Excluderea asocia uni021Bilor din societatea cu r ăspundere limitat ă [609776]

Excluderea asocia /uni021Bilor din societatea cu r ăspundere limitat ă

Premis ă. Existen /uni0163a societ ă/uni0163ii comerciale este urmarea voin /uni0163ei asocia /uni0163ilor/ac /uni0163ionarilor
exprimat ă atât la momentul constituirii, cât și ulterior pe parcursul func /uni0163ion ării acesteia.
Rolul asocia /uni0163ilor este fundamental în constituirea persoanei jur idice întrucât ace știa, pe
lâng ă contribu /uni0163ia ini /uni0163ial ă (aportul) sunt anima /uni0163i de un interes personal.
Este adev ărat c ă la momentul semn ării actelor constitutive exist ă un consens, ce-l filtr ăm
prin existen /uni0163a elementelor specifice contractului de societate ( aportul asocia /uni0163ilor, affectio
societatis și realizarea și împ ăr/uni0163irea beneficiilor), îns ă acestea au la acest moment un caracter
generic, static, f ără a se materializa în ac /uni0163iuni comune, concrete, cu excep /uni0163ia celor necesare
dobândirii personalit ă/uni0163ii juridice.
Ulterior acestui moment asocia /uni0163ii î și vor exprima „individualitatea” și astfel se na ște
contrarietatea de interese.
Structura societ ă/uni0163ii este vie, ea fluctueaz ă ca urmare a voin /uni0163ei asocia /uni0163ilor. Conflictele între
asocia /uni0163i sunt inerente, fie c ă este vorba de societatea în nume colectiv unde ele mentul personal
predomin ă, iar asocia /uni0163ii se cunosc, fie c ă este vorba de o societate pe ac /uni0163iuni în cadrul c ăreia
ac /uni0163ionarii evident c ă nu sunt într-o rela /uni0163ionare personal ă ca în cazul primului exemplu. Difer ă
doar contextul conflictului, modul de exercitare/ e xteriorizare ori a modalit ă/uni0163ilor de solu /uni0163ionare a
acestora.
Tocmai în considerarea acestor aspecte legiuitorul a reglementat anumite institu /uni0163ii
juridice menite a oferi solu /uni0163ii optime pentru asocia /uni0163i, dar și de a men /uni0163ine structura asociativ ă.
Asocia /uni0163ii sunt nevoi /uni0163i s ă g ăseasc ă solu /uni0163ii fie în sensul atenu ării conflictelor și men /uni0163inerii
activit ă/uni0163ii societ ă/uni0163ii, fie de separare a lor. Separarea asocia /uni0163ilor constituie uneori singura solu /uni0163ie
viabil ă pentru stingerea conflictelor, posibil ă fie pe cale amiabil ă (cesiunea, retragerea), fie pe
cale judec ătoreasc ă (excluderea și retragerea) 1.

Interes personal versus interesul societ ă/uni0163ii
Așadar, asocia /uni0163ii au interese contrare. Este un adev ăr pe care trebuie s ă-l accept ăm. Cum
între asocia /uni0163i exist ă o lupt ă permanent ă pentru satisfacerea propriului interes, implicit a vem
nevoie de institu /uni0163ii menite s ă asigure un echilibru func /uni0163ional al structurii.
Vom recunoa ște astfel c ă exist ă interese personale ale asocia /uni0163ilor și un interes social. În
planul dreptului pozitiv vom constata c ă unele dispozi /uni0163ii protejeaz ă drepturile asocia /uni0163ilor, dar și
dispozi /uni0163ii care limiteaz ă exercitarea acestor drepturi sau care contureaz ă existen /uni0163a unui interes
social.
Tocmai în sensul identific ării unui mecanism de echilibrare a raportului între interesul
personal al asocia /uni0163ilor și interesul social, legiuitorul a reglementat anumi te institu /uni0163ii juridice,
precum cesiunea de ac /uni0163iuni ori p ăr/uni0163i sociale, excluderea, retragerea etc. Nu mai pu /uni0163in adev ărat
este c ă legiuitorul a prev ăzut și situa /uni0163ia extrem ă, anume dizolvarea societ ă/uni0163ii.
Legiuitorul s-a rezumat doar la a reglementa acest e institu /uni0163ii juridice, adic ă de a pune la
dispozi /uni0163ia asocia /uni0163ilor anumite instrumente menite s ă sting ă conflictul dintre ei, f ără îns ă a stabili
o ordine în care se apeleaz ă la acestea. Și în faza de conflict tot voin /uni0163a asocia /uni0163ilor este esen /uni0163ial ă în
a g ăsi solu /uni0163ia ie șirii din impas.

1 Ioan Schiau, Mecanisme de separare a asociaților s ocietăților comerciale, în Ad honorem Stanciu D.
Cărpenaru. Studii juridice alese, Ed. C.H. Beck, Bu curești, 2006, pag. 90.

În acest context apare ca fiind important dozajul dintre interesul personal și interesul
societ ă/uni0163ii. În ce ne prive ște, am accentuat importan /uni0163a acestuia din urm ă, încercând a-i identifica
sursele normative.
Conturarea principiului salvgard ării societ ă/uni0163ii comerciale nu este urmarea interpret ării
făcute de instan /uni0163ele de judecat ă ori de doctrinari, ace știa fiind doar descoperitorii lui printr-un fel
de arheologie normativ ă2 aplicat ă legii cadru în materie, respectiv Legea nr. 31/199 0 privind
societ ă/uni0163ile comerciale.
Pe fondul contrariet ă/uni0163ii de interese trebuie s ă identific ăm inten /uni0163ia legiuitorului; din
punctul nostru de vedere, prin reglementarea acesto r institu /uni0163ii (cesiune, excludere, retragere),
legiuitorul a dat prioritate solu /uni0163iilor ce conduc la men /uni0163inerea structurii asociative. Solu /uni0163ia nu se
reg ăse ște în dizolvarea persoanei juridice. Grani /uni0163a dintre situa /uni0163iile ce atrag excluderea, retragerea
ori dizolvarea este uneori sub /uni0163ire, astfel c ă instan /uni0163ele trebuie s ă extrag ă din materialul probator și
să dea eficien /uni0163ă solu /uni0163iei mai bine conturate. Îns ă, raportarea se face la interesele asocia /uni0163ilor, cu
nesocotirea total ă a structurii ca și subiect de drept? Oare societatea comercial ă prin
personalitatea dobândit ă nu a c ăpătat anumite drepturi și interese legitime, a șa cum de altfel art.
136 1 din Legea nr. 31/1990 le-a recunoscut. Dimpotriv ă, concluzia noastr ă este în sensul c ă
legiuitorul pivoteaz ă pe structur ă, p ărăsind zona concep /uni0163iei clasice a naturii contractualiste a
societ ă/uni0163ii. Deci, nu mai este suficient ă pozi /uni0163ia p ăr/uni0163ilor a șa cum este reflectat ă de probele
administrate, având prioritate solu /uni0163iile convenabile pentru protejarea societ ă/uni0163ii.

Affectio societatis
Structural affectio societatis este un element psihologic și putem spune c ă reprezint ă
esen /uni0163a contractului de societate. Affectio societatis este unul din elementele specifice contractului
de societate, al ături de aportul asocia /uni0163ilor și realizarea și împ ăr/uni0163irea beneficiilor. Affectio
societatis este un element obligatoriu, atât la momentul cons tituirii, cât și ulterior pe parcursul
desf ăș ur ării activit ă/uni0163ii comerciale.
Affectio societatis, ca și element specific al contractului de societate, es te în strâns ă
leg ătur ă cu anumite institu /uni0163ii juridice specifice precum excluderea, retragerea , dizolvarea etc; de
fapt, el este barometrul ce indic ă gradul de satisfac /uni0163ie al asocia /uni0163ilor privitor la activitatea
desf ăș urat ă; inten /uni0163ia comun ă de a începe sau a continua activitatea într-o stru ctur ă asociativ ă nu
poate exista în lipsa satisfacerii depline a intere selor personale.
Defini /uni0163iile formulate în doctrin ă sunt asem ănătoare, affectio societatis fiind considerat:
„inten /uni0163ia asocia /uni0163ilor de a constitui o societate și de a colabora la desf ăș urarea activit ă/uni0163ii
societ ă/uni0163ii” 3 sau „inten /uni0163ia fiec ărui asociat de a conlucra constant, laolalt ă cu ceilal /uni0163i, în cadrul
societ ă/uni0163ii, asumându-și riscurile inerente activit ă/uni0163ii comune” 4 ori „atitudinea de responsabilitate a
ac /uni0163ionarilor unii fa /uni0163ă de al /uni0163ii și a tuturor fa /uni0163ă de societate, exercitarea activ ă și cu bun ă-credin /uni0163ă a
drepturilor aferente ac /uni0163iunilor și obliga /uni0163ia de fidelitate fa /uni0163ă de societate” 5.
Așadar, affectio societatis reprezint ă inten /uni0163ia de a se asocia și de a desf ăș ura în comun o
activitate comercial ă cu respectarea condi /uni0163iilor legale și conform cu clauzele actului constitutiv.
Ca și con /uni0163inut, affectio soicetatis nu presupune o egalitate economic ă a asocia /uni0163ilor, ci doar una de
ordin juridic.

2 D.C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, Teoria generală a dreptului , Ed. C.H. Beck, București, 2006, p. 157.
3 Stanciu D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial ro mân, Ed. Universul Juridic, București, 2009, p. 184 .
4 Octavian Căpățână, Societățile comerciale, Ediția a II-a actualizată și întregită, Ed. Lumina Lex,
București, 1996, p. 159.
5 Gheorghe Piperea, Drept comercial, vol. I, Ed. C.H . Beck, 2008, București, p. 143.

În ceea ce prive ște modalitatea de manifestare a lui affectio societatis s-a re /uni0163inut în
unanimitate de doctrin ă c ă acesta trebuie s ă existe atât la momentul constituirii societ ă/uni0163ii, cât și
pe parcursul existen /uni0163ei acesteia. Îndeob ște doctrina recunoa ște c ă manifest ări ale lipsei lui
affectio societatis vor fi cauza crizelor politice și/sau economice ce se nasc la nivelul societ ă/uni0163ii
ducând la blocarea activit ă/uni0163ii organelor sociale sau la pr ăbu șirea situa /uni0163iei patrimoniale a
societ ă/uni0163ii 6. Dispari /uni0163ia sa poate conduce la dizolvarea societ ă/uni0163ii în baza art. 227 alin. 1 lit e din
Legea nr. 31/1990, adic ă prin hot ărârea tribunalului pentru motive temeinice, precum
neîn /uni0163elegeri grave dintre asocia /uni0163i, care împiedic ă func /uni0163ionarea societ ă/uni0163ii; instan /uni0163ele judec ătore ști
au apreciat c ă neîn /uni0163elegerile grave dintre asocia /uni0163i care împiedic ă func /uni0163ionarea societ ă/uni0163ii și sunt
provocate de ambii asocia /uni0163i semnific ă dispari /uni0163ia inten /uni0163iei de a conlucra în vederea func /uni0163ion ării
societ ă/uni0163ii și constituie motiv de dizolvare, iar nu de excluder e 7. Din perspectiva subiectului
analizat ne intereseaz ă a identifica situa /uni0163iile în care în mod real affectio societatis a disp ărut și
astfel se impune dizolvarea și situa /uni0163iile în care blocajul societ ă/uni0163ii este rezultatul nemul /uni0163umirilor
unuia dintre asocia /uni0163i, caz în care se impune salvgardarea societ ă/uni0163ii și respingerea cererii de
dizolvare.

Considera /uni0163ii generale. Cum activitatea societ ă/uni0163ii comerciale depinde de conduita asocia /uni0163ilor
și modul în care ace știa î și îndeplinesc obliga /uni0163iile statutare ori cele legale, Legea nr. 31/1990 î n
scopul protej ării societ ă/uni0163ii, dar și a intereselor asocia /uni0163ilor a reglementat excluderea asocia /uni0163ilor în
anumite cazuri.
În cele mai multe cazuri excluderea este o sanc /uni0163iune pentru asociatul care nu î și îndepline ște
anumite obliga /uni0163ii sau aduce anumite prejudicii societ ă/uni0163ii; exist ă și situa /uni0163ii în care excluderea nu
prive ște persoana asociatului, ci este o m ăsur ă remediu menit ă a proteja societatea comercial ă.

Sediul materiei. Textele de lege care reglementeaz ă institu /uni0163ia excluderii sunt art. 222-225
din Legea nr. 31/1990.
Potrivit art. 222 din Legea nr. 31/1990 poate fi ex clus din societatea în nume colectiv, în
comandit ă simpl ă sau cu r ăspundere limitat ă:
a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu r ăspundere nelimitat ă în stare de faliment sau care a devenit legalmente
incapabil;
c) asociatul cu r ăspundere nelimitat ă care se amestec ă f ără drept în administra /uni0163ie ori
contravine dispozi /uni0163iilor art. 80 și 82;
d) asociatul administrator care comite fraud ă în dauna societ ă/uni0163ii sau se serve ște de
semn ătura social ă sau de capitalul social în folosul lui sau al alto ra
Cazurile prev ăzute la art. 222 lit. b) și c) privesc doar pe asocia /uni0163ii din societ ă/uni0163ile în nume
colectiv și asocia /uni0163ii comandita /uni0163i din societatea în comandit ă simpl ă.
Asocia /uni0163ii din societ ă/uni0163ile cu r ăspundere limitat ă nu pot fi exclu și în temeiul art. 222 alin. b
și c, instan /uni0163ele re /uni0163inând ca fiind gre șite 8 astfel de solu /uni0163ii, aceste cazuri referindu-se la excluderea

6 Radu Catană, Admisibilitatea acțiunii în dizolvare a societății pentru neînțelegeri grave între asocia ți,
RDC 2/1998, p. 61.
7 Curtea de Apel Craiova, Secția comercială, decizia nr. 18 din 25 ianuarie 2007, R.D.C. nr. 9/2007, p. 118-
120.
8 Curtea Supremă de Justiție, Secția comercială, dec izia nr. 2616 din 16 octombrie 1997 în Dreptul nr.
6/1998; Curtea Supremă de Justiție, Secția comercia lă, decizia nr. 7688 din 14 decembrie 2011 în Revis ta
de drept comercial, nr. 191-192.

asociatului cu r ăspundere nelimitat ă, cum este cazul unei societ ă/uni0163i comerciale în nume colectiv
sau al societ ă/uni0163ii în comandit ă simpl ă.
Dispozi /uni0163iile art. 222 reglementeaz ă cazurile de excludere-sanc /uni0163iune, în timp ce art. 206
reglementeaz ă excluderea-remediu.
Astfel, conform art. 206, creditorii particulari ai asocia /uni0163ilor dintr-o societate în nume colectiv,
în comandit ă simpl ă sau cu r ăspundere limitat ă pot face opozi /uni0163ie în condi /uni0163iile art. 62, împotriva
hot ărârii adun ării asocia /uni0163ilor de prelungire a duratei societ ă/uni0163ii peste termenul fixat ini /uni0163ial, dac ă au
drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anter ior hot ărârii.
Dac ă opozi /uni0163ia a fost admis ă, asocia /uni0163ii trebuie s ă decid ă, în termen de o lun ă de la data la care
hot ărârea a devenit irevocabil ă, dac ă în /uni0163eleg s ă renun /uni0163e la prelungire sau s ă exclud ă din societate
pe asociatul debitor al oponentului. În acest din u rm ă caz, drepturile cuvenite asociatului debitor
vor fi calculate pe baza ultimului bilan /uni0163 contabil aprobat.

No /uni0163iunea de excludere. Din textele de lege mai sus citate observ ăm c ă excluderea din
perspectiva modalit ă/uni0163ii de realizare poate fi judiciar ă în cazurile enumerate de art. 222 sau rodul
voin /uni0163ei asocia /uni0163ilor prin hot ărârea adun ării generale în cazul art. 206.
Din perspectiva premiselor ce conduc la solu /uni0163ia excluderii în doctrin ă s-a f ăcut diferen /uni0163ierea
între excluderea-sanc /uni0163iune, cazurile prev ăzute de art. 222 când prin excludere se tinde la
sanc /uni0163ionarea asociatului care nu î și îndepline ște obliga /uni0163iile 9 și excluderea-remediu cazul
reglementat de art. 206 când prin excluderea se urm ăre ște continuarea activit ă/uni0163ii societ ă/uni0163ii
comerciale, dar și satisfacerea drepturilor unui creditor particular al unuia dintre asocia /uni0163i.

Sfera restrâns ă de aplicabilitate. Din dispozi /uni0163iile mai sus citate rezult ă c ă excluderea nu
este o institu /uni0163ie juridic ă aplicabil ă oric ărui tip de societate sau oric ărui asociat sau ac /uni0163ionar, sfera
de aplicabilitate fiind restrâns ă doar la anumite forme de societate și doar în anumite cazuri.
Astfel este posibil ă doar excluderea asocia /uni0163ilor în cazul societ ă/uni0163ii în nume colectiv, în
comandit ă simpl ă și a celor cu r ăspundere limitat ă, precum și a ac /uni0163ionarilor comandita /uni0163i din
societatea în comandit ă pe ac /uni0163iuni.
În ceea ce prive ște excluderea-remediu, sfera societ ă/uni0163ilor la care se aplic ă este precizat ă
expres de art. 206 alin. 1, anume societatea în num e colectiv, în comandit ă simpl ă sau cu
răspundere limitat ă.

Inadmisibilitatea excluderii în cazul societ ă/uni0163ilor pe ac /uni0163iuni. Din enumerarea din art. 222
alin. 1 rezult ă per a contrario că este inadmisibil ă cererea de excludere a ac /uni0163ionarilor din
societ ă/uni0163ile pe ac /uni0163iuni 10 și nici a ac /uni0163ionarilor comanditari la societ ă/uni0163ile în comandit ă pe ac /uni0163iuni.
În acest sens Curtea de Apel Ia și11 a re /uni0163inut c ă ac /uni0163iunea prin care se solicit ă excluderea unui
ac /uni0163ionar dintr-o societate pe ac /uni0163iuni este inadmisibil ă, și chiar dac ă textul din Legea nr. 31/1990
face trimitere și la societ ă/uni0163ile în comandit ă, acesta este de strict ă interpretare, neputând fi aplicat
și societ ă/uni0163ilor pe ac /uni0163iuni, întrucât pe de o parte instan /uni0163a nu poate proceda la interpretarea unui text

9 Cu toate că excluderea este o sancțiune, totuși ac easta trebuie considerată în același timp și un dre pt al
celorlalți asociați și al societății de a se apăra împotriva unor fapte dăunătoare (C. Lefter, Societa tea cu
răspundere limitată în dreptul comparat, Ed. Didact ică, București, 1993, p. 236).
10 Tribunalul București, Secția comercială, sentința comercială, nr. 6672/2004 în C. Cucu, M.V. Gavriș,
C.G. Bădoiu, C. Haraga, op. cit., pag. 509.
11 Curtea de Apel Iași, Secția comercială și de conte ncios administrativ nr. 215 din 14 iunie 1999, în
R.D.C. nr. 9/2001, pag. 166-168.

de lege prin ad ăugarea unor dispozi /uni0163ii pe care legiuitorul nu a în /uni0163eles s ă le prevad ă expres, iar pe
de alt ă parte prevederea legal ă vizat ă se află în deplin ă concordan /uni0163ă cu specificul societ ă/uni0163ilor în
comandit ă pe ac /uni0163iuni.
Nu este întâmpl ătoare stabilirea cazurilor în care este posibil ă excluderea, putând cu u șurin /uni0163ă
trage concluzia c ă aceast ă institu /uni0163ie juridic ă are aplicabilitate doar în cazul societ ă/uni0163ilor
comerciale în care conlucrarea asocia /uni0163ilor este esen /uni0163ial ă, adic ă societ ă/uni0163ile de persoane și
societ ă/uni0163ile mixte. S-a re /uni0163inut în acest sens c ă „Societatea comercial ă pe ac /uni0163iuni reprezint ă o form ă
asociativ ă în care întâietatea revine elementului obiectiv – capitalul – care se divide pe ac /uni0163iuni. La
aceste societ ă/uni0163i, la care asocia /uni0163ii de /uni0163in o parte din capital, este inoperant ă excluderea unui asociat,
aceast ă modalitate fiind o expresie a considera /uni0163iilor intuitu personae avute în vedere la
perfectarea contractului de societate în cazul soci et ă/uni0163ilor de persoane (societ ă/uni0163i în nume colectiv,
în comandit ă simpl ă sau cu r ăspundere limitat ă). De aceea, este inadmisibil ă excluderea unui
asociat dintr-o societate pe ac /uni0163iuni, ac /uni0163ionarii având împotriva administratorului, pentru
neregulile constatate în exerci /uni0163iul func /uni0163iei, o ac /uni0163iune vizând schimbarea acestuia din func /uni0163ie, cu
plata eventual ă de daune” 12 .
Înalta Curte de Casa /uni0163ie și Justi /uni0163ie 13 a motivat cu privire la inadmisibilitatea excluder ii
ac /uni0163ionarilor c ă în cazul societ ă/uni0163ii pe ac /uni0163iuni „nu se au în vedere la constituire calitatea
persoanelor, factorul personal fiind irelevant. În aceste condi /uni0163ii, în care exist ă diferen /uni0163e esen /uni0163iale
între societ ă/uni0163ile de persoane și societ ă/uni0163ile de capitaluri, între calitatea de asociat și cea de
ac /uni0163ionar, este evident c ă prin art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990, legiu itorul a restrâns sfera
persoanelor care pot fi excluse din societate la ce a a asociatului administrator care comite fraud ă
în dauna societ ă/uni0163ii în comandit ă simpl ă, în nume colectiv și cu r ăspundere limitat ă. Aceasta
înseamn ă c ă dispozi /uni0163iile mai sus ar ătate și institu /uni0163ia în sine a excluderii î și g ăse ște aplicarea în
cazul societ ă/uni0163ilor de persoane întrucât se statueaz ă expres c ă „poate fi exclus din societatea în
nume colectiv, în comandit ă simpl ă sau cu r ăspundere limitat ă asociatul administrator care
comite fraud ă în dauna societ ă/uni0163ii”. Prin urmare, fiind o dispozi /uni0163ie cu caracter de sanc /uni0163iune,
aceasta este de strict ă interpretare și aplicare. În fine, un argument în plus ar fi c ă aceast ă
sanc /uni0163iune se adreseaz ă societ ă/uni0163ilor de persoane constituite pe afinitatea dintre a socia /uni0163i și nu în
considerarea capitalului, astfel c ă nici din acest punct de vedere nu poate fi extins ă aplicarea
prevederilor art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990 , și asupra societ ă/uni0163ilor pe ac /uni0163iuni.
Curtea Constitu /uni021Bional ă prin decizia nr. 169/2005 14 , analizând excep /uni021Bia de neconstitu /uni021Bionalitate
a dispozi /uni021Biilor art. 222 prin care, în esen /uni021Bă , s-a sus /uni021Binut c ă neaplicarea exluderii și la societ ă/uni021Bile pe
ac /uni021Biuni constituie o inegalitate de tratament și articolul criticat înfrânge dispozi /uni021Biile
constitu /uni021Bionale privitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate și pe cele referitoare
la accesul liber la justi /uni021Bie, a respins excep /uni021Bia re /uni021Binând c ă diferen /uni021Ba de regim juridic între
societ ă/uni021Bile pe ac /uni021Biuni și alte tipuri de societ ă/uni021Bi este o consecin /uni021Bă fireasc ă a desosebirilor de
substan /uni021Bă care exist ă între aceste categorii de societ ă/uni021Bi, f ără a echivala cu o discriminare sau o
inechitate nepermis ă într-un stat de drept; de asemenea, Curtea Constit u /uni021Bional ă a motivat c ă
societatea în nume colectiv, în comandit ă simpl ă se încadreaz ă, în raport de modul de constituire,
în categoria societ ă/uni021Bilor de persoane, pentru a c ăror func /uni021Bionare este determinant ă încrederea
reciproc ă dintre asocia /uni021Bi, iar în astfel de societ ă/uni021Bi deciziile se adopt ă deseori în unanimitate, în

12 Curtea de Apel Iași, Secția de contencios administ rativ, decizia nr. 197/1997 în F. Ciutacu, Codul
comercial român adnotat, Ed. A 2-a, Ed. Sigma 2001, p. 148 și Ioan Adam, Codruț Nicolae Savu, op. cit. ,
p. 796.
13 Î.C.C.J., Secția comercială, decizia nr. 1572 din 9 mai 2008 (http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp ).
14 Publicată în Monitorul Oficial nr. 408 din 13 mai 2005.

schimb la societ ă/uni021Bile pe ac /uni021Biuni nu este necesar s ă existe o leg ătur ă personal ă, de încredere între
ac /uni021Bionari, esen /uni021Bial ă fiind participarea la capitalul social, iar nu per soana de /uni021Bin ătorilor de ac /uni021Biuni.
Excluderea ac /uni0163ionarilor nu este posibil ă nici pe cale judiciar ă, nici prin adoptarea unei
hot ărâri a adun ării generale a ac /uni0163ionarilor fa /uni0163ă de un anumit ac /uni0163ionar, indiferent de motivul avut
în vedere și chiar dac ă exist ă clauz ă în acest sens în actul constitutiv. O astfel de ho t ărâre a
adun ării generale a ac /uni0163ionarilor este contrar ă prevederilor Legii nr. 31/1990 15 , iar o clauz ă
statutar ă care s ă permit ă excluderea unui ac /uni0163ionar este lovit ă de nulitate absolut ă.
Nu pot fi considerate temeiuri pentru excludere dis pozi /uni0163iile actului constitutiv care prev ăd
pierderea calit ă/uni0163ii de ac /uni0163ionar în caz de producere a unui prejudiciu societ ă/uni0163ii, ca urmare a
îndeplinirii necorespunz ătoare a obliga /uni0163iilor de serviciu, sau pierderea calit ă/uni0163ii de ac /uni0163ionar ca
urmare a încet ării contractului individual de munc ă16 ; dispozi /uni0163iile privitoare la excludere sunt
imperative, iar cazurile sunt limitativ prev ăzute.

Propunere de lege ferenda. În doctrin ă17 a fost formulat ă ca și propunere de lege
ferenda instituirea unei proceduri prin care ac /uni0163ionarii administratori care au fost sanc /uni0163iona /uni0163i
printr-o hot ărâre judec ătoreasc ă s ă fie constrân și s ă renun /uni0163e la calitatea de ac /uni0163ionar, oferindu-se
ca și exemplu dispozi /uni0163iile din dreptul francez care permit excluderea sta tutar ă la societatea pe
ac /uni0163iuni simplificat ă și societatea pe ac /uni0163iuni european ă cu sediul în Fran /uni0163a. Îmbr ă/uni0163ișă m o astfel de
propunere, îns ă în sensul reglement ării unor cazuri exprese de excludere a ac /uni0163ionarilor 18 și a unei
proceduri similare celei prev ăzute de art. 223.
În sus /uni0163inerea inadmisibilit ă/uni0163ii excluderii ac /uni0163ionarilor s-a invocat pe lâng ă caracterul de
strict ă interpretare al dispozi /uni0163iilor art. 222 și natura ac /uni0163iunilor, anume c ă acestea „constituie un
titlu de credit constatator al drepturilor și obliga /uni0163iilor derivând din calitatea de ac /uni0163ionar, astfel c ă
de /uni0163in ătorul ac /uni0163iunii se consider ă a fi proprietarul unei frac /uni0163iuni din capitalul social, drept real de
care nu poate fi privat” 19 ; pentru aceste considerente autorii cita /uni0163i apreciaz ă c ă sanc/uni0163iunea
excluderii nu poate fi aplicat ă societ ă/uni0163ii pe ac /uni0163iuni. În ceea ce ne prive ște, consider ăm c ă se
impune de lege ferenda reglementarea unor cazuri de excludere m ăcar pentru administratorul
ac /uni0163ionar care prejudiciaz ă societatea, neputând sus /uni0163ine c ă exist ă o incompatibilitate între
excluderea-sanc /uni0163iune și natura juridic ă a ac /uni0163iunilor. Ac /uni0163iunile nu constituie un titlu de credit
perfect, ci un titlu de credit special de natur ă corporativ ă20 , astfel c ă drepturile și obliga /uni0163iile
ac /uni0163ionarului sunt configurate și exercitate conform actului constitutiv și legisla /uni0163iei speciale;
statutul de ac /uni0163ionar nu este intangibil 21 , iar dobândirea unor ac /uni0163iuni impune exercitarea

15 C.S.J., Secția comercială, decizia nr. 519/1997, î n Dreptul nr. 11/1997, pag. 124
16 C.S.J., Secția comercială, decizia nr. 519/1997, c itată în I. Turcu , Teoria și practica dreptului comercial
român, Ed. Lumina Lex, București, 1998, p. 500-501.
17 Nicoleta Rodica Dominte, Organizarea și funcționar ea societăților comerciale, Ed. C.H. Beck, Bucureșt i,
2008, p.447.
18 Excluderea acționarilor a născut numeroase dispute doctrinare plecând de la aprecierea de principiu a
necesității acesteia și la societățile pe acțiuni ș i până la sfera acționarilor ce pot fi excluși, anu me dacă
trebuie vizați toți acționarii, fie administratori sau nu, și până la identificarea cazurilor de exclu dere,
respectiv doar pentru cazurile în care este prejudi ciată societatea sau și alte cazuri cum ar fi cele de abuz
de majoritate ori de minoritate.
19 Ioan Adam, Codruț Nicolae Savu, op. cit., p. 796
20 I.L. Georgescu, Drept comercial român, vol. II, Ed . All Beck, 2002, p. 487.
21 Spre exemplu, neefectuarea plății vărsămintelor în condițiile art. 100 poate conduce la anularea
respectivelor acțiuni nominative

drepturilor cu bun ă-credin /uni0163ă în sensul ar ătat de art. 136 1. Pe de alt ă parte, a refuza admisibilitatea
excluderii la societ ă/uni0163ile pe ac /uni0163iuni, doar invocând caracterul intuitu personae prezent la
societ ă/uni0163ile reglementate de art. 222, nu se justific ă din punctul nostru de vedere, prevalând
aspectul sanc /uni0163ionator al acestei institu /uni0163ii juridice, scopul fiind men /uni0163inerea structurii societare și
sanc /uni0163ionarea persoanelor ce au cauzat prejudicii societ ă/uni0163ii.

Caracterul enumer ării cauzelor de excludere. Cum dispozi /uni0163iile art. 221 alin.1 lit. a)-d)
reglementeaz ă patru cazuri în care asocia /uni0163ii pot fi exclu și și din care doar dou ă aplicabile
asocia /uni0163ilor din societ ă/uni0163ile comerciale cu r ăspundere limitat ă, în doctrin ă nu exist ă unanimitate de
opinii cu privire la caracterul limitativ ori enun /uni0163iativ al acestor dispozi /uni0163ii.
Astfel, o parte a doctrinei interbelice sus /uni0163inea, având la baz ă punctul de vedere al lui
Cesare Vivante, caracterul enun /uni0163iativ al dispozi /uni0163iilor în cauz ă considerând c ă asocia /uni0163ii au
posibilitatea de a ad ăuga și alte situa /uni0163ii ce pot constitui temei al excluderii, în m ăsura în care
acestea sunt în spiritul legii 22 , dându-se ca și exemplu cazul unui asociat ce a fost condamnat
definitiv și irevocabil pentru s ăvâr șirea infrac /uni0163iunii de furt sau neîndeplinirea de c ătre unul din
asocia /uni0163i a obliga /uni0163iilor ce-i reveneau, necesare realiz ării obiectului de activitate al societ ă/uni0163ii, astfel
că excluderea acestuia se justific ă pentru evitarea dezavantajelor pe care le presupun e dizolvarea
și lichidarea societ ă/uni0163ii.
Cu toate acestea, opinia ce a dominat în aceast ă perioad ă atât în doctrin ă, cât și în
jurispruden /uni0163ă a fost cea a interpret ării limitative 23 . Jurispruden /uni0163a interbelic ă a admis prin excep /uni0163ie
că „singura extindere ce se face ar fi ca o cauz ă legat ă de dizolvare s ă se poat ă aplica și
excluderii unui asociat, c ăci dac ă o asemenea cauz ă poate produce un efect mai puternic, anume
desfiin /uni0163area societ ă/uni0163ii, cu atât mai mult poate fi aplicat ă cu un efect restrâns” 24 ; în aceast ă spe /uni0163ă
punându-se în discu /uni0163ie dizolvarea societ ă/uni0163ii pentru imposibilitatea realiz ării obiectului societ ă/uni0163ii
ca urmare a nerespect ării obliga /uni0163iilor asumate de unul din asocia /uni0163i, s-a apreciat c ă reprezint ă un
just motiv de dizolvare, astfel c ă în acest context cu atât mai mult instan /uni0163a a considerat c ă aceasta
constituie o cauz ă de excludere.
În prezent, opinia dominant ă este cea a caracterului limitativ al enumer ării.
Legiuitorul a prev ăzut doar patru cazuri, astfel c ă printr-o simpl ă interpretare rezult ă
caracterul limitativ al enumer ării. Nu putem sus /uni0163ine caracterul enun /uni0163iativ, chiar dac ă legiuitorul a
folosit verbul „poate”, aceast ă inten /uni0163ie nerezultând și din alte texte de lege sau din folosirea altor
termeni ce ar conduce la a stabili caracterul enun /uni0163iativ; termenul „poate” trebuie interpretat doar
în leg ătur ă direct ă cu ceilal /uni0163i asocia /uni0163i sau societatea, care sunt în m ăsur ă s ă aprecieze temeinicia
promov ării unei astfel de cereri în instan /uni0163ă .
De altfel, acolo unde legiuitorul a dorit l ărgirea sferei cazurilor, a f ăcut-o în mod expres
cum este la retragere sau la dizolvare unde s-a f ăcut trimitere la „motive temeinice”, l ăsând la
latitudinea instan /uni0163elor aprecierea acestora pe baza probelor administr ate.
Totu și, în unele hot ărâri pronun /uni021Bate chiar de instan /uni021Ba suprem ă se face în cadrul
considerentelor referire la caracterul enun /uni021Biativ, îns ă nu s-au pronun /uni021Bat în concret excluderi
pentru alte cazuri decât cele enumerate de art. 222 . Cu titlu de exemplu, Înalta Curte de Casa /uni021Bie
și Justi /uni021Bie, în considerentele deciziei nr. 724 din 15 febru arie 2007 25 , re /uni021Bine c ă, ”de și este corect ă

22 I.L. Georgescu, op. cit., vol. II, p. 176.
23 Interpretarea privea art. 188 din Codul comercial din 1887.
24 Trib. Ilfov, Secția I comercială, 22 mai 1945, R.D .C. 1945, p. 370 apud I.L. Georgescu, op. cit., vol . II, p.
176.
25 http://www.juris.ro/jurisprudenta-detaliu/Decizia- nr-7242007–SEC354IA-COMERCIAL–/

sus /uni021Binerea recurentului referitoare la caracterul exemp lificativ al cazurilor de excludere prev ăzute
de art. 222 din Legea nr. 31/1990, totu și, motivul respingerii cererii sale a constat în
neîndeplinirea condi /uni021Biilor prev ăzute de art. 22 alin. 1 lit a din aceea și lege”. Dimpotriv ă, în unele
spe /uni021Be instan /uni021Bele au interpretat restrictiv chiar cazurile stabil ite de art. 222; spre exemplu, prin
decizia nr. 553/2002 Curtea de Apel Constan /uni021Ba26 admi /uni021Bând un recurs, a modificat în tot hot ărârea
tribunalului și a respins pe fond cererea de excludere a unui aso ciat de și la momentul coopt ării în
societate de c ătre recurent ă p ăr/uni021Bile au stabilit ca noul asociat s ă fac ă o investi /uni021Bie în sensul
finaliz ării unei investi /uni021Bii hotel-restaurant, sens în care au men /uni021Bionat și o clauz ă în actul constitutiv
că ”nerespectarea acestui angajament, care constituie chiar motiva /uni021Bia asocierii, d ă dreptul
asociatului persoan ă fizic ă s ă procedeze la excluderea asociatului persoan ă juridic ă din societate,
eventual s ă returneze contravaloarea investi /uni021Biei efectuate de acesta în termen de un an de la da ta
excluderii sau retragerii voluntare”. Pentru a admi te recursul, Curtea de Apel a apreciat c ă
excluderea asociatului este justificat ă din perpectiva textului enun /uni021Bat doar pentru nedepunerea
aportului la care s-a obligat ori, în spe /uni021Bă , aportul a fost adus prin plata p ăr/uni021Bilor sociale cesionate la
data coopt ării. Efectuarea unor lucr ări nu poate constitui aport în natur ă, iar obliga /uni021Bia referitoare
la executarea acestora nu poate prezenta un temei l egal pentru continuarea sau încetarea
societ ă/uni021Bii comerciale înfiin /uni021Bate.
Nu putem îns ă s ă nu constat ăm o lips ă de unitate a reglement ării materiei analizate. C ă în
unele situa /uni0163ii se impune excluderea, r ăzbate chiar din alte dispozi /uni0163ii ale Legii nr. 31/1990. În
acest sens aducem ca argument dispozi /uni0163iile art. 6 alin. 2 în care se prevede c ă nu pot fi fondatori
persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile or i care au fost condamnate pentru gestiune
frauduloas ă, abuz de încredere, fals, uz de fals, în șel ăciune, delapidare, m ărturie mincinoas ă,
dare sau luare de mit ă, pentru infrac /uni0163iunile prev ăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și
sanc /uni0163ionarea sp ălării banilor, precum și pentru instituirea unor m ăsuri de prevenire și combatere
a finan /uni0163ă rii actelor de terorism, pentru infrac /uni0163iunile prev ăzute de art. 143-145 din Legea nr.
85/2006 privind procedura insolven /uni0163ei sau pentru cele prev ăzute de Legea nr. 31/1990 privind
societ ă/uni0163ile comerciale.
Or, atât timp cât legea stabile ște c ă astfel de persoane nu pot fi fondatori, per a contrario ,
în m ăsura în care ulterior înmatricul ării societ ă/uni0163ii, respectivele persoane nu mai pot avea calitatea
de asocia /uni0163i; Legea nr. 31/1990 nu reglementeaz ă o procedur ă de pierdere a calit ă/uni0163ii de asociat
pentru astfel de cazuri, context în care solu /uni0163ia excluderii apare ca singura posibil ă.
Pe de alt ă parte, inten /uni0163ia de a considera enumerarea ca fiind limitativ ă este în strâns ă
leg ătur ă cu aprecierea c ă excluderea poate fi dispus ă doar de instan /uni0163ele de judecat ă. Îns ă, chiar
legiuitorul a prev ăzut alte texte de lege ce permit excluderea, recuno scând astfel c ă aceasta nu
este atributul exclusiv al instan /uni0163elor de judecat ă; este cazul art. 206 alin. 2 ce prevede
posibilitatea asocia /uni0163ilor de a exclude pe asociatul debitor. Instituindu -se o astfel de excep /uni0163ie și
recunoscându-se „puterea” adun ării generale a asocia /uni0163ilor de a dispune excluderea, nu vedem de
ce nu ar trebui l ărgit ă sfera cazurilor dând posibilitate asocia /uni0163ilor s ă stabileasc ă în actul
constitutiv și alte cauze care ar justifica o astfel de sanc /uni0163iune, urmând ca instan /uni0163ele s ă aprecieze și
să dispun ă m ăsura respectiv ă. De altfel, exemplul dat anterior pentru a înt ări interpretarea
restrictiv ă a modului de reglementare al cazurilor de dizolvar e, poate constitui și un
contraargument, în sensul c ă în privin /uni0163a acestei din urm ă institu /uni0163ii juridice legiuitorul a dat
posibilitate asocia /uni0163ilor s ă prevad ă în actul constitutiv și alte cauze de dizolvare (art. 227 alin. 1
lit. g), astfel c ă este f ără de în /uni0163eles de ce în cazul excluderii, care ca și finalitate nu conduce la

26 http://www.jurisprudenta.com/Excludere-asociat-Lip sa-aportului-socia(-I-)-Act-Jurisprudenta-
76818.html

dispari /uni0163ia persoanei juridice și are un scop sanc /uni0163ionator, totu și legiuitorul nu a dat posibilitate
asocia /uni0163ilor s ă identifice și alte cazuri de excludere.
Situa /uni0163iile ivite în activitatea comercial ă conduc c ătre l ărgirea sferei cazurilor de
excludere, în doctrin ă identificându-se câteva dintre acestea 27 ; spre exemplu, neîn /uni0163elegerile grave
dintre asocia /uni0163i care împiedic ă func /uni0163ionarea societ ă/uni0163ii și care ar constitui motiv de dizolvare
conform art. 227 alin. 1 lit. e), pot constitui și motiv de excludere pentru asocia /uni0163ii ce între /uni0163in
astfel de neîn /uni0163elegeri, sau în cazul dispari /uni0163iei lui affectios societatis, solu /uni0163ia s ă nu o constituie
dizolvarea societ ă/uni0163ii, ci excluderea sau retragerea asociatului care a pierdut aceast ă inten /uni0163ie de a
conlucra cu ceilal /uni0163i asocia /uni0163i.

Analiza cazurilor de excludere. Așadar, în privin /uni0163a asocia /uni0163ilor din societ ă/uni0163ile cu r ăspundere
limitat ă doar dou ă sunt cazurile reglementate de art. 222 alin. lit. a și d, respectiv:
1. asociatul care, pus în întârziere, nu aduce apor tul la care s-a obligat 28 ;
Asocia /uni0163ii societ ă/uni0163ii cu răspundere limitat ă au obliga /uni0163ia de a v ărsa integral la data constituirii
(art. 9 1) sau cu ocazia major ării, capitalul social subscris, astfel c ă dac ă aportul este în numerar
acest caz de excludere nu î și mai g ăse ște aplicabilitatea; dac ă aportul este în natur ă, se consider ă
că acestea sunt v ărsate prin transferarea drepturilor corespunz ătoare și prin predarea efectiv ă
către societate a bunurilor aflate în stare de utiliz are (art. 16 alin. 2).
Cazul reglementat de art. 222 alin. 1 lit a prive ște exclusiv aducerea aportului, astfel c ă sfera
analizei trebuie s ă nu priveasc ă momentul asum ării obliga /uni0163iei de a aduce aport, ci doar faza
execut ării; obliga /uni0163ia de a aduce un aport are loc la momentul constitu irii, ori ulterior, al major ării
capitalului social și este asumat ă de p ăr/uni0163i fie chiar prin actul constitutiv, fie printr-un a ct
adi /uni0163ional; asumarea unei obliga /uni0163ii f ără leg ătur ă cu aceste momente și f ără a se reg ăsi în actul
constitutiv sau o hot ărâre a adun ării generale de majorare, nu poate fi considerat ă ca și obliga /uni0163ie
de a aduce un aport, ci eventual ca și o creditare a activit ă/uni0163ii societ ă/uni0163ii.
Textul de lege prevede obligativitatea punerii în întârziere a asociatului care urmeaz ă a se
face potrivit art. 1522 N.C.civ (corespondentul art . 1079 C.civ. din 1864). Prin punerea în
întârziere, asociatul care întârzie s ă depun ă aportul social este r ăspunz ător de daunele pricinuite,
iar dac ă aportul a fost stipulat în numerar, este obligat și la plata dobânzilor legale din ziua în
care trebuia s ă fac ă v ărs ământul (art. 65 alin. 2); excluderea nu înl ătur ă suportarea consecin /uni021Belor
întârzierii în efectuarea aportului 29 .
Atât timp cât asociatul respectiv nu a fost pus în întârziere cu privire la îndeplinirea obliga /uni0163iei
de a aduce aportul subscris la constituirea capital ului social sau la majorarea acestuia, textul de
lege nef ăcând distinc /uni0163ie între aceste situa /uni0163ii, chiar dac ă obliga /uni0163ia este una comercial ă, iar
debitorul este de drept în întârziere, totu și art. 222 alin. 1 lit. a impune necesitatea puneri i în
întârziere a asociatului care a neglijat îndeplinir ea acestei obliga /uni0163ii, și cum aceast ă condi /uni0163ie este
expres prev ăzut ă, consecin /uni0163a este aceea c ă dup ă îndeplinirea acestei formalit ă/uni0163i se na ște dreptul la
ac /uni0163iunea în excludere împotriva asociatului debitor 30 .
Nu se poate considera îndeplinit ă condi /uni021Bia punerii în întârziere prin formularea cererii de
chemare în judecat ă31 întrucât textul prevede expres efectuarea unei not ific ări pentru a aduce la

27 C. Predoiu, Gh. Piperea, op. cit., pag. 838-810
28 A se vedea în acest sens Vasile Pătulea, Răspunder ea asociaților și administratorilor pentru
neefectuarea vărsării aporturilor la care s-au obli gat, Dreptul nr. 8/2005, p. 102-109.
29 St. D. Cărpenaru, op. cit., p. 423.
30 Î.C.C.J., Secția comercială, decizia nr. 1230 din 9 aprilie 2009 (http://www.scj.ro/cautare_decizii.a sp ).
31 În sens contrar a se vedea C. Predoiu, Gh. Piperea , op. cit., p. 846.

cuno știn /uni021Ba asociatului obliga /uni021Bia de a aduce aportul, în timp ce obiectul ac /uni021Biunii îl constituie
tocmai excluderea sa, iar nu executarea obliga /uni021Biei respective; legiuitorul, stabilind necesitatea
notific ării, a ales o solu /uni021Bie constructiv ă care s ă fie în sensul desf ăș ur ării activit ă/uni021Bii societ ă/uni021Bii, a
inform ării asociatului cu privire la neexecutarea obliga /uni021Biei de a aduce aport, dând posibilitatea
acestuia s ă-și îndeplineasc ă cu bun ă-credin /uni021Bă obliga /uni021Bia f ără a suporta anumite consecin /uni021Be juridice,
sau, dimpotriv ă, s ă poat ă invoca punctul s ău de vedere.
Nu are relevan /uni0163ă valoarea aportului la care asociatul s-a obligat, neputându-se sus /uni0163ine
caracterul modic al acestuia atât timp cât legiuito rul nu a stabilit în aceast ă privin /uni0163ă o anumit ă
valoare 32 .
Din perspectiva admisibilit ă/uni021Bii ac /uni021Biunii în excludere nu are relevan /uni021Bă motivul pentru care
asociatul nu a adus aportul la care s-a obligat, acesta neputând invoca anumite cauze de natur ă
a-l exonera de aceast ă obliga /uni021Bie 33 art. 16 alin. 2 prev ăzând expres cu privire la v ărsarea aportului
în natur ă care are loc prin transferarea drepturilor corespu nz ătoare 34 și prin predarea efectiv ă
către societate a bunurilor aflate în stare de utiliz are. A șadar, sub aspectul îndeplinirii obliga /uni021Biei,
relevan /uni021Bă are predarea efectiv ă a bunurilor. Se pune întrebarea dac ă imposibilitatea fortuit ă de
executare constituie o cauz ă de exonerarea a debitorului, respectiv când presta /uni021Bia nu mai poate fi
executat ă în mod obiectiv, c ăci ad impossibilium nulla obligatio? Ne intereseaz ă a șadar s ă
lămurim în ce m ăsur ă au aplicabilitate în aceast ă materie dispozi /uni021Biile art. 1634 alin. 1 C.civ. 35
care prev ăd c ă debitorul este liberat atunci când obliga /uni021Bia sa nu mai poate fi executat ă din cauza
unei for /uni021Be majore, a unui caz fortuit ori a unor alte evenim ente asimilate acestora, produse înainte
ca debitorul s ă fie pus în întârziere. Apreciem c ă din perspectiva obliga /uni021Biei de a aduce aport și a
admisibilit ă/uni021Bii excluderii nu are relevan /uni021Bă , asocia /uni021Bii stabilind respectivul aport ca fiind esen /uni021Bial
constituirii societ ă/uni021Bii ori desf ăș ur ării activit ă/uni021Bii comerciale, iar cererea de excludere nu poate fi
respins ă ca urmare a invoc ării vreunei cauze exoneratoare; nimic nu-i împiedic ă pe asocia /uni021Bi s ă
rezolve aceast ă situa /uni021Bie pe cale amiabil ă și în unanimitate s ă modifice actul constitutiv în sensul
înlocuirii bunului ce trebuia adus ca aport.
De asemenea, executarea obliga /uni021Biei trebuie s ă fie efectiv ă, iar nu doar formal ă, astfel c ă nu
se poate sus /uni021Bine c ă obliga /uni021Bia de a aduce aport a fost îndeplinit ă prin simpla înregistrare în bilan /uni021Bul
contabil, ci numai aducerea efectiv ă la sediul societ ă/uni021Bii a bunurilor ce fac obiectul aportului în
natur ă constituie o executare a acestei obliga /uni021Bii și care d ă posibilitatea societ ă/uni021Bii s ă desf ăș oare
activitatea comercial ă36 . Tot sub aspectul îndeplinirii în totalitate a obl iga /uni021Biei de a aduce aportul
se impune a preciza c ă bunul trebuie s ă fie în stare de utilizare , condi /uni021Bie ce se desprinde din
art. 16 alin 2, c ăci altfel executarea este tot una formal ă și nu este atins ă finalitate stabilit ă de
asocia /uni021Bi, anume ca aportul s ă fie de natur ă a ajuta constituirea sau func /uni021Bionarea societ ă/uni021Bii și
desf ășurarea efectiv ă a activit ă/uni021Bii comerciale.
Obliga /uni0163ia de a aduce aportul trebuie să fie asumat ă de asociat , neputându-se asimila acestei
situa /uni0163ii cazurile de majorare legal ă; în acest sens instan /uni0163ele au respins cererile de excludere în
cazul nemajor ării capitalului social impus ă de O.G. nr. 32/1997 considerând c ă aceast ă obliga /uni0163ie

32 C.S.J., Secția comercială, decizia nr. 2416/2003 î n C. Cucu, M.-V. Gavriș, C.G. Bădoiu, C. Haraga, op . cit.,
p. 508.
33 În același sens C. Predoiu, Gh. Piperea, op. cit., p. 847.
34 A se vedea în acest sens și art. 65 care prevede c ă ”în lipsă de stipulație contrară, bunurile consti tuite
ca aport în societate devin proprietatea acesteia d in momentul înmatriculării ei în registrul comețulu i.
35 Corespondent art. 1156 din Codul civil din 1864.
36 Curtea Supremă de Justiție, Secția comercială, dec izia nr. 76 din 1995, în Dreptul nr. 12/1995, p. 91 .

a fost impus ă și nu asumat ă prin contractul de societate 37 , iar actul normativ în cauz ă prevedea
sanc /uni0163iunea dizolv ării societ ă/uni0163ii în caz de nemajorare în termenul fixat 38 .
Asumarea aportului trebuie s ă se fac ă de asociat fie prin semnarea actului constitutiv c u
ocazia înfiin /uni0163ă rii societ ă/uni0163ii comerciale, fie ulterior prin semnarea actului a di /uni0163ional de majorare a
capitalului social. Existen /uni0163a obliga /uni0163iei de a aduce aport nu poate fi dedus ă din alte acte juridice
încheiate de asocia /uni0163i în exercitarea activit ă/uni0163ii, ci doar din dispozi /uni0163iile actului constitutiv.
Exluderea asociatului pentru neaducerea aportului n u are un rol strict sanc /uni021Bionator pentru
asociatul respectiv, ci este și o m ăsur ă de protec /uni021Bie pentru societate, care numai astfel î și
consolideaz ă existen /uni021Ba sau func /uni021Bionabilitatea în acord cu voin /uni021Ba asocia /uni021Bilor exprimat ă în actul
constitutiv.
Interpretarea textului art. 222 alin. 1 lit a trebu ie f ăcut ă în strict ă leg ătur ă cu no /uni0163iunea de
aport, neputând fi extins ă și la alte obliga /uni0163ii de finan /uni0163are a societ ă/uni0163ii asumate de asocia /uni0163i în
vederea realiz ării activit ă/uni0163ilor comerciale. Nu poate fi re /uni0163inut ă sus /uni0163inerea c ă no /uni0163iunea de aport în
acest caz ar avea un caracter general și c ă ar include orice contribu /uni0163ie la realizarea obiectului de
activitate. În acest sens Înalta Curte de Casa /uni0163ie și Justi /uni0163ie 39 a re /uni0163inut c ă este neîndoielnic faptul c ă
în scopul realiz ării obiectului de activitate și pentru ca pactul societar s ă aib ă finalitate, asocia /uni0163ii
pot în mod conven /uni0163ional s ă prevad ă și alte modalit ă/uni0163i de participare la realizarea activit ă/uni0163ii
societ ă/uni0163ii determinând în mod concret obliga /uni0163iile ce le revin, iar cu privire la sus /uni0163inerea c ă
interpretarea restrictiv ă a aportului ar lipsi de eficien /uni0163ă aceste dispozi /uni0163ii, instan /uni0163a re /uni0163ine mai întâi
că societatea comercial ă este sub raport conven /uni0163ional, produsul acordului de voin /uni0163ă al asocia /uni0163ilor
așa încât sanc /uni0163iunea excluderii trebuie privit ă ca o reziliere par /uni0163ial ă a actului constitutiv.
Totodat ă, Înalta Curte de Casa /uni0163ie și Justi /uni0163ie 40 a re /uni0163inut c ă sanc /uni0163iunea excluderii asociatului
în temeiul art. 222 alin. 1 lit. a nu poate fi disp us ă fa /uni0163ă de un asociat care s-a obligat la aducerea
unui aport fa /uni0163ă de cel ălalt asociat îns ă cu ocazia încheierii unui contract de asociere în
participa /uni0163ie. În spe /uni0163ă , între societatea cu r ăspundere limitat ă reclamant ă și asociatul persoan ă
fizic ă s-a mai încheiat un contract de asociere în partic ipa /uni0163ie și un antecontract de vânzare –
cump ărare prin care asociatul pârât se obligase s ă transfere dreptul de proprietate asupra
imobilului aflat în construc /uni0163ie, investi /uni0163ie realizat ă de societatea reclamant ă. Cum asociatul pârât
nu și-a îndeplinit obliga /uni0163ia asumat ă de și fusese notificat în acest sens și cum lucr ările la investi /uni0163ia
respectiv ă continu ă, societatea reclamant ă dorind finalizarea construc /uni0163iei și valorificarea
corespunz ătoare, aceasta a considerat c ă sunt îndeplinite condi /uni0163iile pentru a solicita excluderea
asociatului în temeiul art. 222 alin. 1 lit a.
Instan /uni0163a de fond, respectiv Tribunalul Constan /uni0163a prin sentin /uni0163a civil ă nr. 1755/2010 a re /uni0163inut
că nu s-a f ăcut dovada c ă nici la momentul constituirii societ ă/uni0163ii reclamante și nici ulterior
acestei date, pârâta nu și-a asumat vreo obliga /uni0163ie cu titlu de aport de natura celei invocate de
reclamant ă, anume de a transfera societ ă/uni0163ii comerciale dreptul de proprietate asupra imobilu lui
aflat în construc /uni0163ie, în spe /uni0163ă reclamanta f ăcând confuzie între actul de constituire al societ ă/uni0163ii

37 C.S.J., Secția comercială, decizia nr. 1076/2003, în Curierul Judiciar nr. 4/2004, p. 77.
38 Î.C.C.J., Secția comercială, decizia nr. 4211/28 o ctombrie 2004, în Pandectele Române nr. 3/2005, p.
55 și Dreptul nr. 8/2005, p. 217..
39 Î.C.C.J., Secția comercială, decizia nr. 1611 din 7 mai 2010 (http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp).
40 Î.C.C.J., secția comercială, decizia nr. 132 din 1 3 ianuarie 2011, R.R.D.A. nr. 7/2011, p. 120-126 cu notă
de Adrian Dobre.

comerciale în care se face men /uni0163iune despre aportul fiec ărui asociat, capitalul social și valoarea
nominal ă a p ăr/uni0163ilor sociale și contractul de asociere în participa /uni0163ie încheiat ulterior constituirii
societ ă/uni0163ii. De asemenea, a mai re /uni0163inut c ă actul constitutiv al societ ă/uni0163ii reclamante nu cuprinde
asumarea din partea pârâtei a vreunei obliga /uni0163ii de a aporta în natur ă proprietatea bunului pretins
nici la momentul constituirii, nici ulterior.
Apelul declarat a fost respins ca nefondat de c ătre Curtea de Apel Constan /uni0163a prin decizia
civil ă nr. 79/COM/2010 re /uni0163inând c ă respectivul contract de asociere în participa /uni0163ie este distinct
de contractul de societate, art. 222 alin. 1 lit a fiind de strict ă interpretare în sensul c ă
reglementeaz ă sanc /uni0163iunea excluderii asociatului raportat ă la nerespectarea obliga /uni0163iei neaducerii
aportului, referindu-se la contractul de societate și nicidecum la o asociere în participa /uni0163ie.
În recursul declarat, s-a sus /uni0163inut fa /uni0163ă de art. 222 alin. 1 lit a c ă instan /uni0163a a f ăcut o aplicare
restrictiv ă, necuprins ă în textul de lege care nu solicit ă o anumit ă formalitate pentru obliga /uni0163ia
unui asociat de a aporta un bun, ceea ce înseamn ă c ă o asemenea obliga /uni0163ie se poate asuma prin
orice înscris sub semn ătur ă privat ă. Curtea constat ă c ă nici una din clauzele contractuale invocate
nu au leg ătur ă cu obiectul litigiului, contractele invocate având natur ă diferit ă de cea a actului
constitutiv, calitatea de asociat a pârâtei în asoc ierea în participa /uni0163ie neputând fi confundat ă cu
calitatea de asociat într-o societate cu r ăspundere limitat ă.
În sensul interpret ării restrictive a no /uni021Biunii de aport de c ătre instan /uni021Bele judec ătore ști cit ăm
decizia nr. 553/2002 prin care Curtea de Apel Const an /uni021Ba41 admi /uni021Bând un recurs, a modificat în tot
hot ărârea tribunalului și a respins pe fond cererea de exlcudere a unui aso ciat de și cu ocazia
coopt ării în societate de c ătre recurent ă p ăr/uni021Bile au stabilit ca noul asociat s ă fac ă o investi /uni021Bie în
sensul finaliz ării unei investi /uni021Bii hotel-restaurant sens în care au men /uni021Bionat și o clauz ă în actul
constitutiv c ă ”nerespectarea acestui angajament, care constituie chiar motiva /uni021Bia asocierii, d ă
dreptul asociatului persoan ă fizic ă s ă procedeze la excluderea asociatului persoan ă juridic ă din
societate, eventual s ă returneze contravaloarea investi /uni021Biei efectuate de acesta în termen de un an
de la data excluderii sau retragerii voluntare”. Pe ntru a admite recursul, Curtea de Apel a apreciat
că excluderea asociatului este justificat ă din perspectiva textului enun /uni021Bat doar pentru
nedepunerea aportului la care s-a obligat ori, în s pe /uni021Bă , aportul a fost adus prin plata p ăr/uni021Bilor
sociale cesionate la data coopt ării. Efectuarea unor lucr ări nu poate constitui aport în natur ă, iar
obliga /uni021Bia referitoare la executarea acestora nu poate prez enta un temei legal pentru continuarea
sau încetarea societ ă/uni021Bii comerciale înfiin /uni021Bate.

2. asociatul administrator care comite fraud ă în dauna societ ă/uni0163ii sau se serve ște de
semn ătura social ă sau de capitalul social în folosul lui sau al alto ra
În primul rând, poate fi exclus doar acel asociat c are este și administrator, condi /uni0163ie logic ă
odat ă ce numai aceast ă calitate ofer ă mijloacele și împrejur ările necesare comiterii fraudei ori
folosirii semn ăturii sociale sau a capitalului social.
O problem ă care se ridic ă fa /uni0163ă de aceast ă dubl ă calitate este aceea de a stabili când este
necesar ca asociatul s ă aib ă și calitatea de administrator: la momentul comiterii fraudei, folosirii
semn ăturii sociale ori a capitalului sau și la momentul formul ării cererii de excludere.
Vom porni în l ămurirea acestui aspect de la o sentin /uni0163ă pronun /uni0163at ă de Tribunalul Dolj 42
care a admis cererea introductiv ă formulat ă de reclamantul-pârât având ca obiect retragerea di n

41 http://www.jurisprudenta.com/Excludere-asociat-Lip sa-aportului-socia(-I-)-Act-Jurisprudenta-
76818.html
42 Tribunalul Dolj, Secția comercială, sentința nr. 2 837 din 7 decembrie 2010,rămasă definitivă și
irevocabilă prin decizia nr…. pronunțată de Curte a de Apel Craiova. nepublicată

societate și a respins cererea reconven /uni0163ional ă de excludere formulat ă de societate ca și
inadmisibil ă având în vedere c ă reclamantul-pârât nu avea calitatea de administrat or la momentul
formul ării cererii de excludere sau cum re /uni0163ine instan /uni0163a „al actualei societ ă/uni0163i cu r ăspundere
limitat ă”.
Consider ăm solu /uni0163ia instan /uni0163ei ca fiind criticabil ă, punctul nostru de vedere fiind acela c ă
pârâtul-reclamant trebuia s ă aib ă aceast ă calitate nu la momentul formul ării cererii sau
pronun /uni0163ă rii hot ărârii, ci la momentul s ăvâr șirii faptelor prejudiciabile.
O astfel de interpretare are la baz ă în primul rând finalitatea institu /uni0163iei, anume aceea de
sanc /uni0163iune. Legiuitorul a vrut s ă sanc /uni0163ioneze nu o calitate la un anumit moment (putându-s e
rezuma în acest caz spre exemplu doar la revocarea sau obligarea la daune 43 ), ci a dorit a
sanc /uni0163iona comportamentul, ac /uni0163iunile de fraudare ale unui asociat și, totodat ă, de a proteja
societatea.
Societatea comercial ă nu poate fi protejat ă decât pe de-a întregul, adic ă și temporal și
patrimonial, astfel c ă o daun ă f ăcut ă de cel care era și asociat și administrator conduce la
excluderea sa pentru c ă este singura modalitate la protejarea eficient ă a societ ă/uni0163ii și a celorlal /uni0163i.
Dac ă este doar administrator am calea revoc ării, ac /uni0163iunii în r ăspundere patrimonial ă, dar ce se
întâmpl ă când este și asociat? Nu a dorit legiuitorul o sanc /uni0163iune deplin ă pentru cel ce
prejudiciaz ă societate tocmai pentru c ă a înc ălcat obliga /uni0163ia esen /uni0163ial ă (de loialitate, de a desf ăș ura
în comun o activitate, de a exercita drepturile în interesul tuturor asocia /uni0163ilor și al societ ă/uni0163ii)?
A interpreta per a contrario textul, adic ă în sensul c ă pârâtul trebuie s ă aib ă și aceast ă
calitate de administrator la momentul formul ării cererii este f ără rost ( ad absurdum ).
Absurditatea acestei interpret ări rezult ă din conduita ce ar trebui urmat ă într-un astfel de caz de
fraudare, respectiv ca ceilal /uni0163i asocia /uni0163ii știind c ă asociatul administrator fraudeaz ă societatea, nu ar
putea s ă-l revoce, ci mai întâi s ă porneasc ă ac /uni0163iunea de excludere (adic ă s ă-l lase în continuare s ă
aduc ă prejudicii 2-3 luni sau pân ă la pronun /uni0163area hot ărârii) numai pentru a avea aceast ă calitate
formal ă.
Evident c ă o astfel de interpretare nu poate fi primit ă și în total ă disonan /uni0163ă cu
func /uni0163ionarea normal ă a societ ă/uni0163ii. În caz c ă se constat ă c ă administratorul fraudeaz ă societatea,
prima m ăsur ă a celorlal /uni0163i asocia /uni0163i este cea de stopare a activit ă/uni0163ii acestuia prin orice metode
legale, adic ă, în primul rând, de a-l revoca. Chiar instan /uni0163ele de judecat ă au re /uni0163inut c ă în astfel de
situa /uni0163ii este inadmisibil ă o cerere de suspendare formulat ă pe cale de ordonan /uni0163ă pre ședin /uni0163ial ă,
revocarea și numirea fiind atribu /uni0163ii exclusive ale adun ării generale.
Mai mult, textul de lege trebuie s ă suporte aceea și interpretare și în alte situa /uni0163ii: este cazul
în care administratorul asociat renun /uni0163ă la mandat, iar ceilal /uni0163i luând act de aceast ă voin /uni0163ă
unilateral ă numesc alt administrator; într-o astfel de ipotez ă am admite posibilitatea unui abuz de
drept, odat ă ce de și a fost de rea-credin /uni0163ă și ceilal /uni0163i asocia /uni0163i nu cuno șteau frauda neavând la acel
moment informa /uni0163ii sau acces la acte contabile, astfel c ă ac /uni0163iunea în excludere nu mai poate fi
promovat ă, iar respectivul r ămâne asociat, nemaiexistând alt ă cale de a-l înl ătura, de și a fraudat
societatea. Este evident c ă o astfel de interpretare nu este posibil ă, c ă excluderea este o sanc /uni0163iune
pentru a înl ătura persoana ca asociat.

43 Cum de altfel a și făcut-o în cazul art. 197 alin. 2 pentru administratorii care încalcă obligația de a
exercita, fără autorizarea adunării asociaților, ma ndatul de administrator în alte societăți concurent e sau
având același obiect de activitate, nici să facă ac elași comerț ori altul concurent pe cont propriu sa u pe
contul altei persoane fizice sau juridice.

Apreciem c ă legiuitorul pentru sanc /uni0163ionarea fraudei pentru calitatea de administrator a
prev ăzut revocarea; sunt func /uni0163ii și calit ă/uni0163i diferite, fiecare cu o modalitate specific ă de
sanc /uni0163ionare; excluderea nu are leg ătur ă cu calitatea de administrator, ci cu cea de asocia t.
Legiuitorul când a cerut aceast ă dubl ă calitate de asociat administrator a vrut s ă
sublinieze c ă acesta avea posibilit ă/uni0163ile legale de a frauda societatea, c ă avea mijloacele necesare,
iar în caz c ă ar fi fost doar asociat si ar fi fraudat societate a era culpa celor ce i-au permis și
eventual temeiul este pe alt t ărâm și ar privi decât acoperirea prejudiciului, iar nu p ierderea
calit ă/uni0163ii de asociat. În doctrin ă44 s-a re /uni021Binut c ă ”nu putem vorbi de fraud ă atunci când s-a adus un
prejudiciu societ ă/uni021Bii prin utilizarea capitalului sau a semn ăturii sociale de c ătre un asociat ce nu
are calitatea de administrator, întrucât fapta aces tuia – pentru care poart ă o r ăspundere civil ă și
penal ă – a fost consecin /uni021Ba lipsei de organizare ori a ambiguit ă/uni021Bii raporturilor statornicite între
asocia /uni021Bi și nu o consecin /uni021Bă fireasc ă direct ă și nemijlocit ă a exercit ării cu rea-credin /uni021Bă a unor
împuterniciri sociale”.
În sensul c ă la momentul promov ării cererii de excludere asociatul administrator nu trebuie
să aib ă calitatea de administrator, ci doar la momentul co miterii fraudei, cit ăm decizia civil ă nr.
115A din 27 noiembrie pronun /uni0163at ă de Curtea de Apel Gala /uni0163i care admi /uni0163ând apelul și modificând
sentin /uni0163a instan /uni0163ei de fond prin care se respinsese ca inadmisibil ă cererea de excludere, a motivat
că sanc /uni0163iunea excluderii în temeiul dispozi /uni0163iilor art. 222 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 31/1 990 este
aplicabil ă asociatului și nu administratorului, atunci când revocarea este considerat ă insuficient ă;
ea se aplic ă pentru orice ac /uni0163iune sau inac /uni0163iune frauduloas ă în dauna societ ă/uni0163ii și nu pentru frauda
ce o s ăvâr șește în calitate de administrator. În consecin /uni0163ă , s-a apreciat c ă pentru a fi parte în
cererea pentru excludere nu era necesar ca pârâtul s ă aib ă calitatea de administrator la data
introducerii ac /uni0163iunii, ci este suficient ca delictele ce i se imput ă s ă fi fost comise în perioada în
care a avut o asemenea func /uni0163ie 45 .
În al doilea rând, textul de lege vizeaz ă trei ipoteze distincte: a) comiterea unei fraude în
dauna societ ă/uni0163ii; b) folosirea semn ăturii sociale în folosul lui sau al altora; c) folo sirea capitalului
social în folosul lui sau al altora.
Cele trei situa /uni0163ii sunt prev ăzute alternativ, astfel c ă pentru admiterea cererii de excludere este
suficient a se constata c ă sunt îndeplinite condi /uni0163iile uneia dintre ipoteze.
Vom proceda la analizarea separat ă a primei ipoteze de celelalte dou ă.
a) Se impune cu privire la acest prim caz a analiza no /uni0163iunea de fraud ă.
Comiterea fraudei nu trebuie constat ă printr-o hot ărâre definitiv ă de condamnare a
asociatului administrator, fiind suficient ca judec ătorul investit cu solu /uni0163ionarea cererii de
excludere s ă constate c ă faptele învederate constituie fraud ă în dauna societ ă/uni0163ii.
Vom pleca în analiza no /uni0163iunii de fraud ă de la o defini /uni0163ie oferit ă chiar de jurispruden /uni0163a în
materie 46 re /uni0163inându-se c ă „prin fraud ă în dauna societ ă/uni0163ii se în /uni0163elege orice ac /uni0163iune sau omisiune
inten /uni0163ionat ă s ăvâr șit ă de asociatul administrator, indiferent dac ă acesta are sau nu atribu /uni0163ii de

44 Aurelia Gheorghe, Liviu Narcis Pîrvu, Dan Mircea T ăbăltoc, Constribuții la clarificarea unor probleme
ivite în aplicarea de către instanțele judecătoreșt i a legii privind societățile comerciale, Revista d e drept
comercial, nr. 6/1993, p. 108-109.
45 Soluția a fost menținută și de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin respingerea recursului prin
decizia nr. 1447 din 14 mai 2009 (http://www.scj.ro /cautare_decizii.asp ).
46 Curtea de Apel Brașov, Decizia nr. 325/R din 8 apr ilie 2003 în Revista de drept comercial nr. 11/2004 ,
pag. 200-202, rezumat de judecător Doina Grigoraș.

reprezentare și indiferent dac ă prejudiciul condi /uni0163ionat de lege se produce în sfera gestiunii
interne sau în sfera rela /uni0163iilor cu ter /uni0163ii, precum și indiferent dac ă fraudarea are ca suport
exercitarea atribu /uni0163iilor în calitate de administrator sau exercitarea drepturilor și obliga /uni0163iilor
societare în simpla calitate de asociat”.
Frauda poate rezulta dintr-o ac /uni0163iune, dar și dintr-o inac /uni0163iune a asociatului administrator în
măsura în care acesta avea obliga /uni0163ia de a ac /uni0163iona într-un anumit fel 47 .
Frauda comis ă de asociatul administrator trebuie s ă fie în dauna societ ă/uni0163ii (iar nu privitor la
persoana asocia /uni0163ilor f ără leg ătur ă cu aceast ă calitate), adic ă acesta în mod inten /uni0163ionat a
prejudiciat interesele societ ă/uni0163ii. Fapta administratorului nu trebuie s ă aib ă caracter de
repetabilitate, fiind suficient ă o singur ă fraud ă, îns ă cu condi /uni0163ia c ă aceasta a creat un prejudiciu
societ ă/uni0163ii.
Asociatul administrator trebuie s ă ac /uni0163ioneze cu inten /uni0163ie în producerea prejudiciului respectiv,
astfel c ă eventualele prejudicii, urmare a neglijen /uni0163ei ori nepriceperii, nu constituie motive de
excludere; art. 222 alin. 1 lit d presupune produce rea cu vinov ă/uni0163ie sub forma inten /uni0163iei a unui
prejudiciu în patrimoniul acesteia 48 .
Cu privire la no /uni0163iunea de fraud ă instan /uni0163ele de judecat ă au re /uni0163inut c ă intr ă în sfera acestei
no /uni0163iuni:
– contractarea în numele societ ă/uni0163ii unor împrumuturi bancare, achizi /uni0163ionarea de bunuri de
valoare, cum ar fi televizoare color și calculatoare, precum și majorarea capitalului social,
toate realizate unilateral de asociatul administrat or, f ără acordul celuilalt asociat 49 ;
– împiedicarea celuilalt asociat administrator de a p articipa la activitatea societ ă/uni0163ii prin
schimbarea lac ătelor societ ă/uni0163ii, precum și interzicerea accesului la documentele societ ă/uni0163ii
și efectuarea unor cheltuieli în interes propriu, te lefonând în mod repetat în Germania
unde se deplasa pentru tratament și facturând carburan /uni0163ii de la societate în acela și scop 50 ;
– înstr ăinarea tuturor autovehiculelor societ ă/uni0163ii în condi /uni0163iile în care aceasta avea ca obiect
principal de activitate transportul rutier de m ărfuri c ătre o alt ă societate la o valoare
modic ă, dar și c ătre o alt ă societate unde asociat unic era so /uni0163ia pârâtului 51
– vânzarea unor terenuri c ătre o alt ă societate unde asociatul administrator era asociat unic
și neachitarea pre /uni0163ului în termenul stabilit, precum și semnarea cererii de renun /uni0163are la
judecarea ac /uni0163iunii în rezolu /uni0163iune a contractului de vânzare-cump ărare, de și nu mai avea
calitatea de administrator 52 ;
– prin modul în care recurentul în calitatea sa de ad ministrator a ac /uni021Bionat în sensul c ă a
transferat bunurile care constituiau baza de produc /uni021Bie a societ ă/uni021Bii pârâte și a preluat o
parte din for /uni021Ba de munc ă, acesta a comis o fraud ă în dauna societ ă/uni021Bii pârâte al c ărui
administrator era 53

În schimb, s-a apreciat c ă nu constituie fraud ă în dauna societ ă/uni0163ii:

47 În același sens a se vedea și Ioan Adam, Codruț Ni colae Savu, op. cit., p. 795.
48 Î.C.C.J., Secția comercială, decizia nr. 1315 din 21 aprilie 2010 ( http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp ).
49 Curtea Supremă de Justiție, Secția comercială, dec izia nr. 3736 din 22 octombrie 1998, în Revista de
drept comercial nr. 12/2000, p. 197-198 și în Revis ta de drept comercial nr. 4/2000, p. 123.
50 Tribunalul Timiș, sentința civilă nr. 655/1998 în Revista de drept comercial nr. 4/2000 p. 124-125.
51 Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția comerc ială, Decizia 1135/2010
(http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp ).
52 Î.C.C.J., Secția comercială, decizia nr. 1204 din 22 martie 2011( http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp )
53 Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția comerc ială, decizia nr. 2604 din 26 septembrie 2008.

– faptele inerente activit ă/uni0163ii unui administrator silit s ă-și realizeze atribu /uni0163iile în contextul
atitudinii ostile a coasocia /uni0163ilor, care nu sunt urmare a culpei grave și exclusive a
acestuia 54 ;
– neglijen /uni0163a, inabilitatea, dezinteresul în afaceri, atât timp cât acestor fapte le lipse ște
elementul voli /uni0163ional care s ă permit ă calificarea lor ca fiind un act de în șel ăciune 55 ;
– erorile în activitatea de gestiune, ineficien /uni0163a activit ă/uni0163ii societ ă/uni0163ii într-un sens sau altul sau
alte aspecte având aceea și relevan /uni0163ă în con /uni0163inut, /uni0163in de r ăspunderea administratorului
aferent ă raporturilor de mandat în care acesta se afla fa /uni0163ă de societate, dar nu pot constitui
un temei suficient pentru excludere, altfel s-ar co nfunda r ăspunderea în calitate de asociat
cu r ăspunderea în calitate de administrator, iar inten /uni0163ia și prejudiciul sunt elemente
esen /uni0163iale în aprecierea fraudei și trebuie probate în egal ă m ăsur ă56 ;
– simplul fapt al de /uni0163inerii calit ă/uni0163ii de administrator la o societate concurent ă sau având
acela și obiect de activitate cu înc ălcarea art. 197 alin. 2 nu constituie motiv de
excludere 57 (ci doar motiv de revocare și obligare la daune), astfel c ă excluderea poate
interveni doar dac ă înc ălcarea acestei dispozi /uni0163ii legale a avut ca efecte fraudarea
societ ă/uni0163ii;
– însu șirea unei sume de bani din contul societ ă/uni0163ii atât timp cât aceasta are la baz ă o
opera /uni0163iune ini /uni0163ial ă de creditare, astfel c ă prin opera /uni0163iunea de creditare și restituire nu s-a
produs o daun ă societ ă/uni0163ii sau c ă suma a fost însu șit ă în folosul respectivului asociat 58 ;
– renun /uni021Barea asociatului de a mai îndeplini func /uni021Bia de administrator sau renun /uni021Barea la
exerci /uni021Biul acestei func /uni021Bii justific ă doar aplicarea altor m ăsuri legale, iar nu excluderea în
temeiul art. 222 alin. 1 lit. d 59 ;
– de asemenea, Curtea de Apel Constan /uni021Ba prin decizia nr. 269/COM/28.09.2004 a re /uni021Binut c ă
pentru a se dispune excluderea trebuie dovedit ă s ăvâr șirea de c ătre pârât a faptelor
prev ăzute expres de art. 222 alin. 1 lit. d, astfel c ă nu intr ă în sfera no /uni021Biunii de fraud ă
neconvocarea adun ării generale la cererea asocia /uni021Bilor ori de și ulterior administratorul a
convocat adunarea acesta nu a respectat ordinea de zi propus ă de asocia /uni021Bi, iar adunarea nu
a avut rezultatul scontat, fapta administratorului de a nu permite efectuarea unui control
general asupra eviden /uni021Belor contabile și gestiunii societ ă/uni021Bii, precum și formularea a dou ă
plângeri penale.
b) așa cum am precizat mai sus, celelalte dou ă ipoteze vizate de art. 222 alin. 1 lit d
(folosirea semn ăturii sociale în folosul lui sau al altora și folosirea capitalului social în
folosul lui sau al altora) le vom trata împreun ă cel pu /uni021Bin din considerente ce /uni021Bin de
organizarea materialului; din punct de vedere jurid ic consider ăm c ă de fapt toate cele trei
ipoteze nu pot fi tratate separat, c ă leguitorul a f ăcut o enumerare exempli gratia și am
tratat separat prima ipotez ă întrucât este cea mai des înâlnit ă având o sfer ă de cuprindere
larg ă și înglobeaz ă și celelalte dou ă ipoteze; evident c ă folosirea semn ăturii sociale sau a

54 Curtea Supremă de Justiție, Secția comercială, dec izia nr. 7688 din 14 decembrie 2001 în Revista de
drept comercial nr. 9/2003, p. 191-192 și în Revist a de drept comercial nr. 7-8/2003, p. 386-387.
55 Curtea de Apel Brașov, Decizia nr. 325/R din 8 apr ilie 2003 în Revista de drept comercial nr. 11/2004 ,
pag. 200-202, rezumat de judecător Doina Grigoraș.
56 Î.C.C.J., Secția comercială, decizia nr. 150 din 1 8 ianuarie 2011 (http://www.scj.ro/cautare_decizii. asp ).
57 Î.C.C.J, Secția comercială, decizia nr. 2253 din 8 iunie 2007 și decizia nr. 367 din 25 ianuarie 2007 citate
în Ioan Schiau, Titus Prescure, op. cit., p. 595.
58 Î.C.C.J., Secția comercială, decizia nr. 1204 din 22 martie 2011(http://www.scj.ro/cautare_decizii.as p ).
59 C.S.J., Secția comercială, decizia nr. 813/2001, P andectele Române, nr. 2/2002, p. 87.

capitalului social indiferent de forma de materiali zare, actele juridice întomcite etc.
constituie o fraudare în dauna societ ă/uni021Bii.
De și în doctrin ă60 s-a sus /uni021Binut c ă nu trebuie interpretat ă no /uni021Biunea de capital social în sens
restrâns și c ă în sfera de aplicare a acestui text de lege ar int ra și alte elemente ce /uni021Bin de esen /uni021Ba
persoanei juridice (firm ă, emblem ă, m ărcile de fabric ă și comer /uni021B) constituind tot o utilizare a
bunurilor societ ă/uni021Bii, totu și apreciem c ă folosirea no /uni021Biunii de ”capital social” nu este
întâmpl ătoare, iar folosirea bunurilor societ ă/uni021Bii, corporale sau incorporale, mobile sau imobile, va
fi consider ă motiv de excludere în m ăsura în care s-a f ăcut în fraudarea societ ă/uni021Bii ori în interesul
său sau al altora; nu putem considera c ă leguitorul s-a referit la activul social care cupr inde
bunuri corporale și incorporale,crean /uni021Bele etc, ci doar la capitalul social cu scopul de a proteja
aportul asocia /uni021Bilor; cum între activ social și capital social exist ă diferen /uni021Be61 , a admite c ă inten /uni021Bia
leguitorului prin art. 222 alin. 1 lit d a fost de a se referi la activul social implicit nu am acoper i
în sfera de protec /uni021Bie aporturile asocia /uni021Bilor și nici nu ar exista temei pentru sanc /uni021Bionarea
asociatului administrator care folose ște în interes personal sumele din contul societ ă/uni021Bii ce au
regim de capital social; acestea constituie din per spectiva societ ă/uni021Bii o datorie fa /uni021Bă de asocia /uni021Bi fiind
înscris ă la pasiv în bilan /uni021Bul contabil; consider ăm c ă nu trebuie dat ă o alt ă interpretare no /uni021Biunii de
”capital social”, excluderea asociatului pentru fol osirea bunrilor societ ă/uni021Bii putându-se realiza prin
celelalte dou ă ipoteze în m ăsura în care sunt îndeplinite condi /uni021Biile legale.

Repere ale jurispruden /uni0163ei actuale privind cauzele de excludere.
Curtea Suprem ă de Justi /uni0163ie 62 a re /uni0163inut c ă excluderea se justific ă în societatea cu
răspundere limitat ă, în nume colectiv și comandit ă simpl ă numai pentru motivele enumerate
limitativ de Legea nr. 31/1990. Fa /uni0163ă de faptul c ă nu se pot stabili și alte cauze de excludere, fiind
imperative dispozi /uni0163iile legii, clauza formulat ă în contractul de societate prin care se prevede
sanc /uni0163ionarea asociatului administrator cu excluderea în cazul în care desf ăș oar ă acela și fel de
activit ă/uni0163i pe cont propriu este lovit ă de nulitate absolut ă, situa /uni0163ie în care recurenta reclamant ă nu
o poate invoca drept temei al cererii sale.
Înalta Curte de Casa /uni0163ie și Justi /uni0163ie a re /uni0163inut c ă nu constituie motiv de excludere
neparticiparea asociatului la adun ările generale ale asocia /uni0163ilor și nici indiferen /uni0163a fa /uni021Bă de
activitatea societ ă/uni021Bii, nefiind sanc /uni0163ionate cu excluderea 63 ; ini /uni0163ial Tribunalul Arge ș prin sentin /uni0163a
civil ă nr. 278/C din 31 martie 2002 a admis cererea de ex cludere re /uni0163inând ca motiv absen /uni0163a la
adunarea general ă având ca obiect majorarea capitalului social, îns ă Curtea de Apel Pite ști a
admis prin decizia nr. 579/A/C din 13 noiembrie 200 0 apelul, a schimbat sentin /uni0163a și a respins
cererea de excludere. De asemenea, renun /uni0163area asociatului de a mai îndeplini func /uni0163ia de
administrator nu constituie motiv de excludere în t emeiul art. 222 alin. 1 lit d 64 .
Inactivitatea în societate și atitudinea de indiferen /uni0163ă a unor asocia /uni0163i nu pot constitui o
cauz ă de excludere din societatea cu r ăspundere limitat ă, refuzul acestor asocia /uni0163i de a conlucra la

60 Aurelia Gheorghe, Liviu Narcis Pîrvu, Dan Mircea T ăbăltoc, op. cit., p. 109; C. Predoiu, Gh. Piperea , op.
cit., pag. 862.
61 Vasile Pătulea, Finanțarea societăților comerciale . Vol. I Resurse proprii. Capitalul social, Ed.
Hamangiu, București, 2009, p. 21.
62 Decizia nr. 811 din 14 noiembrie 1995, în R.D.C. n r. 7-8/1996, p. 151.
63 C.S.J., Secția comercială, decizia nr. 1325 din 26 februarie 2002, R.R.D.A. nr. 3/2004, p. 129
http://www.scj.ro/SE%20rezumate%202002/SE%20r%20132 5%202002.htm
64 Curtea Supremă de Justiție, Secția comercială, dec izia nr. 813/2001, în Pandectele Române, nr.
2/2002, p. 87.

bunul mers al societ ă/uni0163ii atinge îns ăș i affectio societatis , astfel c ă poate constitui doar o cauz ă de
dizolvare a societ ă/uni0163ii 65
De altfel, solu /uni0163ii în sensul excluderii asociatului care nu se impl ic ă în activitatea societ ă/uni0163ii
au mai fost pronun /uni0163ate, citând în acest sens sentin /uni0163a Tribunalului Bucure ști nr. 5608/2004 66 în
care se re /uni0163ine c ă este justificat ă sanc /uni0163iunea excluderii din societatea cu r ăspundere limitat ă a
asociatului care, pe parcursul mai multor ani, nu a în /uni0163eles s ă desf ăș oare nicio activitate în cadrul
societ ă/uni0163ii, nu s-a prezentat la nici o adunare general ă și nici nu a contribuit la majorarea
capitalului social.
În condi /uni0163iile în care excluderea asociatului administrator p oate fi dispus ă doar în cazurile
expres prev ăzute de lege, invocarea refuzului repetat de a conv oca adunarea general ă pentru
analiza activit ă/uni0163ii consiliului de administra /uni0163ie nu poate constitui motiv de excludere 67 .
În practica judiciar ă instan /uni0163ele sunt chemate în multe situa /uni0163ii s ă disting ă pe baza probelor
administrate între cauzele care constituie motiv de excludere în temeiul art. 222 alin. 1 lit d și
cele de dizolvare a societ ă/uni0163ii comerciale în temeiul art. 227 alin. 1 lit. e, a dic ă dizolvarea pentru
motive temeinice, precum neîn /uni0163elegeri grave dintre asocia /uni0163i, care împiedic ă func /uni0163ionarea
societ ă/uni0163ii .
În spe /uni0163ă având în vedere c ă nu s-a f ăcut dovada c ă pârâtul-reclamant ar fi dispus m ăsuri
exclusive în detrimentul societ ă/uni0163ii, c ă înscrisurile depuse nu dovedesc aspectele legate d e
folosirea patrimoniului în interes personal, ci dim potriv ă concluziile raportului de expertiz ă sunt
în sensul c ă acesta nu a prejudiciat societatea, instan /uni0163a de control judiciar 68 a apreciat c ă în mod
corect instan /uni0163a de fond a respins cererea de excludere a pârâtulu i-reclamant și a admis cererea
reconven /uni0163ional ă dovedindu-se existen /uni0163a unei st ări conflictuale între asocia /uni0163i.

Neîn /uni021Belegeri grave între asocia /uni021Bi: motiv de excludere sau de dizolvare a societ ă/uni021Bii? În
mai toate cererile formulate în materia supus ă analizei se formuleaz ă și cereri reconven /uni021Bionale fie
tot de excludere, fie de dizolvare a societ ă/uni021Bii, instan /uni021Bele urmând a analiza temeinicia acestora pe
baza probelor ce se administreaz ă. Mai complicat ă este situa /uni021Bia în care instan /uni021Ba este investit ă
cu o cerere de excludere și una de dizolvare, aceasta din urm ă fiind formulat ă pe temeiul
neîn /uni021Belegerilor grave dintre asocia /uni021Bi care împiedic ă func /uni021Bionarea societ ă/uni021Bii (art. 227 alin. 1 lit. e),
instan /uni021Ba urmând a proba în ce m ăsur ă neîn /uni021Belegerile sunt urmare a conduitei culpabile a unui
asociat sau dimpotriv ă, neîn /uni021Belegerile sunt rezultatul comportamentului tuturor asocia /uni021Bilor și care
în acest mod împiedic ă func /uni021Bionarea normal ă a societ ă/uni021Bii. Red ăm în continuare câteva solu /uni021Bii
pronun /uni021Bate în astfel de litigii cu inten /uni021Bia de a stabili contextul și criteriile în baza c ărora se
dispune excluderea sau, dimpotriv ă, se apreciaz ă c ă se impune dizolvarea societ ă/uni021Bii comerciale.
Astfel, re /uni0163inându-se c ă într-o cauz ă „s-au invocat și dovedit neîn /uni0163elegeri grave între
asocia /uni0163i, deoarece este nejustificat ca asociatului care n u are și calitatea de administrator s ă i se
refuze consultarea eviden /uni0163elor contabile ori a actelor constitutive ale socie t ă/uni0163ii, informarea cu
privire la activitatea acesteia ori accesul în sedi u prin schimbarea încuietorilor, dup ă cum nu se
poate accepta nici însu șirea de c ătre un asociat a diverselor bunuri g ăsite în sediul societ ă/uni0163ii.

65 Curtea de Apel Iași, Secția comercială și de conte ncios administrativ, decizia nr. 128/1999, în Curte a de
Apel Iași, Culegere de practică judiciară pe anul 1 999, Ed. Lumina Lex, București, 2001, p. 78.
66 C. Cucu, M.-V. Gavriș, C.G. Bădoiu, C. Haraga, op. cit., p. 508.
67 Curtea de Apel Constanța, decizia nr. 269/Com/2004 , Buletinul Jurisprudenței, Culegere de practică
judiciară pe anul 2004, Ed. Lumina Lex, București 2 005, p. 44
68 Curtea Supremă de Justiție, Secția comercială, dec izia nr. 909 din 14 februarie 2003 în Revista de dr ept
comercial nr. 7-8/2003, p. 343-345.

Aceste neîn /uni0163elegeri sunt grave și împiedic ă func /uni0163ionarea societ ă/uni0163ii, sunt provocate de ambii
asocia /uni0163i, dar semnific ă dispari /uni0163ia asocia /uni021Bilor de a conlucra în vederea func /uni0163ion ării societ ă/uni0163ii
(dispari /uni0163ia lui affectio societatis ), astfel încât constituie motiv temeinic de dizolv are și nu de
excludere” 69 .
În schimb, în m ăsura în care neîn /uni0163elegerile sunt rezultatul atitudinii unuia dintre a socia /uni0163i
nu se poate re /uni0163ine ca fiind aplicabile dispozi /uni0163iile art. 227 alin. 1 lit. e) acest text de lege
condi /uni0163ionând ca neîn /uni0163elegerile s ă provin ă de la to /uni0163i asocia /uni0163ii și s ă fie de natur ă a împiedica
func /uni0163ionarea societ ă/uni0163ii, astfel c ă solu /uni0163ia excluderii se impune fa /uni0163ă de asociatul care nu pred ă
parolele necesare oper ării sistemului serviciilor de Internet, ca se opune constant major ării
capitalului social sau s ăvâr șește acte de concuren /uni0163ă neloial ă70 .
Așadar, dispari /uni021Bia lui affectio societatis trebuie s ă fie total ă, respectiv ca și element
psihologic trebuie s ă se reg ăseasc ă la to /uni021Bi asocia /uni021Bii, neputându-se asimila acestei ipoteze cazul
doar al unui asociat care invoc ă aceast ă dispari /uni021Bie sau cazul în care neîn /uni021Belegerile sunt rezultatul
ac /uni021Biunilor sale ori dac ă societatea func /uni021Bioneaz ă.
Îns ă, apreciem c ă motivul de excludere nu se reg ăse ște în neîn /uni021Belegerile grave dintre
asocia /uni021Bi provocate de unul din asocia /uni021Bi, ci în faptele comise de acesta care pot fi încad rate la art.
222 alin. 1 lit d), odat ă ce am stabilit c ă sunt limitativ prev ăzute cazurile de excludere.
Cu titlu exemplificativ cit ăm sentin /uni021Ba nr. 11 din 11 ianuarie 2006 a Tribunalului Prahov a
prin care a fost respins ă cererea de dizolvare întemeiat ă pe neîn /uni021Belegeri grave dintre asocia /uni021Bi și a
fost admis ă cererea reconven /uni021Bional ă prin care se solicitase excluderea reclamantului. Pentru a
pronun /uni021Ba aceast ă sentin /uni021Bă s-a re /uni021Binut c ă rela /uni021Biile dintre cei doi asocia /uni021Bi s-au deteriorat, ace știa
acuzându-se reciproc de ingerin /uni021Be în bunul mers al societ ă/uni021Bii și de activit ă/uni021Bi neconforme cu
interesul societar. Affectio societatis este un ele ment, o condi /uni021Bie de fond a contractului de
societate, astfel c ă lipsa lui nu conduce automat la nulitatea societ ă/uni021Bii și, în consecin /uni021Bă , la
dizolvarea acesteia ci, mai degrab ă, la excluderea sau retragerea asociatului sau asoc ia /uni021Bilor în
cauz ă. Dac ă societatea are posibilitatea din punct de vedere f inanciar de a-și realiza obiectul de
societate, asociatul nemul /uni021Bumit se poate retrage sau poate fi exclus din socie tate, permi /uni021Bând
func /uni021Bionarea în continuare a acesteia.
Înalta Curte de Casa /uni021Bie și Justi /uni021Bie 71 analizând decizia atacat ă a re /uni021Binut c ă instan /uni021Ba de apel
nu a înc ălcat texte de lege aplicabile spe /uni021Bei sau c ă a aplicat gre șit dispozi /uni021Bii legale, interpretându-
le prea extins sau prea restrâns ori cu totul erona t.
Dimpotriv ă, instan /uni021Ba de control judiciar a re /uni021Binut în mod corect c ă asocierea nu mai poate
continua, martorii ambelor p ăr/uni021Bi confirmând imposibilitatea continu ării activit ă/uni021Bii societ ă/uni021Bii din
cauza neîn /uni021Belegerilor grave.
Sus /uni021Binerea recurentului reclamant c ă ar fi trebuit s ă se dispun ă dizolvarea societ ă/uni021Bii este
nefondat ă, având în vedere c ă cel ălalt asociat care a fost și asociat fondator dore ște continuarea
activit ă/uni021Bii societ ă/uni021Bii și a luat m ăsuri pentru buna realizare a obiectului de activita te prin achitarea
din surse proprii a unor datorii ale societ ă/uni021Bii. Conduita recurentului reclamant a fost cea care a
împiedicat societatea s ă-și desf ăș oare activitatea în bune condi /uni021Bii prin folosirea în interes propriu
a autoturismului achizi /uni021Bionat de firm ă, dar și prin împiedicarea întrunirii asocia /uni021Bilor în adunarea

69 Curtea de Apel Craiova, Secția comercială, decizia nr. 18 din 25 ianuarie 2007 în Revista de drept
comercial nr. 9/2007, p. 118-120 (Dr. Nicoleta Țănd ăreanu, Practică judiciară a Curții de Apel Craiova ).
70 Curtea Supremă de Justiție, Secția comercială, dec izia nr. 2723/2001 în Pandectele Române, nr.
4/2002, p.73,
71 Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția comerc ială, decizia nr. 768 din 27 februarie 2008

general ă, conform declara /uni021Biilor martorilor. În consecin /uni021Bă , instan /uni021Ba de apel a apreciat în mod
corect c ă nu se impune dizolvarea, ci doar excluderea reclam antului.

Cazuri de inadmisibilitate a cererii de excludere. În cazul în care societatea a fost
dizolvat ă și se afl ă în lichidare, cererea de excludere a unui asociat este inadmisibil ă72 ; asocia /uni0163ii
nu mai presteaz ă nici o activitate și drepturile lor sunt limitate la tot ce /uni0163ine de faza lichid ării
societ ă/uni0163ii 73 . Este lipsit ă de interes examinarea comiterii sau nu a unei frau de în dauna societ ă/uni0163ii
de c ătre unul din asocia /uni0163i dac ă anterior s-a dispus dizolvarea anticipat ă a societ ă/uni0163ii în cauz ă, astfel
că sanc /uni0163ionarea asociatului prin excludere nu mai are relev an /uni0163ă 74 .
Solu /uni0163ia respingerii ca inadmisibile a cererii de exclude re subzist ă și în cazul în care
dizolvarea a avut loc în baza hot ărârii adun ării generale a asocia /uni0163ilor 75 . Atât timp cât dizolvarea
societ ă/uni0163ii comerciale s-a f ăcut în baza hot ărârii adun ării generale ce a devenit irevocabil ă prin
necontestarea ei de c ătre asocia /uni0163i, asocia /uni0163ii nu sunt îndrept ă/uni0163i/uni0163i s ă solicite excluderea unora dintre
ace știa 76 .
Cu toate c ă majoritatea solu /uni021Biilor jurispruden /uni021Biale consider ă inadmisibil ă exlcuderea
asocia /uni021Bilor dintr-o societate aflat ă în dizolvare, totu și unele instan /uni021Be au pronun /uni021Bat solu /uni021Bii contrare
acestora și chiar instan /uni021Ba suprem ă77 la un moment dat a re /uni021Binut c ă o societate comercial ă subzist ă
pân ă la ultimul act de lichidare, iar eventualele fraud e s ăvâr șite dup ă încetarea activit ă/uni021Bii de c ătre
cele dou ă asociate, în ipoteza în care au existat atrag apli cabilitatea art. 222 din Legea nr.
31/1990.
În sensul contur ării opiniei minoritare cit ăm din considerentele unei decizii a Cur /uni021Bii de
Apel Bucure ști 78 în care s-a apreciat c ă dizolvarea societ ă/uni021Bii nu are valoarea încet ării activit ă/uni021Bii,
personalitatea juridic ă a acesteia continuând cu acele opera /uni021Biuni comerciale aflate în curs de
derulare la momentul dizolv ării acesteia. De asemenea, s-a apreciat c ă dispozi /uni021Biile art. 222 nu fac
distinc /uni021Bie dup ă cum societatea este dizolvat ă sau nu, concluzia dedus ă fiind aceea c ă atât timp cât
societatea î și p ăstraeaz ă personalitatea juridic ă pân ă la radiere (deci, inclusiv pe perioada
lichid ării), oricare asociat poate fi exclus, cu atât mai mult cu cât actele pretins frauduloase se
refer ă la o perioad ă de activitate anterioar ă dispunerii dizolv ării. Împotriva acestei decizii s-a
formulat recurs, iar Înalta Curte de Casa /uni021Bie și Justi /uni021Bie 79 a admis recursul, a modificat decizia în
sensul respingerii apelului considerând c ă problema juridic ă supus ă dezbaterii este aceea de a

72 În sensul îmbrățișării acestei opinii a se vedea C renguța Leaua, Societăți comerciale. Proceduri
Speciale, Ediția 2, Ed. C.H. Beck, București, 2009, p. 26.
73 Curtea Supremă de Justiție, Secția comercială, dec izia nr. 681/1999.
74 Curtea Supremă de Justiție, Secția comercială, dec izia nr. 3992/2002 în R.R.D.A. nr. 7-8/2003, p. 126
75 În sensul unei interpretări diferite, dar care are în vedere o premisă greșită a se vedea Ioan Schiau ,
Titus Prescure, op. cit., p. 596; se apreciază de a utori că excluderea este posibilă, dar numai în măs ura în
care își păstrează aplicabilitatea prevederile art. 231, însă considerăm că într-o astfel de situație nu mai
este situația unei excluderi după dizolvare odată c e revenindu-se asupra hotărârii luate și cu respect area
celorlalte condiții impuse de art. 231, societatea nu se mai află în dizolvare.
76 Curtea Supremă de Justiție, Secția comercială, dec izia nr. 918/1996 în Dreptul nr. 7/1997, p. 102.
77 C.S.J, Secția comercială, decizia nr.989/1999 în C . Cucu, M.V. Gavriș, C.B. Bădoiu, C. Haraga, op. ci t., p.
502.
78 Curtea de Apel București, Secția a VI-a comercial ă, decizia comercială nr. 215 din 3 mai 2010,
nepublicată.
79 Î.C.C.J., Secția comercială, decizia nr. 1060 din 10 martie 2011, nepublicată.

stabili dac ă prevederile art. 222 sunt aplicabile în raport cu art. 233. Iat ă în continuare motivarea
instan /uni021Bei:
”Trebuie subliniat c ă prevederile art. 222 din Legea nr. 31/1990 constit uie norma
general ă ce reglementeaz ă modalit ă/uni021Bile de excludere a asocia /uni021Bilor. Se observ ă c ă în economia
actului normativ, articolul men /uni021Bionat este pozi /uni021Bionat în cadrul Titlului V, în timp ce prevederile
referitoare la dizolvare sunt cuprinse în Titlul VI al legii; concluzia ce se desprinde, în urma
acestei analize sistematice, este aceea c ă prevederile referitoare la excluderea asocia /uni021Bilor sunt
inserate într-o succesiune logic ă, în continuarea Titlului referitor la modificarea actului
constitutiv, succesiune logic ă ce continu ă cu situa /uni021Biile ce au ca efect încetarea societ ă/uni021Bii, respectiv
dizolvarea. Se poate concluziona, deci, c ă în concep /uni021Bia leguitorului, cauzele de modificare ale
actului constitutiv (în care pot fi incluse și situa /uni021Biile de excludere a asociatului) sunt distincte de
cele ce atrag încetarea societ ă/uni021Bii (cazurile de dizolvare).
Din aceast ă perspectiv ă, se apreciaz ă c ă nu se pot aplica concomitent atât prevederi care
atrag modificarea actului constitutiv sau a structu rii societ ă/uni021Bii, cât și prevederi care atrag
încetarea societ ă/uni021Bii.
Se re /uni021Bine, totodat ă, c ă judec ătorii apelului au f ăcut o gre șit ă aplicare a textelor incidente:
chiar dac ă art. 222 din Legea nr. 31/1990 nu include limit ări ale aplic ării sale, este evident c ă
inciden /uni021Ba acestui text de lege apare doar în situa /uni021Bia unei societ ă/uni021Bi ce func /uni021Bioneaz ă normal, care nu
sufer ă limit ări ale personalit ă/uni021Bii juridice. Interpretarea dat ă de judec ătorii apelului în sensul c ă în
lipsa unei limit ări legale, art. 222 din Legea nr. 31/1990 se aplic ă și societ ă/uni021Bilor aflate în
dizolvare este nelegal ă, fiind extins ă aplicabilitatea normei în situa /uni021Bii cu o reglementare specific ă,
strict reglementat ă – cea a actelor ce pot fi îndeplinite în perioada dizolv ării și pân ă la finalizarea
lichid ării.
De asemenea, judec ătorii apelului interpreteaz ă și aplic ă ger șit art. 223 din Legea nr.
31/1990. Astfel, interpretând prevederile alineatel or 1 și 2 ale art. 233 (primul stabilind c ă
dizolvarea societ ă/uni021Bii are ca efect deschiderea procedurii de lichidare , iar cel de-al doilea
reglementând interdic /uni021Bia întreprinderii de noi opera /uni021Biuni), judec ătorii apelului concluzioneaz ă c ă
trebuie finalizate opera /uni021Biunile comerciale începute anterior dizolv ării, asimilând opera /uni021Biunea de
excludere a asociatului cu opera /uni021Biunea comercial ă ce trebuie finalizat ă, fiind început ă anterior
dizolv ării. Or, excluderea asociatului nu poate fi asimila t ă opera /uni021Biunii comerciale, caz în care s-ar
impune continuarea activit ă/uni021Bii pân ă la finalizare, chiar dac ă s-a dispus dizolvarea societ ă/uni021Bii.
Opera /uni021Biunile comerciale la care se refer ă textul legal men /uni021Bionat sunt cele efectuate pentru
aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societ ă/uni021Bii, iar finalizarea impus ă de lege are în
vedere încasarea crean /uni021Bei rezultate din opera /uni021Biunea respectiv ă sau îndeplinirea obliga /uni021Biei asumate
de societate în raportul comercial stabilit cu ter /uni021Bii. În consecin /uni021Bă , în mod nelegal judec ătorii
fondului au extins aplicabilitatea art. 233 alin. 1 și 2 din Legea nr. 31/1990 la situa /uni021Bia din spe /uni021Bă
vizând excluderea asociatului.
Judec ătorii apelului nu au observat prevederile alineatul ui 4 al art. 233 din Legea nr.
31/1990, care prev ăd expres c ă societatea î și p ăstraeaz ă personalitatea juridic ă pentru
opera /uni021Biunile lichid ării. În spe /uni021Bă , ace știa au interpretat textul legal trunchiat, re /uni021Binând doar
prelungirea personalit ă/uni021Bii juridice a societ ă/uni021Bii pân ă la ultimul act de lichidare și radierea societ ă/uni021Bii,
fără a observa modul de redactare al articolului de leg e care prevede p ăstrarea personalit ă/uni021Bii
juridice doar pentru opera /uni021Biunile lichid ării. Or, procedura de excludere a asociatului nu po ate fi
asimilat ă unei opera /uni021Biuni de lichidare, fa /uni021Bă de care s ă se aprecieze continuarea personalit ă/uni021Bii
juridice a societ ă/uni021Bii”.

Putând analiza în paralel argumentele oferite de i nstan /uni021Ba de apel, cât și cele ale instan /uni021Bei
supreme nu putem fi de acord în totalitate cu solu /uni021Bia instan /uni021Bei supreme. În primul rând, chiar dac ă
succesiunea textelor de lege ce reglementeaz ă excluderea și dizolvarea este cea men /uni021Bionat ă de
instan /uni021Ba suprem ă, totu și nu îmbr ă/uni021Bișă m concluzia formulat ă pe baza acestei interpret ări anume c ă
unei societ ă/uni021Bi nu i se pot aplica concomitent atât prevederi ce atrag modificarea structurii
societ ă/uni021Bii, cât și prevederi ce atrag încetarea acesteia; pozi /uni021Bia celor dou ă institu /uni021Bii juridice în
capitole diferite nu poate conduce la concluzia ins tan /uni021Bei supreme; în mod gre șit instan /uni021Ba include
și excluderea și retragerea în cazurile de modificare, de și legiuitorul, dimpotriv ă, le-a
reglementat în capitole diferite; chiar dac ă efectele excluderii și retragerii sunt de modificare a
structurii societare, instan /uni021Ba nu poate oferi un argument care nu r ăzbate chiar din interpretarea
sistematic ă la care apeleaz ă.
Consider ăm gre șit ă premisa de la care porne ște instan /uni021Ba suprem ă, anume c ă excluderea se
aplic ă doar unei societ ă/uni021Bi ce func /uni021Bioneaz ă normal și care nu sufer ă limit ări ale personalit ă/uni021Bii
juridice. Or, dizolvarea nu conduce la pierderea s au restrângerea personalit ă/uni021Bii juridice, ci doar
la o limitare a obiectului de activitate. Este adev ărat c ă dizolvarea constituie o faz ă distinct ă în
existen /uni021Ba unei societ ă/uni021Bi comerciale în care nu se mai pot întreprinde noi opera /uni021Biuni, îns ă aceast ă
interdic /uni021Bie prive ște conform art. 233 alin. 2 doar pe directori, admi nistratori, respectiv
directoratul; a șadar, aceast ă interdic /uni021Bie trebuie interpretat ă și aplicat ă restrictiv doar categoriilor
de persoane men /uni021Bionate și doar opera /uni021Biunilor pe care ace știa le-ar putea întreprinde, adic ă cele
comerciale și doar raporturile dintre societate și ter /uni021Bi; textul nu-i vizeaz ă pe asocia /uni021Bii și raporturile
dintre ace știa.
Pentru a aprecia ca fiind just ă interpretarea instan /uni021Bei supreme trebuie ca solu /uni021Bia s ă fie
valabil ă și pentru orice alte situa /uni021Bii, adic ă cu alte cuvinte odat ă dizolvat ă societatea s ă nu mai
poat ă interveni nici o alt ă cauz ă de modificare și cu atât mai mult de dizolvare; or, instan /uni021Bele
judec ătore ști au admis c ă fa /uni021Bă de o societate dizolvat ă în baza hot ărârii adun ării generale a
asocia /uni021Bilor poate fi admis ă cererea de deschidere a procedurii de faliment pre v ăzut ă de Legea nr.
85/2006 (a se vedea în acest sens și art. 260 din Legea nr. 31/1990). De asemenea, sol u /uni021Bia
instan /uni021Bei supreme nu conduce la o solu /uni021Bie just ă din perpectiva asocia /uni021Bilor și nu acoper ă toate
situa /uni021Biile: spre exemplu, luând cazul unei societ ă/uni021Bi dizolvate în baza art. 227 alin. 1 lit. f)
falimentul societ ă/uni021Bii dac ă asociatul administrator comite fraud ă în dauna societ ă/uni021Bii avatajând alte
societ ă/uni021Bi care au devenit creditori, iar aceste aspecte au devenit cunoscute celorlal /uni021Bi asocia /uni021Bi în
cadrul procedurii insolven /uni021Bei, a nu admite posibilitatea exlcuderii implicit s e accept ă conduita
ilicit ă a asociatului fa /uni021Bă de societate și ceilal /uni021Bi asocia /uni021Bi, lipsirea de mijloace juridice a societ ă/uni021Bii de
a-și acoperi prejudiciul, iar asocia /uni021Bii s ă beneficieze în urma lichid ării de sumele de bani ori
bunurile r ămase.

Procedura excluderii. Din dispozi /uni021Biile art. 223 rezult ă c ă solu /uni021Bionarea cererilor de
excludere este de competen /uni021Ba exclusiv ă a instan /uni021Belor judec ătore ști80 , nefiind posibil ă solu /uni021Bionarea
acestora pe calea arbitrajului ori s ă fie dispus ă de asocia /uni021Bi prin hot ărârea adun ării generale a
asocia /uni021Bilor chiar dac ă se invoc ă un motiv legal de excludere 81 , întrucât aceast ă m ăsur ă cu caracter
excep /uni021Bional se dispune exclusiv pe cale judec ătoreasc ă, interven /uni021Bia instan /uni021Bei garantând
asociatului exclus respectarea drepturilor sale, pe ntru aplicarea sanc /uni021Biunii excluderii nefiind
suficient ă expresia voin /uni021Bei sociale, pentru c ă excluderea este o form ă conflictual ă de separare a

80 C.S.J., Secția comercială, decizia nr. 5962/2001, Revista de drept comercial, nr. 12/2003, p. 255.
81 Curtea de Apel Cluj, Secția comercială și de conte ncios administrativ și fiscal, decizia nr. 18/2005,
Revista de drept comercial nr. 4/2006, p. 169.

asocia /uni021Bilor, care d ă na ștere unui contencios între ace știa sau între persoana exclus ă și societate 82 ,
motiv pentru care legea stabile ște, cu titlu imperativ, c ă excluderea se pronun /uni021Bă doar prin
hot ărâre judec ătoreasc ă, ea constituind, deci, rezultatul unui proces 83 .
Competen /uni021Ba teritorial ă este a instan /uni021Bei locului unde societatea î și are sediul principal (art.
15 C.pr.civ. și art. 63 din Legea nr. 31/1990), iar competen /uni021Ba material ă revine tribunalului.
Cererea de excludere nu este supus ă unui termen 84 , astfel c ă nu are relevan /uni021Bă la cât timp
se introduce ac /uni021Biunea dup ă constatarea condi /uni021Biilor ce ar atrage excluderea respectivului asociat .

Calitate procesual ă activ ă. Are calitate procesual ă activ ă fie societatea, fie oricare
asociat (art. 223 alin. 1).
Pentru promovarea ac /uni021Biunii de excludere de c ătre societate este necesar ă hot ărârea
adun ării generale a asocia /uni021Bilor . De și ac /uni021Biunea are un caracter social chiar și când este
promovat ă de un singur asociat 85 odat ă ce efectele în caz de admitere se r ăsfrâng asupra tuturor
asocia /uni021Bilor și are ca scop protejarea interesului social 86 , totu și nu putem aprecia c ă ac /uni021Biunea în
excludere poate fi promovat ă doar de administratori; o astfel de solu /uni021Bie are în vedere faptul c ă
administratorii pot face toate opera /uni021Biunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obie ctului de
activitate al societ ă/uni021Bii (art. 70 alin. 1), iar cererea de excludere dep ăș ește sfera unor astfel de
opera /uni021Biuni, astfel c ă într-o atare situa /uni021Bie când administratorii constat ă c ă unul din asocia /uni021Bi se face
vinovat de înc ălcarea anumitor obliga /uni021Bii ce atrag excluderea sa, au obliga /uni021Bia de a convoca
adunarea general ă a asocia /uni021Bilor (art. 195 alin. 1); spre exemplu, chiar și legiuitorul când a instituit
răspunderea administratorilor a prev ăzut c ă administratorii sunt r ăspunz ători de realitatea
vărs ămintelor efectuate de asocia /uni021Bi (art. 73 alin. 1 lit. a), nu și de consecin /uni021Bele neaducerii
aporturului și eventual a m ăsurilor ce le poate dispune în acest sens. Obliga /uni021Bia administratorilor
este de a informa adunarea general ă, aceasta fiind cea care hot ărăște promovarea ac /uni021Biunii;
asocia /uni021Bii fiind informa /uni021Bi, chiar dac ă adunarea nu hot ărăș te introducerea ac /uni021Biunii, totu și un asociat
poate promova ac /uni021Biunea în m ăsura în care apreciaz ă c ă sunt îndeplinite condi /uni021Biile și ceilal /uni021Bi
asocia /uni021Bi îl protejeaz ă pe respectivul; adunarea poate fi convocat ă și de asocia /uni021Bi conform art. 195
alin. 2 în m ăsura în care excluderea prive ște pe asociatul administrator care comite fraud ă,
evident c ă în aceast ă situa /uni021Bie administratorul nu va convoca adunarea general ă; o astfel de
adunare consider ăm c ă trebuie s ă aib ă pe ordinea de zi și revocarea din func /uni021Bia de administrator a
asociatului ce comite fraud ă.
De și cu privire la cvorumul necesar adopt ării unei astfel de hot ărâri s-a considerat c ă
acesta trebuie s ă fie cel necesar modific ării actelor constitutive 87 , adic ă votul tuturor asocia /uni021Bilor
(art. 192 alin. 2), mai pu /uni021Bin al asociatului în cauz ă, plecând de la faptul c ă excluderea este o
modificare a actului constitutiv. Apreciem c ă votul nu trebuie s ă fie cel necesar modific ării

82 Ioan Schiau, Titus Prescure, op.cit., p. 597.
83 Csaba Bela Nász, Jurisprudență comercială comentat ă, Revista de drept comercial nr. 1/2011, Curtea e
Apel Timișoara, Secția comercială, decizia civilă n r. 169 din 3 noiembrie 2009, p. 69-74.
84 Tribunalul Iași, Secția comercială și de contencio s administrativ, sentința comercială nr. 367 din 6
februarie 2009 (http://www.scj.ro/cautare_decizii.a sp ).
85 În sensul că cererea de excludere are un caracter individual când este promovată de asociat a se
vedea St. D. Cărpenaru, op. cit., p. 424.
86 În sensul că cererea de excludere are întotdeauna caracter social a se vedea și Marius Șcheaua, Legea
societăților comerciale nr. 31/1990 comentată și ad notată, Ediția a II/a, Ed. Rosetti, București, 2002 , p.
279.
87 C. Predoiu, Gh. Piperea, op. cit., p. 866.

actelor constitutive întrucât ceea ce se voteaz ă nu este modificarea actului constitutiv, ci doar,
apreciindu-se c ă sunt întrunite condi /uni021Biile pentru promovarea cererii de excludere, formul area
ac /uni021Biunii și eventual desemnarea persoanei care reprezint ă societatea în respectivul proces;
modificarea actului constitutiv este urmarea admite rii ac /uni021Biunii și se produce în baza hot ărârii
judec ătore ști r ămas ă definitiv ă și irevocabil ă.
Privitor la hot ărârea adun ării generale a asocia /uni021Bilor prin care s-a stabilit promovarea
cererii de excludere s-a apreciat în doctrin ă c ă poate fi atacat ă în instan /uni021Bă de c ătre asociatul fa /uni021Bă
de care s-a propus excluderea și c ă în acest context pot fi pronun /uni021Bate hot ărâri judec ătore ști
contradictorii, iar în m ăsura în care se admite cererea în anulare a hot ărârii asocia/uni021Bilor, judecarea
excluderii nu mai are suport legal din perspectiva sesiz ării de c ătre societatea comercial ă88 . Chiar
dac ă în principiu orice hot ărâre a adun ării generale a asocia /uni021Bilor poate fi atacat ă, cu excep /uni021Bia
cazurilor prev ăzute expres de lege, totu și nu putem fi de acord cu aceast ă opinie întrucât, în
primul rând prin aceast ă hot ărâre AGA nu se stabile ște decât promovarea ac /uni021Biunii, nefiind
afectate drepturile asociatului respectiv, putând s pune c ă prin aceast ă hot ărâre de fapt nu se
stabile ște nimic de natur ă ce poate fi contestat odat ă ce numai hot ărârile contrare legii sau actului
constitutiv pot fi atacate, iar în al doilea rând a plicarea legii, constatarea îndeplinirii condi /uni021Biilor
de la excludere se face de c ătre instan /uni021Ba de judecat ă, astfel c ă orice ap ărări legate de realitatea
faptelor invocate în respectiva adunare general ă se face în cadrul procesului de excludere, acesta
fiind cadrul special instituit de leguitor; se obse rv ă c ă nici condi /uni021Bia interesului nu este îndeplinit ă
odat ă ce o astfel de ac /uni021Biune trebuie s ă aib ă un caracter social, adic ă proteguitor pentru societate în
genere și formator al unei noi voin /uni021Be conforme cu legea și actul constituitv, ci, dimpotriv ă,
constat ăm o contradic /uni021Bie odat ă ce asocia /uni021Bii tind s ă promoveze o cerere în excludere ce are ca scop
tocmai protejarea societ ă/uni021Bii, spre exemplu, de fraudele comise de asociatul a dministrator.
Apreciem c ă cererea în anulare a hot ărârii prin care s-a stabilit promovarea cererii
de excludere este inadmisibil ă; se impune ca analiza acesteia s ă se fac ă, spre exemplu, în cazul
de excludere prev ăzut de art. 222 alin. 1 lit d din perspectiva art. 132 alin. 4 care prevede c ă
administratorii nu pot ataca hot ărârile adun ării generale privitoare la revocarea lor din func /uni021Bie;
așa cum am mai precizat credem c ă excluderea aceastuia se poate face chiar dac ă este revocat din
func /uni021Bia de administrator, aceast ă calitate trebuind a fi îndeplinit ă la momentul comiterii fraudei,
iar nu la momentul înregistr ării cererii de excludere.
Cele dou ă aspecte trebuie analizate împreun ă, adic ă promovarea ac /uni021Biunii în excludere și
revocarea administratorului; motivul pentru care le giuitorul a consacrat aceast ă inadmisibilitate
prin Legea nr. 441/2006 a fost tocmai pentru a da e ficien /uni021Bă revoc ării ad nutum a
administratorului f ără a fi necesar ă invocarea vreunui motiv și nici instan /uni021Ba s ă nu poat ă cenzura
aceste aspecte legate de oportunitatea revoc ării; a șadar, indiferent de motivul invocat, fie c ă este
de nulitate absolut ă ori relativ ă, fie c ă privesc aspecte legate de convocare ori desf ășurarea
adun ării, administratorii nu pot formula ac /uni021Biune în anularea hot ărârii prin care au fost revoca /uni021Bi.
Logica lucrurilor trebuie p ăstrat ă și în ipoteza în care adunarea hot ărăș te promovarea ac /uni021Biunii în
excludere care nu este decât consecin /uni021Ba constat ării fraudelor comise; asocia /uni021Bii constatând aceste
fraude hot ărăsc sanc /uni021Biunea ce se impune pentru protejarea societ ă/uni021Bii: pentru calitatea de
administrator revocarea sa, iar pentru calitatea de asociat promovarea ac /uni021Biunii în excludere. Chiar
și faptul c ă legiuitorul a instituit competen /uni021Ba exclusiv ă a instan /uni021Belor judec ătore ști în solu /uni021Bionarea
cererilor, a instituit implicit unicul cadru în car e și respectivul asociat se poate ap ăra fa /uni021Bă de cele
sus /uni021Binute și invocate ca și motive de excludere în adunarea general ă. A admite contrariul

88 Tiberiu-Constantin Medeanu, Discuții în legătură c u unele cazuri de excludere a asociatului din
societatea cu răspundere limitată, Dreptul, nr. 1/2 001, p. 89; Crenguța Leaua, op. cit., p. 266.

înseamn ă a recunoa ște respectivului asociat dou ă c ăi pentru a se ap ăra: pe calea ac /uni021Biunii în
anulare și în cadrul procesului de excludere, ceea ce este p este lege odat ă ce legiuitorul a stabilit
caracterul unic și specific al ac /uni021Biunilor în materia dreptului societ ă/uni021Bilor (pentru anularea
hot ărârilor AGA doar ac /uni021Biunea în anulare a hot ărârilor AGA în temeiul art. 132 din Legea nr.
31/1990 fiind exlus ă ac /uni021Biunea în nulitate promovat ă pe dreptul comun 89 , iar pentru excluderea
asociatului doar procedura excluderii atât în privi n /uni021Ba promov ării, cât și a ap ărărilor).

Cu privire la situa /uni021Bia în care asociatul este de acord cu excluderea s-a apreciat c ă
suntem în prezen /uni021Ba unei excluderi amiabile, iar nu cu o retragere ch iar amiabil ă,c ăci ini /uni021Biativa
irevocabil ă a excluderii asociatului pleac ă de la societate; nu împ ărt ășim aceast ă opinie întrucât
excluderea ca și institu /uni021Bie juridic ă se dispune doar prin hot ărâre judec ătoreasc ă (art. 223 alin.1),
astfel c ă ori de câte ori asocia /uni021Bii ajung la o modalitate de rezolvare amiabil ă a conflictului intern
nu suntem în prezen /uni021Ba unei excluderi, ci fie a unei retrageri din socie tate ori a unei cesiuni de
păr/uni021Bi sociale 90 ; actul adi /uni021Bional care prevede excluderea nu are suport legal.
S-a afirmat 91 că o astfel de situa /uni021Bie, respectiv când asociatul este de acord cu exclu derea
sa, din punct de vedere procesual poate fi califica t ă ca o lips ă de interes în promovarea ac /uni021Biunii.
Credem c ă o astfel de calificare nu este corect ă atunci când doar asociatul respectiv este de acord
cu excluderea sa. Într-adev ăr, cererea este lipsit ă de interes doar în cazul în care de și în cadrul
adun ării nu s-a hot ărât excluderea asociatului, ci s-au identificat alt e modalit ă/uni021Bi de rezolvare,
totu și a fost promovat ă cererea în excludere 92 ; a șadar, suntem în ipoteza în care to /uni021Bi asocia /uni021Bii,
inclusiv cel a c ărui excludere se dore ște, în cadrul adun ării generale, de și au constat existen /uni021Ba
faptelor respective, au c ăzut de acord asupra modalit ă/uni021Bilor de rezolvare a conflictului fie prin
retragere, fie prin cesionare sau chiar prin r ămânerea în societate și acoperirea prejudiciilor
cauzate; aceast ă ultim ă ipotez ă credem c ă este psobil ă doar cu acordul tuturor asocia /uni021Bilor; spre
exemplu, asociatul care de și pus în întârziere nu a adus aportul, îns ă totu și asocia /uni021Bii au fost de
acord cu acordarea unui nou termen sau constatându- se c ă asociatul administrator a comis o
fraud ă în dauna societ ă/uni021Bii a fost stabilit prejudiciul și acesta a fost acoperit; apreciem c ă într-o
astfel de situa /uni021Bie trebuie explicit luat ă în AGA hot ărârea nepromov ării cererii de excludere, astfel
că o hot ătâre prin care doar se recunosc faptele se stabile ște și se accept ă acoperirea prejudiciului
de c ătre asociatul ce se dore ște a fi exclus, nu înl ătur ă posibilitatea promov ării cererii în
excludere.

Calitate procesual ă pasiv ă. Când cererea de excludere este formulat ă de un asociat se
vor cita societatea și asociatul pârât (art. 223 alin. 2), astfel c ă necitarea societ ă/uni0163ii, ci doar a
asociatului pârât constituie o înc ălcare a unei norme imperative de procedur ă care atrage casarea

89 Lucian Săuleanu, Societățile comerciale. Adunările generale ale acțioanrilor, Ed. Hamangiu, București ,
2008, p. 263/264.
90 Marius Șcheaua, op. cit., p. 279.
91 Crenguța Leaua, op. cit., p. 266.
92 Doar în situația în care au votat toți asociații, căci în caz contrar, respectiv dacă un asociat a vo tat
împotriva rezolvării amiabile, adică a acoperirii p rejudiciului fără ca asociatul vinovat să iasă din
societate, considerăm că cererea în excludere promo vată este admisibilă, reclamantul justifică un
interes, acțiunea având un caracter social menit a proteja societatea, astfel că nu se poate ca printr -o
astfel de hotărâre AGA luată fără unanimitate să se treacă peste comportamentul dăunător al unuia din
asociați.

hot ărârilor pronun /uni0163ate la fond și în apel 93 . În m ăsura în care reclamantul prin cererea introductiv ă
a solicitat solu /uni021Bionarea doar în contradictoriu cu asociatul pârât, instan /uni021Ba trebuie s ă introduc ă din
oficiu societatea comercial ă, având în vedere c ă citarea societ ă/uni021Bii este obligatorie.
Sub acest aspect s-a considerat 94 de lege ferenda că ar fi mai util ă înlocuirea cit ării
societ ă/uni021Bii cu obliga /uni021Bia de a în știin /uni021Ba societatea sau de a proceda la efectuarea unei as tfel de
men /uni021Biuni în registrul comer /uni021Bului, astfel scopul legii fiind atins. O astfel de propunere este cu atât
mai justificat ă cu atât cu cât în practica judiciar ă citarea societ ă/uni021Bii comerciale nu are nici un efect,
de cele mai multe ori aceasta neputând datorit ă conflictului dintre asocia /uni021Bi s ă exprime un punct
de vedere fa /uni021Bă de cererile ce fac obiectul litigiului; tocmai dat orit ă acestei imposibilit ă/uni021Bi și a
faptului c ă citarea era una pur formal ă, unele instan /uni021Be au procedat la numirea unui curator tocmai
pentru ca respectiva persoan ă juridic ă s ă fie reprezentat ă efectiv. În acest sens exist ă un singur
text de lege care face referire la numirea unui cur ator al persoanei juridice 95 , respectiv art. 44
C.pr.civ. care stabile ște în alin. 1 teza a doua c ă „De asemenea, instan /uni0163a va putea numi un curator
special în caz de conflict de interese între reprez entant și reprezentat sau când o persoan ă
juridic ă, chemat ă s ă stea în judecat ă, nu are reprezentant legal”.
Când cererea de excludere este formulat ă de societate, calitate procesual ă pasiv ă are
asociatul a c ărui excludere se solicit ă.
Legat de calitatea procesual ă pasiv ă în doctrin ă96 s-a pus în discu /uni021Bie necesitatea cit ării și
a celorlal /uni021Bi asocia /uni021Bi când cererea de excludere este formulat ă de un asociat sau citarea tuturor
asocia /uni021Bilor când cererea este formulat ă de societate, apreciindu-se c ă nu se impune aceast ă
măsur ă, asocia /uni021Bii a c ăror exlcudere nu se solicit ă neavând calitate procesual ă activ ă.
De și aceast ă opinie î și g ăse ște suport în dispozi /uni021Biile art. 223, totu și apreciem c ă se impune
nuan /uni021Barea problematicii, iar r ăspunsul s ă fie formulat și prin raportare la efectele hot ărârii
judec ătore ști de excludere. În esen /uni021Bă , opinia noastr ă este în sensul cit ării tuturor asocia /uni021Bilor
motivat, pe de o parte, de faptul c ă prin hot ărârea judec ătoreasc ă de excludere se modific ă actul
constitutiv (a se vedea în acest sens art. 204 alin .1), iar, pe de alt ă parte, întrucât potrivit art. 223
alin. 3 ca urmare a excluderii, intan /uni021Ba judec ătoreasc ă dispune prin aceea și hot ărâre și cu privire la
structura particip ării la capitalul social al celorlal /uni021Bi asocia /uni021Bi. Or, solu /uni021Bia repartiz ării p ăr/uni021Bilor
sociale ale asociatului exclus c ătre ceilal /uni021Bi asocia /uni021Bi în lipsa cit ării acestora din urm ă și f ără ca
ace știa s ă adopte o pozi /uni021Bie procesual ă fa /uni021Bă de astfel de efecte, consider ăm c ă este criticabil ă. Se
impune analiza fundamentului juridic al „repartiz ării” din perspectiva necesit ă/uni0163ii
consim /uni0163ă mântului asocia /uni0163ilor la m ărirea num ărului de p ăr/uni0163i sociale, respectiv a cotei. M ărindu-se
cota fiec ărui asociat se m ăresc inclusiv drepturile, dar și obliga /uni0163iile, context în care se pune
problema necesit ă/uni0163ii consim /uni0163ă mântului fiec ărui asociat. Analizând textul de lege incident,
observ ăm c ă acesta nu prevede modalitatea efectiv ă de repartizare, ci doar obligativitatea ca
instan /uni021Ba s ă se pronun /uni021Be și cu privire la structura particip ării; în lipsa exprim ării de c ătre asocia /uni021Bi a
unui punct de vedere, a dispune repartizarea propor /uni0163ional cu cota de /uni0163inut ă de ace știa, apreciem c ă
instan /uni021Ba adaug ă la lege. În concluzie, instan /uni0163a, în lipsa unei norme legale exprese trebuie s ă fac ă
aplicarea principiilor din dreptul civil, astfel c ă nimeni nu poate fi obligat în contra voin /uni0163ei sale.

93 Î.C.C.J, Secția comercială, decizia nr. 1400 din 2 7 aprilie 2010 (http://www.scj.ro/cautare_decizii.a sp )
94 Crenguța Leaua, op. cit., p. 268.
95 Și art. 7 alin. 3 C.pr.civ. prevede numirea unui c urator care să reprezinte interesele asociaților, î nsă cu
referire numai la asociațiile sau societățile fără personalitate juridică și în cadrul cărora asociați i nu au
încredințat unuia dintre ei președinția sau direcți a asociației ori societății.
96 Crenguța Leaua, op. cit., p. 267.

Cazul societ ă/uni021Bii cu r ăspundere limitat ă cu doi asocia /uni021Bi. În cazul în care cererea de
excludere formulat ă de un asociat este admis ă, societatea potrivit art. 229 alin. 1 se dizolv ă
întrucât urmare a exluderii num ărul asocia /uni021Bilor s-a redus la unul singur. Se excepteaz ă cazul când
asociatul r ămas hot ărăște continuarea societ ă/uni021Bii sub forma societ ă/uni021Bii cu r ăspundre limitat ă cu
asociat unic (art. 229 alin. 2).
Aplicarea acestui text de lege impune l ămurirea momentului în care asociatul hot ărăște
continuarea societ ă/uni021Bii ca asociat unic: în timpul procesului, astfel c ă reclamantul trebuie s ă
precizeze c ă în /uni021Belege ca în cazul în care se admite cererea de excl udere c ă dore ște continuarea
societ ă/uni021Bii sub forma societ ă/uni021Bii cu r ăspundere limitat ă cu asociat unic instan /uni021Ba de judecat ă
neputând dispune dizolvarea dac ă asociatul r ămas dore ște continuarea 97 sau, dimpotriv ă, ulterior
rămânerii definitive și irevocabile a hot ărârii judec ătore ști de excludere.
Interpretarea gramatical ă conduce c ătre a doua interpretare odat ă ce textul art. 229 alin. 2
men /uni021Bioneaz ă c ă ”asociatul r ămas” hot ărăș te, fiind f ără dubiu c ă se refer ă la momentul ulterior
exluderii, adic ă dup ă ce hot ărârea r ămâne definitiv ă și irevocabil ă.
Cu toate acestea instan /uni021Bele judec ătore ști odat ă cu pronun /uni021Barea excluderii au dispus
continuarea societ ă/uni021Bii ca societate cu r ăspundere limitat ă cu asociat unic, îns ă astfel de solu /uni021Bii
sunt criticabile și pentru faptul c ă o astfel de continuare este o modificare a actului constitutiv
care se poate face prin hot ărâre judec ătoreasc ă doar în cazuri limitativ prev ăzute de art. 204 alin.
1 respectiv doar cu privire la structura particip ării celorlal /uni021Bi asocia /uni021Bi la capitalul social ca urmare
a admiterii cererilor de excludere (art. 223 alin. 3) și retragere (art. 226 alin. 2).
Structura particip ării la capitalul social al celorlal /uni021Bi asocia /uni021Bi. Așa cum am precizat
mai înainte analiza art. 223 alin. 3 pune în discu /uni021Bie câteva probleme legate de obligativitatea
cit ării și a celorlal /uni021Bi asocia /uni021Bi c ărora li se distribuie p ăr/uni021Bi sociale, a modalit ă/uni021Bii și criteriilor pe care
le are instan /uni021Ba la îndemân ă pentru a stabili structura.
Un alt aspect pe care îl punct ăm este acela al efectelor hot ărârii judec ătore ști fa /uni021Bă de
asocia /uni021Bii care nu sunt parte în proces, dar c ărora li s-au distribuit p ăr/uni021Bi sociale, instan /uni021Ba în
dispozitivul hot ărârii precizând numele și prenumele acestora și cota ori num ărul de păr/uni021Bi sociale.
Cu titlu de exemplu, prin sentin /uni0163a nr. 388 din 31.05.2005, Tribunalul Dolj a admis a c /uni0163iunea a șa
cum a fost formulat ă de c ătre reclamant ă, stabilind totodat ă structura particip ării la capitalul
social al celor trei asocia /uni0163i r ăma și în societate, astfel c ă se pune întrebarea dac ă ace știa pot
exercita calea apelului. Din punctul nostru de vede re ace știa au calitatea s ă declare apel având în
vedere c ă în mod constant doctrina recunoa ște calitatea unor persoane str ăine de proces de a
declara apel, cum este cazul dobânditorului cu titl u particular al dreptului sau bunului litigios
care poate declara apel dac ă transmiterea a avut loc dup ă pronun /uni0163area sentin /uni0163ei și înainte de
expirarea dreptului de apel 98 . Cum unul din modurile derivate de dobândire a dre ptului de
proprietate este chiar hot ărârea judec ătoreasc ă ce are caracter constitutiv sau atributiv de
drepturi, mod care este cu titlu particular și chiar prin aceast ă hot ărâre judec ătoreasc ă ter /uni0163ul a
dobândit din p ăr/uni0163ile sociale ale asociatului exclus, consider ăm c ă se încadreaz ă în ipoteza

97 Curtea Supremă de Justiție, Secția comercială, dec izia nr. 4385/1998 în C. Cucu, M.V. Gavriș, C.B.
Bădoiu, C. Haraga, op. cit. p. 536.
98 Mihaela Tăbârcă, Drept procesual civil, vol.II, Ed . Global Lex, București, 2004, pag. 32; Viorel Ciob anu,
Tratat teoretic și practic de procedură civilă, vol . II, Ed. Național, București, 1997,pag. 339.

men /uni0163ionat ă în doctrin ă. Nu are nici o importan /uni0163ă c ă dobândirea cu titlu particular a avut loc chiar
prin hot ărârea care se apeleaz ă. Pe lâng ă acest motiv invoc ăm și argumentele precizate mai
înainte cu ocazia stabilirii calit ă/uni021Bii procesuale pasive cu privire la posibilitatea pe care trebuie
ace știa s ă o de /uni021Bin ă de a nu accepta m ărirea cotei de participare care poate constitui în realitate
asumarea unor obliga /uni021Bii 99 .
Ad ăugându-se acest alineat s-a încercat de c ătre legiuitor l ămurirea regimului p ăr/uni0163ilor
sociale ale asociatului exclus. Pân ă la introducerea acestui alineat, în doctrin ă au fost propuse
mai multe variante în privin /uni0163a regimului juridic al p ăr/uni0163ilor sociale ale asocia /uni0163ilor exclu și: fie
anularea lor ca urmare a reducerii propor /uni0163ionale a capitalului social, fie redistribuirea lor c ătre
asocia /uni0163ii r ăma și100 sau diminuarea capitalului social și reducerea num ărului p ăr/uni0163ilor sociale 101 ,
urmate de majorarea capitalului social și un nou aport adus de asocia /uni0163ii r ăma și102 etc. Indiferent
de variantele propuse, acestea trebuie s ă aib ă la baz ă voin /uni021Ba asocia /uni0163ilor.
Credem c ă modul de redactare a art. 223 alin. 3 este critica bil având în vedere c ă:
– instan /uni0163a se substituie voin /uni0163ei asocia /uni0163ilor;
– de și regula este c ă hot ărârile produc efecte relative, cu privire la p ăr/uni0163ile în proces, totu și
ceilal /uni0163i asocia /uni0163i, dac ă lu ăm ad literam art. 223 alin.2, de și nu sunt parte în proces, hot ărârea
produce efecte fa /uni0163ă de ei;
– nu se precizeaz ă în concret procedeul prin care se stabile ște noua structur ă;
– se impune ca legiuitorul s ă fi prev ăzut ca instan /uni0163a judec ătoreasc ă s ă dispun ă prin aceea și
hot ărâre cu privire la structura particip ării la capitalul social, dar și cu privire la drepturile
cuvenite asocia /uni0163ilor exclu și.
Se poate în /uni0163elege c ă legiuitorul a dorit ca instan /uni0163ele s ă dispun ă cu privire la structura
capitalului social prin redistribuirea p ăr/uni0163ilor sociale ale asociatului exclus c ătre ceilal /uni0163i asocia /uni0163i.
Îns ă într-o astfel de ipotez ă nu s-a prev ăzut un criteriu, motiv pentru care în anumite situa /uni0163ii s-a
apelat la distribuirea propor /uni0163ional cu ponderea de /uni0163inut ă înainte de excludere de c ătre fiecare
asociat, solu /uni0163ie ce nu se desprinde din textul de lege.
De altfel, Curtea de Apel Craiova într-o spe /uni021Bă 103 ,respingând acest motiv, a re /uni0163inut c ă
"distribuirea propor /uni0163ional ă …a fost aleas ă în condi /uni0163iile în care în contractul de societate nu
existau dispozi /uni0163ii în acest sens, fiind de natur ă a asigura echilibrul avut în vedere de p ăr/uni0163i la
constituirea societ ă/uni0163ii".
Solu /uni0163ia este una criticabil ă odat ă ce nu s-a prev ăzut legal un astfel de criteriu, dar și
pentru faptul c ă, a șa cum am precizat mai înainte, un asociat nu poate fi obligat s ă primeasc ă din
păr/uni0163ile asociatului exclus, odat ă ce aceasta presupune c ă i se m ăre ște cota de participare și la
câ știguri, dar și la pierderi.

99 Situația este cu mult mai evidentă în cazul societ ăților în nume colectiv unde răspunderea este
nelimitată, textul art. 223 alin. 3 aplicându-se de opotrivă și acestor societăți conform art. 222 alin . 1; or,
interpretarea art. 223 alin. 3 trebuie să fie verif icabilă în toate cazurile de societăți, astfel că a invoca
faptul că în cazul societăților cu răspundere limit ată asociații răspund limitat la capitalul social n u
constituie un argument.
100 Stanciu Cărpenaru, C. Predoiu, S. David, G. Pipere a, Societățile comerciale. Reglementare, doctrină,
jurisprudență, Ed. All Beck, București, 2002, pag. 495-496.
101 Crenguța Leaua, op. cit., p. 270.
102 Crenguța Leaua, Unele aspecte procedurale cu privi re la excluderea asociaților din societățile
comerciale, Dreptul, nr. 12/2002, pag. 105.
103 Curtea de Apel Craiova, Secția comercială, decizia nr. 295 din 24 octombrie 2005

Consider ăm c ă solu /uni0163ia care se impune, având în vedere dispozi /uni0163iile art. 223 alin. 3 care
prev ăd doar obliga /uni0163ia instan /uni0163ei de a dispune cu privire la structura particip ării la capitalul social,
este aceea de a introduce în cauz ă ca p ăr/uni0163i to /uni0163i asocia /uni0163ii, iar ace știa s ă-și exprime op /uni0163iunea de a
primi sau nu p ăr/uni0163i sociale în cazul excluderii unor asocia /uni0163i. Aceast ă solu /uni0163ie este cu atât mai
corect ă cu cât instan /uni0163a nu se substituie voin /uni0163ei p ăr/uni0163ilor. O astfel de op /uni0163iune a asocia /uni0163ilor este
consacrat ă de Legea nr. 31/1990 și în alte situa /uni0163ii, cum ar fi cazul dizolv ării societ ă/uni0163ii cu
răspundere limitat ă când ca urmare a falimentului, incapacit ă/uni0163ii, excluderii sau retragerii ori
decesul unuia dintre asocia /uni0163i, num ărul asocia /uni0163ilor s-a redus la unul singur, cu excep /uni0163ia cazului în
care asociatul r ămas hot ărăș te continuarea societ ă/uni0163ii cu r ăspundere limitat ă cu unic asociat (art.
229).
A admite o astfel de solu /uni021Bie impune a stabili și efectele în cazul în care ceilal /uni021Bi asocia /uni0163i
refuz ă s ă li se distribuie din p ăr/uni0163ile sociale ale asocia /uni0163ilor exclu și. Cum interpret ăm refuzul: în
sensul c ă a disp ărut affectio societatis , element ce trebuie s ă existe la momentul constituirii
societ ă/uni0163ii, dar și pe parcursul existen /uni0163ei acesteia sau în sensul doar c ă asocia /uni0163ii r ăma și nu vor s ă-și
măreasc ă cota de participare la profit și pierderi. Înclin ăm s ă credem c ă prima interpretare este
corect ă, iar lipsa lui affectios societatis atrage dizolvarea societ ă/uni021Bii.
Încercând a simplifica solu /uni021Biile prezentate mai sus cel mai important este s ă identific ăm
procedeul: are loc o distribuire a p ăr/uni021Bilor sociale ale asociatului exclus sau reducerea n um ărului
păr/uni021Bilor sociale. A alege una din aceste variante nu sc himb ă cu nimic punctul nostru de vedere cu
privire la exprimarea voin /uni021Bei asocia /uni021Bilor; ambele procedee conduc fie direct, fie indire ct la o
majorare a cotei de /uni021Binute din societate.
Cu toate c ă instan /uni021Bele de judecat ă procedeaz ă la varianta distribuirii p ăr/uni021Bilor sociale,
apreciem al ături de al /uni021Bi autori 104 că solu /uni021Bia corect ă ar fi reducerea 105 num ărului p ăr/uni021Bilor sociale;
procedeul distribuirii p ăr/uni021Bilor sociale, indiferent de criteriul adoptat, nu a re suport odat ă ce
societatea este obligat ă la plata drepturilor asocia /uni021Bilor exclu și; numai dac ă asocia /uni021Bii răma și ar fi
obliga /uni021Bi la plata c ătre asociatul exlcus a drepturilor cuvenite acestu ia solu /uni021Bia distribuirii ar c ăpăta
sens, îns ă o astfel de interpretare este exclus ă odat ă ce p ăr/uni021Bile sociale nasc un drept de crean /uni021Bă al
asociatului fa /uni021Bă de societate.

Drepturile asocia /uni0163ilor exclu și. Art. 224 alin.2 prevede c ă asociatul exclus nu are dreptul
la o parte propor /uni0163ional ă din patrimoniul social, ci numai la o sum ă de bani care s ă reprezinte
valoarea acesteia. Împrejurarea c ă asociatul exclus a de /uni021Binut un procent din capitalul social nu-l
îndrept ă/uni021Bește la restituirea bunurilor din patrimoniul social 106
Tribunalul Dolj prin sentin /uni0163a nr. 388 din 31.05.2005 a disjuns cererea reconven /uni0163ional ă
formulat ă de pârâ /uni0163i, astfel c ă mai întâi au fost exclu și din societate și implicit p ăr/uni0163ile sociale,
proprietatea lor, au fost distribuite celorlal /uni0163i asocia /uni0163i, și ulterior în cel ălalt proces s-au stabilit
drepturile cuvenite lor.
Sub un prim aspect consider ăm c ă solu /uni0163ia este nelegal ă atât timp cât au fost "deposeda /uni0163i"
de p ăr/uni021Bile sociale107 , f ără a se stabili și drepturile cuvenite, iar sub un al doilea aspect, disjungerea
cererii reconven /uni0163ionale nu se impunea având în vedere motivele mai s us ar ătate și conexitatea cu
cererea principal ă, iar din punctul nostru de vedere, în astfel de li tigii, nici nu este necesar ă

104 Crenguța Leaua, op. cit., p. 270.
105 Și nu anularea părților sociale odată ce nu se pun e în discuție vreo cauză de nulitate.
106 Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția comerc ială, decizia nr. 494/2004, Revista de drept comerc ial
nr. 11/2005, p. 1999.
107 Chiar dacă deținerea părților sociale naște un dre pt de creanță față de societate.

formularea de c ătre pârâ /uni0163i a unei cereri reconven /uni0163ionale pentru stabilirea drepturilor ce li se
cuvin; instan /uni021Ba are obliga /uni021Bia ca odat ă cu pronun /uni021Barea excluderii și pierderii calit ă/uni021Bii de asociat s ă-i
stabileasc ă și drepturile cuvenite. Nu consider ăm c ă ac /uni021Biunea în stabilirea drepturilor asociatului
exclus este o cerere distinct ă, de și unii autori o abordeaz ă ca atare 108 , iar instan /uni021Bele de judecat ă nu
îmbr ă/uni021Bișeaz ă punctul de vedere al obligativit ă/uni021Bii stabilirii drepturilor asociatului exclus; evide nt
că în m ăsura în care instan /uni021Ba de judecat ă nu stabile ște drepturile acestuia, singura solu /uni021Bie r ămâne
promovarea unei ac /uni021Biuni în preten /uni021Bii a asociatului exclus fa /uni021Bă de societate; dreptul la ac /uni021Biune
pentru valorificarea acestor drepturi se prescriu î n termenul general de 3 ani calcula /uni021Bi de la data
excluderii 109
Se pune întrebarea cine va fi obligat s ă pl ăteasc ă drepturile asocia /uni0163ilor exclu și: asocia /uni0163ii
răma și, având în vedere c ă ace știa au dobândit p ăr/uni0163ile sociale ale asocia /uni0163ilor exclu și sau
societatea (în ipoteza distribuirii p ăr/uni021Bilor sociale c ătre ceilal /uni021Bi asocia /uni021Bi), având în vedere c ă
asocia /uni0163ii exclu și aveau, în virtutea p ăr/uni0163ilor sociale ce le de /uni0163ineau, un drept de crean /uni0163ă fa /uni0163ă de
societate. A doua ipotez ă se impune a fi luat ă în considera /uni0163ie odat ă ce p ăr/uni021Bile sociale reprezint ă
un drept de crean /uni021Bă fa /uni021Bă de societate.

Revocarea mandatului de administrator a asociatului exclus. În cazul formul ării unei
cereri de excludere în temeiul art. 222 alin. 1 lit d se impune a se l ămuri regimul revoc ării
administratorului, fiind posibile mai multe situa /uni021Bii: a) revocarea imediat dup ă ce asocia /uni021Bii au aflat
de fraudarea societ ă/uni021Bii și înainte de formularea cererii de excludere; b) fo rmularea prin cererea de
excludere a unui cap ăt de cerere prin care se solicit ă revocarea pârâtului din func /uni021Bia de
administrator; și c) revocarea administratorului dup ă r ămânerea definitiv ă și irevocabil ă a
hot ărârii de excludere.
Vom proceda la analizarea celor trei situa /uni021Bii, îns ă în ordinea invers ă prezent ării de mai
sus.
Astfel, s-a apreciat c ă am fi în prezen /uni021Ba unei revoc ări implicite a administratorului de
către adunarea general ă ca și consecin /uni021Bă a m ăsurii de excludere pe motivul fraud ării 110 . De și o
astfel de situa /uni021Bie este posibil ă, totu și nu este recomandabil ă pentru asocia /uni021Bi, astfel c ă nu credem
că se impune o stare de pasivitate a acestora în sens ul nerevoc ării administratorului fa /uni021Bă de care
exist ă suspiciuni de fraudare a societ ă/uni021Bii; revocarea nu este implicit ă, asocia /uni021Bii r ăma și dup ă
excludere fiind obliga /uni021Bi s ă hot ărasc ă revocarea administratorului și efectuarea men /uni021Biunilor
corespunz ătoare; evident c ă dup ă pronun /uni021Barea hot ărârii este f ără t ăgad ă c ă exist ă un motiv de
revocare, îns ă o astfel de condi /uni021Bie nu este necesar ă atât timp cât revocarea este ad nutum ; situa /uni021Bia
este des întâlnit ă în cazul în care societatea are doi asocia /uni021Bi, ambii de /uni021Binând un procent egal și
calitatea de administratori, fiind practic un bloca j al societ ă/uni021Bii cu respercusiuni grave asupra
activit ă/uni021Bii comerciale pe timpul desf ăș ur ării procesului.
Pe de alt ă parte, în multe din cererile de excludere se solic it ă ca odat ă cu admiterea
ac /uni0163iunii s ă se dispun ă și revocarea respectivului din calitatea de administ rator. Unele instan /uni0163e
judec ătore ști au admis astfel de cereri, îns ă solu /uni0163iile sunt criticabile odat ă ce revocarea
administratorilor este atributul exclusiv al adun ării generale a asocia /uni0163ilor. În sus /uni0163inerea unui
astfel de punct de vedere se pot invoca:
– inexisten /uni0163a unui temei juridic în acest sens;

108 Crenguța Leaua, op. cit., p. 271 și urm.
109 C.S.J., Secția comercială, decizia nr. 2822 din 15 mai 2001, Pandectele Române nr. 3/2002, p. 94.
110 C. Predoiu, Gh. Piperea, op. cit., p. 862.

– principiul simetriei juridice, astfel c ă atât timp (cat) numirea administratorului este
atributul adun ării generale a asocia /uni0163ilor și revocarea apar /uni0163ine acesteia;
– calitatea de administrator nu este condi /uni0163ionat ă de cea de asociat, astfel c ă o persoan ă ce
nu este asociat poate fi administrator (art. 197 al in. 1); excluderea este o sanc /uni021Biune pentru
calitatea de asociat, în timp ce revocarea este pen tru func /uni021Bia de administrator; leguitorul a stabilit
o procedur ă judiciar ă doar cu privire la cererea de excludere, iar nu și cu privire la revocarea
administratorului;
– nu exist ă un raport între asocia /uni0163i și administratori, ci un raport între administrator și
societate, iar acest raport are la baz ă un contract de mandat;
– revocarea administratorilor este ad nutum , putând interveni oricând și independent de
vreo culp ă.
Curtea de Apel Craiova, solu /uni0163ionând un apel la o hot ărâre prin care se dispusese
excluderea a doi asocia /uni0163i și, ca urmare a acesteia, și revocarea lor din func /uni0163ie, prin decizia nr. 295
din 24 octombrie 2005 a admis apelurile declarate, a modificat în parte sentin /uni0163a, în sensul c ă a
respins cererea de revocare ca administratori a ape lan /uni0163ilor-pârâ /uni0163i, men /uni0163inând celelalte dispozi /uni0163ii
ale sentin /uni0163ei apelate privitoare la excludere, re /uni0163inând, în esen /uni0163ă , faptul c ă revocarea
administratorilor nu poate fi dispus ă de c ătre instan /uni0163a de judecat ă, fiind o atribu /uni0163ie a adun ării
generale a asocia /uni0163ilor.
Nu putem s ă nu consider ăm astfel de solu /uni0163ii de respingere a cap ătului de cerere privind
revocarea asociatului exclus ca fiind corecte, îns ă totu și se impun câteva nuan /uni0163ă ri. Astfel, este
adev ărat c ă o astfel de atribu /uni0163ie apar /uni0163ine adun ării asocia /uni0163ilor art. 194 alin. 1 lit. b și c ă oricum
astfel de hot ărâri de excludere se înscriu la oficiul registrului comer /uni0163ului doar când devin
irevocabile; la acest moment, asociatul respectiv f iind exclus odat ă cu înscrierea hot ărârii
irevocabile, ceilal /uni0163i asocia /uni0163i îl revoc ă și numesc un alt administrator. Consider ăm c ă asocia /uni021Bii nu
trebuie s ă lege revocarea asociatului din func /uni021Bia de administrator de excluderea sa, odat ă ce
aceast ă din urm ă sanc /uni021Biune prive ște calitatea de asociat în timp ce revocarea prive ște doar
calitatea de administrator, fiind suficient ă voin /uni021Ba asocia /uni021Bilor care au pierdut încrederea în modul
în care respectivul administreaz ă societatea. Îns ă, dup ă cum am precizat mai înainte, consider ăm
că revocarea asociatului administrator a c ărui excludere se tinde a se ob /uni0163ine poate avea loc chiar
și în cursul procesului atât timp cât hot ărârea este luat ă cu respectarea art. 192 și, mai mult, chiar
înainte de promovarea cererii de excludere imediat cum asocia /uni021Bii au cuno știn /uni021Bă de fraudarea
societ ă/uni021Bii.
Totu și instan /uni0163ele în unele situa /uni0163ii au admis ca odat ă cu excluderea s ă dispun ă și revocarea
din func /uni0163ie; spre exemplu Tribunalul Bihor prin sentin /uni0163a civil ă nr. 512 din 22 aprilie 2009 a
admis cererea de excludere a asociatului pârât și a dispus și revocarea acestuia din func /uni0163ie
re /uni0163inându-se „c ă întrucât pârâtul are calitatea de administrator at ât în cadrul SC H.D. SRL cât și
în cadrul societ ă/uni0163ii SC M.I. SRL, obiectul de activitate al celor dou ă societ ă/uni0163i comerciale fiind
similar, în spe /uni0163ă sunt aplicabile dispozi /uni0163iile art. 197 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 confo rm
cărora, administratorii nu pot primi, f ără autorizarea Adun ării Asocia /uni0163ilor mandatul de
administrator în alte societ ă/uni0163i concurente sau având acela și obiect de activitate, sub sanc /uni0163iunea
revoc ării și r ăspunderii pentru daune, considerente fa /uni0163ă de care raportat la starea de fapt astfel

cum a fost re /uni0163inut ă, instan /uni0163a a dispus revocarea pârâtului din calitatea de adm inistrator al
societ ă/uni0163ii reclamante” 111 .
Suspendarea din func /uni0163ie a administratorului.
În acest context al analiz ării admisibilit ă/uni0163ii cererii de revocare a administratorului odat ă
cu excluderea sa, dorim a analiza admisibilitatea c ererilor de suspendare din func /uni0163ia de
administrator. De și în cele mai multe cazuri instan /uni0163ele de judecat ă au respins astfel de cereri 112 ,
totu și le consider ăm admisibile în situa /uni0163ia în care revocarea administratorului de c ătre adunarea
asocia /uni0163ilor nu este posibil ă113 , iar acesta creeaz ă prejudicii societ ă/uni0163ii, împiedic ă func /uni0163ionarea
acesteia.
Admiterea cererilor de suspendare a administratorul ui se justific ă context în care
apreciem c ă se impune conturarea unei practici judec ătore ști în acest sens. Am apreciat cu privire
la revocarea administratorului c ă aceasta este atributul exclusiv al adun ării asocia /uni021Bilor și c ă nu se
poate dispune pe cale judec ătoreasc ă invocând printre altele ca și temei juridic art. 194 alin. 1 lit.
b. S-ar putea sus /uni021Bine c ă acest text de lege este un argument în sensul resp ingerii cererii de
suspendare, îns ă doar în aparen /uni021Bă odat ă ce acesta limiteaz ă puterile la revocarea/demiterea
administratorilor și nu con /uni021Bine nici o referire la suspendarea din func /uni021Bie. Noi sus /uni021Binem doar
admisbilitatea suspend ării pe o perioad ă vremelnic ă, respectiv pân ă la finalizarea litigiului ce are
ca obiect excluderea; s-ar putea sus /uni021Bine c ă aceast ă afirma /uni021Bie contrazice argumentele ar ătate mai
sus cu privire la lipsa vreunei leg ături între excludere – sanc /uni021Biune pentru asociat și revocare –
măsur ă pentru administrator, îns ă apreciem c ă temeincia unei astfel de cereri se reg ăse ște în
exemplul des întâlnit al societ ă/uni021Bilor care se afl ă în blocaj, cum ar fi, spre exemplu, societ ă/uni021Bile cu
doi asocia /uni021Bi ce de /uni021Bin cote egale și doar asociatul pârât are calitatea de administrat or ori în
societ ă/uni021Bile care nu se poate lua o hot ătâre valabil ă din cauza neîntrunirii majorit ă/uni021Bii ori chiar a
unanimit ă/uni021Bii când administratorul este numit prin actul const ituitv; a admite c ă nu este posibil ă
suspendarea înseamn ă a nesocoti interesele societ ă/uni021Bii.
În acest sens, Tribunalul Bra șov a admis cererea de ordonan /uni0163ă pre ședin /uni0163ial ă introdus ă de o
societate comercial ă dispunând suspendarea pârâ /uni0163ilor din func /uni0163ia de administratori ai societ ă/uni0163ii,
ca m ăsur ă vremelnic ă, justificat ă de iminen /uni0163a amplific ării prejudiciului cauzat societ ă/uni0163ii prin
administrarea defectuoas ă exercitat ă de pârâ /uni0163i.
Apelul declarat de pârâ /uni0163i prin care se sus /uni0163ine c ă o asemenea m ăsur ă reprezint ă o imixtiune
fără temei a instan /uni0163ei în activitatea unei societ ă/uni0163i comerciale și, deci, ordonan /uni0163a pre ședin /uni0163ial ă în
aceast ă materie este inadmisibil ă, a fost respins.
S-a re /uni0163inut c ă, în principiu, dispozi /uni0163iile Codul de procedur ă civil ă alc ătuiesc procedura de
drept comun în materie civil ă și comercial ă (art. 721 C.pr.civ. ) și, deci, nu se poate invoca
inaplicabilitatea, în raporturile de drept comercia l, a procedurii ordonan /uni0163ei pre ședen /uni0163iale. În

111 Î.C.C.J., Secția comercială, decizia nr. 1204 din 22 martie 2011(http://www.scj.ro/cautare_decizii.as p ).
112 În sensul că revocarea calității de administrator nu poate fi considerată o măsură vremelnică care să f ie dispusă prin
ordonanță președințială în condițiile art. 581 C.pr .civ. a se vedea C.S.J. secț. com. dec. 59/1996, î n Dreptul nr. 8/1996, p. 133 și
în Revista de Drept Comercial nr. 9/1996, p. 156.
113 Situația unei societăți cu răspundere limitată în care administratorul a fost numit chiar prin actul
constitutiv.

ipoteza îns ărcin ării prin contract a unor asocia /uni0163i cu administrarea societ ă/uni0163ii și constat ării
consecin /uni0163elor p ăgubitoare produse prin exercitarea necorespunz ătoare a acestei activit ă/uni0163i, precum
și în vederea înl ătur ării unui pericol iminent și ireparabil patrimoniului societ ă/uni0163ii, este dat ă
condi /uni0163ia urgen /uni0163ei, care justific ă recurgerea la procedura sumar ă a ordonan /uni0163ei pre ședin /uni0163iale f ără
prejudecarea fondului 114 .
Dimpotriv ă, Curtea de Apel Craiova, Sec /uni021Bia a II-a civil ă în solu /uni021Bionarea unui apel declarat
împotriva unei hot ărâri a Tribunalului Dolj prin care se solicitase su spendarea administratorului
l-a respins prin decizia nr. 152 din 19 octombrie 2011 re /uni021Binând c ă “este adev ărat c ă aceast ă
institu /uni021Bie juridic ă a suspend ării administratorului din fuc /uni021Bie nu este expres reglementat ă de lege,
îns ă cum prin efectele juridice se aseama ănă cu revocarea din func /uni021Bia administratorului, în mod
corect instan /uni021Ba a apreciat c ă apilcarea acestei m ăsuri este în competen /uni021Ba adun ării generale
asocia /uni021Bilor conform dispozitiilor art. 194 raportat la art . 197 din legea 31/1990 coroborat cu art.
77 din lege, astfel, ar fi o imixtiune a instan /uni021Bei în func /uni021Bionarea societatii ceea ce nu este permis de
lege”.
Efectele hot ărârii judec ătore ști. Hot ărârea irevocabil ă de excludere se va depune, în
termen de 15 zile, la oficiul registrului comer /uni0163ului pentru a fi înscris ă, iar dispozitivul hot ărârii se
va publica la cererea societ ă/uni0163ii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. (art. 223 alin. 4).
În primul rând se observ ă c ă fa /uni0163ă de modificarea adus ă Legii nr. 31/1990 prin Legea nr.
161/2003 , în vechea redactare era prev ăzut ă condi /uni0163ia ca hot ărârea s ă fie definitiv ă. Condi /uni0163ia ca
hot ărârea s ă fie irevocabil ă se impunea pentru a garanta astfel buna func /uni0163ionare a societ ă/uni0163ii pe
parcursul litigiului, fiind înl ăturate eventuale alternan /uni0163e la conducerea societ ă/uni0163ii ca urmare a unor
solu /uni0163ii diferite la fond și în c ăile de atac.
Ne intereseaz ă sub acest aspect aplicabilitatea art. 223 alin. 4 având în vedere dispozi /uni0163iile
720 8 C.pr.civ. care prev ăd c ă hot ărârile date în materie comercial ă sunt executorii, respectiv care
sunt efectele unei astfel de hot ărâri judec ătore ști între p ăr/uni0163i pân ă la momentul la care aceasta
devine irevocabil ă și este înregistrat ă în registrul comer /uni0163ului și care sunt efectele fa /uni0163ă de ter /uni0163i.
Interesul practic rezult ă și din inten /uni0163ia asocia /uni0163ilor r ăma și de a invoca aplicabilitatea dispozi /uni0163iilor
art. 720 8 C.pr.civ. 115
Chiar dac ă toate hot ărârile pronun /uni0163ate în materie comercial ă sunt executorii, totu și în ce
prive ște hot ărârile de excludere acestea nu pot produce efecte î ntrucât a pune în executare o
astfel de hot ărâre, adic ă pentru a deveni deplin ă, însemn ă a o men /uni0163iona în registrul comer /uni0163ului, a
produce efecte fa /uni0163ă de ter /uni0163i. Or, art. 5 din Legea nr. 31/1990 prevede clar c ă "men /uni0163iunile sunt
opozabile ter /uni0163ilor de la data efectu ării lor în registrul comer /uni0163ului", iar efectuarea lor nu se poate
face decât la momentul la care hot ărârea devine irevocabil ă (art. 223 alin.4).
Caracterul irevocabil pe care trebuie s ă-l aib ă hot ărârea trebuie extins la toate capetele de
cerere, astfel c ă stabilirea de c ătre instan /uni021Ba de fond a drepturilor ce se cuvin asocia /uni021Bilor exclu și nu
atrage posibilitatea execut ării silite a societ ă/uni021Bii pentru plata sumelor respective. Cu titlu de
exemplu, hot ărârea nr. 2837 din 07.12.2010 pronun /uni021Bat ă de Tribunalul Dolj prin care se admisese
cererea de retragere și fusese obligat ă societatea la plata drepturilor asociatului retras și se

114 Curtea de Apel Brașov, dec. civ. nr. 14/A din 01.1 1.1995, în Revista de Drept Comercial nr. 7-8/1997 , p. 161-162.
115 Tocmai prevalându-se de acest text de lege, dar si de sentința de excludere care-i conferea o
majoritate de 51%, unul din asociații rămași, fără acordul chiar a celorlalți asociați ce nu au fost e xcluși,
s-a numit administrator, iar judecătorul delegat a admis prin încheiere nr. 4954 din 05.07.2005 cerere a
de înscriere de mențiuni.

respinsese totodat ă cererea reconven /uni021Bional ă prin care se solicitase excluderea reclamantului, a
fost încuviin /uni021Bat ă de Judec ătoria Craiova prin încheierea din 01.02.2011 (dos. nr. 2225/215/2011)
și s-au încheiat acte de executare silit ă asupra bunurilor societ ă/uni021Bii, de și hot ărârea nu era
irevocabil ă; printr-o asemenea interpretare nu se atinge final itatea dorit ă de legiuitor, anume ca
excluderea ori retragerea s ă-și produc ă efectele la momentul la care hot ărârea devine irevocabil ă,
iar societatea s ă nu fie v ătămat ă de eventualele modific ări ale hot ărârilor în c ăile de atac;
excluderea sau retragerea ca institu /uni021Bii juridice trebuie privite în anasamblu atât sub a spectul
pierderii calit ă/uni021Bii de asociat, cât și al drepturilor cuvenite.
Astfel fiind, societatea poate s ă-și desf ăș oare normal activitatea, iar eventualele acte
încheiate de asocia /uni0163ii exclu și pân ă la momentul excluderii, r ămân valabile cel pu /uni0163in sub aspectul
calit ă/uni0163ii acestora de reprezentan /uni0163i.
Tot pentru aceste argumente o astfel de hot ărâre nu produce efecte între p ăr/uni0163i.
Ce ar însemna ca asocia /uni0163ii exclu și s ă nu se mai poat ă prevala de calit ă/uni0163ile lor fa /uni0163ă de
asocia /uni0163ii r ăma și, îns ă fa /uni0163ă de ter /uni0163ii necunosc ători se pot prevala de calitatea de asocia /uni0163i și
administratori. Ba mai mult, ace știa ar trebui ignora /uni0163i și de ter /uni0163ii ce au cuno știn /uni0163ă despre
excludere. Or, observ ăm c ă în acest fel am segmenta întreaga activitate comer cial ă, respectiv
toate actele juridice, adic ă am stabili validitatea unor acte juridice în func /uni0163ie de ceva greu de
probat. Scopul legiuitorului a fost acela de a prot eja societatea chiar prin îns ăș i prevederea
institu /uni0163iei excluderii, dar totodat ă și circuitul juridic, respectiv pe ter /uni0163ii care contracteaz ă cu
societatea ai c ărei asocia /uni0163i sunt implica /uni0163i într-un litigiu.
Pe de alt ă parte dispozi/uni0163iile art. 225 alin.1 prev ăd c ă asociatul exclus r ămâne obligat fa /uni0163ă
de ter /uni0163i pentru opera /uni0163iunile f ăcute de societate pân ă în ziua r ămânerii definitive a hot ărârii de
excludere. Credem c ă men /uni0163iunea r ămânerii definitive a hot ărârii este rezultatul unei gre șeli, iar
având în vedere textele de lege mai sus citate este limpede c ă asociatul exclus r ămâne
răspunz ător fa /uni0163ă de societate și fa /uni0163ă de ter /uni0163i pân ă la momentul înregistr ării men /uni0163iunii în registrul
comer /uni0163ului.
Privitor la aceast ă r ăspundere a asociatului exclus apreciem c ă prive ște doar pe asocia /uni021Bii
care r ăspund nelimitat și solidar pentru obliga /uni021Biile societ ă/uni021Bii, textul de lege nef ăcând o distinc /uni021Bie
între ace știa și asocia /uni021Bii care r ăspund limitat la capitalul social 116 .
Asociatul exclus are dreptul la dividende și va suporta pierderile pân ă în ziua excluderii
sale (art. 224 alin. 1).
Observând art. 225 alin. 1 și art. 224 alin. 1 constat ăm folosirea a dou ă repere diferite,
anume ”ziua r ămânerii definitive a hot ărârii de excludere”, respectiv ”ziua excluderii sal e”, astfel
că se impune a se stabili momentul excluderii care va fi considerat în raporturile dintre asocia /uni021Bi
data la care hot ărârea judec ătoreasc ă de excludere devine irevocabil ă, iar în raporturile dintre
asociatul exclus și ter /uni021Bi data efectu ării men /uni021Biunii în registrul comer /uni021Bului privind excluderea 117 . Nu
apreciem c ă acest moment ar trebui s ă fie cel al datei la care hot ărârea devine definitiv ă, în ciuda
formul ării textului de lege și consider ăm aceasta o gre șeal ă de tehnic ă legislativ ă odat ă ce prin
modificarea adus ă art. 223 alin. 4 s-a stabilit c ă excluderea se produce ca urmare a unei hot ărâri
irevocabile; mai mult, cum s-ar putea stabili efect ele fa /uni021Bă de ter /uni021Bi prin raportare la data la care o
hot ărâre devine definitiv ă și care nu se aduce la cuno știn /uni021Ba ter /uni021Bilor.
Asociatul exclus nu are dreptul la o parte propor /uni021Bional ă din patrimoniul social, ci numai
la o sum ă de bani care s ă reprezinte valoarea acesteia (art. 224 alin. 2). Î n cazul în care pasivul
societ ă/uni021Bii dep ăș ește activul, asociatul exclus nu poate solicita vreo sum ă de bani ca și drepturi

116 Ioan Schiau, Titus Prescure, op. cit., p. 602.
117 În același sens Ioan Schiau, Titus Prescure, op. c it., p. 600.

cuvenite. În cazul în care, dimpotriv ă, societatea a avut beneficii dar exluderea s-a dis pus în
temeiul art. 222 alin. 1 lit a, respectiv pentru ne aducerea aportului se pune întrebarea dac ă acestui
asociat exclus i se cuvin anumite sume de bani în c ontextul în care nu și-a respectat obliga /uni021Biile
asumate prin actul constituitiv și nu a adus anumite bunuri ca aport, considerate es en /uni021Biale pentru
desf ășurarea activit ă/uni021Bii și dobândirea calit ă/uni021Bii de asociat; de și stabilirea unor sume de bani
asociatului în acest context nu î și g ăse ște justificare, iar cum nu exist ă un temei legal cu privire la
aceast ă situa /uni021Bie, art. 224 alin. 1 având o formulare general ă, adic ă pentru toate cazurile de
excludere, s-a apreciat totu și c ă asocia /uni021Bii pot invoca exceptio non adimpleti contractus 118 .
Calea de atac. Dispozi /uni021Biile art. 222-225 nu prev ăd calea de atac a hot ărârii judec ătore ști
dat ă în materia excluderii, spre deosebire de situa /uni021Bia retragerii asociatului în baza hot ărârii
judec ătore ști a tribunalului care se atac ă cu recurs potrivit art. 226 alin. 1 lit. c. În ace ste condi /uni021Bii
se aplic ă dispozi /uni021Biile dreptului comun, calea de atac împotriva hot ărârii instan /uni021Bei de fond fiind
apelul.

118 Pentru amănunte a se vedea C. Predoiu, Gh. Piperea , op. cit., p. 868-869.

RETRAGEREA ASOCIATULUI DIN
SOCIETATEA CU R ĂSPUNDERE LIMITAT Ă

No /uni0163iune. Pe durata func /uni0163ion ării societ ă/uni0163ii cu r ăspundere limitat ă asocia /uni0163ii se pot retrage din
societate, stabilindu-se totodat ă anumite drepturi cuvenite pentru p ăr/uni0163ile sociale de /uni0163inute.
Retragerea unui asociat nu are ca efect dizolvarea societ ă/uni0163ii, ci doar modificarea actului
constitutiv al societ ă/uni0163ii. Prin excep /uni0163ie, potrivit art. 229 societatea se dizolv ă dac ă prin retragerea
unuia dintre asocia /uni0163i num ărul asocia /uni0163ilor s-a redus la unul singur, cu excep /uni0163ia cazului în care
asociatul r ămas hotărăș te continuarea existen /uni0163ei societ ă/uni0163ii sub forma societ ă/uni0163ii cu r ăspundere
limitat ă cu asociat unic.
Retragerea a fost definit ă în doctrin ă119 ca fiind ie șirea voluntar ă a unui asociat din societate,
cu consecin /uni0163a încet ării calit ă/uni0163ii de asociat sau ca o modalitate de p ărăsire a societ ă/uni0163ii
complementar ă cesiunii 120 . Rezult ă a șadar c ă retragerea este urmare a voin /uni0163ei exclusive a
asociatului ce dore ște s ă p ărăseasc ă societatea 121 ; retragerea nu are un caracter sanc /uni0163ionator
precum excluderea.
Retragerea se poate realiza fie pe cale conven /uni0163ional ă în cazurile men /uni0163ionate de art. 226 alin.
1 lit. a) și b), fie pe cale judec ătoreasc ă în situa /uni0163ia prev ăzute de art. 226 alin. 1 lit. c). Retragerea
nu este supus ă unui termen, asocia /uni0163ii putând s ă se retrag ă pe cale conven /uni0163ional ă sau s ă formuleze
cerere de retragere pe cale judec ătoreasc ă pân ă la data la care se dizolv ă societatea.

Sediul materiei. Spre deosebire de institu /uni0163ia excluderii asociatului c ăreia legiuitorul i-a
rezervat mai multe dispozi /uni0163ii, retragerea asociatului este reglementat ă într-un singur articol,
respectiv art. 226 alin. 1 din Legea nr. 31/1990. C u toate acestea exist ă și dispozi /uni0163ii ce constituie
norme de trimitere prin care se l ărge ște sfera cadrului legal al retragerii: spre exemplu , art. 194
alin. 2 stabile ște c ă în caz de modificare a actului constitutiv, dac ă în actul constitutiv se prevede
dreptul de retragere a asociatului pentru c ă nu este de acord cu modific ările aduse acestuia se
aplic ă dispozi /uni0163iile art. 224 și 225.

Natur ă juridic ă. Nu putem re /uni0163ine că retragerea are natura juridic ă a rezilierii 122 odat ă ce
fundamentul acesteia din urm ă îl constituie neexecutarea culpabil ă a obliga /uni0163iilor; retragerea are la
baz ă doar dorin /uni0163a asociatului de a se retrage din societate chiar f ără a fi necesar vreun motiv
(spre exemplu în cazul art. 226 alin. 1 lit. b nu s e impune justificarea retragerii, fiind suficient c a
to /uni0163i asocia /uni0163ii s ă-și exprime acordul) sau f ără ca îndeplinirea condi /uni0163iilor stabilite în actul
constitutiv (art. 226 alin. 1 lit. a) s ă aib ă natura unei neexecut ări.
Nu îmbr ă/uni0163ișă m o astfel de interpretare, considerând c ă retragerea are o natur ă juridic ă de
sine st ătătoare menit ă s ă asigure, al ături de excludere, perenitatea societ ă/uni0163ii comerciale;
retragerea este un caz special de modificare a actu lui constitutiv. Retragere are o aplicare
general ă, fiind efectul caracterului intuitu personae permi /uni0163ând men /uni0163inerea societ ă/uni0163ii și evitarea
neîn /uni0163elegerilor și a dizolv ării societ ă/uni0163ii, de și în privin /uni0163a unuia dintre asocia /uni0163i affectio societatis a
disp ărut. Analizarea retragerii din perspectiva rezilier ii a fost posibil ă pân ă la modificarea adus ă

119 Stanciu D. C ărpenaru, Tratat de drept comercial român , Ed. Universul Juridic, Bucure ști, 2012, p. 379
120 Radu N. Catan ă, Exercitarea facult ă/uni0163ii de retragere din societatea comercial ă, R.D.C. 2/2002, p. 174.
121 A se retrage – a ie și voluntar dintr-o func /uni0163ie, dintr-o institu /uni0163ie etc.
122 În sensul c ă retragerea are natura juridic ă a rezilierii a se vedea C. Predoiu, Gh. Piperea în St. C ărpenaru, S. David, C.
Predoiu, Gh. Piperea, Legea societ ă/uni0163ilor comerciale , Edi /uni0163ia 4, Ed. C.H. Beck, Bucure ști, 2009, p. 876; Ioan Adam, Codru /uni0163
Nicolae Savu, Legea societ ă/uni0163ilor comerciale. Comentarii și explica /uni0163ii, Ed. C.H. Beck, Bucure ști, 2010, p. 686.

Legii nr. 31/1990 în anul 1997, dat ă de la care legiuitorul a renun /uni0163at la abordarea contractualist ă
a retragerii tributar ă rigidit ă/uni0163ii principiului simetriei în contracte 123 .
Retragerea nu este un drept al asociatului, întrucâ t aceasta se poate realiza numai în cazurile
și condi /uni0163iile stabilite de art. 226 și nici m ăcar promovarea ac /uni0163iunii judec ătore ști nu garanteaz ă
retragerea atât timp cât nu se probeaz ă existen /uni0163a unor motive temeinice; c ă nu este un drept
rezult ă chiar din analiza art. 226 care se mul /uni0163ume ște doar s ă prevad ă aceast ă „posibilitate“. Pe de
alt ă parte, prin actul constitutiv nu se poate interzic e unui asociat s ă se retrag ă din societate, o
astfel de clauz ă fiind nul ă odat ă ce chiar legea stabile ște posibilitatea retragerii în anumite cazuri
și condi /uni0163ii.
Asocia /uni0163ii sunt anima /uni0163i de un interes personal și chiar dac ă la momentul semn ării actelor
constitutive exist ă un consens, ulterior acestui moment asocia /uni0163ii î și vor exprima
„individualitatea“, se na ște contrarietatea de interese. Conflictele între as ocia /uni0163i sunt inerente sau
situa /uni0163iile care pot modifica voin /uni0163a unuia din asocia /uni0163i, și în acest context trebuie analizate unele
dispozi /uni0163ii care protejeaz ă drepturile asocia /uni0163ilor, dar și pe cele care limiteaz ă exercitarea acestor
drepturi.
Tocmai pentru c ă ulterior înfiin /uni0163ă rii societ ă/uni0163ii situa /uni0163iile care pot conduce la o schimbare a
voin /uni0163ei unuia din asocia /uni0163i sunt infinite, legiuitorul a fost nevoit s ă reglementeze un mecanism apt
să men /uni0163in ă structura societar ă, dar și s ă respecte drepturile celorlal /uni0163i asocia /uni0163i.
Aplicarea principiului pacta sunt servanda și a principiului irevocabilit ă/uni0163ii actului juridic ar
fi afectat fiin /uni0163a societ ă/uni0163ii, neîn /uni0163elegerile grave conducând la dizolvare, motiv pentr u care a fost
creat ă aceast ă excep /uni0163ie – retragerea – ce func /uni0163ioneaz ă precum o supap ă menit ă s ă regleze, s ă
rea șeze interesele asocia /uni0163ilor, legiuitorul f ăcând în art. 226 alin. 1 lit. a) și b) aplica /uni0163ia
respectivelor principii ale actului juridic civil; inten /uni0163ia legiuitorului de a nu-l /uni0163ine captiv pe
asociat și a salva fiin /uni0163a societ ă/uni0163ii este cu atât mai evident ă în reglementarea lit. c), intuindu-se c ă
fie nu se stabilesc clauze statutare ori acestea nu acoper ă toate situa /uni0163iile posibile sau nu se
realizeaz ă acordul de voin /uni0163ă , motiv pentru care a fost reglementat ă retragerea pe cale
judec ătoreasc ă pentru motive temeinice.
Pe bun ă dreptate în doctrin ă124 s-a apreciat c ă prin condi /uni0163ionarea retragerii de anumite
motive temeinice (când nu s-a realizat acordul asoc ia /uni0163ilor) implicit legiuitorul a îmbr ă/uni0163ișat o
concep /uni0163ie func /uni0163ional ă a acestei institu /uni0163ii juridice în consens cu concep /uni0163ia institu /uni0163ional ă a
societ ă/uni0163ilor comerciale, realizându-se astfel o tripl ă protec /uni0163ie: în primul rând, asociatul este
protejat fa /uni0163ă de interesele asocia /uni0163ilor majoritari, în al doilea rând, societatea este protejat ă odat ă
ce retragerea opereaz ă pe fondul unor neîn /uni0163elegeri ca un substitut al dizolv ării anticipate și, în al
treilea rând, se realizeaz ă chiar o protec /uni0163ie a creditorilor.
Cu toate acestea, nu trebuie în /uni0163eles c ă asociatul are aceast ă op /uni0163iune de retragere oricând și
oricum, de și în doctrin ă și în jurispruden /uni0163ă au fost exprimate opinii în acest sens, afirmându- se c ă
„nu vedem cum instan /uni0163a ar putea refuza dreptul asociatului de a renun /uni0163a la asociere“, iar aceasta
„trebuie doar s ă constate în drept și s ă dea posibilitatea modific ării actelor constitutive în cazul
când asociatul a p ărăsit sau urmeaz ă a p ărăsi de facto societatea“ 125 sau c ă asociatul nu poate fi
asociat sine die 126 .
Apreciem c ă admiterea cererii de retragere trebuie s ă se fac ă cu mare chibzuin /uni0163ă , f ără a fi
afectate drepturile celorlal /uni0163i asocia /uni0163i sau chiar societatea. Instan /uni0163a poate s ă resping ă cererea,

123 Radu N. Catan ă, op. cit ., p. 174.
124 Radu.N. Catan ă, op. cit ., p. 175.
125 Cristian Gheorghe, Societ ă/uni0163i comerciale. Voin /uni0163a asocia /uni0163ilor și voin /uni0163a social ă, Ed. All Beck, Bucure ști, 2003, p. 233.
126 Tribunalul Dolj, sentin /uni0163a civil ă nr. 2837 din 7 decembrie 2010, r ămas ă definitiv ă și irevocabil ă prin respingerea recursului.

neexistând motive pentru a re /uni0163ine c ă instan /uni0163a nu poate proceda în acest sens; cel mai important
argument este chiar modalitatea în care legiuitorul a reglementat aceast ă institu /uni0163ie; în lipsa unui
acord al asocia /uni0163ilor, instan /uni0163a trebuie s ă aprecieze temeinicia; faptul c ă legiuitorul nu a indicat
anumite criterii privind stabilirea temeinicie sau nu a oferit exemple (ca în cazul dizolv ării) nu
înseamn ă c ă singura op /uni0163iune a instan /uni0163ei este s ă admit ă cererea; o astfel de interpretare este f ără
fundament odat ă ce legiuitorul a stabilit natura judiciar ă a cererii de retragere, c ăci, în caz
contrar, ar fi prev ăzut o procedur ă diferit ă cum ar fi, spre exemplu, simpla cerere de retrager e
adresat ă asocia /uni0163ilor, iar numai drepturile asociatului retras s ă se stabileasc ă pe cale judiciar ă în
lipsa unui consens al asocia /uni0163ilor.
Pentru a sublinia pericolul îmbr ă/uni0163ișă rii opiniilor conform c ărora retragerea este un drept
absolut credem c ă se impune a constata efectele în cazul în care cer erea de retragere este
rezultatul unui abuz de drept și nu respect ă drepturile celorlal /uni0163i asocia /uni0163i, afectând societatea.
A admite c ă retragerea este posibil ă oricum și oricând înseamn ă a rupe echilibrul realizat de
asocia /uni0163i la momentul constituirii societ ă/uni0163ii.
Din punctul nostru de vedere simpla dorin /uni0163ă de a p ărăsi societatea nu este suficient ă, iar
retragerea afecteaz ă drepturile celorlal /uni0163i și fiin /uni0163a societ ă/uni0163ii. Apreciem c ă aceasta a fost și inten /uni0163ia
legiuitorului odat ă ce a condi /uni0163ionat admiterea cererii de retragere pe cale judici ar ă de existen /uni0163a
unor motive temeinice (art. 226 alin. 1 lit. c).
Temeinicia retragerii trebuie s ă fie analizat ă pe dou ă planuri: motivele asociatului și
protec /uni0163ia societ ă/uni0163ii. Retragerea trebuie verificat ă în plan juridic, dar și economic, al oportunit ă/uni0163ii
unei astfel de retrageri. Inevitabil întrebarea la care se rezum ă toat ă problematica retragerii este
aceasta: Ce drept suplimentar are un asociat de a s e retrage și ceilal /uni0163i nu au acest drept? Se poate
da satisfac /uni0163ie unui simplu drept exercitat discre /uni0163ionar și afecta drepturile tuturor asocia /uni0163ilor și al
societ ă/uni0163ii? Are societatea sumele necesare pentru a pl ăti drepturile asociatului ce se retrage sau
acest aspect nu este relevant? În m ăsura în care societatea nu are aceste lichidit ă/uni0163i, urmeaz ă s ă fie
executat ă silit, activitatea comercial ă fiind afectat ă, având astfel lor o diluare („dizolvare“)
indirect ă a societ ă/uni0163ii /uni0163inând cont de condi /uni0163iile economice reale.

Diferen /uni0163a dintre retragere și cesiunea de p ăr/uni0163i sociale. Retragerea are ca efect principal
pierderea calit ă/uni0163ii de asociat. Retragerea nu se confund ă cu cesiunea de p ăr/uni0163i sociale (art. 202) și
nici nu se suprapune cu aceasta; în cazul cesiunii, p ăr/uni0163ile sociale se transmit între asocia /uni0163i sau
către persoane din afara societ ă/uni0163ii, în timp ce efectele retragerii se produc între asociatul retras și
societate chiar și în situa /uni0163ia în care aceasta se realizeaz ă prin consim /uni0163ă mântul asocia /uni0163ilor;
cesiunea de p ăr/uni0163i sociale și retragerea asocia /uni0163ilor sunt dou ă cazuri distincte de încetare a calit ă/uni0163ii
de asociat 127 , astfel c ă formularea „retragerea asociatului prin cesionarea p ăr/uni0163ilor sociale“ ce se
reg ăse ște în unele acte adi /uni0163ionale la actele constitutive sau chiar în hot ărâri judec ătore ști 128 este
gre șit ă.
Cazuri. Potrivit art. 226 alin. 1 asociatul se poate retrag e din societate:
a) în cazurile prev ăzute în actul constitutiv;
b) cu acordul tuturor celorlal /uni0163i asocia /uni0163i;

127 Ioan Schiau, Mecanisme de separare a asocia /uni0163ilor societ ă/uni0163ilor comerciale , în Ad honorem Stanciu D. C ărpenaru. Studii
juridice alese, Ed. C.H. Beck, Bucure ști, 2006, p. 99
128 CSJ, Sec /uni0163ia comercial ă, decizia nr. 266/1998 în Buletinul Jurispruden /uni0163ei pe anul 1999, p. 291-292

c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizeaz ă acordul unanim
asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hot ărâri a tribunalului, supus ă
numai recursului, în termen de 15 zile de la comuni care.

Cum textul de lege nu ofer ă prea multe criterii de aplicare se impune o analiz ă a acestor
cazuri:
a) Legiuitorul a dat posibilitate asocia /uni0163ilor s ă stabileasc ă dintr-un început și cazurile în care
un asociat se poate retrage, f ăcându-se sub acest aspect o aplicare deplin ă a principiului libert ă/uni0163ii
actelor juridice.
Asocia /uni0163ii trebuie s ă men /uni0163ioneze expres cazurile și condi /uni0163iile în care un asociat se poate
retrage, nefiind suficient s ă fie prev ăzut în actul constitutiv în mod generic dreptul de retragere.
Vom proceda mai întâi la a ne apleca asupra cazului de retragere indicat în art. 194 alin.2, iar
mai apoi asupra identific ării clauzelor de retragere.
Astfel, chiar în Legea nr. 31/1990 este men /uni0163ionat un caz de retragere, respectiv cel stabilit
prin art. 194 alin. 2 potrivit c ăruia în caz de modificare a actului constitutiv, da c ă asociatul nu
este de acord cu modific ările aduse, acesta are posibilitatea s ă se retrag ă aplicându-se art. 224 și
225; condi /uni0163ia pentru a fi posibil ă retragerea pentru acest motiv este de a fi men /uni0163ionat expres acest
caz de retragere.
Exercitarea acestei posibilit ă/uni0163i se poate face doar dup ă adoptarea unei hot ărâri a adun ării
generale a asocia /uni0163ilor prin care s-a modificat actul constitutiv, iar nu în cazul doar al inten /uni0163iei
unor asocia /uni0163i de modificare, sau doar în contextul unei convoc ări prin care se urm ăre ște
modificarea actului constitutiv; a șadar, este necesar ă existen /uni0163a unei hot ărâri AGA prin care s-a
hot ărât modificarea, iar un asociat a votat „împotriv ă“, aspecte consemnate în procesul verbal al
ședin /uni0163ei; dac ă asociatul a votat „pentru“ sau s-a ab /uni0163inut, nu mai sunt îndeplinite condi /uni0163iile art. 194
alin. 2 care prevede expres ca asociatul s ă nu fi fost de acord.
Dezacordul asociatului nu trebuie s ă se circumscrie vreunui motiv de nulitate a hot ărârii
AGA, ci este suficient votul „împotriv ă“, f ără vreo fundamentare ori justificare 129 .
Observ ăm c ă sfera de aplicare a acestui caz este oarecum restr âns ă întrucât aplicarea sa este
condi /uni0163ionat ă de existen /uni0163a în actul constitutiv a unor clauze prin care se d erog ă în cazul anumitor
modific ări de la regula unanimit ă/uni0163ii; astfel, exercitarea dreptului recunoscut prin a rt. 194 alin. 2
are loc doar în cazurile în care se modific ă actul constitutiv, îns ă art. 192 alin. 2 prevede c ă
pentru votul tuturor asocia /uni0163ilor pentru hot ărârile ce au ca obiect modificarea actului constitu tiv;
deci, în lipsa unor clauze prin care s ă se modifice majoritatea absolut ă de asocia /uni0163i și p ăr/uni0163i sociale,
dreptul de retragere prev ăzut de art. 194 alin. 2 nu se aplic ă, iar, oricum, respectivul asociat se
poate opune modific ării.
S-a sus /uni0163inut în doctrin ă130 că una din condi /uni0163iile exercit ării dreptului de retragere în temeiul
art. 193 alin. 2 ar fi ca respectivul asociat ce nu a fost de acord cu modificarea s ă nu fi atacat
hot ărârea pe calea ac /uni0163iunii în anulare. S-ar în /uni0163elege, l ăsând la o parte argumentele oferite, c ă
asociatul ar avea de optat între retragerea din soc ietate și promovarea ac /uni0163iunii în anulare. Se
impun câteva nuan /uni0163ă ri sub acest aspect. În primul rând, nu se deduce d in economia Legii nr.
31/1900 c ă ar exista un termen în care asociatul care nu este de acord cu modificarea s ă notifice
inten /uni0163ia de retragere, astfel c ă sunt posibile dou ă situa /uni0163ii: în prima situa /uni0163ie asociatul î și exprim ă

129 În sensul c ă „simpla împotrivire la modificarea actului constit utiv nu constituie, de una singur ă, un motiv temeinic în
sensul legii pentru a admite cererea de retragere, fiind necesar a fi coroborat ă și cu alte împrejur ări de fapt, de natur ă a duce la
concluzia c ă activitatea societ ă/uni0163ii ar putea fi afectat ă” a se vedea Ioan Adam, Codru /uni0163 Nicolae Savu, op. cit., p. 810.
130 Ioan Adam, Codru /uni0163 Nicolae Savu, op. cit ., p. 687.

inten /uni0163ia de retragere chiar în cadrul adun ării generale în care s-a votat modificarea, astfel c ă
exprimându-și voin /uni0163a în acest sens promovarea ac /uni0163iunii este lipsit ă de interes, iar a doua situa /uni0163ie
în care cu ocazia adun ării generale doar se exprim ă dezacordul fa /uni0163ă de modificare; în aceast ă a
doua situa /uni0163ie, cum nu exist ă un termen stabilit pentru exercitarea acestui drep t de retragere nu
vedem argumente pentru care nu se poate re /uni0163ine c ă asociatul poate promova ac /uni0163iune în anulare și
ulterior dup ă solu /uni0163ionarea acesteia s ă solicite retragerea. A admite c ă într-o astfel de situa /uni0163ie nu
mai este posibil ă retragerea, înseamn ă a face o leg ătur ă între retragere și verificarea legalit ă/uni0163ii
hot ărârii, adic ă promovându-se sau respingându-se ac /uni0163iunea în anulare implicit nu ar mai exista
fundament pentru retragere; îns ă, apreciem c ă o astfel de opinie nu poate fi re /uni0163inut ă odat ă ce
pentru exercitarea dreptului de retragere nu se imp une justificarea dezacordului ori identificarea
vreunui motiv de nelegalitate; retragerea este un d rept ce se poate exercita în acest context, iar
ac /uni0163iunea în anulare are un caracter social și se poate exercita împotriva oric ărei hot ărâri AGA.
Trecând la analiza posibilelor clauze de retragere, re /uni0163inem de principiu c ă acestea trebuie s ă
con /uni0163in ă elemente clare de identificare a cazurilor de retr agere.
Așadar, nu constituie caz de retragere în sensul art. 226 alin. 1 lit. a) clauza din care rezult ă
generic dreptul de retragere, întrucât textul de le ge recunoa ște aceast ă posibilitate, dar numai în
anumite cazuri identificate de asocia /uni0163i; nu trebuie s ă confund ăm dreptul de retragere cu cazurile
ce permit exercitarea acestui drept; condi /uni0163ionarea exercit ării dreptului de retragere în anumite
cazuri este evident ă, astfel c ă dac ă nu exist ă nici un caz identificat, implicit dreptul de retra gere
nu poate fi exercitat, chiar dac ă generic este men /uni0163ionat. A admite aceast ă posibilitate înseamn ă a
recunoa ște un drept absolut asocia /uni0163ilor, adic ă a accepta posibilitatea retragerii oricând și
independent de orice motiv; or, acesta ar fi un dre pt pur potestativ, iar o astfel de posibilitate est e
în contra dispozi /uni0163iei legale, respectiv art. 226 alin. 1 lit. a) care în mod expres face referire „la
cazurile prev ăzute“; evident c ă în m ăsura în care legiuitorul ar fi urm ărit un alt scop nu ar fi
folosit pluralul, ci s-ar fi m ărginit la a indica generic existen /uni0163a clauzei de retragere.
În m ăsura în care actul constitutiv con /uni0163ine astfel de cazuri se impune a se stabili dac ă cererea
de retragere trebuie justificat ă. S-a apreciat 131 că actul constitutiv poate da eficien /uni0163ă voin /uni0163ei
discre /uni0163ionare de retragere în sensul inexisten /uni0163ei obliga /uni0163iei asociatului de a motiva retragerea;
totu și consider ăm c ă aceste clauze atât timp cât con /uni0163in expres un anume caz, respectiv o anumit ă
situa /uni0163ie considerat ă de asocia /uni0163i ca fiind suficient ă pentru retragere, implicit aceasta trebuie s ă fie
dovedit ă; deci, cazul trebuie probat, dar nu justificat; un exemplu de caz de retragere ar fi cel în
care un asociat î și mut ă domiciliul în alt jude /uni0163/ora ș; apreciem c ă acesta trebuie s ă fac ă dovada c ă
și-a mutat domiciliul, dar nu trebuie s ă justifice motivul pentru care și-a mutat domiciliul
(evident mai pu /uni0163in în cazul în care chiar clauza oblig ă la a șa ceva).
Asocia /uni0163ii pot s ă limiteze temporal exercitarea dreptului de retrage re: spre exemplu, asocia /uni0163ii
să nu se poat ă retrage în primii ani de la înfiin /uni0163area societ ă/uni0163ii; clauza ce se justific ă prin nevoia de
a asigura societ ă/uni0163ii un timp suficient pentru dezvoltarea activit ă/uni0163ii comerciale, îns ă aceasta va fi
apreciat ă ca abuziv ă în m ăsura în care termenul ar fi unul nejustificat de ma re astfel încât clauza
în sine reprezint ă o interdic /uni0163ie de retragere 132 . Tot din perspectiva limit ării în timp, asocia /uni0163ii pot
să stabileasc ă c ă acesta nu se poate exercita în cazul în care în an ul anterior formul ării cererii de
retragere societatea a înregistrat pierderi.
În afara cazurilor de retragere, asocia /uni0163ii pot s ă stabileasc ă și o procedur ă de retragere. În
acest sens, se poate institui un termen rezonabil c alculat de la data formul ării cererii de retragere
menit s ă permit ă stabilirea drepturile ce se cuvin (fie prin acordu l p ăr/uni0163ilor, fie prin efectuarea

131 Radu. N. Catan ă, op. cit ., p. 178.
132 Radu N. Catan ă, op. cit ., p. 178.

unei expertize) și de a da posibilitate asocia /uni0163ilor s ă identifice sursele financiare pe care societatea
trebuie s ă le achite asociatului ce dore ște s ă se retrag ă.
În doctrin ă se apreciaz ă c ă retragerea în temeiul lit. a) se realizeaz ă exclusiv în temeiul
cererii asociatului în cauz ă133 sau „prin depunerea unei cereri și îndeplinirea condi /uni0163iilor prev ăzute
în actul constitutiv, f ără a mai fi necesar ă acceptarea celorlal /uni0163i asocia /uni0163i“ 134 . Chiar dac ă asociatul
trebuie s ă-și manifeste inten /uni0163ia de retragere fie scris printr-o notificare scris ă adresat ă celorlal /uni0163i
ac /uni0163ionari, fie verbal cu ocazia adun ării generale a asocia /uni0163ilor și consemnat ă în procesul verbal al
ședin /uni0163ei, totu și nu apreciem c ă simpla afirmare a inten /uni0163iei este suficient ă în lipsa exprim ării
acordului și de c ătre ceilal /uni0163i asocia /uni0163i135 ; cu alte cuvinte, chiar dac ă ne afl ăm într-un caz prev ăzut
în actul constitutiv, totu și este necesar ă hot ărârea adun ării generale a asocia /uni0163ilor prin care
asocia /uni0163ii s ă efectueze retragerea și actul adi /uni0163ional prin care se modific ă actul constitutiv; mai
mult, disensiuni între asocia /uni0163i pot s ă apar ă chiar în privin /uni0163a aprecierii îndeplinirii condi /uni0163iilor
cazului respectiv, astfel c ă cu atât mai evident este necesar acordul asocia /uni0163ilor materializat în
hot ărârea AGA; în luarea acestei hot ărâri î și exprim ă votul to /uni0163i asocia /uni0163ii, inclusiv asociatul ce se
retrage 136 .
Așadar și în acest prim caz de retragere este nevoie de aco rdul celorlal /uni0163i asocia /uni0163i, iar în cazul
în care ace știa refuz ă, asociatul ce dore ște retragerea are deschis ă calea ac /uni0163iunii judec ătore ști
întemeiat ă pe art. 216 alin. 1 lit c), apreciind c ă este un motiv temeinic, urmând ca instan /uni0163a
judec ătoreasc ă s ă stabileasc ă dac ă sunt îndeplinite condi /uni0163iile cazului prev ăzut în actul constitutiv,
natura refuzului celorlal /uni0163i asocia /uni0163i etc. Pentru a fi apreciat ă ca temeinic ă ac /uni0163iunea se impune ca
asociatul s ă fac ă dovada c ă a adus la cuno știn /uni0163a celorlal /uni0163i asocia /uni0163i inten /uni0163ia de retragere și a indicat
cazul de retragere conform actului constitutiv, iar ace știa nu au fost de acord cu retragerea sau
pur și simplu nu s-au exprimat fa /uni0163ă de aceast ă inten /uni0163ie de retragere.

b) În lipsa unor cauze de retragere stabilite în actu l constitutiv, totu și un asociat se poate
retrage cu acordul tuturor celorlal /uni0163i asocia /uni0163i;
Asocia /uni0163ii în virtutea libert ă/uni0163ii de voin /uni0163ă au posibilitatea s ă modifice actul constitutiv ( mutuo
consensu, mutuo dissensu ), c ăci un contract se modific ă sau înceteaz ă numai prin acordul de
voin /uni0163ă al p ăr/uni0163ilor ori din cauze autorizate de lege (art. 1270 al in. 2 C.civ.) sau a șa cum s-a re /uni0163inut
în practica judec ătoreasc ă „întrucât p ăr/uni0163ile, prin acordul lor de voin /uni0163ă , au încheiat contractul, tot
ele pot, printr-un acord asem ănător, s ă-l revoce, ceea ce în drept se denume ște principiul
simetriei juridice“ 137 .
Observ ăm c ă aceast ă dispozi /uni0163ie legal ă este redundant ă, legiuitorul urm ărind s ă înt ăreasc ă
posibilitatea asocia /uni0163ilor de a realiza o astfel de modificare prin acord ul tuturor asocia /uni0163ilor.
Retragerea se poate realiza prin acordul p ăr/uni0163ilor chiar și în situa /uni0163ia în care în actul constitutiv au
fost prev ăzute cazuri de retragere 138 și nu se afl ă în nici unul din respectivele cazuri.
Asociatul care se retrage poate s ă-și exprime aceast ă inten /uni0163ie în mod formal printr-o
adres ă/notificare transmis ă societ ă/uni0163ii sau direct asocia /uni0163ilor (spre exemplu, într-o adunare general ă
în care se aduce la cuno știn /uni0163ă aceast ă inten /uni0163ie); în primul caz cererea se adreseaz ă

133 Stanciu D. C ărpenaru, op. cit ., p. 380
134 Ioan Adam, Codru /uni0163 Nicolae Savu, op. cit ., p. 809.
135 În acela și sens a se vedea Ioan Schiau, Titus Prescure, Legea societ ă/uni0163ilor comerciale nr. 31/1990. Analize și comentarii pe
articole , Ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucure ști, 2009, p.603.
136 Nu exist ă argumente pentru a se sus /uni0163ine c ă asociatul ce dore ște a se retrage trebuie s ă se ab /uni0163in ă de la vot atât timp cât art.
193 alin. 2 stabile ște situa /uni0163iile în care un asociat nu poate exercita dreptul s ău de vot (a se vedea Ioan Adam, Codru /uni0163 Nicolae
Savu, op. cit ., p. 687)
137 C.S.J., Sec /uni0163ia Comercial ă, decizia nr. 147 din 16 martie 1995 în R.D.C. nr.3 /1996, p. 148
138 În acela și sens Ioan Adam, Codru /uni0163 Nicolae Savu, op. cit ., p. 810.

administratorilor societ ă/uni0163ii, care trebuie s ă convoace în acest sens adunarea general ă, iar dac ă
ace știa nu convoac ă adunarea general ă, asociatul ce dore ște s ă se retrag ă o poate convoca în
condi /uni0163iile art. 195 alin. 2. Cererea de retragere a fost asem ănat ă în doctrin ă139 cu oferta, astfel c ă
trebuie s ă con /uni0163in ă toate caracteristicile unei oferte, adic ă s ă fie ferm ă, precis ă și complet ă.
Simpla voin /uni0163ă a tuturor asocia /uni0163ilor reflectat ă în hot ărârea AGA este suficient ă, nefiind
necesar ă pronun /uni0163area unei hot ărâri judec ătore ști prin care s ă se dispun ă retragerea 140 ; adunarea
general ă apreciaz ă doar oportunitatea retragerii, nefiind obligat ă s ă-și motiveze hot ărârea.
Nu exist ă o leg ătur ă determinant ă între aprobarea retragerii și acordarea drepturilor ce se
cuvin asociatului retras, astfel c ă asocia /uni0163ii pot hot ărî retragerea f ără a se fi stabilit drepturile ce se
cuvin. În acest sens cererea în anulare pentru vici i de consim /uni0163ă mânt a actului adi /uni0163ional prin care
s-a convenit retragerea a fost respins ă, de și sus /uni0163inerile reclamantului au fost în sensul c ă
retragerea s-a f ăcut sub condi /uni0163ia achit ării drepturilor b ăne ști cuvenite, instan /uni0163a suprem ă apreciind
că nu sunt relevante sus /uni0163inerile asociatului retras, deoarece retragerea r ămâne valabil ă și atunci
când acesta nu a primit drepturile ce i se cuveneau , care pot fi valorificate pe calea unei ac /uni0163iuni
separate 141
Evident c ă respectiva hot ărâre AGA trebuie s ă fie urmat ă de încheierea actului adi /uni0163ional la
actul constitutiv și înregistrarea men /uni0163iunii corespunz ătoare în registrul comer /uni0163ului. În cazul în
care se semneaz ă doar procesul verbal al adun ării generale a asocia /uni0163ilor și ulterior se refuz ă
îndeplinirea celorlalte formalit ă/uni0163i, asociatul retras are deschis ă calea unei cereri prin care instan /uni0163a
să constate retragerea din societate.
Privitor la situa /uni0163ia în care asocia /uni0163ii sunt de acord cu retragerea apreciem c ă to /uni0163i trebuie s ă-și
exprime acordul prin semnarea hot ărârii AGA, inclusiv asociatul care se retrage, c ăci numai
astfel se realizeaz ă o modificare a acordului ini /uni0163ial reflectat în actul constitutiv, neexistând
argumente pentru care acesta s ă se ab /uni0163in ă de la vot 142 atât timp cât art. 193 alin. 2 stabile ște
situa /uni0163iile în care un asociat nu- și poate exercita dreptul s ău de vot.
Consider ăm c ă între cazul de la art. 226 alin. 1 lit. a) și cel de la lit. b) exist ă o anumit ă
suprapunere, ceea ce rezult ă din urm ătoarele: este f ără dubiu c ă retragerea în cazul prev ăzut la
lit. a) nu se poate produce de drept, ci este neces ar acordul tuturor asocia /uni0163ilor materializat în
hot ărârea AGA și actul adi /uni0163ional (în caz contrar singura solu /uni0163ie fiind instan /uni0163a de judecat ă), astfel
că observ ăm c ă ajungem tot la acordul tuturor asocia /uni0163ilor, adic ă la lit. b). În acest context ne
întreb ăm care mai este rostul lit. a)? Apreciem c ă importan /uni0163a men /uni0163ion ării în actul constitutiv a
unor cauze de retragere este dat ă de înl ăturarea dificult ă/uni0163ilor pe care le implic ă solu /uni0163ionarea pe
cale judec ătoreasc ă, respectiv în interpretarea ca fiind motiv temeini c respectivul caz; deci,
cazurile de retragere, a șa cum p ăr/uni0163ile le stabilesc, nu trebuie s ă poat ă fi apreciate ca temeinice, de
o anumit ă gravitate etc., simpla enumerare în actul constitu tiv fiind suficient ă. Cu alte cuvinte,
asocia /uni0163ii sunt liberi s ă prevad ă orice situa /uni0163ie ca fiind caz de retragere, iar dac ă ceilal /uni0163i asocia /uni0163i
refuz ă pur și simplu sau apreciaz ă c ă nu sunt îndeplinite condi /uni0163iile acelui caz, urmeaz ă ca
instan /uni0163a doar s ă aprecieze asupra existen /uni0163ei acelui caz, f ără a fi verificat ă temeinicia sa.
Temeinicia se analizeaz ă doar când cererea de retragere este formulat ă în temeiul art. 226 alin. 1
lit. c).

139 Radu N. Catan ă, op. cit ., p. 184.
140 C.S.J., Sec /uni0163ia comercial ă, decizia nr. 249 din 22 ianuarie 2002 în R.D.C. nr . 7-8/2002, p. 346.
141 C.S.J., Sec /uni0163ia comercial ă, decizia nr. 651 din 18 februarie 1999, în R.D.C. nr. 3/2001, p. 144.
142 În sensul c ă asociatul ce se retrage trebuie s ă se ab /uni0163in ă de la vot a se vedea Ioan Adam, Codru /uni0163 Nicolae Savu, op. cit ., p.
810.

c) Legea nr. 31/1990 stabile ște totu și c ă în lipsa unor prevederi în actul constitutiv, sau când
nu se realizeaz ă acordul unanim, asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei
hot ărâri a tribunalului, supus ă numai recursului, în termen de 15 zile de la comun icare.
Dou ă ar fi ipotezele în care asociatul care dore ște s ă se retrag ă formuleaz ă ac /uni0163iune
judec ătoreasc ă. Prima ipotez ă este aceea în care reclamantul solicit ă instan /uni0163ei de judecat ă doar s ă
constate retragerea, întrucât, de și asocia /uni0163ii au fost de acord cu retragerea, voin /uni0163ă materializat ă în
hot ărârea adun ării generale, ulterior nu se semneaz ă actul adi /uni0163ional, respectiv actul constitutiv
rescris; aceast ă ipotez ă nu are în vedere și cazul în care p ăr/uni0163ile au semnat chiar și actul adi /uni0163ional,
context în care cererea de retragere pe cale judici ar ă este lipsit ă de interes. A doua ipotez ă este
cea în care nu s-a realizat acordul tuturor asocia /uni0163ilor și nici nu exist ă clauze de retragere, ipotez ă
în care instan /uni0163a dispune retragerea reclamantului din societate sa u, a șa cum s-a precizat în
doctrin ă, „încuviin /uni0163eaz ă retragerea“ 143 ori „autorizeaz ă retragerea“.
Promovarea în instan /uni0163ă a cererii de retragere nu este condi /uni0163ionat ă de o prealabil ă discutare a
cererii în adunarea general ă a asocia /uni0163ilor 144 . În literatura juridic ă de specialitate a fost formulat ă
și o opinie contrar ă în sensul c ă mai întâi asociatul ce dore ște a se retrage trebuie s ă fi încercat
realizarea pe cale conven /uni0163ional ă a retragerii (acordul tuturor asocia /uni0163ilor), sau în m ăsura în care
exist ă clauze de retragere în actul constitutiv, exercita rea dreptului de retragere conform
acestora; acest demers reprezint ă o etap ă obligatorie, fiind o veritabil ă procedur ă prealabil ă.
Apreciem ca fiind corect ă aceast ă opinie odat ă ce chiar art. 226 alin. 1 lit. c stabile ște c ă
retragerea se poate realiza în lipsa unor prevederi în actul constitutiv, sau când nu se realizeaz ă
acordul unanim.
Din perspectiva aplic ării acestui text de lege cel mai important aspect î l constituie stabilirea
sferei „motivelor temeinice“, în condi /uni0163iile în care legiuitorul s-a ab /uni0163inut s ă fac ă vreo precizare ori
să ofere un exemplu. Temeinicia acestor motive urmeaz ă a fi apreciat ă de instan /uni0163ele de judecat ă
de la caz la caz, îns ă apreciem c ă se impune o identificare a acestora.
În aprecierea temeiniciei motivelor de retragere s- au conturat dou ă concep /uni0163ii: una subiectiv ă,
care /uni0163ine cont de interesele personale ale asociatului f ără a avea relevan /uni0163ă efectele negative
asupra societ ă/uni0163ii și alta obiectiv ă, care se axeaz ă pe evitarea disfunc /uni0163ionabilit ă/uni0163ilor pentru a
men /uni0163ine structura societar ă (cazurile de abuz de majoritate, imposibilitatea l u ării unor hot ărâri în
adunarea general ă etc.) 145 . Cu titlu de exemplu, s-a apreciat ca fiind motiv temeinic de retragere
neîn /uni0163elegerile grave dintre asocia /uni0163ii so /uni0163i și care au condus la divor /uni0163ul acestora 146 , îns ă nu a fost
considerat motiv temeinic de retragere sus /uni0163inerea c ă hot ărârile adun ării generale au fost luate în
contra interesului reclamantului, în condi /uni0163iile în care acesta nu a formulat ac /uni0163iuni în anularea
acestor hot ărâri 147 .
Instan /uni0163a competent ă material este tribunalul, a șa cum expres prevede 226 alin. 1 lit. c), iar
teritorial competen /uni0163a revine tribunalului în raza c ăruia se afl ă sediul societ ă/uni0163ii (art. 63 din Legea

143 Crengu /uni0163a Leaua, Societ ă/uni0163i comerciale. Proceduri speciale , Ed. C.H. Beck, Bucure ști, 2008, p. 230; Radu N. Catan ă, op.
cit., p. 187.
144 Curtea de Apel Timi șoara, Sec /uni0163ia comercial ă și de contencios administrativ, decizia nr. 584 din 22 mai 2003 în R.D.C. nr.
10/2003, p. 190.
145 Pentru o prezentare ampl ă a celor dou ă concep /uni0163ii a se vedea Radu N. Catan ă, op. cit ., pp. 188-191.
146 Tribunalul Suceava, Sec /uni0163ia comercial ă, sentin /uni0163a comercial ă nr. 3208 din 3 noiembrie 2008 apud Ioan Schiau, Titus
Prescure, op. cit., p. 603.
147 Curtea de Apel Bucure ști, S. Com., decizia nr. 619/1999, Culegere de prac tic ă judiciar ă comercial ă Curtea de Apel
Bucure ști, Ed. Brilliance, p. 222.

nr. 31/1990 și art. 15 C.pr.civ.) 148 . Procedura de solu /uni0163ionare este una contencioas ă, întrucât prin
obiectul ei reclamantul urm ăre ște stabilirea unui drept potrivnic celorlal /uni0163i asocia /uni0163i149 .
Instan /uni0163a judec ătoreasc ă va dispune prin aceea și hot ărâre și cu privire la structura particip ării
la capitalul social al celorlal /uni0163i asocia /uni0163i (art. 226 alin. 2), astfel c ă nu este necesar ă o cerere
expres ă a p ăr/uni0163ilor în acest sens.
În cazul în care societatea cu r ăspundere limitat ă este constituit ă din doi asocia /uni0163i, retragerea
unuia dintre ei conduce la dizolvarea societ ă/uni0163ii, afar ă de cazul în care asociatul r ămas hot ărăș te
continuarea existen /uni0163ei societ ă/uni0163ii sub forma societ ă/uni0163ii cu r ăspundere limitat ă cu asociat unic (art.
229 alin. 1 și 2), instan /uni0163a neputând dispune dizolvarea dac ă asociatul r ămas demonstreaz ă c ă
dore ște continuarea activit ă/uni0163ii societ ă/uni0163ii 150 .
Hot ărârea tribunalului poate fi atacat ă cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare; î n
doctrin ă151 s-a f ăcut distinc /uni0163ie în privin /uni0163a c ăii de atac în func /uni0163ie de admiterea sau respingerea
cererii de retragere, respectiv, dac ă se respinge, calea de atac este recursul, în timp ce în cazul
admiterii calea de atac este apelul, îns ă nu suntem de acord cu aceast ă opinie odat ă ce din
economia textului de lege care reglementeaz ă aceast ă cerere, respectiv art. 226 alin. 1 lit. c), nu
rezult ă aceast ă distinc /uni0163ie, astfel c ă indiferent de solu /uni0163ia pronun /uni0163at ă calea de atac este recursul.

Efectele retragerii din societate. Urmare a retragerii din societate au loc urm ătoarele
efecte:
a) pierderea calit ă/uni0163ii de asociat și a drepturilor ce deriv ă din aceast ă calitate;
Stabilirea momentului pierderii calit ă/uni0163ii de asociat este foarte important ă din perspectiva
stabilirii drepturilor ce se cuvin asociatului retr as. Dacă în cazul retragerii în temeiul art. 226
alin. 1 lit. c) asociatul pierde aceast ă calitate la momentul la care hot ărârea judec ătoreasc ă devine
definitiv ă și irevocabil ă, în cazul prev ăzut de art. 226 alin. 1 lit. b) momentul este cel a l datei la
care s-a luat hot ărârea adun ării generale a asocia /uni0163ilor. În fine, în cazul prev ăzut de art.226 alin. 1
lit. a), momentul este cel al formul ării cererii de retragere prin care se indic ă respectivul caz de
retragere. Fa /uni0163ă de ter /uni0163i retragerea î și produce efectele la data la care se înregistreaz ă men /uni0163iunea
corespunz ătoare în registrul comer /uni0163ului.
În practic ă152 s-a re /uni0163inut c ă pierderea calit ă/uni0163ii nu are loc la momentul formul ării unei cereri
de retragere acceptate de ceilal /uni0163i asocia /uni0163i, astfel c ă a fost admisibil ă cererea de excludere a unui
asociat care doar și-a manifestat inten /uni0163ia de retragere acceptat ă de ceilal /uni0163i asocia /uni0163i, dar neurmat ă
de modificarea actului constitutiv și efectuarea men /uni0163iunilor corespunz ătoare.
Odat ă cu pierderea calit ă/uni0163ii de asociat pierde și drepturile ce rezult ă din aceast ă calitate,
respectiv dreptul de a participa la adun ările generale și de a vota, dreptul la informare, dreptul la
dividende etc.
De asemenea, odat ă cu pierderea calit ă/uni0163ii de asociat pierde calitatea de titular al p ăr/uni0163ilor
sociale. Dac ă retragerea se face prin acordul asocia /uni0163ilor, regimul acestora este stabilit de asocia /uni0163i,
iar structura particip ării a asocia /uni0163ilor r ăma și este cea prev ăzut ă în adunarea general ă a asocia /uni0163ilor.
În m ăsura în care retragerea este judiciar ă, a șa cum am precizat și mai înainte, instan /uni0163a
judec ătoreasc ă va dispune prin aceea și hot ărâre și cu privire la structura particip ării la capitalul
social al celorlal /uni0163i asocia /uni0163i (art. 226 alin. 2). În doctrin ă s-a apreciat c ă atât timp cât legea nu

148 Apreciem c ă o astfel de cerere nu poate fi solu /uni0163ionat ă pe calea arbitrajului, solu /uni0163ie ce se desprinde cu claritate din
dispozi /uni0163iile art. 226 alin. 1 lit.c.
149 Crengu /uni0163a Leaua, op. cit ., p. 230.
150 C.S.J., Sec /uni0163ia comercial ă, decizia nr. 4385 din 27 noiembrie 1998.
151 Ioan Adam, Codru /uni0163 Nicolae Savu, op. cit ., p. 812.
152 C.S.J., Sec /uni0163ia comercial ă, decizia nr. 1042 din 27 iunie 1996 în R.D.C. nr. 2/1997, p. 101.

prevede o solu /uni0163ie sub acest aspect, instan /uni0163a de judecat ă va avea în vedere voin /uni0163a asocia /uni0163ilor
răma și, urmând ca p ăr/uni0163ile sociale s ă fie redistribuite. În lipsa unui acord, redistribu irea p ăr/uni0163ilor
sociale ale asociatului retras se va face propor /uni0163ional cu cota de /uni0163inut ă înainte de retragere. Dou ă ar
fi aspectele ce trebuie analizate: în primul rând, dac ă opera /uni0163iunea de redistribuire are temei legal,
atât timp cât din formularea art. 226 nu rezult ă o astfel de opera /uni0163iune; apreciem c ă solu /uni0163ia ce
răzbate din specificul procedurii de retragere (socie tatea este cea care achit ă drepturile
asociatului retras, iar nu asocia /uni0163ii r ăma și) ar fi aceea doar a reducerii num ărului de p ăr/uni0163i
sociale 153 ; în al doilea rând, sub acest aspect se ridic ă problema de drept a analiz ării
fundamentului juridic al „repartiz ării“ din perspectiva necesit ă/uni0163ii consim /uni0163ă mântului asocia /uni0163ilor la
mărirea num ărului de p ăr/uni0163i sociale, respectiv a cotei de participare la prof it și pierderi; evident
că, m ărindu-se cota fiec ărui asociat, se m ăresc inclusiv drepturile, dar și obliga /uni0163iile, context în
care apreciem ca necesar consim /uni0163ă mântul fiec ărui asociat.
Îns ă, dac ă retragerea are ca efect o diminuare a valorii acti vului net a patrimoniului sub
valoarea capitalului social (urmare a achit ării drepturilor asociatului retras), se impune fie
reîntregirea activului patrimonial pân ă la limita capitalului social, fie reducerea capita lului social
la nivelul activului.
b) asociatului retras i se cuvin anumite drepturi pen tru p ăr/uni0163ile sale sociale;
Potrivit art. 226 alin. 3 drepturile asociatului re tras, cuvenite pentru p ăr/uni0163ile sale sociale, se
stabilesc prin acordul asocia /uni0163ilor ori de c ătre un expert desemnat de ace știa sau, în caz de
neîn /uni0163elegere, de tribunal.
Se observ ă din textul de lege citat c ă a fost reglementat doar modul în care se stabilesc
drepturile asociatului (prin acordul p ăr/uni0163ilor sau prin instan /uni0163ă ), f ără indicarea în concret a unor
criterii pe baza c ărora s ă se stabileasc ă aceste drepturi 154 , motiv pentru care în doctrin ă155 s-a
apreciat de lege ferenda necesitatea și utilitatea acestora, mai ales în ipoteza în care asocia /uni0163ii nu
cad de acord asupra drepturilor și acestea trebuie stabilite de instan /uni0163a de judecat ă.
Sub acest aspect s-a apreciat 156 că folosirea criteriilor prev ăzute de lege pentru stabilirea
drepturilor asociatului exclus reprezint ă cea mai bun ă solu /uni0163ie pentru determinarea de c ătre
instan /uni0163ă a drepturilor cuvenite asociatului retras din soci etate, oferindu-se ca și argument solu /uni0163ia
adoptat ă chiar de legiuitor în cazul de retragere prev ăzut de art. 194 alin. 2 în care se face
trimitere la aplicarea dispozi /uni0163iilor art. 224 și 225. Apreciem c ă aceast ă propunere nu ajut ă,
întrucât dispozi /uni0163iile art. 224 și 225 stabilesc câteva principii privind r ăspunderea asociatului
exclus, iar nu criterii care s ă ajute la stabilirea drepturilor ce i se cuvin.
Stabilirea drepturile cuvenite asociatului retras și achitarea acestora se poate realiza în natur ă
prin transmiterea unor bunuri din patrimoniul socie t ă/uni0163ii, sau în bani; aceast ă solu /uni0163ie nu rezult ă din
economia art. 226 care, de remarcat c ă nu face nici o referire la cele dou ă posibilit ă/uni0163i, spre
deosebire de cazul excluderii, unde legiuitorul a m en /uni0163ionat expres în art. 224 alin. 2 c ă asociatul
exclus nu are dreptul la o parte propor /uni0163ional ă din patrimoniul social, ci numai la o sum ă de bani
care s ă reprezinte valoarea acesteia. De precizat c ă debitoare este societatea, astfel c ă acordul
trebuie s ă se realizeze între societatea reprezentat ă prin administratori și asociatul retras 157 .

153 În acela și sens a se vedea Crengu /uni0163a Leau, op. cit ., p. 234.
154 Leguitorul nu a fost preocupat de metoda de evalua re a întreprinderii (a se vedea în acest sens Adria n Man, Sergiu Golub,
Efectele patrimoniale ale pierderii calit ă/uni0163ii de asociat la societ ă/uni0163ile comerciale de persoane și societatea cu r ăspundere limitat ă,
în „Revista de drept comercial“ nr. 7-8/2006, p. 48 ).
155 Stanciu D. C ărpenaru, op. cit ., p. 381; Ioan Adam, Codru /uni0163 Nicolae Savu, op. cit ., p. 814.
156 Stanciu D C ărpenaru, op. cit ., p. 381.
157 Adrian Man, Sergiu Golub, op. cit ., p. 48.

În m ăsura în care asocia /uni0163ii nu reu șesc stabilirea pe cale conven /uni0163ional ă a drepturilor cuvenite,
acestea urmeaz ă a fi stabilite pe cale judec ătoreasc ă. Drepturile asociatului retras se calculeaz ă
raportat la valoarea real ă a activelor la data retragerii 158 ; în doctrin ă159 a fost remarcat modul
diferit în care legiuitorul a fost preocupat de eva luarea societ ă/uni0163ilor, respectiv seriozitatea de
evaluare a societ ă/uni0163ilor de capital (a se vedea art. 134 alin.1) și modul dezinteresat de evaluare a
celorlalte tipuri de societ ă/uni0163i. De asemenea, asociatul retras are dreptul la ben eficii, calculate pân ă
la data retragerii. Raportat la con /uni0163inutul acestor drepturi în doctrin ă160 , s-a apreciat c ă acestea se
refer ă la dividende și patrimoniul societ ă/uni0163ii.
În jurispruden /uni0163ă s-a considerat c ă drepturile asociatului retras se stabilesc la cere rea
asociatului retras odat ă cu cererea de retragere, în m ăsura în care a investit instan /uni0163a cu ambele
capete de cerere; în acest sens, Curtea de Apel Tim i șoara 161 , solu /uni0163ionând un recurs la o sentin /uni0163ă
prin se dispusese retragerea unuia din asocia /uni0163i, a re /uni0163inut c ă instan /uni0163a nu are c ăderea, chiar dac ă ar
constata c ă nu se poate ajunge la o în /uni0163elegere, de a proceda la determinarea respectivelor drepturi
din oficiu și, în lipsa unei cereri în acest sens din partea ce lor interesa /uni0163i, cerere care în cauz ă nu a
fost formulat ă, astfel c ă instan /uni0163a nu a fost legal sesizat ă sub acest aspect și nu avea asupra ce s ă
se pronun /uni0163e; apreciem ca fiind criticabil ă o astfel de solu /uni0163ie atât timp cât art. 226 alin. 2 oblig ă
instan /uni0163a s ă se pronun /uni0163e asupra structurii particip ării la capitalul social al asocia /uni0163ilor r ăma și; este
adev ărat c ă textul este eliptic și c ă interpretarea dat ă de instan /uni0163e corespunde unei interpret ări
restrictive, îns ă apreciem c ă din perspectiva finalit ă/uni0163ii procedurii de retragere, care impune o
corect ă și complet ă l ămurire a tuturor efectelor, urmare a pierderii cali t ă/uni0163ii de asociat, stabilirea și
a drepturilor asociatului retras apare ca fireasc ă; pierderea propriet ă/uni0163ii asupra p ăr/uni0163ilor sociale nu
poate fi decât concomitent ă cu stabilirea drepturile cuvenite pentru acestea.
Stabilirea drepturilor asociatului retras se poate face și printr-o cerere separat ă pe calea unei
ac /uni0163iuni în constatare întemeiat ă pe art. 111 C.pr.civ. 162
Poate s ă formuleze cerere de retragere un creditor? Ac /uni021Biune indirect ă

158 C.S.J. , Sec /uni0163ia comercial ă, decizia nr. 2044 din 21 mai 1998, p. 130-131, R.D .C. nr. 4/2000.
159 Adrian Man, Sergiu Golub, op. cit., p. 49-50.
160 Stanciu D. C ărpenaru, op. cit ., p. 381; Ioan Adam, Codru /uni0163 Nicolae Savu, op. cit ., p. 815.
161 Curtea de Apel Timi șoara, Sec /uni0163ia comercial ă și de contencios administrativ, decizia nr. 584 din 22 mai 2003 în R.D.C. nr.
10/2003, p. 190.
162 C.S.J., Sec /uni0163ia comercial ă, decizia nr. 4786 din 16 decembrie 1999.