procese verbale de receptie, note de receptie si constatare de diferente.
Drepturile salariate se lichideazå în baza statelor de platå.
Prin acordarea semnåturii si mentiunii « bun de platå » pe facturi se atestå cå serviciul a fost efectuat corespunzåtor de cåtre furnizor si cå toate pozitiile din facturå au fost verificate.
Persoana împuternicitå så efectueze lichidarea cheltuielilor (primarul) verificå personal documentele justificative si confirmå pe propria råspundere cå aceastå verificare a fost realizatå.
Documentele care atestå parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza înregistrårii în contabilitate a serviciului efectuat si a obligatiei de platå fatå de tertii creditori.
3. Ordonantarea cheltuielilor – este faza executiei bugetare în care se confirmå cå livrårile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si plata poate fi realizatå. Obligatia certå este confirmatå, fiind exigibilå la o anumitå datå si în acest caz ordonatorul de credite emite documentul « Ordonantare de platå » pentru efectuarea plåtii. Ordonantarea de platå este documentul intern prin care ordonatorul de credite då dispozitie conducåtorului compartimentului financiar-contabil så întocmeascå instrumentele de platå a cheltuielilor.
In mod obligatoriu ordonantårile de platå nu se prezintå spre semnare de cåtre ordonatorul de credite decît dupå ce persoana împuternicitå cu exercitarea controlului financiar preventiv a acordat viza.
Dupå aprobare ordonantarea de platå împreunå cu toate documentele justificative în original se înainteazå conducåtorului compartimentului financiar-contabil pentru efectuarea plåtii.
Responsabilitatea privind primele trei faze ale executiei bugetare (angajarea, lichidarea si ordonantarea) revine în exclusivitate ordonatorului de credite (primarul orasului), neexistînd persoanå împuternicitå så exercite aceastå calitate prin delegare, potrivit legii.
4. Plata cheltuielilor – este faza finalå a executiei bugetare, prin care institutia este eliberatå de obligatiile sale fatå de terti creditori. Plata se efectueazå de persoane autorizate (contabil), în limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate în conditiile legii, prin unitåtile de trezorerie sau bånci, pentru plåtile în valutå.
Plata cheltuielilor este asiguratå de conducåtorul compartimentului financiar-contabil, în limita creditelor bugetare deschise si neutilizate, sau disponibilitåtilor aflate în conturi, dupå caz.
Pentru plata cheltuielilor sunt îndeplinite în mod obligatoriu mai multe conditii:
cheltuielile ce urmeazå a fi plåtite au fost angajate, lichidate si ordonantate;
existå credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilitåti în conturile aferente;
existå toate documentele justificative care så justifice plata;
semnåturile de pe documente apartin ordonatorului de credite;
beneficiarul sumei este cel îndreptåtit potrivit documentelor care atestå serviciul efectuat;
suma datoratå beneficiarului este corectå;
documentele de angajare si ordonantare au primit viza de control financiar preventiv;
documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular.
Pentru plata cheltuielilor se întocmesc ordine de platå, pe numele fiecårui creditor. Acestea au înscrise în spatiul rezervat obiectul plåtii si subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata. Evidenta ordinelor de platå se tine într-un registru special.
Plata cheltuielilor se mai face si în numerar, prin casieria primåriei, dupå ridicarea numerarului din cont.
Responsabilitatea privind plata cheltuielilor, ca ultimå fazå a executiei acestora revine în exclusivitate contabilului.
Executia bugetarå în cadrul Primåriei Tåndårei respectå întocmai principiul separårii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite (primarul) de atributiile persoanei care are calitatea de contabil, nefiind situatii de abatere de la disciplina financiarå.
3.3. STUDIU DE CAZ – EXECUTIA BUGETULUI LOCAL AL ANULUI 2008 LA PRIMÅRIA TÅNDÅREI
3.3.1 Incasarea veniturilor în anul 2008 – situatie comparativå
cu anul 2007; factori de influentå
Dupå aprobare prin hotårîre de consiliu local, bugetul local si-a început executia prin încasarea veniturilor si plata cheltuielilor.
Executia veniturilor în anul 2008, comparativ cu anul 2007 se prezintå astfel:
Sursa : Consiliul local Tandarei
Din datele de mai sus se observå o crestere a volumului veniturilor totale în anul 2008 fatå de anul 2007, atît a celor previzionate, cît si a celor realizate. Astfel, în anul 2007 veniturile totale au fost încasate în proportie de 94,93% fatå de prevederile bugetare, iar în anul 2008 în proportie de 100,58%. Din comparatia realizårilor celor doi ani rezultå o diferentå valoricå de 6035866 lei si, procentual, 45,87% venituri totale realizate în 2008 fatå de 2007.
Asupra veniturilor totale realizate au actionat în fiecare an factori de influentå, diferiti functie de natura veniturilor din structurå.
De menționat faptul că nivelul impozitelor și taxelor locale nu au fost majorate în anul 2008, față de anul 2007.
Grafic, evolutia veniturilor totale ale bugetului local se prezintå astfel:
1. Impozit pe venit din transferul proprietăților imobiliare
din patrimoniul personal
Conform prevederilor Codului fiscal, la transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculează funcție de valoarea acestor bunuri. Dacă pentru anul 2007 s-au prevăzut a se încasa 60000 lei și s-au încasat 60855 lei, pentru anul 2008 prevederile definitive au fost de 10000 lei, conform rectificării bugetare din trimestrul IV, deoarece încasarea a fost de numai 4761 lei.
2. Cote și sume defalcate din impozitul pe venit
Cotele defalcate din impozitul pe venit – au cunoscut o evolutie ascendentå atât în ceea ce priveste previziunea lor prin buget, adicå de la 1300000 lei în 2007 la 1700200 lei în anul 2008, sub influenta creșterii bazei de impozitare. In executie sumele virate de la bugetul de stat au fost de 1375078 lei în 2007 (105,77%), iar în 2008 acestea s-au cifrat la 1725035, comparativ cu 1700200 lei bugetat (101,46%). Previziunile din buget au fost conforme repartizårilor pe total judet, iar realizårile au scos în evidentå eficienta aplicårii cotei unice.
Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt asimilate în practicå veniturilor proprii, desi aceste sume nu sunt încasate la buget ca urmare a eforturilor proprii ale institutiei, ca veniturile din impozite si taxe locale, care sunt stabilite de autoritatea deliberativå localå si încasate prin compartimentele de specialitate ale executivului.
Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale au fost mai mici în anul 2008 față de 2007. În anul 2007 s-au prevăzut 279000 lei și s-au primit 267925 lei (96,03%), iar în anul 2008 s-au primit 180138 lei față de 193000 lei (93,33%).
Totalul celor doi indicatori relevă o creștere a sumelor alocate și virate de la bugetul de stat. Pentru anul 2007 s-au prevăzut 1579000 lei și s-au încasat 1643003 lei (104,05%), iar în anul 2008 au rămas ca prevederi bugetare definitive 1893200 lei și s-au primit de la bugetul de stat 1905173 lei.
Grafic, situatia se prezintå astfel:
3. Impozite și taxe pe proprietate
Această categorie de venituri bugetare cuprinde în mod generic impozitele și taxele datorate bugetului local de către proprietarii de clădiri și terenuri intravilane și extravilane. În anul 2007 au fost incluse aici și taxele judiciare de timbru.
Volumul încasărilor la acest capitol de venituri a cunoscut o creștere importantă în anul 2008 față de 2007. Astfel, dacă în anul 2007 s-au prevăzut în buget 2223000 lei și s-au încasat 2000265 lei, pentru anul 2008 s-au prevăzut 4306400 lei și s-au încasat 4886951 lei, majorarea fiind influențată de impozitul pe clădiri de la persoanele juridice. Un factor important a fost acțiunea susținută a compartimentelor de specialitate în colectarea acestor impozite, inclusiv prin executarea silită a unor contribuabili mari.
a) impozitul pe clådiri de la persoane fizice a cunoscut în anul 2008 o crestere a volumului previzionat de 350000 lei fatå de 300000 lei în 2007, sub influența creșterii ușoare a masei impozabile și a gradului de colectare.
In ceea ce priveste volumul încasårilor se observå faptul cå nici în 2007 si nici în 2008 acestea nu au atins cifrele planificate, în 2007 încasårile fiind în proportie de 94,71%, iar în 2008 s-a realizat un procent de 87,52%, în sume absolute realizîndu-se mai mult cu 22200 lei fatå de anul 2007.
b) impozitul pe clådiri de la persoane juridice a cunoscut o evolutie ascendentå atît în ceea ce priveste sumele planificate, cît si în realizåri. Dacå în anul 2007 a fost previzionat un impozit de 930000 lei, pe seama valorii de inventar a clådirilor la care s-a aplicat o cotå de 1%, în anul 2008 cota de impozitare s-a menținut și, deși aplicatå la o valoare de inventar mai mică decât cea din anul anterior, suma previzionată de 2906400 lei a luat în calcul gradul de colectare și executarea silită. In executie s-au înregistrat de asemenea diferente, în anul 2007 încasîndu-se 799571 lei (85,97%) si 3558419 lei (122,43%) în anul 2008, mai mult cu 2758848 lei fatå de 2007.
Totalul impozitului și taxei pe clădiri a fost previzionat la 1230000 lei în anul 2007, încasându-se 1083686 lei, iar în anul 2008 s-au prevăzut 3256400 lei și s-au încasat 3864734 lei.
c) impozitul și taxa pe teren de la persoane fizice a cunoscut o evoluție relativ constantă în previziune și execuție. Pentru anul 2007 s-au prevăzut în buget 230000 lei și s-au încasat 204823 lei, pentru anul 2008 s-au prevăzut 250000 lei și s-au încasat 203456 lei.
d) impozitul și taxa pe teren de la persoane juridice s-a cifrat în planificare la suma de 250000 lei în ambii ani, încasarea fiind de 147745 lei în 2007 și 170771 lei în anul 2008.
e) impozitul pe terenul extravilan a avut o ușoară creștere în previziune, de la 500000 lei în 2007 la 550000 lei în 2008, încasările anului 2008 fiind de 647990 lei, iar ale lui 2007 de 551433 lei, cu o diferență în plus de 96557 lei.
Totalul impozitului și taxei pe teren a fost previzionat la 980000 lei în anul 2007, încasându-se 904001 lei, iar în anul 2008 s-au prevăzut 1050000 lei și s-au încasat 1022217 lei.
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată
Sume defalcate din taxa pe valoarea adåugatå au fost stabilite si repartizate bugetului local conform prevederilor bugetului de stat si au fost virate acestuia în ambii ani în sume mai mici decât cele bugetate. Diferenta este sensibilå între cei doi ani, dacå în 2007 sumele defalcate încasate au fost de 6159920 lei, în anul 2008 acestea s-au ridicat la 10772128 lei, cresterea fiind cauzatå de majorårile salariale ale personalului din învåtåmînt, dar și alocarea de sume mai mari pentru echilibrarea bugetului local.
a) sumele defalcate din taxa pe valoarea adåugatå pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul orașelor sunt primite de la bugetul de stat și sunt destinate plății drepturilor salariale aferente personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic din unitățile de învățământ din oraș. Pentru anul 2007 s-au prevăzut 5764000 lei și s-au primit 5418920 lei, iar pentru 2008 s-au prevăzut 8446000 lei și s-au primit 8061128 lei, sume care au acoperit însă salariile în cauză.
b) sumele defalcate din taxa pe valoarea adåugatå pentru echilibrarea bugetelor locale au cunoscut o creștere substanțială în 2008 față de 2007. Dacă în anul 2007s-au bugetat și s-au primit 741000 lei, în anul 2008 suma a fost de 2711000 lei, fapt datorat modului de alocare a sumelor de către Consiliul județean.
5. Impozitul pe spectacole
Impozitul pe spectacole, stabilit pentru fiecare zi de manifestare artisticå sau de activitate distractivå a fost încasat în anul 2007 în sumå de 4286 lei, fatå de 5000 lei bugetat, iar în anul 2008 s-au încasat 2511 lei, fatå de 5000 lei previziune. Dacă orașul ar avea o casă de cultură funcțională, atunci și volumul încasărilor ar fi mai mare.
6. Taxe pe utilizarea bunurilor sau pe activități
Acest indicator este compus din impozitul pe mijloacele de transport și taxe de autorizare și utilizare.
Suma prevăzută în buget pentru anul 2007 a fost de 275000 lei, iar încasarea de 273444 lei, iar în anul 2008 în buget s-au prevăzut 325000 lei și s-au încasat 353505 lei.
a) impozitul pe mijloacele de transport de la persoanele fizice și juridice a cunoscut o creștere a valorilor, atît cele previzionate (sub aceleasi influente ca si în cazul impozitului pe clådiri), cît si în realizåri. Dacå în anul 2007 s-a înregistrat o depåsire a sumei din buget cu 3197 lei (101,88%), în anul 2008 acestea s-au cifrat la 28505 lei , adicå 108,77% fatå de buget.
b)taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare sunt încasate de la persoanele care solicită autorizații de funcționare în domeniul comercial, precum și cele care construiesc/demolează imobile și pentru care se eliberează autorizații de construire/demolare. Suma prevăzută în buget pentru anul 2007 a fost de 100000 lei, iar încasarea de 95895 lei, iar în anul 2008 în buget s-au prevăzut tot 100000 lei și s-au încasat 102212 lei.
c) alte taxe pe utilizarea bunurilor sau pe desfașurare de activități cuprind taxa zilnicå pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor destinate obtinerii de venit, taxa anualå pentru vehicule lente. Pentru anul 2007 bugetul a fost de 5000 lei, iar încasarea de 4352 lei, iar în anul 2008 în buget s-au prevăzut tot 5000 lei și s-au încasat 4300 lei.
Structura indicatorului total realizat la 31.12.2008 se prezintă astfel:
7. Venituri din concesiuni și închirieri
Aceste venituri reprezintă redevențe aferente concesiunii bunurilor din domeniul public al orașului (terenuri în special) și chirii aferente închirierii bunurilor din domeniul privat al orașului (imobile, terenuri).
În anul 2007 s-au prevăzut 150000 lei și s-au încasat 173977 lei, iar în 2008 s-au previzionat 180000 lei și s-au realizat 181425 lei. Și aici s-a acționat pe linia îmbunătățirii colectării și executării silite.
8. Venituri din prestări de servicii și alte activități
Aceste venituri au înregistrat o diminuare substanțială în anul 2008 față de 2007. În anul 2007 s-au prevăzut 25000 lei și s-au încasat 24863 lei, iar în 2008 s-au previzionat 30000 lei și s-au realizat 18195 lei.
9. Taxe extrajudiciare de timbru
Taxele extrajudiciare de timbru sunt stabilite în sume fixe pe tipuri de servicii prestate, datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, dupa caz, de catre persoanele fizice sau juridice, precum și de catre alti solicitanti ai serviciilor supuse acestor taxe. Taxele extrajudiciare de timbru se platesc anticipat.
Pentru anul 2007 s-au prevăzut în buget 40000 lei și s-au încasat 44580 lei, iar în 2008 s-au previzionat 50000 lei și s-au realizat 49600 lei.
10. Venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate
Aceste venituri sunt constituite din diversele tipuri de amenzi aplicate persoanelor fizice și juridice (amenzi de circulație, amenzi pentru tulburarea liniștii publice, cerșetorie, nerespectarea legislației în construcții, depozitare de materiale pe domeniul public, etc). Pentru anul 2007 s-au prevăzut în buget 70000 lei și s-au încasat 73779 lei, iar în 2008 s-au previzionat 80000 lei și s-au realizat 86648 lei.
11. Diverse venituri
Diverse venituri sau alte venituri pentru anul 2007 s-au prevăzut în buget 30000 lei și s-au încasat 32957 lei, iar în 2008 s-au previzionat 140990 lei și s-au realizat 145075 lei.
12. Donații și sponsorizări
Donațiile si sponsorizårile la bugetul local Tåndårei au fost bugetate în 2007 si 2008 sume de 30000 lei, în anul 2007 realizîndu-se 27110 lei si în 2008 25735 lei, sumele reprezentînd sponsorizåri din partea unor agenti economici pentru diverse manifeståti cultural-sportive.
13. Venituri din valorificarea unor bunuri
Reprezintå o categorie importantå de venituri la bugetul local, constînd în încasåri din vînzarea unor bunuri ce apartin domeniului privat al orasului (apartamente construite din fondul locativ de stat). Sumele sunt mult diferite între cei doi ani. Dacå în 2007 s-au realizat vînzåri de 113296 lei, fatå de 106000 lei previzionat, în 2008 suma realizatå a fost de 9800 lei, fatå de 27000 lei bugetat.
14. Subvenții de la bugetul de stat
Bugetul local primește subvenții de la bugetul de stat pentru finanțarea cheltuielilor de capital ale unitaților de învățământ preuniversitar, finanțarea lucrărilor da cadastru imobiliar, sprijin financiar pentru constituirea familiei, subvenții pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri, subvenții pentru acordarea trusoului pentru nou-născuți. Pentru anul 2007 s-au prevăzut în buget 2765000 lei și s-au încasat 2527693 lei, iar în 2008 s-au previzionat 851000 lei și s-au realizat 754387 lei, diferența find dată de finanțarea cheltuielilor de capital ale unitaților de învățământ preuniversitar, pentru care în 2008 s-au alocat sume mai mici, necesare finalizării lucrărilor de reabilitare la o școală din oraș.
Desi executivul, prin structura de specialitate a actionat întotdeauna, inclusiv pe calea executårii silite, pentru încasarea veniturilor bugetare în interiorul perioadei de prescriere, totusi, la finele anului 2008 s-au înregistrat venituri neîncasate (creanțe) în sumå totalå de 916335 lei, ceea ce, comparat cu totalul veniturilor proprii încasate în anul 2008 reprezintå un procent de 15,97% din acestea. Aceste sume provin atît din anii precedenti, dar și din anul 2008.
O evolutie în dinamica ultimilor cinci ani a veniturilor totale ale primåriei orasului Tåndårei scoate în evidentå o crestere substantialå a acestora, atît în ceea ce priveste sumele bugetate, dar si încasårile efective. Astfel, situatia în
sume absolute este urmåtoarea:
Sursa : Consiliul local Tandarei
Din datele de mai sus rezultå faptul cå institutia si-a îndeplinit obiectivele privind încasarea veniturilor, detinînd de fapt locul întîi în statisticile pe judet în ceea ce priveste realizarea indicatorilor veniturilor bugetare.
Reprezentarea graficå este si ea elocventå:
3.3.2. Cheltuieli bugetare efectuate în anul 2008 – situatie comparativå cu anul 2007; factori de influențå
Executia cheltuielilor bugetare în anul 2008, comparativ cu anul 2007 se prezintå astfel:
Sursa : Consiliul local Tandarei
Volumul cheltuielilor bugetare totale ale anilor 2007 si 2008 au înregistrat diferente semificative în previziuni si realizåri. Astfel, cheltuielile totale bugetate ale anului 2007 au fost de 13863000 lei, din care s-au plåtit 12310572 lei, adicå 88,80%, iar pentru anul 2008 s-au previzionat 19085590 lei, din care s-au utilizat 16082420 lei, adicå 84,26% din total credite bugetare aprobate.
Asa cum se poate observa, la nici un capitol de cheltuieli nu au fost depåsite creditele bugetare aprobate la nivelul fiecårui an, respectîndu-se astfel prevederile legale.
Evolutia cheltuielilor totale, exprimatå grafic aratå astfel:
1. Cheltuielile autoritåtilor publice au cunoscut cresteri în anul 2008 fatå de 2007, sub influenta majorårii cheltuielilor de personal, aceasta urmare aplicårii prevederilor legale privind cresterile salariale ale functionarilor publici si personalului contractual în anul 2008, ceea ce a determinat si cresterea obligatiilor aferente cåtre bugetul asigurårilor sociale, somaj, sånåtate, creșterea prețurilor bunurilor și utilităților achiziționate etc.
Pentru anul 2007 din cei 1425000 lei alocati autoritåtilor publice s-au plåtit 1269352 lei (89,08%), iar în 2008 din 1612900 lei prevazuti s-au plåtit 1538223 lei (95,37%).
Structura cheltuielilor autoritåtilor publice , așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (76,68%), bunuri și servicii (18,49%), tichete-cadou (2,92%) și cheltuieli de capital (1,91%).
2. Cheltuielile altor servicii publice generale au avut și ele cresteri în anul 2008 fatå de 2007, sub influenta majorårii cheltuielilor de personal, aceasta urmare aplicårii prevederilor legale privind cresterile salariale ale functionarilor publici si personalului contractual în anul 2008, ceea ce a determinat si cresterea obligatiilor aferente cåtre bugetul asigurårilor sociale, somaj, sånåtate, creșterea prețurilor bunurilor și utilităților achiziționate etc.
Pentru anul 2007 din cei 84500 lei alocati s-au plåtit 65069 lei (77%), iar în 2008 din 20350 lei prevazuti s-au plåtit 181811 lei (95,37%).
Structura cheltuielilor, așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (76,79%) și bunuri și servicii (23,21%).
3. Cheltuieli pentru ordine publicå și siguranță națională – politia comunitarå reprezintå un capitol distinct în buget începînd cu anul 2005, atunci cînd s-a înfiintat compartimentul. Fatå de 110600 lei cheltuieli totale alocate prin buget in anul 2007 s-au plåtit 93313 lei (84,37%) în 2007, iar în 2008 din cei 143500 lei prevazuti s-au plåtit 125144 lei (87,21%).
Structura cheltuielilor, așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (66,85%) și bunuri și servicii (33,15%).
4. Cheltuieli pentru învåtåmînt – din cheltuielile prevåzute în buget în anul 2007, în cuantum de 7534000 lei s-au plåtit 6968114 lei (92,49%), iar în anul 2008, cînd s-au prevåzut 8046100 lei și s-au plătit 7918324 lei (98,41%). Înfluențele asupra cheltuielilor au fost creșterile salariale, creșterea volumului și a prețurilor bunurilor și utilităților achiziționate, scăderea volumului investițiilor de capital în școli.
Structura cheltuielilor pentru învåtåmînt, așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (82,67%), bunuri și servicii (13,06%), tichete-cadou (1,62%), burse (0,24%) și cheltuieli de capital (2,41%).
5. Cheltuielile pentru sånåtate nu s-au mai regăsit în bugetul anului 2008, deoarece nu au mai fost alocate fonduri pentru bunuri și servicii achiziționate de șpitalul orășenesc.
6. Cheltuielile pentru culturå, recreere și religie au cunoscut și ele o majorare în anul 2008 față de anul 2007. Din cheltuielile prevåzute în buget în anul 2007, în cuantum de 154000 lei s-au plåtit 135018 lei (87,67%), iar în anul 2008, cînd s-au prevåzut 233700 lei și s-au plătit 228257 lei (97,67%).
Structura cheltuielilor, așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (25,29%), bunuri și servicii (60,52%) și transferuri (14,19%).
7. Asigurări și asistentå socialå – reprezintå un capitol de cheltuieli la care evolutia a fost ascendentå pe total capitol, influentatå în componență de diverși factori: creșterea salariilor și a cheltuielilor aferente, creșterea volumului și a prețurilor bunurilor și utilităților achiziționate, diminuarea numărului de dosare de ajutor social, de la o medie de 229 dosare pe lună în 2007 la 207 în anul 2008.
Din cheltuielile prevåzute în buget în anul 2007, în cuantum de 1906200 lei s-au plåtit 1715708 lei (90%), iar în anul 2008, cînd s-au prevåzut 2286900 lei și s-au plătit 1954328 lei (85,46%).
Structura cheltuielilor pentru asigurări și protecție socială, așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (39,65%), bunuri și servicii (8,67%) și ajutoare sociale (51,68%).
8. Locuințe, servicii și dezvoltare publicå este un capitol de cheltuieli la care s-au alocat și plătit sume mai mari în anul 2008 față de 2007. Astfel, fatå de 2007, an în care s-au alocat 2100700 lei si s-au plåtit 1543038 lei (73,45%), în 2008 s-au aprobat 5685990 lei credite bugetare definitive si s-au utilizat 3415029 lei (60,06%).
Structura cheltuielilor pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică, așa cum rezultă din contul de execuție bugetară este formată din cheltuieli de personal (13,68%), bunuri și servicii (18,50%), tichete de masă (1,09%) și cheltuieli de capital (66,73%).
9. Transporturi este capitolul de cheltuieli unde sunt evidențiate cheltuielile cu repararea și întreținerea străzilor. În anul 2007 s-au alocat 523000 lei și s-au plătit 500960 lei (95,79%), iar în anul 2008 au fost planificați 873000 lei și s-au cheltuit 721304 lei (82,62%).
10. Cheltuielile pentru actiuni economice nu s-au mai regăsit în bugetul anului 2008.
Evolutia cheltuielilor totale ale bugetului local Tåndårei în ultimii cinci ani a urmat traiectoria ascendentå a veniturilor. Sintetic situatia de prezintå astfel:
Sursa : Consiliul local Tandarei
Din datele de mai sus de observå faptul cå utilizarea creditelor bugetare aprobate s-a efectuat în limita prevåzute de planul financiar.
Grafic, situatia se prezintå dupå cum urmeazå:
Din compararea veniturilor si cheltuielilor bugetare totale la sfîrsitul anului financiar rezultå deficitul (atunci cînd cheltuielile sunt mai mari decît veniturile) sau execedentul (atunci cînd cheltuielile sunt mai mici decît veniturile) exercitiului financiar.
Dacå facem comparatia ultimilor cinci ani rezultå urmåtoarele:
Sursa : Consiliul local Tandarei
Execuția bugetară a ultimilor cinci ani a adus la bugetul local excedente în sumå totalå de 5138705 lei. Conform prevederilor legale, la finele fiecărui an excedentul bugetar s-a vărsat în fondul de rulment, care , la răndul lui a fost utilizat pentru executarea lucrărilor de investiții, așa cum au fost stabilite prin hotărâri ale consiliului local (reparatii stråzi, alimentare cu apå, studii de fezabilitate etc.)
Și grafic situatia este gråitoare:
Aceste rezultate confirmă existența unui management financiar-contabil bun, precum și o bună gestionare a fondurilor publice.
Intocmirea, verificarea si aprobarea situatiilor financiare ale primåriei la 31.12.2008
Intocmirea situatiilor financiare anuale este precedatå de efectuarea inventarierii elementelor si de pasiv, operatiune prin care se constatå existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau/si numai valoric, dupå caz.
Situatiile financiare trebuie så ofere o imagine fidelå a pozitiei financiare si a performantei unitåtii în exercitiul financiar încheiat si a performantei institutiei.
Dupå efectuarea inventarierii, valorificarea ei si întocmirea balantei de verificare sintetice, pe baza datelor cuprinse în aceasta, în evidenta analiticå si a situatiilor financiare a institutiilor subordonate (centre financiare ale învåtåmîntului, serviciul de Administrare a Domeniului Public, Centrul de gåzduire temporarå pentru copii si adulti) se întocmesc situatiile financiare ale primåriei. Aceste cuprind:
bilantul contabil
contul de rezultat patrimonial
contul de execuție bugetară centralizat
contul de executie a bugetului institutiilor publice si activitåtilor finantate integral din veniturile proprii (servicii autofinantate ale primåriei si în învåtåmînt)
contul de executie a bugetului institutiilor publice si activitåtilor finantate integral din veniturile proprii si subventii de la bugetul local (casa de culturå)
disponibil din mijloace cu destinatie specialå (garantii bånesti retinute gestionarilor, conform legii)
plåti restante
situatia creantelor si datoriilor
situatia activelor fixe
contul de executie a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adåugatå pentru bugetele locale
situatia privind executia cheltuielilor angajate la finele trimestrului IV 2008
detalierile capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli.
Contul anual de executie a bugetului are urmåtoarea structurå:
_______________________
Legea nr. 82/1991 republicata, legea contabilitatii
– la venituri: prevederi bugetare inițiale, prevederi bugetare definitive, drepturi constatate, încasåri realizate, stingeri pe alte căi decât încasări
la cheltuieli: credite bugetare initiale, credite bugetare definitive, angajamente bugetare, angajamente legale, plåti efectuate, angajamente legale de plătit, cheltuieli efective.
În conformitate cu prevederile legale, ordonatorul principal de credite (primarul orasului) are obligatia så întocmeascå si så anexeze la situatiile financiare anuale rapoarte de performantå în care se prezintå pe fiecare obiectiv rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate.
Situatiile financiare de la finele anului sunt documente oficiale de prezentare a situatiei patrimoniului unitåtii administrativ teritoriale (orasul Tåndårei), precum si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli la data de 31.12.2008.
Situatiile financiare se semneazå de cåtre conducåtorul institutiei (primarul) si conducåtorul compartimentului financiar-contabilitate sau altå persoanå împuternicitå så îndeplineascå aceastå functie.
Dupå întocmire si semnare, primåria prezintå situatiile financiare anuale la trezoreria orasului pentru obtinerea vizei privind exactitatea plåtilor de caså si a soldurilor conturilor de disponibilitåti, care trebuie så coincidå cu cele din conturile corespunzåtoare deschise la trezorerie.
Dupå obtinerea vizei de la trezorerie si certificarea situatiilor financiare de cåtre auditorul intern al institutiei, acestea, împreunå cu alte rapoarte anexå sunt prezentate la Directia Generalå a Finantelor Publice pentru verificare, la data stabilitå de normele legale. Rapoartele anexå sunt: raport de analizå pe bazå de bilant în care se prezintå în mod deosebit situatia creantelor pe categorii si surse de finantare si cauzele care le-au generat, precum si måsurile stabilite pentru lichidarea acestora; raport privind nivelul de asigurare al managementului asupra fiabilitåtii sistemului contabil, recomandårile formulate si stadiul implementårii acestora.
Dupå avizarea situatiilor financiare anuale de cåtre Directia Generalå a Finantelor Publice, acestea sunt supuse dezbaterii în Consiliul local, care îsi însușește si aprobå situațiile.
CAPITOLUL IV. AUDITUL BUGETELOR LOCALE
4.1. Conceptul de audit public intern si sfera de activitate
Activitatea de audit public intern este reglementatå de Legea nr. 672/2002 si de Normele proprii privind exercitarea activitåtii de audit intern, aprobate de Directia Generalå a Finantelor Publice Ialomita.
Auditul public intern reprezintă o activitate funcțional independentă și obiectivă, care dă asigurări și consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor și cheltuielilor publice, perfecționând activitățile specifice primåriei si entitåtilor subordonate. Ajută institutia să-și îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică și metodică, ce evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului și a proceselor de administrare, dînd un plus de valoare acesteia.
Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităților desfășurate de primårie, inclusiv în institutiile subordonate din punct de vedere financiar, cu privire la formarea și utilizarea fondurilor publice, efectuarea cheltuielilor, precum și la administrarea patrimoniului public si privat al localitåtii.
Compartimentul de audit public intern auditează, fără a se limita la acestea, următoarele activitåti:
• angajamentele bugetare și legale din care derivă direct sau indirect obligații de plată, inclusiv din fondurile comunitare;
• plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fondurile comunitare;
• vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al orasului;
• concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al orasului;
• constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și stabilire a titlurilor de creanță, precum și a facilităților acordate la încasarea acestora;
• alocarea creditelor bugetare;
• sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;
• sistemul de luare a deciziilor;
• proiectul bugetului anual de venituri si cheltuieli al primåriei
___________________________
Voicu V.: „Buget, contabilitate, audit institutii publice”, Editura ERA, 2001
• sistemele de conducere și control precum și riscurile asociate unor astfel de sisteme;
• sistemele informatice utilizate de institutie.
Compartimentul de audit public intern funcționează în subordinea directă a primarului, exercitând o funcție distinctă și independentă de activitățile entității publice. Prin atribuțiile sale, compartimentul de audit public intern nu trebuie să fie implicat în vreun fel în îndeplinirea activităților pe care în mod potențial le pot audita si nici în elaborarea procedurilor de control intern.
Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerințelor externe, începând de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor și până la comunicarea rezultatelor acesteia.
Compartimentul de audit public intern are acces sau poate solicita toate datele și informațiile utile și probante (inclusiv cele în format electronic) pe care le consideră relevante pentru scopul și obiectivele misiunii de audit public intern utilizând principiul circuitului auditului (pista de audit).
Auditorul exercită o funcție de evaluare independentă, care se concretizează în recomandări.
Activitatea de audit public intern se desfåsoarå pe bazå de plan, care se întocmeste de Compartimentul de audit public intern si se aprobå de primar, în luna decembrie a fiecårui an pentru anul urmåtor. In afara misiunilor cuprinse în plan auditorul mai poate efectua misiuni de audit ad-hoc, la solicitarea primarului.
Auditorul intern al primåriei are obligatia så informeze primarul, ca ordonator principal de credite, asupra oricåror aspecte privind nerespectarea prevederilor legale, a normelor si procedurile privitoare la activitatea financiar-contabilå a primåriei si a entitåtilor subordonate din punct de vedere financiar si så propunå måsurile corective ce se impun.
Auditorul intern oferå consiliere pe probleme financiar-contabile si nu numai atît, primarului cît si structurilor primårirei si entitåtilor din subordinea acesteia.
Conform Normelor proprii de audit, în sfera de activitate a auditului intern al primåriei Tåndårei sunt cuprinse toate structurile organizatorice ale acesteia, Serviciul A.D.P., S.C. APATERMO S.A., unitåtile de învåtåmînt – centre financiare – din oras, Centrul de gåzduire temporarå pentru copii si adulti, Atelierul de tîmplårie TERMOROM, asociatiile de proprietari din oras.
Tipurile de audit desfåsurate la nivelul primåriei sunt:
a) Auditul de sistem – reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere și control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcționează economic, eficace și eficient, pentru identificarea deficiențelor și formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
b) Auditul performanței – examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor și sarcinilor sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor și apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c) Auditul de regularitate – reprezintă examinarea acțiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice, care le sunt aplicabile.
Recomandårile formulate de auditor în rapoarte, devenite obligatorii dupå aprobarea acestora de cåtre primar trebuie implementate de structurile/entitåtile auditate, auditul contribuind astfel la reglementarea unor probleme din activitatea acestora si la întårirea sistemelor si formelor de control intern (autocontrolul, controlul reciproc, controlul ierarhic operativ curent, controlul financiar preventiv), ca o måsurå a eficientei activitåtii de audit intern.
In practicå nu au fost situatii în care primarul sau conducåtorii entitåtilor auditate så nu-si însuseascå recomandårile din rapoartele de audit. In caz contrar compartimentul audit public intern transmite în mod obligatoriu la UCAAPI – structura teritorialå (D.G.F.P. Ialomita – Biroul Audit Public Intern), sinteze ale recomandărilor neînsușite de către conducătorul entității publice auditate și consecințele neimplementării acestora, însoțite de documentația relevantă, în termen de 10 zile de la încheierea trimestrului în care s-a desfåsurat misiunea de audit.
4.2. Activitåti auditate în vederea exprimårii opiniei auditorului asupra executiei bugetului local
Situatiile financiare încheiate de primårie la finele anului reprezintå sinteza activitåtii financiar-contabile a institutiei, rezultatul managementului general si financiar al acesteia.
Pentru ca auditorul så-si poatå exprima opinia asupra corectitudinii întocmirii situatiilor financiare, din care face parte si contul de executie bugetarå
___________________________
Legea nr. 672/2002 privind auditul ublic intern
este necesarå auditarea tuturor activitåtilor financiar-contabile ale anului respectiv. Astfel, auditorul îsi fixeazå obiectivele misiunii de audit care så-i ofere atît imaginea formårii fondurilor publice, cît si utilizarea lor conform legii, dar si administrarea patrimoniului public si privat ale orasului.
Obiectivele avute în vedere în cadrul misiunii de audit a întocmirii bilantului si a executiei bugetului sunt:
Existenta bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de Consiliul local Tåndårei;
Existenta si corecta completare a registrelor de evidentå a impozitelor si taxelor locale;
Actualizarea prin indexare a impozitelor si taxelor locale si aprobarea lor de Consiliul local Tåndårei;
Stabilirea, urmårirea, controlul si încasarea impozitelor si taxelor locale;
Executarea silitå a creantelor bugetare;
Angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor bugetare;
Evidenta angajamentelor bugetare si legale;
Efectuarea cheltuielilor numai pe baza documentelor justificative;
Existenta, actualizarea si aprobarea programului de investitii;
Existenta, actualizarea si aprobarea programului de achizitii publice;
Intocmirea lunarå a balantei de verificare;
Intocmirea trimestrialå a situatiilor financiare trimestriale si depunerea acestora la Directia generalå a Finantelor Publice la termenele stabilite;
Efectuarea executiei bugetare prin unitåtile de trezorerie;
Stabilirea corectå a rezultatului executiei bugetare;
Înregistrarea cronologicå si sistematicå a operatiunilor patrimoniale pe baza documentelor justificative;
Organizarea, efectuarea si valorificarea inventarierii anuale;
Organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv si a celorlalte forme de control intern.
Documentele supuse verificårii sunt:
bugetul de venituri si cheltuieli aprobat initial si rectificårile ulterioare;
registrele de contabilitate;
registrele rol;
note contabile si documentele justificative ce au stat la baza întocmirii lor (facturi, chitante, state de platå, contracte, comenzi, ordine de platå, extrase de cont, registre de caså etc);
documente centralizatoare;
balantele analitice ale conturilor la 31.12.2008;
fise contabile;
balanta de verificare sinteticå la 31.12.2008;
bilantul contabil la 31.12.2008;
contul de executie bugetarå la 31.12.2008;
situatiile anexe la darea de seamå contabilå la 31.12.2008;
documentatia privind inventarierea elementelor de activ si de pasiv;
registrul special de evidenå a documentelor ce se supun controlului financiar preventiv;
documentele specifice angajårii, ordonantårii si plåtii cheltuielilor bugetare.
De asemenea, auditorul acceseazå programele informatice utilizate în cadrul compartimentelor de specialitate.
Actiunea de auditare a avut în vedere ca operatiunile verificate så îndeplineascå în cel mai înalt grad caracteristicile impuse de normele legale (legalitate, regularitate, încadrarea în plafoanele valorice, economicitatea, eficacitatea, eficienta, oportunitatea temporalå si structuralå etc.), precum si respectarea principiilor de integralitate, realitate, corecta înregistrare în contabilitate si corecta prezentare în conturile anuale.
Caracterul misiunii de audit a fost de sondaj, iar procedeul de verificare utilizat pentru îndeplinirea obiectivelor propuse a fost controlul documentar. Modalitåtile de control folosite au fost: controlul cronologic, controlul sistematic, comparatia de control, analiza si studiul general, calculul de control.
Tipul de auditare efectuat a fost de conformitate/regularitate.
Metode si tehnici utilizate în timpul misiunii:
verificarea – în vederea asigurårii validitåtii, realitåtii si acuratetei înregistrårilor în contabilitate; tehnici de verificare utilizate:
comparatia: pentru sumele aprobate la platå si sumele plåtite;
examinarea: pentru detectarea în completarea documentelor de platå;
recalcularea: verificarea calculelor matematice;
garantarea: pentru verificarea realitåtii tranzactiilor înregistrate în
contabilitate cu documentele ce au stat la baza înregistrårii acestora;
urmårirea: pentru a se vedea dacå toate tranzactiile au fost real efectuate;
interviul: pentru låmurirea unor aspecte legate de organizarea si desfåsurarea activitåtilor;
esantionarea: pentru analiza întocmirii documentelor si efectuarea plåtilor;
observarea fizicå: pentru formarea unei påreri proprii privind modul de întocmire si emitere a documentelor.
Ca instrumente de audit s-au utilizat chestionarele-listå de verificare – pentru stabilirea conditiilor pe care trebuie så le îndeplineascå fiecare obiectiv auditabil si testele.
Materiale întocmite de auditor în timpul misiunii de audit:
programul de audit;
programul preliminar de interventie la fata locului;
lista privind identificarea legilor aplicabile;
liste ale obiectelor auditabile, pe fiecare obiectiv stabilit, conform programului;
chestionare-liste de verificare;
teste;
documente privind identificarea riscurilor aferente obiectelor auditabile;
documente privind stabilirea factorilor de risc si a ponderilor acestora;
analiza riscurilor;
clasarea riscurilor;
tabelele punctelor tari si punctelor slabe;
tematica în detaliu a misiunii de audit;
nota centralizatoare a documentelor de lucru;
proiect de raport de audit;
minutele sedintelor de deschidere si de închidere a misiunii;
raportul de audit intern final.
In urma verificårii documentelor si a parcurgerii fazelor misiunii, auditorul intern face constatåri, trage concluzii si formuleazå recomandåri.
4.3. Analiza contului de executie bugetarå la 31.12.2008
In baza verificårilor efectuate, auditorul intern face constatåri legate de fiecare obiectiv stabilit la începutul misiunii.
În ceea ce priveste contul de executie bugetarå încheiat la data de 31.12.2008, auditorul a constatat urmåtoarele:
colectarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor se realizeazå în baza bugetului aprobat pentru anul 2008 si care, în cursul anului financiar a suportat mai multe rectificåri, aprobate de Consiliul local;
sunt deschise si operationale registrele-rol de evidentå a masei impozabile la nivelul orasului, cu ajutorul lor tinîndu-se contabilitatea analiticå a veniturilor si care se completeazå corect pe baza borderourilor desfåsuråtoare de încasåri; în cursul anului 2008 au fost completate toate rubricile din anest registru, pentru a evidentia clar sumele încasate în timpul anului si sumele råmase de încasat în anul urmåtor; din verificarea prin sondaj a calculelor nu s-au constatat diferente;
sistemul informatic utilizat, chiar dacå nu oferå o informatie completå este operational si furnizeazå date privind impozitele si taxele locale;
veniturile se încaseazå de la contribuabili pe bazå de chitante, eliberate atît manual, pe formularele cu regim special, cît si pe calculator, functie de vechimea debitelor achitate;
pentru evidenta operatiilor de caså se utilizeazå registrul de caså; veniturile încasate prin casieria primåriei se evidentiazå în acest document si sunt vårsate zilnic, în zilele lucråtoare la trezoreria orasului Tåndårei. Pentru ridicarea de numerar se utilizeazå cec-ul. S-a constatat cå nu se fac plåti direct din sumele încasate de la contribuabili.
evidenta cheltuielilor bugetare se tine cu ajutorul fiselor se cont, pe structura clasificatiei bugetare; din confruntarea evidentei acestora cu contul de executie bugetarå transmis de trezorerie nu s-au constatat diferente;
sumele preluate în contul de executie bugetarå si anexe corespund cu cele din contul de executie bugetarå transmis de trezorerie;
în contul de executie bugetarå s-au trecut corect prevederile definitive ale bugetului;
au fost respectate corelatiile prevåzute de normele de închidere elaborate de Ministerul Finantelor;
rezultatul exercitiului a fost stabilit corect.
Din analiza datelor cuprinse în contul de executie la 31.12.2008 rezultå urmåtoarele:
– Cheltuielile prezentate în mod sintetic în contul de executie bugetarå au fost în mod corect preluate si detaliate în Anexa 14 – Unitåti administrativ-teritoriale, conform clasificatiei bugetare. De asemenea, sumele cuprinse în contul de executie,în bilantul contabil si în anexe sunt corect totalizate si au corelatie, fiind în mod corect preluate din balantele de verificare sintetice.
Din analiza executiei bugetului pe anul 2008 rezultå cå exercitiul financiar s-a încheiat cu un excedent de 3113474 lei, care se regåseste în fondul de rulment al institutiei.
In executie se constatå cå veniturile totale încasate au fost în sumå de 19195894 lei, adicå în proportie de 100,57 % fațå de prevederi astfel:
Venituri proprii 5.738.471 lei 29,89%
Cote și sume defalcate din impozitul pe venit 1.905.173 lei 9,92%
Sume defalcate din taxa pe valoarea
adåugatå 10.772.128 lei 56,12%
Subventii primite de la bugetul de stat 754.387 lei 3,93%
Donatii si sponsorizåri 25.735 lei 0,14%
La capitolul “Venituri proprii” se remarcå un aspect pozitiv în activitatea de colectare a impozitelor si taxelor locale, adicå o crestere a volumului încasårilor fatå de anul 2007 de la 2802302 lei la 5738471 lei în anul 2008.
De notat este realizarea în proportie de 122,43 % a impozitului pe clådiri de la persoane juridice, impozit pe terenul extravilan 117,82%, taxa asupra mijloacelor de transport de la persoane juridice 117,73% și de la persoane fizice cu 105,72 %, venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate conform dispozițiilor legale 108,31%, venituri din concesiuni și închirieri 100,79% si diverse venituri cu 102,90%.
Realizåri mai mici au fost înregistrate la impozitul pe teren de la persoane juridice (68,31%), impozitul pe teren de la persoane fizice (81,38%, %), impozitul pe clădiri de la persoane fizice (87,52 %), impozitul pe spectacole (50,22%), venituri din prestări de servicii (60,65%).
La capitolul cheltuieli se constatå cå s-au efectuat plåti totale în sumå de 16082420 lei, adicå 84,26% din total prevederi bugetare (credite definitive) aprobate pentru anul 2008. Se constatå cå la nici un fel de capitol, subcapitol, paragraf, titlu, articol sau alineat nu au fost depåsite creditele aprobate.
In structura cheltuielilor efectuate în anul 2008 ponderea o detin cheltuielile pentru învåtåmînt (56,60% în anul 2007 si 49,24% în anul 2008), cheltuieli pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică (12,53% în 2007 si 21,23% în 2008), cheltuieli pentru asigurări și asistentå socialå (13,95% în 2007 si 12,15% în 2008), si cheltuieli ale autoritåtilor publice (10,31% în 2007 si 9,56% în 2008).
Nu sunt înregistrate obligatii de platå restante cåtre agenti economici sau institutii de credit.
În cursul anului 2008 nu au fost scoase din functiune active înainte de expirarea duratei normale de utilizare.
Nu existå stocuri fårå miscare, cu miscare lentå sau de prisos.
In ceea ce priveste corespondeta conturilor din activul bilantului contabil cu cele din pasiv se constatå cå aceasta este corectå.
Se constatå cå în anul 2008 nu s-au fåcut împrumuturi din fondul de tezaur si nu au fost contractate credite bancare.
4.4. Concluziile si recomandårile misiunii de audit public intern
Din verificårile efectuate se constatå cå în timpul exercitiului bugetar 2008 activitatea financiar – contabilå s-a desfåsurat conform prevederilor legale:
veniturile bugetare au fost stabilite si încasate conform nivelurilor aprobate ;
deschiderile de credite bugetare au fost efectuate conform repartizårii pe trimestre a bugetului;
toate cheltuielile se înscriu în limitele aprobate, conform repartitiilor bugetare;
înregistrårile efectuate în contabilitate sunt corecte, iar controlul
financiar – preventiv a fost exercitat conform normelor legale;
au fost respectate prevederile O.M.F.P. nr. 1.792/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale.
Conturile anuale au fost stabilite sub responsabilitatea primarului orasului Tåndårei.
Responsabilitatea auditorului intern este ca pe baza auditului efectuat så îsi exprime opinia asupra continutului acestora.
Auditorul intern estimeazå cå auditul efectuat furnizeazå o bazå rezonabilå de date privind expunerea opiniei acestuia si anume cå bilantul contabil, contul de executie bugetarå si situatiile anexe sunt întocmite regulamentar, în baza documentelor justificative si a înregistrårilor contabile, caracterizate prin legalitate, realitate si exactitate. Darea de seamå contabilå întocmitå la 31.12.2008 redå o imagine fidelå, clarå si completå a bunei gestiuni financiare la nivelul orasului Tåndårei.
Auditorul propune, pentru buna desfåsurare a activitåtii de încasare a veniturilor bugetare urmåtoarele:
implementarea unui sistem informatic fiabil si performant, care så ofere în timp optim informatiile solicitate de ordonatorul de credite, organele de control, Consiliul local sau alte institutii;
implementarea sistemului de platå a impozitelor si taxelor locale prin internet.
CAPITOLUL V
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Fundamentarea veniturilor publice, dimensionarea cheltuielilor publice si repartizarea acestora pe destinatii si beneficiari sunt actiuni ce rezultå direct din necesitatea satisfacerii nevoilor publice, prezentîndu-se din acest punct de vedere, mai întîi, ca o chestiune politicå de maximå importantå si apoi ca o problemå economicå, de colectare a resurselor bånesti necesare pentru acoperirea lor.
Formarea resurselor bugetare locale proprii la nivelurile permise de mårimea si structura masei impozabile, precum si încasarea impozitelor si taxelor locale sunt atribute ale administratiei publice locale, råspunzåtoare atît pentru stabilirea si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli (Consiliul local ca autoritate legislativå localå), dar si pentru executia bugetarå aferentå (Primåria, prin structurile de specialitate, ca autoritate executivå).
Bugetul local nu este numai un instrument de previziune financiarå, dar si un angajament pe care administratia publicå si-l asumå în fata colectivitåtii locale, cea care l-a ales pentru îndeplinirea obiectivelor privind satisfacerea nevoilor publice.
Bugetele locale reprezintå a doua componentå a bugetului public national, dupå bugetul de stat. Relatiile financiare derulate prin intermediul bugetelor locale sunt generate de existenta si activitatea agentilor economici, indiferent de natura capitalului social, sucursale si filiale ale regiilor autonome, de dreptul de proprietate mobiliarå si imobiliarå al persoanelor fizice si juridice, precum si de alte activitåti generatoare de impozite si taxe, acestea în ceea ce priveste formarea fondurilor. Cheltuielile publice, conform legii vizeazå acoperirea nevoilor proprii ale administratiei locale, cheltuieli pentru învåtåmînt, sånåtate, culturå, asistentå socialå, servicii de dezvoltare publicå, alte actiuni si cheltuieli.
Desi autonomia localå cunoaste o crestere continuå, totusi, din punct de vedere financiar, dependenta de bugetul de stat se mentine.
Din analiza si constatårile cuprinse în capitolele anterioare se pot formula urmåtoarele concluzii privind executia bugetarå în anul 2005 la nivelul Primåriei orasului Tåndårei:
Stabilirea veniturilor proprii ale bugetului local, formate din impozite si taxe locale este conformå prevederilor legale si este precedatå de inventarierea masei impozabile a orasului;
Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli se face de cåtre Consiliul Local al orasului, ca si rectificårile intervenite în cursul anului financiar;
In stabilirea cuantumurilor finale ale veniturilor proprii din anul 2008 s-a aplicat principiul prudential, în sensul aprecierii unui grad de încasare a impozitelor si taxelor locale corelat cu datele istorice si conjunctura socio-economicå;
Incasarea veniturilor se face prin casieria institutiei si prin trezoreria orasului, iar evidenta obligatiilor de platå cåtre bugetul local, precum si cea a plåtilor este organizatå si opereazå conform normelor legale;
Executarea silitå a creantelor bugetare, desi aplicå toatå metodologia impuså de normele legale, în urma cårora s-au recuperat sume importatnte din creante restante, totusi aceasta impune o perioadå relativ lungå de timp de la declansarea executårii silite pînå la încasarea sumelor;
Cheltuielile bugetare pentru anul 2008 au fost fundamentate pe fiecare articol de cheltuialå în parte, în cadrul destinatiilor legale: autoritåti publice, învåtåmînt, sånåtate, culturå si religie, asistentå socialå, servicii de dezvoltare publicå, agriculturå, alte actiuni;
Cheltuielile publice se materializeazå în plåti efectuate din resursele mobilizate, pentru achizitii de bunuri si preståri de servicii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor propuse;
Plåtile s-au efectuat în limita prevederilor din bugetul local, cu repartizarea pe trimestre si destinatii;
In totalul veniturilor bugetare ponderea o detin transferurile si subventiile de la bugetul de stat (70,11%), veniturile proprii întregind cu doar 29,89% acest volum;
Ponderea cheltuielilor bugetare o reprezintå cele pentru învåtåmînt (49,24%), urmate de serviciile de dezvoltare publicå (21,23%), asigurări și asistentå socialå (12,15%) și autoritåti publice (9,56%);
Executia cheltuielilor bugetare respectå întocmai cele patru faze obligatorii (angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata), iar evidenta angajamentelor
bugetare este conformå prevederilor legale;
Executia de caså a bugetului local a respectat normele legale;
Intocmirea, verificarea si aprobarea situatiilor financiare ale primåriei s-au efectuat conform prevederilor legale;
Rezultatul exercitiului financiar a fost stabilit corect si transferat în fondul de rulment al primåriei.
Pentru îmbunåtåtirea practicii, procedurilor si deciziilor legate de procesul de fundamantare, elaborare si executie a bugetului local ar putea fi utile urmåtoarele propuneri:
Implementarea unui sistem informatic care så permitå atît formarea unei baze de date complete, care så furnizeze toate informatiile necesare luårii deciziilor, cît si accesibilitate celorlalte structuri functionale ale primåriei;
Implementarea sistemului de platå a impozitelor si taxelor locale prin mijloace electronice: card si internet;
Imbunåtåtirea cadrului legal privind executarea silitå a creantelor bugetare, în sensul accelerårii procedurilor de executare silitå;
Crearea conditiilor de acces al publicului la informatie prin prezentarea pe pagina de web a primåriei, precum si în buletinul informativ al orasului a unor informatii mai detaliate privind aspectele legale de elaborarea bugetului local, cît si executia acestuia; alte mijloace utile în realizarea acestor obiective ar fi întîlnirile publice, conferintele, informatiile stradale, centre de informare a cetåtenilor;
Consultarea colectivitåtii în procesul de luare a deciziilor privind stabilirea bugetului local, participarea publicå bazîndu-se pe necesitatea consultårii cetåtenilor si exprimarea de cåtre acestia a opiniilor în legåturå cu deciziile ce se adoptå si de care ei sunt afectati. Acest aspect se înscrie în sfera democratiei participative, care presupune cå, desi Consiliul local si primarul sunt organe investite cu puterea de a lua decizii pentru comunitatea în care au fost alesi, nu fac acest lucru decît dupå consultarea cetåtenilor sau cel putin a unor grupuri de cetåteni;
Aplicarea instrumentelor si tehnicilor de colectare a informatiilor de la cetåteni, ce pot fi folosite de alesii locali în luarea deciziilor privind nevoile, opiniile, ideile sau dorintelor cetåtenilor, ceea ce nu implicå un anumit volum de timp si resurse financiare: sesiuni de brainstorming (concentrarea pe o anumitå problemå, respectiv stabilirea pioritåtilor bugetului local si stimularea grupurilor de a genera idei si de a rezolva problema respectivå), tehnici de grup nominal (asemånåtoare brainstorming-ului, dar nacesitå mai multå planificare, discutii, selectare si clasare a ideilor), focus-grupurile (interviuri de grup focalizate), sondaje de opinie;
Finantarea serviciilor publice prin parteneriat public-privat, concept nou, reprezntînd o pozitie modernå de abordare a relatiilor dintre sectorul public si cel privat, în scopul realizårii unui proiect sau a unui serviciu, care este furnizat în mod traditional de cåtre sectorul public. Fiecare dintre pårtile contractante are anumite avantaje în raport cu cealaltå parte, în privinta derulårii sarcinilor specifice. In baza contractelor de parteneriat public-privat, pårtile contractante din sectorul privat devin furnizori pe termen lung de servicii, combinînd responsabilitåtile de concepere, construire si exploatare, cu posibilitatea finantårii activelor în scopul furnizårii serviciilor necesare sectorului public. In consecintå, misiunea sectorului public s-ar putea realiza prin intermebiul sectorului privat. Aceastå cooperare s-ar putea dezvolta în conditiile privatizårii utilitåtilor publice, pentru atingerea criteriilor de convergentå ale Uniunii Europene. Avantajele acestui tip de finantare ar fi urmåtoarele:
accelerarea realizårii infrastructurii, deoarece parteneriatul public-privat permite scetorului public schimbarea accentului dinspre cheltuielile de capital spre fluxul de venituri înregistrat prin plata serviciilor puse astfel la dispozitie. Proiectele s-ar putea derula chiar si în situatia în care disponibilitatea capitalului public este reduså;
implementarea rapidå, datoratå trecerii responsabilitåtii pentru concepere si realizare în sarcina sectorului privat;
reducerea costurilor generale, prin faptul cå proiectele care implicå servicii operationale si de întretinere asigurå stimulente semnificative pentru sectorul privat, în sensul minimizårii costurilor generale ale unui proiect, ceea ce este mai dificil de atins în cadrul constrîngerilor existente în procesul bugetar traditional din sectorul public;
îmbunåtåtirea calitåtii serviciilor, fatå de sistemul traditional al achizitiilor publice;
generarea de venituri suplimentare: sectorul privat poate genera venituri suplimentare din partea tertilor, reducînd astfel nivelul subventiilor necesare din partea sectorului public;
întårirea managementului public prin transferarea responsabilitåtilor pentru furnizarea de servicii publice, astfel încît autoritåtile publice så poatå actiona în calitate de autoritåti de reglementare si så se centreze pe planificarea serviciilor si pe monitorizarea performantelor, în locul managementului curent de servicii publice.
Atribuirea functiilor publice cåtre sectorul privat s-ar putea realiza prin: concesiune operationalå, acorduri de exploatare si contracte de servicii.
Pentru aplicarea acestei modalitåti de finantare a serviciilor publice este necesar ca legislatia så stabileascå cerinte privind stabilirea rolurilor si responsabilitåtilor pentru fiecare parte contractantå si så asigure sisteme eficiente de reglementare si de minitorizare a proiectelor de parteneriat public-privat.
Pentru facilitarea introducerii acordurilor de tip parteneriat public-privat pot fi adoptate mai multe solutii, cum ar fi:
alegerea unui acord cu sectorul privat care reduce riscurile asociate deficientelor de legislatie;
alegerea unui partener privat care este capabil så administreze riscul legislativ sau de reglementare, cum ar fi în cazul unor reguli valutare nefavorabile ori restrictive privind repatrierea profitului, este de preferat contractarea unor companii locale;
încorporarea unor garantii explicite în contract;
încurajarea instituirii unor mecanisme eficiente de reglementare si de garantare.
Promovarea unei reale autonomii financiare locale, prin modificarea cadrului legislativ privind transferurile de la bugetul de stat. Aceasta s-ar putea realiza practic pe aceleasi criterii aplicabile în cazul cotelor defalcate din impozitul pe venit;
Finantarea obiectivelor de infrastructurå localå (drumuri, retele de utilitåti, obiective de mediu) prin participarea la proiecte regionale, prin cofinantare, ceea ce ar reduce presiunea asupra bugetului local, resursele putînd fi dirijate pe alte directii (social, cultural etc)
Apelarea la creditarea bancarå pentru acoperirea unor cheltuieli generate de finantarea obiectivelor cuprinse în programele de investitii anuale si multianuale;
Accesarea fondurilor structurale pentru finantarea obiectivelor de investitii.
Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de către Comisia Europeană și au ca destinație finanțarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea șomajului de lungă durată, inserția profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltării rurale. Fondurile structurale sunt formate din: Fondul European de Orientare și Garanție Agricolă (FEOGA) – componenta « Orientare », Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE) și Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP). La acestea se adaugă Fondul de Coeziune, creat în 1993..
Conditiile de accesare a fondurilor structurale sunt: competitivitatea, proiecte concepute conform cerintelor europene si cofinantarea.
Factorii care contribuie la o bunå absorbtie a instrumentelor structurale sunt portofoliul de proiecte eligibile, capacitatea administrativå si cofinantarea.
In acest sens este necesar ca primåria så asigure:
elaborarea studiilor si programelor de dezvoltare;
identificarea si atragerea surselor de finantare;
implementarea proiectelor de interes local si regional.
Politica de dezvoltare regionalå si localå este strîns legatå de existenta unor finante publice locale solide, stabile, programate si bine gestionate. De asemenea, aceasta trebuie så vinå în întîmpinarea nevoilor colectivitåtii locale si satisfacerea acestor nevoi din ce în ce mai mult cu surse proprii.
In procesul de fundamentare si executie a bugetului local intervine un al treilea factor, necesarul real de surse pentru satisfacerea nevoilor sociale.
Astfel, se poate vorbi de trei elemente ce trebuie luate în considerare în derularea acestor procese: venituri – necesitåti – cheltuieli.
CAPITOLUL VI
REZUMATUL LUCRĂRII
Lucrarea de fatå îsi propune så analizeze executia bugetului local al primåriei Tåndårei în anul 2008, comparativ cu anul 2007, pornind de la conceptul de autonomie a bugetelor locale, procesul de elaborare, aprobare, executie si raportare a bugetelor locale, analizînd executia bugetului pe ansamblu si în structurå. Concluziile si propunerile cuprinse în lucrare au la bazå date reale, aspecte practice si necesitåti strigente ale institutiei.
Comunitåtile locale sunt colectivitåti umane delimitate teritorial, politic si administrativ, care au autoritåti publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiarå a acestora este absolut necesarå, deoarece autonomia administrativå nu ar fi viabilå fårå autonomia financiarå, care îi asigurå suportul material al functionårii.
Un alt argument privind autonomia financiarå a comunitåtilor locale este faptul cå aceste comunitåti îsi cunosc îndeaproape propriile posibilitåti privind resursele bånesti de provenientå publicå si, mai ales, necesitåtile ce trebuie acoperite, oportunitåtile si prioritåtile privind serviciile publice si investitiile pe plan local.
Problema consolidårii autonomiei locale este o preocupare universalå, statele democratice contemporane fiind interesate de aplicarea pricipiului descentralizårii serviciilor publice, prin transmiterea, pe bazå legalå legalå, a mai multor competente organelor puterii si administratiei locale.
Autonomia localå în statele europene face obiectul Cartei Europene a Autonomiei Locale, întocmitå de cåtre Consiliul Europei pe baza unui proiect propus de Conferinta Europeanå a Autonomiei Locale, deschiså semnatarilor conventiei încheiate între statele membre, din octombrie 1985.
In tara noastå autonomia localå este reglementatå de Legea nr. 215/2001 privind administratia publicå localå. Conform acesteia comunele, orașele și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.
Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și
funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.
Aplicarea principiilor prevăzute nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.
Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.
Acest drept se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile județene, autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
El nu aduce atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.
Prin colectivitate locală se înțelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.
Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau județului, după caz.
Competențele și atribuțiile autorităților administrației publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competențe sunt depline și exclusive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice.
Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale din comune și orașe și autoritățile administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ.
În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Exercitarea competențelor și atribuțiilor stabilite prin lege revine autorităților administrației publice locale care se găsesc cel mai aproape de cetățean.
Stabilirea de competențe și atribuții pentru alte autorități decât cele locale trebuie să țină seama de amploarea și de natura răspunderii ce le revine, precum și de cerințele de eficiență și eficacitate.
Autoritățile administrației publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilități autorităților administrației publice locale în procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice, fără asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea respectivelor responsabilități.
Autoritățile administrației publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.
Autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, orașelor și județelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
Autoritățile administrației publice locale au dreptul ca, în limitele competențelor lor, să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate, în condițiile legii.
Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune autoritățile administrației publice locale au dreptul de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii.
Finantele publice locale în România sunt reglementate de Legea nr.273/2006, cu modificări și completări ulterioare.
Aceasta stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitåtile autoritåtilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate în domeniul finantelor publice locale.
Acest act normativ defineste expresiile si termenii utilizati astfel:
buget – document prin care sunt prevåzute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupå caz numai cheltuielile, în functie
de sistemul de finantare a institutiilor publice;
buget local – document prin care sunt prevåzute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile unitåtii administrativ-teritoriale;
buget local pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București – totalitatea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și bugetului propriu al județului, respectiv ale sectoarelor și al municipiului București.
Autoritățile administrației publice locale beneficiază de resurse financiare de care dispun în mod liber pentru exercitarea competențelor ce le revin potrivit legii.
Impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale, consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile legii.
Veniturile bugetelor unităților administrativ-teritoriale se constituie, potrivit legii, din:
a) venituri proprii;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenții primite de la bugetul de stat sau de la alte bugete;
d) alte venituri;
e)donații și sponsorizări.
Cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică și destinația acestora.
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale.
Veniturile proprii și alte venituri ale autorităților administrației publice locale reprezintă, pentru fiecare nivel al administrației publice locale, o parte determinantă din veniturile bugetului general al unităților administrativ-teritoriale, în condițiile legii.
Orice transfer de competențe între stat și autoritățile locale este însoțit de asigurarea resurselor echivalente celor destinate anterior exercitării acestor competențe.
Descentralizarea financiară operează pe baza unor mecanisme de echilibrare financiară vizând asigurarea egalității dintre autoritățile locale de același nivel.
Reglementarea legalå care stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale este Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile legii se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării:
a) bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București;
b) bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, după caz;
c) bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral din venituri proprii, precum si bugetelor altor institutii.
Rolul, competentele si responsabilitåtile autoritåtilor administratiei publice locale în procesul bugetar sunt:
a) elaborarea și aprobarea bugetelor locale, în condiții de echilibru bugetar, la termenele și potrivit prevederilor stabilite prin prezenta ordonanță de urgență;
b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a altor venituri ale unităților administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condițiile legii;
c) urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale, precum și rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;
d) stabilirea și urmărirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenți economici specializați ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităților locale;
e) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale;
f) contractarea directă de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării, la scadență, a obligațiilor de plată rezultate din acestea;
g) garantarea de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării, la scadență, a obligațiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;
h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare, în condiții de eficiență;
i) stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale;
j) elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;
k) îndeplinirea și a altor atribuții, competențe și responsabilități prevăzute de dispozițiile legale.
In derularea procesul bugetar un rol important îl au ordonatorii de credite.
Ordonatorii de credite sunt acele persoane care au responsabilitåti pe linia elaborårii, executiei si raportårii bugetelor locale.
In executia bugetelor locale trebuie respectate obligatoriu urmåtoarele principii:
In bugetele locale se cuprind și se aprobă, după caz, veniturile și creditele bugetare în structura clasificației bugetare.
2. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.
3. Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.
4. Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare și de la un program la altul se aprobă de consiliul local, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
5. Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiași capitol, care nu contravin dispozițiilor legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
6. Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare, precum și a programului, de la care se disponibilizează și, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare și a programului, la care se suplimentează prevederile bugetare.
7. Virările de credite bugetare se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea
al anului bugetar.
Structura bugetelor locale pe anul 2008 a fost aprobatå prin Legea nr. 388/2007 privind legea bugetului de stat pe anul 2008.
Categoriile de venituri cuprinse în bugetul local al orasului Tåndårei au fost determinate de structura masei impozabile si de transferurile de la bugetul de stat.
Fațå de 19.085.590 lei prevederi bugetare totale definitive, la finele anului fiscal s-au înregistrat realizåri totale de 19.195.894 lei, în urmåtoarea structurå si pondere:
Venituri proprii 5.738.471 lei 29,89%
Cote și sume defalcate din impozitul pe venit 1.905.173 lei 9,92%
Sume defalcate din taxa pe valoarea
adåugatå 10.772.128 lei 56,12%
Subventii primite de la bugetul de stat 754.387 lei 3,93%
Donatii si sponsorizåri 25.735 lei 0,14%
TOTAL VENITURI 19.195.894 lei
Veniturile proprii sunt formate din venituri curente în sumă de 5.728.671 lei (99,83%) și venituri din valorificarea unor bunuri în sumă de 9.800 lei (0,17%).
Veniturile curente sunt formate din categoriile de venituri stabilite prin machetå:
– impozit pe venit
– impozite și taxe pe proprietate
– impozitul pe spectacole
– taxe pe utilizarea bunurilor sau pe alte activități
– venituri din proprietate
– venituri din prestări de servicii și alte activități
– taxe extrajudiciare de timbru
– amenzi, penalități și confiscări
– diverse venituri.
Veniturile din valorificarea unor bunuri sunt reprezentate de sumele încasate din vînzarea unor bunuri din domeniul privat al orasului: apartamente, terenuri, diverse materiale rezultate din dezmembråri și din vînzarea locuințelor construite din fondurile statului.
Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt sume ce revin bugetului local din aplicarea unei cote de 47% asupra impozitului pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecårei unitåti administrativ-teritoriale. Sumele se vireazå lunar bugetelor locale ale localitåtilor pe teritoriul cårora îsi desfåsoarå activitatea
plătitorii de impozite.
Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale se stabilesc prin legea bugetului de stat si se repartizeazå unitåtilor administrativ-teritoriale pe criterii legal stabilite. Aceste sume sunt destinate finantårii cheltuielilor publice generate de descentralizarea unor activitåti, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adåugatå sunt stabilite prin legea bugetului de stat si sunt destinate finantårii cheltuielilor din învåtåmîntul preuniversitar de stat, mai precis pentru plata salariilor si a cheltuielilor aferente acestora personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic din aceste institutii.
Subventiile primite de la bugetul de stat au fost destinate acordării trusoului pentru nou-născuți, ajutoare pentru încălzirea locuinței și sprijin financiar pentru constituirea familiei.
Donatiile si sponsorizårile la bugetul local au fost obtinute de la diversi agenti economici si au avut ca obiect acoperirea unor cheltuieli ocazionate de manifeståri sportive si cultural-artistice organizate de primårie în cursul anului 2008.
Cheltuielile bugetare totale efectuate în anul 2008 au fost în sumå de 16.082.420 lei, fatå de 19.085.590 lei credite bugetare definitive aprobate.
Structura cheltuielilor pe capitole si ponderea acestora în total se prezintå astfel:
Autorități publice și acțiuni externe 1.538.223 lei 9,56%
Alte servicii publice generale 181.811 lei 1,13%
Ordine publică și siguranță națională 125.144 lei 0,78%
Învățămînt 7.918.324 lei 49,24%
Cultură, recreere și religie 228.257 lei 1,42%
Asigurări și asitență socială 1.954.328 lei 12,15%
Locuințe, servicii și dezvoltare publică 3.415.029 lei 21,23%
Transporturi 721.304 lei 4,49%
TOTAL CHELTUIELI 16.082.420 lei
Executia bugetarå este activitatea de încasare a veniturilor bugetare si de efectuare a plåtii cheltuielilor aprobate prin buget.
Incheierea executiei bugetare se bazeazå pe urmåtoarele principii:
orice venit neîncasat si orice cheltuialå angajatå, lichidatå si ordonantatå, în cadrul prevederilor bugetare si neplåtitå pînå la 31 decembrie se va încasa sau se va plåti, dupå caz, în contul bugetului din anul urmåtor;
creditele bugetare neutilizate pînå la închiderea anului sunt anulate de drept;
disponibilitåtile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinantårii contributiei financiare a Comunitåtii Europene, råmase la finele exercitiului bugetar în conturile structurilor de implementare se reporteazå în anul urmåtor; aceste fonduri se utilizeazå în conditiile prevederilor legale si potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi;
prevederile legilor anuale si a celor de rectificare actioneazå numai pentru anul bugetar respectiv, pentru care acestea au fost elaborate.
Incasarea veniturilor bugetului local, precum si efectuarea cheltuielilor din buget sunt operatiuni care trebuie în mod obligatoriu så parcurgå, fiecare în parte anumite faze obligatorii.
Astfel încasarea veniturilor presupune parcurgerea unor etape, diferentiate functie de felul venitului.
Executia cheltuielilor aprobate prin buget înseamnå efectuarea propriu-ziså a acestora, råspunderea privind legalitatea acestora revenind ordonatorului de credite.
In procesul executiei bugetare cheltuielile parcurg urmåtoarele faze:
1. Angajarea cheltuielilor – reprezintå actul care genereazå obligatia institutiei de a plåti diverse sume de bani unor terte persoane, în baza angajamentelor legale si bugetare.
2. Lichidarea cheltuielilor – este faza executiei bugetare în care se verificå existenta angajamentelor, se determinå sau se verificå realitatea sumei datorate, se verificå conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care så ateste operatiunile respective.
3. Ordonantarea cheltuielilor – este faza executiei bugetare în care se confirmå cå livrårile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si plata poate fi realizatå. Obligatia certå este confirmatå, fiind exigibilå la o anumitå datå si în acest caz ordonatorul de credite emite documentul « Ordonantare de platå » pentru efectuarea plåtii. Ordonantarea de platå este documentul intern prin care ordonatorul de credite då dispozitie conducåtorului compartimentului financiar-contabil så întocmeascå instrumentele de platå a cheltuielilor.
4. Plata cheltuielilor – este faza finalå a executiei bugetare, prin care institutia este eliberatå de obligatiile sale fatå de terti creditori. Plata se efectueazå de persoane autorizate (contabil), în limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate în conditiile legii, prin unitåtile de trezorerie sau bånci, pentru plåtile în valutå.
Din verificårile efectuate de auditul intern se constatå cå în timpul exercitiului bugetar 2008 activitatea financiar – contabilå s-a desfåsurat conform prevederilor legale:
veniturile bugetare au fost stabilite si încasate conform nivelurilor aprobate ;
deschiderile de credite bugetare au fost efectuate conform repartizårii pe trimestre a bugetului;
toate cheltuielile se înscriu în limitele aprobate, conform repartitiilor bugetare;
înregistrårile efectuate în contabilitate sunt corecte, iar controlul
financiar – preventiv a fost exercitat conform normelor legale;
au fost respectate prevederile O.M.F.P. nr. 1.792/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale.
Conturile anuale au fost stabilite sub responsabilitatea primarului orasului Tåndårei.
Responsabilitatea auditorului intern este ca pe baza auditului efectuat så îsi exprime opinia asupra continutului acestora.
Auditorul intern estimeazå cå auditul efectuat furnizeazå o bazå rezonabilå de date privind expunerea opiniei acestuia si anume cå bilantul contabil, contul de executie bugetarå si situatiile anexe sunt întocmite regulamentar, în baza documentelor justificative si a înregistrårilor contabile, caracterizate prin legalitate, realitate si exactitate. Darea de seamå contabilå întocmitå la 31.12.2008 redå o imagine fidelå, clarå si completå a bunei gestiuni financiare la nivelul orasului Tåndårei.
Din analiza si constatårile cuprinse în capitolele anterioare ale lucrării s-au formulat concluzii privind executia bugetarå în anul 2005 la nivelul Primåriei orasului Tåndårei, printre care:
Stabilirea veniturilor proprii ale bugetului local, formate din impozite si taxe locale este conformå prevederilor legale si este precedatå de inventarierea masei impozabile a orasului;
Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli se face de cåtre Consiliul Local al orasului, ca si rectificårile intervenite în cursul anului financiar;
In stabilirea cuantumurilor finale ale veniturilor proprii din anul 2008 s-a aplicat principiul prudential, în sensul aprecierii unui grad de încasare a impozitelor si taxelor locale corelat cu datele istorice si conjunctura socio-economicå;
Cheltuielile bugetare pentru anul 2008 au fost fundamentate pe fiecare articol de cheltuialå în parte, în cadrul destinatiilor legale: autoritåti publice, învåtåmînt, sånåtate, culturå si religie, asistentå socialå, servicii de dezvoltare publicå, agriculturå, alte actiuni;
Cheltuielile publice se materializeazå în plåti efectuate din resursele mobilizate, pentru achizitii de bunuri si preståri de servicii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor propuse;
Plåtile s-au efectuat în limita prevederilor din bugetul local, cu repartizarea pe trimestre si destinatii;
Pentru îmbunåtåtirea practicii, procedurilor si deciziilor legate de procesul de fundamantare, elaborare si executie a bugetului local ar putea fi utile unele propuneri, printre care:
Implementarea unui sistem informatic care så permitå atît formarea unei baze de date complete, care så furnizeze toate informatiile necesare luårii deciziilor, cît si accesibilitate celorlalte structuri functionale ale primåriei;
Implementarea sistemului de platå a impozitelor si taxelor locale prin mijloace electronice: card si internet;
Imbunåtåtirea cadrului legal privind executarea silitå a creantelor bugetare, în sensul accelerårii procedurilor de executare silitå;
Crearea conditiilor de acces al publicului la informatie prin prezentarea pe pagina de web a primåriei, precum si în buletinul informativ al orasului a unor informatii mai detaliate privind aspectele legale de elaborarea bugetului local, cît si executia acestuia; alte mijloace utile în realizarea acestor obiective ar fi întîlnirile publice, conferintele, informatiile stradale, centre de informare a cetåtenilor;
Promovarea unei reale autonomii financiare locale, prin modificarea cadrului legislativ privind transferurile de la bugetul de stat. Aceasta s-ar putea realiza practic pe aceleasi criterii aplicabile în cazul cotelor defalcate din impozitul pe venit;
Finantarea obiectivelor de infrastructurå localå (drumuri, retele de utilitåti, obiective de mediu) prin participarea la proiecte regionale, prin cofinantare, ceea ce ar reduce presiunea asupra bugetului local, resursele putînd fi dirijate pe alte directii (social, cultural etc)
Accesarea fondurilor structurale pentru finantarea obiectivelor de investitii.
Finantarea serviciilor publice prin parteneriat public-privat, concept nou, reprezntînd o pozitie modernå de abordare a relatiilor dintre sectorul public si cel privat, în scopul realizårii unui proiect sau a unui serviciu, care este furnizat în mod traditional de cåtre sectorul public.
Consultarea colectivitåtii în procesul de luare a deciziilor privind stabilirea bugetului local, participarea publicå bazîndu-se pe necesitatea consultårii cetåtenilor si exprimarea de cåtre acestia a opiniilor în legåturå cu deciziile ce se adoptå si de care ei sunt afectati. Acest aspect se înscrie în sfera democratiei participative, care presupune cå, desi Consiliul local si primarul sunt organe investite cu puterea de a lua decizii pentru comunitatea în care au fost alesi, nu fac acest lucru decît dupå consultarea cetåtenilor sau cel putin a unor grupuri de cetåteni;
Aplicarea instrumentelor si tehnicilor de colectare a informatiilor de la cetåteni, ce pot fi folosite de alesii locali în luarea deciziilor privind nevoile, opiniile, ideile sau dorintelor cetåtenilor, ceea ce nu implicå un anumit volum de timp si resurse financiare: sesiuni de brainstorming (concentrarea pe o anumitå problemå, respectiv stabilirea pioritåtilor bugetului local si stimularea grupurilor de a genera idei si de a rezolva problema respectivå), tehnici de grup nominal (asemånåtoare brainstorming-ului, dar nacesitå mai multå planificare, discutii, selectare si clasare a ideilor), focus-grupurile (interviuri de grup focalizate), sondaje de opinie;
Anexa nr. 1
Lista veniturilor care se prevăd în bugetele proprii ale
comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului București,
conform Legii nr. 388/2007 privind aprobarea bugetului de stat pe anul 2008
1. Impozit pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub
autoritatea consiliilor locale
2. Impozit pe venit
a) Impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din
patrimoniul personal
3. Cote și sume defalcate din impozitul pe venit:
a) Cote defalcate din impozitul pe venit
b) Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale
4. Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital:
a) Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane
fizice
5. Impozite și taxe pe proprietate:
a) Impozitul și taxa pe clădiri
b) Impozitul și taxa pe teren
c) Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru
d) Alte impozite și taxe pe proprietate
6. Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată:
a) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea
cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor,
municipiilor, sectoarelor și Municipiului București
b) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri
c) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea
bugetelor locale
d) Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru programul de
dezvoltare a infrastructurii și a bazelor sportive din spațiul rural
7. Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii:
a) Taxe hoteliere
8. Taxe pe servicii specifice:
a) Impozit pe spectacole
b) Alte taxe pe servicii specifice
9. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe
desfășurarea de activități:
a) Impozit pe mijloacele de transport
b) Taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de
funcționare
c) Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau
pe desfășurarea de activități
10. Alte impozite și taxe fiscale:
a) Alte impozite și taxe
11. Venituri din proprietate:
a) Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea
consiliilor locale
b) Restituiri de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți
c) Venituri din concesiuni și închirieri
d) Venituri din dividende
e) Alte venituri din proprietate
12. Venituri din dobânzi:
a) Alte venituri din dobânzi
13. Venituri din prestări de servicii și alte activități:
a) Venituri din prestări de servicii
b) Contribuția părinților sau susținătorilor legali pentru întreținerea
copiilor în creșe
c) Contribuția persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social
d) Taxe din activități cadastrale și agricultură
e) Contribuția lunară a părinților pentru întreținerea copiilor în
unitățile de protecție socială
f) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și
despăgubiri
g) Alte venituri din prestări de servicii și alte activități
14. Venituri din taxe administrative, eliberări permise:
a) Taxe extrajudiciare de timbru
b) Alte venituri din taxe administrative, eliberări permise
15. Amenzi, penalități și confiscări:
a) Venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate potrivit dispozițiilor
legale
b) Penalități pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declarației
de impozite și taxe
c) Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate și alte sume
constatate odată cu confiscarea potrivit legii
d) Alte amenzi, penalități și confiscări
16. Diverse venituri:
a) Vărsăminte din veniturile și/sau disponibilitățile instituțiilor publice
b) Venituri din ajutoare de stat recuperate
c) Alte venituri
17. Transferuri voluntare, altele decât subvențiile:
a) Donații și sponsorizări
b) Alte transferuri voluntare
18. Venituri din valorificarea unor bunuri:
a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
b) Venituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului
c) Venituri din privatizare
d) Venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat
19. Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate
a) Încasări din rambursarea împrumuturilor pentru înființarea unor
instituții și servicii publice de interes local sau a unor activități
finanțate integral din venituri proprii
20. Subvenții de la bugetul de stat:
a) Retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare
b) Investiții finanțate parțial din împrumuturi externe
c) Planuri și regulamente de urbanism
d) Străzi care se vor amenaja în perimetrele destinate construcțiilor de
cvartale de locuințe noi
e) Finanțarea programului de pietruire a drumurilor comunale și
alimentare cu apă a satelor
f) Finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic al
construcțiilor existente cu destinație de locuință
g) Subvenții pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit
h) Subvenții pentru finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu
și gospodărire a apelor
i) Finanțarea unor cheltuieli de capital ale unităților de învățământ
preuniversitar
j) Subvenții primite din Fondul Național de Dezvoltare
k) Subvenții de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea
investițiilor la spitale
l) Subvenții primite din Fondul de intervenție
m) Finanțarea lucrărilor de cadastru imobiliar
n) Subvenții pentru compensarea creșterilor neprevizionate ale prețurilor
la combustibili
o) Sprijin financiar la constituirea familiei
p) Subvenții pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu
lemne, cărbuni, combustibili petrolieri
r) Subvenții din bugetul de stat pentru finanțarea unităților de asistență
medico-sociale
s) Subvenții pentru acordarea trusoului pentru nou-născuți
ș) Subvenții pentru finalizarea lucrărilor de construcție a așezămintelor
culturale
t) Subvenții primite din Fondul pentru dezvoltarea satului românesc
21. Subvenții de la alte administrații:
a) Subvenții din bugetele proprii ale județelor pentru finanțarea centrelor
de zi pentru protecția copilului
b) Subvenții de la bugetul asigurărilor pentru șomaj către bugetele locale,
pentru finanțarea programelor pentru ocuparea temporară a forței de
muncă și subvenționarea locurilor de muncă
c) Subvenții primite de la alte bugete locale pentru instituțiile de
asistență socială pentru persoanele cu handicap**)
Anexa nr. 2
Lista cheltuielilor care se prevăd în bugetele proprii ale
comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului București, conform Legii nr. 388/2007 privind aprobarea bugetului de stat pe anul 2008
1. Autorități publice și acțiuni externe:
a) Autorități executive
2. Alte servicii publice generale:
a) Fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților administrației
publice locale
b) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate de
stat
c) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate de
autoritățile administrației publice locale
d) Servicii publice comunitare de evidență a persoanelor
e) Alte servicii publice generale
3. Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi
4. Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administrației:
a) Transferuri din bugetele proprii ale județelor pentru instituțiile de
asistență socială pentru persoanele cu handicap
b) Transferuri din bugetele locale către bugetul fondului de asigurări
sociale de sănătate
5. Apărare:
a) Apărare națională (Centre militare)
6. Ordine publică și siguranță națională:
a) Ordine publică
a1) Poliție comunitară
b) Protecția civilă și protecția contra incendiilor (protecția civilă
nonmilitară)
c) Alte cheltuieli în domeniul ordinii publice și siguranței naționale
7. Învățământ:
a) Învățământ preșcolar și primar
a1) Învățământ preșcolar
a2) Învățământ primar
b) Învățământ secundar
b1) Învățământ secundar inferior
b2) Învățământ secundar superior
b3) Învățământ profesional
c) Învățământ postliceal
d) Învățământ nedefinibil prin nivel
d1) Învățământ special**)
e) Servicii auxiliare pentru educație
e1) Internate și cantine pentru elevi
e2) Alte servicii auxiliare
f) Alte cheltuieli în domeniul învățământului
8. Sănătate:
a) Servicii medicale în unități sanitare cu paturi
a1) Spitale generale
a2) Unități medico-sociale
b) Alte cheltuieli în domeniul sănătății
b1) Alte instituții și acțiuni sanitare
9. Cultură, recreere și religie:
a) Servicii culturale
a1) Biblioteci publice comunale, orășenești, municipale
a2) Muzee
a3) Instituții publice de spectacole și concerte
a4) Școli populare de artă și meserii***)
a5) Case de cultură
a6) Cămine culturale
a7) Centre pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale
a8) Consolidarea și restaurarea monumentelor istorice
a9) Alte servicii culturale
b) Servicii recreative și sportive:
b1) Sport
b2) Tineret
b4) Întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și
de agrement
c) Servicii religioase
d) Alte servicii în domeniile culturii, recreerii și religiei
10. Asigurări și asistență socială:
a) Asistență acordată persoanelor în vârstă
b) Asistență socială în caz de boli și invalidități
b1) Asistență socială în caz de invalidități
c) Asistență socială pentru familie și copii**)
d) Ajutoare pentru locuințe
e) Creșe
f) Unități de asistență medico-sociale
g) Prevenirea excluderii sociale
g1) Ajutor social
g2) Cantine de ajutor social
h) Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale
11. Locuințe, servicii și dezvoltare publică:
a) Locuințe
a1) Dezvoltarea sistemului de locuințe
a2) Alte cheltuieli în domeniul locuințelor
b) Alimentare cu apă și amenajări hidrotehnice
b1) Alimentare cu apă
b2) Amenajări hidrotehnice
c) Iluminat public și electrificări rurale
d) Alimentare cu gaze naturale în localități
e) Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării
comunale
12. Protecția mediului:
a) Reducerea și controlul poluării
b) Salubritate și gestiunea deșeurilor
b1) Salubritate
b2) Colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor
c) Canalizare și tratarea apelor reziduale
13. Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă:
a) Acțiuni generale economice și comerciale
a1) Prevenire și combatere inundații și ghețuri
a2) Stimularea întreprinderilor mici și mijlocii
a3) Programe de dezvoltare regională și socială
a4) Alte cheltuieli pentru acțiuni generale economice și comerciale
14. Combustibili și energie:
a) Energie termică
b) Alți combustibili
c) Alte cheltuieli privind combustibili și energia
15. Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare:
a) Agricultură
a1) Protecția plantelor și carantina fitosanitară
a2) Alte cheltuieli în domeniul agriculturii
16. Transporturi:
a) Transport rutier
a1) Drumuri și poduri
a2) Transport în comun
a3) Străzi
b) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor
17. Alte acțiuni economice:
a) Fondul Român de Dezvoltare Socială
b) Zone libere
c) Turism
d) Proiecte de dezvoltare multifuncțională
e) Alte acțiuni economice
Anexa nr. 3
EXECUTIA VENITURILOR BUGETULUI LOCAL
ÎN ANUL 2008
Anexa nr. 4
EXECUTIA CHELTUIELILOR BUGETULUI LOCAL
ÎN ANUL 2008
BIBLIOGRAFIE
=== REZUMATUL LUCRÅRII ===
CAPITOLUL VI
REZUMATUL LUCRĂRII
Lucrarea de fatå îsi propune så analizeze executia bugetului local al primåriei Tåndårei în anul 2008, comparativ cu anul 2007, pornind de la conceptul de autonomie a bugetelor locale, procesul de elaborare, aprobare, executie si raportare a bugetelor locale, analizînd executia bugetului pe ansamblu si în structurå. Concluziile si propunerile cuprinse în lucrare au la bazå date reale, aspecte practice si necesitåti strigente ale institutiei.
Comunitåtile locale sunt colectivitåti umane delimitate teritorial, politic si administrativ, care au autoritåti publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiarå a acestora este absolut necesarå, deoarece autonomia administrativå nu ar fi viabilå fårå autonomia financiarå, care îi asigurå suportul material al functionårii.
Un alt argument privind autonomia financiarå a comunitåtilor locale este faptul cå aceste comunitåti îsi cunosc îndeaproape propriile posibilitåti privind resursele bånesti de provenientå publicå si, mai ales, necesitåtile ce trebuie acoperite, oportunitåtile si prioritåtile privind serviciile publice si investitiile pe plan local.
Problema consolidårii autonomiei locale este o preocupare universalå, statele democratice contemporane fiind interesate de aplicarea pricipiului descentralizårii serviciilor publice, prin transmiterea, pe bazå legalå legalå, a mai multor competente organelor puterii si administratiei locale.
Autonomia localå în statele europene face obiectul Cartei Europene a Autonomiei Locale, întocmitå de cåtre Consiliul Europei pe baza unui proiect propus de Conferinta Europeanå a Autonomiei Locale, deschiså semnatarilor conventiei încheiate între statele membre, din octombrie 1985.
In tara noastå autonomia localå este reglementatå de Legea nr. 215/2001 privind administratia publicå localå. Conform acesteia comunele, orașele și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.
Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și
funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.
Aplicarea principiilor prevăzute nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.
Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.
Acest drept se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile județene, autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
El nu aduce atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.
Prin colectivitate locală se înțelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.
Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau județului, după caz.
Competențele și atribuțiile autorităților administrației publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competențe sunt depline și exclusive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice.
Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale din comune și orașe și autoritățile administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ.
În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Exercitarea competențelor și atribuțiilor stabilite prin lege revine autorităților administrației publice locale care se găsesc cel mai aproape de cetățean.
Stabilirea de competențe și atribuții pentru alte autorități decât cele locale trebuie să țină seama de amploarea și de natura răspunderii ce le revine, precum și de cerințele de eficiență și eficacitate.
Autoritățile administrației publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilități autorităților administrației publice locale în procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice, fără asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea respectivelor responsabilități.
Autoritățile administrației publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.
Autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, orașelor și județelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
Autoritățile administrației publice locale au dreptul ca, în limitele competențelor lor, să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate, în condițiile legii.
Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune autoritățile administrației publice locale au dreptul de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii.
Finantele publice locale în România sunt reglementate de Legea nr.273/2006, cu modificări și completări ulterioare.
Aceasta stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitåtile autoritåtilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate în domeniul finantelor publice locale.
Acest act normativ defineste expresiile si termenii utilizati astfel:
buget – document prin care sunt prevåzute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupå caz numai cheltuielile, în functie
de sistemul de finantare a institutiilor publice;
buget local – document prin care sunt prevåzute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile unitåtii administrativ-teritoriale;
buget local pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București – totalitatea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și bugetului propriu al județului, respectiv ale sectoarelor și al municipiului București.
Autoritățile administrației publice locale beneficiază de resurse financiare de care dispun în mod liber pentru exercitarea competențelor ce le revin potrivit legii.
Impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale, consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile legii.
Veniturile bugetelor unităților administrativ-teritoriale se constituie, potrivit legii, din:
a) venituri proprii;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenții primite de la bugetul de stat sau de la alte bugete;
d) alte venituri;
e)donații și sponsorizări.
Cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică și destinația acestora.
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale.
Veniturile proprii și alte venituri ale autorităților administrației publice locale reprezintă, pentru fiecare nivel al administrației publice locale, o parte determinantă din veniturile bugetului general al unităților administrativ-teritoriale, în condițiile legii.
Orice transfer de competențe între stat și autoritățile locale este însoțit de asigurarea resurselor echivalente celor destinate anterior exercitării acestor competențe.
Descentralizarea financiară operează pe baza unor mecanisme de echilibrare financiară vizând asigurarea egalității dintre autoritățile locale de același nivel.
Reglementarea legalå care stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale este Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile legii se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportării:
a) bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București;
b) bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, după caz;
c) bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral din venituri proprii, precum si bugetelor altor institutii.
Rolul, competentele si responsabilitåtile autoritåtilor administratiei publice locale în procesul bugetar sunt:
a) elaborarea și aprobarea bugetelor locale, în condiții de echilibru bugetar, la termenele și potrivit prevederilor stabilite prin prezenta ordonanță de urgență;
b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a altor venituri ale unităților administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condițiile legii;
c) urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale, precum și rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;
d) stabilirea și urmărirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenți economici specializați ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităților locale;
e) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale;
f) contractarea directă de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării, la scadență, a obligațiilor de plată rezultate din acestea;
g) garantarea de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării, la scadență, a obligațiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;
h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare, în condiții de eficiență;
i) stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale;
j) elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;
k) îndeplinirea și a altor atribuții, competențe și responsabilități prevăzute de dispozițiile legale.
In derularea procesul bugetar un rol important îl au ordonatorii de credite.
Ordonatorii de credite sunt acele persoane care au responsabilitåti pe linia elaborårii, executiei si raportårii bugetelor locale.
In executia bugetelor locale trebuie respectate obligatoriu urmåtoarele principii:
In bugetele locale se cuprind și se aprobă, după caz, veniturile și creditele bugetare în structura clasificației bugetare.
2. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.
3. Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.
4. Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare și de la un program la altul se aprobă de consiliul local, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
5. Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiași capitol, care nu contravin dispozițiilor legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
6. Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare, precum și a programului, de la care se disponibilizează și, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare și a programului, la care se suplimentează prevederile bugetare.
7. Virările de credite bugetare se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea
al anului bugetar.
Structura bugetelor locale pe anul 2008 a fost aprobatå prin Legea nr. 388/2007 privind legea bugetului de stat pe anul 2008.
Categoriile de venituri cuprinse în bugetul local al orasului Tåndårei au fost determinate de structura masei impozabile si de transferurile de la bugetul de stat.
Fațå de 19.085.590 lei prevederi bugetare totale definitive, la finele anului fiscal s-au înregistrat realizåri totale de 19.195.894 lei, în urmåtoarea structurå si pondere:
Venituri proprii 5.738.471 lei 29,89%
Cote și sume defalcate din impozitul pe venit 1.905.173 lei 9,92%
Sume defalcate din taxa pe valoarea
adåugatå 10.772.128 lei 56,12%
Subventii primite de la bugetul de stat 754.387 lei 3,93%
Donatii si sponsorizåri 25.735 lei 0,14%
TOTAL VENITURI 19.195.894 lei
Veniturile proprii sunt formate din venituri curente în sumă de 5.728.671 lei (99,83%) și venituri din valorificarea unor bunuri în sumă de 9.800 lei (0,17%).
Veniturile curente sunt formate din categoriile de venituri stabilite prin machetå:
– impozit pe venit
– impozite și taxe pe proprietate
– impozitul pe spectacole
– taxe pe utilizarea bunurilor sau pe alte activități
– venituri din proprietate
– venituri din prestări de servicii și alte activități
– taxe extrajudiciare de timbru
– amenzi, penalități și confiscări
– diverse venituri.
Veniturile din valorificarea unor bunuri sunt reprezentate de sumele încasate din vînzarea unor bunuri din domeniul privat al orasului: apartamente, terenuri, diverse materiale rezultate din dezmembråri și din vînzarea locuințelor construite din fondurile statului.
Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt sume ce revin bugetului local din aplicarea unei cote de 47% asupra impozitului pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecårei unitåti administrativ-teritoriale. Sumele se vireazå lunar bugetelor locale ale localitåtilor pe teritoriul cårora îsi desfåsoarå activitatea
plătitorii de impozite.
Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale se stabilesc prin legea bugetului de stat si se repartizeazå unitåtilor administrativ-teritoriale pe criterii legal stabilite. Aceste sume sunt destinate finantårii cheltuielilor publice generate de descentralizarea unor activitåti, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adåugatå sunt stabilite prin legea bugetului de stat si sunt destinate finantårii cheltuielilor din învåtåmîntul preuniversitar de stat, mai precis pentru plata salariilor si a cheltuielilor aferente acestora personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic din aceste institutii.
Subventiile primite de la bugetul de stat au fost destinate acordării trusoului pentru nou-născuți, ajutoare pentru încălzirea locuinței și sprijin financiar pentru constituirea familiei.
Donatiile si sponsorizårile la bugetul local au fost obtinute de la diversi agenti economici si au avut ca obiect acoperirea unor cheltuieli ocazionate de manifeståri sportive si cultural-artistice organizate de primårie în cursul anului 2008.
Cheltuielile bugetare totale efectuate în anul 2008 au fost în sumå de 16.082.420 lei, fatå de 19.085.590 lei credite bugetare definitive aprobate.
Structura cheltuielilor pe capitole si ponderea acestora în total se prezintå astfel:
Autorități publice și acțiuni externe 1.538.223 lei 9,56%
Alte servicii publice generale 181.811 lei 1,13%
Ordine publică și siguranță națională 125.144 lei 0,78%
Învățămînt 7.918.324 lei 49,24%
Cultură, recreere și religie 228.257 lei 1,42%
Asigurări și asitență socială 1.954.328 lei 12,15%
Locuințe, servicii și dezvoltare publică 3.415.029 lei 21,23%
Transporturi 721.304 lei 4,49%
TOTAL CHELTUIELI 16.082.420 lei
Executia bugetarå este activitatea de încasare a veniturilor bugetare si de efectuare a plåtii cheltuielilor aprobate prin buget.
Incheierea executiei bugetare se bazeazå pe urmåtoarele principii:
orice venit neîncasat si orice cheltuialå angajatå, lichidatå si ordonantatå, în cadrul prevederilor bugetare si neplåtitå pînå la 31 decembrie se va încasa sau se va plåti, dupå caz, în contul bugetului din anul urmåtor;
creditele bugetare neutilizate pînå la închiderea anului sunt anulate de drept;
disponibilitåtile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinantårii contributiei financiare a Comunitåtii Europene, råmase la finele exercitiului bugetar în conturile structurilor de implementare se reporteazå în anul urmåtor; aceste fonduri se utilizeazå în conditiile prevederilor legale si potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi;
prevederile legilor anuale si a celor de rectificare actioneazå numai pentru anul bugetar respectiv, pentru care acestea au fost elaborate.
Incasarea veniturilor bugetului local, precum si efectuarea cheltuielilor din buget sunt operatiuni care trebuie în mod obligatoriu så parcurgå, fiecare în parte anumite faze obligatorii.
Astfel încasarea veniturilor presupune parcurgerea unor etape, diferentiate functie de felul venitului.
Executia cheltuielilor aprobate prin buget înseamnå efectuarea propriu-ziså a acestora, råspunderea privind legalitatea acestora revenind ordonatorului de credite.
In procesul executiei bugetare cheltuielile parcurg urmåtoarele faze:
1. Angajarea cheltuielilor – reprezintå actul care genereazå obligatia institutiei de a plåti diverse sume de bani unor terte persoane, în baza angajamentelor legale si bugetare.
2. Lichidarea cheltuielilor – este faza executiei bugetare în care se verificå existenta angajamentelor, se determinå sau se verificå realitatea sumei datorate, se verificå conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care så ateste operatiunile respective.
3. Ordonantarea cheltuielilor – este faza executiei bugetare în care se confirmå cå livrårile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si plata poate fi realizatå. Obligatia certå este confirmatå, fiind exigibilå la o anumitå datå si în acest caz ordonatorul de credite emite documentul « Ordonantare de platå » pentru efectuarea plåtii. Ordonantarea de platå este documentul intern prin care ordonatorul de credite då dispozitie conducåtorului compartimentului financiar-contabil så întocmeascå instrumentele de platå a cheltuielilor.
4. Plata cheltuielilor – este faza finalå a executiei bugetare, prin care institutia este eliberatå de obligatiile sale fatå de terti creditori. Plata se efectueazå de persoane autorizate (contabil), în limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate în conditiile legii, prin unitåtile de trezorerie sau bånci, pentru plåtile în valutå.
Din verificårile efectuate de auditul intern se constatå cå în timpul exercitiului bugetar 2008 activitatea financiar – contabilå s-a desfåsurat conform prevederilor legale:
veniturile bugetare au fost stabilite si încasate conform nivelurilor aprobate ;
deschiderile de credite bugetare au fost efectuate conform repartizårii pe trimestre a bugetului;
toate cheltuielile se înscriu în limitele aprobate, conform repartitiilor bugetare;
înregistrårile efectuate în contabilitate sunt corecte, iar controlul
financiar – preventiv a fost exercitat conform normelor legale;
au fost respectate prevederile O.M.F.P. nr. 1.792/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale.
Conturile anuale au fost stabilite sub responsabilitatea primarului orasului Tåndårei.
Responsabilitatea auditorului intern este ca pe baza auditului efectuat så îsi exprime opinia asupra continutului acestora.
Auditorul intern estimeazå cå auditul efectuat furnizeazå o bazå rezonabilå de date privind expunerea opiniei acestuia si anume cå bilantul contabil, contul de executie bugetarå si situatiile anexe sunt întocmite regulamentar, în baza documentelor justificative si a înregistrårilor contabile, caracterizate prin legalitate, realitate si exactitate. Darea de seamå contabilå întocmitå la 31.12.2008 redå o imagine fidelå, clarå si completå a bunei gestiuni financiare la nivelul orasului Tåndårei.
Din analiza si constatårile cuprinse în capitolele anterioare ale lucrării s-au formulat concluzii privind executia bugetarå în anul 2005 la nivelul Primåriei orasului Tåndårei, printre care:
Stabilirea veniturilor proprii ale bugetului local, formate din impozite si taxe locale este conformå prevederilor legale si este precedatå de inventarierea masei impozabile a orasului;
Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli se face de cåtre Consiliul Local al orasului, ca si rectificårile intervenite în cursul anului financiar;
In stabilirea cuantumurilor finale ale veniturilor proprii din anul 2008 s-a aplicat principiul prudential, în sensul aprecierii unui grad de încasare a impozitelor si taxelor locale corelat cu datele istorice si conjunctura socio-economicå;
Cheltuielile bugetare pentru anul 2008 au fost fundamentate pe fiecare articol de cheltuialå în parte, în cadrul destinatiilor legale: autoritåti publice, învåtåmînt, sånåtate, culturå si religie, asistentå socialå, servicii de dezvoltare publicå, agriculturå, alte actiuni;
Cheltuielile publice se materializeazå în plåti efectuate din resursele mobilizate, pentru achizitii de bunuri si preståri de servicii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor propuse;
Plåtile s-au efectuat în limita prevederilor din bugetul local, cu repartizarea pe trimestre si destinatii;
Pentru îmbunåtåtirea practicii, procedurilor si deciziilor legate de procesul de fundamantare, elaborare si executie a bugetului local ar putea fi utile unele propuneri, printre care:
Implementarea unui sistem informatic care så permitå atît formarea unei baze de date complete, care så furnizeze toate informatiile necesare luårii deciziilor, cît si accesibilitate celorlalte structuri functionale ale primåriei;
Implementarea sistemului de platå a impozitelor si taxelor locale prin mijloace electronice: card si internet;
Imbunåtåtirea cadrului legal privind executarea silitå a creantelor bugetare, în sensul accelerårii procedurilor de executare silitå;
Crearea conditiilor de acces al publicului la informatie prin prezentarea pe pagina de web a primåriei, precum si în buletinul informativ al orasului a unor informatii mai detaliate privind aspectele legale de elaborarea bugetului local, cît si executia acestuia; alte mijloace utile în realizarea acestor obiective ar fi întîlnirile publice, conferintele, informatiile stradale, centre de informare a cetåtenilor;
Promovarea unei reale autonomii financiare locale, prin modificarea cadrului legislativ privind transferurile de la bugetul de stat. Aceasta s-ar putea realiza practic pe aceleasi criterii aplicabile în cazul cotelor defalcate din impozitul pe venit;
Finantarea obiectivelor de infrastructurå localå (drumuri, retele de utilitåti, obiective de mediu) prin participarea la proiecte regionale, prin cofinantare, ceea ce ar reduce presiunea asupra bugetului local, resursele putînd fi dirijate pe alte directii (social, cultural etc)
Accesarea fondurilor structurale pentru finantarea obiectivelor de investitii.
Finantarea serviciilor publice prin parteneriat public-privat, concept nou, reprezntînd o pozitie modernå de abordare a relatiilor dintre sectorul public si cel privat, în scopul realizårii unui proiect sau a unui serviciu, care este furnizat în mod traditional de cåtre sectorul public.
Consultarea colectivitåtii în procesul de luare a deciziilor privind stabilirea bugetului local, participarea publicå bazîndu-se pe necesitatea consultårii cetåtenilor si exprimarea de cåtre acestia a opiniilor în legåturå cu deciziile ce se adoptå si de care ei sunt afectati. Acest aspect se înscrie în sfera democratiei participative, care presupune cå, desi Consiliul local si primarul sunt organe investite cu puterea de a lua decizii pentru comunitatea în care au fost alesi, nu fac acest lucru decît dupå consultarea cetåtenilor sau cel putin a unor grupuri de cetåteni;
Aplicarea instrumentelor si tehnicilor de colectare a informatiilor de la cetåteni, ce pot fi folosite de alesii locali în luarea deciziilor privind nevoile, opiniile, ideile sau dorintelor cetåtenilor, ceea ce nu implicå un anumit volum de timp si resurse financiare: sesiuni de brainstorming (concentrarea pe o anumitå problemå, respectiv stabilirea pioritåtilor bugetului local si stimularea grupurilor de a genera idei si de a rezolva problema respectivå), tehnici de grup nominal (asemånåtoare brainstorming-ului, dar nacesitå mai multå planificare, discutii, selectare si clasare a ideilor), focus-grupurile (interviuri de grup focalizate), sondaje de opinie;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Executia Bugetara Bugetele Locale (ID: 131155)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.