Examinarea poligraf constă in utilizarea instrumentelor mecanice si electronice pentru a înregistra grafic schimbarile psihologice ale persoanelor… [608381]

BONTAȘ GABRIEL
GRUPA 206
TEHNICA POLIGRAF

Examinarea poligraf constă in utilizarea instrumentelor mecanice si
electronice pentru a înregistra grafic schimbarile psihologice ale persoanelor
interogate in condiții controlate . Pe măsura ce examinatorul adresează subiectului
fiecare intrebare, schimb ările ce se petrec la nivelul ac tivității cardiovasculare,
respiratorii si reflexele stimulate ale pielii sunt înregistrate într-un tabel in mișcare
(diagramā). Aceste tabele (diagrame) sunt evaluate ulterior pentru a se determina
dacă răspunsurile persoanei respective au fost adevărate (prezența reacțiilor
emoționale) neadevărate (absența reacțiilor emoționale) sau neconcludente, (nu se
poate discrimina intre reactii).
Folosirea adecvată și i nteligentă a poligrafului, combinată cu abilitatea și
profesionalismul examinatorului poligraf, poate face ceva ce victima nu poate: „să
îndrume ancheta pe direcția cea buna".
Biodetec ția începe să fie utilizată în Romania din anul 1975. Prima lucrare in
domeniu biodetecției aparține profesorului universitar Tiberiu Bogdan ”Investigatia
psihologică a comportamentului simulat ".
Biodetecția este un act bine pus la punct , îndeplinit pas cu pas, pe baza unor
anticip ări, ipoteze sau simple presupuneri care vizează obiective precis determinate.
Ca atare, comportamentul presupune două componente:
-una aparent vizibil ă, ce include reacții exterioare, sesizabile ale persoanelor,
observabile direct ca: gesturile, mimica, transpirația, roseața, mișcāri ale mâinilo r,
râgușeala;
– una inaparant ă, invizibil ă, nesesizabil ă direct, ce cuprinde modific ări
insesizabile cu ochiul liber, precum alterarea ritmului respirator și cardiac, creșterea
conductibilitatii electrice a pieli , încordari or i relax ări ale musculaturi ;
În prezent la nivelul Politiei Rom âne, laboratoarele poligraf sunt organizate și
funcționeaz ă în cadrul structurilor de criminalistic ă, respectiv in cadrul DGPMB –
Serviciul Criminalistic și Inspectoratele Judetene de Poli ție, la nivelul serviciilor
criminalistice locale. Se poate preciza c ă, speciali ști din cad rul D.G.P.M.B. au
competenț ă national ă, preluând atât cazurile deosebite, cât și situațile în care trebuie
testate cadre ale Ministerului Afacerilor Inte rne, Ministerul Ap ărări, iar speciali știi
din cadrul laboratoarelor județene au competenț ă local ă.
În afară de laboratoarele poligraf ale Politiei Romane, tara noastră mai are
două structuri naționale care acrediteaza prin documente oficiale (brevete și atestate
de libera practica) exarninatori poligraf cum sunt :

BONTAȘ GABRIEL
GRUPA 206
1. Ministerul Justitiei în baza Legi 488/2002 și a O.G. 75/2000, pentru
examinatori care iși desfasoară activitatea in zona justpor prin brevet de expert
criminalist in detectia comportamentului simulat.
2. Colegiul Psihologil or din Rom ania în baza Legi 213/2004 și a H.G.
788/2005 prin atesta te de liberă practic ă în domeniul psihologiei judiciare, evaluarea
comportamentului simulat prin tehnica poligraf.
Examinarea Poligraful completează întotdeauna o bună anchetă de teren dar
niciodată nu o poate înlocui. De multe ori rezultatele testului poligraf vor fi la fel de
bune ca o probă de teren. Referitor la partea sa practică, poligraful ar trebui consultat
in fazele de început ale anchetei; ni ciodată ca o ultim ă soluție.
Testul poligraf se desfașoară numai având la bază voința, (consimțământul
scris al subiectului) Subiectul nu poate fi obligat să fie supus testārii, iar aceasta nu
trebuie să fie făcută în grabă. Un test poligraf desfășurat cum trebuie durează
aproximativ 2 ore sau chiar mai mult, in funcție de împrejurările în care a avut loc
fapta.
Examinarea poligraf este o metod ă integral uman ă, care nu încalcă principiul
prezum ției de nevinov ăție și mijloacele legale de c ăutare a probelor, contribuind în
egală m ăsura at ât la inculparea suspecților, c ất și la disculparea acestora, în func ție
de implicarea sau neimplicarea in cauza penal ă. Trebuie menționat c ă folosirea
poligrafului nu lezeaz ă cu nimic integritatea sau demnitatea individului, care îsi
conservă toate calitatile volitive și rațional -afective.

Un test poligraf are patru faze:
Prima fază – interviul anterior testului. Cei care lucrează cu poligraful afla date
despre trecutul medical al subiectului, despre starea psihică și despre trecutul
psihologie. Interviul anterior testului determin ă dacă subiectul este capabil să fie
supus examinarii;
Faza a doua – explicații privind func ționarea poligrafului. Pe parcursul acestei
faze examinatorul discut ă cu subiectul despre crim ă, căruia îi explic ă ce știe despre
crimă, în cazul în care se știe ceva. Acesta caut a să observe orice schimbare a
declarației inițiale date anchetatorilor;
Faza a treia – pregatirea întrebărilor testului. Subiectul este înștiințat despre
întreb ările ce urmează s ă i se adreseze și nu exista intrebări surpriza. Daca subiectul
obiecteaz ă la vreuna din întrebari, atunci aceasta este schimbat ă sau eliminată;
Faza a patra – testarea propriu -zisă. Dup ă ce are loc testarea, examinatorul
analizeaz ă tabelele și d ă una din u rmatoarele trei interpret ăwri : adevărat, neadevarat
sau neconcludent. Trebuie reținut că in unele cazuri sunt necesare reexaminare;
Subiecti pasibili de a fi supuși testului poligraf .

BONTAȘ GABRIEL
GRUPA 206
Majoritatea celor supuși testului sunt suspecții. Subiecților trebuie să li se
aducă la cunoștință drepturile înainte de testare. Dac ă suspectul are un avocat, atunci
acesta trebuie să fie martor la renunțarea suspectului la dreptul său (la tăcere).
Inform atorii pot fi de asemenea testati pentru ca investigatorii să fie siguri că
informațiile furnizate sunt corecte. De asemenea, pentru același motiv, pot fi testați
martorii, și de câte ori este cazul, chiar și victimele pentru a se vedea daca nu cumva
acest ia ascund detalii utile despre crimă
Subiecți ce nu pot fi testați.
Persoanele cu dizabilitati psihice, cardiorespiratorii, astmaticii, hipertensivii,
alcoolicii cronici, consumatorii de droguri, psihopatii nu trebuie supuși testului, la
fel ca și femeile insărcinate și minorii , sunt excluse de la examinare suspecții
anchetați excesiv.
Sarcinile anchetatorilor înainte de examinare .
Anchetatorul trebuie să -i furnizeze examinatorului informa ții corecte și
adecvate despre caz și să nu -i ascundă nimic. Nu treb uie uitat că investigarea unei
crime presupune o munca in echipa pentru a putea ajunge la rezultate bune,
examinatorul și anchetatorul trebuie sa conlucreze intr -o maniera armonioasa.
Examinatorul trebuie să fie la curent cu trecutul subiectului. Anchetato rul
trebuie sa li furnizeze urmatoarele informatii:
a.daca subiectul are cazier, mai ales dacă a fost arestat sau anchetat in cazuri
similare de crimă;
b. eventualul mobil al comiterii crimei;
c. religia și cât de credincios este acesta;
d. situația financ iara;
e. starea de sănătate și funcționalitate psihofiziologică f ără repro ș (normal ă);
f. orice alt ă informa ție pe care anchetatorul o consideră valoroasă pentru ca
examinatorul sa -și dea seama de esența subiectului.
Subiectul trebuie să fie bine pregătit pentru examinare. La fel ca orice altă
probă fizică, acesta trebuie să fie tratat cu grijă pentru c ă astfel testarea să aibă loc
în condițiile corespunzātoare.
Anchetatorul trebuie în primul rând să afle de ce a vrut de fapt această
persoană să facă testu l și atitudinea sa față de acesta. Niciodată nu trebuie să se
presupună că subiectul spune adevărul doar pornind de la faptul că a acceptat să se
supună testului. Orice examinator ce lucrează în cadrul poliți ei poate da exemple de
persoane supuse de buna v oie testului despre care s -a confirmat ulterior că au mințit.
Nici nu mai trebuie amintit faptul că înaintea testului, anumite informații
trebuie tinute ascunse față de terti, inclusiv față de mass -media. Anchetatorul trebuie
să aibă încredere in examinato r și să -i spună date pe care doar persoana ce a comis
crima le știe sau cea care a fost de față la comiterea crimei – de exemplu, cum a fost
omorâtă victima, unde este rana de intrare, ce tip de armă s -a folosit, ce obiecte au

BONTAȘ GABRIEL
GRUPA 206
fost furate sau mutate de la locul crimei sau date deosebite legate de crimă, cum ar
fi mutilarea sexuală sau legarea victimei. – aceste detalii sunt excelent exploatate in
monitorizarea vårfului de tensiune pe diagramele poligraf.

Procedura poligraf.
De obicei examinatorul este cel care are ultimul cuvânt în luarea deciziei
privitoare la cine poate fi supus testului, când va incepe examinarea și dacă aceasta
va continua. Poligraful nu trebuie folosit niciodată doar ca o amenintare. Subiectul
trebuie întrebat daca este de acord să facă testul numai atunci când anchetatorul chiar
intenționează să -l testeze.
Examinatorul este responsabil pentru chestiunile ce urmează a fi acoperite pe
parcursul testării. Frazarea exactă a tuturor intrebarilor trebuie decis ă în urma
consultărilor dintre examinator si anchetator in ceea ce privește datele despre caz. O
testare va acoperi doar o singură crimă. Dac ă subiectul e suspect de mai multe crime,
atunci trebuie făcute alte testări la date ulterioare .
Dacă este posibil, testul poligraf este bine s ă se desfașoare dis -de-dimineața,
după ce subiectul a avut parte de o noapte intreaga de somn. Anchetatorul nu trebuie
sa interogheze subiectul in ziua examinării. Din momentul în care o persoana
consimte la testarea poligraf anchetatorii trebuie sa inceteze orice interogatoriu pana
la data efectuarii testului .
De asemenea, trebuie să existe și o a două camera, așa -numita "camer ă de
observa ție", echipată corespunzator acestui scop. La efectuarea examin ării va fi
respectat princip iul liberului consimțamant și al prezum ție de nevinov ăție. Dacă
subiectul nu este de acord cu efectuarea testări, examinatorul va incheia un proces –
verbal de consemnare a refuzului și a motivului invocat. Subiectul în cauză poate
reveni asupra refuzului in țial, urm ând a fi ulterior examinat .
Aparatul poligraf se compune din senzori și unitatea centrala de conversie a
datelor (DAS). În functie de model, aceasta poate face înregistrarea modific ărilor
sesizate fie direct pe h ârtie (poligraful lectomecanic), fie trimite aceste informatii
software -ului specializat dintr -un computer (cu interfață seriala, USB, ori w ireless),
acolo unde vor f reprezentate visual prin intermediul aplicatii dedicate. Pentru
testare, vor fi folosite anumite scaune speciale, fumizate de producatorul aparatului
poligraf.
În timpul examinari, poligraful Inregistrează umatoarele categorii de stimul:
– galvanic skin response (GSR/RED), sau răspunsul electrodermal ;
– respiratia toracica și respirația abdominal ă;
– tensiunea arterial ă, măsurată cu ajutorul unui manson de tensiune ;
– pulsul distal;
-activitatea musculară

BONTAȘ GABRIEL
GRUPA 206

Testele polifragf . Tipuri de întrebări
Testele poligraf vor cuprinde cel mult 5 teste efective. Între două teste,
examinatorul poate p ărăsi încăperea pentru câteva minute. Totodată, între două
intrebări există o pauză de 15 până la 25 secunde. De asemenea, fiecare dintre
tipurile de teste prezente mai jos, are trásături specifice, în funcție de cauza și
subiectul supus investigației. De regulă, se vor administra mini m 3 (trei) tipuri de
teste.
Testul de stimulare specifică (cu cartonase) .
Presupune folosirea a 7 -10 cartonașe, cu diverse numere, așezate cu fa ța în jos
si unde persoana testata va fi invitată să iși aleagă un cartonaș, să se uite la număr și
să il pună la loc, f ărā ai comunica specialistului respectivul num ăr.
Testul de bază (John Red).
Cuprinde întrebări realizate de către examinator, cu ocazia discuțiilor cu
subiectul ce urmează a fi testat. Persoana examinată, va semna pe acest set de
intrebări si tot în această ordine i vor fi puse.
Testul Da .
Se va folosi inaintea testului cu intrebări combinate. La acest tip de test
persoana testata va fi instruită să răspundă cu Da la toate intrebarile formulate,
intrebari in care sunt incluse și cele legate de cauza respective. Testul, se bazează pe
faptul că subiecții nesinceri vor incerca să forteze ca raspunsurile de Da să par ă
minciuni.
Testul varfului de tensiune
Acest test, se foloseste când există certitudinea că subiectul nu are cunostinta
despre anum ite aspect ale infracțiunii cercetate. De regulă, se referă la modul in care
a fost săvârșită infracțiunea, la anumite amănunte referitoarea la aceasta, aspecte
care nu pot fi cunoscute de o persoană neimplicată ori nu a fost informata in legătură
cu aceas ta
Testul complexului de vinovăție.
Acest tip de test se administrează pentru subiectii care au in antecedente fapte
asemânătoare cu cea pentru care s -a solicitat examinarea poligraf și constă în
alcătuirea și punerea unor categorii de intrebari cu privir e la un incident fictiv,
asemanator, dar care pare real in masura in care il privește pe individ.
Testul cu intrebări combinate (T1C).
Testul are la bază întrebările obișnuite, dar adresate intr -o ordine diferită și
totodată neanunțată.
Testul SAT (Sillenc e Answer Test)
Este un test mut, în care subiectul d ă raspunsurile în gand . Ca atare, subiectul
este pus să ascu lte întreb ările iar apoi sa formulez raspunsul în gand.

BONTAȘ GABRIEL
GRUPA 206
Pentru tara noastra, se utilizează toate tipurile de teste enumerate mai sus dar
la baza test ării poligraf st ă utilizarea a trei tipuri de teste :
– testul repetat TIR ;
– testul de baza T1;
– testul combinat TICE ;

Exemplu de test :

1. Te numești B.A? DA

2. Ai permis de port -arma? NU

3. Știi în ce împrejurări a murit soț ul tău ? NU

4. Porți ochelari de vedere la citit? DA

5.Tu ai aruncat benzină pe soț ul, dându -i foc? NU

6. Te-ai gândit vreodată să omori pe cineva? NU

7. Ești născut ă în Sibiu ? DA

8. Tu ai aprins focul pe soț ul tau? NU

9. Tu ai aruncat pe soț ul benz ină existentă într -un bidon (canistră)?

NU
10. Ai spus adevărul la toate întrebările? DA

Evaluare rezultate lor discuției post -test
La sfârsitul examin ării, se procedează la interpretarea diagramelor poligraf.
Aceasta activitate de intertretare diagramelor presupune:
– stabilirea segmentelor de traseu care evidentiază r ăspunsurile sincere (lipsite de
reactivitate psiho -emoțional ă), corespunzatoare întrebarilor neutre ;
-determinarea caracteristicilor segmentelor de traseu care eviden țiază raspunsurile
nesincere în care reactivitatea psiho -emoțional ă este amplu exprimata) la întreb ările
relevante, incriminatori i;
-decelarea selectiv ă a caracteristicilor segmentelor de traseu la întreb ările
investigator ii (de detaliu) si depistarea celo r care prezint ă reactivitate psiho –
emotional ă specific ă;

BONTAȘ GABRIEL
GRUPA 206
-identificarea caracteristicilor specifice de traseu ce evidențiază prezen ța
reactivit ății psih-oemotionale în răspunsurile date de subiect la intrebarile de control ;
Apoi, se procedează la compararea segmentelor de diagrama corespunzatoare
intreb ărilor releva nte și investigatori cu cele de control și neutre, stabilindu -se
diferen țele, iar examinatorul poate formula o concluzie referitoare la sinceritatea ori
nesinceritatea subiectului supus testari.
Discutia post -test, va fi efectuată numai dacă examinatorul o va considera
necesară.

Realizarea expertizei, utilitatea tehnicii poligraf;
Formularea concluzilor și realizarea expertizei, într-o examinare poligraf
const ă în activitatea de compare re și sintez ă, rationamente de tip deductiv, inductiv
și analogic, activitati de sesizare a celor mai sensible modific ări în traseele diagramei
poligraf ca urmare a răspunsurilor obținute la întrebări relevante, neutre și de control.
În urma interpret ării, atât a diagramelor poligraf, c ât și a comportamentului
subiectului pe tot parcur sul examinării cu tehnica poligraf, se poate formula o
concluzie pozitiv ă, negativ ă sau incert ă.
Rezultatul examinari subiectului se consemneaza de către examinator intr -un
”Raport psihologic de expertiză a comportamentului simulat prin tehnica poligraf ”.
Acest raport cuprinde activitățile întreprinse pentru depistarea comportamentului
simulat și concluziile rezultate in urma analize si interpretari diagramelor poligraf.
Raportul psihologic, se înaintează organelor de cercetare penală care au dispus
exami narea subiectului la poligraf, însotit de declarația de consimt ământ la
examinare, precum și de chestionarele utilizate ăi biodiagramele rezultate.
Valoarea probantă a testării poligraf ;
Referitor la valoarea probantă a testării cu tehnica poligraf s -a scr is mult atât
în literatura str ăină, cat și în literatura românească. Opiniile exprimate vizează, în
cea mai mare parte, numai metodele tehnice de detectare a nesincerității, nu și
mijloacele – total interzise – folosite in unele țari pentru obținerea recun oașterii, cum
ar fi: hipnoza, electroșocul și narco -analiza.
Deși este acceptată ideea ca mijloacele tehnice de depistare a tensiunii au o
bază realmente stiințifică, rezultatul testării la tehnică nu este inclus și nici acceptat
ca mijloc de proba in pro cesul penal.
Valoarea probantă a testării poligraf din perspectiva procesual penală ;
Raportat la prevederile Codului de procedură penală s -au susținut
următoarele:
1. Testarea sincerității cu ajutorul tehnicii poligraf nu face parte din mijloacele de
probă, nefiind enumerată în art. 64 C.pr.pen., mijloacele de probă fiind limitativ
enunțate de lege;

BONTAȘ GABRIEL
GRUPA 206
2. Testarea cu tehnica de tip poligraf nu este o constatare tehnico -științifică întruc ât,
potrivit art. 112 C.pr.pen., aceasta este dictată de necesitatea lămu ririi urgente a unor
fapte sau împrejurări ale faptei, atunci când exista pericolul dispariției unor mijloace
materiale de proba sau de schimbare a situației de fapt;
3. Testarea cu tehnica de tip poligraf nu este o constata re tehnico -științifică din
considerentul că, potrivit art. 113 C.pr.pen., pentru efectuarea ei organul judiciar
pune la dispoziția specialistului „materialele" și „datele" necesare și deci, persoana
asupra căreia se face testarea nu intră în categoria materialelor" și nici în aceea a
datelor";
4. Deși nu este strict interzisă de lege, testarea poligraf echivalează cu o încălcare a
principiului prezumției de nevinovăție, prevăzut de Constituție și art. 66 C.pr.pen.,
învinuitul sau inculpatul fiind obligat să probeze nevinovăția sa;
5. Testarea cu tehnica poligraf constituie o valoroasă metodă de investigare
extrajudiciară, care oferă indicii prețioase cu privire la elementele constitutive ale
unei infracțiuni.

Concluzii
Poligraful reprezintă un ajutor în investigație și vine in comple tarea unei bune
anchete de teren. Anchetatorul unei crime trebuie incurajat så se folosească de acest
instrument și să li pun ă în discuție examinatorului ce va face testarea șansa de reușita.
Testul poligraf nu este admis ca prob ă în instanță , totuși, dec larațiile f ăcute
omul examinator pot fi admise. Poligraful reprezinta o tehnic ă foarte valoroasă
pentru investigarea unei crime, atunci când este folosit de câtre un tehnician
competent ce lucrează în cadrul unei echipe de investigatii .

Bibliografie

1. Cătălin Toader , Tehnică criminialistică , Editura București , 2016
2. Bogdan Tiberiu, Butoi Tudorel, Tratat practic de criminalistică , vol. II,
Editura Ministerului de Intere, 1978 .
3 . Butoi Tudorel, Interogatoriul, psihologia confruntarii in procesul judicia r,
Editura Phobos, București, 2004;
4. Tudorel Badea Butoi , Ioana Teodora Butoi , Alexandru T. Butoi, Cătălin
Gabriel Puț , Analiza comportamentală din perspectiva psihologiei judiciare,
victimologie și tacticii criminalisice, Editura Pro Universitaria , Bucuresti
2019
5. Pamfil Georgică , Tehnică criminalistică . Îndrumar teoretic și practic ,
Editura Estfalia . 2014