EXECUTAREA LINIILOR ELECTRICE AERIENE DE JOASĂ TENSIUNE București 20 10 3.2.LJ -FT-47/2010 2 Elaborator : ing. Mihai Voicu – SC ELECTRICA S.A. 3.2.LJ… [615230]

3.2.LJ -FT-47/2010
1 SC ELECTRICA S.A.

3.2.Lj – FT – 47/2010

EXECUTAREA LINIILOR ELECTRICE
AERIENE DE JOASĂ TENSIUNE

București 20 10

3.2.LJ -FT-47/2010
2

Elaborator : ing. Mihai Voicu – SC ELECTRICA S.A.

3.2.LJ -FT-47/2010
3
CUPRINS

1 Generalități ………………………………………………………………………………………… 5
1.1. Domeniul de aplicare …………………………………………………………………. 5
1.2. Definiții specifice ………………………….. ….. …………………………………….. 5
1.3. Clasificarea liniilor aeriene de distribuție …………………………………. 5
1.4. Elementele constructive …………………………………………………………… 6
1.5. Organizarea locurilor de muncă principale pentru executarea
lucrărilor de construcții -montaj …………………………………………… ………
7
1.6. Avizele ș i autorizațiile ……………………………………………………………… 8
2. Execuția liniilor electrice aeriene cu conductoare izolate torsadate ………… 8
2.1 Fixarea pe teren a traseului liniei …………………………………………….. 8
2.2 Execuția fundațiilor …………………………………………………………………. 9
2.3 Manipularea, transportul stâlpilor și tambur elor cu conductoare
izolate torsadate ……………………………………………………………………….
23
2.4 Echiparea și plantarea stâlpilor ………………………………………………… 25
2.5 Montarea armăturilor pe fațadele clădirilor …………………………….. 35
2.6 Montarea fasciculelor de conductoare torsadate ……………………….. 37
2.7 Montarea corpurilor de iluminat public ……………………………………. 60
2.8 Dispozitivele de lucru pe stâlp ………………………………………………. 63
2.9 Execuția legăturilor de protecție împotriva
tensiunilor accidentale ………………………………………………………………
71
2.10 Verificările și măsurătorile la punerea în funcțiune …………………. 73
2.11 Normele specifice de protecție a muncii …………………………………… 74
2.12 Utilajele, dispozitivele, uneltele și sculele utilizate ………………………. 77
2.13 Formațiile de lucru …………………………………………………………………… 80
3. Execuția liniilor electrice aeriene cu conductoare neizolate …………………… 81
3.1. Fixarea pe teren a traseului ……………………………………………………….. 81
3.2. Executarea fundațiilor ……………………………………………………………… 81
3.3. Manipularea , transportul stâlpilor și tamburelor ………………………….. ………………………….. . 81
3.4. Echiparea și plantarea stâlpilor ………………………….. ………………………….. ……………. 81
3.5. Montarea conductoarelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 83
3.6 Montarea corpurilor de iluminat ………………………….. ………………………….. ………………….. 91
3.7. Executarea legăturilor de protecție împotriva tensiunilor
accidentale…. ………………………………………………………………………………
91
3.8. Verificările și măsurătorile la punerea în funcțiune ………………………….. …. ,… 91
3.9. Normele specifice de protecție a muncii ………………………….. …………………….. 91
3.10. Formațiile de lucru ………………………….. ………………………….. ……………………….. 91
3.11. Utilajele, sculele și dispozitivele utilizate ………………………….. …………………….. 91
4. Reutilizarea materialelor ………………………….. ………. ………………………………… 91
4.1. Reutilizarea conductoarelor ………………………………………………………. 91
4.2. Reutilizarea stâlpilor ……………………………………………………………….. 91
4.3. Reutilizarea izolatoarelor …………………………………………………………. 92
4.4. Reutilizarea confecțiilor metalice (coronamente) ……………………….. 92
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………. 92

3.2.LJ -FT-47/2010
4
Anexe :
Anexa 1 : Stâlpi utilizați la liniile electrice aeriene de joasă
tensiune …………………………… ………………………………………………..
91
Anexa 2 : Conductoare utilizate la liniile electrice aeriene de joasă
tensiune ………………………………………………………….
105
Anexa 3 : Cleme și armături pentru realizarea liniilor electrice aeriene cu
conductoare torsadate ……………………………………. …………………….
113
Anexa 4 : Realizarea liniilor electrice aeriene cu
conductoare torsadate …… ……………………………………………………..
127
Anexa 5 : Realizarea liniilor electrice aeriene cu
conductoare neizolate …………………………………………..
157
Anexa 6 : Măsurarea rezistenței de dispersie rezultate, a conductorului de
nul împreună cu prizele de pământ legate la acesta ……………
167

3.2.LJ -FT-47/2010
5
1. GENERALITĂȚI

1.1. Domeniul de aplicare

Prezenta fișă tehnologică se aplic ă la lucrările de construcții -monta ș ale liniilor
electrice aeriene de distribuție, având tensiunea nominală de 400 V, realizate cu conductoare
izolate torsa date sau cu conductoare neizolate.
Fișa tehnologică se aplică atât pentru lucrările noi, cât și pentru cele de reconstrucții
sau rep arații capitale, pentru instalațiile SC ELECTRICA SA. Fișa poate fi aplicată și la
execuția liniilor aeriene la alte unități din afara SC ELECTRICA SA.
Prezenta fișă tehnologică nu cuprinde execuția branșamentelor electrice, care fac
obiectul fișei 2 RE – FT 35 -83.

1.2. Definiții specifice (conform PE 106)
1.2.1. Linia electrică aeriană de joasă tensiune este instalația de curent alternativ (50
Hz) cu tensiunea nominală în regim normal de funcționare de cel mult 1000 V, fiind alcătuită
din conductoare, izolatoare, cleme, armături, stâlpi, fundații și instalații de legare la pământ,
montată în aer liber, și care servește la distribuția energiei electrice.
1.2.2. Conductoarele LEA sunt funiile metalice, izolate sau neizolate, întinse liber
între punctele d e prindere la stâlpi sau alte construcții speciale.
Conductoarele servesc pentru distribuția energiei electrice și în regim normal de lucru
se află sub tensiune. Conductoarele izolate pot fi răsucite împreună, caz în care se numesc
fascicule de conductoare izolate torsadate.

1.3. Clasificarea liniilor aeriene de distribuție

A. Linii electrice aeriene cu conductoare izolate torsadate :
linii electrice cu fascicul întins pe stâlpi sau pe fațadele clădirilor (tracțiunea
se realizează în conductorul nul purtător) ;
linii electrice cu fascicul pozat pe fațadele clădirilor (la care nu apar eforturi de
tracțiune).
După modul de realizare liniile electrice aeriene cu conductoare izolate torsadate se
împart în :
a) linii electrice aeriene cu nul purtător izolat,
compus din 3 conductoare de fază izolate (PVC
sau XLPE) din aluminiu și un conductor de nul
izolat (PVC sau XLPE) din aliaj de aluminiu
(Aldrey), sau OlAl 50/8. Fascicolul de
conductoare poate avea încorporat 1 sau 2
conductoare izolate din aluminiu cu secțiuni de
16 mm2 sau 25 mm2 pentru iluminatul stradal.
Rezistența mecanică și secțiunea celor 3
conductoare de fază sunt identice. Conductorul de
nul este în același timp și elementul de susținere,
având o rez istență mecanică mai mare.

3.2.LJ -FT-47/2010
6 b) linii electrice aeriene autoportant e, compus din 4
conductoare din aluminiu izolate cu rezistența
mecanică și secțiunea celor 4 conductoare
identice. Sistemul poate avea încorporat 1 sau 2
conductoare izolate din aluminiu cu secțiuni de
16 mm2 sau 25 mm2 pentru iluminatul stradal. La
întinderea liniei toate cele 4 conductoare sunt
solicitate mecanic în mod egal. La noi în țară, se
utilizează numai la branșament trifazat.

c) linii electrice aeriene cu nul purtător neizolat, este
compus din 3 conductoare de fază izolate din
aluminiu și un conductor neizolat din aliaj de
aluminiu. Sistemul poate avea încorporat 1 sau 2
conductoare izolate din aluminiu cu secțiuni de
16 mm2 sau 25 mm2 pentru iluminatul stradal.
Reziste nța mecanică și secțiunea celor 3
conductoare de fază sunt identice. Conductorul de
nul este în același timp și elementul de susținere,
având o rezistență mecanică mai mare.

B. Linii electrice aeriene cu conductoare neizolate.

1.4. Elementele constructive principale
1.4.1. Stâlpii
Pentru realizarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune se utilizează stâlpi din
beton, metal (zăbreliți sau tubulari de secțiune circulară/poligonală) sau lemn ( pin impregnat
cu substanțe ecologice) :
stâlpi din beton armat precomprimat tip SE 4T , SE 5T , SE 7T, SE 8T, SE 9T,
SE 10T , SE 11T ;
stâlpi din beton armat centrifugat SCP 10001, SC 10001, SCP 10002 ,
SC 10002, SCP 10005, SC 10005 , SC 15014 -105, SC 15007 și SC 15015;
stâlpi din metal , zăbreliți echivalenți SE 4T (SMZ -JT-S-8-220 – s – Zn) și SE
10T (SMZ -JT-T-8-850 -s- Zn);
stâpi metalici tubulari de secțiune poligonală;
stâlpi din lemn de pin impregnați cu Tanalith E 3492.
Caracteristicile stâlpilor sunt prezentate în anex a 1.
1.4.2. Conductoarele
A. Principalele tipuri de linii electrice aeriene de joasă tensiune
Fasciculele de conductoare izolate torsadate, realizate din conductor funie din Ol Al
(SR CEI 61089:1996) și conductoare funie din aluminiu, izolate cu policlorură de vinil (sau
XLPE) rezistentă la intemperii.
Fasciculele se simbolizează după următorul model :
TYIR 50 OLAl + 3 x 50 Al + 1 x 16 Al
unde:
T
fasciculul de conductoare torsadate ;
Y
izolația din PVC ;
I
rezistența la intemperii ;

3.2.LJ -FT-47/2010
7
R
rezistența la flacără.
50 OLAl
secțiunea și materialul nulului purtător ;
3 x 50 Al
numărul, secțiunea și materialul conductoarelor de fază ;
3 x 16(25)Al
numărul, secțiunea și materialul conductoarelor de iluminat public.
Conductoarele torsadate sunt marcate pe materialul izolant, pe toată lungimea, cu
următoare le notații :
ZERO, UNU, DOI, TREI pentru conductoarele circuitului de distribuție
abonați ;
IP 1, IP 2 pentru conductoarele circuitului de iluminat public.
Tipurile de fascicule de conductoare torsadate și caracteristicile constructive sunt
prezentate în anex a 2.

B. Conductoarele funie din aluminiu (SR CEI 61089:1996 ), cu secțiunile de 35,50 și
70 mm2 și caracteristicile tehnice ale acestor conductoare sunt prezentate în anexa 2.

1.4.3. Clemele și armăturile
Pentru realizarea liniilor electrice aeriene de distribuție se utilizează o serie de cleme
și armături specifice.
Din punc t de vedere funcțional clemele se împart în :
 cleme mecanice (întindere și susținere) ;
 cleme electrice (derivație, înădire și branșare);
 cleme mecanice și electrice (înădire).
Clemele electrice sunt:
 cleme cu perforarea izolației (cleme cu dinți) sunt realizate în conformitate cu
următoarele norme (nu exista nici un standard corespunzator IEC, nici
CENELEC) :
SR EN 61284:2000 fără încercarea izolației sub tensiune;
VDE 0220 cu încercarea izolației la 4 kV în a er;
NFC 33020 cu încercarea izolației la 6 kV timp de 30 minute în apă.
 cleme ce necesită dezizolarea izolației, cu refacea izolației cu ajutorul
carcaselor sau benzilor izolante.
Ele sunt prezentate pe parcursul lucrării, în funcție de varianta constructivă a liniei.
1.5. Organizarea locurilor de muncă pentru executarea lucrărilor de construcții -montaj
În vederea executării lucrărilor de construcții -montaj trebuie asigurate :
documentația de execuție ;
avizele și autorizațiile necesare ;
materialele necesare ;
sculele ș i dispozitivele de lucru ;
condițiile sociale (cazare, masă).
Înainte de începerea lucrării, responsabilul de lucrare trebuie să confrunte
documentația de execuție cu situația din teren și să stabilească măsurile tehnice și
organizatorice concrete, care să asigure calitatea lucrării și respectarea normelor de protecție a
muncii.

3.2.LJ -FT-47/2010
8 1.6. Avizele și autorizațiile
Înainte de a se trece la executarea lucrărilor de construcții -montaj ale liniilor electrice
aeriene de joasă tensiune, este necesar să se verifice dacă proiectul de execuție (atât pentru
lucră rile noi, cât și pentru cele de reparații capitale) conțin avizele și acordurile necesare.
Obținere a avizelor necesare executării lucrării sânt în sarcina proiectantului, care va
stabili soluțiile concrete de execuție, în funcție de avizele obținute.

2. EXECUȚIA LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU CONDUCTOARE IZOLATE
TORSADATE

2.1. Fixarea pe teren a traseului liniei

2.1.1. Fixarea traseului în cazul liniilor aeriene
Executarea liniilor aeriene de joasă tensiune indiferent de tipul conductorului utilizat
(neizolat sau torsadat) se face cu respectarea traseului stabilit în proiect, în conform itate cu
planul de situație și profilul longitudinal. În situația în care proiectul nu conține foaia de
pichetaj, planul de situație, profilul longitudinal, și tabelul de tracțiuni și săgeți, constructorul
va solicita în scris proiectantului toate aceste documente. În caz contrar lucrarea nu poate fi
executată.
Constructorul trebuie să respecte în totalitate proiectul tehnic avizat. În situația în care,
din motive obiective, nu se poate respecta soluția din proiect, va fi înștințat proiectantul de
situați a din teren, în vederea schimbării soluției. Conform legii, proiectantul este singura
persoană care poate da derogare de la proiect, specificând o nouă soluție, după cum ar fi:
schimbarea locației unui stâlp din diverse motive (teren de fundare
necorespun zător, etc);
schimbarea conductorului, clemelor de intindere și susținere din motive de
fabricație;
schimbarea traseului în anumite porțiuni (de exemplu:se construiește o
pasarelă, din aerian trebuie trecut în cablu);
schimbarea tipului fundației;
schimba rea stâlpului terminal ancorat, cu un stâlp mai puternic cu renunțarea la
ancoră (nu se poate monta ancora din motive de teren – fundare sub nivelul
stabilității minime).
Constructorul în situația în care are neclarități cu privire la soluția din proiect, va
solicita în scris proiectantului detalii de montaj, cu specificarea clară a tipului echipamentului
prin definirea caracteristicilor tehnice specifice.
Multitudinea de accesorii de joasă tensiune care le oferă piața, impune o selectare
tehnico – economi că a acestora de către proiectant , prin indicarea clară a accesoriilor cu care
va fi echipată linia în final. Alegerea corectă a tuturor elementelor componente va dicta în
final coeficientul de siguranță al liniei proiectate. În multe cazuri constructorul este pus în
situația de a decide în numele proiectantului (fără viza acestuia), deoarece soluția din proiect
este generală (din lipsa de experiență a proiectantului, proiectantul considerând că sunt lucruri
știute de construct ori). Constructorul își asumă toate riscurile, în situația în care nu are
acordul scris al proiectantului și acceptată (avizată) de beneficiar .

3.2.LJ -FT-47/2010
9 2.1.2. Fixarea traseului , în cazul liniilor montate pe fațade de clădiri
Fixarea traseului liniilor electrice cu conductoare torsadate, atât în cazul fasciculelor
întinse, cât și al celor pozate, constituie o operație dificilă, recomandându -se ca la această fază
de lu crări, executantului lucrării să i se acorde asistență tehnică din partea proiectantului.
La al egerea traseului este necesar să se țină seama de următoarele considerente :
a) traseul liniei să se integreze pe cât posibil în formele arhitecturale ale clădirii
pe care se aplică.
b) pentru clădirile cu fațade omogene este indicată rețeaua pozată, evitându -se
colțurile la schimbări de direcție.
c) în cazul clădirilor nealiniate, cu numeroase spații libere între ele, se recomandă
rețeaua întinsă.

2.2. Execuția fundațiilor
2.2.1. Generalități
Fundațiile stâlp ilor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune cu conductoare torsadate
pot fi :
fundații b urate ;
fundații turnate ;
fundații prefabricate.
Fundațiile se execută pe baza proiectului tehnic de execuție a lucrării, ele pot diferi
constructiv în conformitate cu planul de situa ție și foaia de pichetaj a liniei, în care sunt
indicate :
locul de așezare al fiecărui stâlp ;
tipul stâlpului ;
tipul fundației, corespunzător caracteristicilor tehnice ale solului ;
Proiectul tehnic trebuie să conțină toate planurile de execuție pentru fiecare tip de
fundație, cu dimensiunile în plan și adâncimea de fundare și de plantare a stâlpulu i respectiv
( pentru fundațiile de beton, proiectul prevede ș i clasa betonului).
Dacă la execuția gropilor fundațiilor se întâlnesc zone de umplutură, mlaștină, ape
freatice subterane etc., de care nu s -a ținut seama la proiectare sau în săpătură se întâlnesc
instalații nesemnalate în proiect (fundații, conducte, cabluri subterane, canale), care fac
imposibilă continua rea săpăturilor în locul, în poziția și cu dimensiunile proiectate, lucrările
de săpătură se opresc, șeful de echipă anunțând pe șeful de lucrare, care va hotărâ fie
continuarea săpăturii, cu mici modi ficări ale amplasamentului sau cu luarea unor măsuri de
protejare a instalațiilor întâlnite (dacă este cazul), fie, va anunța pe proiectant și pe bene –
ficiarul lucrării pentru verificarea celor constatate și, dacă este cazul, pentru schimbarea
soluției de fundare a stâlpilor respectivi.
2.2.2. Execuția fundațiilor burate
Fundarea prin burare a stâlpilor (fundații burate) c onstă în fixarea stâlpilor în gropi,
prin straturi de 20 cm de pământ nevegetal bine compactat prin batere cu maiul, alternate cu
straturi de 20 cm de pietriș. Fundațiile burate se execută, acolo unde sunt prevăzute în proiect,
numai la stâlpii de susți nere în aliniament, și numai în terenuri unde apa freatică are un nivel
mai coborât de 2 m.
Operațiile principale la executarea fundațiilor sunt :
trasarea gropilor ;
săparea gropilor ;
executarea burajului.

3.2.LJ -FT-47/2010
10
2.2.2.1. Trasarea gropilor
După planul de situație se verifică pozițiile fiecărui pichet (pichetul marchează centrul
fundației), și anume :
alinierea prin vizare și jalonare ;
distanțele până la bornele alăturate, prin măsurarea cu ruleta.
La distanța prevăzută în proiect se bate un țăruș marcând mijlocul gropii. Întrucât
pentru a executa săpătura țărușii trebuie îndepărtați, pentru a putea verifica și men ține axa
gropilor și, în final, axa stâlpulu i, de o parte și de alta a pichetului, atât pe aliniament, cât și
perpendicular pe aliniament, se v or bate la distanțe de 3 m de la pichet țăruși martori, uniți cu
sfoară (fig.1.).

Fig. 1. Trasarea fundației unui stâlp

La executarea mecanică a săpăturii (prin forare) nu este necesară marcarea
perimetrului gro pii, dimensiunile și forma în plan rezultând din diametrul sapei folosite.
În cazul gropilor săpate manual, cu secțiunea drept unghiulară, este necesară trasarea
fundației pentru asi gurarea poziției corecte a fundației și a stâlpulul în aliniamentul liniei.
Trasarea se execută cu ajutorul unei rame de trasare din scânduri, al cărei contur
exterior trebuie să se în scrie în perimetrul gropii.
Rama de scânduri se rigidizează la colțuri cu tablă, pentru a nu s e deteriora la
transport. În felul acesta o singură ramă se poa te folosi la aproximativ 50 de fundații. În
mijlocul fiecărei laturi a ramei se execută cu vopsea câte un reper.
În afara țărușului -martor amplasat la 25 m de centrul fundației, care servește la
orientarea consolelor stâlpului (în cazul liniilor cu conductor neizolat), pentru trasarea corectă
a gropii este necesar să se marcheze aliniamentul cu doi țăruși bătuți la o distanță de 3 m de
centru (fig. 2a). Rama de fundație se așază orizontal pe pământ, cu centrul ei în centrul
fundației și se orientează după axul liniei, cu ajutorul celor doi ță ruși-martori din aliniament și
al unei sfori întinse între ei, pînâ când se suprapun reperele cu sfoara. Laturile mari ale ramei
vor fi perpendiculare pe aliniamentul liniei.
După orientarea ramei, se marchează c olțurile fundați ei cu câte un țăruș bătut la
colțurile ramei de trasare. Rama se poate ridica și deplasa la alt stâlp de același tip.

3.2.LJ -FT-47/2010
11

Fig.2. Alinierea ramei de trasare

Dacă operația de trasare se face în perioada lucrări lor agricole, cînd există posibilitatea
ca țărușii să dis pară, trasarea fundațiilor se va face prin săparea gropi lor pe o adâncime de
circa 0,5 m. La stâlpii de colț trasarea gropii se va face tot cu ajutorul unei rame de trasare
(fig. 2b).
Se determină de către topometru bisectoarele unghiu lui format de cele două
aliniamente și se materializează prin doi țăruși bătuți de o parte și de alta a centr ului .
Se procedează ca la stâlpii de susținere, cu observația că laturile mari ale ramei pot fi
perpendiculare pe bisectoarea unghiului. În cazul stâlpilor de susținere în colț laturile mari ale
ramei de trasare vor fi paralele c u bisectoarea unghiu lui.
2.2.2.2. Săparea gropilor
Forma și dimensiunile gropilor (în plan și adâncime) trebuie să corespundă planurilo r
de exe cuție din proiectul lucrării respective.

Fig.3a. Fundație burată circulară

Săparea gropilor se va face numai cu puțin timp înainte de plantarea stâlpilor, pentru a
se evita surparea malurilor și accidentarea animalelor sau a trecătorilor (în special în zonele
populate). Pe timpul nopții, gropile vor fi acoperite sau semnalizate.

3.2.LJ -FT-47/2010
12
Săparea gropilor se poate executa mecanizat ( cu ajutorul unei foreze, fig.3a.) sau
manual.

a) Săparea mecanizată a gropilor
Pentru executarea mecanizată a gropilor se vor folosi autoforeze.
Cu utilajele mecanice de forat pot lucra numai persoane care au fost instruite special cu
privire la utilizarea, reglarea și exploatarea a utilajului (conform cârtii tehnice), precum și cele
care cunosc și r espectă normele de protecție a muncii la folosirea acestei categorii de utilate,
Deserventul fiind și conducătorul autovehiculului, trebuie să posede permis de conducere
eliberat de organele de poliție.
Autoforeza trebuie să fie prevăzută cu sapă cu diamet rul de 800 mm și să poată săpa
gropi cu adâncimea de 2500 mm.
Șeful echipei de montaj răspunde de poziția exactă a axei gropii și de realizarea
dimensiunilor corecte.
Deplasarea mașinii de forat la punctul de lucru se face cu coloana de săpare în poziția
de marș (culcată pe puntea de odihnă). În teren plan , lipsit de obstacole, deplasarea de la un
pichet la altul poate fi făcută și cu coloana de săpare ridicată.
Trecerea forezei cu coloana ridicată pe sub, sau în apropierea LEA sau LTc, precum și
forarea de gropi în apropierea LEA sau LTc, care ar putea fi atinse de coloana de forare în
timpul lucrului, sunt interzise.
În poziție de lucru, foreza trebuie să stea pe un teren plan, orizontal. Se verifică dacă
sapa corespunde diametrului gropii de forat.
Înainte de forare, cu ajutorul manivelei, coloana se aduce în poziție perfect verticală.
Se frânează autovehiculul în această poziție și se calează.
După verificarea pichetului, se procedează la săparea gropii.
Numai după aducerea coloanei în poziție verticală și asigurarea manetei de comandă a
basculării deserventul poate proceda la manevrarea manetei pentru acționarea sapei.
Sapa forezei trebuie adusă la turația necesară înainte de a lua contact cu pământul.
Încărcarea mașinii de săpat (avansul în pământ) se va face lin, fără suprasolicitarea
organelor sale. Pe măsura săpării, pământul de pe marginea gropii este îndepărtat de unul din
muncitori, după oprirea completă a rotirii sapei.
Pământul săpat se depo zitează la o distanță de cel puțin 0,30 m de la marginea gropii,
avân -du-se grijă ca depozitul realizat să nu împiedice continuarea procesului tehnologic
(ridicarea stâl pului etc.) și circulația pietonilor sau a vehiculelor. Pământul vegetal nu poate fi
folosit la burat și va fi depozitat separat și îndepărtat.
Din când în când se verifică verticalitatea gropii (verticalitatea coloanei de forare), la
nevoie se corectează poziția coloanei.
După forarea gropii la adâncimea prevăzută, mașina se deplasează la pichetul următor,
procedînd așa cum s -a arătat mai sus.

b) Săparea manuală a gropilor
Gropile se vor săpa manual în următoarele cazuri :
când numărul gropilor nu justifică economic folosirea unui utilaj mecanic ;
când nu se poate crea un front de lucru continuu pentru acest utilaj ;
solul deosebit de pietros (bolovani mari) nu permite forarea sau o permite
numai în pro porție redusă ;
terenul foarte accidentat nu permite aducerea la verticală a coloanei de forare,
fără rea lizarea unei platforme orizonta le.

3.2.LJ -FT-47/2010
13

Fig.3b. Fundație burată (săpătură în trepte)

Săparea manuală a gropilor se execută cu unelte simple de săpat, la alegerea lor
ținându -se seama de natura terenului și de dimensiunile în plan ale gropilor : târnăcoape,
răngi, cazmale, lopeți, lingură etc.
La executarea manuală, gropile pentru fundațiile burate se realizează,în general, în
trepte în ca figura 3b.
Dimensiunile în plan ale gropilor nu vor depăși cotele prevăzute în proiect.

2.2.2.3. Execuția burajului
Săpare a gropilor se face numai cu puțin timp înainte de plantarea stâlpilor (2 -3 zile),
astfel încât să nu fie mult timp deschise, evitându -se astfel surpârile de maluri și accidentele.
Înainte de ridicarea stâlpului și de introducerea lui în groapă, dacă gr oapa a rămas
descoperită mai multă vreme, mai ales pe timp ploios (toamnă sau iarnă), se sapă și se în –
depărtează din fundul gropii stratul de pământ înmuiat (de 20 -30 cm), și pe toată suprafața se
așază un strat de piatră de 20 cm grosime, care se bate bine cu maiul.
După ridicarea, alinierea și așezarea verticală a stâlpului se trece la executarea
burajului. Se așază un strat de piatră de 20 cm în jurul stâlpului pe toată lățimea gropii și se
bate bine cu maiul. Peste stratul de piatră se așază un strat de pământ de circa 20 cm, care de
asemenea se bate cu maiul.
Burarea fundației se continuă apoi prin straturi alter native de piatră și pământ, de câte
20 cm, bine bătute ca maiul, stratul superior va fi întotdeauna un strat de piatră. Burajul se
face cu piatra spartă sau balast cu dimen siunea maximă de 5 cm. Piatra va fi de bună calitate
și nu trebuie să se spargă la baterea cu maiul. Stratul de pământ folosit la burare nu poate fi
pământ vegetal și trebuie să nu conțină alte corpuri străine. Pentr u compactarea pământului,
când acesta este uscat, va fi udat în timpul baterii cu maiul.
Se recomandă ca golurile din straturile de piatră să fie completate cu pământ, în care
scop se adaugă și pământ în timpul baterii stratului de piatră.
Deasupra teren ului în jurul stratului, se va face o mo vilă conică, de pământ argilos, cu
diametrul de circa 1,7 -1,6 m și înălțimea de 0,4 -0,5 m.
După executarea fundației, terenul din jurul stâlpului va fi amenajat pentru a nu
prezenta obstacole la scurgerea apelor.

3.2.LJ -FT-47/2010
14 În terenurile în care se pot executa gropi circulare, se recomandă executarea unor gropi
având forma din figura 3 a.
Executantul, proiectantul și beneficiarul vor stabili de comun acord, forma fundațiilor
(circulare sau în trepte prin proces -verbal ), odată c u stabilirea devizului final.
După executarea fundațiilor burate se verifică:
așezarea stâlpului în aliniament;
verticalitatea stâlpului;
așezarea consolelor (în cazul LEA jt cu conductor neizolat), care trebuie să fie
orizontală și perpendiculară pe axul liniei;
adâncimea de plantare a stâlpului, prin măsurarea distanței de la suprafața
terenului , la linia trasată din fabr ică, la 4 m de la baza stâlpului pentru stâlpii
de beton (pentru stâlpii din lemn, la 4,5 m de la bază , unde se face și marcarea).
După executarea fundațiilor de orice tip, pământul rezultat din săpăturâ (utilizat numai
parțial la fundațiile prefabricate pe coloană și la cele burate) trebuie împrăș tiat cu lopata pe o
suprafață cât mai mare, astfel încât să nu rămână movile care ar împied ica lucrările agricole și
scurgerea apelor de suprafață. Stratul vegetal rezultat la începutul săpăturilor, depozitat și
păstrat separat, se va împrăștia peste pămân tul astfel taluzat pentru asigurarea producției
agricole. Agregatele rămase în jurul funda ției (balast, bolovăniș) se evacuează de pe terenurile
agricole.

2.2.3. Execuția fundațiilor turnate din beton
Fundațiile din beton se prevăd la stâlpii speciali (stâlpi de întindere, terminali, de
derivație).
Fundații turnate la stâlpii de susținer e în aliniament se prevăd numai acolo unde
caracteristicile terenului nu asigură stabilitatea stâlpului plantat în fundația burată.
Fundațiile se execută în conformitate cu documentația aferentă din proiectul tehnic,
specificațiile din proiect primează fa ță de cele conținute în prezenta fișă tehnologică.
Fundațiile turnate din beton de formă prismatică sunt prezentate (orientativ) în figura 4
.

Fig.4. Fundație turnată

3.2.LJ -FT-47/2010
15 Operațiile principale la execuția fundațiilor din beton sunt :
trasarea gropilor ;
săparea gropilor și sprijinirea pereților ;
execuția radierului și cofrarea fundațiilor ;
prepararea și turnarea betonului ;
decofrarea ;
completările de beton după ridicarea stâlpilor (căciuli, tencuieli, scliviseli) :
împrăștierea pământului.

2.2.3.1. Trasarea gropilor
Verificarea aliniamentului și a poziției bornei în teren față de prevederile planului de
execu ție se va executa așa cum se arată la pct. 2.2.2.1.
2.2.3.2. Săparea gropilor și sprijinirea pereților
Forma și dimensiun ile gropilor trebuie să corespundă planurilor de execuție din
proiectul lu crării respective.
Sprijinirea malurilor este obligatorie în terenuri slabe, inundabile, pietriș, nisip, teren
neomogen cu stratificații, loes suri.
Sprijinirea se poate face cu dul api metalici (refolosibili) sau cu lemne sau bile (fig.5).

Fig.5. Sprijinirea perețior.

2.2.3.3. Execuția radierului și cofrarea fundației
Se toarnă la baza gropii un strat egalizator de beton simplu B 100, a cărui grosime este
de 20 cm, și care constituie radierul.
La execuția fundațiilor stâlpilor de beton se folosesc cofraje interioare, care servesc la
obținerea golurilor pentru montarea stâlp ilor.
Cofrajele, sub formă de cutii prismatice sau cilindrice, sunt confecționate din lemn,
PFL bachel izat sau tablă.
Cofrajele din lemn se căptușesc cu tablă neagră de 0,5 mm, pentru a le mări
durabilitatea.
Înainte de folosire, cofrajele se ung pe partea care vine în contact cu betonul cu un strat
de moto rină sau ulei ars, pentru a se putea face mai ușor decofrarea.
Cofrajul interior de formă cilindrică (pentru stâlpii centrifugați) sau prismatică (pentru
stâlpii vibrați) se montează după turnarea radierului.
Montarea cofrajelor comportă următoarele operații :

3.2.LJ -FT-47/2010
16
se marchează pe partea superioa ră a cofrajului repere diametral opuse (la
cofrajele pris matice se marchează mijlocul laturilor) ;
se introduce cofrajul în groapă pe radierul turnat și se aliniază cu ajutorul
reperelor și al țărușilor de control ;
centrarea cofrajulul se face cu ajutorul unor sfori, iar verticalitatea cu firul de
plumb ;
fixarea cofrajulul se face prin legarea lui cu sârmă de țăruși bătuți la pământ.

2.2.3.4. Prepararea și turnarea betonului
Betonul se obține prin amestecarea unor cantități de ciment, balast și a pă. Pentru
fundațiile stâlpilor de beton se folosesc betoane simple min. clasa C8/10L ( marca B 100 ), iar
pentru fixa rea stâlpilor de beton în golurile fund ației, min. clasa C12/15L ( B 200 ).
Pentru prepararea betonului se poate folosi una dintre metodele u rmătoare :
prepararea centralizată, cu betonieră de capacitate mare, dacă în zonă urmează să
se toarne un număr mai mare de fundații ;
prepararea la bornă cu motobetoniere de capacitate mică ;
prepararea manuală, folosită pentru lucrări al căror volum nu justifică folosirea
unei be toniere.
Amestecarea manuală a betonului, care se folosește frecvent la fundațiile liniilor de
joasă tensiune, se execută cu o platformă de lucru 3 x 4 m, confecționată din scândur i de 25
mm grosime, bine încheiate.
Transportul betonului trebuie executat imediat după preparare, înainte de începerea
prizei. Timpul dintre preparare și turnarea betonului variază între 30 și 60 de minute și
depinde de marca cimentului, transportarea și umiditatea aerului.
Betonul preparat la bornă, l a distanțe pânâ la 70 – 80 m, se poate transporta cu roaba
sau cu tomberoane.
La prepararea centralizată a betonului, transportul se poate executa numai cu cifă .
Turnarea betonului se execută numai după verificarea stării cofrajelor. Cofrajul și
pereții se udă bine pentru a împiedica absorbția apei din beton.
Betonul proaspăt turnat trebuie protejat de căldură, vânturi uscate și ger.
În primele șapte zile de la turnare, suprafața liberă a betonului se stropește cu apă de
două ori pe zi și se acoperă cu ro gojini, saci, rumeguș sau nisip, pentru păstrarea umezelii . În
primele două zile, betonul se acoperă pentru a se evita spălarea cimentului în caz de ploaie.
La temperaturi sub zero grade, su prafața betonului se acoperă cu paie, nisip sau
pământ.

2.2.3.5 . Decofrarea
Cofrajele interioare din golul fundațiilor monobloc se scot la 10 -20 ore de la turnare,
mai înainte de întărirea betonului.
Scoaterea cofrajulul interior comportă următoarele faze :
desfacerea legăturilor de imobilizare a cofrajului ;
lovirea ușoară a cofrajului, pentru desprinderea lui de masa betonului ;
scoaterea cofrajului din fundație ;
corectarea defectelor de suprafață ale betonului ;
repararea eventualelor deteriorări ale cofrajului.

3.2.LJ -FT-47/2010
17 Corectarea defectelor de suprafață ale betonului se face prin dr ișcuire cu mortar de
ciment. Plantarea stâlpilor în fundații este permisă numai după un interval de patru zile de la
turnare, în perioada 1 aprilie – 15 noiembrie și șapte zile, în perioada 15 noiembrie – 1 aprilie.

2.2.3.6. Completările de be ton după ridicarea stâlpilor
După ridicarea și introducerea stâlpului în golul fundației și alinierea lui, așa cum se
arată la pct. 1.5, fixarea în fundație se face prin turnarea între stâlp și fundație, până la
marginea superioară a fundației, a unui beto n B 200, îndesat cu a jutorul unei șipci.
După trei ore de la turnare se scot penele și se completează la nivelul solului, se
execută căciuli de protecție cu beton de aceeași marcă.
Executarea căciulii se va face imediat sau cel mal târz iu în trei zile după ridicarea și
fixarea stâlpulu i.
Se procedează astfel :
se curăță și se spală cu apă suprafața fundației ;
se stropește cu lapte de ciment suprafața spălată ;
se montează cofrajul exterior, se leagă și se rigidizează ;
se prepară și se toarnă în cofraj bet onul de marcă identică cu cel folosit la fundație ;
se îndreaptă cu mistria și se dă înclinarea prevăzută în proiect, suprafeței superioare a
căciulii ;
se tencuiește întreaga suprafață exterioară a căciulii fundației până la adâncimea de
20 cm sub nivelul stâlpului.

2.2.3.7. Împrăștierea pământului
Pământul nefolosit rezultat din săpătură, după întărirea scliviselii căciulilor (după circa
patru zile) se așază în jurul fundației, astfel încât să formeze suprafețe înclinate pentru
scurgerea apelor de la b aza stâlpilor.
Restul de pământ se împrăștie pe o suprafață mai mare, așa încât să nu împiedice
circulația, lucrările agricole sau scurgerea apelor de la baza stâlpului.
În zonele locuite, pe străzi, în curți, în incinta intreprinderilor se reface în juru l
fundației pavajul, iar resturile nefolosite sunt îndepărtate.
După executarea fundațiilor este necesar să se întocmească documentații pentru lucrări
ascunse referitoare la fundații, în care să se ateste marca betoanelor utilizate. Aceste
documentații se vor atașa la proiectul de execuție a lucrării.

2.2.4. Executarea fundațiilor prefabricate
2.2.4.1. Fundații prefabricate tip rigle de beton armat
Fundațiile prefabricate constau în rigle de beton armat, care se montează la baza
stâlpului, prin intermediu l unor buloane și brățări. Se pot realiza fundații prefabricate cu una
sau două rigle, în funcție de tipul stâlpului și de categoria de teren. Riglele sunt realizate în
patru variante :
riglă dreaptă tip RD1, 100 x 40 x 20 cm, și tip RD2 – 100 x 60 x 20 cm ;
riglă teșită, tip RT3, 150 x 40 x 20 cm, și tip RT4 – 150 x 60 x 20 cm.
Modul de realizare a fundațiilor prefabricate cu rigle de beton și dimensiunile
gropilor, trebuie să se regăsească în proiectul tehnic al lucrării. În fi gurile 6.a. și 6.b. sunt
prezentate fundații prefabricate cu riglă.

3.2.LJ -FT-47/2010
18

Fig.6.a. Fundație prefabricată cu o riglă Fig.6.b. Fundație prefabricată cu două rigle

2.2.4.1. Fundații prefabricate tip coloană din beton
Aceste tipuri de fundații se utilizează în general la medie tensiune în terenuri slabe.
Având în vedere că în contextul actual, stâlpii de joasă tensiune susțin, pe lângă circuitele de
energie electrică, și diverse cicuite de LTc, CATv, ADSS aceste tipuri de fundații s -ar putea
regăsi la stâlpii speciali. În acest paragraf se descrie modul de realizare a fundațiilor
prefabricate tip coloană și anume :
a) Fundații coloană în groapă forată
Pentru execuția gropilor în care urmează să se intro ducă coloana prefabricată se
foloseș te o foreză.
Foreza BM -302 (fig.7) este montată pe șasiul unul autocamion, cu ambele axe
motoare. Sistemul de să pare se compune dintr -o prăjină de foraj cu secțiunea pă trată,
telescopică, pe care se montează sapa de foraj, an samblul fiind acționat printr -un sistem de
transmisie. Co loana de săpare în timpul deplasărilor se află pe puntea de odihnă în poziție
"culcat", iar la punctul de lu cru este ridicată în poziție verticală printr -un sistem hidraulic.
Amenajarea terenului c ât mai orizontal este im pusă de faptul că pentru realizarea
poziției perfect verticale a coloanei, posibilitățile de reglare sunt limitate la 5o spre centrul
căminului și 15o spre exterior.
Foreza este prevăzută cu sape cu diametrul de: 0.35, 0.5 și 0.8 m. Sapele au cuțitul și
sfredelul acoperite cu un aliaj de înaltă rezistență.
Cutia de viteze asigură diferite viteze de săpare, în funcție de natura solului. Pentru
asigurarea în timpul lucrului, foreza este echipată în partea din spate cu două pistoane
acționate hidr aulic, care asigură calarea la sol în timpul operațiilor de săpare sau ridicarea
stâlpilor.
Pentru ridicarea stâlpilor foreza este prevăzută cu un vinci și cu un cârlig în partea de
sus a prâjinei de fo raj, ce -i permite să ridice stâlpi cu înălțimea de pî nă la 11 m și greutăți de
pînă la 1200 kg.

3.2.LJ -FT-47/2010
19

Fig.7. Foreză tip BM -302
1.- autocamion ; 2. – echipamentul de lucru;
3.- sapă ; 4. – șasiul autocamionului;
5.- sistemul de transmisie; 6. – pupitrul de comandă;
7.- scaunul operatorului.

Înainte de executarea gropii forate, da o parte și de alta a centrului gropii este necesară
baterea, perpendicular pe aliniament, a doi țăruși la circa 25 m, care vor servi le orientarea
consolelor (linii de medie comună cu linie joasă teni une) după ridicarea stâlpulu i.
Adâncimea maximă de forare pentru acest utilaj este de 3 m, coloanele prefabricate au
lungimi de maxim 2.95 m și diametrul exterior de 60 sau 70 cm. Pentru aceste fundații sapa
va avea diametrul de 80 cm.
Autoforeza este așe zată perpendicular pe aliniament, și se comandă ridicarea coloanei
de săpare. Fixarea este dirijată de un muncitor din echipă, până când vârful sapei se suprapune
cu țărușul ce marchează centrul gropii.
Se calează autoforeza, după care se desfășoară ope rația propriu -zisă de săpare. Sapa
forezei trebuie adusă la turația necesară înainte de a intra în contact cu pământul.
Săparea alternează cu evacuarea și împrăștierea pământului în straturi a căror grosime
este în funcție de natu ra terenului și de preve derile cărții tehnice a mașinii.
În cursa de scoatere, sapa nu se rotește.
După scoate rea ei deasupra solului, printr -o rotire rapidă, pământul care a fost reținut
de opritoarele prevăzute deasupra sapei este proiectat lateral. Acest pământ se îndepărte ază de
la marginea gropii pe o lățime de 0,5 – 0,8 m.
În terenurile pietroase trebuie procedat cu atenție, pentru evitarea ruperii prăjinii sau
sapei.
După executarea gropii forate la adâncimea indicată în proiectul de execuție, se trece la
operația de la nsare a coloanei prefabricate.
Pe timpul coborârii, pentru asigurarea verticalității și a centrării, între coloană și pereții
gropii vor fi așezate răngi de ghidare.
După lansarea coloanei se trece la executarea unei umpluturi de pământ bătut în
interiorul coloanei până la atingerea cotei H încst + 25 cm unde „H încst” este înălțimea necesară
pentru încastrarea stâlpului (fig.8).

3.2.LJ -FT-47/2010
20 Ultimii 25 cm pînă la realizarea cotei H încst vor fi realizați cu dop da balast bine bătut.
Urmează apoi betonarea golului dintre c oloană și groa pa forată cu beton B 100.
Compactarea betonului se face cu un fier beton Φ 8 mm.

Fig.8. Fundație prefabricată coloană, montată
în groapă forată

După ridicarea stâlpulul și centrarea lui se execută betonarea dintre coloană și stâlp cu
beton B 100 ș i compac tarea lui cu ajutorul fierului -beton.

b) Fundații tip coloană introduse prin vibropresare
Descrierea componentelor agregatului
Agregatul de vibropresare AVP -1 este un utilaj complex, care folosește la executarea
fundațiilor din coloane tubulare din beton armat prin înfigere în terenuri de consis tență slabă,
mlăștinoase, nisipoase sau cu ape freatice de suprafață.
Acest agregat mai poate fi folosit la: înfigerea diferitelor tipuri de piloți din beton
armat, oțel și lemn p ână la 7 m lungime și executarea gropilor circulare pentru fundațiile
stîlpilor LEA.
Agregatul se compune din următoarele subansambluri princi pale (fig.9):
Tractorul purtător pe șenile, modificat la mecanismul de rulare în vederea
măririi stabilității și rigidității.

3.2.LJ -FT-47/2010
21

Fig.9. Agregat de vibropresare AVF -1
1.– tractor pe șenile; 2. – cadru anterior;
3. – cadru posterior; 4.– grindă de lemn pentru reazem;
5. – lumânare; 6. – consola; 7. – vibrogenerator;
8. – dispozitiv de percuției; 9. – coloană prefabricată;
10. – dispozitiv de prindere a coloanei.

Cadrul anterior, construcție metalică sudată, care sprijină lumânarea prin
intermediul unei axe fixe și a două axe mobile, pentru fixarea ei în poziție verticală de lucru
și care poartă direct vibrogeneratorul în timpul transportului, prin fixare cu ajutorul a patru
bolțuri, între ghidaje.
Cadrul posterior montat în spatele tractorului, al cătuit din două rame
orizontale: cea infer ioară, care poar tă multiplicatorul ce face legătura între motorul primar,
(motorul diesel al tractorului și generatorul de curent electric ), și cea superioară, care poartă
troliul dublu al motorului de antrenare. Deasupra cadrului este montată o grind ă de lemn pe
care se reazemă lumânarea în poziție orizontală de transport.
Lumânarea este o construcție metalică sudată, la care muchiile din față
alcătuiesc două ghidaje verticale pentru deplasarea vibrogeneratorului în timpul funcționării.
În partea supe rioară se află o consolă care poartă pe două axe rolele da ghidare a cablurilor
sistemului de ridi care a vibrogeneratorului.

3.2.LJ -FT-47/2010
22
Vibrogeneratorul produce vibrațli mecanice prin in termediul a patru excentrici
care se rotesc sincron, pe principiul maselor rota tive neechilibrate. Antrenarea ex centricilor se
realizează cu ajutorul unui motor asincron trifazat.
Dispozitivul de percuție face legătura între genera torul de vibrații și coloana
prefabricată și are rolul de a transmite vibrațiile forței perturbatoare. Acest dispozi tiv se
compune din trei subansamble montate între placa de fixare superioară și cea inferioară, și
anume: percutorul, și simetric pe ambele părți câte un mecanism de pretensionare.
Instalația de ridicare și apăsare se compune din troliu dub lu cu electromotorul
de antrenare și două siste me de role. Are rolul de a produce, și d e a transmite forța de ridicare
și de apăsare asupra elementului de lucru, precum și de ridicare, respectiv, coborâre în poziția
de transport a lumânării.
Instalația el ectrică constă dintr -un generator de curent alternativ trifazat,
antrenat de motorul diesel al tractorului, motoarele electrice de antrenare a vibrogeneratorului
și instalației de ridicare -coborâre, precum și instalația de comandă și cablurile electrice de
legătură.
Agregatul poate, prin vibrare, prin percuție sau combinat cu apăsare, să înfigă în sol
elemente cu lungimea maximă de 7 m, sau de 9 m când se folosește tronsonul prelungitor.
Forța perturbatoare maximă este de 22000 daN, iar forța maximă de apăsare sau
smulgere de 11000 daN, la o viteză de 2,1 -2,5 m/min sau 1,4 -1,87 m/min.
Agregatul se poate deplasa cu viteza de 2,36 -5,4 km/oră, greutatea specifică pe sol
fiind de 0,68 kg/cm2. Deplasarea agregatului se face în poziție de transport, adică cu
lumânarea culcată. Terenul trebuie amenajat înain te de așezarea agregatului în poziția de
lucru. În timpul deplasărilor cu catargul ridicat, înclinația longitudinală maximă admisă, cu
condiția ca vibratorul să fie coborât, este de 8o vără vânt și 6o cu catarg de 13 m. În cazul
deplasării agregatului, pe distanțe scurte, cu vibratorul ridicat, înclinația maximă a teren ului
nu trebuie să depășească 4o în cazul în care vântul lipsește.

Execuția fundației vibropresate
Punerea pe poziție a coloanei se face prin deplasarea întregului agregat.
Se aduce coloana în apropierea vibroagregatului, care este coborât, se introduc
bolțurile în bridele de ghidare, care se fixează în piesa de prindere.
Cu ajutorul troliului se ridică cadrul vibrogeneratorului în sus, care, prin bride, ridică
și coloana. La atingerea poziției verticale se oprește ridicarea și se coboară vibrogeneratorul
până la atingerea celor două flanșe. Acestea se rigidizează cu șuruburi asigurate cu inele de
siguranță.
Agregatul se deplasează la locul de lucru și se fixea ză coloana, centrându -se pe țărușul
ce marchează centrul fun dației, dirijat de un om din echipă prin semne dinainte stabilite.
Verticalitatea coloanei se verifică cu firul cu plumb. După fiecare schimbare de poziție a
agregat ului, acesta se va fixa în mod corespunzător prin strângerea frânelor.
Coloana este introdusă în teren la o adîncime de cca 20 – 30 cm prin greutatea proprie
și prin acționarea asupra cablului pentru tragerea în jos a vibratorului. Numai după această
operație sa va porni motorul troliului și al vibrogeneratorului.
Metoda de lucru și treapta de vibropresare se alege în funcție de natura terenului,
existând o treaptă rapidă și una lentă. Troliul de apăsare, prin intermediul cuplei elastice,
realizează trans miterea unui cuplu constant limitat în sus, prin care și apăsarea devine
constantă.
După atingerea adâncimii prescrise se opresc ambele motoare și se desface sistemul de
prindere al coloanei și se trece la îndepărtarea pământului din interior pe înălțimea de
introducere a stâlpului. Săparea se execută manual sau mecanizat, cu foreza.

3.2.LJ -FT-47/2010
23 În cazul terenurilor tari, în care coloana nu poate fi introdusă direct prin vibrare, se
execută o forare a gropii la un diametru mai mic decât cel al coloanei, după care se i ntroduce
prin vibrare coloana prefabricată. În acest caz înainte de introducerea stâlpului se execută
umplutura de pământ bine bătut.
De la cota H încst, care reprezintă înălțimea de încastrare a stâlpului în jos, se realizează
un dop (fig. 8) de balast bine bătut, de 25 cm, pe care se va sprijini stâlpul.
Se trece la ridicarea și la montarea stâlpului, urmând ca după orientarea consolelor (LEA
j.t. cu conductoare neizolate) și centrarea lui să se re alizeze betonarea spațiului dintre
coloană și stâl p cu be ton B 100, ce se compactează cu un fier -beton Φ 8 mm.
Suprafețele fundației care răm ân descoperite în timpul exploatării liniei se vor tencui și
sclivisi. Sclivisirea se face de preferință atunci când betonul este încă proas păt, pentru a
obține o aderență cât mai bună.

2.3. Manipularea și transportul stâlpilor și tambur elor cu conductoare izolate torsadate
2.3.1. Generalități
De la producător, stâlpii și tamburele cu conductoare sunt transportate până la gara cea
mai apropiată de locul de mon tat (șantier) și încărcate pe vagoane, sau vor fi transportate
direct la șantiere cu mijloace auto.
Manipularea la încărcare, așezarea ș i asigurarea poziției pe platforma mijlocului de
trans port revin expeditorului.
Operațiile de descărcare în gara de destinație, încărcarea, descărcarea, transportul și
manipularea de la gara la care transporturile au fost dirijate de furnizor și până la locul de
montat pe traseul LEA, sunt executate de către unitățile de montaj , respectând instrucțiunile
de manipulare și transport ale furnizorului.
Aceste operații constau în :
descărcarea în gări și depozitarea pe platformă sau încărcarea directă pe un mijloc
de transport ;
încărcarea de pe platformă pe un mijloc de transport și d escărcarea la bază sau în
depo zite intermediare ;
depozitarea reperelor în gări, depozite intermediare sau la bornă.
Ținând seama de fragilitatea, dimensiunile ș i greutatea stâlpilor (în special ai celor din
beton), și tamburelor cu conductoa re, se recom andă ca toate manipulările să se execute
mecanizat.
În cazul în care descărcarea trebuie făcută pe o secție de CF cu tracțiune electrică,
stâlpii sau tamburele vor f i descărcate manual, deplasate și depozitate la o distanță de cel
puțin 15 m de la șină, d e unde vor putea f i manipulate cu ajutorul macaralelor.
Pentru manipularea la descărcare, muncitorii vor folosi numai rame sau bile uscate din
rășinoase.

2.3.2. Manipularea stâlpilor și tamburelor cu conductoare izolate cu ajutorul
automacaralei.

Descă rcarea sau încărcarea stâlpilor, a tamburelor cu conductoare torsadate și a altor
materiale din vagoane, de pe platformele mijloacelor de transport, în gări, în depozite sau la
locul demontaj se execută cu automacaralele de tipul și cu capacitatea de ridic are
corespunzătoare mărimii sarcinii și care pot pătrunde până la locul respectiv.
Stâlpii centrifugați sau tamburele cu conductoare pot fi descărcate sau încărcate și
numai prin rostogolire pe plan înclinat dacă :

3.2.LJ -FT-47/2010
24
descărcarea sau încărcarea se face dintr -un vagon care se găsește pe o linie
electrificată;
obloanele laterale ale mijlocului de transport sunt rabatabile ;
cantitatea de stâlpi sau tambure, care trebuie manlpulată, nu justifică asigurarea
unui utilaj mecanizat ;
nu se dispune de un milloc mecanizat de manipulare,
În general, operația de descărcare de pe platforma unul mijloc de transport sau de
preluare din stiva unui depozit se execută în același timp cu operația de încărcare pe alt mijloc
de transport sau de depozitare.

2.3.3. Încărcarea și descărcarea manuală a stâlpilor (beton, lemn, metal) și a
tamburelor cu conductoare, cu ajutorut unul plan înclinat.

Încărcarea și descărcarea manuală a stâlpilor de beton pot fi făcute, când aceste operații
nu pot să fie executate me canizat, cu ajutorul automacaralei.
În acest caz, operația se execută prin rostogolirea stâlpilor (în cazul stâlp ilor
centrifugați, stâlpii de lemn) sau alunecarea lor (în cazul stâlp ilor precomprimați, metalici cu
secțiune poligonală), pe un plan înclinat , așezat între cele două niveluri, unul la care sunt
stâlpii și celălalt la care trebuie să ajungă, după executarea operației de încărcare, respectiv
descărcare.
Planul înclinat este realizat din doi stâlpi de lemn, așezați cu un capăt pe marginea
remor cii, a vagonului sau pe stratul inferior următor din stiva de stâlpi, iar cu celălalt capăt pe
pământ. Dimensiunile stâlpilor de lemn și planului (lungime șl grosime) sunt în funcție de
înălțimea platfor mei și de grosimea stâlpilor.

2.3.4. Depozitarea stâlpilor
Stâlpii din beton centrifugați sau precomprimați vor f i depozitați rezemați în două
puncte (indicate în planul stâlpului respectiv), pentru a -i feri de contactul cu solul și pentru a
se putea petre ce în jur cablurile de prindere. La depozitarea pe mai multe straturi, între acestea
se vor interca la șipci.
Pentru asigurarea stabilității în stivă, straturile de stâlpi se vor alterna : capetele groase
deasupra capetelor subțiri din stratul precedent.
Tamburele cu conductoare vor f i depozitate numai în poziție verticală, pe două bile
parale le, ale căror d iametre ș i distanțe vor f i astfel alese, încât șipcile de protecție din jurul
tamburelui să nu atingă pământul.
Tamburele se așază cu flanșele laterale paralele, la o distanță unul de altul destul de
mare, încât să fie posibilă citirea plăcuțelor, pentru alegerea tamburelui, și să permită
introducerea țevii sau a cârligelor speciale de ridicare în orificiul axial al tamburelui.

3.2.LJ -FT-47/2010
25
2.3.5. Transportul stâlpilor
Transportul stâlpilor de beton se execută cu ajutorul :
unul autocamion cu o remorcă monoax ;
a două remorci monoax, antrenate de tractor.

a) Transportul cu autocamionul cu remorcă monoax
Pe platforma autocamionului și pe remorcă se montează peridocur i, pe care se așază
câte o traversă din lemn. Se reglează lungimea proțapului în așa fel, încât distanța dintre
traverse să fie corespunzătoare lungimii stâlpilor.
Stâlpii vor f i așezați întotdeauna cu baza către cabină.
Stâlpii de beton precomprimați vor f i așezați cu găurile verticale pe lat (pe latura
mare).
Traversele de rezemare trebuie să cadă întotdeauna în dreptul p linurilor stâlpilor.
La încărcarea pe două sau mai multe straturi, între straturile succesive de stâlpi se vor
introduce șipci de lemn în dreptul traverselor.
După aranjarea corectă pe mijlocul de transport, stâlpii vor fi imobilizați, prin
introducerea între ei a unor pene de lemn și prin legarea de grinzile de reazem pe platformă
sau pe remorcă, cu ajutorul unor cabluri de oțel Φ15 mm.
Nici un muncitor nu are voie să călătorească pe stâlpi sau pe platforma
autocamionului.

b) Transportul cu două remorci monoax trase de tractor
Se folosesc două remorci monoax prevăzute cu peridoc, pe care se montează câte o
traversă din lemn, la o distanță corespunzătoare distanței de rezemare a stâlpului (traversele
trebuie să cadă în dreptul plinurilor stâlpului).
Asigurarea stâlpilor pe remoci monoax se face la fel ca la așezarea pe camionul cu
remorcă.
Stâlpii, corect aranjați pe mijlocul de transport, v or fi imobilizați prin introducerea între
ei a unor pene de lemn și vor f i legați de grinzile de reazem cu ajutorul unor cabluri de oțel
Φ15 mm.

2.4. Echiparea și plantarea stâlpilor

Fazele tehnologice care trebuie executate pentru aducerea stâlpului din poziția culcat,
în care a fost lăsat de echipa de tranpport, în poziție verticală, fixat definitiv în fundație în
locul și cu orientarea necesară, sunt următoarele:
pregătirea stâlpil or ;
echiparea stâlpilor ;
plantarea stâlpilor ;
alinierea stâlpilor ;
fixarea stâlpilor ;
ancorarea stâlpilor (acolo unde este cazul).

2.4.1. Pregătirea stâlpilor
Înainte de începerea echipării stâlpilor, șeful de echipă trebuie să verifice dacă stâlpii
trans portați sunt de tipul și dimensiunile prevăzute în proiect.
De asemenea, trebuie verificat dacă starea tehnică și calitatea stâlpilor este
corespunzătoare.

3.2.LJ -FT-47/2010
26 Stâlpii de beton prezentând deficiențe, ca : torsionări, fisuri, lipsa betonului, golu ri în
beton, ar mătură aparentă, diametrul găurilor prin care trebuie introduse buloanele de fixare a
armăturilor mai mici decât cele prescrise în proiect, trebuie semnalate șefului de lucrare, care
hotărăște dacă pot fi folosiți după remedieri sau trebuie înlăturați.

Abaterile limită la dimensiunile stâlpilor :
ș Dimensiunile exterioare ale secțiunii (diametrul sau dimensiunea cea mai mică a
secțiunii transversale exterioare:
mai mic sau egal cu 300 mm …………………………………… + 5 mm – 3 mm;
mai mare de 300 mm …………………….. ……………………. + 10 mm – 5 mm.

ș Lungime, L, pentru:
stâlpi cu L = 7,00 … 12,00 m …………………………………. ± 20 mm
stâlpi cu L > 12,00 m ……………………………………………. ± 30 mm

ș Grosimea peretelui, g, pentru diametrul sau mărimea laturilor secțiunii
transversale:
mai mic sau egal cu 300 mm …………………………………… + 5 mm – 3 mm;
mai mare de 300 mm …………………………………………… .. + 8 mm – 3 mm.

ș Rectilinitate …………………………………….. ± 0,3 % din lungimea totală a elementului

ș Masa stâlpului, % din masa nominală………………………………. … + 10 % – 5 %

Aspectul suprafeței stâlpilor trebuie să satisfacă următorele cerințele :
ș Armătură aparentă de rezistență și constructivă :
beton armat ……………………………………………………… Nu se admite;
beton precomprimat și parțial precomprimat………….. Nu se admite.

ș Știrbituri ale muchiilor, cu lungimea maximă de 50 mm și adâncimea maximă de
5 mm pe un stâlp, număr maxim :
beton armat ……………………………………………………… 3;
beton precomprimat și parți al precomprimat………….. 3.

ș Fisuri cu deschiderea fisură, în mm, maximum:
beton armat :
o în tălpi sau în peretele stâlpului ………………………. 0,2
o în lungul armăturilor de rezistență …………………… Nu se admit
beton precomprimat și parțial precomprimat :
o în tălpi sau în peretele stâlpului ………………………. Nu se admit
o în lungul armăturilor de rezistență …………………… Nu se admit

ș Segregări locale având adâncimea maximă de 10 mm, număr maxim :
beton armat ……………………………………………………… 3;
beton precomprimat și parțial precomprimat………….. 3.

3.2.LJ -FT-47/2010
27

ș Lipsuri de turnare la rosturile de îmbinare ale tiparelor:
beton armat ……………………………………………………… Nu se admit;
beton precomprimat și parțial precomprimat………….. Nu se admit.

ș Denivelări locale cu adâncimea de 2 … 5 mm și dimensiunea maximă în plan de
25 mm, număr maxim. max.
beton armat ……………………………………………………… 3;
beton precomprimat și parțial precomprimat………….. 3.

ș Desprinderi de beton în interiorul stâlpilor
beton armat ……………………………………………………… Nu se admit;
beton precomprimat și parțial precomprimat………….. Nu se admit.

ș Depuneri de ciment, nisip, argilă în % față de volumul total de beton:
în interiorul stâlpilor centrifugați :
beton armat ……………………………………………………… 5;
beton precomprimat și parțial precomprimat………….. 5.
la îmbinarea tronsoanelor
beton armat ……………………………………………………… Nu se admit ;
beton precomprimat și parțial precomprimat………….. Nu se admit .

ș Abateri limită la poziționarea țevilor, a piulițelor sau altor piese metalice, care fac
parte integrantă din stâlp, față de cotele indicate în proiect, maxim:
în lungul stâlpului, mm :
beton armat ……………………………………………………… ± 10;
beton precomprimat și parțial precomprimat………….. ± 10.
transversale secțiunii, mm :
beton armat ……………………………………………………… ± 10;
beton precomprimat și parțial precomprimat………….. ± 10.
la înclinarea piesei, mm/m :
beton armat ……………………………………………………… ± 10;
beton precomprimat și parțial precomprimat………….. ± 10.

ș Depuneri de beton în ori ficiile simple sau filetate ale elementelor de legare la
pământ sau de fixare a echipamentului :
beton armat ……………………………………………………… Nu se admit ;
beton precomprimat și parțial precomprimat………….. Nu se admit .

ș Bavuri ale muchiilor cu lungimea de maxim 50 mm și înălțimea de maxi m 5 mm
la un stâlp, număr maxim:
beton armat ……………………………………………………… 3;
beton precomprimat și parțial precomprimat………….. 3.

3.2.LJ -FT-47/2010
28 Stâlpii de lemn se vor verifica să nu prezinte:
ș fibra răsucită decât în următoarele condiții:
pentru stâlpii cu lungimea mai mică de 10 m:1/2 de răsucire pe o lungime
de 3m;
pentru stâlpii cu lungimea cuprinsă între (10 -14)m : 1/2 răsucire pe o
lungime de 5 m;
pentru stâlpii cu lungimea de 15 m : 1/2 răsucire pe o lungime de 6m.
ș noduri sănătoase
Se admit noduri sănătoase în cazul în care raportul între diametrul lor și
diametrul stâlpului este sub:
1/6, pe o lungime de 3 m , măsurată de la baza stâlpului;
1/3, pe lungimea rămasă a stâlpului.
Se admit mai multe noduri dacă raportul între suma diametrelor nodurilor pe o
lungime de 10 cm pe suprafața laterală a stâlpului și diametrul acestuia (măsurat la jumătatea
acestei suprafețe) este sub:
1/3, pe o lungime de 3 m , măsurată de la baza stâlpului;
2/3, pe lungimea rămasă a stâlpului.
ș crăpături
crăpături de ger, se admit cu condiția să nu conțină putregai;
crăpături la capete, se admit cu condiția să nu depășească în lungime ½ din
diametrul capătului respectiv;
crăpături laterale exterioare, se admit întrerupte, cu lungimea maximă de
60 cm și adâncimea maximă de 25% din diametrul unde apar, fără a depăși
50 mm.
ș găuri datorate nodurilor și răniri
Stâlpii nu trebuie să prezinte găuri datorate noduril or. Mici răni sunt
permise dacă ele nu au o adâncime mai mare de 2 cm.
ș găuri provocate de insecte
Se admit în alburn . În duramen se admit cel mult 3 pe metru lungime,
cu condiția să nu se găsească două sau mai mul te în aceiași secțiune transversală .
ș striviri și tăieturi
Tăieturile provenite din manipulare dură și neîndemânare la utilizarea
aparatelor mecanice, nu se admit.
ș colorații anormale (albăstrire și colorație cafenie)
Lemnul de pin cu albăstrire este permis dacă colorația este grupată pe maxim ½
din zona alburnului.
Colorația cafenie nu se admite.
ș putregai roșu și alte tipuri de putregai
Nu se admit putregaiuri .

REZISTOGRAF – aparat pentru m ăsurarea st ării de sanatate și a rezis țentei lemnului : arbori,
construc ții din lemn , poduri și stâlpi din lemn .

3.2.LJ -FT-47/2010
29 Stâlpii metalici zăbreliți se vor verifica:
elementele componente ale stâlpilor asamblate prin intermediul organelor de
asamblare, trebuie sa permită un montaj corect.
preasamblarea de uzinare se va face în fabrică, la sol, în etapele prototip și cap
serie urmărindu -se următoarele:
ș corespondența cu proiectul a barelor ce alcătuiesc stâlpul –
suprapunerea liberă a reperelor în zona de îmbinare;
ș cotele de gabarit;
ș liniaritatea barelor (se admite abaterea de la liniaritate de 1mm
la 10000 mm. Mă surarea se face pe două puncte la capetele
barei la circa 100 mm de capete și un punct aproximativ în
mijlocul reperului).
diametrul găurilor;
Gaura se exe cută perpendicular pe suprafața materialului, iar găurile nu trebuie să
aibă bavuri sau margini neregulate
Se admit urmatoarele toleranțe la găurile date definitiv:
a) ovalitatea (diferența dintre diametrul maxim și minim măsurate în același
plan al gău rii): 1 mm
b) conicitatea {diferența dintre diametrul maxim și minim măsurate în secțiunea
longitudinală (intrare/ieșire poanson)}: 12% din grosimea materialului
c) distanta între centrele găurilor
 pentru distanțe de până la 1.5 m inclusiv ± l mm
 pentru distanțe mai mari de 1.5 m ± 2 mm
d) coliniaritatea axului șirului de găuri: ± l mm pentru cel mult 50% din șirul de
găuri
e) distanța din centrul găurii la muchia cornierului: ± l mm cu excepția ecliselor
din cornier ce se montează în interiorul corn ierului și la care toleranța este +0
l mm.
Nu se admite cumul de abateri care să conducă la împiedicarea montajului
Nu se admite lărgirea găurilor.
diametrul , nr. de șuruburi și lungimea acestora;
corespondența găurilor la îmbinări.
Manipularea pe distanțe mici sau schimbarea direcției stâlpului se face manual,
folosind dis pozitive de mică mecanizare, ca:vinciuri, răngi, bile de lemn. Pentru a nu deteriora
stâlpii, se vor folosi bile de lemn, răngi îmbrăcate în manșoane de cauciuc sau se vor inter cala
între dispozitivele metalice și stâlp în punctul de acționare, elemente din material elastic
(bucăți de lemn sau cauciuc).
Pe distanțe mai mari, stâlpii vor fi trași cu tractorul sau cu alt autovehicul, după
săltarea lor pe bile de lemn, a căror poziț ie se schimbă pe măsura deplasării.
Deplasarea prin tractare se poate face numai în lungul axei stâlpului, fiind interzisă
tragerea sub un unghi oarecare (stâlpul poate f i fisurat sau chiar rupt). Pentru schimbarea
direcției de deplasa re, manipularea se va face manual, tragerea mecanizată urmând să fie
reluată numai după aducerea stâlpului pe zona direcției, de -a lungul axei sale.
Pentru ridicarea cu ajutorul forezei cu dispozitive de ridicat sau al macaralei, stâlpul
trebuie să se afle în pozițiile urmă toare, corespunzătoare tipului de stâlp :
stâlpul de susținere, întindere sau terminal, în lungul aliniamentului, cu punctul de
prindere, la ridicare, deasupra golului fundației ;
stâlpii de colț, după bisectoarea unghiului liniei cu punctul de prindere d easupra
golului fundației .

3.2.LJ -FT-47/2010
30 Dacă terenul este în pantă, stâlpul va fi așezat cu baza către vale, pentru a ușura
ridicarea.

2.4.2. Echiparea stâlpilor
Echiparea stâlpilor folosiți în liniile de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate
trebuie să se facă înainte de a se ridica stâlpul în poziția de funcționare, conform planurilor de
execuție conținute în proiectul lucrării.
În situația în care proiectul nu conține aceste detalii, constructorul va solicita
proiectantului planurile de execuție, corelat e cu foaia de pichetaj. În caz contrar, constructorul
va înștința beneficiarul de situația creată pentru a decide.
Echiparea stâlpilor cuprinde montarea la partea lor superioară a armăturilor,
corespunzătoare rolului stâlpului în linie.

a) Echiparea stâlp ilor de susținere în aliniament
La cca. 25 cm de vârful stâlpului de susținere se montează armătura de susținere .
Stâlpii fă ră găuri se echipează cu armătura de susținere cu brățară corespunzătoare tipului
stâlpului.

b) Echiparea stâlpilor de susținere în colț
Stâlpii de susținere în colț se echipează cu ansamblul de prindere pe stâlp, fixat cu o
tijă filetată pe partea stâlpului p e care prezintă efortul maxim. Stâlpii fără găuri se echipează
cu ansam blul de prindere pe stâlp cu brățară, corespunzător tipului de stâlp. La stâlpii din
beton vibrați (SE) bisectoarea unghiului de colț va trece prin fața plină.

c) Echiparea stâlpilor de întindere
Stâlpii de întindere în aliniament sau colț se echipează cu accesorii care să reziste la
eforturile maxime impuse de componentele liniei (stâlp, conductor) conform cu planurile de
execuție date de proiectant.

d) Echiparea stâlpilor terminali
Stâlp ii terminali se echipează, pe partea care prezintă efortul maxim, cu ansamblul de
prindere pe stâlp. Pe cârligul an samblului se montează un întinzător sau un prelungitor.

e) Echiparea stâlpilor de derivație
Stâlpii de derivație sunt stâlpi speciali (de întindere sau terminali), din care se face
derivarea prin cutia de deriva ție rețea sau prin utilizarea clemelor de legătură electrice și
mecanice.
În anexa 4 se prezintă modul de echipare a stâlpilor liniilor cu conductoare izolate
torsadate.

2.4.3. Plantarea stâlpilor
Plantarea stâlpilor cuprinde toate operațiile prin care stâlpul este adus din poziția în
care se găsește pe teren după transport și echipare, în poziția verticală, fixat în fundație.
Ea comportă următoarele operații tehnologice :
ridicarea stâlpului ;
alinierea și verificarea verticalității stâlpului ;

3.2.LJ -FT-47/2010
31
fixarea stâlpului în fundație ;
ancorarea stâlpului (acolo unde este cazul).

2.4.3.1. Ridicarea stâlpilor cu automacaraua (sau autoforeza) cuprinde următoarele
operații :
se așază stâlpul cu baza în dreptu l golului fundației ;
se așază automacaraua astfel, încât axa ei să fie perpendiculară pe axa stâlpului;
se calează automacaraua ;
se înfășoară în jurul stâlpului, la circa 0,5 m de centrul de greutate al stâlpulu i spre
vârf, cu cablul de prindere ; sub cablul de prindere se așază șipci de lemn, pentru
evitarea strivirii beto nului ;
se agață ochiul cablului de cârligul macaralei ;
pentru dirijarea deplasării stâlpului, se leagă de vârful stâlpului și la o distanță de 2
m de la bază, câte două frânghii ;
se trasează pe stâlp un semn la 3 m de la bază (în situația când stâlpul nu are trasat
semnul din fabrică), care va servi pentru verificarea adâncimii de fundare;
se ridică stâlpul și, cu ajutorul frânghiilor, se dirijează deplasarea, așezându -se
baza în g roapa de fundație ;
se verifică adâncimea gropii de fundație și se introduce încet stâlpul în groapă.

2.4.3.2. Ridicarea stâlpilor cu capră mobilă și tractor cuprinde următoarele operații:
se așază stâlpul în dreptul golului fundației ;
se leagă pe stâlp, la o distanță de 4 m de la vârf, un cablu de prindere (între cablu și
stâlp se așază șipci de lemn, pentru evitarea strivirii betonului) ;
se leagă de vârful stâlpului două funii de ajutor ;
se așază capra de ridicare peste stâlp, la circa 3 m de fundație , pentru a împiedica
depla sarea caprei, se sapă câte un lăcaș la fiecare picior al caprei ;
se leagă cablul de tragere de cablul de prindere fixat pe stâlp, se trece pe vârful
caprei și se agață de tractorul folosit pentru tragere ;
se deplasează tractor ul până ce capra se ridică la un unghi de 60° – 70° față de axa
stâlpului;
se deplasează tractorul în continuare, se începe ridicarea stâlpulul, dirijându -se
stâlpul cu ajutorul frânghiilor ;
se continuă ridicarea stâlpului și după ce capra iese din sarc ină, până ce stâlpul
ajunge la verticală.

2.4.3.3. Orientarea corectă a stâlpilor cu armăturile montate se va face, de regulă
(dacă proiectul de execuție nu indică altfel), după cum urmează :
stâlpii de susținere în aliniament se vor orienta cu partea pe care sunt montate
armăturile spre stradă ;
stâlpii de susținere în colț și întindere în colț se vor orienta în așa fel încât partea
pe care sunt montate armăturile să se găsească în interiorul unghiului liniei ;
stâlpii de întindere în aliniament se vor mo nta astfel, încât armăturile să se
găsească pe partea dinspre stradă a stâlpului, iar armăturile pentru derivație să se
găsească în axul liniei deri vate.
În cazul stâlpiior precomprimați, orientarea corespunzătoare funcției stâlpului trebuie
să fie următo area :
stâlpii de susținere în aliniament, cu partea cu alveole în axul liniei;
stâlpii de susținere în colț, axa laturii pline să coincidă cu bisectoarea unghiului;

3.2.LJ -FT-47/2010
32
stâlpii de întindere colț sau aliniament, cu latura plină în axul liniei ;
stâlpii terminali, cu latura plină în axul liniei.

2.4.3.4. Alinierea și verificarea verticalității stâlpilor
Aducerea stâlpului în poziția corecta este urmărită chiar din momentul în care începe
coborârea în groapa fundației și se continuă atâta vreme cât stâlp ul este suspendat, prin
acționarea corespun zătoare a funiilor de dirijare în așa fel, încât la atingerea fundului
fundației,stâlpul să se afle în cen trul pichetului. Poziția corectă este verificată prin
măsurarea distanțelor de la stâlp la cei patru ț ăruși de control.
Prin rotirea brațului automacaralei (respectiv prin acționarea funiilor de dirijare),
stâlpul este adus la verticală.
Poziția verticală se stabilește prin vizarea cu firul cu plumb de către șeful de echipă,
din două direcții pe alinia ment și perpendicular pe aliniament pentru stâlpli de susținere, întin –
dere și terminali, pe bisectoarea unghiului și perpendicular pe bisectoare, pentru stâlpii de
colț.

2.4.3.5. Fixarea stâlpilor în fundații
Dacă stâlpul are fundație burată se execută burarea conform pct. 2.2.2.3.
Desprinderea stâl pulul din cârligul macaralei este permisă numai după ce burajul a fost
executat pe o înălțime de cel puțin 60 % din adâncimea de plantare a stâlpului.
Dacă stâlpu l are fundație turnată, el se fixează provizoriu în golul fundației în patru
puncte cu pene din lemn tare, după care macaraua este eliberată.
Umplerea golului în jurul stâlpulul poate fi executată în continuare sau cel mai târziu a
doua zi după ridicare.
Umplerea se face cu beton B 200. Pe măsura introducerii betonului, acesta se îndeasă
în straturi de 20 cm. Penele de lemn se scot numai după aproximativ șase ore de la turna rea
umpluturii.

2.4.3.6. Ancorarea stâlpilor
Ancorele se folosesc la stâlpii de c olț sau terminali și la orice tip de stâlp ori de câte ori
conductoarele exercită asupra stâlpului eforturi care depășesc capacitatea de încărcare a
acestuia. Ancorele se montează în direcția opusă rezultantei forțelor de tracțiune ale
conductoarelor.
Ele au rolul să preia sarcinile orizontale la partea superioară a stâlpului.
Pentru rețelele electrice aeriene de joasă tensiune se recomandă (numai dacă nu se
specifică valoarea lor în proiect) utilizarea ancorelor de 2,5 și 4 tf (fig.10.).
Montarea ancore lor necesită următoarele operații :
montarea pe stâlp a ansamblului placă de protecție ;
matisarea cablului de ancoră la capăt cu bandă de aluminiu 10 x1 mm ;
se înfășoară cablul de două ori în jurul plăcii de protecție, se montează și se
strâng cele trei cleme de presiune;
se montează placa de ancorare, care este din beton prefabricat ;
înainte de astupare, se asamblează tija de ancoră în placa de ancoră ;
se execută umplutura de pământ în straturi succesive bătute cu maiul;
se trece cablul de ancoră prin ochiul tijei și se întinde cablul cu ajutorul unul
dispoziv de tragere (macara de mână sau dispozitiv ERDIR – fig.11.). Este de

3.2.LJ -FT-47/2010
33 preferat să se realizeze întinderea cu un dinamometru, pentru a se urmări ca
tensiunea în ancoră s ă nu depășească valoarea prescrisă;
se montează cele trei cleme de presiune și se demontează dispozitivul de
tragere.

Fig.10. Ancoră pentru stâlpi din beton sau metalici
1. – placă de protecție; 2. – cablu de oțel; 3. – clemă de presiune;
4. – rodanță; 5. – tijă ancoraj; 6. – placă fundație ancoră;
7. – bandă aluminiu; 8. – conductor Al 50 pentru legare la pământ;
9. – clemă de legătură electrică CLEAL.

8La borna de împãmântare a stâlpului
92
431
5
6În contact cu
betonul, cablul7
de ancorã se va
matisa cu bandã
de Al 10 x 1mm

3.2.LJ -FT-47/2010
34

Fig.11. Montarea ancorei
1.- cablu ancoră; 2. – clemă broască tip TESMEC;
3.- dispozitiv de tragere (ERDIR sau RACH);
4.- dinamometru cu cadran; 5. -clemă broască;
6.- tijă ancoră; 7. – dinamometru AMSLER.

21
7
3
4
5
6Se monteazã
3 cleme la
6 ori diametrul cablului
distanț ã între ele
Se monteazã
3 cleme la
6 ori diametrul cablului
distanț ã între ele

3.2.LJ -FT-47/2010
35

Fig.12. Clemă broască tip TESMEC
1.- fălcile de prindere cablu; 2. – plăci mari de articulație;
3.- păci mici de articulație; 4. – braț de tragere;
5.- grinda de prindere a cablului; 6: – bolțuri cu mâner .

2.5. Montarea armăturilor pe fațadele clădirilor
2.5.1. Pregătirea lucrărilor
În timpul fixării traseului pe fațadele clădirilor se vor stabili și se vor însemna pe traseu
punctele unde vor fi montate armăturile. Se vor însemna capetele panourilor, locurile unde se
efectuează schimbările de nivel, locurile unde se montează legăturile de colț, punctele de
susținere etc., după care se trece la montarea armăturilor respective.
La fixarea traseului se constată în prealabil dacă zidurile respective pe care urmează a
se monta suporturile au grosimi egale sau mai mari de 25 cm și dacă sunt realizate din
materiale ca re să asigure rezistența mecanică necesară.
În caz contrar, se va schimba amplasamentul pe alte ziduri, care să îndeplinească
această condiție.

2.5.2. Montarea suportului de întindere pe zid
Suportul de întindere pe zid servește pentru întinderea fasciculului de conductoare pe
fațadele clădirilor, la legăturile de întindere, terminale sau de derivații.
Montarea suportului de întindere pe zid (fig.13a , 13b. ) se face în locurile stabilite
pentru a se realiza legături terminale, de întindere sau derivație. Încastrat în zid, suportul de
întindere trebuie să suporte un efort de 600 daN.

3.2.LJ -FT-47/2010
36

Fig.13 a. Legătură terminală pe fațadele clădirilor cu CLAMI 50
1.- clemă întindere rețea; 2. – întinzător; 3. – suport de întindere;
4.- cablu torsadat; 5. – brățară pentru fascicol;
6.- legătura la nul a clemei de fixare; 7. – clemă fixare torsadat, în zid;
8.- bulon; 9. – diblu de fixare bulon.

Fig.13b. Legătură terminală . – Anchor tie

Rolul armăturii este fixarea nulului purtător al torsadatului.
Se execută din oțel acoperit cu aluminiu,(NXRT) sau aluminiu (NART). Pe toată
lungimea de contact cu nulul purtător,(fig .13c. ) armătura este acoperită cu n eopren, care
asigură o mai bună repartizare a forței de fixare, și reduce posibilitatea defectării izolației.
Datorită preformării, bucla, după răsucire nu se mai desface.
Armătura este prevăzută cu următoarele marcaje:

3.2.LJ -FT-47/2010
37
cod de culoare pentru identificarea armăturii corespunzătoare secțiunii
conductorului ;
etichetă de identificare care conține numărul de catalog și domeniul secțiunii
conductorului, la care se poate utiliza armătura.

Fig.13c. Clemă p reformer tip Anchor tie

2.5.3. Montarea armăturii de susținere pe zid
Armătura de susținere pe zid servește pentru susținerea fasciculului de conductoare în
cazul rețelelor întinse pe clădiri.
Se compune dintr -un cârlig, care se încastrează în zid, și o armătură de susținere.
Procesul tehnologic de montare a armăturii de susținere pe zid este următorul :
în locul însemnat să se monteze armătura de susținere pe zid se execută o gaură în
perete, cu diametrul de circa 3 cm și adîncimea de 15 cm, cu a jutorul burghiului
din țeava pentru zidărie ;
se introduce cârligul de susținere, astfel încât să rămână afară circa 15 cm, și se
fixează cu mortar de ciment ;
după întărirea mortarului se agață de câr lig cercelul armăturii de susținere.
În situația în care desch iderea (distanța între cele două puncte alternative de suspensie)
este mică și greutatea totală a conductorului torsadat nu depășește 50 kg se pot utiliza dibluri
corespunzătoare, în funcție de materialul în care se încastrează.

2.5.4. Montarea armăturii de susținere în colț
Armătura de susținere în colț servește pentru susținerea fasciculului de conductoare la
colțu rile clădirilor și la trecerile peste diferite obstacole ale clădirii (burlane pentru scurgerea
apei, proeminențe ale zidăriei, elemente met alice etc).
Armătura de susținere în colț se compune dintr -o piesă, care se încastrează în zid și
armă tura de susținere din masă plastică.
Procesul tehnologic de montare constă din :
executarea unei găuri în zid, pe locul indicat pentru montare, introduce rea diblului
(plastic sau metal) în fucție de tipul zidului;
introducerea bulonului;
prinderea armăturii de susținere.

2.5.5. Montarea clemei de fixare în zid sau beton
Clema de fixare în zid servește pentru fixarea fasciculului de conductoare în cazul
rețelelor pozate pe fațadele clădirilor. Pentru pozarea fasciculului se fixează clemele

3.2.LJ -FT-47/2010
38 de fixare la distanțe de 8 -100 cm. Pentru montarea unei cleme de fixare în locul stabilit se
execută un orificiu cu diametrul de 10 mm și 90 mm adâncime.
Orificiul s e execută cu bormașina cu percuție cu cap vidia de Φ 10 mm. Se introduce
diblul aferent, după care se montează clema de fixare (fig.14.).

Fig.14. Cleme fixare conductor torsadat, în zid

2.5.6. Montarea cutiilor de derivații pe fațadele clădirilor
Cutiile de derivație destinate montării pe fațadele clidirilor sunt prevăzute cu piese de
încastrare. Pentru montarea lor se execută găuri în zid sau beton, cu bormașina cu percuție,
după care se introduc elementele de fixare în zid (d ibluri, bolțuri).
Se fixează cutia cu șuruburile de încastrare în dibluri și se strâng.

2.5.7. Refacerea fațadelor
Pentru a nu se afecta estetica urbanistică, prin montarea armăturilor pentru rețelele
torsa date întinse sau pozate pe clădiri, este obliga toriu ca după montarea lor să se refacă
fațadele clădi rilor.
Pentru aceasta trebuie să se execute următoarele operații :
în fiecare loc unde s -au montat cârlige sau cuie se va reface și îndrepta tencuiala
clădirii. Refacerea fațadelor se va executa după montarea armăturilor în zid, dar
înainte de montarea conductoarelor.

2.6. Montarea fasciculelor de conductoare torsadate
Montarea fasciculelor de conductoare se execută după ce au fost plantați toți stâlpii sau
după ce au fost montate armăturile necesare pe clădiri.
Pentru operațiile de montare a fasciculului de conductoare se aduc la locul de montaj
tambu rele cu conductoa re de tipul și secțiunea corespunzătoare proiectului de execuție.
Tamburele se dis tribuie pe teren, ținundu -se seama de lungimea conductoarelor indicată pe
tambur și de lungimea pa nourilor liniei, în scopul reducerii numărului de înădiri și de capete
de deșeu.

2.6.1. Desfășurarea și întinderea fasciculului
Desfășurarea fasciculului se face prin rotirea tamburului ridicat și susținut pe două
suporturi de derulare (cricuri sau capră de derulare).
Amplasamentul suporturilor sau caprei de derulare va fi ales în afara panoului în care
urmează să se facă desfășurarea fasciculului, în prelungirea aliniamentului, la o distanță de
circa 20 m de stâlpul de întindere de la care se începe desfășurarea.

3.2.LJ -FT-47/2010
39 Desfășurarea cu ajutorul caprei de derulare comportă următoarele operații :
după așezarea tamburului pe amplasamentul său, se introduce în gaura tamburului
un ax din țeava ;
se aduce capra de derulare și se așază în fața tamburului ;
se ridică capra și se împinge tamburul spre capră, până când capetele axului ajung
pe suporturile caprei ;
se fixează axul pe capră cu ajutorul brățărilor și a câte două buloane sau cu ajutorul
bolțurilor ;
se aduce capra în poziție normală.
Dacă pentru ridicare se folosesc cricuri, acestea se așază lateral, pe cele două părti ale
tamburulu i, procedându -se astfel :
se introduce axul metalic în gaura tamburului, astfel încât să ajungă deasupra
cricurilor ;
se acționează simultan cele două cricuri, ridicând tamburul de pe pământ.
Caprele sau suporturile de derulare trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare, cu
ajutorul căruia să se poată împiedica desfășurarea rapidă a fasciculului și oprirea rotirii tambu –
rului.
Desfășurarea trebuie făcută astfel, încât fasciculul să nu fie târât pe pământ sau frecat
de alte obstacole, pentru a nu se de teriora izolația.

2.6.1. 1. Desfășurarea și tragerea fasciculelor pe role cuprinde următoarele operații :
se montează pe fiecare stâlp din panoul unde urmează să se facă montarea
fasciculului câte o rolă (clemă cu rolă) pentru tragerea fasciculelor de
conductoare torsadate;
se trece peste role un fir pilot, care poate fi funie de cânepă sau relon;
tamburul cu fasciculul de conductoare se fixează în lungul aliniamentului, la o
distanță de minimum 20 m de stâlpul terminal al panoului, unde se face
montar ea fasciculului ;
se montează pe capătul fasciculului un dispozitiv de tragere (ciorap de tragere),
echipat cu piesă de cuplare, la capătul căreia se fixează capătul firului pilot ;
prin tragerea firului pilot, se începe derularea și tragerea fasciculului peste role ;
tragerea firului pilot se poate realiza cu dispozitivul ERDIR, cu dispozitivul de
întindere a conductoarelor (macara de mână) sau cu troliul mecanic al
autospecialelor LEA ;
se urmărește în permanență tragerea fasciculului, în special tragerea piesei de
cuplare peste role, de către șeful de echipă, între șeful de echipă, deserventul
troliului și muncito rul care supraveghează derularea tamburului trebuie să existe
un sistem de comunicare (prin radio telefoane sau cu stegulețe) ;
după terminare a desfășurării fasciculului pe întreg panoul, se montează o clemă
de întindere rețea la unul din capetele panoului, care se montează de întinzătorul
sau prelungitorul stâlpului ter minal al panoului respectiv ;
se realizează întinderea la săgeată, conform pct. 2.6.3.

2.6.1. 2. Desfășurarea și tragerea fasciculului cu troliul mecanic
Troliul mecanic pentru tragerea fasciculelor torsadate (proiectat de APAT -Câmpina șl
realizat la UARMT -Câmpina) este prezentat în figura 15.
Se compune din șasiu, motor termic, cutie de viteze suplimentară, reductor intermediar
și troliu. Se poate deplasa în șantier, pe distanțe mici, cu propriul motor, cu viteze de

3.2.LJ -FT-47/2010
40 maximum 6,2 km/oră. Pe distanțe mari, pe drumurile publice, se deplasează prin remo rcarea
la mijloacele auto, cu viteza maximă de 60 km/oră.

Fig.15. Troliu mecanic pentru tragerea conductoarelor torsadate;
1.- șasiu; 2. – reductor cilindric melcat ; 3. – troliu ;
4 – cutie de viteze suplimentară ; 5. – motor M 1 1 0 ; 6.- sistem direcție;
7. – rezervor benzină; 8. – roată directoare ; 9. – proțap;
10. – punte față (motoare).

Acționarea troliului se face, conform indicațiilor din cartea tehnică, de către un
muncitor electrician special instruit.
Pentru desfășurarea și tragerea fasciculului cu troliul mecanic se execută următoarele
operații :
se montează pe fiecare stâlp al panoului câte o rolă (fig.16.a.), sau clemă cu
rolă(fig.16.b.), pentru desfășurarea fasciculului;

Fig.16. a. Rolă Fig.16. b. Clemă cu rolă
1.- rolă; 2. – braț rolă; 3. – bolț; 4. – șurub cap hexagonal;
5.- cârlig; 6. – clemă fixare nul purtător.

3.2.LJ -FT-47/2010
41
se fixează troliul în poziția de lucru, la min. 20 m de stâlpul terminal al
panoului (pct.A, f ig. 17.), cu axa de simetrie a tobei în lungul axei liniei ;
se montează tamburul cu fasciculul de conductoare la celălalt capăt al panoului
(pct. B, fig. 17. );

Fig. 17. Montarea fasciculului cu troliu mecanic
1.- troliu mecanic cu motor termic ; 2. – capră derulare tambur;
3.- rolă de tragere ; 4. – fir pilot ; 5.- dispozitiv de tragere fascicul;
6. – fascicul de conductoare torsadate.

se montează pe capătul fasciculului un ciorap de tragere la care se fixează piesa
de cuplare de care se leagă capătul firului pilot (fig. 18) ;

Fig.18. Ansamblu de tragere
1.- ciorap; 2. – piesă cuplare; 3. – fir pilot (funie)

între firul pilot și dispozitivul (ciorap) de tragere se intercalează un limitator de
sarcină (de regulă și troliul este dotat cu limitator de sarcină);
se acționează troliul mecanic, trăgând firul pilot și fasciculul peste rolele de
tragere :
după desfăș urarea fasciculului pe tot panoul, se montează o clemă de întindere
rețea la stâlpul din punctul B al panoului, care se fixează la stâlpul terminal al panoului ;
se realizează întinderea la săgeată, conform pct.2.6.3.

Notă : Desfășurarea fasciculului de c onductoare se poate face și prin copaci,
nemaifiind ne cesară defrișarea vegetației, dacă acestea nu ating conductorul în timpul
derulării. În caz contrar se vor tăia crengile care ating fascicolul de conductoare.

3.2.LJ -FT-47/2010
42 Dispozitivul pentru tragerea mecanică a fasciculului
Dispozitivul servește pentru realizarea legăturii între firul pilot și fasciculul de
conductoare în timpul operațiilor de desfășurare și întindere. Este denumit și ciorap de
tragere (fig.18.). Se compune dintr -o țesătură din sârmă, reziste ntă la efort, având diametrul
corespuzător cablului torsadat ce urmează a fi ridicat pe stâlpi.
Dispozitivul limitator al forței de tragere (piesă de cuplare)
Dispozitivul se utilizează pentru limitarea forței maxime de tragere a conductoarelor,
în ve derea eliminării posibilităților de deteriorare a echipamentelor, în cazul blocării derulării
conduc toarelor. Practic, acest dispozitiv la depășirea unui efort, prestabilit înaintea începerii
operației de derulare a fascicolului purtător de conductoare torsa date, va elibera conductorul
torsadat de firul pilot . Se controlează traseul, pentru depistarea cauzei blocării fascicolului
torsadat.

ATENȚIE ! Se interzice derularea conductorului direct pe clemele de susținere (ASA
300), ci numai prin intermediul rolelor sau clemei cu role special concepută pentru reducerea
frecărilor la derularea fascicolului de conductoare torsadate și evitarea deteriorării i zolației
fascicolului de conductoare.

2.6.2. Montarea fasciculului de conductoare torsadate pe timp friguros
Desfășurarea și montarea fasciculelor de conductoare torsadate nu sunt permise dacă
tempe ratura mediului ambiant și a conductoarelor a scăzut în cursul ultimelor 24 ore înainte
de pozare (chiar numai pentru un timp scurt) sub vaborea de + 5°C.
Se admite pozarea fasciculelor și la tem peraturi mai mici de +5°C, după o încălzire
prealabilă a tamburului cu conductoare, într -o încăpe re închisă.
În cazurile în care, pe lângă traseul liniei care se construiește, există o hală sau o baracă
încălzită, tamburul cu fasciculul de conductoare va fi menținut în interior cel puțin 24 ore
înainte de montare.
După terminarea încălzirii, tamburul se transportă l a locul de pozare acoperit cu o
prelată, pentru a se împiedica răcirea lui.
Dacă nu există hale sau barăci corespunzătoare, încălzirea se poate realiza în barăci
prefa bricate sau corturi, cu ajutorul aerotermelor electrice sau a sobelor cu combustibil lic hid.
2.6.3. Întinderea fasciculului de conductoare la săgeată
Operația de întindere a fasciculului la săgeată se execută la stâlpul terminal de la
celălalt capăt al panoului (pct.A fig.17.), opus stâlpului terminal de la care s -a fixat fascicul pe
stâlp (p ct.B fig.17.).
După ce conductorul torsadat a trecut peste ultima rolă (stâlp de întindere sau terminal)
pentru obținera săgeților prescrise în proiect se procedează după cum urmează :
se montează armătura de întindere pe stâlp împreună cu întinzătorul des chis la
maxim;
nulul purtător al fascicolului torsadat se blochează cu o clemă broască (tip SCT
sau Tesmec fig.12.);
între întinzător și clema broască se intercalează un dinamometru DY și un
dispozitiv de tragere DT (ERDIR sau similar ) conform fig . 20.

3.2.LJ -FT-47/2010
43

Fig.20. Întinderea fascicolului la săgeată
1.- rolă; 2. – întinzător; 3. – piesă legătură(PD);
4.- dinamometru; 5. – întinzător; 6. – clema „broască”;
7.-brățară universală ; 8. – conductorul purtător;
9.- conductoarele de fază.

Se măsoară temperatura aerului cu ajutorul unui termometru special, cu rezervorul
înfășurat în foiță de staniol, plasat la o înălțime de aproximativ 3 -4 m deasupra solului și în
apropierea liniei.
Se intinde nulul purtător, astfel încât tracțiunea impusă prin proiect la montaj să
corespundă cu indicațiile dinamometrului, la temperatura măsurată anterior.
Dacă trebuie determinată tracțiunea la alte temperaturi decât cele indicate în tabelele
de săgeți, acestea se obțin prin interpolări.
Muncitorul aflat pe o platformă de lucru montată pe stâlpul terminal (întindere), sau
platforma unei autoutilitare, face un semn cu creta (sau cu un creion colorat) pe nulul purtător
al fasciculul de conductoare, bine întins, în dreptul prinderii dinamometrului de întinzăt or,
apoi montează clema de întindere.

Fig.21. Modul de fixare clema intindere (CLAMI 50) pe nulul purtător
1.- legătură la priza de înpământare(conductor izolat Al/Ol -50/8
prevăzut cu papuci); 2. – marcaj (de unde începe dezizolarea conductorului);
3.- bridă pentru fixarea fascicolului de conductoare; 4. – conductor purtător (nul);
5.- clemă de întindere; 6. – întinzîtor; 7. – bornă de legare la pământ; 8. -brățară de înt indere;
9.- prelungitor.

3.2.LJ -FT-47/2010
44 În funcție de clema utilizată se stabilește în final locul de montaj al clemei pe nulul
purtător, astfel încât în montaj definitiv tracțiunea în conductor să nu difere cu mai mult de ±
1% față de cea măsurată.
Un reglaj fin se realizează cu ajutorul întinzătorului.
În fig.21 se prezintă modul de montaj pentru clema CLAMI 50.
Verificarea montării corecte a fascicolului de conductoare în panou se verifică prin
măsurarea săgeții cel puțin într -o deschidere într -un panou ce conține 7 deschideri, iar în
panouri mai mari cel puțin în două deschideri.
Având în vedere că linia nu este sub tensiune, o metodă simplă pentru măsurarea
săgeții conductoarelor într -o deschidere cu erori sub 5%, ce nu necesită dotări speciale și
cunoștințe de sp ecialitate, se poate face cu dispozitivul din fig.22.

Fig.22. Dispozitiv pentru măsurarea săgeților la LEA JT
1.- rolă; 2. – prăjină din PVC; 3. – bandă gradată (chingă);
4.- casetă pentru înfășurat banda; 5. – cutie.

Dispozitiv pentru măsurarea săgeților la LEA j.t.
Dispozitivul servește pentru măsurarea conductoarelor, măsurarea gabaritului la sol și
a distanței între conductoare la încrucișările LEA. Se compune dintr -o prajină cu rolă și casetă
cu bandă gradată (f ig. 22).
Prăjina este confecționată din țeava PVC cu lungimea de 800 mm.
La un capăt este fixat cârligul cu rolă, iar la celălalt este montat un inel metalic de care
se prinde banda (chinga) gradată. Banda este înfășurată într -o casetă din material plastic cu
ajutorul unei manivele.

3.2.LJ -FT-47/2010
45
Banda este confecționată din material textil și gradată prin vopsiri din zece în zece
centimetri.Executarea lucrărilor de determinare a săgeților cu acest dispozitiv se face cu linia
scoasă de sub tensiune.
Modul de lucru este următorul :
un electrician se urcă pe stâlp până în apropierea conductoarelor și se asigură cu
centura de siguranță.
primește cu frânghia de ajutor dispozitivul și așază rola cu prajina pe conductorul
la care trebuie măsurată săgeata, în apropierea legătu rii la clemă;
dă drumul casetei cu chinga gradată la baza stâlpului, unde un electrician care se
află jos măsoară distanța de la conductor la sol.
se coboară de pe stâlp și, trăgând de chingă, se deplasează rola până la jumătatea
distanței dintre cei doi stâlpi, unde se măsoară din nou distanța.
săgeata conductorului reprezintă diferența dintre cele două măsurători.
se trage din nou rola la unul din stâlpii adiacenți și se demontează, scoțând rola
de pe con ductor.

2.6.4. Înnădirea conductoarelor
Dacă lungimea fasciculului de conductoare de pe tambur este mal mică decât lungimea
panou lui, este necesar să se facă înnădirea conductoarelor printr -o judicioasă alegere a
lungimii fascicu lului din tambure, corespunzător cu lungimea panoului.
Capetele conductoarelor care se înnădesc se controlează și se îndepărtează porțiunile
defecte, înnădirea se face ș i în cazul în care la desfășurarea fasciculului se constată
conductoare cu izolația defectă. Chiar dacă un singur conductor care intră în comp onența
fasciculului prezintă deteriorări, se va îndepărta porțiunea respectivă ș i se va înlocui cu o
porțiune echivalentă, prin înnădirea în două locuri.
La înădirea conductoarelor componente ale fascicolului se va avea grijă ca înădirile să
nu se execute în același loc, ci una în continuarea celeilalte, ca în fig.23.

Fig.23. Înădirea conductoarelor dintr -un fascicol torsadat

După executarea tuturor înădirilor, reconstituirea fascicolului se va face prin strângerea
cu câteva brățări .
Întrucât fasciculul este format d intr-un conductor de oțel -aluminiu 50 mm2 și din ma i
multe conductoare de aluminiu, înnădirea se execută diferit, după cum urmează :

a) Înnădirea conductorului de oțel -aluminiu ( înnădirea nulului purtător )
Nulul purtător din oțel -aluminiu are aceeași secțiune pentru toate tipurile de fascicul
(50 mm2), înnădirea lu i se face cu cleme de înnădire ș i întindere, care este formată :

3.2.LJ -FT-47/2010
46 ș dintr-o mufă de aluminiu și de manșon separat pentru refacerea izolației
(fig.23.) ;

Fig.23. Mufă de înădire neizolat ă

ș dintr -o mufă de aluminiu izolată (fig.24.)

Fig.24. Mufă de înădire izolată

Tehnologia de înnădire comportă următoarele operații :
se dez izolează capetele conductorului de nul pe o porțiune de 115 mm ;
se introduc cele două jumătăți ale manșonului, pentru refacerea izolației pe
capetele conduc toarelor ;
capetele conductoarelor se curăță de acizi și se ung cu vaselină tehnică neutră ;
se curăță mufa de legătură ș i se pune pastă de co ntact \
se introduc capetele conductoarelor în mufă, până la semnul practicat pe mufă
(pragul de cen trare) ;
se presează mufa , folosind cleșt ele manual de presat, sau presa hidrautică de
mufat ;
în cazul mufei neizolate se montează tubul termocontactibil , după care se
încălzește .

b) Înnădirea conductoarelor de aluminiu
Conductoarele fazelor din rețeaua de distribuție ș i din rețeaua de iluminat public,
componente ale fasciculului, s unt realizate din aluminiu de diferite secțiuni. Înnădirea lor se
realizează cu ajutorul clemei de înnădire, care are forrna asemănătoare cu clema de înnădire și
întindere, fiind realizată dintr -o mufă de aluminiu izolată , sau neizolată și un manșon
termocontractabil la cald.

3.2.LJ -FT-47/2010
47 Presarea mufelor se execută cu următoarele dispozitive:
a) Dispozitiv hidraulic de presare hexagonală de 12 tf (120 kN) (fig.25.)
Dispozitivul se compune din :
pompă man uală;
furtun de legătură ;
cap de presare cu furcă pentru bacuri ;
casetă cu bacuri ;
cutie pentru dispozitiv.

Se folosește la presarea hexagonală a mufelor și papucilor din aluminiu, în gama de 16
…240 mm2 , rotunjirea conductoarelor sector unifilar din aluminiu. în gama de 60 … 120 mm2,
presarea hexagonală a clemelor de înnădire în gama de 50 … 120 mm2 , presarea papucilor
pentru conductoare Al-Ol în gama de 25 – 120 mm2 și presarea clemelor cu crestături pentru
conductoare Al-Ol în gama de 35 – 120 mm2.

Flg.25. Dispozitiv hidraulic de presare hexagonală DHPH 120 kN
1.- cap presare ; 2 – bac fix ; 3 – bac mobil ; 4 – furtun de legătură;
5 – pompă ; 6 – rezervor ulei ; 7 – robinet descărcare.

b) Dispozitiv mecanic multifuncțional
Dispozitivul se compune din amplificator mecanic de forță, cap de lucru și brațe de
acționare și două cutii cu armături și accesorii (flg. 26).
Cu dispozitivul se pot executa următoarele operații :
tăierea conductoarelor Al-Ol cu secțiunea de maximum 450 mm2 ;
debitarea oțelului lat 40 x 4 mm ;
găurirea Ø 6 ; Ø 8,5 ; Ø 10,5 și Ø12,5, în benzi de oțel cu grosimea de maximum 4 mm ;
presarea clemelor cu crestături C.25 – C. 120 ;
tăierea cablului de aluminiu ;

3.2.LJ -FT-47/2010
48
rotunjirea conductoarelor sub formă de sector unifilar ;
presarea în matriță închisă a mufelor și papucilor cu cabluri de 1 -20 kV ;
presarea hexagonală a conductoarelor din aluminiu ș i Al-Ol.
Dispozitivul realizează o forță de presare de 12 tf la un număr de circa opt acționări a
mânerelor de presare.

Fig.26. Dispozitiv mecanic multifuncțional:
1. – cap de lucru rotativ ;
2. – amplificator mecanic;
3. – corp mobil ; 4. – mânere de acționare.

Instrucțiunile de utilizare
In funcție de operația ce se intenționează a se executa, se montează at ât capul cadru,
cât și capul p istonașului crema lieră în accesoriile respective.
Se montează în capul dispozitivului suportul de sprijin, apoi dispozitivul de
prestr ângere cu m ânerul prelungitor detașat ș i poziția excentricelor la punctul mort inferior
închizând zăvorul de blocare.
Se montează tipul de matriță ș i se mărește poansonul, corespunzător operației ce se
efectu ează.
Se montează poansonul în capul de presare împreună cu tija de orientare, f iletându-se
piulița de legătură.
Cu m ânerul de prestr ângere fără prelungitor rabatat în jos se introduce matrița , iar cu
tija de indexare se încearcă a fi apăsat în jos, p ână când indexează corect matrița în dispozitiv

3.2.LJ -FT-47/2010
49 și tija face cursa p ână la capăt, m ânerul de prestr ângere se rabate cu m âna cât permite,
strângându-se definitiv matrița cu a jutorul prelungitorului.
Se acționează cu ajutorul m ânerului de acționare periuțele cl ichet pentru sensul
"înainte".
Se introduce obiectul de presat (sau de tăiat) în corpul de lucru.
Se acționează m ânerele de acționare – la fiecare acționare pi stonul cremal ieră
înaintează cu un pas. O cursă completă se realizează cu șase -opt acționări.
Dispozitivul este prevăzut cu imitatoare de capăt de cursă at ât într -un sens, c ât și în
celălalt.
După realizarea cursei, pentru revenirea la poziția inițială se desfac puțin m ânerele
(circa 15 -25°), iar cu ajutorul m ânerului de de clanșare se acționează schimbând sensul de
lucru.
Resortul armat din interiorul pistonului cremal ieră va retrage în poziția inițială
pistonul , inclusiv elementul mobil al scul ei de lucru.
Încazul unor operații în care dispozitivul se blochează (de exemplu, găurirea ), prin
acționarea m ânerelor, pistonașul , în acest caz, lucrează în sens invers , smu lgându-se din
material.

2.6.5. Montarea fasciculului de conductoare pe clădiri
Operațiile pentru montarea fasciculului la rețelele întinse pe clădiri sunt identice cu
cele de la rețelele întinse pe st âlpi.
În situația în care un panou are integral traseul pe clădire se procedează în modul
următor:
se montează „role de tragere” în punctele de capăt (unde urmează să se
monte ze clemele de întindere );
se montează „role de tragere” în punctele de susținere (fig.27.) , distanțele între
punctele de prindere sunt date în proiectul tehnic;

Fig.27. Montarea fscicolului torsadat pe clădiri
1.-fir pilot (funie); 2. – rolă; 3. – cui de fixare;
4.- legătură de tragere; 5. – fascicol torsadat;

3.2.LJ -FT-47/2010
50
după derularea completă a fascicolului torsadat, se montează clema de întindere
în punctul de prindere A ;
se întinde conductorul astfel încât să fie adus în poziție orizontală (deschiderea
maximă nu va depăși 1000 mm);
se fixează clema de întindere în punctul B, după care se prinde fascicolul
torsadat în clemele de susținere pe zid;
se dau rolele jos și se trece la panoul următor .
În situația în care punctul B nu este capătul rețelei (punct terminal) se continuă
derularea fascicolului torsadat până la capătul rețelei (sau până când se termină fascicolul).
Fascicolul de conductoare torsadate, se secționează numai în situația când conductorul
prezintă defect de izolație.
Pentru pozarea (așezarea) fasciculului de conductoare torsadate pe fațadele clădirilor
se exe cută următoarele operații :
se introduce pe cui brățara de susținere din material plastic ;
se așaz ă fasciculul pe cuiul de fixare;
se str ânge fasciculul cu a jutorul brățării de susținere.

2.6.6. Montarea clemei de întindere rețea
Clema de întindere rețea pentru conductoarele torsadate izolate cu PVC se utilizează
clem a pistol tip CLAMI 50 cu corpul d in aliaj de aluminiu fig.28 sau clema preformer tip
(NXRT) sau (NART) fig.13c. , iar pentru conductoarele izolate cu XLPE se pot utiliza și
cleme le pană , fig.29.

Fig.2 8. Clemă de intindere tip CLAMI 50 AlOl

Fig.2 9. Clemă de intindere pană

3.2.LJ -FT-47/2010
51 Clema de întindere se montează pe conductorul de nul purtător, care este aceiași pentru
toate tipurile de fascicule (50 mm2 Al-Ol).
Pentru montarea clemei de întindere rețea CLAMI 50 (fig.2 8.) se execută următoarele
operații :
se identifică nulul purtător ș i se separă din fascicul în zona unde urmează să se
execute legătura terminală sau de înt indere ;
se dezizolează conductorul de la marcajul făcut, cu marcărul, la operația de
întindere a fascicolului torsadat, pe o lungime puțin mai mare decât bacul superior
al clemei CLAMI 50 (în cazul clemei pană sau preformer, se montează clema de
fixare pe conductorul de nul, fără a se dezizola conductorul , fig.30. );
se strâng șuruburile conform specificației tehnice dată de fabricant;
se str ânge fasciculul de conductoare în fața ș i în spatele clemei cu c âte o brățară
specială pentru fascicul ;
se montează papucul de legare la borna de împământare a stâlpului (numai la
CLAMI 50), pentru clemele pană și preformer legătura între nulul purtător și
sistemul de legare la pământ se face printr -o clemă electrică fig.3 4.

Fig.30. Montare clemă de întindere CLAMI 50 AlOl
1.- nul purtător Al -Ol 50 mm2; 2.- marcaj cu creta sau marcar permanent;
3.- bridă fixare fascicol; 4. – papuc ; 5. – CLAMI 50; 6. – porțiune dezizolată
(nul purtător); 7. – legătura înte nul și borna de împământare (conductor izolat
Al/Ol – 50/8 mm2)

3.2.LJ -FT-47/2010
52 Pentru montarea clemei pan ă din fig.29., se execută următoarele operații:
se identifică nulul purtător și se separă din fascicul în zona unde urmează să se
execute legătura terminală sau de întindere;
se desfac bacurile clemei astfel încât să se poată introduce conductorul purtător;
semnul făcut pe conductor, va ține cont de lu ngimea totală a clemei plus lungimea
armăturii de suspensie;
semnul de pe conductor va veni aliniat la marginea bacurilor dinspre stâlp, astfel
prin împănare conductorul se va deplasa cu bacuri cu tot spre capătul clemei
(maxim 8…10 cm în funție de tipul clemei);
în spatele clemei de întindere, la circa 60… 80 cm conductorul de nul se va
dezizola atât cât este necesar în cazul mont ări unei cleme (fig.3 3.), sau direct prin
străpungerea izolației prin intermediul unei cleme cu dinți (fig.34.), care va face
legătura între nulul purtător și priza de împământare a rețelei;

Fig.3 1. Montare clemă de întindere pană

Pentru montarea legăturilor de întindere tip p reformer fig.13.c, se procedează în felul
următor :
se identifică nulul purtător și se separă din fascicul în zona unde urmează să se
execute legătura terminală sau de întindere;
se introduce „miez de fânghie” (similar cu clema potcoviță) prin ochiul
intinzătorului , se trecce clema preformer și se fixează pe „miezul de frânghie” ;
se ia un capăt al clemei și incepem să înfășurăm nulul purtător, ca în fig.3 2.;
se ia celălalt capăt al clemei și se înfășoară în sens invers , astfel încăt firul purtător
să fie acoperit complet de clemă,
De preferat ca bucla să se execute cu “miez de frânghie ”, pentru a preveni deteriorarea
vergelelor datorită frecării cu cârligul de fixare.

3.2.LJ -FT-47/2010
53

Fig. 32. Legătură de întindere cu clemă preformer
1.- clemă p reformer; 2. – miez frânghie; 3. – întinzător ;
4.- brățară universal ă; 5.- bornă de legătură la priza de împământare a
stâlpului. ; 6.- TYIR ; 7. – Clemă de legare nul fascicol la pământ.

3.2.LJ -FT-47/2010
54 2.6.7. Executarea legăturilor conductoarelor în punctele speciale ale liniei
Aceste lucrări se referă la legăturile terminale, legătura de întindere, legătura pentru
montarea descărcătoarelor cu oxizi de zinc de joasă tensiune, legături pentru montarea
scurtcircuitoarelor în vederea delimitării zonei de lucru și legătura de derivație pentru rețelele
întinse pe stâlpi sau pe clădiri.
Legăturile speciale se execută după ce a fost montat fasciculul de conductoare, în toate
panourile rețelei.
a) Executarea legăturilor terminale
În cazul rețelelor de joasă tensiune cu conductoare torsadate, legături terminale se
regăsesc la postul de transformare și la capetele rețelei.
Rețelele electrice cu conductoare torsadate se pot racorda din posturile de transformare
aeriene sau din posturile de transformare în cabină.

Fig.3 3. Post aerian pe doi stâlpi

Pericol
nu depasi

3.2.LJ -FT-47/2010
55 Executarea legăturilor terminale la postul de transformare aerian (fig.3 3.) comportă
următoarele ope rații :
se montează pe stâlpul postului de transformare (care constituie și stâlpul
terminat al rețelei) ansamblul de prinder e pe stâlp cu brățară și prelungitorul sau
întinzătorul de rețea ;
se montează clema de întindere rețea ;
se fixează fasciculul de conductoare pe stâlp, cu a jutorul a două sau trei brățări,
pentru fixa rea pe stâlp ;
se taie conductoarele la lungimea necesară, astfel încât să poată fi introduse în
cutia de dinstribuție a postului ;
se dezizolează capetele conductoarelor pe o porțiune d e 4-5 cm ;
se montează papucii corespunzători secțiunii conductoarelor ;
se execută legăturile conductoarelor de fază și de iluminat public în cutia de
distribuție;
se leagă conductorul de nul direct în borna de nul a transformatorului.
La posturile de transformare în cabină de zid, legăturile terminale se execută după
următor ul proces tehnologic :
se montează pe clădirea postului, cât mai aproape de punctul de ieșire a
conductoarelor din post, un suport de întindere pe zid ;
se montează pe acest suport o legătură terminală, prin tubul de protecție, până la
tabloul de distribu ție de joasă tensiune din post ;
se montează papucii corespunzători și se execută legăturile la tablou.

b) Executarea legăturilor de derivație
În liniile electrice aeriene de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate se pot
realiza două moduri de d erivație : cu cutie de derivație sau prin intermediul clemelor de
derivație.
Pentru executarea legăturilor de derivație (folosind cutia de derivație), după efectuarea
întinderii fasciculelor în toate direcțiile la stâlpul de derivație, se execută următoar ele operații
:
desfacerea la sol a capacului cutiei și executarea găurilor conductoarelor, în funcție
de nu mărul și secțiunea acestora ;
montarea corpului cutiei pe stâlp sau pe fațada clădirii ;
tăierea capetelor libere ale conductoarelor fasciculelor la o lungime
corespunzătoare, ast fel încât să se poată executa legăturile în cutie ;
introducerea capetelor conductoarelor prin găurile practicate în corpul cutiei.
Legăturile de derivație utilizând cleme de derivație cu dezizolarea conductoarelor
fascicolului (fig.3 4.), se execută astfel:
se taie capetele libere ale conductoarelor fasciculelor la o lungime corespunzătoare
execu tării legăturii ;
se dezizolează conductoarele pe o porțiune de lungime egală cu bacurile de
prindere ale clemei , necesa ră montării racordurilor derivației în paralel ;
se montează clemele derivației, ale racordurilor derivației paralel șl carcasele
pentru re facerea izolației.

3.2.LJ -FT-47/2010
56

Fig.3 4. Cleme de derivație din aliaj de aluminiu, în carcasă izolantă
rezistentă la radiații UV

În cazul utilizării clemelor de derivație cu dinți (fig.3 5.) se execută următoarele
operații:

Fig.3 5. Clemă cu dinți conform NFC 33020 (6 kV sub apă)
1.- șurub cu strângere controlată; 2. – corp superior izolant, rezistent UV;
3.- contacte superioare; 4. – izolație de cauciuc contacte superioare;
5.- capac cauciuc pentru capatul conductorului de derivație;
6.- izolație de cauciuc contacte inferioare; 7. – contacte inferioare;
8.- corp inferior izolant, rezistent UV;9. – șurub

se desface clema astfel încât, să se poată introduce conductorul de faza din care se
va face derivația;
se introduce conductorul de derivație , care are o secțiune mai mică sau cel mult
egală cu conductorul de lini e;
după care se stânge șurubul clemei utilizând o cheie adecvantă pentru hexagonul
superior (cel mic, fig.35);
în momentul în care piulița s -a detașat de corpul șurubului clema se consideră
montată corect.

3.2.LJ -FT-47/2010
57

Fig.35. Montare clemă cu dinți

Fig.36. Clemă cu dinți conform VDE 0220 (4 kV în aer)

Notă : La executarea legăturilor de derivație este necesar să se dea atenție identificării
și racordării corespunzătoare a fazelor. Astfel, se recomandă să se indentifice și să se
racordeze întâi conductorul de nul, apoi cele trei faze ale circuitului pentru a limentări casnice
și, la sfîrșit, conductorul pentru iluminat public.

Clemele cu dinți sunt de folosință unică.
După ce o clemă cu dinți a fost scoasă din instalație, izolația conductorului se va reface
cu benzi termocontractibile speciale, fig. 37.

Fig.37. Benzi pentru refacerea izolație conductorului

3.2.LJ -FT-47/2010
58
c) Executarea legăturilor pentru montarea descărcătoarelor de j.t.
Descărcătoarele de joasă tensiune cu oxizi de zinc (fig.38), se montează la rețeaua de
joasă tensiune prin intermediul unei cleme cu dinți ca în fig.39.
Legătura la împământare se realizează cu conductor de cupru 6 mm2, având o lungime
maximă de 1000 mm.

Fig.38. Descărcător cu oxizi de zinc pentru joasă tensiune

Locul de montaj, precum și caracteristicile fiecărui descărcător se regăsesc în proiectul
tehnic și trebuie să respecte instrucțiunea 1LJ -I-85/2003.

Fig.39. Descărcător cu oxizi de zinc montat în rețea

3.2.LJ -FT-47/2010
59
d) Executarea legăturilor pentru montarea scurtcircuitoarelor

Fig.40. Dispozitiv fixare surcircuitor

Dispozitiv ul de fixare pe conductorul torsadat (fig.40.) , se fixeaz a cu caracter
permanent pe conductoarele de faz a (F), nul (N) si iluminat (IL) prin intermediul unei cleme
cu dinți (fig.41.), si reprezint a punctul de conexiune al scurtciruitorului mobil cu re teaua
electric a.
Secțiunea maximă conductor 25 mm2.
Destinat pentru un curent scurtcircuit de 4kA/1s, și un curent permanent de 400 A.

Fig.41. Dispozitiv fixare scurcircuitor
montat pe conductorul torsadat

După cum se observă în fig.41, clema cu dinți, are ambele piulițe intacte. Asta
înseamnă că imaginea reprezintă penultima fază de montare a dispozitivului de fixare a
scurcircuitorului. Clema cu dinți se consideră montată, atunci când piulița de sus se rupe,
numai at unci dinții clemei realizează presiunea de contact corectă.

3.2.LJ -FT-47/2010
60

Fig.42. Dispozitiv mobil de scurcircuitoare

Dispozitiv mobil de scurtcircuitare cu 5 mufe (fig.42.) , pentru curent de 4 kA, cu
conductor izolat în PVC de sec tiune 16 mm2, cu lungimea de 1 m .

2.7. Montarea corpurilor de iluminat public
În rețelele electrice de joasă tensiune cu conductoare torsadate, iluminatul public se
realizează folosind corpuri de iluminat de tipul B.200 , C.300, PVA sau PVS, echipate cu
becuri cu incandescență sau cu vapori de mercur.
În cazul rețelelor întinse pe stâlpi, corpurile de iluminat se vor monta pe stâlpii rețelei
prin intermediul brațelor de susținere și al brățărilor montate pe stâlpi(fig. 4 4).
Branșarea corpului de iluminat la rețeaua de iluminat se realizează cu ajutorul a două
cleme cu dinți, (una pentru nul și alta pentru fază) precum și câte un conector izolat fig.4 3. pe
fiecare circuit (fază , nul).
Utilizarea conectorilor izolați (izolație rezistentă la UV – NFC 33020) cu strângere
controlată, se utilizează în situația în care se fac racordări la conductorul tors adat a unor
echipamente cu intervenți repetate (măsurători în rețea, alimentare amplificatori TV, corpuri
de iluminat, etc) , deoarece clemele cu dinți nu se pot desface (sunt de unică folosință).

Fig. 4 3. Conectori izolați pentru intervenți în rețea.

3.2.LJ -FT-47/2010
61

Fig. 4 4. Montarea corpurilor de iluminat pe stâlp.
1.- tijă universală; 2. – clemă de susținere cu rolă;
3.- clemă racord cu dinți; 4. – conector izolat;
5.- brățară fixare corp iluminat; 6. – conductor legătură;
7.- cârlig suspensie; 8. – bridă de plastic; 9. – corp iluminat ;
10.- țeavă suport corp iluminat.

În cazul rețelelor întinse sau pozate pe clădiri, corpurile de iluminat se vor monta pe
fațadele clădirilor sau în axul străzilor.
Montarea corpurilor de iluminat pe fațadele clădirilor se va realiza numai pe clădiri
care au o înălțime, de la sol la streașină, mai mare de 6 m.
Acolo unde rețeaua se realizează pe fațadele clădirilor ș i nu se pot monta corpuri de
iluminat pe fațade, se recomandă realizarea iluminatului public în axul străzii.
Corpurile de iluminat se suspendă pe cabluri de oțel flexibile, întinse transversal pe
deasupra străzii între clădirile adiacente străzii (sau mai rar, între stâlpii adiacenți străzii).
Elementele necesare realizării iluminatului în axul străzii (cârlig c u gheare încastrat în
zid, cablu de oțel, piesă triunghiulară de suspensie, pipă cu cârlig ) sunt produse standardizate
(fig.4 5).

3.2.LJ -FT-47/2010
62

Fig.4 5. Montarea corpurilor de iluminat în axul străzii,

Racordarea corpurilor de iluminat la conductoarele pentru iluminatul public din
fasciculul de conductoare torsadate se realizează în conformitate cu proiectul aferent lucrării
respective.