Executarea Lucrărilor Topografice DE Ridicare ȘI DE Trasare A Unei Construcții Industriale

CAPITOLUL 4

EXECUTAREA LUCRĂRILOR TOPOGRAFICE DE RIDICARE ȘI DE TRASARE A UNEI CONSTRUCȚII INDUSTRIALE DE SUPRAFAȚĂ ÎN LOCALITATEA GHIRODA, JUDEȚUL TIMIȘ

– STUDIU DE CAZ –

4.1. MEMORIU TEHNIC GENERAL

4.1.1.Localizare

Terenul pe care se va realiza parcul pentru producerea de energie electrică fotovoltaică, se află în localitatea Ghiroda, județul Timiș, România.

Din punct de vedere al amplasamentului terenul este situat în extravilanul localității Ghiroda, cu acces la DN175 – DN6 (Calea Lugojului) având ca vecini:

– la NORD: DN175 – DN6, drum national

– la EST: parcela A213/1/13

– la SUD: DE 213/3, drum de exploatare

– la VEST: parcela A213/1/15

Terenul luat în studiu, are suprafața totală de 17.160 mp și nu este împrejmuit.

Fig. 4.1. Localizarea obiectivului in zonă

4.1.2.Obținerea informațiilor și recunoașterea terenului

În vederea realizării ridicărilor topografice solicitate de către beneficiar, a fost necesară vizita în teren pentru a determina metoda de ridicare și trasare în teren a obiectivelor proiectate.

În urma vizitei în teren, s-au întocmit cereri (cerere copie arhiva și cerere eliberare de carte funciara pentru informare) pentru obținerea informatiilor de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș privind documentațiile realizate în zonă, planuri cadastrale și ortofotoplan.

4.1.3.Realizarea măsurătorilor topografice

Pentru ridicările planimetrice și altimetrice care s-au efectuat în vederea identificării și măsurării terenului s-au folosit urmatoarele aparate: stația totală Trimble 5503 DR

S-a trecut apoi la operațiunea de recunoaștere a terenului prin identificarea zonei de interes și s-au stabilit punctele necesare pentru îndesirea rețelei de triangulație prin procedeul retrointersecției determinându-se astfel 2 puncte de stație care au fost marcate prin borne de tip FENO.

Pe teren, după alegerea punctelor și bornarea lor, s-au măsurat unghiurile orizontale și distanțele pe cale indirectă – direct reduse la orizont , folosind prismele modul standard de măsurare.Punctele de sprijin din rețeaua geodezică de stat care au fost alese ca puncte pentru retrointersecție au fost următoarele:

Tabel 4.1.

Inventar de coordonate

puncte vechi

Din punctele de stație S100 și S201 au fost măsurate unghiurile orizontale către aceste puncte din R.G.S. prezentate ân schițele din figurile 4.2. și 4.3

Fig. 4.2. Schița vizelor pentru retrointersecție punct S 100

Fig. 4.3. Schița vizelor pentru retrointersecție punct S 201

Pentru identificarea parcelei ce face obiectul prezentului studiu de caz au fost efectuate măsurători prin procedeul radierii din punctele de stație S100 și S201 către colțurile acesteia numerotate ca puncte 1,2,3,și 4 prezentate in schițe din figurile 4.4. și 4.5.și în tabelul 4.1.

Tabelul 4.2.

Măsurătorile efectuate în teren si descrierea punctelor vizate

Fig. 4.4. Radierile din punctul de stație S100 către punctele 1 și 2

Fig. 4.5. Radierile din punctul de stație S201 către punctele 3 și 4

4.1.4.Prelucrarea măsurătorilor topografice

Prelucrarea măsurătorilor s-a efectuat cu programe specializate, respectiv Trimble Total Control 2.73, Trimble Geomatics Office 1.63 produs al Trimble Navigation Ltd

Trimble Geomatics Office este un program de descărcare a aparatului și compensare a măsurătorilor. Compensarea măsurătorilor realizate în vederea întocmirii planului de situație, s-a făcut prin aplicarea imediată a corecțiilor pentru punctele ridicate.

În urma măsurătorilor trebuie determinată suprafața imobilului pentru a determina daca nu a suferit modificări.

Metoda matematică de calcul a suprafeței este metoda analitică, în care punctele de contur ale suprafeței studiate au coordonatele rectangulare absolute X și Y cunoscute (calculate în sistem de proiecție stereografic 1970).

4.1.5.Prelucrarea datelor din teren

Prelucrarea datelor măsurate în vederea obținerii coordonatelor punctelor măsurate ; s-a efectuat cu produsul informatic TOPOSYS 8.0 al firmei GEOTOP-Odorheiu Secuiesc.

Sistemul de programe TopoSys este un software care calculează și prelucrează informații rezultate din măsurători topografice și geodezice locale, folosind metode statistice de filtrare a erorilor mari și a compensării datelor. Pe lângă acestea, TopoSys efectuează și calculele necesare pentru stabilirea referinței geodezice a informațiilor de poziționare date în diferite proiecții și sisteme de referință. Gestionarea informațiilor este efectuată în baze de date denumite Proiecte, iar calculele propriu zise se efectuează în unități de lucru denumite Lucrări. Un proiect poate cuprinde mai multe lucrări care au în comun informații de referință cum ar fi puncte geodezice, utilizatori, instrumente, elipsoizi de referință. Fiecare lucrare cuprinde informații de tipul: puncte, măsurători, nivelment, transformări și un registru cu operațiile efectuate. Fereastra grafică a programului permite vizualizarea coordonatelor și observațiilor existente în lucrarea curentă, precum și afișarea numerelor de punct și elipselor de eroare. Modul de salvare a informațiilor pe disk este următoarea: pentru fiecare proiect nou este creat o bază de date MDB Access cu numele proiectului, și un director tot cu numele proiectului. Pentru fiecare lucrare creată în proiectul curent, în directorul cu numele proiectului, se creează câte un director cu numele lucrării, unde se salvează fișierele raport și de configurare.

Sistemul de programe TOPOSYS permite prelucrarea și compensarea tuturor tipurilor de măsurători folosite de geodezi pentru îndesirea rețelelor geodezice locale.

Date primare:

• liste de coordonate – puncte fixe

• liste de măsurători unghiulare orizontale și verticale/zenitale, distanțe.

• liste de cote

• liste de diferențe de nivel

Aceste mărimi pot fi introduse manual, importate din fișiere ASCII sau preluate din memoriile stațiilor totale, sub forme de fișiere de diferite formate. Distanțele măsurate pot fi distanțe reduse la orizont, înclinate sau stadimetrice.

Metode de calcul ale coordonatelor aproximative:

• intersecție înainte

• intersecție înapoi

• drumuire / rețea de drumuiri

• radiere ca modalitate de determinare a coordonatelor aproximative

• radiere – calculul punctelor de detaliu

Metode de compensare a rețelelor planimetrice și de nivelment:

• rețea constrânsă

• rețea liberă

• rețea cu coordonate măsurate

Compensarea rețelei orizontale sau altimetrice (nivelment geometric sau trigonometric) se poate efectua prin Metoda celor mai mici pătrate.

Ponderarea măsurătorilor

• în funcție de distanța măsurată

• normalizată

• unitate

Calculele care permit stabilirea referinței geodezice a planului cadastral digital includ următoarele teme:

• proiecția stereografică STEREO 70 proiecția GAUSS-KRUGER,

• transcalculări de coordonate

• transformări de coordonate plane și spațiale

Fig. 4.6. transformări de coordonate plane și spațiale

Aceste operații se execută folosind diferiți elipsoizi.

Datele de ieșire sunt:

• liste de coordonate aproximative

• liste de măsurători

• liste de coordonate compensate

• parametrii de precizie ale compensării; eroarea medie pătratică a unității de pondere, erorile medii pătratice ale coordonatelor, datele elipselor de erori.

• fișiere DXF AutoCad cu dispunerea punctelor, vizele și elipsele erorilor

• fișiere ASCII

Fig. 4.7. Date obținute din prelucrarea datelor

În urma prelucrărilor au rezultat următoarele liste de coordonate și parametrii de precizie:

INTERSECTIE INAPOI ÎN PUNCTUL 201

Sistem de coordonate : X -> NORD

Unitatea de masura a directiilor: Centezimal

Unghi vertical : Zenital

Metoda de masurare a distantelor: Inclinata

Reducere la nivelul marii : Nu

Coeficient de scara : 1.000000

Data 2015

Ora 14:32

P1 P2 P3 X Y dX[m] dY[m]

1 4 2 481287.271 211949.685 -0.052 -0.012

1 3 2 481287.376 211949.709 0.052 0.012

Total 10 combinatii din care 8 eliminate

Coordonata medie, calculata din 2 combinatii:

Punctul 201 X = 481287.324 Y = 211949.697 Z = 0.000

Eroarea medie = 4.6[cm]

Statia 201 Unghi orientare mediu 234.1680

Npv Directie Orientare Unghi or. Dif.Unghi or.[gr]

1 400.0000 234.1590 234.1590 -0.0090

5 336.1569 170.3610 234.2041 0.0360

4 273.4020 107.5657 234.1637 -0.0043

3 272.5795 106.7338 234.1543 -0.0137

2 169.9249 4.0839 234.1590 -0.00901.

b) INTERSECTIE ÎNAPOI ÎN PUNCTUL 100

(pentru verificarea trasării)

Sistem de coordonate : X -> NORD

Unitatea de masura a directiilor: Centezimal

Unghi vertical : Zenital

Metoda de masurare a distantelor: Inclinata

Reducere la nivelul marii : Nu

Coeficient de scara : 1.000000

Data 2015

Ora 14:35

P1 P2 P3 X Y dX[m dY[m]

1 6 2 481587.118 211869.380 0.000 -0.000

Total 4 combinatii din care 3 eliminate

Coordonata medie, calculata din 1 combinatii:

Punctul 100 X = 481587.118 Y = 211869.380 Z = 0.000

Eroarea medie = 5.6[cm]

Statia 100 Unghi orientare mediu 6.0724

Tabel 4.3

INVENTAR DE COORDONATE

PUNCTE NOU DETERMINATE

Npv Directie Orientare Unghi or. Dif.Unghi or.[gr]

1 400.0000 6.0641 6.0641 -0.0083

6 225.9288 231.9929 6.0641 -0.0083

4 170.8971 176.9945 6.0974 0.0249

2 121.4875 127.5516 6.0641 -0.0083

Tabel 4.4

INVENTAR DE COORDONATE

PUNCTE DE CONTUR

Parcela A213/1/14 – GHIRODA

Relația de calcul a suprafeței prin metoda analitică este:

[mp]

S1–4 = 17160mp

Relația se aplică prin parcurgerea teritoriului în sens orar (topografic) prin fiecare punct de contur al imobilului studiat. Suprafața rezultată din măsurători pentru amplasamentul studiat și calculată prin metoda analitică este de 17160 mp.

Suprafața rezultată din calculul analitic al suprafeței este aceeasi cu suprafața din cartea funciară.

În urma prelucrării datelor din teren s-a întocmit planul de situație cu dispunerea terenului pe care urmează a fi amplasata construcția.

Lucrarea a fost suprapusă pe planul cadastral la scara 1:5000 și este prezentată în figura 4.8.

Fig. 4.8. Plan de situație scara 1:5000

Ortofotoplanul este instrumentul principal de lucru pentru identificarea parcelelor, astfel ca trasarea s-a verificat prin suprapunerea ei pe ortofotoplan.

Fig. 4.9. Plan de situație suprapus pe ortofotoplan scara 1:5000

Pe baza măsuratorilor efectuate în teren pentru punctele nou create au fost întocmite schite de reperaj, respectiv punctul S100 și S201.

Fig. 4.10. Descrierea reperilor pentru punctele de stație S100 și S201

De asemenea, pentru colțurile parcelei s-a efectuat un reperaj al terenului necesar pentru identificarea corectă a limitelor parcelei.

Fig. 4.11. Descrierea reperilor pentru punctele de contur al parcelei

4.2. PREGĂTIREA LUCRĂRII PENTRU TRASARE

4.2.1.DOCUMENTAȚIA DE TRASARE

Planul de trasare reprezintă documentația de bază pentru aplicarea pe teren a proiectului de execuție și cuprinde :

a) baza de trasare a reperajului punctelor;

b) rețeaua de trasare;

c) forma, dimensiunile si poziția construcțiilor proiectate;

d) elemente geometrice de trasare ( unghiuri, distanțe, coordonate rectangulare ) față de rețeaua de trasare;

e) profile transversale și longitudinale etc.

Rețeaua de trasare se recomandă să fie proiectată astfel încât axele de trasare să fie paralele cu axele construcțiilor.

După efectuarea operației de trasare, urmează recepția trasării cu încheierea unui proces-verbal (STAS 9824/0,9824/1,…,9824/8,10493,8591/1 etc. ).

4.2.2.Aplicarea proiectului de trasare în teren

În executarea construcțiilor, s-au folosit lucrările topografice mai întâi în faza de proiectare.

Pe baza proiectelor de execuție a construcțiilor, în vederea aplicării lor pe teren, am efectuat o serie de operații topografice care formează în ansamblu așa numita pregătire topografica.

Din această pregătire topografică a rezultat:

– planul general de trasare

– lista coordonatelor punctelor de stație pentru trasare și a punctelor de trasat pentru axe și balize.

Fig. 4.12. Planul general de trasare

Înainte de începerea măsurătorilor, s-a verificat starea de conservare a bornelor de sprijin 100 și 201 cu stația totală Trimble 5503 DR. S-a constatat că nu au suferit deteriorări majore care să pună probleme din punct de vedere al preciziei de determinare a punctelor în procesul de execuție a lucrărilor.

Cota „zero” s-a trasat la 100,60m, având ca reper punctul A1 de cotă 100.

Elementele topografice necesare trasării au fost determinate în faza de pregătire topografică după suprapunerea pe planul de fundare (fig. 4.13).

Fig.4.13.

Coordonatele punctelor S100 și S201 sunt coordonate cunoscute, iar coordonatele punctelor ce au fost trasate sunt indicate în proiect. Înregistrarea coordonatelor și cotelor punctelor cunoscute s-a realizat cu programul 43 – Enter Coordinates. Folosirea programului 43 a permis introducerea coordonatelor rectangulare axelor principale. Înregistrarea datelor s-a facut pe un card de memorie sau în memoria internă a instrumentului.

Tabel 4.5

Coordonatele rectangulare ale axelor principale

S-a apelat la programul 23 de trasare specific stației TRIMBLE 5503 DR care are posibilitatea trasării axelor și balizelor prin metoda coordonatelor rectangulare.

Trasarea în teren a punctelor proiectate s-a realizat prin staționarea cu stația totală TRIMBLE 5503 DR în punctul S100. Față de direcția de referință S100-S201 s-a stabilit poziția stației în coordonate rectangulare și orientarea 0g față de Nordul topografic. Față de aceste date s-a trecut la materializarea punctelor de intersecție pentru axe și balize, date ale căror coordonate au fost încărcate în memoria aparatului.

Astfel, trasarea axelor principale s-a realizat prin intermediul programului 23 – Trasare (Set Out) care se regăsește în meniul stației totale.

Programul SetOut a permis o trasare mult mai rapidă a punctelor din teren și de asemenea a oferit posibilitatea unei verificări automate a punctelor trasate.

În timpul folosirii programelor 20 și 23, coordonatele înregistrate au fost cautate în dispozitivul de memorie specificat și s-au folosit pentru trasarea axelor principale.

Verificarea poziției punctulor trasate.

După trasarea punctulor s-a verificat precizia poziției acestora comparativ cu cotele și coordonatele înregistrate. Aceste deviații au fost afișate sub forma deplasărilor (erorilor) radiale și drepte a unghiurilor, plus diferența de cotă. Semnele + sau – a acestor deviații au corespuns cu poziția în partea dreapată și stânga a punctulor trasate în raport cu poziția teoretică a punctelor respective. Odată ce punctele au fost trasate, când valorile erorilor au fost egale sau apropriate de 0, programul 23 permitând înregistrarea deviațiilor dN, dE și5 dELE. Ca o verificare finală, coordonatele punctulor afișate (N, E și ELE) au fost afișate și comparate cu cotele și coordonatele teoretice ale punctelor respective.

După stabilirea stației, s-a selctat programul 23 (SetOut).

S-a introdus numele fișierului JOB în care s-au înregistrat datele punctelor trasate și

s-a apăsat tasta ENT.

Apoi a fost introdus numărul stației (S100) folosit în programul 20 la stabilirea stației.

S-a introdus numele fișierului Area în care au fost înregistrate coordonatele punctelor trasate și s-a apăsat tasta ENT.

În continuare s-a ales tipul dispozitivului de memorie în care au fost înregistrate punctele. Dacă la trasarea punctelor s-a ținut cont și de cotele acestora, la următorul pas s-a introdus înălțimea semnalului SH=.

Programul a afișat automat primul punct din fișierul Area. Se poate acceptat acest punct sau se poate introduce un alt număr de punct de la care se dorește începerea trasării.

S-au verifică coordonatele și s-a acceptat prin apăsarea tastei YES.

Instrumentul a pornit automat modul de măsurare TRK după care a fost rotit cu 70 de grade înspre dreapta.

Apoi a urmat metoda de trasare a punctului (A1) ce s-a realizat prin deplasarea semnalului până când diferența dHA a fost egală cu 0.

Când instrumentul a afișat valoarea dHA aproximativ egală cu 0 acesta s-a aflat pe direcția punctului de trasat.

În momentul în care diferența radială, diferența unghiului și diferența dHT, cota au fost egale cu 0, punctul a fost trasat.

După ce punctul dorit a fost trasat programul a continuat cu trasarea punctului următor (A2 – J6). S-a apasat tasta PRG și apoi 0 și s-a revenit în poziția teodolit.

Cota „zero” s-a materialzat prin balize de lemn, amplasate perpendicular pe fiecare axă principală: A-A, B-B, C-C, D-D, E-E, F-F, G-G, H-H, I-I, J-J; 1-1, 2-2, 3-3, 4-4, 5-5, 6-6.

Axele au fost materialzate prin cuie bătute pe balize.

La terminarea trasării s-a încheiat un proces verbal de recepție, care cuprinde:

– enumerarea obiectivelor de construcții trasate;

– operațiile de recepție efectuate: măsurători de distanțe,ungbiuri,calcule etc. ;

– deficiențele constatate față de toleranțele prescrise, arătându-se care dintre acestea sunt acceptate de către proiectantul construcției;

– concluziile recepției cu fixarea măsurilor de remediere și a termenelor respective.

Recepția s-a făcut de către beneficiar în prezența executantutului construcției și a proiectantului construcției trasate.