Examen online _Microeconomie [616815]

Examen online _Microeconomie
An univer sitar: 20 19/2020, specializarea: Resurse U mane , An: I, Semestrul: 2

Nume și prenume: CIOCAN GIORGIANA
An de studiu I Grupa: 2

 Vă rog să nu modificați formatările acestui document (textul va fi scris cu Times New Roman, 12, la 1,5
rânduri)!
 Lucrarea poate fi redactată la calculator, masină de scris, scrisă de mână și trimisă pe adresa de email:
[anonimizat] până la 04 iunie 2020, ora 16 .
 Fisierul anexat poate fi text (de ex. MS Word, Pdf, sau foto/imagiine – pentru textele scrise de mana).
Mult succes!

Subiecte:

1. Care este costul de oportunitate al participării la conferintele HR Hour, organizate de Departamentul
de Sociologie si Asistenta Sociala (2 puncte) ?
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune dintre posibilități la care se renunță
atunci când se face o alegere oarecare. El măsoară cea mai mare pierdere dintre variantele sacrificate,
considerându -se că al egerea făcută constituie un câștig. Costul de oportunitate al unui bun este dat de
ceea ce se sacrifica pentru a obtine acest bun. Alegerile sau deciziile au un anumit cost, deoarece atunci
când se ia o anumită decizie și se optează în favoarea unei opțiuni, sunt sacrificate celelalte. Orice
activitate are un cost de oportunitate.
Costul de oportunitate al participării la conferințele HR Hour, organizate de Departamentul de
Sociologie și Asistență Socială poate fi reprezenta t de prezența la diferite cursu ri. Prefer să part icip la o
conferință unde pot afla noutăți de specialitate de la experții din domeniul de Resurse Umane în detriment ul
participării la un curs în cadrul căruia aș fi aflat informații similare cu cele prezente în suportul de curs.

2. Identificați cinci dezavantaje ale mediului de afaceri din România în comparație cu celelalte țări
din Uninunea Europeană (3 puncte).
Mediul de afaceri înglobează tot ceea ce înconjoară o organizație, atât din punct de vedere fizic,
cât și social. Dezavantajele mediului de afaceri din România în comparație cu celelalte țări din Uniunea
Europeana sunt:
1. Coruptia – În ceea ce privește situația din România, 97% din reprezentanții mediului de afaceri
susțin că problema corupției este răspândită la nivel național, în timp ce 88% văd corupția ca pe un
impediment în desfășurarea normală a activității firmelor, comparativ cu o medie europeană de 37%.
Întrebați care sunt cele mai răspândite practici, 51% dintre respondenții r omâni au indicat mita, 38% –
frauda fiscală sau neplata TVA și 32% – comisioanele ilicite.
2. Birocrația – Birocrația complicată și cadrul normativ neadapta t complică mediul de afaceri
românesc . Țara noastră se plasează pe locul 18 din 94 de stat e în clas amentul birocrației. Astfel, este ce
în ce mai dificil să construieș ti o afacere. Întarzierile î nregistrate de cei care fac totul ca la carte se
traduc, pana la urmă, în costuri pentru clienț i. Întârzierile diferă în funcție de fiecare autoritate locală î n
parte.
3. Infrastructura slab dezvoltată – o constrâng ere majoră pentru afacerile din România
este infrastructura de transport (lipsa autostrăzilor, căilor ferate, etc), identificată drept o
barieră semnificativă de 73% dintre companiile de pe piața locală, cu peste 13% mai mult de nivel ul din
2018 și mult peste media UE de 45% .
4. Migrarea masivă de personal din România conduce la lipsa resurselor umane, putere tot mai
mică de cumpărare și piață nesigură de desfacere. Antreprenorii au menționat că lipsesc politicile
publice de reîntoarcere a cetățenilor și lipsesc proiectele sociale care să sprijine deschi derea afacerilor,
respectiv crearea locurilor de muncă.
5.Lipsa de încredere și comunicare dintre instituțiile statului și mediul de afaceri -Încrederea
în autorități este unul dintre factorii care influenț ează atitudinea companiilor din România față de stat ,
cele două fiind corelate direct . Antreprenorii consideră că este nevoie de o comunicare și interacțiune
mai eficientă cu autoritățile. Aceasta ar trebui să vizeze informații despre: gestionarea bugetului,
tendințele economice ale României , deficitul bugetar, demonopolizarea anumitor sectoare de afaceri,
relațiile economice bilaterale și multilaterale ale României cu alte state etc. Transparența financiară a
organelor de stat ar permite oamenilor de afaceri să poată face anumite prognoze, r espectiv, să lărgească
spectrul de activitate sau să redirecționeze investițiile. Deseori însă, conform antreprenorilor,
funcționarii au o atitudine, uneori, ostilă în relația cu agenții economici.

3. Detaliați factorii care influențează mediul de a faceri din România (4 puncte).

Factorii care influențează mediul de afaceri din România sunt:
1.Factorii politic o-juridici – vizează aspectele de natură pol itică și juridică susceptibile de a
influenț a demersul antreprenorului de a iniția o afacere. Aceștia exercită influențe asupra afacerilor prin
programele pe care diferite forțe politice interne sau internationale le au față de promovarea și susținerea
spiritului antreprenorial prin politici fiscale adecvate, măsuri de încurajare a tineri lor să demareze noi
afaceri, prin asigurarea de fonduri de garantare pentru asigurarea creditării micilor afaceri.

2.Factorii economici – Dinamica factorilor macroeconomici (inflație, PIB, șomaj, rata dobâ nzii),
libertatea economică, sistemul economic, nivelul de consum în rândul populaț iei, prețurile administrate,
nivelul competivității economice naț ionale va imprima un im pact hotarator asupra afacerii ș i au nevo ie
de o analizare profundă î nainte de orice luare de decizie.

3.Factorii socio -culturali – reprezintă o diversitate de aspecte relevante pentru antreprenor în
cadrul procesului de analiză a mediului de afaceri. Populația afectează oferta de forță de muncă a unei
organizații și, prin urmare, politicile sale de recrutare și gestionare a resurselor umane. Din această
categorie fac parte nivelul educational, mentalitatea colectiv ă, stilul de viață al populaț iei, atitudinea față
de calitate, rata vârstei, atitudinea față de ecologism șamd.

4.Factorii tehnologiei – Managerii trebuie să stabilească impactul tehnologiei actuale asupra
distribuției mărfurilor, asupra implementării de noi strategii, asupra metodelor de informare și de
comunicare, deoarece aceste aspecte se pot modifica major în urma descoperirilor tehnologice.