Executia Bugetara

Cuprins

Capitolul I Aspecte teoretice privind executia bugetara

1.1 Semnificatia expresiei executie bugetara

1.2 Locul si rolul executiei bugetare in procesul bugetar

1.2.1 Locul executiei bugetare

1.2.2 Rolul executiei bugetare

1.3Executia bugetara la unitatile militare

1.3.1 Procedura creditelor bugetare ( deschiderea modificare alocatiilor bugetare , virari de credite , etc)

1.3.2 Angajarea lichidarea , ordonantarea si plata cheltuielilor din credite bugetare

1.3.3 Contul de executie bugetara

Capitolul II Studiu de caz privind executia bugetara la U.M. X in perioada … …..

2.1 prezentarea um

2.2 prezentarea indicatorilor de analiza

2.3 Analiza dinamicii cantitative si structural a executiei bugetare in perioada …. …

2.3.1 Analiza dinamicii cantitative

2.3.2 Analiza dinamicii structurale

S. Smiles, scriitor britanic, a spus „Ar trebui ca întotdeauna să planificăm cheltuielile noastre după veniturile pe care le avem“.Remarca domnului Smiles întărește importanța deosebită acordată acestui „punct critic“ prezent tot timpul pe umerii biroului economic-financiar, critic deoarece această diferența de semn dintre plus și minus poate schimba datele problemei instataneu și totodată această importantă „supraviețuire“, deoarece nu putem trăi continuând să consumăm mai mult decât reușim să producem.

Omul, de la începuturile sale, a înțeles că nu poate supraviețui fără acest „compromis“.El trebuie să fie capabil să gestioneze resursele de care dispune în vederea asigurăriibunului mers al lucrurilor, astfel încât orice entitate economică să poată supraviețui.Cu asta se ocupă financiarii, pentru asta sunt pregătiți. Cu siguranță că rolurile , indatorirle și obligațiile lor sunt foarte variate prin prisma specializărilor în diferite ramuri ale ofițerilor financiari.

Capitolul I Aspecte teoretice privind executia bugetara

1.1 Semnificatia expresiei executie bugetara

Conform Legii 500/2002 privind finanțele publice conceptul de execuție bugetară este definit că o „activitate de încasare a veniturilor bugetare și de efectuare a plății cheltuielilor aprobate prin buget „ –legea 500/2002.

Procesul de execuție bugetară are în vedere două aspecte foarte clare și anume veniturile și cheltuielile , având că principal scop încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor aprobate în limita creditelor bugetare existente.

Veniturile bugetare sunt acele resurse sub forma baneasca cuvenite: bugetului de stat , bugetului asigurărilor sociale de stat .bugetelor fondurilor speciale , bugetului trezoreriei statului etc .

Resursele care alactuiesc veniturile bugetare sunt formate din : impozite , taxe si contributii.

Rolul in incasarea veniturilor bugetare ii revine statului prin intermediului Trezoreriei , institutie specializata a Ministerului Finantelor Publice.

Cheltuielile bugetare- sunt acele cheltuieli care au că sursă de finanțare doar bugetul de stat , bugetele locale sau bugetele asigurărilor sociale de stat. Aceste având o sfera mai restrânsă, fiind cuprinse în cheltuielile publice.

Numărul foarte mare de operatori bugetari face ca procesul de executie bugetara să devină deosebit de amplu și foarte complex , principalul resopnsabil căruia îi revine această datorie este reprezentat de Guvern care prin instituțiile sale componente si competente trebuie aibă capacitatea de a colecta și administra la un standard ridicat veniturile, cât și utilizarea cu un maxim de eficientă a alocațiilor bugetare.

Informațiile privind încasarea veniturilor și efectuare a cheltuielilor sunt monitorizate de un departament specializat din Ministerul Finantelor Publice

Intro-o situație ideală diferența dintre venitrui și cheltuieli trebuie să fie pozitivă, in perioada contemporana o serie de factori influenteaza cresterea cheltuielilor cum ar fi: factori demografici ,economici, sociali , de urbanizare ,militari , politici precum si epuizarea treptată a resurselor neregenrabile. Având în vedere că trebuințele sunt în continuă creștere , precum și caracterul nelimitat al acestora această balanță este tot mai greu de echilibrat in favoarea veniturilor , cheltuielile fiind net avantajate de carcaterul crescător al nevoilor

Pentru a se putea trece la execuția de casă a bugetului, adică la încasarea propriu-zisă a veniturilor și la efectuarea plăților pe seama resurselor bugetare alocate, trebuie efectuate câteva operații prealabile:

repartizarea cifrelor anuale aprobate prin lege pentru venituri și cheltuieli pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele și posibilitățile de asigurare a surselor de finanțare a deficitului bugetar și de eșalonarea în timp a cheltuielilor;

deschiderea creditelor sau alimentarea conturilor ordonatorilor de credite, deschise la Trezoreria statului, condiție indispensabilă pentru ca alocațiile să poată fi folosite.

Alocarea resurselor se face în limita creditelor aprobate pe destinațiile legale, iar ordonatorii de credite au obligația de a folosi alocațiile primite numai în limita și pentru destinațiile aprobate și numai pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituției pe care o conduc.

Fazele și metodele folosite în execuția bugetară sunt diferite pentru venituri și cheltuieli, existând o delimitare riguroasă între execuția părții de venituri și execuția părții de cheltuieli în virtutea interdicției de a se efectua plăți direct din venituri și în conformitate cu regula non-contractării veniturilor și cheltuielilor.

1.2 Locul si rolul executiei bugetare in procesul bugetar

Totalitatea acțiunilor și măsurilor efectuate de autoriățile publice cu obiectivul îndepliniri sarcinilor de politică economică-finaciară stabilită de executiv reprezintă conținutul procesului bugetar.

Derularea procesului bugetar are în vedere punerea în mișcare a resurselor financiare publice și aloacrea acestora în cadrul bugetului general consolidat(exceptând transferurile) în scopul furnizări de bunuri și servicii publice.

In Romania referintele prvind modul de desfasurare al procesului bugetar il gasim in legislatia privind finatele publice, acesta fiind structurat pe baza anumitor etape si anume :

Execuția bugetară este “motorul “ procesului bugetar, însemnătatea să în procesul bugetar fiind deosebit de importantă , etapele execuției bugetare fiind indinspensabile din procesul bugetar..

1.2.1 Locul executiei bugetare

Locul si rolul executiei bugetare sunt intr-o stransa interdpendenta , executia bugetara avand un loc indispensabil in desfasurarea procesului bugetar ,

1.2.2 Rolul executiei bugetare

Bugetul devine operațional numai după publicarea sa în „Monitorul oficial”. Execuția bugetului începe din prima zi a anului bugetar care în România este 1 ianuarie. În măsura în care legea bugetului nu este aprobată cu cel puțin 3 zile înainte de începutul anului bugetar, unde, potrivit Legii 500/2002 privind finanțele publice, Guvernul poate încasa venituri și le poate cheltui, până la aprobarea noului buget, conform prevederilor legii bugetului de stat pe anul anterior.

Instituțiile publice sunt conduse de ordonatori de credite, care în principiu se ocupă cu execuția bugetului consolidat, repesctiv încasarea veniturilor bugetare și executarea cheltuielilor aprobate. Un ordonator de credite este direct responsabil în ceea ce privește deciziile referitoare la execuția bugetului asupra căruia iși exercită autoritatea.

În legislația română, prin prisma Legii 500/2002, sunt enumerați trei tipuri de ordonatori de credite si anume:

1-Ordonatori pirncipali de credite

2-Ordonatori secundari de credite

3-Ordinatori tertiari de credite

In cadrul Ministerului Apararii Nationale identificam ca ordonator pinrcipal de credite pe ministrul apararii nationale acesta are in subordine pe linia procesului de executie bugetara ordonatori secundari de credite :exemplu seful Statului Major General , sefi categoriilor de forte etc. ,care la randul lor coordoneaza activitatea oronatorilor tertiari de credite mai exact comandantii unitatilor militare ,raspunzatori de modul in care se desfasoara executia bugetara la nivelul unitatilor militare care au in competenta doar utilizarea de credite bugetare in scopul indepliniri sau satisfaceri nevoilor unitatilor pe care le conduc.

„Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.” Art 52 alin 2 din legea 500/2002

Misiunea executiei bugetare incepe odata cu aprobarea bugetului , imediat dupa comunicarea acestuia , cheltuielile aprobate ale unitatilor militare sunt repartizate pe trimistre in functie de necesitatea efectuari acestora precum si repartizarea veniturilor in functie de termenele de incasare ale acestora.

Conform legilor finatelor publice cheltuielile si veniturile cuprinse in bugetul institutiei se grupeaza pe capitole , subcapitole, titluri , articole si alineate .

Ordonatorii de credite respectiv comandantii de unitati au obligația să folosească creditele bugetare în strictă conformitate cu destinația aprobată prin buget si sa respecte limita creditelor bugetare aprobate.

Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legi bugetare anuale.

1.3.1 Procedura creditelor bugetare ( deschiderea modificare alocatiilor bugetare , virari de credite , etc

Creditul bugetar reprezintă suma aprobată prin buget, cu defalcare pe trimestre, reprezentând limita impusă de lege (prin buget) până la care unitatea poate să efectueze o plată pe seama fondurilor publice.

În cadrul creditului bugetar vom întâlni „creditul de angajament“ care presupune limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exercițiului bugetar, în limitele aprobate prin buget și „credite destinate unor acțiuni multianuale“ care reprezintă sume alocate unor programe, care se desfășoară pe o perioadă mai mare de un an și dau loc la credite de angajament și la credite bugetare.

În literatura de specialitate s-a consacrat termenul de procedură a creditelor bugetare care presupune desfășurarea mai multor etape:

deschiderea creditelor bugetare

angajarea creditelor bugetare

constatarea lichidității creditelor bugetare

ordonanțarea creditelor bugetare și utilizarea sau plata din creditele bugetare.

Acest termen este adus de către Legea nr. 500/2002 și de aplicarea acesteia prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1792/2002 „Norme metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor institutiilor publice, precum și organizarea, evidenta și raportarea angajamentelor bugetare și legale“.

Deschiderea de credite bugetare, reprezintă aprobarea comunicată ordonatorului secundar de credite, SMFT, de către ordonatorul principal de credite prin trezoreria statului, în limita căreia se pot efectua repartizări de Credite bugetare și plăți.

În cadrul execuției bugetului, după comunicarea bugetului aprobat pe trimestre de către Ministerul Finanțelor Publice, la nivelul Direcției financiar-contabile a Ministerului Apărării, se dimensionează necesarul de fonduri pentru finanțarea primei luni din exercițiul financiar, pentru necesarul propriu și pentru structurile din organica ministerului, pe baza cererilor de credite întocmite de către ordonatorii secundari și terțiari de credite. Pentru realizarea acestui sistem unitatea militară întocmește necesarul de fonduri pentru cheltuielile lunii următoare, cu încadrarea acestora pe capitole, subcapitole, titluri, articole și alineate bugetare, pe programe majore de finanțare.

La fundamentarea cererilor de credite lunare comandantul unității, în calitate de ordonator terțiar de credite are obligația să stabilească necesarul lunar de fonduri, în concordanță cu programele, obiectivele, sarcinile și alocațiile bugetare aprobate pe trimestre, ținând seama de gradul de folosire a mijlocelor financiare puse la dispoziție anterior. Înscrierea necesarului de fonduri în Cererile de credite lunare se efectuează pe baza propunerilor compartimentelor de planificare din fiecare unitate militară, materializate prin Note de calcul și fundamentare prezentate în subcapitolul anterior.

Cererile de credite întocmite la nivelul ordonatorului tertiar de credite se transmit, în primele zile ale fiecărei luni pentru a fi luate în calcul pentru deschiderea creditelor în luna următoare, și se centralizează la nivelul ordonatorului secundar de credite împreună cu nevoile proprii ale acestuia. În scopul respectării prevederilor art. 49 din Legea nr. 500/2002, pentru evitarea blocajelor și imobilizărilor de fonduri, cererile de credite ale ordonatorilor din finanțarea nemijlocită a ordonatorului principal se transmit, la Direcția Financiar-Contabila până la data de 15 a lunii în curs

pentru luna următoare.

În perioada scursă de la fundamentarea necesarului de fonduri și întocmirea cererilor de credite pentru luna următoare și deschiderea efectivă a creditelor, pot să apară situații deosebite, neprevăzute, iar creditele solicitate inițial nu acoperă integral nevoile minime ale unităților, sau sunt supradimensionate (apariția unor obiective și sarcini noi și/sau când unele acțiuni/activități au fost amânate ori desființate). În această situație ordonatorii de credite pot solicita suplimentar, credite bugetare sau retragerea sumelor disponibile, prin cererea de retragere-repartizare.

În cel mult 3 zile de la primirea creditelor bugetare, ordonatorii secundari de credite aprobă repartizarea creditelor bugetare pentru bugetul propriu și pentru bugetele structurilor subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport de sarcinile acestora și bugetul aprobat pentru trimestrul în curs. Repartizarea creditelor bugetare se efectuează prin unitățile trezoreriei statului pe baza situațiilor operative de repartizare a creditelor pentru fiecare ordonator de credite și a dispozițiilor bugetare, în care sunt înscrise datele de identificare ale fiecărui beneficiar, suma totală a deschiderii de credite precum și titlurile pentru care se deschide finanțarea. Prin conturile proprii de finanțare ale fiecărui ordonator de credite, în baza deschiderii de credite, acesta este autorizat de a angaja și/sau de a efectua plăți, în limita creditelor bugetare aprobate.

Respectând principiul execuției bugetare prevăzut la art 47(2) „creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar” și definirea creditului bugetar dată de art. 2(16) din Legea finanțelor publice nr. 500/2002 potrivit căruia „creditul bugetar-suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelate acțiuni” creditele bugetare deschise în lunile anterioare și neutilizate, pot fi utilizate în cursul aceluiași exercițiu bugetar.

Modificări ale alocațiilor trimestriale. Bugetul este aprobat prin Lege la nivelul Ministerului Apărării si este repartizat pe trimestre, în cadrul trimestrelor deschiderea creditelor bugetare se efectuează lunar pe bază de cereri de credite. În cadrul execuției aceluiași buget, în Ministerul Apărării pot să apară situații neprevăzute care reclamă activități suplimentare sau reducerea unor activități. Față de aceste situații ordonatorii de credite pot solicita, suplimentar, credite bugetare sau retragerea sumelor disponibile, prin cererea de retragere-repartizare, numai în situații deosebite, când deschiderile de credite nu acoperă integral nevoile minime ale unităților ca urmare a apariției unor obiective și sarcini noi și/sau când unele acțiuni/activități au fost amânate ori desființate. Ordonatorii de credite au obligația de a analiza oportunitatea și posibilitatea reală de îndeplinire a activităților pentru care au fost solicitate creditele și, în situația în care se constată că unele fonduri nu mai sunt necesare, vor propune disponibilizarea acestora în vederea redistribuirii către ordonatorii de credite care au programe și proiecte prioritare cu finanțare insuficientă. Potrivit art. 49 alin.(5) din Legea nr. 500/2002, numai ordonatorul principal de credite poate dispune, în cazuri temeinic justificate, retragerea creditelor deschise și neutilizate din conturile proprii sau ale structurilor subordonate, cu avizul Ministerului Economiei și Finanțelor, anterior datei de 25 a fiecărei luni. În acest sens, ordonatorii de credite din finanțarea ordonatorului principal de credite vor comunica, în scris, la Direcția financiar-contabilă, până la data de 20 a fiecărei luni, sumele ce pot fi retrase.

În cursul unui trimestru ordonatorul secundar de credite poate să efectueze repartizări suplimentare de credite, în limita bugetului aprobat pentru trimestrul respectiv, cu încadrarea cheltuielii pe capitole, părți, articole și alineate bugetare, prin diminuarea/retragerea (pe orizontală) de la alți ordonatori terțiari de credite aflați în finanțare, a creditelor repartizate peste necesar ca urmare a reducerii unor obiective sau activități planificate avute în vedere la repartizarea inițială, respectând clasificația funcțională și economică. În baza principiului mai sus menționat ordonatorii secundari de credite pot retrage parțial ori în totalitate creditele bugetare repartizate ordonatorilor terțiari din subordine, din oficiu sau la cererea acestora, pe baza dispoziției bugetare de retragere, în situații deosebite:

sarcinile pentru care s-au repartizat creditele s-au anulat parțial ori în totalitate;

intervin schimbări de obiective și sarcini între doi sau mai mulți ordonatori de credite, în care scop creditele bugetare repartizate urmează să fie redistribuite;

termenul de realizare a unor obiective și sarcini a fost decalat într-o perioadă viitoare;

încetează în totalitate activitatea ordonatorului de credite, iar creditele repartizate nu au fost utilizate în totalitate.

Creditele bugetare retrase de la un ordonator de credite se pot repartiza altor ordonatori de credite numai în cadrul alocațiilor trimestriale aprobate prin buget, în cadrul aceluiași capitol, articol, alineat și program.

În situația în care modificarea sarcinilor și obiectivelor conduc la diminuarea sau majorarea bugetelor trimestriale ordonatorii de credite pot solicita prin propuneri modificarea bugetelor. Modificarea bugetelor între ordonatorii de credite din finanțarea ordonatorului principal de credite (moditicrea bugetelor pe verticală) sau între trimestre se efectuează de către Direcția financiar-contabilă, trimestrial după analiza execuției bugetului, pe baza propunerilor ordonatorilor de credite implicați, cu aprobarea ordonatorului principal de credite. Modificarea bugetelor între ordonatorii terțiari de credite din finanțarea aceluiași ordonator secundar de credite

(modificarea bugetelor pe orizontală), se efectuează de către ordonatorul secundar, trimestrial după analiza execuției bugetului, pe baza propunerilor ordonatorilor terțiari de credite implicați, în limita bugetului aprobat la nivelul ordonatorului secundar de credite, respectând principiul repartizării pe trimestre, programe, capitole, părți, articole și alineate ale clasificației bugetare. Propunerile de modificare a bugetelor se transmit până la data de 10 a primei luni din trimestru, acestea se analizează, se aprobă și devin operabile începând cu data de 20 a lunii.

În cadrul bugetelor aprobate pentru capitolul de investiții, se interzice ordonatorilor de credite să propună redistribuirea creditelor bugetare de la obiectivele de investiții în continuare, respectiv de la obiectivele de investiții noi la poziția „Alte cheltuieli de investiții”, cuprinse în programele de investiții publice, anexă la bugetele acestora.

Ordonatorii principali de credite au obligația de a analiza lunar necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale sau altor cauze, sarcinile au fost desființate sau amânate, și de a propune Ministerului Finanțelor Publice anularea creditelor respective. Cu creditele bugetare anulate la ordonatorii principali de credite, finanțați din bugetul de stat, se majorează Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat. Pentru respectarea reglementării de mai sus, ordonatorii secundari de credite vor raporta la Direcția financiar-contabilă situația creditelor bugetare aprobate, pentru care, în baza unor dispoziții legale sau altor cauze, sarcinile au fost desființate sau amânate, pentru a propune Ministerului Economiei și Finanțelor anularea acestora.

Virarea creditelor bugetare – operațiune prin care se diminuează creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificației bugetare care prezintă disponibilități și se majorează corespunzător o altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispozițiilor legale de efectuare a operațiunilor respective. Pentru a pune în valoare această definire am prezentat, anterior, faptul că prin legile bugetare anuale se prevăd și se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, precum și structura funcțională și economică a acestora. In complexitatea exercițiului bugetar există situații în care fără să se depășească bugetul trimestrial sau anual, cheltuielile dimensionate inițial nu pot fi încadrate în execuția de casă pe structura clasificației funcționale și economice a creditelor aprobate, fapt pentru care legiuitorul a creat legea finanțelor publice permisivă prin aceptarea noțiunii și metodei tehnice de “virarea de credite bugetare” care presupune la nivelul unui ordonator de credite “transferul” creditelor de la o subdiviziune bugetară la alta, cu următoarele restricții și precizări preluate din legea finanțelor publice:

virările de credite sunt de competența ordonatorilor principali de credite, pentru bugetul propriu și pentru bugetul instituțiilor subordonate;

virările de credite de credite se efectuează numai în condițiile în care nu contravin legii finanțelor publice și legilor bugetare anuale sau legilor de rectificare;

virările de credite bugetare, în condițiile legii, se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar;

alocațiile pentru cheltuielile de personal nu pot fi majorate și nu pot fi virate și utilizate la alte articole de cheltuieli;

creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite;

creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru virarea și finanțarea altui capitol;

virările de credite bugetare între subdiviziunile clasificației bugetare, atunci când nu contravin legii bugetare anuale, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor subordonate și se pot efectua în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar;

în cazul unor justificări fundamentate corespunzător, virările de credite se aprobă și de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare, precum și între programe, în limita de 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite si, respectiv, de 5% din prevederile programului, care urmează a se suplimenta;

sunt interzise virările de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile de rezevă bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului.

În unitățile aparținând Ministerului Apărării, propunerile de virări de credite se întocmesc de către structurile financiar-contabile pe baza fundamentărilor elaborate de compartimentele de planificare, însoțite de justificări, detalieri și necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunilor clasificației bugetare de la care se disponibilizează și, respectiv, a capitolului și subdiviziunilor clasificației bugetare la care se suplimentează prevederile bugetare.

Ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 5 zile de la încheierea lunii, situația virărilor de credite bugetare aprobate.

1.3.2 Angajarea lichidarea , ordonantarea si plata cheltuielilor din credite bugetare

Orice cheltuiala pe seama fondurilor publice trebuie sa parcurga patru etape pentru a putea fi eligibila .

Pe baza schemei de mai jos vom trece in revista cele patru etape precum si totalitatea operatinilor specifice fiecarei etape in parte :

Prima etapa prin care incepe orice cheltuiala este “Angajarea”- utilizarea creditelor bugetare numai în limita prevederilor și potrivit destinațiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituției și cu respectarea dispozițiilor legale, angajarea cheltuielior imbraca doua forme si anume “ angajamentul legal si anajamentul bugetar care se imparte in doua tipuri angajament bugetar individual si global .

Etapa de angajare presupune trei subetape , in care vom avea in vedere intocmirea angajamentelor bugetare si legale, prin etapa de angajare ordonatorul de credite isi asuma anumite obilgaii fata de diferite personae fizice sau juridice, dupa intocmirea angajametelor acestea urmeaza sa fie analizate de catre persoana responsabila de controlul financiar preventiv, angajametele trebuie sa fie insotie de proiectul de angajament legal individual (exemplu proiect de contract de achiziție publică, comandă, contract de muncă, acord de împrumut); proiect de angajament legal provizoriu ( buget previzional); propunere de angajare a unei cheltuieli ;angajament bugetar individual global, in cazul in care toate documentele respecta conditiile de regularitate , legalitate si incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare existente documentele primesc viza de control financiar preventiv, doar dupa primirea vizei de control financiar preventive ordonatorul de credite poate aproba angajarea cheltuieli.

Angajamentul legat este defint in legislatia romana ca fiind : “fază în procesul execuției bugetare reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice.”- ORDIN nr.1.792 din 24 decembrie 2002al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale

Angajamentul bugetar reprezintă actul prin care se rezervă din creditele bugetare sumele necesare acoperirii unor cheltuieli. În consecință, angajamentele bugetare nu pot depăși nivelele aprobate de credite bugetare aprobate.

Angajamentele bugetare sunt impartite in doua categorii:

Angajamente bugetare individuale;

Angajamente bugetare globale.

A doua etapa si anume “Lichidarea” faza în procesul execuției bugetare care are ca scop verificarea si prin care se urmărește:

– existența angajamentelor;

– realitatea sumei datorate;

– condițiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiile respective.

Presupune doua subetape , in prima subetapa se verifica existent faptica a angajamentelor , realitati sumelor precum si conditiilor de eligibilitate pe baza documentelor justificative, dupa parcurgerea primei subetape urmeaza acordarea vizei “Bun de plata” de catre ordonatorul de credite al institutiei publice .

In schema urmatoare este prezentat circuitul docomentelor intr-o unitate militara:

Conform O.M.F.P. 1729-24-12-2002 Ordonanțarea cheltuielilor reprezintă faza în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată.

“Ordonanțarea de plată este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar-contabil să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor.” – ORDIN nr.1.792 din 24 decembrie 2002

„Ordonanțarea de plată trebuie să conțină date cu privire la:

exercițiul bugetar în care se înregistrează plata;

subdiviziunea bugetară la care se înregistrează plata;

suma de plată (în cifre și litere) exprimată în monedă națională sau în monedă străină, după caz;

datele de identificare a beneficiarului plății;

natura cheltuielilor;

modalitatea de plată. „-ORDIN nr.1.792 din 24 decembrie 2002

Dupa indeplinirea primei etape urmeaza avizarea ordonatarii,care va fi insotita de documete justificatve ,de catre responsabilul cu viza de control financiar preventiv , documentele privind ordonatarea de plata se introc la ordonatorul de credite pentru a fi aprobate , doar dupa aprobarea oronatorului de credite sau persoanei delegate de acesta se poate transmite ordonatarea catre seful compartimentului de contabilitate in vedere exacutari plati.(anexa cu model de ordonantare de plata)

Ordonatarile de plata care nu detin viza de control finaciar preventive sunt fara valoare , nule.

Schema de mai jos evidentiaza circuitul documentelor in erapa de ordonantare a unei cheltuieli:

A patra etapa si ultima din procesul executiei unei cheltuieli este “plata” care are ca prima faza intocmirea documentelor de plata , inscrierea in registrul ordinelor de plata si stergerea obligatiei , dupa efectuarea plati propriu zise de catre compartimentul financiar-contabil.

Instrumentele de plată utilizate , respectiv cecul de numerar și ordinul de plată pentru trezoreria statului, se semnează de două persoane autorizate în acest sens, dintre care prima semnatură este cea a șefului compartimentului financiar-contabil, iar a doua semnătură de o altă persoană cu atribuții în efectuarea plății. Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documentele justificative, prin care se certifică exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor și executarea serviciilor, conform angajamentelor legale încheiate.

1.3.3 Contul de executie bugetara

Principala funcție a contului de execuție bugetară este reflectarea fidelă a activității economice a entități , acesta trebuie să cuprindă toate operațiile instituiei referitoare la încasări și plăti în anul bugetar conform structuri aprobate.

Structura contului de executie bugetara este urmatoarea:

a)Conform legislatiei in vigoare , structura contului de venituri trebuie sa cuprinda :

Contul general anual de execuție a bugetului de stat cuprinde la Venituri prevederile bugetare inițiale, prevederile bugetare definitive și încasările effective realizate. Informațiile privind prevederile inițiale se preiau din Legea bugetului de stat inițială, iar prevederile definitive se preiau din planul actualizat prin legile de rectificare a bugetului de stat prin formularul “Modifi-carea indicatorilor financiari“ întocmit în baza unei hotărâri de guvern, ordonanță, ordonanță de urgență sau lege. Sumele încasate la bugetul de stat provin din conturile privind execuția de casă anuală a bugetului de stat transmise în mod centralizat, la nivelul întregii țări, de către Serviciul sinteza execuției financiare prin Trezoreria Statului și elaborarea bugetului Trezoreriei Statului din cadrul Direcției generale trezorerie și contabilitate publică din MFP.

b) Structura cheltuielilor in contul de executie evidentiate prin urmatoarea schema :

Contul general anual de execuție a bugetului de stat cuprinde la Cheltuieli creditele bugetare inițiale, creditele bugetare definitive și plățile efectuate. Informațiile privind creditele bugetare inițiale, creditele bugetare definitive și plățile efectuate din bugetul de stat se preiau din situațiile financiare prezentate de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, precum și din situația contului privind execuția de casă a bugetului de stat, transmisă în mod centralizat, la nivelul fiecărui ordonator principal de credite, de către Serviciul sinteza execuției financiare prin Trezoreria Statului și elaborarea bugetului Trezoreriei Statului din cadrul Direcției generale trezorerie și contabilitate publică.

c) Rezultatul executiei bugetare cuprinde :

-incasari realizate minus

-plati efectuate

Contul de execuție bugetare, se prezintă că o bază de date,la nivelul fiecarei unitati , aceasta se raporteaza lunar catre ordonatorul ierahic superior , pana la Ministerului Finatelor Publice , în care sunt întregistrate toatalitatea cheltuielilor și veniturilor inteprinse pe parcursul unei luni.

Exercițiului financiar incepe pe data 01 Ianuarie și se termina la data de 31 Decembrie a anului.

Importanța deosebită a contului general de execuție se fundamentează în furnizarea de date pentru calcularea deficitului sau excendentului bugetar la sfârșitul anului precum și evidentierea si verificarea tuturor operațiunilor privnd încasarea de venituri și efectuare de cheltuieli .

Pe baza situațiilor financiare, a conturilor privind execuțiade casă a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetelor fondurilor speciale, prezentate de ordonatorii principali de credite și de alte instituții și în urma verificării și analizării acestora, Ministerul Finanțelor Publice elaborează contul general anual de execuție a bugetului de stat și, respectiv, contul de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat, care au ca anexe conturile anuale de execuție a bugetelor fondurilor speciale și bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la acestea, pe care le prezintă Guvernului.

Contul general de execuție bugetară se întocmește în structura bugetelor aprobate și au ca anexe conturile anuale de execuție a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora.

Guvernul analizează și prezintă spre adoptare Parlamentului contul general anual de execuție (a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și celelalte conturi anuale de execuție) până la data de 1 iulie a anului următor celui de execuție.

Contul general anual de execuție se aprobă prin lege după verificarea acestora de către Curtea de Conturi.

Activitatea de închidere a contului de execuție bugetară revine Ministerului Finanțelor Publice, iar Guvernul, după analiza și definitivarea lui, precum și după verificarea sa de către Curtea de Conturi, este prezentat Parlamentului pentru dezbatere și aprobare .

Analiza contului de execuție a bugetului instituției publice presupune analiza creditelor bugetare aprobate, a creditelor definitive, a plăților nete și a cheltuielilor efectuate.

Contul de execuție bugetară cuprinde toate operațiunile de încasare a veniturilor și efectuare a cheltuielilor, precum și determinarea soldului cu care se încheie anul bugetar, respectiv excedent sau deficit.