EXAMENUL DE ABSOLVIRE A. ȘCOLII POSTLICEALE CALIFICAREA PRi3FESlONALĂ: [308796]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE COLEGIUL “ALMA MEDICA” TIMIȘOARA, TIMIȘ

P ROI ?£CT

EXAMENUL DE ABSOLVIRE A. ȘCOLII POSTLICEALE CALIFICAREA PRi3FESlONALĂ:

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Coordonator:

Drăgan Cristina

Absolvent: [anonimizat]!

20111

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU PERICARDITA ACUTĂ

MOTTO:

Pasc

CUPRICII

CAPITOLUL I

NOȚIUNI DE ANATOMIE. 5

Inima. 5

2. Structura histologica a inimii……………….. .. ,..,. 6

3. Proprietățile m‹rschiuIui cardiac……………………,. 8

s. vericarcfui…………………………………………………..,. 10

5. Activitatea mecanică a inimii.,………………,….,. 11

6. Sistemul vascular……………………………….., 14

CAPITOLUL II

PERICARDITA ACUTA. 16

1. Descrierea generală a afectata/rai/. 16

2. Deriniție………………………………………………,. 16

3. Clasificare………,…………………..,……………. .. …………….,…,. 16

Etiologie. 16

Simptomatologie. 17

6. Anagnost/c………………………………………….. …,…,. 17

7. Ev ‘iz/țre ș/ /arognost/c. 18

8. Tratament…………………………………………,…..,………………………,. 18

9. Complicații. 19

CAPITOLUL III

ÎNGRIJIRI GENERALE ACORnA"rE ocLNA VULUI CU FERICARDITĂ ACUTĂ

. .20

‘\ . Ingrij"irea pacientului cu pericarditfl acuiâ…….,……………………………..,. 20

2. lnvestigații clinice și paraclinice………..,………. …,.,…………………………………..„. 21

Er/tzc‹ația pacientului ctz pericard/tă acela…………………,. 27

CAPI'TOLUL IV

PREZENTAREA CAZURILOR. 28

f. Cazul 1…..,…… …………………………..,. 28

2. Cazo/ II………………………………………… ………………………..,. 37

3. Cazul II………………………………………… ……………,……„. 48

CAPITOLUL V

CONCLUZII…………………………..,………………….,……………………………………………,. 60

BIBLIOGRAFIE……………………………,…,……… .. ……….,. 61

”

CA1'ITOLfI'L I

NOȚIUNI DE A 9 ¥[anonimizat], [anonimizat].

i li il ll‹i eiSic i)11 ml giti1 i I lusc U1os, cit V i iitl’, ic t i"ctcd1I lent i, tiarti [auII1 J citzâ ritrllic Îrl til’tere

sângele pe care î1 primește pi in vene. Deși la om i:ântărește aproximativ 300 g și are mărimea puirnulu' [anonimizat] o activiti![anonimizat] c‹ii‘itractându-se de peste

100.000 de tari și ponipând p›estc 7.200 l de sânge.

[anonimizat]: o inimă (cord) stângă și o inima dreațată.

[anonimizat]. ecn‹.[anonimizat]‹tcrventricular. Fiecare atriu cornunică cii ventriculul respectiv prin orificiilc atriovcntricular’c [anonimizat]-[anonimizat]: stâng (bicus bila) și drept (tricuspidă).

Inima poate ti considerată din punct c e vedcre fiirictiorial ca o dublă pomp"a, fiecarc• descnând o [anonimizat]‹ : circu lația mare (sistemică), care începe în ventriculul stâng și este torinată ‹[anonimizat], arteriolG, capilare, ventilc, vene mijlocii și mari, venele cave, clare se d‹ s‹ hid în atriul drept și circulația m ică (pulinonară), constituită din artera pu lnsonară cu ‹ rigine în ventriculul drept, capilai e. venele pulmonare cc sc deschid în atriul stâng.

Iri ima stângă este alcătuită din atr'ul stân ; ș i ventriciilul stăng, sep‹irate prin orificiul atrioventriculai‘. Atriul stâng primește sângele arter cal care vine :iin plăinân pi in cele patru vo.ne pui nioriare. Ori ficiul ati ioventriciilar stâng s iei in iti al este prevîaZLll cdl (ÎOtla V0 ÎVr, Gâl’0 ÎÎ închid îri timpul sistolei și îl lasă deschis în timpul cliastolei. Ventriculul stâng (art rriește în diastolă s‹angele care vine din atriul stâng, iar îii si›tolă îl evacuează îr‹ artera aOrtă p›rin orificiul a(unic, prevazut cu trei valve dc aspect seirl lunar (valvula siginoidă aortic‹a). Orificiul iriitral și cel aortic constittiie sediul de elecție al cai'dii:patiilor rcunaatiSlTiale (stenozfi rn itrală și insuficiență aortică).

I niina dreaptă este alcătnitd dln ati i ul și ventriculul drept, separate prin orificinl atrioventricular drept.

Atriul drept pri:nește sâiige venos din int iCa CÎl’GUlație pi in oi’ificiilc venei cavc siiperic›arc și ale venei c‹ive iHferioal‘C.

Orificiul atrioventricular d1ept sau orificitil tricu srid este prevăzut cn trei valve care

închid oi’i1iciu1 în sistolă și î1 deschid in tliastolă. '/c nti’irulul di‘ept primește sângele diii atriul

drept în tim tl) diîlstolei și îl evacuează în trimit 1 iistolei în artera pulrnonară prin ori11c iu1 piihronar, prevăzut ca și oriiiciul aortic cu trci va 1 •e de aspect semiluriar. Inima dreaptă este motorul m ici i circulații. Există deci o marc circ nl afie sau o circulație sisteinică și o mică cii ciilație sau circnlatia pulrrionar‘ă. Pereții ati‘iilo i ai ventriculilor se contractă ritm ic: mai îrltăi cele 2 atri i ap(›i cei 2 ventri‹ i.ili, siricron, ‹:xpu zănd acecași cantitatc Je sânge pe cai e ‹i primesc. tritil drept pri iTiește sângele venos di a intreg organisiTitil prin venele cave și îl împinge în ventricultil drept dc unde, prin arterele pulinonnrc ajunge în atriul stâng, de unele trece în ventriculul stăng și de aici – pariu ai tci a aortă – estc disti ibuit în toate țesuturile .și organcle.

5

Fig.1.

STRUCT URA HISTOLOGICĂ A IN HUH

Inima este alcătuită din trei straturi coricentrice: endocard, miocard și epiearJ,

stratul mijlociu având o importanță specială atât p in dezvoltare cât și prin propi ietățile sale.

Endocardul sau tunica inteină c-ăptușește interiorul inimii, iar pliurile sale formează aparatele valviilare. Endocardul este alc-ătuit dinti’-t n cndoteliii situat pe o niembrană bazală ce se continuă cii stratul subendotelial, for inat din fibre colagene, fibre de reticulină, fibre clastice, rare celule conjunt:tive si numeroase tei ir in‹iții nervoase senzitive.

Miocardul san mușchiul cai diac este tu oi‹ra mijlociu, fiind alcătuit din miocai dul propriu-zis sau miocardul contracții din țesutul specific sau excito-conductor. Miocardul contracții are o gi osiine diferită în cei doi ventriculi. Astfel, ventriculul stăng, cn rol de a propnlsa sângele în tot organismul, are tin perete mint mai gros decât cel drept, care împinge sângele numai spre cei doi plămâni. Atri ile au uri perete mult mai subțire decât al ventriculelor.

M iocardul, mușchiul inimii este mai gros în ventricule (mai ales cel stâng), decât în atrii și este constituit din fascicule de fibre musc clare cardiace, orientate circular în peretele atriilor și din fibre oblic spiralate în venti icule. M o‹:ardtil atrial este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrioventriculai‘e. Miocar‹3ul atrial este neted pe fața interne, iar cel ventricular prezintă mu,șchi papilari și trabecuf: .:ărnoase de care se prind, prin cordaje valvele atrioventriculare.

Țesutul muscular cardiac striat este ale.ititit din fibl‘e musculare având diainetrul și lungiirea mai mici decât ale fibrelor iriuscularc schrletice. Fibiele iiiusculare cardiace se leagă longitudinal și lateral cu librele ver:ine. Se cc nstituie astfel o structură comparabilă cu un sincițiu (masă citoplasmatică cu mai iiitilți mii:l‹ i proveniți din celule diferite). Din punct dc vedcre structural nu este vorba insă dc uri adevărat sincițiu deoarece microscopul electronic evidențla: fi limitele de separație dinti e in cmbranele a două celule m iocardice unitc

6

longitudinal, care apar foarte net sub torma unor benzi transversale denumite discuri inteicalare.

Observată electromicroscopic, tibra cai dia:ă prezintă o sarcoleină subțire, nuc leu mic, situat central, sarcoplasma abundentă, m i(ifibrile nu reroase cu structură striată asemănătoare cu a celulelor din fibrele musculare schelelicc, m alte mitocondrii și un reticul endoplasrnatic bogat.

Îri peretele inimii în afara celule lor inir›cardice, mai există celule specializate în generarea și conducerea impulsurilor de contracții'; acestea constituie țcsutul excitoconductoi nodal (einbi‘ionar).

Sistemul excitoconductoi‘ este grupat în ir ai multe formațiuni: nodului sinoatrial,

situat în peretele atriu lui drept lângă orificiul dc vărsare al venei cave suoerioare: nodului atrioventricnlar în septul interatrial fasciculul (JIS, ‹care pornește din nodului atrioventricular,

intra în septul interventricular și după un scări t trai.act se împarte în două ramuri (dreaptă și stângă) și se distribuie subendocardic celor dou.i ventricule; acest fascicul se terin ină prin rcțeaua PURK lNJE în fibrele miocardului vcntriciilor.

Țesutul nodal este constituit din celule r,a iocardice modificate, alungite, fuziforme, care păstrează striațiile dar sunt incomplet deliriitate, au mai mult glicogen și mai multă sarcolemă decât fibrele miocardului adult; în schimb au mitocondrii mai puține și reticul endoplasmatic mai redus.

Țesutul specific (fig.2) este constituit dinti -uri mușchi cu aspect eiribrionar, foarte bogat în celule nervoase, și cuprinde:

Fig.2. "(EsU"i rL SPECIFIC

(SISTE.MlJ L K.E1TI4 – ’F/ '‘.6R.4 – HIS)

-nodulul sinoatrial KE ITH – FLACK., si .uat în peretele atriu lui ‹drept, aproape de ori ficiul de i ărsare al venei cave. supcrioare;

-sistemul de conduccre atrioventricula , alcătuit din nodulul atrio-ventricular A S€?HOF F – TA¥7AR 4, situat în partea postcr‹› interioară a septului interatrial fasciculnl Hlfi, care ia tiaștere din nodulul ASCfIOI'F – TA N 4 RA, coboara în peretele interventricular și se împarte în două ramuri (dreaptă și stâr.gă) cr,te se termină pi in rețeaua anastoinonică PU RKINJ E în m ÎOG‹ii dul ventricular.

PROPRIE rñTILE MUȘCHIUL UI C)LRÕIAC

Miocardill, care din punct de vedere stru:tnral este un mușctii striat, are proprietăți coirune cu mușchii striați, dar și o serie de ț›roprir tăți caracteristice:

– Ritmicitateli, (aiitomati.sniul) este proprietatea corduluí de a se contracta snccesi v, ca

urinare a impulstirilor contractile generate de nodulul sinoatrial. Aceste iiupulsuri sunt

urmarea unor modificäri metabolice care au loc în celulele sistemului excitoconductor. Deși aceste modificări se produc în toate celulele acesi ui sistem, activitatea cardiacă este condusă de celulele nodulului sinoatrial care prezintă cel mai rapid ritir de descărcäri.

Inima, scoasä din organism continuă să sc contracts dacä i se asigură an um ite condiți i. În conditi i fizioloeice. activitatea cardiacă sistem c,ì este rr›nrłiisža dø importer iri! 3eț¡=_r*.t=_ d•_ nodulul sinoatrial (70-80 impulsuri/ininut), care d iftizează rapid în tot m iocardul. În cazul lezării nodulului sinoatrial, preia rolul de centru će omandä nodului atrioventricular, a cärui ritmicitate este rriai redusă (40 impulsuri/minti I). În caZUl întrerupei ii acestui nodul cu fasciculul HIS, frecvența cardiacă ajunge la 20-25 contracții/minut, impulsurile fiind generate în fasciculul HIS. Activitatea centrului de coinandă poate fi modificată de o serie de factori extrinseci: temperatură, concentrația unor ioni (Na”, K'. Ca2+' și de mediatori chiinici (adrerialină, acetilcolină).

Conductibilitatea este proprietatea mio:ardului în special a țesutului nodal, de a conduce tinde de conti acție de la niveluł riodululu sinoatrial în întreg cordul.

Prin fibrele musculare ale atriului drcpt, u ada de depolarizare se propagă in toate direcți ile și cuprinde întreaga musculaturä a atri ilr r, determinând sistola atrialñ, apoi Linda este preluată de nodulul atrioventricular, dupä cate se ti’ansmite fasciculului HIS și ramurilor sale până la rețeaua PtJRKIN.JE, ajungând la ni•,•elul niiocardului ventricular, determ ină sistola ventricułarä.

Lezarea sistcmului de conducere produce t.i1burări ale activitäți i cardiacc denum itc blocuri (total, partial. de ramtiră).

Excitabilitutea este proprietatea miocai diilui de a răspunde printr-o c‹›ntracție la stiinu I i adecvați. M iocardul se contractă wiimai d‹ c‹! .stiniulul ai‘e o anumită intcnsitate (prag) și atunci contracția e.ste inaximală. Stininlii sub niv!•1ul prag sunt stimuli sublim irial i care nu provoaca contríicțİa miocaidului, iar stimtilii cu nlensifäți peste valoarea prag nu produe o contracțic mai putei nică. Această particularitate a niiocardului este cunoscută sub denurnirea de legea "tot sau niinic".

M iocardnl este inexcitabil in timpul cât c ste conli actat. deci, în sistclld. ĞCØ8St perioadä, in care cordul nu i’aspunde printr-o con’ racție, indiferent de intCRsitatea stiinulului, este nurn ită perioadă re]"ractarîi absolut‹i și asigiiră ritinicitatea ac.tivității cardiace îinpiedicând apariția uriui tctanos priri surnați‹i cor tiacțiilor.

– Uøøfrncfi/z/afes este proprietatea iTiioc‹ir‹1u1ui de a se contracta atunci când este stiinu lat adecvat. C?onti‘acțiile miocardului se numesi: sistole, iai’ relaxärile diastole.

Energia necesarä contracției miocarduliii este furnizată prin desfacerea legăturilor fosfàt macroergicc de A3“P, care se i efac prin utilizarea unor variate substraturi energetice: glucoza, acid lactic, acizi grași, aminoacizi, corpi cctonici. Aceste procese, extrem de intense se pot realiza ntimai i‘n r:oridițiile unui apoi’t cores irlZător de Oz, deoorece, s,oi e deosebiie de inușchi i sclieletici, inima nu poate face .,datorie dr (.l›”.

Epicardul este o membrană conjtinctivt !:ubțire ce dcoperă suprafața cardiacă și constituie foița viscerală a pei icardtilui. Întrc f›ițele pericardului se găsește cavitatea pericardică cu o lamă subțire ‹âe licliid care í‹ivi›rizeaz‹i altlnecarca în timpul activități i cardiace.

8

Pericardul este tunica externă a inimii – o seroasă care cuprinde, ca și pleura, douä for: una viscerală care acoperă miocardul, și alta parietală, care vine în contact cu organele din vecinătate. Între cele două for se află cavitatea pcricardică.

În stare patologicä cele trei tunici pot fi a fee:tate separat, miocardită, endocardită sau pericardită sau simultan (pancardită).

Vascularizația inimii, extrem de bogatñ, este asigurată de cele douä artere coronare (dreaptă și stângä), care se dcsprind de la origin°a aortei și se impart in ramuri care nu se anastomozeazä între ele. Obstrucția unei coron .re sau a ramurilor sale provoaeă necroza teritoriului cardiac deservit (infarctul miocardic). Sângele venos al cordului este colectat de

Inervația extrinsecă a inimii se realízeazä prin fibre vegetative simpatice și parasimpatice formând plexul cardiac. Fibrele s inpatice piovin din ganglionii cervicali și exercitã efecte stimulatoare asupra miocardult i și vasodilatatoare coronariene. Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi, inervează predominant nodulii sinoatrial și atrioventricular și au ca efect diminuarea activităților cordului.

Structure externă

Fig.3. ARTERELE ȘI VENELE IN (ñ'III – ASPECT ANTERIOR

PERICARDUL

PerİCilrdul este s:‹o.ul fibro-seros care i‘nt:onjoarä cordul, venele cave, porțiiinea I°i”minaIă a venelor pu lmo nare, arterele ptilrnoriare * ï aoiJa pánă la niveltil originii trunchiultli arterial hrahiocefalic. Este format din două stratur

!9lrritul cxtern este constituit dintr-u a țesut conjtinctiv fibros. Este format preponderent dirt łibre de. colaben și elasticc, are real de rezistențä.

!$’tratu!' ınlcrn este constitnit dintr-un singer strat de celule mezoteliale. Porțiunea sa

care acopcrä coi’dul poartñ numel‹: de per icard visceral (cpicard), cu pericardul fibi os cstc denum iłä pericard par cial. nicest strat inczoteliale forinãnd o ircrnbrană scroasã care este: sursa lichidului

tar porțiunea sa in contact are rol secretor, celtilele

pericardic.

Între ccle douä str‹ituri există, in mood nomnal, o cantitate redusă de lichid pericardic (I 5-3() nil), cu rot dc lubi‘cfiere.

Pericardul cslr lnervat iriotor prin fibre r er voase parasimpaticc ce prov in din ner vul

may, recurent

ai'iní:e" ï pl ^ul e**› gian, cät i p ’ir ïib sit ipatice cu originea în ganglionul

stelat, tot acre supcri(›r ;si care se dis,tribtiie i in plcxririle hervoasc

aortic, cardiac și

diafraEiiiatic. !nerva!ia senzitivä a pei icardttltii .sL transrriitc frenic, care pătrund in màduva spinari i la ni velul ('3 -C5.

Ö.SGU i l’l ZRtİit arteț'ia{ i} ț yCl‘jG¡q)’d U} U{ ( 3ț. • íj EU l‘¡(ğ

(dreaptă și stângã), iarnnrča a arterei iiianiai’c irit‹:-.n e.

aferent prin fibrelc nervului de arterele pericardo-frenice

fretiice, sterno- pc-ricai‘d icc ii pericardti-vertebrate.

in vevinate prin ligaiventele pericardo-

Pericardul îndeplinește mai multe 1uucții fiziologice:

Prote«ție:

rnaligne învecinate.

bai’ieră inecanlcă înipoii‘i' a extensiei procesclor inłćcțioas Rao

Limitarea disicnsiei cardiace: p,•ricardul contribuie la lits itarea distensiei

cardiace

acute. A cest elect protector d ispare ïn c ilrsul stipraìncñrcării

cron ice dc volrmJ,

datorită creșterii CL)mp1iaiqț ci și a distensiei pro (re ..i e a pcricarduluì.

IntertJeț›enedența

ventriculară: 9« is. at dul arc rol îii transiniterea pt csiiirii i

ventricularc drepte crescute asupra vc ritric ul ii lui !.tdnÿ prin dcv it:men septului interventricnlar

accentuat in tuinp‹anada carúiar:à.

‹lacã pericai du1 este absent și este

a«upra «urdului: in tiłrtguJ ins ii ul ti,

.ì press itini i itltrapericardice și i¡l¡pl it¡l ]q

creșterea gradientului presiouaì !i ansnättrn.I lv r iveluJ cavităților drcpte. Aceasta duce la

CreȘter it iilTi pleti İ c-orrl u lui dl’ețat șİ lg 'j93derea

hJorfopatologie:

r șc-arä a presiunii arteriale datorită creștei ii in oericarditcle constrictive calcaie.

Din punct de vcdcrc

macroscopic, peril'ar Jul este ïngroșat, edernatiat, de cu1orii’e

’*Șiatică. Pot apar e false ørganizează fibros duc

membrane și adereriț‹' iJtI”C QC1‘icard și m iucard, care, dacha se

cU pol imorfonucleare, vasodilatațle și depunei’ea ‹le ńbi’inä ïri matrices extracel rilară.

:t0

S. .4CTIVITATEA MECANICÃ A H' N II

In ima funcționează ca o dublà porripa aspiratoare-respingätoare, contracțiile centric ulare rittnice asigura circu!ația sanguine pt rinanentă prin Tele douä circuite – sisternic și pulmonar – tar aparatul valvular at iniin ii imprimă un sens obligatoriu circulației inträCal‘diace a sângelui.

Succesiunea unei contracții (sistola) și a uiiei relaxări cardiace (diastola) constitute ciclul sau revoluția cardiacä, având o dui atä de 0, s (70/min).

În timpul diastolei atriale sângele adiis la cord de venele mari se acumuleazä in atrii, deoarece valvele atrioventriculare sunt ïnch ise. După terminarea .sistolei ventricrilare, p- s‹or.ma '::*ra. critic ! r« scale i «pict, 3c vsuit ıu it i FLi icat ă ccici atriaic, și ca nimare vat vcie atrioventriculare se deschid și sângele se scur( e pasiv din atrii in ventricule. l)mp1erea ventriculară pasivä este răspunzătoare pentru aprOKi.1iatİV 70% din sângele care trece din atri i în ventricu le, restul de 30% fiind împins, ca urmai e a sistolei atriale.

Sistola atrialã are o duratá scurtă (0,1 s) și ehciență redusă, deoarece m iocardul atrial este slab dezvoltut. În timpul sistolei atriale, sâng‹ le nu poate reílua în venele mari, din cauza contracțici concomitente a unor fibre cu dispoziție circularä, care înconjoară oi‘ifici ile de vărsare ale acestor vene în atrii, ca iinnarc s ìngele trece in ventricule. După ce s-au contractat, atri ile intră in diastolă 0,7 s.

Sistola veritriculară urmează după cea ati ială (0,3 s). Curànd după ce ventriculul a început să se contracte presiunea intraventricularã o depășește pe cea intraatrială și ca urmare, se închid valvele atrioventricularc. Urmeazä o per oadă scurtă ìn caic ventriculul este couplet inc his, contracția ventriculară de.ter minând Clcșterea presiunii intravcnti‘iculai e. Când presiunea intraventrit:u1arñ o depășcște pe sea din arterele care pleacă din coi’d, se deschid val vtilele selTiilunare de la baza acestor vase și inc ape evacuarea .sângelui din ventricul.

Evacuarea sângclui '.e false la început r,ipid apoi lent, presiunea intraventriculilf Ò scfizänd progresiv. În timpul sistolei, venlriculele expulzeazá in aortă și i espectiv in artera pułmonarñ 70-9U ml sü”nge – debit .si›tol ic.

Dripă sistolă, entriculcle se re1axeaz.ă, presii inca intravctitriculai'ă scadc rap‹d și, cûnd ajurige sub nivelnl celei din artcrel mari, se închid calvulcle sigrnoiöe. Y cntriculele continuă sà se relaxeze și, o anumitã perioadă de timp surt ‹tin nou cavități închise, treptat presiunea intraventriculară scade sub nivelttl celei intraatrial‹:, se deschid val vulele intraventriculare, sângcle din atrii începe să se scurgă pasiv în ver iti icule și ciclul i eîncepe; diastola durează 0,5s.

De la sfärșitul sistolei veritriculare până 1r. î icepritul meet noi sistola atriale, inima se gäsește in stare de i'epaus mecanic – diastolă general a (0,4 s).

La individul normal au loc 70-80 de r‹vo iui ii cardiacc/minut, care reprezintă de fapt bătailc inimii. Contracții!e Cilrdiace silnt ,shh depc n‹lența a două mecanisme reglatoare – unu I intracardiac, altul exti acardiac.

MecanisnJt!l İntracardiac este datorat țc st tului specific. Se știe că propriet"ațilc miocai dul ui sunt:

– autr nuitismul, adicä posihiliíatea de a-și i:ri, a singur stiiiiul i eXcitatori ;

CXCll6lÜflÎt ttea, care este de altfel o prr›pr ei ate gencrală a matci iei vii;

conJuctibilitalea, proprietatea de a condr c‹ stirriulul;

conlractililalea, pr’oprieíatra de a răspun‹1e la cxcitație prin contracție.

A utoinatism ul și conductibilitatea se datoreazä țesutultii speci(ic și explică activitatea ritniică, regulată a inimii. Fi‘ecvența bătăilor card at c (70-50/m inut) este real izată dc nodulul KEITH și FLAC K denum it și nodulul sinuz‹il, care crriite stimuli cu aceastä frecvență. Cie dCeea. ritm th cardiac normal se in-‹ii chcanaă și i itniit sinuza!.

11

Mecanisiriul extracardiac e:.te datorat sistemului nervos simpatic și para-simpatic.

Simpaticul (adrenal ina, efedrina și t‹ ate siibstanțele siin patoniimetice) accelerează i‘itmul cardiac, iar parasimpaticul îl rărește.

Fi=q.4. Diastola și sistola (după BARIf'. f\’), la st.inga inima in diastolă, la dreapta în sistolă, (inima stângă hașurată, inima dreaptă în alb).

Activitatea mecanică a cordului este aplicată pe baza valorilor debitelor sistolic și

cardiac.

Dc•bitul sislolic – reprezintă caniitatea de s‹in';c expulzat de ventricule !a fiecare sistolă și var'ază 70-90 ml.

Eiebittll ‹:ardiac – obtinut prin îniiitilțirea d‹•bitului sistolic cu frecventa cardiacă pe m inut are valori de aproximativ .5,5 1, dar poate era.ste în timpul efortultlÎ lTiUSculai pfină la 30-40 l ; debit:il cardiac crește .și în tiitipul sarciriii, ‹ l febrei și scade îri timpul somntllui.

I’rovaliul car‹:fir c – lucru mecanic etectua . c e inimă pe. c› anum ită perioadd de timti – este de aproximativ 86 g/m pentru fiecare sislolă a ventriculultii stâng și dc aproxiniati v l /5 din aceasta valoare pGntru ventriculul di’ept. Deci, îti decNl sul a 24 h. travaliul cardiac este de aproximativ 10.000 kg/ix.

Zgomotele inimii – sunt consecința ar:tivit.iții mecanice cardiace. În mod obișnuit prin auscultație se percep 2 zgomote: sistolic și diastol c.

Zgomotul sistolic, prclungit și ‹:u tonalita .g )OîtSd, este produs de încliiderea valvelor atrioventricnlare și de sistola vcntriculară.

Zgomotul diastolic, scurt și ascuțit, este :.onsecința închidci‘ii valvulelor semilunai e ale aortei și arterei pulmonare.

Înscrierea grafică a cscilațiilor sonorc determinate de activitatea niecanică a inimi i reprezintă — FONOCARDIOGRAMA.

Variațiile potențialclor electrice din timpul i evolnției cardiace se pot înregistra gialic sub foriTia dc EI.ECT’ROC.6RDI€4GRAMĂ (E8.G) și reprezintă metoda cea mai folosite pentru a investiga activitatea lordului.

FIZ.IOLOGIA Y ASELOR: sistemul •a‹ ciilar este alcătuit dintr-uri sisteiTi artei ia1, unul vcnos, și tin altul lirnfatic. Arterele au roltil de a conduce sângele dc la inimă 1a pei‘iferie. Pereții arterelor sunt mai groși dccât ai veneloi .și sunt formați dintr-o tunică internă (intimă), a1cătuit‹i d in cclule endotel iale, o tunică r.nedie, formată din fibrc musculo-clastice dispuse circular, și o tunică externă, alcătuită d n iibre conjunctive și elastice. Flatorită structuri i lor e.lastice, aorta și vase!c mari înir‹ip a ineaza o carte din energia dezv‹iltată de

cord în sistolă și o rcstituie in di‹ist(Fla. ti ansf nr nànd tiiidele de sânge trimise de cotd interm itent într-o curgere continuă.

Sângele circulñ in vase in viríutea lcgilor hidrodinamicii. ł•eritrti a asigura circulația, porn pa cardiacä trebuie să ’in ingă rezisterita vascr lară, deci să funcționezc ca o pompă cu

prcsiurie. Așadar, pentru circtilație, presiunea es-t üctorul pi’incipal. Ea este rezultatul uriui

factor central – forța de contraeție a coi’‹4ului – și a unui tăctor perilèric – rezistența vasculară. C irculația in vene are loc ca o consecințà ‹i eirculației sangelui în artere și capilare.

Acțiunea de pompă a inimii este suficientă periti’n asigurarea întoarcerii sângelui.

6. SISTEMUL VASCIJLAR

Vasele sanguine reprezintă un sisteiii cord spre țesuttiri și de aici înapoi că.tre cord.

înef i‹i dc tubtH'i prin care circtilă sângele de la

Sistemul vascular este constituit din va,e dc caliL•ru diferit: a rte eIc, arteriolele, metaaorteriolele, capilarele, venulele și venele.

Circulația sanguină este constituit3 din î, ‹:ircuite vasculare. complet: separate, dar

:>irans corciate Tunciionai: circ:uiația sistemica t mare a c miu lație) și cii’culațîa pulmonară (mica circulație).

Circulația sanguină sistemică – asigură tra ‘is cortul s?angelui de la inimă spre organe și țesuturi prin sistemul arterial și capilai’, iar reintoa c‹•rea la inimă, prin sistemul veno.s.

Circulația arterial^a

Circulaț ia sistc-niică înc-epc în 'v'„ cÎc• unde pleacă .irtera aortă, din care se despriiid apoi toate arterele mari. C irculația sângelul Îti a 1r'rc- este usigurată de activitatea ritmică a cordului, dar depinde și de structura pcreților artcr a!i, precum și dc ai iiinitc proprietăți ale sângelui (vâscozitafe).

1.4

Presiunea arterială sub care circu1/a sin;;e le în artere și care se transmits pereților vasculari reprezintă tcnsiunea arterială. Ea este co e!atä cu sistola și diastola. Astfel, în timpul sistolei X't, piesiunea in aortă și în rainificațiile e mari crește brusc pa’nă la l 20-140 mm Hg

T.A. inaximă (sistolicä), in timpul diastolei are Ice scădei ea presiunii arteriale până la 70-80 mm Hg – T.A. minimă (diastolică). Difererițe. T. X. max. — 4“..4. min. diminua progresiv pe

măsura micșorări i calibrului arterial. 7’.A. se irià:›o’iră la IJivelul arterei brahiale cu ajutortll tinor aparate speciale -TF.NSIOMETRE.

T.A. estc menținută îri limite n‹armale dati›rit?a unor inecanisme neuro-umorale foarte

coinplexe.

Valoarea "I'.A. este condiționată de o ›ei re de łăctori: debit cardiac, rezistențã

»u!ai «, v olui it u1 și cat ii‹itilc sarigciui, eiasticitaies pcreților vasculari.

Volumul sanguin influențează, de asemenea nivelul T..X., fapt dovedit de variațiile tensionale produse de heinoragii sau de transfuzii 3e sânge.

Vâscozitatea sanguină inodificä frs carca be percții vasci3lari: creșterea vâscozităț ii încetinește fluxul sanguin prin artere și inúrește 3“.A., iar scäderea vâscozității are efecte contrarii.

Elasticitatea pereților vasculari, care scan re cu vârsta, reprezintă un factor important de care depinde rezistcnța vascularä, aceasta crescând cu scăcicrea elasticității.

Viteza de circulație a särlgClUi i”n artere (t,5 m/s) în aorta, scade lent în vasele mari ș1 scade intens ïn arteriole, ajungând la 0,5 turn/s datorită creștei i i imense a supra fețci totale de secțiune a acestui sector vascular și a creșteri i free ării datorită lr1İcșc›rării calibrului vascular.

Pulsul arterial – pcrceput când cse compriin:i o arterä pe un plan osc›s, este rezultatul undei determinată de distensia pei eților aortei, ct 'irmare a evacuării brtiște a s?angelui din ventriculul stâng.

Unda pulsului sc propagă prin percții arts r.aI i en o vitexă de 10 ori mai mare dccât unda fluxului sanguin. Palparea piilsulu i informed za asupr°‹ frecvenței și i itiiiului cardiac, iar înrcg istrarea grafică a undei pulsatile – Sf'IC‹k4OGR.fi MA – dă inforNlați i asuJai'a (›articularitäții ei.

Circulația capilarä

Capilarele sunt vasele sanguine cele mr i situ ple, avànd lungimea de 0,5 tnrn și diametrul de 5-20d. Se desprind din mctaarterir›1e.

Deschiderea sau închiderea capilarelor e!.te condiționatä de variați ile tonusului sfincterului pi ccapilar.

Circulația sángelui prin capilare se łacc co!itiniiu și foarte lcnt (0,7 mmc’s).

Circiilația prin capilare este irifluențată de fa‹.tr:ri tisulari fizici, chimici, termici, prin modificarea calibrului capilar și de prodnșii dv• cat,abo1ism (acid lactic, CO;) acidoza dilată capilarele și rnărește fiuxul sanguiri, mm trișul iire i•f‹:ct vasoconstrictor.

Circulația verioasă

Prin vene sângele circulă dihspre capilare !.pt c inimă.

Sisteinul vcnos a1 marii circulații se colecteazä in Jena cavă super ioară și vena cavä inŁcriuară cai e se deschid in Aø.

C irculația sângelu' in venc este inult niai lv ntă decât în artere. În venele mari IO cm/s, iar în venule 0,5 mm/s. Viteza scurgcrii sängc lui pi‘in vene creștc pr(igresiv de la veni1lc• la venele mari, datoritä creșteri i dianietrolui venos ș. ‹:oncc›miteni scade presiunea inti avenoasă spre venele mari la intrarea in AD.

Sângele circiilă din vene spre cord datorit.i tnai mentor mecanisrne' äSpİrațİa tOTíIC1Gi4, contracțiile venti‘iculare, presiunea sângclui prin capilare, pulsaț'tie arterelor, contraeția musculaturi i scheIetif:e a. menibrelor, gi-avitația.

IS

CAI'ITOŁ.UI. II

PERICJaRDIJ t Acr'rñ

Descrierea generalü a afec!iuriii: Pericarditñ acut'a.

Definiție

Pericardita reprczintă iriflamația

acută a ›cricardului, care cvoluează fie cu exsudat

puțin (max. 200ml, N<30ml), foarte bogat în fibi i iă (pcricardita. sică) fiG en exsudat abundent serofibrinos, heinoragic, chilos sau purulent (peric ardita exsudativă).

Clasificare

Pericardita acut‹a — pericardita hemoi agic, c!iilos, puruk:nt).

– Pcfiİcafditít ct onicä.

sică, prricardita uxsuJativă (cu lichid sei‘ufihrii\ns.

Etiologie

Principals cauxä a pericarditei o gripa, polioinielita ,și rujeola). La coy›ii, adenovirils- și viri.isul c-oxsacJ‹ie.

Figs.7.

reprezi it‹i infecțiile vir‹iIe (virușii care provoacă inflariia ia este determinată cel mai adesea de

Uneorí factorul declanșator nu poate fi spccifi‹:at — pcricardita idiopaticñ.

A lte ‹ auxe ale pericarditei:

tratirriatisme cardiace

intervenții chirurgicale

atac de cord, disecția de aortä

afecțiuni inflainatorii, precurn artrita reum,it‹)idä Síítl Íupus erjternatos Sİ StClTl ic

bacterii, fungi. paraziți

tuberculozã

cancer

insuficierițã renalä – stfari inemice

hipotiroidisni

radiotcrapie la nivclul torac.e1ui

reacții secnndare la anuinite iiiedicamente (e.‹. fenitoina, procainamida, hidralazina).

S. Simptonialogie

Scmrie .søbiecfive.

Y Durerea, localizatä precordial, var ază cu inierisitatea de !a o s-implä jenă pănă

la dtiierc intensă. Se accentnează în irlspirație profundă, la irișcări de rotație a toracelui, în decuhit lateral stâni; și dispare saii se atcnuează in poziție

șezântlä. Este datd de dii.tensia pei icai dului, de iritaiea terminațiilor senzitive din pericardul parietal, de coałcctarGa pleuiei adiacente (diafragmatice, costale, inediastinale) și, uneori, de ischemia iniocardică.

Ziispneea este condiționatä ale voliilTiul de lichid ílCulriulat in pericard. Pentru atenuarea sa, bolnavul ia s{›ontan p‹›ziția genupectorală (“semnul rugăciunii mahomeJane ”). Dispneea este c‹eleririinatä, în special, de coinpreslunea inecanică a plămânilor și bronhiilor, ‹3e scăderea capacității vitale, iar uneori și de a.socierea unei f›oli pletiropulmonare.

Sc•mne obiective. Ïn stadiul inițial de peri:arditñ uscatii (sicä), seinnul patognoinonic pentru confirinarea diagnosticului este:

Frecótfira peril ardică. Se nude c: l mai bine parasternal stâng și, uneori, la vârful iriimi' sau baza apendiceliii :iifoid. Când există lichid în pericard, se pcrcepe inai bine ín expii ație, la baza inimii. Frecătura pericardică estc de obicei mezosistolica, nu se props.g‹i și este variabilă în timp. Dispariția ei poate indica fie o evoluție spie v n‹lccarc, Iìe trccerea pericarditei îri stadiril lichidian.

Șocul apexiim este slab sau absent când este present, este sîtual înăuntrril matității cardiace, care de obicei este mărită.

4 În revărsatelc pericardice mari se pot pune în cvidențtí, prin percuție, semniil

Retch, care constă ’in prezența iir«'i zone de matitate in spațiul at V-lea

:ntei costa!, în dreapta sternnlUİ, și seninul EW8Ft-Pins, tradus pt in matiłatc la baza píăinânului stang sau sub ungliiul scapulei stâtig ', determinată dc atelectazia plñmaniilui dc aceast.i parte cornprimat de lichidul pericardic abundent. La ausculație se cor statä diminuarea intensității zgoniotclor cardiace. Ritmul inimii este de at icei rcgulat și tahicardic. Uneori, apar tulburăi’i de ritm, de t'pul extrasi!.tc leloi și fibrilațici at.riale, și tulburări de conducei e.

În caz.u1 acumul'arii rap.de și în iiiare cantitate de lichid pericardic, apar

seinncle tampoiiadei cardiace: tri ida 1ui BEC lí (“triada inimii lini(elite”).

Creșterea PV pestc I ći0 i’nm H2o prin dccoinpensai Ø Gdl diacĞ dieaptá (edeine, hepatomegalie, jugulare turgesc-ente) Parã stază pulnlOFlarä

HTA ctt pnls paradoxal

Cord liniștit, cu pulsații slałie și tahicardie iroderată Compiesitine inediastinală;

esołăgiană – disfagie reetircnțială, disfonie frenică – sughiț, bronșită, tuse;

pulnionară – dispnr:c Para or topnee, ateleciaxie.

Snmnele geriei’ule. Temperatura este varia(iilä. Ht)liiavi i sunt urieori agitați.

Diagnostic

Diagnostic:ul pozitiv se pune pe:

17

Exanieriv.1 fi•ic

InE&tțțø ț:ärt¡bøgț;äI'ftn (EK G) – se po‹ńt face diferența între pericardită și atacul de cord.

ccocardiogranla.

Radiograłie toracică – se poat exam ina niărimea și forma inim ii. Radiografia poate e»idenția o İHlfU Ğ iilărită dacă s-a acumulat fluid în exces in pericard.

Computer tomografia (CT) – cste utllă în diferențierca difei’itelor cauze ale durerii toracice acute, precuni eiTibolia pulinonară sau disecția de aortă.

Rezonanța magnetică nucleară (R kG).

Cateterizare cardiacă. Este utiliza:ă pentru a exam ina camerele și valvele

Pericardiocenteza en scop tera( Gutic și explorator ce precizează caracteri.it și natiira lictiidului.

/f?l*C.st/gtfff/ Ne laborator

'l“este de rutină: VSH, leucograinä, creatinină, cnzime car diace (LDH, C PK). T“estc speciale: hemocnlturi, titrii1 SLO, Ac anti-AN D.

Diagnostic difei ențial:

infarct miocardic acut,

– pneumonii,

pleurezii, pnetiinotorax,

infarct pulmonar, embolii pulmonare.

Evoluția și prognosticul depind de Korma clinică și afecțitlnea de fond. Prognostic e.volutiv — boala se autolirnitează și dispai‘e într-un interval de 2-5 saptămâni.

Recui’ența pericarditei a‹:iite are loc la 20-30% din cazuri inti’-tin interval de mni și ani de zile.

Prognosticul este sever în tain¡›onada cardiac.í, formelc cu lichid abinident, cu pancardită sau cu insuficiență cardiacă.

Tratament

Terapia periCdl’d itelor acute

estc mcdicală — et'opatogeriicä și ?•imptomaticñ — și uneori

cm irurgicală. În pericarditele purulente, posttraurnatice și în

caz de tamponadă lichidiøriă a

inirriii se impune dcseoi‘i asocierca pericardotoniie, pericardcctomie.

tralarnentului cÍlirurgical: puncțic evacuatoare,

Tratameiitul simptuinatie., se adrv-seaza in special durerii.

Se folosesc analgezice,

ptlngã Ctl gbØ țÿt p2 regiunea pt ecordiala și, mai rat , opiacee. In caz de dispnee intensă sunt indicate o›:igenoterapia ;›1 sedai’ea centi il‹ respiratt›rii.

Tratameritul r.tiopatogeitíc.

Pericari:łiM idioyafffÓ. 8aZü t1"atu ITU(Its íui o constituie terapia antiinflarnatoare nespecificä. Se va aJministra timp de 2-3 săptăniúiii unul dintre uriratoarele medicamente: Acid acetilsalicil ic 4-ó g/zi, Indocid 100 mg/zi, Frnilbutazonă 0,60-0,80 g/zi sau asocierea Aminofenazona + Fenilbutazon‹ä (Alindor, lrgapy i‘ir, Rheopyrin), după muse.

In forme lc cu fčbrä mare, revărsat Jaericai die abiındent și dureri retrostemale intense se preterä medicația cortizonică; Prednisc›n 60-!l0 mg/zi inițial, scàzâridu-se ulterior doza zilnicä. Ciupă sistarea corticoterapiei nu i ai‘eor ‹apar recaderi. Penti u a preveni apariț ia acestora, se reeomandă admlnistrarea Acidului ,re:c-tilsalicilic timp ‹âe 1 -3 säptäiiiăni după

sistarea corticoterapiei. Prin asocierea azatit›prini:i (linuran) se poate îinpiedica apariția

rctiätiGi’i İ0r șÌ Ońțİ ne v inüecat ca.

Puncția evacuatoarc a pei icardului se rc coinanclă in urgența pe care o reprezintă dezvoltarea sindromuliii de tain(›onad'a a inimă i. l•ericardectoin ia este indicată in cazul evoluției prelungite, cu frecvențe rcduse. rezistente la corticoterapie, și îndeoseb i îH Gííznl dczvoltării accelerate a sindi orriului constri‹:tiv.

Perirnrrfffa tuherculotisă. Sunt pre:onizate asocieri de tuberculostaticc. Corticoterapia este indicată în toate pericardítele tubercriloasc, pentru acțiunea sa antiexsudativä și antiinflairatorie. Doza zilnicä in ițiala este de 50-ô0 nag Prednison. Doza de întreținere este de I £ -20 mg'zi.

Pericardita reiimatis'malti. l“r’ataiuentttl pcricarditei reumatisinalc se corLfuiidă cu eel al i eumatisiTlultti articular acut și c‹›nstfi, în princ pitl, in corticotei apie. Aceasta este indicată cu prioritate în cazul pancaitiitei, in pericardite e cu lichid abnndent și in cazul asocieri i insuficienței cardiace.

PericarJitu purulentií. l'uncția eri‹.ardic.ă se va efecrua cari‹l cxistd bănuiala unei pericardite purulentc, in scop diagnostic, pent'u idcntifieai ea germenului și testarea sensibil ității sale la antibiotice, prccuns ;si J›entru evactiarea red üi satului pericai di‹:.

.4ntibioterapia va Ji etëctuatä dupñ indicațiile furniz:ite de antibiogt’amă.

Peric‹irditii uremir.h (›cncficiaza dc tralar aentul insníiciențci ren‹ale, r:tt rnij1oac:e ciinoscute — de tipul t)ializei perìton‹ ale și h.ernodial›zei.

Pericarilila posttrauriuiticã , ‹le obicei helTiO1’agicü, cu sindroin de tan:ponadă, impiiiic puncție evacuate ae uneori repetată.

Pericarditu din infurctul inioc*rdfc', fÎfr! .•!indrømul poslinfäFCt ii dial SłftćÍFOPZftlf

¡cost-conii.surotornie se solutionează prin tratarrient c nti inflamator.

Pelican il‹i Clin bøfife de coliigeii (lupiis eriteniatos disem ìnat, periarterita nodoasã etc.) răspunde de obicei la terapia cu c‹atticoiz.i.

Pericarditu neopluzicã (›i’iiliitivä sau secur.rJ’ar’a se trateazii pt iri instilații lecale cu citostatice.

Tratanieritul sinrlroni ului i)c tampon a dà a inimii. Terapia optini‹i o constitiiie puncț ia peril:arüi'ii evacuatoai e, iBcdicația având .)e ‹ bicei un ro1 adjuvant.

Colriplicații

tainponada cardiacä, revãrsat pericardic cr‹›nic, constricție pericardica.

CAPJ‘TOLU I UI

C.V PERICARIII’Û)L ACU'4“Ă

ÎNGRIJIREA P.ACIENTULUI CU PERI€ tllDITĂ ACH TĂ 1,1 . ÎNGRIJ I kI IGIEN ICE:

ASIGURAREA CONDIȚI I LOR DE MEDI IN:

Saloaucle:

Paturile:

pentru copiì mici – 20-22 gra‹le

pentru sugari – ż2-24 grade.

ü• sá fie comode,

•z sã prezinte dimensluni poti ivite care !.ă satisłăcä atät cerințeíe de confort at pacientului cât și ale pers(›nalu1tii de îngrij irc,

ü• sã-i permits. pacientului sñ se poată rnișca in vote,

•• să poată la nevoic- sä cr›boare din pat,

•• ușor de manipulat și curäțat,

– saltelele să poat.3 fi cnräțal e ,i dczinfecirite mat ușoi,

•c saltelele din cauciuc san material plastic uin[ lute cu ap"a san aer au avantaju I că perms it umflarea succesivä a compartİlTientelor du¡iă‹ iiecesitate (pentru prevenìrea escarelor),

– pernele in nuivăr de douñ – c!imensiurii -55 cm lățiine-75 cm l ungirne,

– păttn‘a – confecționată din länă tnoale -trcbuie să se poată spala ușor,

– lcnjeria să aibd căt mci pnțirle cusătui i – cearșaful dintr-o singura bucată,

•î• curat,

••• să se flxezc bine sub saltea,

•e mușama confecționatá diri cauciuc sau material plastic,

••• rol de a proteja salteaua de diferite dejccții,

•• aleza acoperă mușamatia,

•• confecționatñ din pânză,

•• fața de pcrnă din acclași material ra și restul lenjeriei,

.• se va încheia cu ș ret in partea laterală.

ASIG U RA REA I GI Elś EI:

ă• s• execută zilnic toaleta 8olriavtilui fi, r‹a ca acesta să facă efoi turi prea mari,

•• se veritică temper-atura anibiantă p‹:ni ru a evita răt:irea bolnavului,

•• se izolează bolnavul cit uri parav,an

••• va ti d -ztii‘ăcat complet și se va ace piyri cu ccarșaf și pătură,

•• se descoperi pi’ogresiv numai parte a care sc va spăla,

•• se stoarc-c corect bnretele penti ii a imi se scurge apă în pat sau pe bolnav,

••• se săpunește și se clăte;ste cu o m:in i fermă fară brutalitate circnlația sanguină,

•• ap'd rald‹a din abtindențd, SChimbat‹ dC Gdte ori este nevoie,

pentru a favoriza

•. se insistă la pliuri, sub Stil, la iriăini și îti spațiile interdigitale, la coate și axile,

"“ ** "'"*'!'**°*° °'ii*"i" iii* în real J ..irnp^iiIt1‹iir1c-a ior și sc rnasea2ă coatele ¡ zoncle predispuse escarelor, '

••• piclea trebuie flloflțirlută curată și uscată deoarecc se poate infecta ușor,

•• schimbarea lenjeriei de pat și dc corp, zilnic pentru că acești bolnav i ti’anspiră.

ASIG URAP.EA P.EPA tJS UL UI PSI HIC:

•• se ferește bolnavul dc tot ce i-ar pute.t tulbura echilibrul nei vos,

•• trebuie sâ-i câștige încrederea boli a ului printr-o bună pregătire profesională, prin calm ,și seriozitate,

•• se vor admiriistra la timp solicitare,

rnedica:ni'ntelc și se va răspunde prompt la oricc

•• recoltarea bolnavi,

probe lor dc laborator se. va lăce bară a fi trariirÎat ixant pentru

bolnavii veer fi îns !‹! » • onsc1tați le de specialitatc,

•• se v‹i egipt aveghea starea psihică :a holnavalui vizităiidu-I tară să se dei’anjeze odihna bolnuvnlr i,

cat mai fi‘ecvent.

••• Va irlsti ui vizitatorii asupra modu1ui de comportare fața“ dc bolnav.

INVESTIGAȚII CLINICE ȘI PARACLINI CE

SUPRAVEGHERE A ACIEx ruLi Ii:

SIWRAVEGHEREA FUNC’țIILOlI VITELE:

V TENSI UfiEA -pi‘e,siunea cu ‹ nTe sângele api!să ‹isupra peieților aiteriali

se măsoară ori de câte ori este ne voie în primele xile apoi de doua ori pe zi

dim incața și Lear‹i, valorile Obțintit‹! se notează în foaia de observație.

PLILSI? L – expansitinea ritmică a arterelor cr›inpriiTiate pe un plan OSOS;

urmărim: frecvența, ritmul, amplitt dinGa, celeritatea,

sc naăsoară dimineața și scara.

valorile se notează în foaia de observ,ațic.

V RESPIRA"(IA – se inăsoară ‹Jirriineața și se‹ira, pacientul stănd în poziție sern ișezănd ; urmărim: frecvonta, i’itmtil, amplÎtudinea, siiretria inișcărilor, aspectul toracclui.

– valorile obținute se notează în toai‹i ele temperatură.

TEMPERATI3R.4 – se măsoară ‹:u ajuto ui termometrtilui, axila. Plica inghirl"ulă, cavitatea bu‹:ală, rea:t, vagin;

locurile de elecție fiind

– în funcție de zrina in cart seri ‹i s‹›ară se (irie termomctrul inim trei și zece

minute, după terminarea timpului de nieriținerc a te rmoinetrului, accsta se scoate și se șterge en o compresă.

se citeste gradația la care a ajuns tei’monicirul, sc sp.olă tel monictrtil, se scutura,

se inlroduce în soluție dezintectanta, notăm valo-urea in foaia de tcrnperatur‹a.

ASPECTtIL TF.GUME •'rru.on

curate, făi’ă leziuni,

•• normal colorate,

.• elastice,

4• sä nu prezinte ti”anspirație excesi'a.

PRE€iĂTlREA PACIENTUI.ml rENT1 i i r. x ri. OR.xni zac YCLINICE

Pregătini pacienttil psihìc pentru proba la care urmeazä sĞ fie supus, îi explicăin îri tei’ivcni simpli, pc îlițeles proba, perltru ca bolnaviiİ ›á nu fie spei’iat sau stresat.

– înregisłrarea grafică a reznltaiitei f:nornenel‹ ›i bioelectrice din c.icIu cardiac:

unui

presăte*c pacientul din p«ict d‹ . cdere psihi« pentru a iiiliiiiiia f to i i emoționa!i,

transț›ort br›1r›’avul în sale de ìnregi ;trare,

așez. bolriavu I culcat ț›e patiil de co isultații și îl rog să-și relaxeze mtisculatura, dezbrac pacientiil în zr›i’iele in care se a¡ilicá electrozii..

‹lupă cfectuarea prot›ei aj ut bolnav i if să se îmbrace,

mctoda prin care '‹e cv idcnțiaxd aoã,:1iludinea pulsațiilor pcretcl ui arterial en ajutoru! (›scii‹ nictrnlui

ECOÜARDIOGRAM"A

– lriet‹aJă de exp!orarc bazatã pe I iregistrarea ultrasunetelor str ăbătute și rcflectate la nivelul corclultii.

ii expl ir bolnavului tcłinica,

k îl însoțesc pânã la caiTiefa de exami name,

îl ajut să sc așeze pe pet in puziția ink icată de medic,

V îi descopăr zr›na nude se aplică ele(:ti ozii.

V după efectuarea probei ajut bolnavnl ›ã se ’imbrace, ct›nduc bolnavul ïn salon și îl ! uprtvt'ghez.

PŁINCȚIA VENOASĂ

– reprczintã crearea uriei căi dc acces într-o venă prin interrnediul unui ac de puncție.

explorator: recoltarea sângclui ța:nti’ti examenc de laboi ator (biochiiiiice, hematologice, serologicc, laac-teriol eg ice),

teiapeutic: cdni inistrare-u unoi inedİ'Û.dlnente sub forma injecției și perfuziei intravcnoase,

recoltarea sângelui în vcderea tran*fuzñrii sale, exeeutarea transfuziei de sânge salt rl Private ale sârigelui,

sângerarea 300-500 lnl în edemul p ulmonar acui, hiperterisiunea arterială.

vene!e de la plíca coiului (laaxii lcà și cefalicã) iuide se formcazfo M venos priti

dnabouozveaio:

venele antebrațului,

venele de pe fața dorsalñ a lTlăin, i i, venele subclaviculare,

S venele Jèmurale,

xcnele inaleolare interne.

venelc jugularc .și epicraniene ma' .ilc!s la sitgari și copt i inici.

măriuși chirurșicale,

perm elasticä pentru sprijinirea braț ul ui,

m ușama,

alez/a,

substanță dezinfectantă și degi esant:í, alcOol iodat, tinctura dc iod,

ace dc 25-30inrri diaiiietru G/1 0, 7/1‹1, 10/10 mm, ’ìn func-ție de scop,

pense, tampoane,

garou sau bandä ESMARCH, eprub°ti' uscate și etichetate,

cilindru gradat,

fîole en soluții medicainentoase,

2'

o soluți i perfuzabiie și taviță i enală.

PREGÃTIREA FIZ’,ICÃ ȘI PSIHIGÃ A I’ACIENTUL ŁII

’+ se anunlă bolnavul și i se explicä ni:c•sitatea tehnicii,

4 se așează I olnavul in poxiția necesara (în funcție de sediul in care se execută), k in laborator, dispensar, bolriavii I stă in poziție sezând pe scaun cu inembrul

supcrior în abdueție cxtensie și stipinație,

în salon bolnavul stă culcal îri p.at ’in decnbit dorsíll Gti menibrul superior sprij init in cxtensie, abducție și sub inație,

sc iiczi›racă Òiațui aies astlel ca ńaîrielc sd nu inipiediee circu lația de rcîntoarcere,

se așează sub brațul oolnavului per ia elastică și apoi mușamatia, se solicită bolnavului sa mențin‹a bi ațul in poziția necesară.

se aplică garoul elastic la nivelul nnirìi treimi i inferioare cu cea mijlocie a brațultJ,

cu indexul ináinii stângi se pa1pe.az?a l‹›‹:ul pentru puncție,

se dezinfectează locul puncției ru un tampon cu alcool sau tinctură de iod,

se cerc bolnavului sha îiichidă șí să dc scíiidă ptiinnul de cûtcva ori și sä rămânä cu el inch is,

Se iŽ.CÛ-Ză vena cu policelc mûini' st‹ìngi la palm, c-irici cm club locus puncției, cxcrcitând o ușoarú comprc.»iniie și tracțiune în jos asupra țcsutiirilor vccine, se )ixeaza scringa cu ynradațillc in s .is, acul atașat cu bizotil în sus, în inâna

dreaptă între (Police și restul degeterl se prinde c-u acu I travcrsánd in rdin.c

tegurrientul in direcția oblică (ııngfii de .3U“ de grade) apoi pei etc le › c-nos in vingând o rezistență elastică pan). cánd acul înainteaza în got,

se schiinbú direcția arului en 1 -2 cin ïn lumentil venei,

se ct›ntroìează pätrundGj ea aciilui în cna prin aspiiație cu sci inga,

se continuă tchnica î1‘1 funcție dc scopul puncției verioase: injectai ea rrirc) icameníelor, recoltarea sângele i, pcrfnzi i,

în caz de sângerare se prelungește ical de piinci‹ie cu un tub clin pol ietilen carG se introduce în vasul colector, garoul ramûnând legat de braț,

k se indepürtează staza venoasñ ‹lupă executarca tehtiİGii prin desfacerea garoului și desfacerea pumnului,

k se apt icä tarnponul ïmbibat cm solnț re dezinfectantă la locul de pătrundere a aciJlui și sc rctragc hrusc acul,

sc cnicç›rim"a locul guncției -3 mi‹i, l›rațul fiind în pr›z.ițic ›'ci1icală.

’2. 2. 9. ACT'IDER'"I’E SL'Ił VENITF. ȘI IF‘TE,Ił t’.?.łłȚIILE ASISTFNTEI

'+ herriatom (pi’in infiltrarea sangelrn ïr. țesutul p rive.nos) – se rcti age acul (.i se coiuprimă 1‹›cul punk.:țìei I -3 iiiiriut:,

străpungerea vcnri (pcrforai ea pere'e1ui opus) – sc rctrage acul în luirenul

aniețeli, paloai e, lipoiiinie – se înti’‹irupe puncț ia, pacientul be așrază în decubit dorcsal fără pernă, se aniință inedicr 1.

T“empcratiira camerei să fie de cit ca 20".

Tegumcntele vor fi degresate cu alcool, iei electrozii puși în contact cu rneinbrele pc regiuni lipsite de pilozitate, prin intermediul unor fășii dc panza udatc eu soluție salină (clorură de b.carbonat dc sodit!).

Aparatul se pune în contact cu sursa de cure at, se coritroleazd funcționarea, sc fixează electrozii ș1 se procedează la inregistr-ure.

După examen se retragi e!ectr‹izii și se c,srăță. Pentru fiecare bolnav se notcaza numele, vârsta, profesia, diagnosticul c fir ic, dacă a luat medicamente care pot influența fi.K.G (digitală, chinidină).

Fig.1.

Poziționarea e!ectrozilor VI -V6:

– >>-t'“*"' t te° °/°**J a 6C1ui dc a1 IV-lea spațiu intercostal drcpt, o V2- Exti’emitetea internă a celui de al IV-lea spațin intercostal stâng,

V°- 1 a jumătatea disiariici dintre v * i v3,

o V4- În :,pațiu1 al V-lc‹i intcrcostal, dle linia inedio-claviculara stângă, O V5- Îri sra!i• l al ”f-lea interes stal, ae linia axilai’ă anterioai ă,

o V6- În s-pațiul at V-lea intercostal, re linia axilară m ijlocic, V l și V2 expłoreaz‹- veritriculul clrept,

– V3 și V4 exploreaz1 !:eptu1 'riterventriciilar,

– V5 și V6 exploreazt ventriculul stàng,

Poziționarea e1ecti’ozilor pe niembre:

roșu =- naâna di eaptă,

galben — má •.‹i :»tânga,

verde — pici‹›rnl stâng,

negru = pici‹irn1 drept.

Notai ea electrocar‹1iograniei: asistenta n‹›tează pe electrocardiogramă: numele, prenumcle pacientului, vărsta, înălțimca, greutatea; nienționează medicația folosită; tiara .și ma îiiiegistr-arii; vîtczu de ilerulare; st innatura celui care a inregistrat.

Yledicainentele sunt produse de origine m in:ralä , vegetală , animală sau chimicä (dc sintezä), transforinate înti -o formă dc adininistratc (piepai’ate solidc sau soluții) prescrise de medic; sunt substanțe utilizate cu scopril de a prevent, a ameliora sau a vindeca bolile.

Reguli de administrare:

Prin respectarea urior reguli, sc evită gi eșeiiie care țaot avea efecte nedorite asupia pacientului, uneori efccte inortale.

Asistenta:

Respect"a medicamentul presct is de medic;

Idcntificú medicarrientul piescris după eti : he tă, foima de prezentai‘e, culoare, in iros, corisistențü;

Verificà calitatea medicainentclor, obscr 'âHd integritatea, culoarea iiic-dicamentelor solide; seclimeritarea, tulburai ea, opalescei’ ța rncdicamentelor sub łorniă de soluțic: Respectá căile dc admiriistrare pre.s‹:i’ise d‹ nledic;

ź" Respectă orariil și ritmul de administrure pcr.tru a se menținc concenti ația constants in sânge, având în vedere timpul și căile dc c iir inare a niedicamentelor;

ü Respectä doza de medicamerit: doza unică și doza /24h;

Respecłă somnul fiziologic aJ pacientului: i›rganizeazä adininisti’area în afara oi elor de somn (se trczește pacientui în cazul aé ininistrării antibioticelor, ch imioterapicelor cu ore fix.e de adirinistrare);

ź Evită coinpatibilitățilc rnedicainentoa,e datorate asociei ilor unor soluți i medicainentoase in aceectȘi seringă, în acela.;›i pahar;

k Servește pacientul cu doza tinică ‹4e medic.intent pentru admiri istrarea pe cale orală; Respectã urmätoarea succesiune ïri a‹)mini›ti area medicamentclor:

1. pe cafe oralä: solide, lich ide,

2. Injecții,

3. ovule vagina!e,

4. Supozitoai e.

Administrează ìrnediat soluți ile injectabilc a‹.pit atc din fiolc-, flacoane;

Respectä iuăsurile de igienü, dc ascpsic, pr mm a pre veni infecți ile intraspitalicești; Infoi’mează pacientul asupra niedicainc-ni elor prescribe în ceea ce privește efectnl urmărit și cfcctcle secundai’e;

26

An unță tired rat lTled İGU1 ¡›f İ V İr1‹Í gfCșe] İ]c pfOcjUSe în

legate de doză. calea și tehnica de adminisirai e;

administrarea medicamentelor

EDUCAȚIA PACIENȚIL€IR INTERNA1“I ‹?li rüRICARDrrż xcUTĂ

Se adreseazã în principal înlăturării sau ‹liminu?ai’ii ełèctelor nefavorabile pe care lc are, regimul de viața“ și muncă.

Tratamentul medicarnentos at anginei pectorale se c‹ompletează cu: o tratamentul bolilor asociate,

exerciții ‹re sport,

alimentație rațiorialä,

o renunțarea la obiceiul uc a fui‘na,

° niñsuri son:iale, cum ar fi conferințe

la locu! de muncă sau în familie. evitarea

discuțiilor emotive, evitarea ocupați ilor p‹:r!‹onale stresante, rcpaus periodic în timpul zilei, somn liniștit,

o efortul fizic la bolnavii cu ai,gină pectoral,í .•a fi coritrolat și siipravegheat pentru a nu

atinge frecvențe cardiace recomandò rcpaus absolut!

prea mari cari• Juc la apariția anginci pectorals. Nri se

Profilaxia primară:

Se adreseaz?a întregii populații; se realizează prin: alimentație rațională cn evitarea excestllui caloric:

evitarea sec)entarismtilui și dozarea efonui‘ilc›r fizice; evitarea stresiirilor psihoemotive;

excliidei’ca fumdtului și a băuturiloi’ alcool ic‹:; reducerea grer!täții cc›rporale.

o tratamentul corect al ilnor boli la' orizante anginei pectorale (diabet zaharat, hipertensiune arteriala)

exei cițiu fizic adaptat organismului;

acțitinile

profilacticc depind de spefanța de riațä a subiecților, redurcrea speranței

viață duce la intensilicarea controalelor pent! u ïnlătiirarea factorilor de risc;

profi laxia ›riinară la copii are ‘in vederc formarea unui comportanacnt și stil de. viață pozitiv, mai ales la copiii care an antecede ate: Lardiiìce;

femeia târiäiă, până la menopauzz ă. se con!.ic cră inai protejatà de riscrtl cardiovascular decât băi’batul de aceeași várstă.

Profilaxia secundarã:

Se adreseazä bolnavilor cu angina pect‹aral‹. cu scopul de a împicdica evoluția bol il' regilri dietetic, ev itarea. stării dc oboseal'a, etöu urile f'.xice mari, regim dietetic, controlul sti lului de viațä, control ul factoriloi de i isc, utiliz:try a pt'o1ilactică a medicamentc for: aspirină, dipiridarnol, beta-b!ocante in special la cei en ct rr plieații de condilcere c.‹irdiacä, disftincții ventrictilare.

CAPI"I’OL LTŁ IV

PREZENTAB.EA ‹Ë ¥ZURILOR

ć’AZUł.. I

ÎNGRIJIREA P.A CI ENTEI D.I.

Pacienta D.l., îri vârstă de 6f3 de ant, este căs‹!tcrită, nu are copii. Lo‹:iiiește cu soțul într- tin apartament cu 2 earner:e.. Pacienta nu furrier.zò, nu bea caIta, nu COFlSUlTli4 ã)COOÎ.

Pacienta este cunoscută cu H'TA esenți‹ilã cu valor i ri‹iicale }iänă la ź*50/120 mm Hg și cardiopatie ischemică. A sufcrit dou/a accidents i asculare ceiebrale, prezintă și obczitatc gi’adul I, H'fA are iln caracter creditar, ‹ılât mania cfit și frații săi prezentänd această boală.

MOTI VELE lNTfihN.SRI 1.

Valorile crescute ate H i A, palpitații. astenie, diii‘cri precordiale cu caracter de str ânsură, sufocări, cefalee frontalä, scnzație de căldură c ispnce, tenesme vezicale, frică de moarte iininentù, inapetență.

DIAGNOSJ'IC LA INTERNztRk:

Pericarditá acută

CtJNOAȘTEREA PACIkNTULUI ȘI A tlBICEIURII*OR SALFì DE VIAȚ.Ă C'ONFORM C’EL.Olt 14 NEVOI FUNBAME N' F/i 1.E:

Nevoia ile a respira și a avea o bunń círculație:

Pacienta prezintă in general caí i‘espiratorii s ipeiioare 1ibci»e ;si aproapc integre. rarcor. scnzații de sufocare, tor‹icele cste riorrnal cøiiłì›rnial: sonorltate pulmonară, rn urn ui vezicülar. resț›irație normală, ainplã, cu o frecvcnță de 18 respirații/ininut. Ivlucoasa respir‘atorie este umedă, cu secleții redusc.

Zgoinote cardiace egale, ritinicc, binc blitt!te, 80 pulsații 'rriintit, tensinnea ai terialü este: T.fi— 170/90 mintlg. Tegumentele sunt calde, pre.xiøtă. o colorație roz..

Nevoia de a se alinieiita și hidrata:

Holnava scrvește mesele, de obicci cm .in orar i egulat. Prczinia dcs episoade dc inapetcnțü. Prezintă rriucoasc roe culoare i oză, fără ulcerați i, pingi ile sunt aderentc la ditiți. ívłasticația este ușoar‹a, digestia lentă și nestingherità.

Îi plac prăj iturile, fursecurile și portr›c‹i1t›le, constimä ziln ic aproape I 800-2000 ml licb.ide, prin consum de cafea, supe, ap"a m ineralü. r't‹:. Pacienta are o greutate de 70 kg, la o înñlțime de 1,62 ir.

Nevøia de a eliinłna:

Pacienta pr‹'z1ntă rnicținni !.pont:‹me nedui’croase cu o frecvență de 3-4/zi, având cıiloare galbenä cu aspect clar-transpai cut și o dir i cză de l 300-140a) ml ț›c 24 de ore. L neon prezintă tenesme vczicale irisoțile de d urere. Tran.’it..il iiiteStİlllll CStC f1Ol’tf1ö Í.

Nevoia de a se niișca și a avea o biină postură:

Pacienta este o łire liniștitã, prezintă o coordonare ariiionioasñ a mișcărilor, este o persoană politicoasà, ii placc să v‹irbeasc‹a mult. (I.e)uză să se ritJice din pat singură, din cauza fricii de a nu cădea.

Nevoia de a dorrni și a se odiliiii:

Somnul pacientei nu este foarte odihnitor, problerria este cä adoarme greu. Are un somn zilnic de 6-7 ore. Pi oblema este cä și in soil.at adoarme mai gren, acuzând semne de iritabilitate.

Pacienta afiimä ca ii place sa poarte vesti nt:ntație clcgantä. se rnachiază. Se îmbracă adecvat mediului ambiant și al inediului social. În sț›ita1 are vestlnientație proprie.

Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a prr›teja teg irientele și inucoasele:

Este o persoano curatä, îngrij ită, tăce duș zi'nic, rstc foarte preocupată de aspectul ei fìzir. Pielea este curatä, ungliiile sunt curatc.

Nevoia de a menține temperatura c‹›rpului îr. limite noriiiale:

Pacierita prezintă tegumenie cfalduțc en transpirații ininime. Afirmă c/a ii place an‹ timpul vai’a. Teinpci’atnra ct noririalä se încadr‹:azã ïntre salorile 36,ż/ – 3f›,9 °C.

Nevoia de a evita tiericolele:

Se adaptează mediului in care trñiește și liic! ează, știe sa evite pe cat posibil situațiilc- confl ictuale ce (›ot surveni. Sc adaptează ușc i unoi’ situa'.ii noi. Despre starea sa actnală dc sănătate, despre b(Mala ei cunoaște puțin, sste ïtigr ij‹ iatä și vre‹i sã ști ìa ce !,e poate aștepta. Recunoaște că îi este frică de iiioartea inn incritä.

Nevoia de a coinunica:

Este o persoană ușor sociaf›ila, vorbește ct plăcere despre ea, despre faiTl İ!ia ei, despi’e locul ei de mum.ă. Î' place sä voi beaLc/a dcspre h Jarea Neagr?a, orașul Constanța fiind orașul ei natal.

Nevuia de a acționa confor'ni pi-opriiloi con* ingeri și valori, de a practita religia:

Nu se lasă așa de ușor con.virisă în luarea. nrior decizii. I'.stc de i’eligic oiaodoxă, este '› persoan‹i cu frica fur Dtimnezen. Se roagă ziltiic (igy t¡.‘q -ãnñtatea e.i .și a fainiliei sale. Dorește mult să se vindecc.

Nevoia de a li preocupat în vetlereo realizïai'ii:

Afìrmativ din spusele ei relevă fapttil r:ã ‹!ste mulțuiniiä de tieca ce a realizat {aànă la m‹amentnl respectiv îti viața ei. DOrt'ștC sÏÎ poftta plüca a'2a:,ä cât mai rcpede posibi! pentru a se întâlni cu familia.

Nevoia de a sc recrea:

Îi plac emisiunile informative la I V, dine rc telenovele are pilține prcférințe. Știe să gătească bine și o face cu plăcei e.

Nevoia de a îiivăța cum sñ-ți pñstrczi sănăta tea:

Pacienta se intereseaza de boala ei, se a-)rescază cu încrederc pentru informații personalului medical care see ocupă de îngrijirea sc.

PLAN DE Î Nt RIJIRE

ZIU A 11

3?

ZIUA III

ZIU A I U

?/S

EXTEItNARE .

La externare arri învătat pacienta că este bire să ev:te factorii stresanți deoarece aceștia au efecte negative și pot duce 1a creșterea exce:siv‹i a "1‘A:

să respecte orele de somn;

să respecte reginiul alirnentar: ‹iecsodat, h:polipid ic. hipo‹raloric;

să ia tratamentul confărrii recorriand.arilor facute dc către medic;

să vină la control peste ‹› lunfi.

36

f'.4ZI/L II ÎNGIIIJIHEA PACIEN’TULUI C.N.

Pacientul G N., in värstà dG 43 de arii, c sts: cüsatorit, arc 2 copii, locuiește într-un apartament cu .l vairere, este un mat e fiimátoi țaproxirriativ 2 pachete de țigări pe zi), colisumä alcool frec vent. Alirnentația este obișnui,:a Uarñ un regiin anume.

MOTIV ELE INTERNĂ RH:

-dureri prccordiale intense cu caracter c onstricti . , arixie.trite, värsñturi preliingite și dispnee, rnotiv lientru care a chemat anibulanța.

uiA€iN‹is ric i..t INT EKNARF.

Pericardită acutà.

CtJNO.tȘTF.REA P.SCIIîN"F1JL1J1 ȘI A OHICEIURILOR SALE DE VIA)“Ă

Nevoia de a respii a și a avea o biină circulație.

Pacientul pi ez intă cñi respiratorii superi‹›aie libcre și integre, toracele este noimal can format, sonoritate pulrnonar/a, iriiilmur vczir u!ai’, respirațic normal/a, amplă. Muc‹iasa respiratorie este timeda en secreții reduse.

Egoniote c-ardiac.e egale, i itmice, biiie bîitrte, 75 pulSH(iie'li1inut., tensiunea arterială este: FA=120/80 mrnFig. ’čegumentele sunt calde, p ezintü o colorație norma1?a

Nevoia de a se alimenta și hidrata:

f3olnavul scrveștc nsescle, de obir.ei en un ‹mar regi!lat, Prezinte inu‹:oasC 'le cull ate r‹ , făi’ă ulcciații, gin3iile sunt arlcrcnfe l‹i dinți. h ‹'astiratìa este ușoarã.

N e 'Oİa (Íe :i eÍinl İnit:

Pacientul pt zintä micțiuni spontane riet1ui’eroase c n o fi’ec enț.a de 4-5/zi, avänd culoare galbenfi. cm aspect clai -transparent și o diurcză ‹de 1300- 1 40f1 ml/2') de ore. "I ranzitul intestinal et’a nc›rmal până in moirientul in care a debutat afecțİUfltö..

Nevoia dc a se mișca și a avea o bună posturti:

Pacientul prezintă c coordonare armonioa!›ä a rnișcărilr›r, dai' dil d GB ã )D)Htiłt bOúÎII, nu are forțã fizică totală, stă mai nult in pat și citeștc. Reiuzf sa see ridice din pat singur din cauza fricii de a nu cädea.

Nevoia de a doi ini și a se odihni:

Pacienti.it tloarrnc bine, ‹lai’ desiil Jc puțin. a}vx›ximativ 4-5 ore pe noapie., somnul este odihnitor, problems este că în general adoai‘ine Restul de greu.

Nevoia de a se îiiibräca ș-i dezbrăca:

Pacientul se îmbracă și se dezbracă singur.

Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a prote,ța tegurientele și mucoasele:

Este o persoanã cuiată, îngrijitä, face duș zilnic, este foarte preocupat de aspectul fizic. Pielea este curată, unghiile sunt curate.

e n e

Pacientul prezintă tegumente cälduțe cu tr:inspirații ininime. Temperatura corpului este in general 36,1 – 3Iì,8 °C.

9. Nevoia de a evita pericolele:

Se adaptează mediuliii in care trñiește și litcreazä, știe să evite pe cât posibil situațiile conflietuale ce pot surveni. Se adapteazä ușor unor * ituații noi.

l0. Nevoia de a comuiiica:

Este o persoanã sociabilă, vorbește cu plăcere despre el, de,spre fainilia lui, despre locul säu de muncä.

Nevoia de a acționa conform propriilor cun ringeri și valori, de a practica religia:

Este de religie ortodoxä, este o persoană ci• i.redC ìn Dinnnezeu. Se roagă zilnic pentru sñnätatea sa și a fainiliei s‹ile. Dorește mult să se » indece.

Nevoia de a r pi eocupat în vederea realizăiii:

Dorește să poatã pleca acasä l”ntr-un tiiiip cât mai scurt, sä se întćalneascä cu familia.

Nevoia de a se recrea:

Îi plac dociimentarele și ciuisiunile inłörniitłve la TV.

Nevoia ile a învăța cum sã-ți pästi ezi sănătatea:

Pacientul se adresează cu încredere pentru informații personalului medical care se ocupä de îngrijirea sa.

PLAN DE ÎNfìRIJIRE

ZIUA t

PROBLEME OBIECTI INJ’ERYFNTII EVAL‘ ’ARE

I . Disconfort general Asigurarea -am instalat pacientul in pat Pacientul prezintă cauzat de durerile confortului prin clupà c: am aerisit salonul durere și este precordialc. diminuarea durerii. și ant pregàtit patul. anxios.

-amp ø‘anjat obiectele

39

Probleme de

-la intÎ cațiametlicului

adm rhsti“ez inedicația.

Pacienta l SĂ llU ! -rnă.• ‹r și notez în F.().

Pacientul încă

elim inare manifestate prin vărsfituri.

Alterarea integrității tegumentelor din cauza vărsăturilor si

, a durerii.

Stare ele neliniștc

mai verse,

Pacientul să prezinte iegtnnente integi e.

Pacientul să imi

! lJ *1* ,11 C* Vi tttle ;si

i x egeta:ive;

’-okcl pdoientultli lijvita

rcna ă oi”i ‹Jc ‹:atc ‹›ri «sta

-.ilinic itcz și hidratez pacii'ri:ul după india:ațiile med ciiltti;

urmaresc trecvcnta. aspe tiil și cantitatca vars.ittiriloi:

-iii iii ăresc posibiiele

-efl' tL ez i)*ie1ia l‹ cală ori dc- c‹itc r›ri este nes'oie;

-i•s• !fi» pacientul la iriVc ›tigați ile parar linice:

-adniii’i istrez rn Jicațir: prcsi:i‘isfa ‹lc ireclic.

-asir« ' n iuicroclirnat optii ii

-«fei tucz tc›a1cta

tci-ti r»:ntelor și a cavitații

btlGfi le ori t]e c3te p,l’, e. (e

– ! ini ștesc pacientul;

-admir istrez m cdicația

prost:risc dc nir:dic.

-l11a l:›tc Sc pacientul și îÎ rlau

rrhij i/¡ii’s3.

Paci‹!ntul prezintă te=purnenlc

imegrc

Pacientul 2${¢

ivan ifestată ]0rin

anxietate.

HUH fÎC 0f1x Î c?S.

ÎOilÎfi (11ffll’lTlfl 1 Î 1e leȘ¡¡t (jC ¡jjjy j()Ș.

bea.J i ‹:i tratament;

-permit! ;ipai ținătoriloi să il i iz il:ze și sa î1 iiniște;.iscă

– ii c*: mic rick-esitatea iiiioi›ilizarii ca mod de a țirev ani accidentări!e;

-ld ii id i‹ia ția tneCl icii lu i

arim'nlstrcz ti atamentul.

ZIUA I I

41

Probleme de eliminare manitestate prin varsături.

Alterarea integrității tegtnnentelor dln cauza vărsăturilor și a durerii.

Stare 0e ncliniște rnanilestată prin anxietate.

Pacientul să nu mai versc.

Pacientul să prezinte tegumente integie.

Pacientul să nu mai fîe anxios.

adn nistrcz medicația.

-ITiăr oi și uotez în F.f.t. func, ii e vitale și vegeta. ive;

-ofci pacientului tuvița reria ă ori de câte ori este nevc ie,

-ai inic•iitez și fllriratez pacii:noul ditpă indicați ile med cnlui;

-Uffn ăiesc Frecvența,

aspe itiil ș1 GarlIltateii

vărsiiti rilor;

-una aresc pt›sibilclc coril 3llcații și anunț ined cui;

-efe‹ toez igiena locală ori tle ci'tr ori este nevoie:

-îast›tesc pacientul la inve ›ti¿ațiilc paracl intre:

-aclirii!istrcz inedicația presa:risă dc medic.

-asi( ili un m.croclirriat

‹›ptirn ;

-ete‹ tuez toaleta

tegu nt'ntelor și a cavit.ații buca le ori de câtc ori este new: ic;

-sch ir b h njei ia de c‹orp și pat ‹‘ i i dc câte oi i e,te

-line șt,:sc pacientul;

-unu:i ii. istrez niedicația

} cei:risă de medic.

lini!itc /«c pacicntul și îi dati toate ii iftx niații!e legate ele boal i ș i tratament;

-pei !ni! aparținătorilor sta ’i1 viziteze și să î1 liriișteusch

-“ii e›.p'ii: necesitatea imoi›il izării ca mod de a pret ani accidentările;

-la liid:cația medicului adm ili strez tratamentul.

Pacientul încă

mai varsă.

Pacientul pi’ezintă tegurncnte integre.

Pacientul este anxios,

'.A I II

PItOBLEMF3

1 . Disconfort general cauzat de durerile precordiale.

2. Alterarea

manifestată pt in dispnee și senzație dc sufocare.

dc a se alinienta din cauza durerii și a vărsăturilor.

OBIEC I’IVL

Asigurarea confortulni prin

‹diminuarea durerii.

Pacientul să aibfi o respirație în liiriite fiziologice.

Pacientul s-ă respecte regimul alimc»tai’ impus de boală.

1 Y"1“ERVENȚII

-ann in!›tituit repaus total;

-ină or .și notez îti F.O. func.iiie vitale și

vr-geta!.iVe.;

-infc rnicz pacicritn! despre tehn cile cc urmează a fi efect i uite;

-exp fie p.acientului neccsiiatea spitalizării;

-adrriii istrez medicația presa:risc de medic.

-măi ir și notez îri J-’.O. func{ii le vitale Șl vegetaiive;

-asi ur pacientului ‹a pozitie care să-i ușureze respirația;

Imi!.te.sc }iacientul;

-rea.’‹›l t:z probe biologice pent ‘u laborator;

-pi’e)'ăiesc pacientul pentru inve ›ti gafi ile paracliiiice;

-iute rz : pacientuln i să

-!a ii id!eația medicultii adm n strcz O›

-r.dtiiir istrez ive‹1icatia presa:risă dD !TlCdic.

-efe‹ l.i'ez bilanțul ingestă- exci‘•t‹1;

-explic pacientului necesiiâtC2 i’espectării reginei, lui aliirentai ,

-irnpur. repaus absolut 1a pat;

-a1ilâ lentez și hidratez pasi-v

paci*ri .nl;

-înv‹iț Pacientul să mănânce cant t.uți mici și dese dc

al ini iute;

-urm tai esr frccvcnța, aspe stu l și carltitatca vărs.itiirilor și le notex în FII.,

-la iiidicația mcdicultii aliln notez și hidratez paci‹:ritul parenteral;

EVALU YRE

Pacientul nu mai prezintă durere.

Pacientul nu mai prezintă dispnee.

Pacientul începe să colaboreze cu echipa medicală.

-la iild’;cația rriedicului

PROBLEIYIE

I . Alterarea respirației manitëstată prin

Pacietit respiraț iziolog

-ınă oi și notez îii F.i/). funcții e •itale Și vegr:ta›.ive;

óispnee și senzație de

– Difict hate dc a sc Pacient

al imcnta din car.iza

-a>i tit pacientului o pozițìe care sà-i ușurcze respirația;

– I İn İ *tt'Sc pacientu I;

-iritcrz ie pacientului s‹a

Inmeze.

-‹trlrii ir!is1rez rrieciicația țircsi i’is3 d‹i mcd‹c. elf:!*i::ez bilarițtll iBgcsta-

EXTERiSARE:

Pacientul este educat:

-să ducă o viațä ordotiată;

-să evite eforiul fizic și stresul;

-să respccte regim.ul alin’ientai hipocaloric, lilposo Jet:

-sä-și redticä grcutatea rorpc›rală;

-să evite consumul de bãnturi a1cc›o1icc- și țigăi i;

-sñ revină la control pei‘iodi‹:., tratament.

ÎNGRIJIRI ACORIJ ATE PACIFN3'UL IJ I M.F.

Doirnul M.F., in vârstă de õ0 ant, irigintx, di vorțat, en ?, copii, este adus în U.P.U. MOTIV ELE lNTERî•I.û RH:

Pacientul der:I ră c.a prezinta o diirer° thu caracter constrictiv, cu localizare retrosterriala și care cupriiide regìunea prccordială. Duierea iradiază în uinărul stâng și de-a lungul membi uln I su}ierioi stâng, pe marginea c ibitală, pând la Ultimele două degete. Este internat de urgență peritru investi ații și tratamcnt

DIAGNOSTIC LA IN'4“ERNARk:

Cunoasterea pacientului,obiceiuri1‹ir de viata

Nevoia de a rcspira și a avea o buna circula!i•‘

Pacientul prezintă căi rcspiratoril superir date libcre și integre, toracele este normal conformat, sonoritate pulrnonara, murmur wzi‹ i.tear, respirație normală, amplă. Mucoasa rcspiratorie este uineda cu secrcții reduse.

Fgomote cardiace egalc, ritmice, bitie b‹!tr te, 75 pulsații/rn inut., tensiunea artei iala este de I 4G/90 mmHg. T“eguriicntelc surit calde, prc intă c› colorațìe i’ox.

Nevoia de a se allmenta și hidrata:

Bolnav›il serveștc :TiCsele de bicei cn Ul c rar regulat. Prezintă iriucoasc de ‹:uloare roz, Uară ulcerațil, gingiilc sunt adcrcnte la din.ți. hła ticația este ușoară.

Nevoia de a eliinina:

Pacicntu1 }iiezintă rnicțittni spontane net r' eroase en o frecvenț/a de 3-4/zi, avànd culoare galłienă cut aspect clai‘-tiancsparent și o diureză dc 1300- : 400 ml pe 24 de ore. ’f‘ranzitul intestinal era noriiial pân‹i in inomerltul ii care a debt.Stat afčcțirlnea.

Nevoia de a se mișca și n avea f› biiiiá pr›sttirîi:

l"acientt:l prezintă o co‹irdonare ariTioni‹›a!.‹a a rriișo-ăi ilor. P7upă ce a debutat boala, nu mai are forțä fizică totalà, stă în pat Niai mult și c tește. Refuză să se ridice din pat singur d in cauza nes'gurantci de sine.

5, Nevoia de a se odih ni și a dornii:

Pacientul do-urmc bine, soinnul c-.ste odihnitor, singura problernã este că adoarme greu din cauza durerii.

fi. Nevoia de a se înibi ñca și a se dezlirñca: Pacientul se îrnbr‹ică ;si dezłirucă łăr/a ajutor.

'?. Nevoia de a fi cti rat, îngrijit, de a prote ja leg ar ientelt• și miiconsele.

Este o persoana curată și îngri jită care lâc e riuș zi1n'e și este fo:irte preocrlpat de aspectiil său fizic. Pielea și tiDgliiile suut curatc.

Nevoia de a menține temper:ilura corpului îr limite nor’male:

Pacientul prezintă trarispirații ininimc. test: .ifebril în general, temperatura corpului se inenține în l im itG normale (sub 37 ‘C).

Nevoia de a evita pericolele:

Se adaptează mediului în care tr‹aieșie și litci’ează, știe să evite p›e căt posibil situațiile coHflictuale ce pret stirveni. Se adaptează nșor uno cituații noi.

Nevoia de a comuiiica :

Este o pei'soană destul de sociabil3., vorbește, cu plăcere despre cl, despre familia sa și despre locul său de muncă.

Nevoia de a acționa conform propriiltir con riiigeri și valoi i, de a practica religia:

Este de răl‹gie ortodoxă, se roagă zilnic pt:n'.ru sănătatea sa și a fam iliei sale. Doi‘ește mult să sc însănătoșească.

Nevoia de a li pr’e‹icupat în vederea realizării:

Doreștc sfi fie să.nătos, su poată pleca acas.i ia 4ăinilia sa *;i să-și poata i tina activitatea de la locul de muncă,

Nevoia de a se recrea:

Lll’măresie cu iriterc:. cm isiunile informatii e ,i einisiunil‹: cu caracter po-litic la 'IV. J 4. Nevoia dc a învățo cum să-ți păsti ezi sănăts tea:

Pacientul !,c adresează c.u încrc•dere pcrs analului medical pentru iHformații privind)

starca sa de s"anătate.

PLAI's' DE lNfi i h IJTRE

l Risc ele Clientul să nu – i pacient al să dcscrie cc›re t durerea are

complicațiî. niai prezinte și să sesixczi: momentele de i ernisie sau diircri și prezint?a

‹lurere; exacerl›arc ; în contintiai’e risc

– Pacientul sta nu -așez l›o1ii.ival îti decitbii dorsal și în de complicații.

prez.inte rcpaus ab‹. ›lut;

îi intcrx ic t:ii desăvfirșirc fuiriatnl și

a!‹’.c›olul;

tard ive.

-fa› crizcz tit aptarea pacientului la noul mediu;

-crecz tin toe diu oli tiiii pentru ca pacieritu! ú își poatü exprima teriierile, emoțiile, riei oile;

– ajut pacicat il să își i’eciinoască anxictatc'n

-furnizcz i’iij loace de cornunicare adccvate s .ării pacientului (e› itai ea discuțiiloi cr voce tarc, rliemărilor la telefon);

–turnizez e xț ilicați i clai e și ‹4csch ise asuJ›ra ing, ij Vitor » ograniate;

-îin°áț pat-.iei tul telin‹ci de relaxare;

– îiicu1‘ajez pt:cienttil la lecttir‹a și alte activitfiți pentru a îrilătui ‹a. starea tìc

‹in.Fiet‹ite;

-asigur legăi’ira pacientului en farlil dia prin vizite fr •cvente (dar evil vizitarea bolnavtiliii in grnp saii vizitelc• !ungi);

-ajut și su[ I i:iesc pacientt:1 în satisfacerea nr:voiloi organismului;

-monitoriz.-.z în permaricnță funcți ile vitale și ve g‹:tative;

– mesele zi ei le fracționez p‹•,ntru a evita

‹eonsunitil 1e cantitäț' mari la o masa;

-‹nstitui bc lnavuluî ‹› aliinetitație past va la pat, it. priinele zi)e in £*.ecus it dorsal;

-i’cspcct or ct›? de adin inistrarc .i rnerlicaine! it!'lor, deoarcce iritărzierile pot provr ca aolnavuini cmoți i inutile;

-trata!rent it irieclic‘ainentoc› îl acliiiinistre z th:mat la pat ïn poziție orizontală.

-reg,imu1 a :'i:ientar’ pc cafe il adininistrez va ti híposoL'at și hÍj3Ot:a1oi ic.; în primele zile v oi all atui un i egirri alirnentai’ compu-. Eli ’! 1 iehide și pirciiri date lerit cu lingtira, ceai iri, conlpottii‘i sticuri de fructe„ orld liioi;

-ser vesc boliiavul la pat cu urinar și bazinGt, la "ă sd î1 rldic din poziție șezánda;

-ditircza și s‹:autitil 1e notez in foaia dc obscr»‹n.ție

»pi’egdtCsc p'İhic și fîzic pacientul pentru exa'iii:nelc radi‹n1ogice ;,i de łaborator.

Circulație iriadecvată.

Anxietate.

Intoleranță la

3. Lipsa

cunoștin țelor.

Pacientul să prezinte circulație. adecvată;

l•acientti1 să fie echilibrat psil4IC.

Pacientul să se p‹iată afirma și să aibă o percepție

ț›Ozit iVA d e s i ne ;

Pacientul să fie ferit dle pericole interne sau extcrnL•..

Pacientul să prezinte tegumcntcle și mucoasele curate;

Bolnavul să își dobăndeasc"a stiina dc sine.

Pacientul să acumi11ez,e noi cunoștințe,

Pacientul sra dobăndească stiti:dini, obiceiuri și

-‹ onstipaați rebuie conibătută cu clisme uleioase sr u laxative ușoai e.

-invăț pacicr ttil să întrerupă cotisumul ele alcool și tutun, să aibfi o alinientație bogat"a în l niste, zai»zavaturi, să suprime grăsimile * i ‹:1orura de sodiu din alimentații!;

-iirmăresc efectul rriedicamentelor;

-informez pacielitul asupra stadiului bolii sale, ,isi.ipra gradului dc efort pe care poate să îl depună, asupra

tie portanț« i i:ontinuăr1i tratamentului rneclicaine iti,›s.

-îns'oțesc fac ientul la inv’estigațiile paraclinict ;

-administr:z medicația prcscrisă de medic.

-pun îp val oare capacitățilc, talentele ;si realiz‹ai’ile br lnavului;

-dau posibilitatea pacientului s‹a își expi ime n‹'v.zile, sentimentele, ideile și dorințele saL:;

-supraveghe. în permanentă bolnavul;

-învăț from avul tehnici dc afii’inare de sine, de comunir: are, dc relaxare;

-ariti enez i›o navul ’in di ferite acti vități care să îi dea sentimentul utilitutii;

-la rec‹xranc'area niedicului adniinistrez pacientiili3i untlde ›resivc, anxiol itice.

-efectuez t Jalcta bolna vuln i pe regitm., apoi, în func fie de stai ca lui generală, îi fac baie gc nerală;

-pregătesc se lonul și materialele, protejez p‹ cientul cu paravan și îi efectuez tc aleta sau î1 ajut să își facă toalr:ta. îti fii acție de starea lui geneială;

-ajut pacient 31 su se imbrace, să se picptenc, să și facă toaleta ca' ității bucalc, să își taie unghiile;

-conștienti zez. pacientul în legătui”ă Cu iniportanța nienținei ii cui»ate a tegumcrite lor, pentru pt evenirea. îinbolnăvirilor.

-cx.plorez n‹ ’elul de c-iinoștințc al bolnavului privind boal‹i, modul de manifestai e, modul de partieipare la iritervenți i și la procesul tle recupel”are;

-siiiritilez r1o•ința dc cum aștere;

motivcx iiii}iortar.ța acumularii dc noi cunoștinte

51

Pacientul nu are o circulație în limitele noi’inale.

Pacientul este anxios și nti colaborează cu echipa medicală.

kdC ÎCfl ttl Î Fl U

prezintă tegumente integre.

Pacientul nrt acceț›tă reeitrmî impits de boală.

Z.IUA l I

S?

ZIUA I fI

ZIUA 1 V

Circulatic inadecvată.

.AnKietate cauzată de durere retrosternală.

Pe.cie.ntul sä prezinte ciiculație adecvată;

Pacientul sha fie echilibrat psihic.

Pacientul să se poată afirma și să aibă o percepție pozitivä de sine;

Pacientul să fie ferit dc pericole interrie sau exteme.

enioți ile, nG\ oile;

-înväț pan.ientul tehnici de relaxare;

-asigiir legătura pacientului cu familia prin vizite tì’:cvente (dar evit viz itarea boliiavului în grup sau vizitele fungi);

-ajut și su( linesc pacientul in satisfacerea nevoilor organism ului;

-monitorizez in permanență funcțiilc vitale și vi getative;

-mesele zi ei le tracționez penti u a evita consumul unor cantități mari la o masä;

-instîiui bt lnavului o aliirientație pasivă la pat, în priincle zile ’iri dectibit dorsal;

-scrvesc bolnavul la pat cm aritiar și bazinet, Pará să ’îl ridic ‹3 in poziție șezätid.a

-diufeza și s‹:annul le notez în toaia dc obscrvație ,

-monitoriz,ez în permanențä funcțiile vitale și ve getativei

-pregătesc psihic și fizic pacientul pentru exainenele radiologice și de laborator;

-constipația łrebuie combñtută cu clisme uleioase s‹.u laxative ușo‹ire.

-în văț paciei tu1 să întrei npã consumul de alcool ș i îutun, să aibă o alimentație bogată în lructc, zarza›•aturi, să supi imc grăsimile :i i:lorura de sod iu din a1imcntați‹';

-urnzăr0sc ct%‹:tul nJ°dicamcntclor;

-informez pacientul asupi”a statliului boli i sale, as'.ipra giadului de efort pe care poate sr îl depuna, asiipi a iinportanțt i i:ontinuärii tratamcntului n1edicame Atos;

-administr:z medi‹:ația prescrisă de medic.

-pun in va oai e capacit?ațile, taleiitele și rcalizài‘ile l›c›lriavului;

-dau posibil itatea pacientului sä își cxpi‘imc nev.file, sentirnentele, ideile și dorințele sale:;

-supravegłie:‹ ’in permanență bolnavul;

-învăț bolria›•n I tehnlcl de alirmare de sine, dc ccmunicare, de relaxare;

-antrenez l›o1navul in diferite activități care să îi c e‹. sentimentu) utìlității;

la rccoinanclarca medicului adm inistrez pacientului. antidepresive, anxiolitice.

Pacientul prezintă o circulație in

I imitG normale.

Pacientul colaborează dat’ cste în continuare anxios.

Ss

EXTERNARE :

Pacientul este educat:

-să ducă o viață oi donată;

-să evite efortul fizic și stresul;

-să respecte regimul alimentar hipocal‹›i ic, hiposo dat;

-să-și reducă greutatea corporală;

-să evite consuniul de băuturi alcor›lice și țigari;

-să ievină 1a control pcriodic, tratament.

59

LAPITOLIJI. V

CONCLLIZII

În ultima perioadă numărul cazuri lor de p.:ricardită este în creșter‹: continuă și deține un procent consi‹1erabil în r?andul bolilor cardio- a..culaie. Vârsta la care apare acest gen de îin bolnăviri este tOt fual SCÎÎZiitd.

În practica medicală, pei icardita acută cr n! tittlÎC i4 Ulgență iar îrigrijirea imcdiat"a a pacienților cu ace-ustfi afecțiune are un rol iinporta it pentru a pre veni conipliL:ațiile,

Asistentul medical trebuie sta facă edn‹ ație sanitară, să ingri'ească pacientul acordându-i o terapie corespunzătoare și să ajute pacientul în acceptarea t›olii sale, să-1 tăcă să înțeleagă că pentru el boala nu este tin haii‹1i‹ ap și nu-1 cc›rit)amnă la inactivitate sau inva liditate.

Frecvența reală a pericarditelor este difi‹:i1 de apreciat. Unele studii riecroptice au r‹tportat o incidență de 1%.

De asemenea. pericar‹1itcle reprezintă a})roxiniativ 5% din tot:alul etiologi ilor pacienților cu dimere toracică acută care s-au (›rex(:n .at într-un serviciu de urgență.

Dacă ne raport iii la totalitate.-a paciențiior internați în spital, pei icai ditele ar reprezcnta l %o din totalitatea patologiilor.

BIBLIOGlt.tl’lE:

CarnieI3 Chiilghinä, Mic tt’atat de!ccIrclic›logie, Editura Academiei Itomane, 2010;

><<J o+-z). "Tell nici de. “i griyire, Editura Viata Medicalà

Româneascä, 1998;

Corneliu Borundel, 1 foiiii‹› / Je nieai/inà intcrn i, Editura

Harrison. Phiricipiile vi‹'cli -inei intet’ne, Y.ô itura Terra, 1995;

!CO!"GIHfG• Ù ' füSl3'fCnfll ltIGÑi..”t lt’l EtÎjÎUf ñ V ta o Medicalä

Rr›maneascñ, 1997.

7. Oliviu Pascu, Trcitametit ‹!c ffvltoenfercloyie cliriicà,

Editura tehnica, 1997;

8 fl aöu Pàun, 1"tata! c!e medi‹’inà internâ, F..ditura

Medica1/‹, 1956;