Evoluția umană generează în timp schimbari care influențează relația dintre societate și mediu, dintre om și natură. [303309]

Descurajare.

Spațiile verzi din mediul urban aduc mai multe funcții și beneficii care sunt importante nu numai pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele urbane cât și pentru a asigura o legatură între oamenii care locuiesc în acest areal și natura în sine.

Referindu-[anonimizat] 21, este vizibilă cu ochiul liber o [anonimizat].

[anonimizat] a suplini nevoia de noi spații de locuit și spații comerciale în defavoarea pesiagisticii existente și a locuitorilor din zonele afectate de acest "boom imobiliar".

[anonimizat], spațiile verzi și construcțiile demarate sau date spre folosință deja.

[anonimizat], [anonimizat] .

[anonimizat], țară aflată într-o rapidă dezvoltare începând cu anii 2000, [anonimizat] o [anonimizat], București. [anonimizat] a [anonimizat]-uri, [anonimizat]. [anonimizat] …lasă de dorit.

[anonimizat] : O [anonimizat].

Este vorba despre fosta fabrică de cuie Grivița S.A ( fostă Cuțarida), [anonimizat] – Parcul Copilului.

În decurs de aproximativ 15 ani, în incinta fostei fabrici s-[anonimizat]. Aceste aspecte vor fi exemplificate și contrastul expus cu ajutorul imagisticii ce se întinde pe mai mulți ani și de asemenea există o [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] a ecosistemului care s-a [anonimizat], consider benefică expunerea datelor și informațiilor prin prisma acestei lucrări. În mare măsură este influențată viata locuitorilor din zonă : [anonimizat], dar și prin sugrumarea traficului si derivatele în acest sens.

C1.Teorie

Amenajarea complexă a teritoriului reprezintă totalitatea măsurilor tehnice și a [anonimizat] a teritoriului țării, a unităților administrativ teritoriale prin amplasarea obiectivelor economice și sociale și a echipărilor tehnice în vederea valorificării superioare a resurselor naturale și umane, repartizării raționale și echilibrate a forțelor de producție, a folosirii optime a terenurilor.

Existenta ecosistemelor urbane definesc aceste ecosisteme dinamice cu interacțiuni și comportamente similare ca și ecosistemele naturale. Spre deosebire de ecosistemele naturale, cele urbane sunt un hibrid de elemente naturale și antropice ale căror interacțiuni sunt afectate nu numai de mediul natural, ci și de cultura, comportamentul personal, politica, economia și organizarea socială .

Evoluția umană generează în timp schimbari care influențează relația dintre societate și mediu, dintre om și natură.

Urbanizarea, extinderea antropicului peste peisajul din vecinatatea orasului, altereaza statusul biocenozelor naturale și schimba ecosistemele intinse pe o suprafata mai mare. De asemenea, concomitent cu dezvoltarea umana, se observa o crestere exponentiala a efectivului uman și migrarea acestuia spre zona urbana, determinand costuri și cerinte materiale dar și aducand o dinamica pe masura acestei migratii. Diminueaza capitalul natural și reduce diversitatea ecologica și biologica în decursul transformarii peisajului indiferent de amploarea acestui proces.

Habitatul artificial,ca urmare a transformarii ecosistemelor existente, surprinde o dezvoltare dezordonata a localitatilor, a spatiului citadin care sistematizeaza și suprasolicita structura existenta. în scurt timp se pot observa o serie de factori negativi precum : poluarea, supraaglomeratia, alterarea calitatii vietii și nu în ultimul rand relatia dintre individ și natura.

Extinderea urbana și impactul pe care il are asupra mediului aduc în prim plan complexitatea factorului politic de decizie și supraveghere. în detrimentul unei politici comune, strasnice, se transfera responsabilitatea de la varf câtre unitatile administrative teritoriale, colectivelor restranse, dar nu și capitalul material necesar pentru a sustine aceste provocari.

Capitala Romaniei inglobeaza un complex de ecosisteme,atat din punct de vedere al factorilor abiotici : ( climatul, relieful, fundamentul geologic, hidrologia, regimul termic, particularitati ) dar și în din perspectiva factorilor biologici : (flora și faunistica, diversitatea speciilor )

Complexitatea ecosistemului urban dispune de intelegerea relatiilor care exista intre toti acesti factori.

Concepte

Orasele reprezinta un important habitat pentru o serie de factori fizici, economici, sociali, politici dar și culturali. Data fiind aceasta importanta,este necesar a se aborda impreuna solutiile pentru dezvoltarea sustenabila a mediului urban și a reduce efectele schimbarilor.

Efectele acestor fenomene aduc în prim plan probleme ca reducerea biodiversitatii și habitatelor, totodată diminuarea calitatii aerului și din ce în ce mai des inundatii în mediul citadin.

„Orasul modern exclude progresiv natura din viata oamenilor.Dispar cartiere de vile,gradini,parcuri și apar blocuri inalte,constructii dense,inestetice”

Per ansamblu, asistam la dezvoltarea oraselor în ambele sensuri și respiram un aer plin de compusi nocivi, în rastimp fiind martori la acoperirea spatiilor verzi cu asfalt și beton, un „
boom” din punct de vedere al traficului și nu în ultima instanta,daca privim sanatatea individului, un serios semn de intrebar,e luand incalcul zgomotele, poluarea , alterarea climei și vietii în general.

Constructii durabile

Clădirile, infrastructura și mediul sunt legate în mod cert. Energia, materialele, apa și pământul sunt folosite în construcția și funcționarea clădirilor și a infrastructurii. Aceste structuri la rândul lor, fac parte din mediul nostru de viață, afectând condițiile de viață, și sănătatea.

Prin urmare, este important să se exploreze tehnici de proiectare și dezvoltare sănătoase din punct de vedere ecologic și economic pentru a proiecta clădiri și infrastructuri care să fie durabile, prietenoase cu mediul, accesibile și să încurajeze inovarea în temeiul infrastructurii.

Conceptul de durabilitate în construcții ș a evoluat de-a lungul multor ani, accentul inițial s-a prins la modul de abordare a problemei resurselor limitate, în special a energiei, și asupra modalitatilor de reducere a impactului asupra mediului natural.

Mai recent, a apărut o apreciere a importanței problemelor non-tehnice. Este recunoscut faptul că sustenabilitatea economică și socială sunt importante, precum și aspectele patrimoniului cultural și ecologic al mediului construit. Totuși, construcțiile durabile adoptă diferite abordări și li se acordă diferite priorități în functie de politica și statutul fiecarei țări. Nu este surprinzător faptul că există opinii și interpretări foarte divergente între țările cu economii de piață dezvoltate și cele cu economii în curs de dezvoltare.

Țările cu economii mature sunt în măsură să acorde o atenție sporită creării de clădiri mai durabile prin modernizarea stocului de clădiri existent prin aplicarea noilor dezvoltări sau prin invenția și utilizarea tehnologiilor inovatoare de economisire a energiei și materialelor, în timp ce țările în curs de dezvoltare sunt mai probabil să se concentreze asupra egalității sociale și a durabilității economice.

Construcția durabilă este o modalitate de a se îndrepta către realizarea unei dezvoltări durabile, ținând cont de problemele de mediu, socio-economice și culturale. În mod specific, aceasta implică aspecte precum proiectarea și gestionarea clădirilor, materialele și performanța clădirilor, consumul de energie și resurse.

Mediul Verde

În zilele noastre, în orașe, raportandu-ne la un tot unitar, regasim un procent scazut de suprafata verde. Parcurile sau spațiile publice deschise sunt foarte importante în viața locuitorilor. Cetatenii vor să meargă afară ori de câte ori au timp libere, în parcuri sau locuri special amenajate pentru recreere. Parcurile sunt proiectate diferit ca tipar, dimensiuni și funcții, pentru a putea satisface o sumedenie de activitati.

De obicei, tipurile de clasificare se bazează pe mărimea parcului, funcția sa, și uneori, gradul de naturalețe al parcului,putand fi descrise în mod divers ca parcuri urbane, parcuri naturale, parcuri de raion, parcuri comunitare, parcuri de cartier, terenuri sportive, pădurile urbane. Dar există și alte modalități de clasificare a parcurilor. Acestea includ factori precum activitățile care se petrec în parc (de exemplu, fotbal, parc de skateboard, bowling, pista de alergare). [B. Cemil-Bilgili , E. Gökyer –Urban Planning – Intech 2012 ]

Beneficiile unei suprafete verzi

Clima urbană – Echilibru de temperatura și umiditate ;

Moderarea zgomotului ;

Reimprospatarea aerului ;

Integrarea apei de suprafață în circuit ;

Indicâtor al schimbărilor de mediu ;

Ca parte a circulației substanțelor nutritive ;

Cultivarea plantelor energetice ;

Biodiversitatea: pentru a salva speciile urbane, ca refugii pentru speciile din biotopurile rurale și coridoare de răspândire ;

Valorile sociale și culturale ;

Pentru sănătate, recuperare și reabilitare ;

Pentru a da frumusețe și confort ;

Pentru a activităi, ca patrimoniu cultural ;

Pentru educație, grădinărit ;

Ca istorie a peisajelor urbane ;

Ca o funcție socială ;

Pentru viață, calitate și frumusețe ;

Design urban ;

Pentru a da orașului o structură inteligibilă ;

Pentru a conecta diferite părți ale peisajului urban.

Spațiile verzi din mediul urban oferă orașelor beneficii ecosistemice, de la întreținerea biodiversitatatii la reglementarea climatului urban. Comparând cu zonele rurale, diferențele în mediul urban în ceea ce priveste fluctuatia parametrilor abiotici este constanta, insa radiația solară, aerul, temperatura, viteza vântului și umiditatea relativă variază în mod semnificâtiv datorită construcției și dispunerii fiecarui oras. Efectul insulei termice este cauzat de zonele mari de absorbție a căldurii,coroborat cu un consum mare de energie ca și areal urban. Efectul poate crește temperaturile urbane cu pana la 5˚C. În afară de aceste beneficii umane, spatiul verde bine proiectat poate, de asemenea, să protejeze habitatele și să conserve biodiversitatea. Spațiul verde asigura o conectivitate bună și poate acționa ca un refugiu pentru specii sau poate capata de asemenea o funcționalitate ca și "păduri urbane" .

Controlul poluării

Aspectul poluarii include în principal aportul substanțelor chimice, pulberi și particule materiale biologice, care apar sub formă de particule solide, picături lichide sau gaze. Aerul, cel mai vulnerabil factor și poluarea fonică sunt de asemenea constante ale problemelor comune, frecvente în zonele urbane.

Prezența din ce în ce mai numeroasa a autovehiculelor motorizate în zonele urbane aduce zgomot și poluanți atmosferici, cum ar fi dioxidul de carbon și monoxidul de carbon. Emisiile din zone industriale, cum ar fi dioxidul de sulf și oxizii de azot sunt foarte toxice atât pentru ființele umane cât și pentru mediul înconjurător,o particularitate reprezinta copii și batranii.

Ecologizarea urbana poate reduce poluantii direct atunci când praful și particulele de fum sunt absorbite de vegetație Poluarea din trafic și din alte surse poate fi stresantă și creează probleme de sănătate pentru persoanele din zonele urbane. Costurile globale ale zgomotului au fost estimate a fi în intervalul de timp de 0,2% – 2% din produsul intern brut al Uniunii Europene. Spațiile verzi în interiorul orașelor aglomerate pot reduce în mare măsură nivelul de zgomot în funcție de cantitatea, calitatea lor și distanța de la sursa de poluare sonoră.

În studiile contemporane se ia în considerare întregul ecosistem urban, conservarea spațiilor verzi din mediul urban pentru a menține o rețea ecologică naturală pentru durabilitatea mediului în orașe. Pentru orașele în curs de dezvoltare este ideala o politica și un front comun pentru a avea o baza solida care ulterior sa vina în ajutorul locuitorilor.

Beneficii economice,Economisirea energiei

Utilizarea vegetației pentru a reduce costurile energetice ale clădirilor pentru răcire a fost din ce în ce mai recunoscută ca un motiv rentabil pentru creșterea spațiului verde și plantarea copacilor în orașele dintr-un mediu climatic temperat. Plantele îmbunătățesc circulația aerului, asigură umbră și prin evapotranspiratie mentin un echilibru. Acest lucru asigură un efect de răcire și contribuie la scăderea temperaturii aerului. Un parc de 1km² poate schimba temperatura aerului între suprafata verde și orașul înconjurător, diferenta ce poate fi observata până la 4 km distanță.

Zonele verzi ale orașului, cu suficientă verdeață,arbori, sunt plăcute și atractive din punct de vedere estetic atât pentru rezidenți, cât și pentru investitori, care ar fi benefic sa sustina dezvoltarea și integrarea noilor cladiri. în tarile civilizate (Franta) a fost unul dintre factorii care au atras investiții străine importante care au ajutat creșterea economică rapidă.

Totuși, indicâtorii sunt foarte puternici, deoarece spațiile verzi și amenajările peisagistice cresc valorile proprietăților și reorientările financiare pentru dezvoltatorii de teren, între 5% și 15%, în funcție de tipul de proiect.

Politici,dezvoltarea durabila

Principiul dezvoltarii durabile a fost proclamat în cadrul "Declaratiei de la Rio" ,semnata de majoritatea statelor lumii, printre care și Romania, în cadrul Conferintei ONU pentru protectia mediului și dezvoltare din iunie 1992. Problema cheie a dezvoltarii durabile o constituie echilibrul dintre doua sfere de interes:

Necesitatea continuarii dezvoltarii economice și sociale, dar și protectia și imbunatatirea starii mediului, ca unica varianta pentru bunastarea din prezent, cât și a celor viitoare. Conform prevederilor stabilite în cadrul Conferintei de la Rio, fiecare autoritate locala are obligatia de a elabora propria strategie locala de dezvoltare durabila.

Pe plan local „Agenda 21” este procesul prin care autoritatile locale lucreaza în parteneriat cu subdiviziunile comunitatii locale, punand accentul pe participarea comunitatii și pe democratia în sine, oferind o modalitate de integrare a problemelor de natura sociala, economice și de mediu. Rezultatul acestui parcurs trebuie sa conduca la definirea de obiective, politici și actiuni la nivel local pentru o dezvoltare echilibrata și durabila.

Calitatea vieții este o componentă esențială în dezvoltarea socio-economică a României.

In cazul de fata, conform ANPM, construcțiile trebuie să inglobeze o serie de factori: Din punct de vedere al costurilor de achiziție, siguranței personale, armonia privind structura urbanismului general . O locuință ideală favorizează sănătatea fizică și confortul psihic, conferind în același timp un sentiment de securitate locâtarilor săi, ea constituind cadrul propice pentru dezvoltarea personalității umane și totodată o punte de legătura a individului cu societatea. În același timp, locuinta este și va rămâne legătura omului cu semenii săi, iar prin această natură bivalentă a sa, ea va interacționa permanent cu mediul exterior, de aceea nu poate fi privită ca o entitate izolată și independentă.

Pentru locuitorii orașelor și municipiilor, adică pentru peste 55% din populația României, calitatea vieții este strict condiționată de calitatea serviciilor de gospodărie comunală și a mediului în care trăiesc. În structura serviciilor de gospodărie comunală sunt incluse:

alimentarea cu energie electrică și gaze;

captarea și distribuția apei potabile;

canalizarea și epurarea apelor uzate și meteorice;

producția și distribuția energiei termice pentru încălzire și apă caldă ; întreținerea străzilor, spațiilor verzi și obiectivelor din domeniul public ;

transportul local public, administrarea și întreținerea fondului locâtiv de stat ;

colectarea, transportul, depozitarea și eliminarea definitivă a deșeurilor menajere ;

În România, Legea nr. 24/2007 care priveste reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane arata că prin spațiu verde se preia „zona verde din interiorul orașelor și municipiilor, ca o rețea fagure sau un cumul de ecosisteme semi-naturale, al cărei specific este determinat de vegetație (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă și erbacee)” (art. 2). Prin această lege se „reglementează administrarea spațiilor verzi, ca obiective de interes public, în vederea asigurării calității factorilor de mediu și stării de sănătate a populației” (art. 1).

București, capitala țării, este cel mai mare oraș și principalul centru politic, administrativ, economic, financiar, științific și cultural din România. Capitala are o suprafață de 238 km² , o populație de 1.943.981 locuitori, ceea ce reprezintă 9,03% din totalul populației și 16,42% din populația urbană. Marea majoritate a suprafeței orașului București este ocupată de construcții și rețele de transport.

Principalele probleme cu care se confruntă Bucureștiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor orașe: suprafață mică, dezvoltare preponderent pe verticală, lipsa spațiilor verzi, salubrizare deficitară, trafic auto intens, poluare atmosferică generată de traficul auto și de centralele termice.

C2. Studiu de caz

Amplasament, Localizare, date,coordonate ,Suprafata ,Structura solului ,Vegetatie

Viitorul ansamblu rezidential se situeaza în zona de Nord a Capitalei, în sectorul 1,

Istoricul zonei :

Amplasamentul pe care se va construi noul cartier rezidential are un istoric aparte. Odată cu finalul de secol XIX , prin prisma industrializarii se extinde odată cu centrul bogat al Micului Paris și o mahala laturalnica compusa din numeroase gropi de gunoi și cartiere saracacioase. Asa se intampla ca în aceasta zona, la momentul respectiv aflandu-se intre Bulevardul Filantropiei(Actualmente Blvd. Ion Mihalache) și Calea Grivitei, se regasea o anume "Groapa Cutarida", un loc insalubru, mizer, de unde inginerul N.Cutarida extragea argila pentru fabrica de caramida .

Eugen Barbu : Groapa ->

Evolutia temporala

1895 – Se infiinteaza fabrica de caramizi la marginea Caii Grivitei și a Filantropiei de câtre inginerul N. Cutarida. Locurile ramase dupa scoaterea pamantului vor fi cunoscute sub numele "Gropile Cutarida"

1936 – Pe o harta a Bucureștiului din acel an apare "Fabrica de Cue" și “Fabrica Sfinx”,care ulterior va deveni fabrica de textile Grivita ( fig )

1936 -1940 Groapa este acoperita ,se extinde suprafata orasului iar dupa cutremurul din 1940 tot deseul intert este depozitat în “Groapa”

1947 – Este amenajat langa fabrica “Parcul Copilului”

1968 – Configuratia care ramane cu mici modificari și în ziua de azi.Se delimiteaza Parcul Copilului în imediata vecinatate a perimetrului.

2001 – prezent

Problematica,vulnerabilitati

Un subiect aparte privind dezvoltarea noului ansamblu imobiliar se refera la integrarea viitorilor locâtari și ce presupune infuzia de masini și resursa umana în cartier.
Contrastand, se pot deduce câteva beneficii, dar în mod evident mult mai multe dezavantaje actualilor rezidenti, infrastructurii și calitatii vietii în cartier.

Prin urmare, odată cu vanzarea celor aproximativ 800 de apartamente, vor participa la viata citadina a acestei zone negresit cel putin 1000-1200 de persoane,avand în vedere ca vor exista și spatii comerciale și chiar un after-school.

Infrastructura stradala în momentul de fata nu poate sustine volumul de autovehicule, foarte mare chiar și asa, traficul este o problema recurenta de ani buni . Pentru cele 800 de spatii de locuit, putem pune o medie de un autovehicul per apartament, neluand în calcul travaliul și logistica aferenta santierului, fiind în stadiu incipient. Sute de camioane cu gabarit extins au un travaliu zilnic, transportand materiale pentru constructii, deseuri sau echipament tehnic. Mai se contorizeaza și numarul imens de betoniere. Se circula în principal pe timpul zilei dar nu de putine ori s-a lucrat și pe timpul noptii.

Un alt potential factor de risc la adresa bunastarii și linistii acestei zone o reprezinta problema parcarii. Din documentul emis de Primaria Sectorului 1, HCG-MB nr 66/2006, se sustine faptul ca matricea de parcare pentru ansamblul imobiliar va avea caracter public și privat. Conform legislatiei în vigoare, HG 125/1996 stabilește ce număr de locuri de parcare trebuie să asigure dezvoltatorii în funcție de destinația construcțiilor.  Pentru construcții de locuințe colective  sau semicolective cu acces și lot folosit în comun se va asigura minim un loc de parcare pentru fiecare apartament cu suprafața construită desfășurată de maxim 100 m² , se vor asigura minim două locuri de parcare pentru fiecare apartament cu suprafața construită desfășurată mai mare de 100 m². Pentru vizitatori este necesară suplimentarea cu minim 20% a totalului de locuri de parcare stabilite iar pentru construcțiile comerciale vor fi prevăzute locuri de parcare pentru clienti în functie de marimea suprafetei comerciale.

Luminozitatea este foarte putin afectata, majoritatea rezidentelor existente se afla amplasate la Sud de ansamblul imobiliar, nu se poate pune problema lipsei de insorire .A fost efectuat un studiu în acest sens și intr-adevar nu afecteaza pe nimeni inaltarea viitoarelor cladiri.

In decursul a 5 ani, cât se presupune a fi santier în acest spatiu, un alt potential risc pentru locuitori il reprezinta zgomotul. Sute de muncitori isi presteaza serviciul pentru finalizarea cât mai rapida a primei etape de constructie, acest stadiu reprezentand prima cladire din cele 6 imobile aflate în incinta amplasamentului. Existenta unui program de lucru nu ii impiedica fizic pe dezvoltatori sa lucreze și în afara acestuia, cu toate sesizarile facute în prealabil de câtre vecini.

Preliminar ridicarii blocului, au avut loc lucrari de decopertare, sapatura mecanica, fondare și aliniere de radier în urma carora locâtarii adiacenti zonei efective au reclamat acest fapt autoritatilor competente. Pe langa vibratia efectiva, exista un zgomot de fond datorită santierului în sine, utilajelor și vehiculelor care intra și ies din incinta.

Capacitatea de absorbtie / dispersie a sunetelor, a microparticulelor ca urmare a desfasurarii lucrarilor este nula. Privind sistematic, s-a eradicât tot spatiul verde perimetral și chiar în interiorul arealului. Au fost pusi la pamant 21 de arbori și o suprafata considerabila – lastaris, vegetatie spontana.

Ulterior acestor fapte, beneficiarul se obliga la plantarea a 126 exemplare tinere.

“ Pentru repararea prejudiciului adus mediului conform H.C.G.M.B. nr. 304/2009, în compensarea arborilor avizati pentru defrișare, aveți obligația plantärii a 126 arbori tineri cu balot de pământ, cu diametrul trunchiului de minimum 7cm și înălțimea corespunzăoare acestuia, funcție de specie, în prima perioadă optimă (primăvară sau toamna) următoare defrișării ‚potrivit Proiocolului nr. 39/20.07.20 I 7, încheiat cu ADP sector 1 ”

Exista totusi speranta ca acesti puieti sa fie plantati pe suprafata adiacenta complexului, în zona tampon fata de vecinatate.

Utilitatile existente- suprasolicitate

canalizarea,deseurile

Potential benefic etc -> ANALIZA SWOT

Ansamblul Rezidential

Proiectul rezidential “Arcadia Apartaments” este rezultatul final al intereselor de prim rang în ceea ce priveste tranzactiile imobiliare din București. Odată cu “boom-ul” imobiliar din prima parte a anilor 2000, terenul acesta a determinat un interes sport pentru investitori ,astfel finalizand tragic oarecum activitatea fostei fabrici de cuie. Intamplator sau anticipat cu mult inainte, terenul a devenit treptat o ruina , dus în aceasta directie de lipsa unei legislatii corespunzatoare pentru transformarea zonei din spatiu industrial în spatiu rezidential.

Tranzactionandu-se de nenumarate ori în ultimii ani , acest teren capata o finalitate prin proiectul “Arcadia”, sustinut de doua entitati importante, Dan Sucu-compania Mobexpert-Top 300 Forbes Romania și Valentin Visoiu- Conarg AG de asemenea Top 300 Forbes ca și parteneri,

Investitia este situata undeva în jurul cifrei de 100 de milioane de €, din care 18 milioane de € a fost costul aferent achizitiei terenului pe care va fi dezvoltat ansamblul. Dezvoltatorul, “DVD Residential Imobiliare” va da spre folosinta aproximativ 800 de apartamente cu termen de finalizare minimum 3 ani (Data inceperii lucrarilor – vara 2017)

Arcadia Apartments Domenii va fi construit în trei faze, pe un teren de aproximativ 3 Ha, avand deschidere la cinci străzi (Strada Copilului, Strada General Athanasie Enescu, Strada Rotașului, Strada Sutașului și Strada Siret), lângă Parcul Copilului.

Prima fază de construcție constă într-o clădire cu doua subsoluri, parter, 7 etaje (etajul 6 și 7 retras) cu 193 de unități de tip studio, apartamente cu două, trei și patru camere, penthouse-uri și duplex-uri . De asemenea dispune și de 240 locuri de parcare în totalitate subteran, pentru locâtari.

Faza a doua este programată să înceapă cel prima jumătate a anului 2018 și presupune construcția a două clădiri (2S+P+5E+6-7R) cu un total de 235 de unitati și 300 de locuri de parcare în subteran. Cea de-a treia fază va cuprinde clădiri de apartamente și o zonă comercială.

Planul urbanistic zonal (PUZ) este instrumentul de planificare urbană de reglementare specifică prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor suprafete din localitate, caracterizate printr-un grad de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. Asigură corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul Urbanistic General. Prin PUZ se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural, istoric, urbanistic și arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) , procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise. ( Minea E. Suport Curs – 2014 )

Viziune,viitor,

vecini batrani-imposibilitate de a actiona impotriva/pct de vedere

locuitorii actuali – viitori ( impact)

imagine – cum ar putea fi

spatiul verde ca și procent din puz ( ce obligativitate si-au asumat cu cei 30%)

Urban green infrastructure – Bayram Cemil Bilgili and Ercan Gökyer (2012). Urban Green Space System Planning, Landscape Planning, Dr. Murat Ozyavuz (Ed.), ISBN: 978-953-51-0654-8, InTech, Available from: http://www.intechopen.com/books/landscape-planning/urban-green-space-system-planning

Specii identificate

Bibliografie:

1. Murat Ozyavuz 2012 -Landscape Planning

2. IETC Project (2000-2004) “ Sustainable building and construction” – United Nations Environment Project

3. Bolund, P. and Hunhammar, S., 1999, 'Ecosystemservices în urban areas', Ecological Economics , p 293-301.

4. Haq, S. M. A., 2011. Urban green spaces and an integrative approach to sustainable environment. Journal of Environmental Protection, p 601-608

5 IR date ; Ionescu Șt.-Considerații, 102

6. Iliescu, A.-F., Arhitectură peisageră, București, Editura Ceres,

7. Dumitru Chiriac, Cristina Huma,Mariana Stanciu “ Spatiile verzi – O problema a urbanizarii actuale “

8. http://www.businessmagazin.ro/actualitate/dvd-residential-imobiliare-demareaza-constructia-ansamblului-rezidential-de-100-de-milioane-de-euro-16744439

9. Mediul Urban – www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads

10.Peschardt, K. , Schipperijn, J. & Stigsdotter, Urban Forestry & Urban Greening, p 235-244