Examen online _Microeconomie [612061]

Examen online _Microeconomie
An univer sitar: 20 19/2020, specializarea: Resurse U mane , An: I, Semestrul: 2

Nume și prenume:
An de studiu I Grupa:

→ Vă rog să nu modificați formatările acestui document (textul va fi scris cu Times New Roman, 12, la 1,5
rânduri)!
→ Lucrarea poate fi redactată la calculator, masină de scris, scrisă de mână și trimisă pe adresa de email:
[anonimizat] până la 04 iunie 2020, ora 16 .
→ Fisierul an exat poate fi text (de ex. MS Word, Pdf, sau foto/imagiine – pentru textele scrise de mana).
Mult succes!

Subiecte:
1. Care este costul de oportunitate al participării la conferintele HR Hour, organizate de Departamentul de
Sociologie si Asistenta Sociala (2 puncte) ?

2. Identificați cinci dezavantaje ale mediului de afaceri din România în comparație cu celelalte țări din
Uninunea Europeană (3 puncte).

3. Detaliați factorii care influențează mediul de afaceri din România (4 puncte).

Rezolvare Examen Microeconomie

1. După cum ar spune Vîrjan, costul de oportunitate reprezintă costul sacrificiului.
Acesta este valoarea celei mai bune posibilități la care se renunță când se face o alegere.
În cazul de față, costul de oportunitate impus de participarea la conferințele HR Hour, pentru mine a
reprezentat renunțarea la un timp petrec ut cu mama mea, venită în vizită.

2. Deși mediul de afaceri din Romania cuprinde și lucruri cu care se poate lăuda, dezavantajele acestuia în
comparați e cu alte țări membre ale Uniunii Europene nu sunt de neglijat.
În acest sens, putem spune ca un prim factor care dezavantajează afacerile țării noastre este corupția ,
rezultatele statisticilor arătând că 97% din oame nii de afaceri indică această problemă în interiorul granițelor
spre deosebire de media europeană care indică un procent de 37%.
Putem continua prin precizarea inflației ca fiind un alt dezavantaj al mediului de afaceri national
deoarece, ghidându -ne după statisticile Eurostat dintr -o perioadă reper cum ar fi luna mai a anului precedent
putem observa că România are un procent de 4.4%, media la nivel European fiind de 1.6%.
Cel de -al treilea dezavantaj în ceea ce privește mediul de afaceri este insta bilitatea politica ce are o
influență negativă asupra oricărui tip de afacere deoarece inexistența unor direcții clare și a unor strategii
stabile de dezvoltare vor descuraja investițiile firmelor și implic it vor afecta mediul de afaceri. Pentru a
susține acest lucru, evidențiem faptul că în România mandatul unui ministru este de aproximativ un an spre
deosebire de Germania de exemplu, unde acesta rămâne circa 3 ani în funcție, iar în ceea ce privește
numărul total de 14 premieri avuți de țara noastră, doar 3 au avut un mandat integral.
În cele ce urmează, dezavantajul forței de muncă reduse își va pune amprenta asupra mediului de afaceri
din Romania deoarece în țara noastră populația este tot mai îmbătrânită, tinerii sunt tot mai slab pregătiți
însă pr oblema cea mai mare este reprezentată de migrația foarte mare spre vestul Europei. Din aceste motive
firmele se dezvoltă foarte greu, unele ajungând în pragul falimentului.
În final, cel de -al cincilea dezavantaj este infrastructura . În urma unui studi u realizat de Banca
Mondială, România ocupă locul 48 iar Germania este lider în ceea ce privește calitatea infrastructurii. Țara
noastră are o lungime a căilor ferate ca acum 100 de ani iar în ceea ce privește km de autostradă raportați la
suprafața tării, România are cea mai slabă performanță. De exemplu Ungaria, o țară de 2.5 ori mai mica are
1900 km de autostradă iar România doar 747 km.
Alte dezavantaje ar fi lipsa de transparență, ineficiența administrației publice precum și birocrația.

3. O unitate economică poate avea o activitate prosperă doar dacă se ghidează, în acțiunile sale, de
caracteristicile mediului în care activează.
Atunci când spunem “mediul general” facem referire la acele influențe indirecte, de exemplu : tendințele
econom ice generale, creșterea populației sau noile tehnologii.
Metoda care analizează factorii care influențează medi ul de afaceri poate fi denumită 11 cu ajutorul
abrevierii P.E.S.T:
Acești factori pot fi grupați în 4 categorii :
I. P – Factori politico -juridici
II. E – Factori economici
III. S – Factori socio -culturali
IV. T – Factori tehnologici

I. Factorii politici
Politica guvernului are o mare influență asupra economiei, cadrului legal, structurii industriei și asupra
unor aspecte operaționale. De asemenea, o instabilitate politică reprezintă o cauză de risc.
Mediul de afaceri poate fi afectat de f actori politi ci în numeroase mo duri, de exemplu prin intermediul
cadrului juridic, guvernul poate avea o anumită poziție într -o situație cu relevanță directă pentru o afacere
ori pentru o industrie.
De asemenea, mediul în care guvernul gestionează politica economic ă este foarte important pentru mediul
de afaceri.
Actele normative care influențează majoritatea companiilor sunt :
– Codul Civil , Codul Comercia l , Codul penal ;
– Legea societăților comerciale Nr. 31/1990 ;
– Legea Insolvenței Nr. 85/2006 ;
– Codul muncii ;
– Legea Dialogului Social Nr. 62/2011 ;
– Legea Pensiilor ;
– Legisla ția cu privire la sănătatea și siguranța la locul de muncă;
– Legislația cu privire la protejarea informațiilor :
– Legea Nr. 677/2001 ( p rotejarea datelor personale și libera circulație a acestora );
– Legea Nr. 506/2004 ( p rotejarea vieții private în sectorul comunicațiilor electronice);
– Legislația referitoare la protecț ia consumatorilor aplicată în m arketing și vânzări;
– Legile referitoare la protecția mediului;
– Codul Fiscal.

II. Factorii Economici
În 1985, Porter a accentuat modalitățile ce pot afecta economia unei industrii :
– Capacitatea de expansiune : Guvernul poate influența firmele să -și mărească sau să -și micșoreze
capacitatea ( de exemplu prin sistemul de impozitare, deoarece astfel se pot oferi stimulente fiscale
pentru a îndemna investițiile în echipamente ).
– Stimulentele , care pot fi obținute din fo nduri europene pentru a observa ce capacitate de producție
există într -o anumită zonă.

Cererea : Guvernul poate influența cererea pentru produse / servicii prin acordarea de scutiri fiscale sau
subvenții. În plus, guvernul este un client important. El poate impune bariere la intrare prin care
descurajează aderarea unor firme la industrie, deci va lim ita investțiile statului în acea industrie.

Competiția este un alt factor economic. Aceasta include deciziile de achiziție, reglementările și
controalele , deoarece acestea au efecte asupra profitului, de pildă prin pedepsirea nerespectării standardelor
de calitate a produselor.

Fiscalitatea este folosită de gu vern în vederea obținerii unor venituri bugetare, de pildă: dac ă se ridică
accizele la tutun se vor de scuraja fumătorii sau daca se r idica accizele la carburanți se va diminua consumul.

Schimbările politice la nivel național pot afecta legislația privind stabilirea prețurilor, a impozitelor,
ocuparea forței de muncă dar și sănătatea și siguranța.

III. Factorii sociali și culturali
Populația influențează oferta de forță de muncă. De exemplu :
– Când populația este în creștere oferta forței de muncă este mai mare ;
– Dacă natalitatea crește, va fi un număr mai mare de tineri ;
– Dacă scade rata de deces vor fi mai mulți oameni în vârstă, iar o parte din aceștia vor lucra în
continuare.
Dacă structura pe vârste a forței de muncă se modifică, existând un număr mai mic de tineri de exemplu,
aceștia vor fi mai scumpi.

În prezent, în România rolul femeilor pe piața forței de muncă este în creștere fiindca :
– Locurile de muncă part -time își măresc numărul;
– Șomajul masculin a crescut, lucru determinat de faptul că industriile care angajează bărbați au
scăzut;
– Sectorul de servicii este în creștere;
– Vârsta medie la care femeile decid să aibă un copil a crescut.

Angajatorii, pentru a rezista schimbărilor demografice și educaționale :
– Își stabilesc piața forței de muncă țintă ( de exemplu tineri / angajați part -time );
– Setează zonele din care fac recrutări;
– Verifică oferta forței de muncă din zona de recrutări aleasă ( cu privire la rata abandonul școlar ori la
rata de creștere/scădere a populației );
– Verifică nivelul educațional al zonei.

În 1992, Palmer și Worthington au precizat că “societatea poate fi divizată în structuri largi care cuprind
persoane fizice, membri care au caracteristici comune, cum ar fi ocupația, nivelul de venit, educația și alte
valori. ”
Însă clasele sociale reprezintă mai mult decât o colectivitate de oameni cu anumite caracteristici comune.
Ele se încadrează în struc turi sociale în care unele clase sunt avantajate în detrimentul altora privind : accesul
la putere, averea m oștenită, educația, statutul și veniturile.
De-a lungul timpului, studiile au arătat că există o legătură strânsă între comportamentul de consum și
clasa socială, cea din urmă ajutând la segmentarea pieței.
Clasa socială precum și demografia pot determina sau pot inhiba un anumit comportament de cumpărare
influențat de suma de care oamenii dispun și modul în care ea este cheltuită pe o anumită cantitate de bunuri
și servicii.
În România este din ce în ce mai pregnantă promovarea unui stil de viață mai sănătos, motiv pentru care
tot mai mulți oameni se declară vegetarieni și vegani, iar în acest sens supermarket -urile iau atitudine
punând accent pe alimentele organice și ecologice pe care le comercializează și cărora le dedică rafturi
întregi, apelând la nenumărate reclame.
În plus, tot motivul sănătății își pune amprenta pe organizații prin :
– Creșterea pieței pentru produse sporti ve;
– Faptul că unii angajatori au început să ofere vouchere la sălile de fitness;
– Introducerea unor noi produse care să aibă mai multe vitamine sau mai puțini aditivi.
În ceea ce privește sănătatea mediului înconjurător, organizațiile încep să aibă mai multă grijă cu privire
la activitățile care ar putea dăuna acestuia.

IV. Factori tehnologici
Tehnologia este un factor important în dezvoltarea mediului de afaceri al țării noastre deoarece, de
exemplu, ea poate lărgi câmpul de control. Acesta face re ferire la numărul de subalterni ai unui superior.
Faptul că afacerile au fost automatizate a determinat reducerea personalului. În unele companii managerii
de mijloc au fost eliminați iar deciziile lor au revenit personalului inferior, deci prin tehnol ogia informației
s-au aplatizat ierarhiile și s -a lărgit câmpul de control. Acesta depinde de:

– Abilit ățile managerului, pentru că un organizator remarcabil care știe să comunice va avea
capacitatea să controleze mai mulți subordonați.
– Abilitățile subordonaților, pentru că atunci când ei sunt capabili, de încredere, bine pregătiți, sunt
mai ușor de controlat.
– Natura sarcinilor – Sarcinile rutiniere sunt mai simplu de coordonat.
– Dispersia geografică a subordonaților și sistemul de comuni care al organizației.
– Informațiile calitative pe care le au la îndemână angajații în luarea deciziilor.

Deci, dezvoltarea tehnologiei duce la o prelucrare mai rapidă și mai precisă a unor volume mai mari de
date.
Tot tehnologia, prin utilizarea com puterelor permite munca de la domiciliu reducând nevoia prezenței
fizice efective la birou.

Externalizarea include 4 forme:
1. Externalizarea Ad -hoc, de exemplu când se apelează la ajutorul unui programator încheindu -se un
contract pe termen scurt;
2. Management de proiect;
3. Externalizarea partială, caz în care doar anumite servicii sunt externalizate, cum ar fi întreținerea
unui site;
4. Externalizarea totală, când un furnizor asigură echipamentele IT, software și personalul.

Avantajele externaliz ării:
1. Existența unui contract pe termen lung elimină grijile generate de costuri pentru că atunci când
serviciile sunt ineficiente costurile vor reveni companiei prestatoare.
2. Contractele pe termen lung încurajează planificarea.
3. Aceasta poate aduce după sine economii.
4. O companie poate aloca personalul cu experiență mai multor clienți.
5. Flexibilitate.

Dezavantajele externalizării :
1. Serviciile IT pot fi prea importante pentru a fi externalizate.
2. Informațiile confidențiale nu pot fi accesate de persoan e străine.
3. Avantajul competitiv poate dispărea pentru că aplicațiile făcute de terți pot fi vândute concurenței.
4. Organizația poate rămâne prinsă de un contract nesatisfăcător.