EXCESUL DE UMIDITATE ÎN OLTENIA ȘI PLOILE TORENȚIALE [603791]

EXCESUL DE UMIDITATE ÎN OLTENIA ȘI PLOILE TORENȚIALE
DIN INTERVALUL 26 -31 IULIE 2014
Adrian Mirea1
Administra ția Naț ional ă de Meteorologie,
Centrul Meteorologic Regional Oltenia , SMAC Craiova
1. Introducere
Din categoria fenomenelor de risc climatic acesta se situează la polul opus față de fenomenele de
uscăciune și secetă. Este posibil în orice anotimp din an și poate fi determinat atât de ploi cât și de
ninsorile bogate, produse în principal de activitatea ciclonică la nivelul continentului.
2. Cauzele genera toare de exces de precipitații
Acesta este generat de factori meteorologici care țin de dinamica atmosferei dar poate fi întreținut și de
alți factori care depind de caracteristicile suprafeței active. Pentru România , ploile sunt generate de
activitatea c iclonilor oceanici care se dezvoltă la periferia Anticiclonului Azor ic și de Ciclonii
Mediteraneeni cu evoluție normală sau retrogradă (care sunt cei mai violenți). În perioadele când
activitatea ciclonică este persistentă, precipitațiile devin abundente. Acestea ca și precipitațiile căzute
zile în șir, chiar cu intermitență, determină umiditate mare care poate crește și deveni excesivă. Acest
exces de umiditate se poate elimina repede dacă:
– terenul este în pantă;
– terenul este orizontal, dar uscat, epu izat de umezeală din perioada premergătoare;
– terenul are un foarte bun drenaj al apei datorită permeabilității mari, care permite infiltrarea apei
(exemplu solurile nisipoase).
– deficitul de apă din sol este anulat datorită căderilor succesive de ploi care au dat o cantitate de
precipitații suficient de mare încât să anuleze deficitul de precipitații, iar ploile continuă să cadă;
– când solul este argilos și nu permite infiltrarea apei;
– când pânza freatică este la mică adâncime, iar solul se îmbibă rapid căpătând un surplus de apă;
– când pânza de apă este la adâncime mare, dar din cauza aportului bogat de apă s -a înălțat și a depășit
nivelul topografic;
– când ploile bogate se produc la începutul sau sfârșitul perioadei de vegetație, în condițiile când
plantele absorb o cantitate mai mică de apă;
– când terenurile sunt cultivate cu plante care se dezvoltă cu un consum mic de apă;
– când suprafața topografică prezintă denivelări, crovuri, lunci largi și umede în care apa stagnează mai
mult timp et c. În România, barajul orografic al Carpaților are un rol esențial în delimitarea ariilor cu
exces sau deficit de umiditate. În regiunile centrale și de vest ale României cu influențe oceanice, în
cursul anului se realizează o umezeală excedentară, iar în regiunile sudice , sud -estice și estice cu
influențe continentale se produce anual un deficit de umezeală care generează fenomene de uscăciune
și secetă. Adesea apar situații contrastante, în evoluția precipitațiilor, de la un an la altul, ceea ce a
permis să se observe o situație aparent paradoxală: regiunile care suferă în mod obișnuit de
uscăciune și secetă sunt și regiunile în care se produce și cel mai mare exces de umiditate.
Printre multiplele cauze care determină excesul de umiditate se pot cita (Bo gdan, Niculescu, 1999):
– poziția acestor regiuni la periferia ariilor de influență ciclonică și anticiclonică care pendulează într –
un sens sau altul aducând valuri de ploi sau secetă;

contact1, adym [anonimizat]

– influența mai mare pe care o au asupra regiunilor respective, ciclonii mediteraneeni cu evoluție
normală si retrogradă;
– caracteristicile reliefului de câmpie cu numeroase crovuri, care rețin apa și altitudinea descrescândă
de la vest la est, în sud -estul Câmpiei Române, fiind cea mai mică din țară, către care se dirijează
întreaga pânză freatică care a acumulat apa de pe tot teritoriul țării etc.
Principala cauză care determină excesul de umezeală este activitatea ciclonică la nivelul
continentului și interacțiunea ciclonilor cu anticiclonii, care pune în contact mase de aer caracteristici
diferite. Nu întotdeauna precipitațiile bogate produc exces de umiditate. Astfel în iarna 1953 -1954,
deși ninsorile au fost bogate și au depus un strat gros de zăpadă , în general mai mare de un metru, la
topirea acestuia nu s -a produs exces de umiditate, deoarece topirea s -a făcut lent, iar solul a fost uscat
din perioada precedentă încât a absorbit apa.Au existat însă ierni în care deși stratul de zăpadă a fost
mai m ic, la topirea acestuia s -a produs exces de umiditate. Ca de exemplu în iarna 1972 -1973, în care
ultimele ninsori ale lunii martie 1973 au produs un strat de zăpadă cuprins, în general, între 20 și 60
cm; iar la topirea acestuia s -a produs exces de umidita te. Fenomenul s -a datorat, în principal, faptului
că solul era suprasaturat cu apă din perioada premergătoare, 1969 -1972, când s -a realizat cel mai mare
exces de precipitații din toate lunil e anului și din secolul XX.

3. Concluzii:
– în producerea excesu lui de umiditate, circulația atmosferică are un rol primordial, mai ales
activitatea ciclonică , iar suprafața activă are un important rol atât în producerea lui, cît și în
întreținerea lui;
– dispariția excesului de umiditate este condiționată de creștere a valorilor bilanțului radiativ -caloric în
condiții de timp anticiclonic care determină creșterea temperaturii și respectiv a evaporației și a
evapotranspirației.
4. Studiul de caz ploile torentiale din intervalul : 26 – 31 IULIE 2014
În Oltenia anul 201 4 a fost excesiv de ploios în aproape toate lunile anului cu excepția lunilor
februarie care a fost excesiv de secetoasă, august normală pluviometric și noiembrie foarte secetoasă.
Cel mai ploios interval a fost 25 -31.VII, iar din acesta în intervalul de d ouă zile 27 -28.VII s -au
înregistrat cele mai intense ploi torențiale care au produs cele mai grave inundații din tot cursul anului
2014.
5. BIBLIOGRAFIE
Bogdan, Octavia, Niculescu, El. (1999), Riscurile climatice din România , Academia Română,
Institutul de Geografie, București.

Marinică Ion (2006), Fenomene climatice de risc în Oltenia, Editura Autograf MJM, CRAIOVA,
386 p;

Octavia Bogdan, Ion Marinică (2007), Hazarde meteo -climatice din zona temperată geneză și
vunerabilitate cu aplicații la România , Edit. Univ. Lucian Blaga Sibiu, 422 p;

Ion Sandu, Elena Mateescu, Ion Marinică, Victor Viorel Vătămanu (2012), Considerații privind clima
Olteniei și tendințe actuale , Publicațiile Societății Naționale Române pentru Știința Solului, Nr 38, A
XX-a Conferinț ă Națională de Știința Solului. Starea de calitate a resurselor de sol și protecția
mediului în Oltenia (județele Dolj, Gorj, Mehedinți). Craiova 26 august -1septembrie 2012, pp 44 -80,
Editura Sitech.